GEOGRAFIA

GENERALA
A
TURISMULUI

Lect. Univ. Dr. Plesoianu D.

 TURISMUL CA SI ACTIVITATE, MOTIVATII, ATITUDINI SI FACTORI DE INFLUENTA

Termenul de turism provine provine din termenul englezesc “tutour” ( a calatori, a colinda)
avand semnificatia de excursie. Creat in Anglia secolului al XVIII-lea, desemnand initial 2 actiunea de a
voiaja in Europa acest termen deriva din francezul “tour” (calatorie, miscare in aer liber, plimbare,
drumetie in circuit) care la randul sau deriva din cuvantul grecesc “tornos” si respective cel latin
“turnus” pastrand semnificatia de circuit.

Turismul incepe sa fie consolidate ca fenomen social-economic in Europa inca din anul 1880, in
1905 conturandu-se prima sa definitie in care se arata ca turismul in sensul modern al cuvantului este
un fenomen al timpurilor noastre bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si schimbarea
mediului inconjurator, pe nasterea si dezvoltarea sentimentului de receptivitate pentru frumusetile
naturii.

Exista mai multe definiri ale turismului din care vom aminti cateva: profesorul Belgian Edmond
Picard defineste turismul ca pe „ansamblul organelor si functiilor lor nu numai din punctul de vedere al
valorilor pe care calatorul le ia cu el ci a celor care in tarile unde se soseste cu portofelul doldora
profita direct in primul rand hotelierii si indirect de cheltuielile pe care le face pentru a-si satisface
nevoile de cunostinta sau de placere”. In anul 1937 turistul strain era definit ca „orice persoana care se
deplaseaza pentru o durata de cel putin 24h intr-o alta tara diferita de cea in care se afla domiciliul sau
obisnuit”.

Conform acestei definitii pot fi considerati turisti urmatorii:

 Cei care efectueaza o calatorie de placere, de agrement sau pentru alte motive familiale sau
de sanatate
 Cei care participa la conferinte, reuniuni stiintifice, administrative, diplomatice, religioase si
sportive
 Cei care fac calatorii de afaceri sau participa la croaziere

In anul 1950 Uniunea Internationala a Organizatiilor Oficiale de Turism (care din anul 1976 s-a
transformat in Organizatia Mondiala a Turismului – O.M.T.) a inclus in categoria turistilor si pe studentii
si elevii care locuiesc temporar in strainatate.

Pentru turistul intern s-a adoptat urmatoarea definitie: „orice persoana care viziteaza un loc
altul decat acolo unde are domiciliul sau obisnuit in interiorul tarii sale de resedinta pentru orice fel de
motiv altul decat acela de a exercita o activitate remunerata si efectuand aici un sejur de cel putin o
noapte (sau 24h) poate fi considerat ca turist national.
 Din definitiile amintite se desprind doi termenti, si anume:

 Turistii, respectiv vizitatori, cu sejuruiri de cel putin 24h si cel putin o innoptare

Produsul turistic poate fi alcatuit numai pe baza informatiilor prealabile referitoare la:

- Clientela segmentata in functie de varsta, profesie resedinta, venituri, obiceiuri, gusturi

turistice
- Concurenta din necesitatea de adaptare a elementelor ce compun produsul in scopul
diferentierii de oferta concurenta si din necesitatea unei promovari optime
- Resursele turistice ale destinatiilor – bogatii naturale, culturale, infrastructura, agrement

Elementele care compun produsul turistic sunturmatoarele:

- Patrimoniul turistic pus in valoare de combinatia factorilor naturali si antropici

- Infrastructura generala determinata de dezvoltarea economica generala demografica a zonei
de destinatie
- Infrastructura turistica (transport, cazare, alimentatie publica, asezaminte de sanatate)
- Cadrul general privind pregatirea personalului din turism
- Cadrul institutional legat direct sau indirect de turism

Pentru ca produsul sa fie pus intr-o lumina favorabila pe piata trebuie sa se aiba in vedere:

