Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE

WP nr. 1/2003

Studiu privind investiţiile străine directe în România

Mehedințu Gabriela
Facultatea de Administrarea Afacerilor (cu predare în limbu străine)
Program de masterat Administrarea afacerilor, cu predare în limba germană, An 1
Academia de Studii Economice din București
gabrielamehedintu@yahoo.de

Coordonatorul lucrării
Prof.univ.dr. Vintilă Georgeta

Rezumat. Evoluţiile economice din ultimii ani au adus schimbări semnificative în poziţiile şi
tranzacţiile financiare înregistrate ca ISD. Creşterea gradului de globalizare a economiilor a
condus la creşterea semnificativă a volumului de ISD. Grupurile multinaţionale au devenit tot
mai complexe, iar tranzacţiile intra-grup au devenit o parte importantă a ISD. Avantajele
ţării gazdă ale ISD ţin de creşterea economică, crearea locurilor de muncă, optimizarea
alocării resurselor, stimularea transferului de tehnologie şi al schimburilor comerciale. În
ţările aflate în tranziţie, către o economia de piaţă, ISD erau considerate necesare pentru
accelerarea tranziţiei şi pentru recuperarea decalajului faţă de ţările industrializate.

Cuvinte – cheie: ISD; greenfield; M&A; fluxuri de intrări; fluxuri de ieşiri.

Clasificare JEL: F21; F23; D92; G34.

Clasificare REL: 10F; 11H; 11D; 11G.

1. Introducere

Obiectivul principal al acestei cercetări este acela de a prezenta situaţia investiţiilor

străine directe (ISD) în România; comparativ cu situaţia la nivel global şi european; în ultimii
trei ani şi a desprinde constatări şi concluzii privind evoluţia lor. Am avut în vedere impactul
economic şi social al ISD asupra economiei româneşti; în contextul socio-politic din ultimii 3
ani şi până în prezent.
Se poate obseva un număr tot mai ridicat de ISD în România; regiunea cea mai
atractivă fiind zona Bucureşti-Ilfov; datorită infrastructurii. Ele s-au dezvoltat tot mai mult ca
un factor de creştere şi suţinere durabilă a economiei şi societăţii (Ciupagea; 2004: p. 194.).
Evoluţiile economice din ultimii ani au adus schimbări semnificative în poziţiile şi
tranzacţiile financiare înregistrate ca ISD. Creşterea gradului de globalizare a economiilor a
condus la creşterea semnificativă a numărului de tranzacţii ISD. Grupurile multinaţionale au
devenit din ce în ce mai complexe şi mai mari; iar tranzacţiile intra-grup au devenit o parte
importantă a ISD.
Avantajele ţării gazdă ale ISD ţin de creşterea economică; crearea locurilor de muncă;
optimizarea alocării resurselor; stimularea transferului de tehnologie şi al schimburilor
comerciale. În ţările aflate în tranziţie economică de la economia planificată central la
economia de piaţă; ISD erau considerate necesare pentru accelerarea procesului tranziţiei şi
pentru recuperarea decalajului semnificativ faţă de ţările industrializate (Negriţoiu; 1996:
p.146). Investiţiile străine influenţau direct potenţialul unei economii de a avea o creştere

101
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

economică susţinută (Lazarjan; 2005: p.98) şi aduceau ţării în care s-a investit o serie de
avantaje; privind:
- transferul noilor tehnologii; know-how-ul şi experienţa managerială;
- comerţul internaţional şi parteneriatul cu întreprinzătorii locali;
- creşterea nivelului de viaţă al populaţiei;
- crearea unor noi locuri de muncă;
- creşterea productivităţii factorilor de producţie şi a calităţii bunurilor şi serviciilor;
- creşterea încasărilor fiscale.

2. Volumul; structura şi dinamica investiţiilor străine directe

Investiţia străină directă este o relaţie investiţională de durată între o entitate rezidentă
şi o entitate nerezidentă; de regulă; implică exercitarea de către investitor a unei influenţe
manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Sunt considerate ISD: capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor
nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi
rezidente; creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi
întreprinderea în care a investit; precum şi profitul reinvestit de către acesta.
De asemenea; sunt considerate ISD; capitalurile din companiile rezidente asupra
cărora investitorul nerezident exercită o influenţă semnificativă pe cale indirectă şi anume:
capitalurile proprii ale asociatelor şi filialelor rezidente ale întreprinderii rezidente în care
investitorul nerezident deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris (BNR; 2012).
Pornind de la premiza că ISD aduc o contribuţie esenţială la creşterea economică şi că
mediul de afaceri din România avea nevoie de libertate economică; politicile guvernamentale
s-au axat pe strategia privătizării unor întreprinderi de stat preexistente. Deoarece au existat
dificultăţi în perioada de început a tranziţiei la economia de piaţă şi în conceperea unor
programe guvernamentale şi strategii de reformă economică şi socială insuficient
fundamentate; primul pas a fost acela de a privatiza mai întâi întreprinderile de stat
profitabile. În portofoliul de stat au rămas întreprinderile cu pierderi; o parte fiind falimentate;
sau divizate; facilitând privatizări ulterioare. Mulţi specialişti naţionali şi internaţionali au
promovat ideea privatizării gratuite; cu scopul pretins al redresării post-privatizare; dar care
practic ascundeau o vânzare oneroasă; cu intenţia de a se cumpăra ulterior activele statului pe
sume extrem de mici. Dovadă în acest sens stă privatizarea Societăţii Comerciale "Roman" -
S.A. Braşov; o întreprindere brașoveană specializată în proiectarea și construcția de
autocamioane; autobuze și autoutilitare. Privatizarea societății Roman S.A. Brașov s-a făcut în
anul 2003. APAPS a semnat cu firma Pesaka Astana; din Malaezia; contractul de vânzare-
cumpărare a 94;27% din acțiunile ROMAN SA; în vederea constituirii unui parc industrial pe
platforma societății (OUG 115/2003; Art. 2). Vânzarea acțiunilor s-a făcut la prețul simbolic
de un euro.

