Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Economie Generală și Drept

Lucrul individual nr.2

Tema: Cauzele deficitului bugetar în
Republica Moldova

Lucrul individual
Al studentului gr. AP-161
Scaletchii Dionisie
Consultant științific:
Balan Aliona

Chișinău, 2017
 Introducere :
Între principiile gestiunii bugetare în accepţiunea clasică, echilibrul anual al
bugetului este considerat drept „principiul de aur”, anualitatea şi echilibrul fiind
legate indisolubil. Echilibrul bugetar se referă la păstrarea egalităţii dintre
veniturileşi cheltuielile bugetare, atât la întocmirea planului financiar centralizat
anual, câtşi pe perioada de execuţie a acestuia.
Ca urmare a creşterii mai rapide a cheltuielilor comparativ cu sporirea
veniturilor publice, bugetele se întocmesc şi se încheie tot mai frecvent cu deficit,
care este opusul excedentului bugetar – când suma veniturilor publice depăşeşte
valoarea cheltuielilor publice. În situaţiile în care, încă din faza de elaborare a
bugetului, se constată că soldul acestuia este negativ, este vorba despre un deficit
de bugetare

Concept, cauze, efecte ale deficitului bugetar

2
 Bugetul statului este reflectarea situaţiei economice a ţării, de aceea
constituirea, adoptarea şi executarea acestuia se găsesc nu doar în atenţia puterii
executive şi legislative, ci şi în atenţia opiniei publice.
Problema deficitului bugetar vizează nu doar aspectele politice, dar şi cele
sociale, precum redistribuirea echitabilă a bunurilor sociale şi a distribuirea
resurselor între generaţii. Nu se poate admite ca o generaţie să-şi asume asupra sa
riscuri exagerate, cauzate de generaţiile precedente. Însă, echitatea distribuţiei
deficitului bugetar între generaţii depinde de sistemul fiscal şi sistemul de
cheltuieli al statului.
Economiştii ce pledează pro deficit bugetar, explică necesitatea unei astfel
de politici pentru întărirea economiei în condiţiile dispariţiei încrederii în
capacitatea guvernării. După Keynes, economiştii susţin că în aceste cazuri
deficitul bugetar este necesar pentru restabilirea încrederii, anticipînd, astfel,
recesiunea sau depresia economică.
Aceste argumente pot fi justificate, dar nu întotdeauna acceptate, în deficitul
bugetar, în condiţii actuale, îşi găsesc reflectarea problemele de lungă durată,
diferite de cele pe care le înanintează teoria keynesistă.
Astfel, problemele deficitului bugetar trebuie analizate prin prizma
consecinţelor de lungă durată, ce se pot extinde asupra cîtorva generaţii la rînd.
Odată cu trecerea Republicii Moldova la economia de piaţă, elaborarea unui
sistem eficient de relaţii bugetare la toate nivelele autorităţilor publice devine o
condiţie decisivă în realizarea reformelor. Totodată, atît în aspect teoretic cît şi în
aspect practic a constituirii bugetului, rolul şi importanţa acestuia, ca instrument
activ de influenţă asupra economiei, crează apariţia multor probleme, soluţionarea
cărora ar permite intensificarea influenţei bugetului asupra relaţiilor de piaţă şi au
drept scop ieşirea ţării din criza economică îndelungată.
Majoritatea guvernelor, atît în ţările dezvoltate cît şi în ţările în curs de
dezvoltare, în ultimul timp şi în ţările emergente, nu pot acoperi cheltuielile pe
baza veniturilor, formînd astfel deficitul bugetar al statului. Apare întrebarea despre

3
dimensiunile admisibile ale deficitului, despre impactul acestuia asupra economiei
pe termen lung şi pe termen scurt, şi despre posibilitatea de acoperire a acestuia.
Odată cu trecerea la economia de piaţă problema deficitului bugetar a
devenit una din problemele primordiale, pe care guvernul Republicii Moldova este
obligat să o soluţioneze.
Statul permanent se confruntă cu soluţionarea problemelor legate de inflaţie,
şomaj, deficitului cronic al bugetului de stat.
Deficitul bugetar – depăşirea cheltuielilor bugetare asupra veniturilor
bugetare – este un fenomen financiar, cu care pe parcursul istoriei s-au confruntat
absolut toate ţările lumii.
Deficitul care provine din diferenţa dintre suma cheltuielilor publice
ocazionate de plăţile prin transferurişi cele pentru cumpărare de bunurişi servicii
publice, pe de o parte,şi suma veniturilor publice, pe de altă parte, este considerat
deficit primar. Dacă se întregesc cheltuielile publice cu plăţile de dobânzi aferente
împrumutului public, se obţine deficitul total.
Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în două componente:
- deficitul structural, care apare atunci când bugetul ajustat în mod ciclic
este în deficit. Bugetul ajustat în mod ciclic se referă la o economie care asigură
folosirea deplină a forţei de muncă ş i reprezintă deficitul/surplusul bugetar care va
exista dacă economia asigură folosirea deplină a forţei de muncă (când venitul
naţional obţinut este egal cu venitul naţional potenţial);
- deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul
structural.
Dacă nu reuşesc să efectueze ajustarea cheltuielilor publice la nivelul
veniturilor publice, autorităţile publice trebuie să găsească soluţii pentru finanţarea
deficitului bugetar creat.

