Sunteți pe pagina 1din 18

1

2
3
4
5
6
Spitale

Spitale

7
Planul general al spitalului

---zonarea teritoriului cu amplasarea blocurilor


---organizarea acceselor si intrarilor

---nivelul amenajarii terenului

Cu scopul crearii conditiilor favorabile pentru bolnavi, terenul se imparte in:

---parc

---accese ( flux de vizitatori, primirea bolnavilor)

---teritoriile cladirilor si edificiilor principale, secundare si auxiliare

Dimensiunile terenului sitalului

Se determina de normativele folosite la sistematizarea si planificarea

---oraselor

---satelorde tip orasenesc

---satelor in dependenta de capacitatea spitalului in limitele de la 80 pina la 350 m.p. pentru un pat

---suprafata spatiilor verzi trebuie sa constituie circa 60%

---suprafata constructiilor – nu mai mult de 15% din teritoriu

Structura spitalului

Spitalul contemporan se examineaza ca un complex de subdiviziuni structurale diverse dupa destinatia sa si solutionarile
planimetrice si tehnologice

---sectiile de primire si incaperile de externare a bolnavilor

---sectii cu saloane

---sectii curativ – diagnostice

---laboratoare

---sectii centrala de sterilizare

---farmcia

---blocul alimentar

---sectia patologoanatomica

---incaperile administrativ – gospodaresti

---spalatoria

Complexul subdiviziunilor structurale

--- La rindull sau unele subdivizini sint compuse din secti sau grupuri de incaperile

---Orice subdiviziune structurala are microstructura sa, adica complexul de incaperi ce raspund de tehnologia sectiei date.

8
Capacitatatea spitalelor

Daca complexele sau oraselele medicale se numesc convetional “spitale”, atunci au o capacitatea variabila in diapazonul 100 pina la
3000 de paturi

---pentru spitale mici (100-300 paturi) si spitale medii (300- 400 paturi ) este posibla unirea tuturor majoritatea sectiilor (in afara de
zona gospodaresca) intrun edificiu cu o configuratie cu o configuratie simpla

---In spitalele pina l la 600 paturi se folosesc solutionarea intermediara

---In spitalele mari cu capacitatea mai mare de 600 paturi dezvoltarea sptiului volumetric devine mai complicat.

Numarul de niveluri in spitale

Se determina in baza generalitatilor urbanistice, capacitatii si specificului constructiilor

---Limita numarului de niveluri pentru spitale este dictat de nivelul dezvoltarii tehnice antiincendiare si este indicat de documentatia
normativ – 9 etaje

---Se permite proiectarea edificiilor cu un numaru mai mare , atunci cind apare argumentarea corespunzatoare si asigurarea
antiincendiara.

---Inaltimea rationala a spitaluli pentru 600-800 paturi constituie 7-12 niveluri

---Spitalele mari pot sa ajunga pina la si circa 20 de etaje. Insa daca solutionarea lor pe inaltime in cazuri particulare nu este
oportuna, ele se transforma in complex compus din citeva blocuri.

Orientarea gemurilor incaperilor spitalelor

---Saloanele pentru copii, Sali de joc pentru copii de terapie intensiva nu se admite de a le orienta la V, N

---Saloanele spitalelor de boli contagioase si tuberculoza nu se recomanda sa se orienteze la V si SV

---Saloanele pentru bolnavi E, SE

---Blocul operator la NE, N, NV

---Palatele de renimare la N

Policlinici

9
Date generale

Policlinicile se proiecteaza de doua tipuri


---Policlinici orasenesti in cartierele locative

---Sectii de policlinici in componenta spitalului, care se amplaseaza pe sectorul pentru bolnavi

Deosebirea principala intre policlinici si spitale – lipsa in primele sectiilor cu saloane.

Policlinicile include:

---Cabinete medicilor

---Cabinetele curativ- diagnostice

---Incaperi de asteptare

---Grupul vestibulului cu biroul de informatie si registratura

In policlinici ca si in spitale se prezinta cerinte fata de izolarea tuturor grupurilor de incaperu cu diferite profile.