3. Fluxurile anuale ale ISD la nivel modial, european şi în România

Atât la nivel modial; cât şi european; perioada de instabilitate financiară s-a reflectat în
valoarea fluxurilor de întrări şi de ieşiri ale ISD. Declinul ISD în perioada de criză se
datorează unei combinaţii de factori la nivel microeconomic; macroeconomic şi instituţional.
Printre aceşti ase numără încetinirea creşterii economice; declinul pieţelor bursiere; reducerea
profitabilităţii corporatiste; încheierea privatizărilor; reducerea cererii; scşderea capacităţilor
financiare ale companiilor; ca urmare a scumpirii creditului; ceea ce împiedică finanţarea
companiilor prin utilizarea acţiunilor; prospecte pesimiste asuprea dezvoltării economiei ceea
ce infuenşează capacitatea firmelor de a se extinde; existenţa riscurilor ridicate şi a

102
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

nesiguranţei care diminuează încrederea investitorilor şi îcurajează amânrea proiectelor. În

anul 2011 se poate observa o uşoară revenire; datorată începerii restabilirii economiei globale
şi a unor prospecte optimiste ale evoluţiei acesteia.

Tabel 1. Fluxuri anuale ale ISD (2009-2011)

(milioane euro) Fluxuri de intrări Fluxuri de ieşiri

Regiune/economie 2009 2010 2011 2009 2010 2011
Nivel mondial 917.873 1.003.066 1.168.139 900.466 1.112.157 1.298.388
Uniunea Europeană 273.280 14.005 322.387 301.623 370.042 430.502
România 3.488 2.220 1.815 -67 -15 25
Sursa: UNCTAD (2012); p.38.

În ceea ce priveşte România; se poate observa faptul că fluxurile de ieşiri ale ISD sunt
cuprinse între valori nesemnificative; motiv pentru care analiza se axează pe fluxurile de
intrări ale ISD. Astfel; fluxrile anuale ale ISD în România; pot fi grupate în următoarele
subperioade:
a) Perioada preaderare 2003-2006 în care volumul total anual al ISD a crescut de la 9.059
milioane euro; pe fondul marilor privatizări din sectorul bancar (Ex: Banca Agricolă –
Raiffeisen Bank; 2002; BCR – Erste Bank; 2006) şi industrial (Ex: OMV Petrom;
2004);
b) Perioada postaderare antecriză 2007-2008 cu un volum ISD total de 9.496 milioane
euro; marcată de marile pivatizări din sectorul bancar şi în domeniul utilităţilor şi
energiei (Electroputere; preluata de Al-Arrab; Automobile Craiova; preluata de Ford)
(Pîrvoiu; 2009);
c) Perioada de criză 2009-2010 în care volumul anual ISD s-a redus ca urmare a impactul
crizei economice şi financare; volumul anual al ISD ajungând la 2.220 milioane euro
în 2010 şi la 1.815 milioane euro în 2011 (BNR; 2012).

Mai jos se pot observa fluxurile anuale ale ISD în România; în perioada 2003-2011.

Figura 1. Fluxurile anuale ale ISD în România (2003-2011)

Sursa: BNR (2012).

După cum se poate urmări în figura următoare; în anii de criză 2009-2010;

participaţiile la capital au rămas aproape constante (1.729 milioane euro în 2009 şi 1.824

103
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

milioane euro în 2010). În 2011 fluxul net de ISD a înregistrat un nivel uşos mai scăzut; de
1.815 milioane euro; din care participaţiile nete ale investitorior au reprezentat 1.512 milioane
euro (83;3% din fluxul net de ISD); iar creditul net primit; 303 milioane euro; de asemenea în
uşoară scădere faţă de anul precedent 2010 (396 milioane euro).

Figura 2. Evoluţia fluxurilor ISD (2003-2011)

Sursa: BNR (2012).

4. ISD în diferitele sectoare economice

La nivel mondial; în anul 2011; fluxurile de ISD au crescut în toate sectoarele de

producţie (primar; secundar şi servicii). Acest lucru este confirmat de valoarea în creştere a
proiectelor de ISD transfrontaliere (de tip M&A şi greenfield). Sectorul în care dezvoltarea s-a
făcut cel mai simţită a fost în industria extractivă.