Situaţia bugetară a Republicii Moldova

Deficitul bugetului public al Moldovei in 2010 a constituit 1 mlrd. 778 mil.
lei, sau 2,5 % în raport cu PIB Ministrul Finantelor a mentionat, ca conform

4
datelor preliminare, la bugetul public naţional in anul 2010 au fost acumulate
venituri în sumă totală de 27 mlrd. 550,9 mil. lei, sau cu 4 mlrd. 033,2 mil. lei mai
mult decît în perioada similară a anului 2009. Faţă de sarcinile stabilite, încasările
au înregistrat un nivel de 102,4 la sută. Din suma totală a veniturilor bugetului
public naţional, veniturile fiscale au constituit 22 mlrd. 547,7 mil.lei, iar încasările
nefiscale (inclusiv încasări din mijloace speciale şi fonduri speciale) au constituit 3
mlrd. 009,3 mil. lei.
Sarcinile stabilite pe perioada dată au fost îndeplinite la nivel de 103,8 la
sută şi 105,0 la sută, respectiv.
Comparativ cu perioada similară a anului 2009, veniturile fiscale s-au
majorat cu 3mlrd. 016,0 mil. lei, încasările nefiscale - cu 311,3 mil. lei.
Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale din
partea donatorilor externi şi investitorilor autohtoni au fost debursate granturi în
sumă de 1 mlrd. 993,9 mil. lei.
Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, 53,7 la sută (în 2009
– 58,2 la sută) revine veniturilor administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi
35,4 la sută (faţă de 32,8 la sută 2009) –Serviciul Vamal. Faţă de perioada similară
a anului 2009, in 2010 ritmurile încasărilor s-au majorat cu 8,2 la sută – la
veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat şi cu 26.4 la sută – la
veniturile administrate de către organele Serviciului Vamal.
Sarcinile stabilite pentru acumularea veniturilor în bugetul public naţional în
aspectul teritorial pentru anul 2010 practic au fost îndeplinite pe toate unităţile
administrativ-teritoriale, cu excepţia raioanelor Floreşti, Glodeni, Taraclia şi UTA
Gagauzia.
Respectiv cheltuielile bugetului public naţional in 2010 au constituit 29
mlrd. 328,9 mil. lei (94,3 la sută faţă de prevederile perioadei gestionare).
Totodată, comparativ cu perioada similară a anului 2009, acestea sînt în creştere cu
1 mlrd. 974,6 mil.lei ( 7,2 la sută). Partea preponderentă a cheltuielilor publice –
73,0 la sută, au fost direcţionate pentru realizarea programelor cu caracter social-
cultural. Cheltuielile pentru domeniul economiei naţionale au constituit 10,9 la sută

5
din suma totala. Pentru apărare, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale a
fost cheltuit 5,3 la sută din suma totala a surselor.
Republica Moldova a încheiat anul 2010 cu un deficit bugetar sub limita
ţintei de deficit, de 3 596.0 milioane de lei, prevăzut în scrisoarea suplimentară la
acordul încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.Ministerul Finanţelor a anunţat
un deficit bugetar de 1 778.0 milioane de lei pentru 2010.
Ţinta de deficit a fost revizuită în scădere la mijlocul anului 2010, după
vizita la Chişinău a misiunii FMI, de la 4 474 milioane de lei, cît prevedea iniţial
Memorandumul cu privire la Politicile Economice şi Financiare, la 3 596,0
milioane de lei. Prognoza privind mărimea deficitului în raport cu Produsul Intern
Brut a fost redusă de la 7,0% la 5,4%.

Diagrama Nr. 1

6
 Sub aspect istoric RM a avut un buget echilibrat. În 2009 RM a înregistrat
un deficit bugetar semnificativ de -6.8% în urma următorilor factori: scăderea
remiterilor şi investiţiilor străine directe, scăderea consumului, scăderea
importurilor şi, în final, scăderea impozitelor colectate,
Măsura de consolidare fiscală întreprinsă de guvern la sfârşitul anului 2009 şi 2010
şi sprijinul din partea partenerilor străini, inclusiv FMI, au fost singurele modalităţi
de a stabiliza într-o perioadă extrem de scurtă a deficitului bugetar şi pentru a
sprijini cheltuielile bugetare, în special, plata pensiilor şi remunerarea angajaţilor
instituţiilor publice.