NECESITATEA UNUI SISTEM DE INTERVENŢIE

METROPOLITAN ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ PENTRU

BUCUREȘTI

Ionel Alin MOCIOI *

Ștefan Nicolae TRACHE **

Abstract:
The rapid economic development of Bucharest has led to a massive
expansion of the populated areas near Bucharest and to the increase of over two
million inhabitants, which will make it possible in a few years to bring back the
realization of the Bucharest Metropolitan Area. In this case, the current
emergency response systems will require metropolitan coordination, especially
in the event of disaster, to avoid overlapping intervention areas from
neighboring inspectorates that will have units in the Bucharest Metropolitan
Area and to make a more flexible and easier intervention. Coordination can be
done through a Bucharest Metropolitan Intervention System S.I.M.B..

Keywords: metropolitan system, emergency situation, disaster,

earthquake, response

1. Generalităţi

Evoluţia civilizaţiei contemporane se caracterizează printr-o accentuată

tendinţă de generalizare a urbanizării, fenomen marcat de o multitudine de
conflicte legate, în principal, de neconcordanţa dintre creşterea demografică şi
existenţa cadrului fizic construit. În acest context, cunoaşterea oraşului, ca
organism complex având propriile sale mecanisme de dezvoltare, devine un
imperativ al evoluţiei societăţii în ansamblul său 1.
Societatea umană s-a confruntat cu o multitudine de probleme, printre
care se află și cea a aşezărilor umane, ca urmare a exploziei demografice, de-a
lungul timpului, pe de o parte, şi a exploziei urbane, a apariţiei şi dezvoltării
marilor aglomeraţii urbane, a migrației populaţiei rurale către oraş, pe de altă

1
Popescu R. I. - Teza de doctorat „Rolul managementului urban în competiţia dintre oraşe”.
Bucureşti, Academia de Studii Economice, Facultatea de Management, Specializarea Management, 2005
*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
parte. Evoluţia societăţii umane a demonstrat că oraşul şi amenajările sale
urbanistice, joacă un rol deosebit în modificarea instrumentelor economice şi
social-culturale ale diferitelor teritorii, acţionând favorabil asupra dezvoltării
acestora. Însă, această evoluţie a avut drept consecință mărirea frecvenţa de
apariţie a unor evenimente generatoare de situaţii de urgenţă, a adus în mediul
urban şi noi factori de risc, a crescut şi nivelul gravităţii efectelor negative
rezultate în urma situaţiilor de urgenţă şi a creat şi obstacole pentru serviciile
de intervenţie în situaţii de urgenţă.
Metropola este o formă superioară de dezvoltare urbană caracterizată, în
primul rând, printr-un număr mare de locuitori (de regulă de peste 1 milion),
printr-o întindere considerabilă pe orizontală, creând aşa-numitele arii sau zone
metropolitane, formate din nuclee de tip satelit.
Înmulţirea metropolelor este un fenomen care se accelerează: existau 16
aglomerări cu peste 1 milion de locuitori în lume în 1900, 49 în 1950, 99 în
1960, 250 în anul 2000; 550 de aglomerări vor avea peste un milion de locuitori
în 2020 (fig. 1.1.). Astăzi, peste 25 de metropole au depăşit deja 10 milioane de
locuitori.

Figura nr. Generalităţi.1. – Evoluţia numărului de metropole cu mai mult de 1 milion

de locuitori, la nivel mondial
În prezent, dezvoltarea zonelor metropolitane din Europa este în plin
proces de expansiune.
La nivelul Europei, există 102 de regiuni sau de zone metropolitane
recunoscute. Dintre acestea, 50 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor
şi Zonelor Metropolitane (METREX).
Numai în Uniunea Europeană (U.E.) există 80 de zone metropolitane.
Extinderea U.E. la 28 de state membre a mărit numărul de locuitori la circa 480
*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
de milioane, din care 50-60% sau 240…290 de milioane de locuitori locuiesc în
regiuni sau zone metropolitane.