Tabel 2. Distribuţia ISD la nivel mondial, pe principalele activităţi economice

(2009-2011)

(milioane euro)
Sector Primar De producţie Servicii
An Valoare % Valoare % Valoare %

2009 130.000 13 391.000 39 483.000 48

2010 107.000 11 475.000 50 375.000 39
2011 153.000 14 51.000 46 437.000 40
Sursa: UNCTAD (2012).

Structura ISD în România pe perioada analizată (Figura 3); evidenţiază o serie de

aspecte importante pentru evaluarea aportului acestora la dezvoltarea durabilă a ţării. Se poate
remarca faptul că soldul final al ISD la 31.12.2011 a înregistrat nivelul de 55.139 milioane
euro; mai mare cu 4;9 % fată de soldul final ISD al anului 2010; cu un nivel de 52.585
milioane de euro.

104
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

Din punct de vedere al ramurilor economice; se observă faptul că ISD s-au orientat în
decursul anului 2011 preponderent către industria prelucrătoare; înregistrând un procent de
31;5% din total; cel mai mare volum de investiţii revenind ramurilor prelucrătoare de ţiţei;
produse chimice; cauciuc şi mase plastice (6;3% din total); industriei mijloacelor de transport
(5;2%); metalurgiei (4;9%) şi industriei alimentare; a băuturilor şi tutunului (4;1%) (BNR;
2012). Aceste activităţi se caracterizează printr-o valoare adăugată mare şi nu presupun o
contribuţie semnificativă şa creşterea economică a ţării gazdă (Pelinescu şi colectiv; 2009: p.
153-169.).
Alte sectoare care au atras semnificativ ISD sunt intermedierile financiare şi
asigurările (18;2%); comerţul (11;4%); construcţiile şi tranzacţiile imobiliare (10;7%);
tehnologia informaţiei şi comunicaţiile (5;4%). Aceste servicii au o pondere cumulată de
45;7% din totalul ISD; conducând clasamentul; şi se explică prin faptul că există o
atractivitate mare pentru investitorii străini în sensul acestor activităţi; deoarece ele oferă
posibilitatea relizării unor profituri rapide şi consistente; bazate pe activităţi speculative.
Interesul ridicat global pentru acest sector al serviciilor se datorează liberalizării pieţelor
financiare din ţările gazdă; a privatizărilor şi a potenţialului de creştere economică preconizat
(Moser; 2008: p.10).
Ramurile high-tech (socio-intensive) au avut parte de IDS modeste (aproximativ
4;5%); explicaţia fiind legată în primul rând de faptul că cercetarea şi inovarea fiind în
majoritatea cazurilor un atribut al fimei mamă care doar transferă filialelor româneşti
rezultatul acestora şi în al doilea rând; de faptul că multe întreprinderi de stat din România au
fost obligate după privatizare să renunţe la activitatea de cercetare-dezvoltare; transferându-se
acest rol către firma mamă.
Agricultura; cu o pondere de 2;4% din totalul ISD nu reprezintă un sector economic de
interes pentru investitorii străini; cu toate că solul din România poate prezenta numeroase
avantaje; printre care se numără preţul scăzut al acestuia; existenţa cernoziomului; un sol de
culoare închisă; având o fertilitate naturală ridicată; răspândit în 8;2% din teritoriul ţării; lipsa
unui sol saturat de îngrăşăminte chimice folosite de-a lugul multor ani; ceea ce aduce avantaje
în agriculura de tip ecologic.

Tabel 3. Volumul valoric şi structura procentuală a ISD în România, pe principalele

activităţi economice (2009-2011)
Milioane euro
Total Total Total
% din % din % din
Valoare Valoare Valoare
ISD ISD ISD
TOTAL; din care: 49.984 100;0 52.585 100;0 55.139 100;0
Industrie 20.680 41;4 23.093 43;9 24.487 44;4
Industria extractivă 2.221 4;5 2.388 4;5 2.753 5;0
Industria prelucrătoare; din care: 15.555 31;1 16.840 32;0 17.372 31;5
- alimente; băuturi şi tutun 2.577 5;2 2.777 5;3 2.251 4;1
- ciment; sticlă; ceramică 2.058 4;1 2.081 3;9 1.768 3;2
- fabricare produse din lemn; inclusiv mobilă 3.132 6;3 3.615 6;9 1.029 1;9
- fabricarea calculatoarelor; altor produse
2.373 4;7 2.589 4;9 1.062 1;9
electronice; optice și electrice
- maşini; utilaje şi echipamente 169 3;3 1.663 3;2 995 1;8
- metalurgie 962 1;9 1.013 1;9 2.695 4;9
- mijloace de transport 690 1;4 840 1;6 2.840 5;2
- prelucrare ţiţei; produse chimice; cauciuc şi mase
717 1;4 835 1;6 3.468 6;3
plastice