1) Competitivitatea (fiecarei grupe de consumatori sa-i corespunda un produs specific cu un raport

optim de calitate-pret) prin urmatoarele caracteristici calitative:
a) Validitate indeplinind conditiile de a fi utilizat
b) Fiabilitate
c) Eficacitate (producerea satisfacerii maxime cu efort minim)
d) Integralitate avand un caracter eterogen si nelipsindu-i niciun element component
e) Utilitate prin existenta unor scopuri precise urmarite prin consum
f) Flexibilitate care permite adaptarea produsului la diferite situatii
2) Posibilitatea de diversificare
3) Adoptarea unei strategii sortimentale cu caracter evolutiv

Elementele fundamentale care compun produsul turistic sunt:

a) Elemente de atractivitate (climatice, peisagistice, culturale)

b) Infrastructura de comunicatii (cai de acces, mijloace de transport, telecomunicatii, servicii de
transport ce pot fi cuprinse in pachetul de servicii sau lasate la alegerea clientului)
c) Echipamente (structuri) de primire si alimentatie (receptia, cazarea si alimentatia publica)
d) Echipamente complementare (dotari proprii ale unui centru turistic pentru petrecerea atractiva
si variata a tipului liber, manifestari culturale, artistice, comerciale
e) Elemente umane (educatie civica, pregatire tehnica profesionala si culturala, educatie estetica)

Turismul este supranumit industria ospitalitatii.

 Formarea produsului turistic este realizata de catre tur operator si oferita spre vanzare printr-o
retea de distributie.Pentru realizarea produsului sunt necesare in prealabil:

 Contractarea unui numar de locuri de cazare in localitatile cuprinse in traseele avute in vedere
si in unitati cu un grad de comfort variat
 Contractarea mijloacelor de transport optime produselor turistice proiectate
 Servicii de asistenta corespunzatoare gradului de autonomie a turistilor avut in vedere
 Datere, orele si etapele de parcurs ale derularii programelor
 Serviciile complementare identificate si analizate in componenta programelor de derulare a
consumului produselor turistice
 Produsele turistice ca pachete de servicii turistice pot fi alcatuite:
cu caracter permanent, ocazilonal sau la cererea unor grupuri sau clienti
Produsele turistice destinate grupurilor adica caopil, studenti, grupuri de adulti de diferite
profesii presupun in prealabil:
-Segmentarea pietii in functie de specificul activitatilor profesionale, nivelul veniturilor,
varsta, aria de relatii a grupului
-Analiza oportunitatii formarii de grupuri mixte care au mai calatorit impreuna sau nu
-Efectuarea unor discutii cu liderii de opinie a grupurilor si realizarea unor anchete optionale
pt anumite actiuni turistice ofertate prin chestionar

Motivatia si atitudinea in turism

Personalitatea umana in achizitionarea unui produs turistic tine cont de:

- Nevoi si aspiratii
- Perceptie, invatare
- Atitudini
- Motivatii
- Trasaturi de personalitate

Aceste nevoi si motivatii pot fi motivate astfel:

- Nevoi specifice individuale

- Nevoi specifice speciale care se refera la nevoile unor grupuri sociale

Nivelele piramidei motivationale umane ale lui Maslow care pot fi gasite in cercetarea
stiintifica turistica dupa cum urmeaza:

- Motivatia de repaus si recomfortare, ca principala motivatie turistica este satisfacuta printr-un

complex de conditii si mijloace inafara resedintei indivizilor
- Motoivatie estetica exprima tendinta oamenilor spre frumos, spre alta cultura si civilizatie si
spre peisaje inedite
 Individul sau turistul devine motivat in as satisface o anumita nevoie intr-un anumit
mod avand in vedere urmatoarele:

- Un obiectiv va fi ales daca individul considera ca acesta ii satisface nevoia

- Individul va actiona daca a aflat ca acesta ii va satisface nevoia
- Decizia de a actiona va fi influentata si de alti factori externi ca:
Posibilitati financiare, cultura din care provine