2. Situaţia actuală

1.1 Bucureşti, metropolă europeană

În ultima decadă, Bucureşti a devenit cea mai aglomerată metropolă
europeană. Exodul masiv spre zonele urbane, din perioada comunistă, a făcut
ca Bucureştiul să devină cel mai aglomerat oraş din Europa Centrală şi de Est,
în care, densitatea populaţiei se modifică frecvent. Potrivit datelor furnizate de
către Institutul Național de Statistică, la 01 Ianuarie 2016, în Capitală erau
înregistrate 2 106 144 de persoane.
Neoficial, însă, sociologii susţin că, pe cei 228 km 2, atât cât măsoară
suprafaţa Bucureştiului, trăiesc peste 3 milioane de oameni, veniţi din toate
colţurile ţării în căutarea unui loc de muncă şi pentru un nivel mai bun de viață.
Bucureşti, metropolă de importanţă europeană este definită prin:
 populaţie stabilă, aproximativ 2 milioane de locuitori, circa 10% din
populația țării;
 suprafaţa, de peste 228 km 2 reprezintă 0,8% din suprafaţa României;
 şi-a generat un teritoriu de susţinere şi influenţă – „zona
metropolitană”, în suprafaţă de peste 5 000 km 2, pe care se află 94 de
unităţi administrative, din care 8 sunt localităţi urbane;
 localizare geografică avantajoasă, la confluenţa principalelor
coridoare de transport pan-european.

1.2 Sistemul actual de management al situaţiilor de urgenţă în Zona

Metropolitană Bucureşti
Intervenţia operativă în cazul situaţiilor de urgenţă se asigură prin
structuri specializate de intervenție în situații de urgență, constituite în cadrul
Inspectoratelor teritoriale şi dislocate pe teritoriul zonelor de competenţă.
Acestea sunt organizate, încadrate şi dotate pe baza unor criterii de performanţă
aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Evaluând situaţia actuală se poate aprecia că obiectivele reformei
sistemului de management al situaţiilor de urgenţă, demarată în anul 2004, au
fost realizate în cea mai mare parte. Ceea ce, încă nu s-a îndeplinit până în
*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
prezent, în totalitate, se datorează îndeosebi nealocării resurselor necesare și
antrenamentului forțelor de intervenție.
În concluzie, reforma structurală şi funcţională, începută în 2004, a
serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi cadrul legislativ actual oferă
inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă posibilităţi de îndeplinire mai eficientă
a misiunilor ce le revin şi contribuie efectiv la asigurarea mai bună a securităţii
cetăţenilor, protecţiei mediului înconjurător şi a valorilor materiale şi culturale
importante.
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă se
constituie la nivelul Municipiului Bucureşti sub conducerea prefectului
Capitalei.
Comitetul Municipiului Bucureşti are în compunere:
 preşedinte: Prefectul Municipiului București.
 vicepreşedinte: Primarul general al Municipiului București;
 membrii: primarii de sectoare, şefii de servicii publice
deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală, conducători ai unor
instituţii, regii autonome şi societăţi comerciale, ai agenţilor economici care,
prin specificul activităţii desfăşurate, constituie factori de risc potenţial
generatori de situaţii de urgenţă.
 consultanţi: experţi şi specialişti din aparatul propriu al Prefecturii
şi al Primăriei Generale, sau din instituţii şi unităţi din subordine, precum şi
reprezentanţi ai altor ministere, instituţii şi servicii publice cu atribuţii în
domeniu, manageri ai societăţilor comerciale şi regiilor autonome care
desfăşoară activităţi în domeniul de competenţă respectiv.
La nivelul Județului Ilfov, funcționează Comitetul Județului Ilfov
pentru Situații de Urgență, având o structură similară celui al Municipiului
București, cu câteva excepții.
Secretariatul tehnic permanent pentru Comitetul Municipiului Bucureşti
și pentru cel al Județului Ilfov, se asigură prin Centrul operaţional pentru
situaţii de urgenţă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul
Spirii” Bucureşti-Ilfov.
Organizarea, atribuţiile şi funcţionarea Comitetului Municipiului
Bucureşti se stabilesc prin Ordin al prefectului.