105
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

- textile; confecţii şi pielărie 943 1;9 950 1;8 798 1;4

- alte ramuri ale industriei prelucrătoare 474 0;9 477 0;9 466 0;8
Energie electrică; gaze şi apă 2.904 5;8 3.865 7;4 4.362 7;9
Activităţi profesionale; ştiinţifice; tehnice şi
9.510 19;0 10.055 19;1 2.679 4;8
administrative și servicii suport
Agricultură; silvicultură şi pescuit 6.164 12;3 6.519 12;4 1.316 2;4
Comerţ 6.453 12;9 4.746 12;9 6.282 11;4
Construcţii şi tranzacţii imobiliare 3.235 6;5 3.081 6;5 5.897 10;7
Hoteluri şi restaurante 2.299 4;6 2.560 4;6 431 0;8
Intermedieri financiare si asigurări 684 1;4 788 1;4 10.026 18;2
Tehnologia informaţiei şi comunicaţii 213 0;4 417 0;4 2.967 5;4
Transporturi 552 1;1 1.068 1;1 787 1;4
Alte activităţi 194 0;5 258 0;5 267 0;5
Sursa: BNR (2012).

În perioada de criză cele mai puternic afectate sectoare au fost în 2009 sectoarele din
metalurgie; alimente; băuturi şi tutun; produse din lemn; inclusiv mobila; tehnica de calcul;
aparatele radio; TV; comunicaţii; tedtile; confecţii; intermedierile financiare şi agricultura. Cel
mai puternic declin s-a înregistrat în 2010 în construcţii şi tranzacţii imobiliare. În 2011 se
remarcă un declin major în sectoarele de fabricare produse din lemn; inclusiv mobilă;
fabricarea calculatoarelor; altor produse electronice; optice și electrice; activităţi profesionale;
ştiinţifice; tehnice şi administrative și servicii suport; agricultură; silvicultură şi pescuit;
hoteluri şi restaurante. În acelaşi timp însă; se observă că în 2011 a crescut considerabil
interesul pentru sectoarele de construcţii şi tranzacţii imobiliare şi de intermedieri financiare si
asigurări.
Pe parcursul acestor ani s-au dezvoltat ISD cu orientare către activităţi low-tech (cu
nivel tehnologic relativ slab) precum industria alimentară; uşoară; lemn; dar şi către activităţi
medium low-tech (cu nivel tehnologic mediu slab); între care prelucrarea ţiţeiului; produse
metalurgice; construcţii metalice. Explicaţia este că în aceste sectoare; „România înregistrează
indici superiori ai avantajelor comparative revelate; ceea ce evidenţiază o specializare
interramuri a exporturilor de produse româneşti” (Zaman; Vasile; 2004: p.318.).
Exporturile din industria de nivel tehnologic slab şi mediu slab predomină în
exporturile româneşti în proporţie de peste 65%; în timp ce produsele din ramurile
tehnologiilor de vârf au o pondere totală de circa 4%. (Ciupagea; 2004: p. 54). Este important
ca pe viitor; politicile guvernamentale româneşti să se concentreze asupra promovării ISD în
acest sector cu o valoare adăugată ridicată; pentru a permite o creştere a exporturilor; pentru o
dezvoltare durabilă şi o creşetere a competitivităţii exporturilor.

106
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

5. Impactul ISD asupra PIB

Legătura dintre ISD şi produsul intern brut se poate face prin intermediul exporturilor.
Firmele ISD din România au o pondere de 71% la expoorturi şi de 62% la importuri. Acest
lucru se explică prin faptul că majoritatea bunurilor exportate au piese de schimb; părţi
componente; materie primă ce provine din importuri.
Structura exporturilor s-a schimbat fundamental în ultimii ani. Dacă în România în
2000-2001 exporturile de textile încălţăminte atingea o pondere de 35%; în 2012 acestea
atingeau doar 11%. De asemenea; ponderea grupei de maşini aparate; echipamente; mijloace
de transport s-a modificat semnificativ de la 20% în 2000-2001; la 40% in 2012 (Chirca:
2013).
După cum se poate observa în figura 3; la nivel modial; fluxurile de intrări ISD au
atins o pondere maximă de aproape 10% în anul 2006; ca mai apoi să prezinte un declin;
ajungând la 2% în anul 2011. În cazul României se poate observa o creştere uşoară a ponderii
fluxurilor de intrări ISD în PIB până la 4%; acest maxim fiind urmat de o scădere continuă la
sub 2%. Declinul ultimilor trei ani este o consecinţă directă a impactului creizei financiare
asupra tranzacţiilor şi activităţilor economice.

Figura 3. ISD - fluxuri de întrări (% din PIB) (2003-2011)

Sursa: The World Bank (2012).

6. Distribuţia teritorială a ISD în România

Din punct de vedere teritorial se observă în anul 2011 orientarea cu precădere a ISD
spre regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (61;7%); regiunea Centru (7;6%); regiunea Sud-
Muntenia (7;4%); regiunea Vest (7;2%) şi regiunea Sud-Est (5;4%). Cea mai puţin atractivă
este regiunea Nord-Est (2;9%); după cum se poate observa în Figura 4. Trebuie să se ţină
seama de faptul că această cercetare statistică a localizat ISD după sediul social al
întreprinderilor; ceea ce nu corespunde în totalitate cu locul de desfăşurare a activităţilor
economice desfăşurate de aceastea.

107
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

Figura 4. ISD în România. Soldul ISD la 31 decembrie 2011.