Inclinatia de a alege o destinatie creste pe masura ce oferta se suprapune in motivatie

sau are in vedere o experienta anterioara.Nivelul satisfactie depinde insa de asteptarile
individului si de modul in care este perceputa oferta la fata locului

 Redescoperirea obiceiurilor populare, a folclorului autentic si a ocupatiilor traditionale

 Pitorescul peisajelor si puritatea aerului nepoluat
 Curiozitatea decurgand din informatiile in legatura cu ospitalitatea unor zone, ritualurile satesti,
obiceiuri gastronomice si artizanatul
 Cura de alimente si fructe proaspete
 Vanatoarea, pescuitul sportiv si drumetiile

Conditiile principale pentru realizarea agroturismului sunt urmatoarele:

- Modul de viata considerat primordial in nevoia schimbarii programului cotidian de evadare in

mijlocul naturii
- Timpul liber avut la dispozitie
- Nivelul veniturilor

FACTORII CARE INFLUENTEAZA EVOLUTIA TURISMULUI

Exista mai multe categorii de factori ce influenteaza evolutia turismului

A. Dupa natura factorilor

 a) Factori de natura social-economica
1. Factori economici:
- niveulul de dezvoltare socio-economica de PIB/locuitor
- Veniturile populatiei si disponibilul pentru turism
- Preturile si tarfiele
- Oferta turistica
2. Factori tehnici – infrastructura generala si turistica
- Energie electrica si termica
- Telecomunicatii
- Apa potabila
- Canalizare
- Carburanti
3. Factori sociali
- Urbanizarea dupa grad si varsta
- Timpul liber saptamanal si anual
- Somajul
- Protectia sociala
b) Factori de natura psiho-demografica
1. Factori demografici
- Evolutia numerica a populatiei
- Durata de viata
- Structura pe sexe si pe grupe de varsta
- Structura socio-ocupationala
2. Factori psihologici si de educatie
- Dorinta de cunoastere
- Temperamentul
- Moda
- Nivelul de instruire
- Motivatia turistica in evolutie
- Atitudinile, aspiratiile, imbogatirea experientei turistice
c) Factori de natura organizatorica
- Formalitati vamale
d) Factori de natura politica

FORME DE TURISM
Formele de turism reflecta structura societatii omenesti, modalitatile de acoperire a
motivatiilor si posibilitatile tehnico-economice de procesare a fenomenului turistic. In literatura de
specialitate s-au cristalizat diferite clasificari ale formelor de turism in functie de numeroase criterii.
Cele mai importante clasificari sunt urmatoarele:
1) Dupa locul de provenienta a turisitilor:
a. Turism national (intern) practicat de cetatenii unei tari in limitele granitei acesteia
b. Turism international (extern) care cuprinde atat vizitele cetatenilor straini intr-o tara cat si
plecarile cetatenilor autohtoni in scopuri turistice in afara granitelor tarii. Acesta poate fi
deci receptiv (activ de primire) si emitator (pasiv de trimitere)
2) Dupa momentul si modul de angajare al prestatiilor turistice
a. Turism organizat (contractual) – in grup sau individual in cadrul caruia prestatia si durata
calatoriei sunt stabilite in prealabil prin contract sau alte aranjamente comerciale specifice;
toate serviciile angajate sunt precumparate
b. Turism neorganizat (necontractual) – fara o angajare prealabila a serviciilor, destinatiilor si
perioadei de efectuare a calatoriei; cuprinde cu predominanta turismul individual practicat
de automobilisti, de catre persoane cu venituri medii si peste medii
c. Turism semiorganizat (mixt) – in grup sau individual, in cadrul caruia o parte din prestatii
sunt angajate si achitate in prealabil iar o alta parte in timpul calatoriei direct la unitatile
prestatoare

Formele organizate si semiorganizate de turism in tara noastra includ:

- Calatoriile charter cu avioane inchiriate la un pret global in care se includ serviciile de baza si
programele de agrement
- Aranjamente inclusive-tour in cadrul carora transportul se face cu navele aeriene pe curse
regulate, in pretul global fiind incluse, inafara transportului, serviciile de baza si agrement
- Aranjamentul package-tour pentru automobilisti cu itinerare stabilite in prealabil, in pret fiind
incluse cazarea si masa
- Croaziere fluviale si maritime in grup, pe nave, in pretul global fiind cuprinse cazarea, masa,
agrementul la bord, programele de vizitare in teritoriu si transportul
- Aranjamentele combinate free&drive individuale sau pentru grupuri, cu folosirea combinata
a mijloacelor de transport (avion si automobil) pe o anumita durata cu circuit la alegere, in
pret intrand cazare si demipensiune
- Calatorii combinate pentru automobilisti cu autotrenuri rapide, in componenta carora sunt
cuprinse vagoane si transportul automobilelor in vagoane speciale pana la statia convenita de
unde deplasarea este continuata cu automobilul propriu pe trasee alese

Turismul organizat si semiorganizat prin agentiile de voiaj asigura turistului numeroase facilitati,
preturi mai mici, servicii rezervate, vize si numeroase servicii suplimentare la cerere.

Intrucat in cele mai multe cazuri firma tour-operatoare asigura asistenta in unitatile
prestatoare, turismul organizat si semiorganizat dezvolta sentimentul de securitate individuala a
turistului iar programele ofera vizitarea organizata a celor mai valoroase obiective turistice.
 Turistii pot de asemenea folosi cu incredere informatiile reprezentantilor de firma sau ale
ghizilor, interpreti insotitori de drum, in legatura cu shopingul si schimbul valutar in conditiile unui
buget planificat pe vacanta.

Turismul individual aduce incasari mai mari pe zi de turist, consum sporit de servicii
suplimentare si o relativa prelungire a sezonului in anumite statiuni si localitati turistice. Din punctul de
vedere al tour-operatorilor dar si al prestatorilor exista unele inconveniente, mai ales in varf de sezon
cand cererile turistilor individuali nu pot fi satisfacute in totalitate, spatiile fiind deja ocupate de catre
turismul organizat si semiorganizat. In consecinta sunt necesare contracte echilibrate cu spatii
rezervate pentru turismul individual in anumite proportii in anumite perioade.