*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
 În prezent, Sistemul de management al situaţiilor de urgenţă în
Municipiul Bucureşti și în Județul Ilfov este asigurat prin Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov (ISUBIF).
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov
(ISUBIF) funcţionează în temeiul Ordonanţei de Guvern nr. 88/2001, aprobată
prin Legea nr. 363/2002, privind înființarea, organizarea şi funcţionarea
serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă şi al Hotărârii nr.
1492/2004 (actualizată 2016), privind principiile de organizare, funcţionarea şi
atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.
Obiectivul fundamental al activităţii desfăşurate la nivelul ISUBIF este
îmbunătăţirea calităţii acţiunilor de prevenire şi intervenţie în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă, în scopul alinierii la standardele impuse
de statutul de ţară membră a Uniunii Europene.
Îndeplinirea obiectivului fundamental înseamnă desfăşurarea unor acţiuni
susţinute, în colaborare cu membrii Comitetului Municipiului Bucureşti pentru
Situaţii de Urgenţă și ai Comitetului Județului Ilfov pentru Situații de Urgență,
cât şi cu toate componentele Sistemului Naţional pentru Managementul
Situaţiilor de Urgenţă.
ISUBIF este condus de către inspectorul şef, în subordinea căruia sunt
prim-adjunctul şi adjunctul acestuia. Prim-adjuntul are responsabilităţi în
domeniul intervenţiei în situaţii de urgenţă (coordonează Centrul Operaţional
pe lângă alte structuri legate de răspunsul în situaţii de urgenţă), iar adjunctul
coordonează activităţile de prevenire pentru situaţii de urgenţă, cea de avizare-
autorizare, cea de formare şi educaţie preventivă a populaţiei și activitatea
serviciilor voluntare și private.
În structura de intervenţie de răspuns în situaţii de urgenţă a ISUBIF sunt
incluse cinci Grupuri de intervenţie în situaţii de urgenţă, Grupul Special de
Salvatori şi Centrul de Pregătire al Pompierilor.
Până în prezent nu au fost identificate disfuncționalități ale acestui sistem
de intervenție, cuplat pentru Municipiul București și Județul Ilfov. Însă, în
condițiile ipotetice ale apariției unui dezastru de amplitudine și intensitate mari
– un cutremur de Pământ major, de exemplu – structurile actuale de intervenție
vor întâmpina dificultăți majore în acțiunile de intervenție.
Prima problemă identificată este aceea a structurii construcțiilor care
adăpostesc subunitățile de intervenție, deoarece o mare parte a acestora sunt
*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
repertoriate ca având risc seismic major. În consecință, o mare parte a
capacității de intervenție poate dispărea.
O a doua problemă majoră este aceea a infrastructurii rutiere a zonei
metropolitane bucureștene, care nu face față, în condiții normale, numărului de
autovehicule și care se poate bloca în totalitate în condițiile unui cutremur
major.
Alte dificultăți ar apărea în urma blocării Sistemului de apel de urgență
112 și a sistemelor de telecomunicații. Astfel, ar deveni dificilă localizarea
situațiilor de urgență apărute drept consecință a unui cutremur major de
Pământ.

3. Sistemul de Intervenţie Metropolitan Bucureşti

Sistemul de Intervenţie Metropolitan Bucureşti (S.I.M.B.) trebuie să aibă

capacitatea de a răspunde prompt şi eficient la toate situaţiile de urgenţă
complexe apărute în sistemul urban metropolitan.
SIMB trebuie încadrat cu un nivel de organizare al intervenţiei mai sus
faţă de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă şi cu unul mai jos faţă de
nivelul de organizare al intervenţiei la nivel naţional, constituind o treaptă
intermediară, fiind o structură specială de intervenţie care va funcţiona
permanent (24/7).
SIMB va trebui, de asemenea, să facă interconexiunea între
municipalităţile din sistemul urban metropolitan (Inspectoratele pentru situaţii
de urgenţă sau Detaşamentele locale pentru situaţii de urgenţă) şi între acestea
şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin intermediul Centrului
Operaţional Naţional şi, de asemenea, va coopera şi cu structurile
administrative ale Zonei Metropolitane Bucureşti.
SIMB este un sistem de management complex, destinat situaţiilor de
urgenţă cu o amploare şi o intensitate de niveluri ridicate, care trebuie să
colecteze informaţii din teren, să le interpreteze şi să le analizeze, astfel încât
să pregătească şi să implementeze cele mai bune măsuri de răspuns în astfel de
cazuri.
SIMB trebuie să aibă integrat un Sistem Informatic şi de Comunicaţii
(SIC) avansat tehnologic, funcţional şi operaţional, care să fie compatibil şi cu
celelalte sisteme de monitorizare, de prevenire şi de intervenţie din cadrul