Repartizarea pe regiuni de dezvoltare

Sursa: BNR (2012).

Volumul mare al ISD în regiunea Bucureşti-Ilfov se datorează condiţiilor de

infrastructură şi de mediul de afaceri relativ atractiv. Pe lângă această regiune; încă trei: Sud-
Muntenia; Vest şi Sud-Est s-au detaţat ca „poli de creştere” cu performanţe economico-
financiare superioare celorlalte regiuni. În regiunea Vest; strategia abordată pentru dezvoltarea
economiei s-a bazat pe politici regionale europene; pe crearea unor reţele de firme eurpene; pe
dezvoltarea unei „identităţi locale” europene; pe participarea la conferinţe internaţionale; pe
stabilitatea instituţiilor locale; pe capitalul uman calificat; şi nu în ultimul rând; pe apropierea
geografică de centrul UE (Sellar; 2013; pp. 1–19). În zonele slab dezvoltate sunt necesare
politici guvernamentale care să faciliteze în principal ISD de tip „greenfield”.

7. Concentrarea ISD pe câteva ţări de provenienţă

În funcţie de de provenienţa capitalului străin; se remarcă distribuţia inegală a acestora

în câteva ţări din UE cu care România este legată prin relaţii economice de tradiţie.
Conform soldului ISD la 31.12.2011; primele 4 locuri sunt ocupate de următoarele
ţări: Olanda – 21;7% (circa 4.000 firme; printre care se numără: ING Bank România; Philips
România SRL; Unilever; Solid Works – producător de uşi); Austria – 17;5% (ex: OMV
Petrom S.A.; BCR; Raiffeisen Bank; BILLA România S.R.L.; Baumax; Kika; SC Hervis
Sports & Fashion SRL; DM; Kronospan România SRL; Strabag S.R.L.) (Ilie; 2012);
Germania – 11;4% (METRO; Real – Rewe Group; Kaufland; Lidl - Schwarz-Gruppe; Selgros
România; E.ON România; Allianz; Siemens; Continental; Schaeffler România; Porsche
România) (The Money Channel; 2010); Franţa – 1;4% (Lafarage România - materiale de
constructii; Carrefour România; AXA – a preluat Omniasig; BRD-Groupe Société Générale;
Renault; Orange România - subsidiară a grupului France Telecom). Această ierarhie este
neschimbată din anul 2009.

108
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

Figura 5. ISD în România la 31 decembrie 2011.

Repartizarea pe ţări de origine

Sursa: BNR (2012).

Ţările membre UE deţin peste 70% din totalul ISD în România; ceea ce relevă o
dependenţă economică mare a ţării noastre faţă de evoluţia economică a acestora. Interesul
ridicat al acestor ţări pentru proiectele de investiţie în România poate fi explicat prin
avantajele de care se bucură firmele mamă: creşterea cifrei de afaceri; asigurarea şi crearea de
noi locuri de muncă în ţara resectivă (Zapkau şi colectiv; 2010: pp.797–819); creşterea
competitivităţii companiei (Herzer; Nunnenkamp; 2013; p.9 ).
O dată cu criza financiară internaţională s-au dezvoltat noi abordări privind relaţiile
externe ale ţărilor; bazate pe reorientări comerciale cu pieţele extra-UE şi pe anumite
independenţe relative ale economiilor.

8. Tipurile de investiţii străine directe

ISD se diferenţiază în trei grupe; fiecare cu un impact diferit asupra creşterii

economice la nivel local şi macroeconomic:
a) Investiţii greenfield; care presupun înfiinţarea de întreprinderi de către sau împreună
cu investitori străini (investiţii pornite de la zero) (ex. Schaeffler România S.R.L.);

109
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

b) Investiţii prin fuziuni şi achiziţii (Mergers and Acquisitions) care presupun preluarea
integrală sau parţială de întreprinderi de către investitori străini de la rezidenţi (ex:
BCR);
c) Investiţii prin dezvoltare de firme: majorarea deţinerilor de capital ale investitorilor
străini în întreprinderi investiţie străină directă.
În economiile dezvoltate; investiţiile de tip greenfield se întâlnesc în domeniile cu
progres tehnologic de vârf. În România; acestea au înregistrat în 2011 un nivel foarte redus de
27 milioane euro; reprezentând 0;7% din totalul anual al participaţiilor la capital. O situaţie
asemănătoare se întâlneşte în cazul investiţiilor prin fuziuni şi achiziţii care au avut o valoare
de 86 milioae euro (2;1% din participaţii). Ponderea predominantă au avut-o dezvoltările de
firme; în valoare de 3.896 milioane euro; adică 97;2% din participaţii. Aceasta este o dovadă
că în perioada de criză; exporturile nu s-au diversificat şi că s-a investit puternic în strategia
de reducere a costurilor.
După cum se poate urmări în Figura 6; investiţiile greenfield din ultimii trei ani s-au
concentrat în industria prelucrătoare (37;2% în 2009; în uşoară scădere în 2011; la 28;6% );
comerţ (13;40% - 2009; în creştere la 21;20% - 2010 şi 19;6% - 2011); intermedieri financiare
şi asigurări (au făcut un salt mare de la 5;10% - 2009 la 14;2% - 2011).