3) Dupa sezonalitate
a. Turismul de vara – are un rol hotarator in rezultatele economice ale activitatii turistice ale
unei tari, zone, statiuni si localitati de interes turistic. Este legat de zonele impadurite, de
durata stralucirii soarelui, oglinzile de apa si plaje. Are un pronuntat caracter de masa si se
desfasoara in perioadele calde ale anului, fiind de circa 120 zile (15 Mai – 15 Septembrie).
Conditioneaza practicarea sporturilor naturice in aer liber (inot, surfing, caiak canoe, barci cu
motor si cu panze, pescuit si vanatoare)
b. Turismul de iarna – vizeaza in cea mai mare parte zona montana si submontana, principalele
motivatii la care raspunde fiind practicarea sporturilor de iarna (ski, saniute, patinaj, bob),
cura helioterapeutica montana (plaja de creasta), agrementul realizat prin drumetii, calatorii
cu ajutorul mijloacelor de transport pe cablu, vanatoare, admirarea privelistilor mirifice,
frecventarea punctelor de belvedere si participarea la sarbatorile de iarna de natura religioasa
si traditionala in zonele in care obiceiurile s-au conservat (Craciun, Revelion, Boboteaza, Sf.
Ion). Tot in anotimpul rece au loc vacantele elevizlor si studentilor care intensifica circulatia
turistica determinand varful sezonului alb. In afara perioadelor de maxim flux turistic sunt
numerosi turisti ce practica sau ce-si petrec timpul liber la inceput sau la sfarsit de sezon,
respectiv sub forma de turism de primavara si de toamna. In timpul primaverii exista
motivatii cum ar fi: sarbatorile Pastilor, inflorirea narciselor, a liliacului, sarbatori legate de
oierit, sosirea pasarilor migratoare si deschiderea pescuitului. In timpul toamnei incepe
culesul viilor, se deschide sezonul nuntilor si au loc marile targuri in special cu legume si fructe
c. Turism de circumstanta – este localizat in timp si spatiu cu durata limitata, ocazionat de
vanatoare, pescuit, reuniuni interne si internationale, manifestari cultural-artistice, sportive si
stiintifice, targuri si expozitii interne si internationale, hramuri, pelerinaje, expeditii ale sau pe
urmele unor exporatori celebri.
4) Dupa gradul de mobilitate a turistilor
a. Turismul de sejur in cadrul caruia turismul ramane o vreme in aceeasi localitate pentru
odihna, tratament balnear, practicarea unui sport, urmarirea unor manifestari cultural-
artistice sau sportive. Poate avea durate diferite: turism de sejur lung, de peste 30 zile,
practicat pentru tratament balneomedical de catre pensionari sau de catre turisti cu venituri
mari in zone linistite, mai ales in extrasezon. Turismul de sejur mediu, cu durata de sub 30
zile, practicat in concediu, in sezon, de turistii cu un venit mediu si sub mediu, avand un
 caracter pronuntat de masa. Turismul de sejur scurt cu o durata de maxim o saptamana,
practicat in timpul weekendului, cu diferite ocazii, prin deplasarea in zonele periurbane, pe
diferite distante. Transportul fiind efectuat atat cu mijloace de transport in comun cat si cu
mijloace proprii de transport.
b. Turismul de circulatie (itinerant)- cuprinde deplasarea in mod succesiv in diferite localitati sau
statiuni in care se opresc cate 3-5 zile, desfasurandu-se in tot timpul anului, cu unele
momente de intensitate maxima in timpul verii datorita acordarii concediilor de odihna,
numai in timpul verii de catre majoritatea angajatorilor din tarile europene. In aceeasi
perioada sunt programate si vacantele scolare deci familiile cu copii au la dispozitie sezonul
cald si de cele mai multe ori varful de sezon.
c. Turismul de tranzit cuprinde turistii care traverseaza o zona sau o tara pentru a ajunge la
destinatia aleasa. In conditiile cresterii continue a numarului de automobile turismul de tranzit
va capata o amploare deosebita, necesitand autostrazi, serviceuri, moteluri, hoteluri,
dezvoltand si turismul de camping.
5) Dupa mijlocul de transport folosit
a. Drumetiile, deplasarile pedestre in zone nepoluate pentru vizitarea unor monumente ale
naturii, pentru pescuit, alpinism sau vanatoare, folosind corturile, popasurile, cabanele sau
taberele. Sunt practicate si de catre grupuri de elevi sau studenti in excursiile tematice.
b. Turismul cu trenul constituie o forma accesibila prin pret pentru cele mai largi mase, se
realizeaza in toate anotimpurile, pentru petrecerea weekendului, a vacantelor, exursiilor
interne si internationale. In cadrul trenurilor se remarca Oriente Express cu programe de
agrement, intalniri de afaceri, turnee artistice. Deosebit de atractive devin autotrenurile care
transporta automobilul calatorului oferind si conditii de dormit si servire a mesei.