Schema zonarii funtionale a policlinicii… de la Elena Bivol

Structura policlinicii

Un rol important in sistematizarea policlinicii il joaca incaperile de asteptare, suprafata carora ajunge pina la 20-30% din suprafata
totala a policlinicilor

Se proiecteza de doua tipuri

---coridor – asteptare, latimea minimala 3,2 m

---hol asteptare care deserveste un grup de incaperi (cabinete)

Intreprinderi de alimentatie publica


Date generale

10
---Edificiile intreprindelor de alimentatie publica se amplaseaza in locurile de aplicare a muncii si a studiilor, masice locative si zone
de agrement
---Intreprinderile de alimentatie publica se proiecteaza in componenta centrelor comerciale, ca obiect

La intreprinderile de aprovizionare, se refera

---combinatul de semifabricate – intreprinderi mari mecanizate, care prepara semifabricate pentru aprovizionarea ospatariilor pentru
aprovizionarea ospatariilor si pentru comercializarea in magazine (sectii de culinarie si semifabricate)

e separate, incastrate sau anexate la cladirile cu diverse destinatie.

Gruprile:

---intreprinderile de aprovizionare --- cele ce produc semifabricate alimentare

---intreprinderi de pregatire – cele care prepara semifabricate pina la bucate gata si le realizeaza.

---bucatariile industriale – intreprindere care prepara in afaras emifabricatelor si bucate pentru consumarea pe loc (in salile de mese
a bucatariei industriale)

---sectia de semifabricate – intreprinderile specializate, care prepara semifabricate pentru intreprinderile de alimentatie publica.

La intreprinderile de pregatire se refera

---Bucatariile de bloc – deservesc un grup de cladiri locative, pregatesc dejunuri, prinzuri si cine pentru livrarea la domiciliu

---ospatarii – tipul de intreprinderi cela mai des intilnit, care prepara bucate pentru prinz din semifabricate (sau produse brute)
Forma de deservire – autodeservire

---Cafenelele – prepara produse de patiserie pentru dejunuri si cine. Pot fi de tip general sau specialiate si cine. Pot fi de tip general
sau specializate (cafenea patiserie, cafenea de produse lactate, cafenea – inghetata, cafenea pentru copii, cafenea pentru tineret)

La intreprinderi de pregatire se refera:

--- bodegi – premeditate pentru deservirea rapida a vizitatorilor (un asortiment de bucate) De obicei bodegile sunt specializate intr-
un fel de bucate, precum sunt clatite, pateuri, pesti, mici. Autodeservire

---Restaurante --- prepara si realizeaza produse de patiserie pentru prinzsuri si cine la comanda clientilor, se deosebesc printr-un
grad inalt de confortabilitate: aici se propun conditii pentru agrement si distractii (estrada, muzica, dans) Deservirea se produce de
chelniri.

Dupa capacitatea si amplasarea intreprinderilor de alimentatie publica se impart in urmatoarele tipuri

---ospatarii (100-200 locuri) amplasate in cadrul centrelor comerciale si in edificiile separate

---ospatarii (100-1000 locuri) cu un numar extins de locuri in perioada de vara pentru zonele de agrement si baneare

---cafenele de tip general si specializate (50-200 locuri) amplasate in centrele comerciale culturale si sportive sau in edificii aparte

---restaurante (100-1000 locuri) amplaste In centre orasenesti si in edificii separate.

Component si sistematizarea incaperilor in edificiile cu program de alimentatie publica

In intreprinderile de alimentatie publica se efectuiaza urmatorul ciclu de producere

---primirea si pastrare semifabricatelor si produselor brute

---prepararea si pregatirea semifabricatelor si tratare suplimentara a produselor brute

---prelucrarea termica si ornarea bucatelor

---realizarea productiei si deservirea clientilor.