Figura 6. ISD în întreprinderi greenfield. Repartizarea pe principalele activităţi

economice (2009-2011)

Sursa: BNR (2012).

Se observă predominanţa investiţiilor greenfield în servicii (48;5%); faţă de industria

prelucrătoare. Acest fenomen nu este nicidecum reflecţia unei evoluţii favorabile a economiei;
deoarece majoritatea serviciilor ţin de domeniul vulnerabil şi volatil al speculaţiilor; cu
potenţial mare de inflaţie şi criză (Zaman; Vasile; 2004: p. 138).
În cei peste 20 de ani în care România s-a aflat în tranziţie către o economie de piaţă;
în România s-a înregistrat o scădere puternică a volumului de producţie din ramura industriei;
în special cea high-tech; şi un progres în sectorul serviciilor; în special al celor financiare şi de

110
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

consultanţă. În acelaşi timp însă; pe plan mondial; între anii 2009-2010; cel mai mare volum
al ISD s-a înregistrat în industriile prelucrătoare; cu 37% - 48%; serviciile având o pondere în
scădere 33% - 30%. (UNCTAD; 2012: p.209).
Având în vedere direcţia către care se îndreaptă economia naţională şi mondială; este
necesar ca la noi în ţară să se schimbe viziunile şi strategiile politicilor legate de ISD. Este
nevoie ca atenţia să se îndrepte prioritar către promovarea ISD în industria prelucrătoare;
îndeosebi în ramurile high-tech care au un imens potenţial de dezvoltare şi o valoare adăugată
incomparabilă cu cea a serviciilor în care se înregistrează doar salarii şi profituri ridicate. O
asemenea strategie reprezintă o cale sigură a dezvoltării economice sustenabile.
În ceea ce priveşte localizarea întreprinderilor greenfield; regiunea Bucureşti-Ilfov se
bucură de o pondere de 30% din soldul ISD; regiunea Centru de 5;3%; urmată de regiunea
Vest şi Sud Muntenia cu 3;9%. Pe perioade scurte; aceste regiuni pot fi considerate factori de
creştere econimică; dar în acelaşi timp şi factori de creştere a decalajelor interregionale la
nivel de ţară; datorită migraţiei forţei de muncă spre aceşti poli.

9. Evoluţia ISD în 2012 şi tendinţe de viitor

La nivel mondial şi european; politicile guvernamentale şi ale întreprinderilor sunt

susţinute de prospecte optimiste legate de relansarea economiei; astfel că în anul ce urmează
se prevede o creştere a fluxurilor de intrăşi si de ieşiri ale ISD. De asemenea; există noi
strategii de colaborare cu diverse ţări care au un ridicat potenţial de dezvoltare. Spre exemplu;
UE; în special Germania se axează pe o posibilă colaborare cu Azerbaidjan; ţară cu o creştere
economică stabilă; fruntaşă în regiunea caspică; „stabilă” conform agenţiilor de rating
Standard&Poor’s; Fitsch şi Moody’s; cu care Germania doreşte o strânsă colaborare în
domeniul energiei (Parviz; 2013; pp. 1-8).
ISD atrase de România au scăzut în 2012 pentru al patrulea an consecutiv; la 1;6
miliarde de euro; potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. Suma este cu 11%
mai mică faţă de cea atrasă în 2011 (Vlad; 2013). Creditele intra-grup (imprumuturile dintre
investitorul strain şi firma rezidentă) s-au situat la 967 milioane; fiind duble faţă de investitiile
propriu-zise – participaţiile la capital consolidate cu pierderea netâ – ce au însumat doar 473
milioane euro (Bălan; 2013).
Printre companiile care au intrat pe piaţa locală în anul 2012 se numără De'Longhi
(producătorul italian de electrocasnice care a cumpărat fosta fabrică Nokia din parcul
industrial Jucu) (Bănilă; 2013); firma poloneză Konsalnet Security la Cluj; Karl Heinz
Dietrich International Exped (firma germană specializată în servicii de expediţie şi transport
international de mărfuri); Ford la Craiova; firma canadiană Magna International (produce şi
asamblează piese pentru modelul B-Max) la Craiova; Kirkhhoff Automotive (producător de
sisteme de caroserii auto) la Craiova; japonezii de la Yazaki (producator de sisteme auto de
cablaje) la Caracal (Grigore; 2013).
Omul de afaceri Ion Ţiriac este de părere că deşi criza încă nu a trecut; iar business-ul
suferă în continuare; România rămâne în 2013 o piaţă atractivă pentru investitiorii străini
(Finantiştii.ro; 2013). Spusele lui se adeveresc prin anunţul câtorva companii care în prima
lună a anului 2013 au anunţat deja că vor să intre pe piaţa autohtonă; sau să extindă
activitatea. Printre acestea se numără grupul chinez Sinovel; cel mai mare producător din
China din domeniul eolian şi numărul doi pe plan mondial; care vrea să intre într-un
parteneriat cu uzinele Faur; şi să înceapă producţia de turbine eoliene la Bucureşti. Grupul
italian Policlinico di Monza; care operează 10 spitale private în Italia; a inaugurat oficial în
luna ianuarie a acestui an spitalul specializat pe intervenţii chirurgicale din Bucureşti
(Grigore; 2013). Compania franceză Filasa International va investi în proiecte energetice
eoliene şi fotovoltaice. (Capital.ro; 2012).