c. Turismul rutier cuprinde o parte importanta a turismului intern si international pentru clienti
cu venituri medii si peste medii, oferind o gama variata de forme organizate ca:
- Cicloturismul si motociclismul pe distante variabile, utilizand ofrme complementare de cazare
in anotimpul cald
- Automobilismul cu masini proprii sau inchiriate, practicat in cea mai mare masura de catre
persoane cu venit mediu care folosesc atat popasurile si campingurile dar si hotelurile si
cabanele; mobilitatea si independenta oferita de automobil sunt foarte apreciate de turismul
in familie sau in grupuri mici de prieteni sau rude
- Caravaniningul realizat de catre automobile, avand atasate rulote, in grupuri de 10-20, uneori
avand si un echipaj pentru asistenta tehnica. Este utilizat in timpul verii, pe distante mari si pe
perioade de 20-30 zile; necesita locuri de popas amenajate pentru bransarea rulotelor la apa
calda, canal si energie electrica
- Turismul in grupurile mici si medii (7-17 persoane) realizat cu microbuzul. Este agreat de
catre oamenii de afaceri sau grupurile de specialisti intr-un anumit domeniu, de catre
vanatorii si pescarii sportivi
- Turismul cu autocarul - este obisnuit pentru turismul intern si international, in circuit, pe
distante mari si durate cuprinse intre 4 si 12 zile, cu opriri de maxim 2 zile. Cele mai moderne
autocare cu 1 sau 2 nivele sunt dotate cu aer conditionat, bar, toaleta, video-tv si uneori
cusete si cort special cu mese pliante care se deschid lateral. In general turismul rutier
necesita autostrazi, drumuri modernizate, statii de carburanti, serviceuri auto, moteluri,
hoteluri, popasuri
d. Turismul naval este practicat cu nave maritime sau fluviale, de linie sau speciale pentru
croaziere in sezonul cald de catre turistii peste mediu din cauza preturilor destul de mari. Se
practica si o varianta a acestuia, turismul nautic sportiv pe lacurile naturale, acumularile
artificiale, pe raurile navigabile, pe canale sau in delte, cu barci cu motor sau cu vele, cu kaiak
sau cu canoe. Marile vase de croaziere sunt agreate de catre turistii cu venituri mari, fiindu-le
oferite pentru perioade mari toate comoditatile la bord iar in unele cazuri si vizite in teritoriu.
Navele fluviale si hidrobuzele speciale inlesnesc vizitele pe canalele deltaice, fiind prevazute cu
punti deschise sau semiacoperite pentru vizionarea mirificului spectacul faunistic si floristic al
naturii.
e. Turismul aerian – se realizeaza cu curse
EFECTE ECONOMICE ALE TURISMULUI ASUPRA ZONELOR RECEPTOARE
Efecte pozitive

- Cresterea numarului turistilor si interesul crescut al acestora pentru produsele proaspete si

naturale poate duce la intensificarea cererii pentru aceste produse, sporind veniturile
producatorilor care le vor permite modernizarea instalatiilor porfesionale proprii
- Statiunile montane frecventate de turisti retin populatia si contribuie la dezvoltarea
activitatilor economice
- Prezenta turistilor permite crearea unor fonduri de dezvoltare a noilor infrastructuri
- Turismul apeleaza in anumite cazuri la surse diversificate de energie cum ar fi cea solara si cea
eoliana
- Nevoia turistilor de apa potabila in conditii sanitare deosebite dezvolta activitatea de
gospodarire a apelor si determina noi beneficii care permit modernizarea captarii, tratarii si a
retelei de apa aferente
- Zonele de tranzit isi dezvolta retele de servicii specifice, de alimentatie si service auto
- Circulatia turistica impune dezvoltare retelei automate de comunicatii (telefon, telegraf, telex,
fax)

Efecte negative

- Intensificarea cererii pentru produse agroalimentare ar putea duce la o elminare a acestora

care ar afecta populatia locala
- Bucataria internationala ar putea determina modificari nedorite in bucataria traditionala
locala
- In virtutea necesitatii unor amenajari rapide ar putea fi folosite si unele terenuri agricole
fertile situate de-a lungul coastelor, in apropierea plajelor si deltelor fluviale
- Cresterea numarului de persoane care lucreaza in turism intr-o anumita zona poate duce la
scaderea unor anumite productii ale regiunii sau tarii de destinatie
- Cresterea numarului bazelor de agrement si s suprafetelor de plaja ar putea duce la
diminiuarea activitatii pescaresti
- Amenajarea domeniilor schiabile in exces ar putea dauna peisajului si echilibrului ecologic
- Saturarea infrastructurilor existente si intensificarea cererilor de energie si apa ar putea dauna
locuitorilor autohtoni
 Dezvoltarea industriei si a serviciilor ca efect al progresului tehnic general, mai ales in mediul
urban degreveaza femeile de anumite munci gospodaresti obositoare (spalat, gatit etc.).

