Sunteți pe pagina 1din 5

Academia de Studii Economice din Moldova

Facultatea Economie Generală și Drept

Lucrul individual nr.5


Tema: Șomajul în Republica Moldova:
forme de manifestare și metode de combatere

Lucrul individual:

al studentului gr. AP-161

Scaletchii Dionisie

Consultant științific:

Balan Aliona

Chișinău, 2017
Costul somajului.

“Somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal”1. Somajul este unul din
fenomenele negative care se manifesta cu mare intensitate in perioada de tranzitie. Este un
fenomen inerent, intalnit in orice economie. Daca se incadreaza in limitele considerate normale,
consecintele lui negative afecteaza un numar mic de persoane.

Somajul este opus ocuparii, reflecta imposibilitatea omului de a-si utiliza capacitatea
sa de a produce bunuri economice. Prin somaj, munca sufera un proces de degradare, ea
neputand fi conservata. Prin existenta sa, somajul determina pierderea unei parti din productia
potentiala a societatii.

Alta consecinta negativa a somajului consta in faptul ca ajutorul de somaj, fiind


suportat din veniturile societatii, determina o diminuare a veniturilor celor care lucreaza. Somajul
inrautateste conditiile de viata ale populatiei, in primul rand ale somerilor, determinand scaderea
consumului de bunuri economice. El alimenteaza acte antisociale, multe dintre acestea fiind
facute de catre cei care nu lucreaza.

O consecinta nefasta a “statutului” de somer cu implicatii in viitor este tendinta unor


persoane tinere de a ezita sa-si intemeieze familii. Ca urmare a acestei tendinte, scade natalitatea.
Alta consecinta a somajului consta in faptul ca el determina reducerea dorintei de a invata a
viitoarei generatii; gandul de a ajunge somer este de natura sa diminueze aspiratia spre carte, spre
scoala.

Diminuarea increderii in scoala este insotita de un alt proces daunator pentru


interesela economiei nationale, respectiv plecarea tinerilor peste granita pentru a se realiza uman
si profesional.

Somajul apare ca un fenomen generator de diverse afectiuni fizice si psihice. Aceste


stari depresive pot constitui, la randul lor, cauze ale pierderii locului de munca la un moment dat.

Consecintele somajului de lunga durata sunt si mai dureroase pentru individ; daca o
persoana ramane mult timp in somaj, competenta si expe 232c28c rienta sa se degradeaza si mai
mult, ceea ce diminueaza interesul potentialilor patroni fata de persoana respectiva.

Somajul are consecinte negative foarte diverse, printre acestea inscriindu-se: raporturi
familiale tensionate, izolarea sociala, imposibilitatea de a fi la curent cu problemele ce tin de
competenta profesionala, moral scazut, lipsa increderii in sine.

Prin consecintele sale negative, somajul a devenit una din problemele globale ale
omenirii. ”Daca mii de oameni, si mai ales tineri, se vor trezi someri si impovarati de o
inactivitate permanenta, ei vor fi condamnati la o stare de frustrare. In cele mai multa cazuri,
insa, “poluarea cu timp liber” va produce alcoolism, narcomanie, huliganism si delincventa…”1

Consecintele negative ale somajului imbraca si forma pierderilor de resurse banesti pe


care le genereaza existenta acestui flagel.

Efectele negative ale somajului pe care le suporta indivizii, economia si societatea


desemneaza costul somajului. In costul somajului se includ:

- pierderile de venit ale individului, reprezentate de

diferenta dintre ajutorul de somaj si salariul pe care l-ar fi obtinut daca ar fi lucrat;

- pierderile de venituri ale bugetului de stat, reprezentate

de contributia pentru asigurarile sociale, contributia pentru fondul de somaj si contributia pentru
fondul de pensii suplimentare;

- plati din bugetul fondului special pentru ajutorul de

somaj, a alocatiilor de sprijin;

- pierderea de venit a societatii reprezentata de

realizarea unei productii sub cea potentiala;

- cheltuielile cu pregatirea in scolile profesionale, in

invatamantul mediu si superior.

Costurile imense pe care le implica somajul, directe sau indirecte, releva faptul ca
acest fenomen constituie o risipa de resurse umane si financiare generate de utilizarea incompleta
a unor fonduri de productie, cu implicatii asupra costurilor sociale.

Costurile directe sunt evidentiate sub forma varsamintelor financiare catre fondul
destinat protectiei sociale a somerilor, care, in principal este utilizat pentru plata ajutorului de
somaj, alocatiei de sprijin, calificarii si recalificarii somerilor, precum si pentru costuri, de regula,
se iau in considerare la estimarea cheltuielilor antrenate de somaj, ca factor de risc social major;
ele reprezinta un element esential in estimarea costurilor sociale.