Acestui ciclu corespund urmatoarele grupuri de incaperi

---incaperi de depozitare (camare pentru produse uscate, legume, inventar si tara, camere frigorifice, debarcadere)
11
---incaperi de producere (sectia bucatelor calde, caina de taiat piinea, sectii de patiserie, de carne si peste dide legume, sectia
bucatelor reci, spalatorie pentru vesela de bucatarie si sufragerie)

---incaperi comerciale (vestibulul, garderobba, WC – uri pentru clienti, sale pde mese, bufet, bar)

---incaperi administrative si de serviciu (oficii, cabinetul sefului, incaperi pentru personal, cabinet medical, garderobe, wc-uri si
dusuri pentru personal.)

Solutionarle arhitectural – planimetrice ale intreprinderilor de alimentatie publica

Cerinte principale

---amplasarea grupurilor comerciale si necomerciale depinde de structura planimetrica a edificiului si de particularitatile tehnologice
a fiecarui grup

---Amplasarea reciproca a grupurilor principale de inccaperi trebuie sa asigure legaturi cele mai scurte a lor, solutionare clara fara
intersectia fluxurilor, clinti personal, vesela curata si murdara, semifabricatelor, produselor brute si deseuri.

---Crearea unei structuri compacte cu izolarea incaperilor comerciale si necomerciale, precum si a transformarii posibile a edificiului
in cazul schimbarii tehnologiei de producere.

La proiectarea grupurilor separate de incaperi este necesar

---incaperile comerciale de a le amplasa din partea fatadelor principale si laterale

---incaperile de producere de a le combina si amplasa in plan cu evidenta legaturilor cele mai scurte si comode cu incaperile de
depozitare, precum si cu distributia si spalatoriei veselei de sufragerie

---incaperile administrative si de deservire de a le amplasa de alte incaperi, de a prevede legatura comoda cu toate incaperile

---incaperile tehnice de a le amplasa in subsol cu iesirile presonala izolata de alte incaperi

---incaperile de depozitare de a le amplasa in subsol demisol sau la parter, din partea curtii gospodaresti cu evidenta legaturii lor cu
debarcaderul si incaperile de producere

12
13
Cladiri si complexe bancare
Date generale

Blocul operational\lcocul de decontare si incasare

Blocul pastrarii bunurilor de vlalorea

Bloc paza

Blocul incaperilor – birorui

---De asemenea s-a determinat particularitatea tipologica a edificiului bancar – functia dubla :

---deschisa

---inchisa

---Ca regula, aceasta particularitate se manifesta in solutionarea spatial planimetrica a edificiului.

Clasificare edificiilor bancare

---Mai intii de toate clasificarea edificiilor bancare se determina tipul bancii si de locul in structura urbana
14
Tipul edificiilor bancare

Dupa functia si caracterul operatiunilor indeplinite

---centrale

---Comerciale

---de economii

---Destinatie speciala

Dupa forma de proprietatea

---de stat

---de actiuni

---de actionare

---cooperatist.

Dupa nivelul de gestiune

---locale

---orasenesti

---raionale

Dupa numarul de colaboratori si locurile operationale

---mici

---medii

---mari

---foarte mari

In dependenta de amplasarea edificiului in structura urbana

---in centrul orasului – administrarea teritoriala a bancii (sucursala)

---In unitatea de sistematizare – sectie a bancii – agentiebancara

---in microraion, asezarea rurala – filiala a bancii

Terenurile edificiilor bancare

---Suprafata terenurilor se calculeaza : 0,4-0,6 ha pentru un edificiu bancar in dependenta de numarul de colaboratori

---Teritoriul bancii trebuie sa fie ingradit cu constructii de o inaltime de 2,5 m

---Pe teren se prevad parcari pentru automobile clientilor si colaboratorilor (20 locuri pentru 100 locuri de munca, 5 locuri pentru
clienti pentru fiecare loc operational)

---Catre terenul edificiului bacar trebuie sa fie asigurate un acces comod pentru masini de incasare

Solutionarea spatial planimetrica

--- inaltimea etajului edificiului bancar --- 3,3 , in cazul platformelor suspendate – 2,8 m pina la partea inferioara a plafonului