Ritmul rapid in care au loc schimbarile de natura sociala, economica, tehnica si culturala
necesita adaptari pe masura ale omului iar analiza modalitatilor de folosire a timpului liber trebuie
facuta in 3 ipostaze:

- Timp liber cotidian

- Timp liber periodic (weekend)
- Timp liber sezonier (concedii, vacante)

Timpul liber cotidian poate fi folosit atat in spatiul intravilan cat si in zona de proximitate
printr-o multime de activitati active sau pasive, dependente de felul muncii prestate, nivelul de
instruire, tipul de locuinta, detinerea unui autoturism, stare civila, numarul si varsta copiilor,
disponibilul banesc, starea sanatatii.

Timpul periodic si cel sezonier, desi cu o durata mai mare decat cel cotidian, se poate consuma
prin diferite modalitati ca si precedentul.

Timpul liber este reglementat prin lege atat in ceea ce priveste dimensiunea cotidiana a
acestuia de 8 ore, ce-a periodica de 40 de ore (cate 8 ore la 5 zile) cat si sezonier prin dreptul la
odihna, concedii platite si concedii medicale.

In timpul liber individul se poate orienta catre activitati instructiv-edicative si culturale pe care
le poate desfasura in afara formelor de invatamant seral si fara frecventa. Exista cursurile periodice de
perfectionare, invatamantul postuniversitar.
 MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER ACASA

Timpul liber este durata ce ramane la dispozitia individului in afara timpului de munca (6-8 ore
zilnic) la care se adauga timpul de deplasare catre locul de munca (1-2 ore) si timpul de somn ca
necesitate fiziologica de refacere a energiilor cheltuite in procesul de munca.

In structura modalitatilor de petrecere a timpului liber acasa distingem doua categorii:

- Pasive: odihna, recreere, lectura, vizionari TV – care au in general o pondere cuprinsa intre 40
si 50% din timpul liber
- Active: ingrijirea copiilor, treburile gospodaresti, prelungirea activitatii profesionale, bricolaj,
reparatii sau a doua profesie care impreuna au o pondere de aproximativ 50% din timpul liber

MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER IN ORAS

Comportamentul oricarui individ depinde de situatia sociala in raport cu ceilalti iar in grupul
din care acesta face parte persoana ocupa intotdeauna o anumita pozitie cu anumite sarcini, functii si
obligatii.

Datorita marii varietati de situatii intalnite conportamentul persoanei suporta un proces de

specializare si diferentiere in functie de spatiu si timp, de varsta si sex, de mediu si cultura, de
profesiune si ocupatie, de grupul si categoria sociala carora le apartine individul.

Miscarea, activitatile stiintifice, politice, curiozitatea si nevoia de nou, calatoriile, iesirea din
cotidian sunt modaliati de petrecere a timpului liber intr-un mod placut.

MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER IN AFARA ORASULUI

Deplasarea in afara orasului presupune timp liber mai mult, un mijloc de transport, servicii de
cazare, alimentatie publica si agrement, un program de deplasare, de vizitare si de divertisment deci o
cheltuiala de timp si de bani din resurse proprii sau atrase. Distanta de deplasare este direct
proportionala cu timpul liber disponibil, disponibilul banesc si determinata de motivatia personala sau
de grup.
 Modernizareainfrastructurii de transport

A ) dezvoltarea retelei rutiere

Cai feroviare

Cai navigabile

Cai aeriene

B)cresterea mobilitatii turistilor potentiali

In general desi populatia tarii noastre creste, populatia urbana scade ,iar nr de autoturisme se
dubleaza astfel ,nivelul de trai al populatiei.

Dezvoltarea durabila a turismului

Dupa 1990 s a pus problema stomularii economice echitabile la nivelul unei tari ale carei
coordonate trebuie sa fie privite mai rar in context regional.