111
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

Pe lângă aceste firme; şi-au mai exprimat interesul pentru investiţiile în România;
cercuri de afaceri germane şi israeliene. Ambasadorul Germaniei; Andreas Von Mettenheim;
a asigurat ţara în acest sens; punând accentul pe costul redus al forţei de muncă şi pe
necesitatea unie mâini de lucru specializate (Grigore; 2013).
Alt punct de vedere referitor la ISD din anii ce urmează; îi aparţine analistulului şef al
BCR; Eugen Şinca. El este de părere că România poate atrage ISD în valoare de 1;5-2
miliarde euro în anii 2013-2014; dacă Guvernul respectă programul de privatizări a 11
companii de stat; convenit cu Fondul Monetar Internaţional. Aceste companii sunt: TAROM
(un pachet de 20% din actiuni); CFR Marfă (peste 50%); Oltchim (peste 50%); Transgaz
(15%); CE Oltenia (15% plus 50%); Romgaz (15%); Hidroelectrica (10%); Nuclearelectrica
(10%); Electrica (50%); CE Hunedoara (50%); Poşta Română (50%); potrivit datelor BCR
(Bălan; 2013). El mai este de părere că trebuie profitat pe urma acestor privatizări; având în
vedere că în unele sectoare precum cel al construcţiilor de automobile; România are de
recuperat un decalaj mare faţă de ţările vecine (Dobre; 2013).
În ambele cazuri mai sus prezentate; când vine vorba de selectarea României în
strategia de dezvoltare a afacerii; există câţiva factori care contribuie la decizia investitorilor
străini: costul relativ redus al forţei de muncă; cota unică de impozitare de 16%; accesul la
piaţa comună europeană; statutul de membru al Uniunii Europene.

10.Concluzii

Din punct de vedere teoretic; deciziile strategice legate de ISD ar trebuie să fie
conform formulei win-win („câştig-câştig”) pentru toate părţile implicate în derularea ISD şi
să se evite varianta win-loss („câştig-pierdere”). Astfel că profitabilitatea şi veniturile realizate
şi impactul economic şi social reprezintă domenii de interes atât pentru ţara gazdă; cât şi pe
cea de origine.
Practic vorbind; profitul repatriat companiilor ISD; de regulă; deşi diferit de la un
sector la altul; este superior celui reinvestit în ţara gazdă; ceea ce dovedeşte existenţa unui
beneficiu mai mare pentru investitorii străini; decât pentru economia naţională.
Structura sectorială a ISD are un impact major asuprea comerţului exterior al ţării
gazdă. Un volum mare de servicii financiare şi de intermediere cum este în cazul României;
poate conduce la dezechilibre ale balanţei comerciale; prin impulsionarea cererii interne în
acest sector şi astfel; prin sporirea importurilor (Kinoshitam; 2011: p.8). Înclinaţia
investitorilor străini către sectorul financiar pe timp de criză; a contribuit la accentuarea
scumpirii creditării şi retragearea unor filiale ale băncilor străine care nu au dorit să continue
activitatea în România; deşi în anii precedenţi au înregistrat profituri superioare ţării de
origine.
ISD reprezintă un element important al dezvoltării economiei oricărei ţări şi a
funcţionării acesteia pe principiile economiei de piaţă. Ele au o importanţă mare pentru
consolidarea economiei ţărilor în tranziţie şi integrarea acestei categorii de ţări în economia
mondială. Cu ajutorul ISD; are loc procesul de modernizare a economiilor naţionale; în
special a celor în tranziţie; prin implementarea tehnologiilor avansate; know-how-urilor;
utilajului cel mai performant; noilor standarde de calitate; prin trecerea la un tip superior de
creştere economică.
Eficienţa ISD depinde de calitatea acestora; precum şi de ramurile în care sunt atrase.
Crearea climatului investiţional favorabil; făcându-l mai atractiv pentru investitorii
străini; a fost şi va rămâne una dintre principalele sarcini ale politicii economice a României.
Trebuie avut în vedere faptul că unele filiale ale multinaţionalelor cu sediul în
România; exportă către firmele mamă produse româneşti la un preţ diminuat faţă de nivelul
pieţei; urmând ca aceste bunuri să fie furnizate de firma-mamă la preţuri exagerat de mari;

112
 Colecția de working papers ABC-UL LUMII FINANCIARE
WP nr. 1/2003

comparativ cu nivelul pieţei; cu scopul obţinerii profiturilor în ţara de origine. În acest sens;
sunt necesare reglementări naţionale şi comuniatare stricte; cu scopul de a diminua
dezechilibrele economice naţionale.
În concluzie; trebuie avut în vedere faptul că politicile naţionale sunt cele care
contribuie la creşterea eficieţei; competitivităţii şi sustenabilităţii în România; deci trebuie ca
la elaborarea lor să se ia în connsiderare impactul global ISD asupra economiei naţionale şi să
se refere la crearea şi consolidarea societăţii bazate pe cunoaştere; dezvoltarea unei economii
sustenabile; promovarea unor industrii şi direcţionarea mai multor investiţii în domeniul
promovării mărcilor româneşti; creşterea resonsabilităţii sociale.