---Incaperile bancilor se divizeaza dupa zonele de accesibilitate in urmatoarele grupuri


15
1 grup – incaperi pentru orperatori cu publicul

Grupul 2 – incaperi pentru operatii fara accesul publicului

Grupul 3 – incaperi speciale (pentru un personal restrins)

La grupul I se atribuie incaperile pentru clienti: salile informationale, operationale cu ghisee, sectia de credite, sectia de depozit a
populatiei, sectia de pensii, incaperile administratiei bancii

La grupul 2 – incaperile celorlate sectii, incaperile legate de perfectarea si pastrarea informatiei bancre, incapeile pentru aparatajul
de comunicatie

La grupul 3 – incaprile nodului casierie, incaperile de casete de siguranta, blocul de paza si serviciu de securitate

Aceste grupuri de incaperi este necesar de a le separa unul de altul prin mijloace constructive si planimetrice: pereti de anumite
niveluri de rezistenta la spargere

Blocurile functionale ale edificiului bancar

Pentru functionarea normala edificiul bancar trebuie sa includa urmatoarele blocurile functionale

---blocul operational si de scont

---blocuri casierie

---blocuri de pastrare a bunurilor de valoare

---blocul paza

---blocul incaperilor – birorilor

---centrul de calcul

---incaperi auxiliare

Blocul operational si de scont include

---sala informationala

---sala operationala

---incaperile contabilitatii

---incaperile pentru tehnica electronica si de clacul de pe linga sala operationala

Blocul casierie include

---sala cu ghisee (zona pentru clienti si incaperile pentru verificarea banilor de catre clienti)

---Nodul – casierie (gisee operationale, incaperile casieriilor , blocul de pastrare a bunurilor incaperile de incasare)

Blocurile de pastrare a bunurilor de valoare

---antrepozit de bucuri cu anticamera

---antrepozit cu safeuri individuale cu anticamera

Blocul paza include:

---incaperea centrului catrol

---incapere de paza

---incaperea incarcaresi curatirea a armelor

---Incaperea pentru pastrarea armelor


16
Blocurile incaperilor birouri include:

---incaperile sectiilor : sectia de crediatare, sectia de depozit a populatiei, sectia juridica, sectia hirtiilor de valoare, sectia de audit,
sectia valutara, sectia economica, sectia lucrul cu fisierele, sectia pensii etc.

---incaperile administratiei bancii: anticamera, cabinetul directorului general, cabinetele adjunctilor, sala de sedinte.

Incaperi auxiliare

---arhiva

---depozitu formularelor

---incaperie personalului de deservide

---cmea de serviciu pentru curieri

---camera de odihna

---camare gospodaaresti

---blocuri sanitare

---incaperi tehnice si gospodaresti

17
Hoteluri
Hotelul – intreprindere destinata pentru locuirea temporara

Conform legislatiei URSS pentru gradarea confortabilitatii au fost stabilite urmatoarele categorii

---cel mai confortabil nivel de locuire – lux

---mai putin confortabila (superior A, superior B, categoria I, ii, iii si iv)

Clasificare hotelurileor cupa capacitate

---mai putin de 100locuri – mici

---100-200 louri – medii

---mai multe de 500 locuri – hoteluri mari.

Clasificarea hotelurilor

---Busines hoteluri, hoteluri pentru conferinte, congres – hoteluri se deosebesc prin nivel inalt de confotabilitate si structura cu
destinatie obsteasca dezvoltata

---hoteluri turistice, destinate pentru turism, constin un set larg de servicii

---moteluri se amplaseaza in preajma soselelor.

---hoteluri balneare --- destinate pentru odihna si posibilitatea lecuirii profilactice

---Kempinguri pentru odihna turistilor si parcarea autoturismelor acestora. Toate tipurile de deservire simplificate.

---Tipuri de hoteluri mai rar folosite

Hoteluri pentru sportivi

Roteluri pentru autovehicule cu trailere

Boteluri sau floteruli pentru turistii care calatoresc pe apa

Flaiteruri pentru turisti care calatoresc pe aer cu transport aerian personal

18