Dezvoltarea durabila vizeaza cel putin 3 planuri:

-economic,prin cresterea gradului de exploatare si valorificare a resurselor

-ecologic,prin reciclare evitarea degradarii mediului ,reducerea substragerii terenurilor din

circuitul agricol

-prin creterea locului de munca practicarea meseriei traditionale,practicarea turismului ca

masuri de regenerare fizica si politica

Cresterea populatiei la nivelul Europei ,gradul tot mai ridicat de industrializare si urbanism
reduce tot mai mult arealele naturale pentru viitor

Pentru recreere ,posibilitati ideale ofera parcurile nationale ,domenii pentru care interesul este
cultivat sistematic in ultimi 20 de ani,mai ales ca acestea se afla in pericol.

Uniunea internationala pentru conservarea naturii si a resurselor naturale ,editeaza in anul

1980 si apoi in 1987 publicatia Strategia de conservare a lumii, introducand conceptul de dezvoltare ce
propune urmatoarele:

Respect si grija fata de modul de viata a comunitatii umane

Cresterea nivelului de viata a habitatelor mari

Conservarea bioecosistemelor Terrei a biodiversitatii acesteia

Reducerea exploatarii resurselor epuizabile

 Pastrarea capacitatii de sustinerea Terei

Schimbarea atitudini individuale in favoarea dezvoltarii durabile

Posibilatatea comunitatilor de asi pastra propriul mediu

Realizarea cadrului national pt dezvoltare si ambient

Conservarea integratoare

Principiile dezvoltarii durabile

Are loc in conditiile dezvoltarii

Stabilirea limitelor ecologice si standardelor corespunzator posibilului ecologic

Redistribuirea activitatii economice si realocarea resurselor astfel incat sa se asigure

satisfacerea nevoilor esentiale ale vietii dar in acelasi timp cresterea economica

Controlul populatiei astfel incat cresterea demografica

Conservarea resurselor de baza fara sa se puna in pericol sistemele naturale

Acces egal la resurse si folosirea efienta a acetora ,cautarea de noi tehnologii de valorificare a
resurselor inainte de determinarea acestora

Capacitatea de incarcare a ecosistemelor sa fie cuprinsa inlimite rationale

Gasirea solutiilor pentru asigurarea unei anumite rezerve de resurse

Conservarea biodiversitatii ecosistemelor

Minimalizarea impactului asupra integritatii sistemelor

Controlul comunitar in luarea deciziilor de dezvoltarecare afecteaza ecosistemele locale

Cadrul politic international realizat prin intelegeri la nivel de guverne ce va asigura respectarea
normelor de dezvoltare

Viabilitatea economica va fi asigurata atat prin cresterea bunastarii cat si prin respectarea
limitelor cresterii economice

Directii de dezvoltare durabila a turismului romanesc

Asigurarea cadrului generala dezvoltarii durabile garantat de stat

Cresterea gradului de valorificare a ofertei turistice si a intensificarii activitatii de turism

Instituirea unui programan de protejare si conservare a valorilor turistice

Alcatuirea unui program national de modernizare a turismului romanesc cu precadere avandu se in
vedere obiectivele si zonele cu un potential turistic reprezentativ

Colaborarea dezv turistice cu prevederile generale ale sistematizarii complexe ale teritoriului

Reconsiderarea valorificarii resurelor balneare ale ofertei romanesti

Cresterea preocuparii pentru extidenderea valorificarii turistice ale litoralului in extrasezon in vederea
ralizarii unui grad mai mare de ocupare a structurii de primire

Cresterea gradului a structurilor de primire

Amenajarea n,exploatarea rationala si conservarea mediului interitoriile turistice valorificate

incomplete in concordanta cu perspectivele de dezvoltare turistica

Utilizarea rationala a resurselor turistice si evitarea acestora

Amanajarea protejarea si conservarea a vestigiilor istorice, a arhitecturii traditionale si integrarea

acestora in circutul turistica