Bibliografie

Bălan; I. (2013); Investiţiile străine de 1;64 miliarde de euro din 2011 s-au situat; de fapt; la 1;39 miliarde;
Finantiştii; 18.01.2013.
Bălan; I. (2013); Şinca; BCR: România poate atrage 1;5-2 miliarde de euro; dacă privatizează ce a convenit cu
FMI; Finaţiştii; 24.02.2013.
Bănilă; S-M. (2013); Italienii de la De'Longhi vor începe producţia în România la mijlocul lunii februarie;
Manager.ro; 30.01.0213.
BNR (2012); Investiţiile străine directe (ISD) în România; Cercetare statistică anuală; Rezultatele cercetării
pentru anul 2011.
Capital.ro; Francezii de la Filasa investesc 3 miliarde euro în proiecte eoliene în România; 30.08.2012.
Chirca; C. (2013); Seminarul „Anul financiar bancar 2013”; organizat de „Piaţa Financiară”; 14.03.2013
Ciupagea; C. (2004); Evaluarea costurilor şi beneficiilor aderării României la UE; IER; Studii de imact II;
Eficienţa economică a comerţului exterior; Editura Logos; Bucureşti.
Dobre; G. (2013); Şinca; BCR: Statul ar putea încasa din privatizări 1;5-2 mld. euro in 2013-2014; Wall-Street;
22.02.2013.
Finantiştii.ro (2013); Ţiriac: România este o ţară interesantă pentru investitori. Omul de afaceri estimeaza că
afacerile rămân pe minus şi în acest an; 24.02.2013.
Grigore; Al. (2013); Cine mai are curajul să investească în România în 2013; Business24; 13.02.2013.
Herzer; D.; Nunnenkamp; P. (2013); Inward and outward FDI and income inequality: evidence from Europe;
Review of World Economics; Kiel.
Ilie; I. (2012); Cât au investit austriecii în România; capital.ro; 07.09.2012.
Kinoshitam; Y. (2011); Sectoral Comosition of FDI and External Vulnerability in Eastern Europe; IMF Working
Paper; 11/123.
Lazarjan; G. (2005); Investiţii de capital străin şi rolul lor în trecerea către economia de piaţă în ţări din Europa
centrală şi de est; Editura ASE; Bucuresti.
Moser; R. (2008); Ausländische Direktinvestitionen; Neuere Entwicklungen; Entscheidungsinstrumente und
führungsrelevante Folgen; Ed. Gabler Verlag; Wiesbaden.
Negriţoiu; M. (1996); Dezvoltarea şi investiţiile străine directe-Salt înainte; Editura Expert;Bucureşti.
Ordonanţă de urgenţă 115/2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Roman" - S.A.
Pelinescu; E.; Rădulescu; M. (2009); The Impact of Foreign Direct Investment on the Economic Growth and
Country’s Export Potential; Romanian Journal of Economic Forecasting; No.4.
Pîrvoiu; C. (2009); Retrospectiva privatizărilor: În România; multe societăţi au fost vândute după ce le-a scăzut
valoarea în urma devalizărilor făcute de firmele căpusă. Potrivit unui top al privatizărilor; cel mai mare
succes a fost vânzarea BCR; hotnews.ro; 29.06.2009.
Sellar; Ch. (2013); Europeanizing Timisoara: neoliberal reforms; continuity with the past; and unexpected side
effects; GeoJournal; 78:1–19.
Shahbazov; P. (2013); Aserbaidschan – Strategischer Partner Europas; în Zeitschrift für Außen-und
Sicherheitspolitik; 6:1–8.
The Money Channel (2010); Care sunt cele mai mari companii germane din România; money.ro; 12.10.2010.
The World Bank; 2012.
UNCTAD (2012); World Investment Report 2011; United Nations; New York.
Vlad; A. (2013); Investiţiile străine directe au atins în 2012 minimul ultimilor 10 ani: 1;6 miliarde de euro;
adevărul.ro; 12.02.2013.
Zaman; Gh; Vasile; V(2004); Evoluţii structurale ale exportului românesc; vol.II (Model de prognoză a
exportului şi importului pe ramuri CAEN); Ed. Expert; Bucureşti.
Zaman; Gh. (2011); Impactul investiţiilor străine directe (ISD) asupra exporturilor şi dezvoltării durabile în
România; Romania; Journal of Economics; Anul XXI; Vol. 33; No. 2(42).

113
Mehedințu Gabriela
Studiu privind investițiile străine directe în România

Zapkau; F.B.; Schwens; Ch.; Kabst; R. (2010); DieWirkung ausländischer Direktinvestitionen auf die
Beschäftigung im Heimatmarkt: Eine empirische Analyse des deutschen Mittelstands; Zeitschrift für
Betriebswirtschaft; 80:797–819.

114