Costurile indirecte sunt generate de diminuarea globala a productiei si a veniturilor


de care ar putea sa beneficieze intreaga populatie. Ele imbraca forma pierderilor de productie
determinate de neutralizarea unor capacitati si mijloace tehnice din dotare, ceea ce implica
reducerea resurselor de formare a veniturilor bugetare, deteriorarea calificarii si capacitatii de
munca, descurajarea personalului in plan profesional, social si uman.

Numarul persoanelor cuprinse la cursurile de pregatire in vederea calificarii si


recalificarii a evoluat astfel:1

Tabel nr.1

1995 1996 1997 1998 1999 2000

Total 45298 49074 61479 70763 79295 87018


Din care someri 22794 20409 23575 27157 30559 26410
Au incheiat pregatirea in cursuri
32403 34515 40391 46045 56103 61889
organizate:
La cererea agentilor economici 8074 10099 11323 10773 14553 18799
Pe baza studiilor si prog. de perspective
5214 5263 7372 10650 11733 10296
privind p-ta. muncii
La cererea persoanelor interesate 19115 19153 21696 24622 29817 32794
20152

In pregatire 10512 14441 21046 24672 23192

Au inceput cursurile 10512 14441 21046 24672 23192 4970

Starea de criza generata de somaj

Starea de criza a pietei muncii este reliefata de faptul ca numarul real al persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca este mult mai mare decat cel al somerilor inregistrati la un
moment dat si pe baza caruia se calculeaza rata somajului. Se poate afirma ca exista cel putin trei
categorii de persoane neinregistrate ca someri, dar care sunt in cautarea unui loc de munca sau au
loc de munca, dar nu au de lucru. Avem in vedere, pede o parte, pe acei someri care, dupa
expirarea termenului legal au primit ajutorul de somaj si alocatii de sprijin si care raman, in
marea lor majoritate neinregistrati la oficii. Pe de alta parte, exista deja un numar mare de someri
pentru care a expirat si termenul legal in care au beneficiat de alocatie de sprijin si au iesit din
evidenta. De asemenea, este vorba de somajul mascat, de persoanele care au calitatea de angajat,
dar nu lucreaza.

Desigur, persoanele din primele doua categorii mentionate au posibilitatea sa se


inscrie in continuare la oficiile fortei de munca si somaj dar majoritatea lor nu o fac. Sansele de
angajare sunt asa de mici incat ei considera ca nu merita.

Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este reliefata si de cresterea duratei


somajului, de cronicizarea acestuia. Cresterea numarului si ponderei somerilor care au depasit
durata legala de 9 luni fara sa se fi putut angaja, genereaza o serie de fenomene economice si
sociale preponderent negative, care trebuie sa stea in atentia factorilor de decizie.
Avem in vedere, pe de o parte, precaritatea situatiei materiale care-si pune amprenta
asupra viitorului copiilor proveniti din aceste familii. Pe de alta parte, prin nefolosirea pe o
perioada lunga, se devalorizeaza forta de munca, necesitand ulterior cheltuieli suplimentare prin
perfectionare.

Starea de criza a ocuparii resurselor de munca este sustinuta si prin structura pe varste
a somerilor inregistrati, in special prin ponderea mare a tinerilor in totalul somerilor. Intre
somajul masiv in randul tineretului, nesiguranta locului de munca si prabusirea sporului natural al
populatiei exista o stransa legatura. In anul 1992, pentru prima data in istoria demografica a
Romaniei, s-a inregistrat un spor natural negativ (-3462 de persoane).

Starea de criza a ocuparii este reflectata si de mentinerea si cresterea numarului


somerilor in varsta, aflati in prag de pensionare. Numai in stare de criza societatea nu se poate
achita de obligatiile morale pe care le are fata de persoanele in varsta care au muncit peste 25, 30
ani si care ajung someri. Desi prin experienta lor constituie o forta de munca de calitate
superioara, sansele lor de a gasi un nou loc de munca sunt minime, avand in vedere
disponibilitatea si capacitatea lor de mobilitate teritoriala si profesionala, mult diminuata. In
schimb, impactul psihic si moral al “statutului” de somer este enorm de mare la aceasta varsta.

Aprecierea starii de criza a ocuparii resurselor de munca, reclama gasirea urgenta a


unor solutii pe termen scurt, mediu si lung, care sa stopeze inrautatirea in continuare a situatiei si
sa asigure crearea de noi locuri de munca.

Masuri de combatere a somajului

In actualul sistem legislativ al Romaniei principalul act normativ in materie il


constituie Legea nr.76/2002 privind sistemul aigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii
fortei de munca.

Principalele obiective urmarite sunt cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in


cautarea unui loc de munca si stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si
crearea de noi locuri de munca .

Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se


realizeaza in principal prin1: informarea si consilierea profesionala, medierea muncii, consultanta
si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri,
completarea veniturilor salariale ale angajatilor, stimularea mobilitatii fortei de munca.