*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (inclusiv agenţii
sau instituţii ale administraţiei publice locale sau centrale, ONG-uri etc.).
Pe lângă SIC, SIMB trebuie să includă şi un Sistem de Management al
Resurselor de Intervenţie (SIMRI), având în vedere faptul că numărul şi
diversitatea acestora este foarte mare, ele aparţinând mai multor localităţi
interconectate.
Sistemul ar trebui să aibă incluse şi un Sistem de Monitorizare a
Riscurilor (SMR) şi un Sistem de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă.
SIMB ar trebui să aibă incorporate şi unităţi/echipe de coordonare a
intervenţiei mobile, care se pot deplasa în teren, stabilind puncte de comandă
de nivel tactic ce vor face legătura cu punctele de comandă de nivel
operaţional. Aceste puncte de comandă mobile trebuie încadrate cu personal
specializat, în funcţie de tipul situaţiei de urgenţă şi dotate cu aparatură
avansată informatică şi de comunicaţii (sisteme GIS, GPS etc.) compatibilă,
atât cu cea a SIC de la punctul de comandă de bază, cât şi cu cea de comunicaţii
a punctelor de comandă operaţionale.
SIMB va coordona, de asemenea, evacuarea populaţiei din zonele
afectate, din cele vulnerabile şi din zonele cu risc ridicat de a fi afectate. De
asemenea, sistemul va coordona organizarea, realizarea şi întreţinerea taberelor
de sinistraţi.
Ca o noutate pentru astfel de tipuri de sisteme, SIMB va coordona şi
activitatea de suport pentru reconstrucţia rapidă a sistemelor de infrastructură
critică: căi de comunicaţie (drumuri, poduri, pasaje, tuneluri etc.), sisteme de
transport în comun, alimentare cu energie electrică, alimentare cu apă, sisteme
de comunicare (antene, cabluri etc.) şi alte diverse amenajări sau instalaţii.
Această operaţiune, mai puţin obişnuită pentru forţele de intervenţie, va asigura
reintrarea în normal, mult mai rapid, a vieţii socio-economice din sistemul
urban metropolitan, reducând drastic numărul de potenţiale victime sau apariţia
unor epidemii de amploare, care ar putea genera un număr mai mare de victime
decât acela creat de situaţia de urgenţă, în sine.

4. Concluzii

În condiţiile actuale de dezvoltare extrem de rapidă a Municipiului

Bucureşti, datorată dezvoltării sale economice superioare a condus la o migrare
masivă a populaţiei din zonele limitrofe capitalei (urbane sau rurale) către
*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri
acesta. Acest fenomen generează o extindere masivă a zonelor populate din
jurul Capitalei, ceea ce va face ca în câţiva ani să se readucă în prim-plan
realizarea Zonei Metropolitane Bucureşti – Z.M.B..
În acest caz, sistemele actuale de intervenţie în situaţii de urgenţă vor
necesita o coordonare la nivel metropolitan, pentru a se evita suprapunerea
zonelor de intervenţie din inspectoratele învecinate care vor avea unităţi în
Z.M.B.. Coordonarea va putea fi făcută prin acest Sistem de Intervenţie
Metropolitan Bucureşti S.I.M.B..
Acest sistem va trebui să fie construit cu atenţie şi va necesita eforturi
financiare destul de mari, având în vedere cerinţele de resurse umane şi
materiale destul de mari. Sistemul, însă, va trebui să fie extrem de fluid şi de
flexibil, pentru a putea asigura o eficienţă cât mai bună a intervenţiilor de
răspuns în situaţii de urgenţă complexe sau dezastre.

Bibliografie

[1]. Popescu R. I. - Teza de doctorat „Rolul managementului urban în

competiţia dintre oraşe”. Bucureşti, Academia de Studii Economice,
Facultatea de Management, Specializarea Management, 2005.
[2]. Hotărârea Guvernului României nr. 1.492 din 9 septembrie 2004
(actualizată 2016) privind principiile de organizare, funcţionarea şi
atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste.

*
Ionel Alin MOCIOI este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, instructor militar
principal I-doctorand
**
Ștefan Nicolae TRACHE este ofițer de pompieri în cadrul Facultății de Pompieri, lector universitar
doctor, Decanul Facultății de Pompieri