Sb igo poi cab oy Serie eosepsExperenal nnn Poca Sicces nee NLP ee Ear ac ‘hee cumort foe WO de ei ‘Va pen ll creme ¢ xn rc OW calnd once Sag de fee pein) ToLANDA MrrroFAN DIANA VASILE "(ERAPI DE FAMILIE Colectia Alma NitorToLANDA MrTROFAN DIANA VASILE ‘TERAPII DE FAMILIE Colectia Alma Mater Editura SPER Bucuresti 2001Cartes apart sub gid Societi de Psthoterapie Experientia Remind am} phan sone I ISBN 97345329-3.0 “Toate deepal rezervat Eos SPER [Nicio parte «ert nu poate cops, tad pra io td ele cond sc lei Desercrea CIP a Biblioteci Nejionale« Roman MITROFAN, IOLANDA ‘Terapi de familie /Iolanda Mitrofan, Diana Valle Ediura SPER, 2001 250: em 21 (Alma Mates) \ Biblioge. ISBN 973.85529:3.0 1. Vasile, Diana 7 615.51.6 Difweare- Eaten SPER St. Rimlui nr. 2A, Sector 2, Bocurest “Tel-092 3030 41, 3148972 Redaetor: Jolanda Mirofan CCopert,tehnoredactare 4 design: Augustin Tordache Concer Iulia muse ‘s 1: Terai de failed tp comunicatonal Scopurle traci comuaienionale de faiie Cite erapeutice eae provoael schimbaten wo “Tei terspetice comusicationale de faile ‘Modelulrerapetie x grop de Famili ns DesGigurazes rerapie! i een a Ate tenc i proceee terapeuice comunicafonale apicate Fai) 16 | Capel: Terapia lp de fie = a | Scopolterapiei mulpile de aii. 2 2 Process rerapeutic Seeearea fanililor pentru gop teapente si motivarea cienilor pentru terpie Diferenele cultrale, soci si generaionale nee famille paicipant, ea factor faitant fn proces terapeutic Desfiyuraren une! yeigeterspewtioe Proceraltrapeutic e Dificalii in conducerea unui grop de erapiefamiilé muliplt | : ‘Avantae 9 parses ale teapii multiple de familie. a BF conchae nnn » |: Terapis de fare de ep experiential a 6 ‘Scope eric expericgale de familie. “Tene gi modaliay de lacra ae terapie experiential. 49 ‘Tebnic expresive integrateIn terapie experiengiald de faiie nna $6, Instruets-ghid al terspewul on. a ‘nei mpor pent scalps Gaia” “Tec gaat pe joe de rl yi dramatcrapie Concarie a ‘ap TV Tenia cri de ie Dingnozs fail Proerl tapes echnie de nerveape Soidiade ear Model phopatogen al fet Disgaozs fails Brown Scopuile wrpiei boweniene de fame Procestepewtc Capi VE: Tenpia seated fie Scopuaile tapi! stratepce de familie Procesulrerapet tannin “Tehniile terapiisteatepee Seu de em Caractere teapieisistemie Seoputile teapicisistemice Procesulterapeutic Tenicileteapeistemice Bapele process terpeatic Studia de ea Conchisie 2 a (Capitola VI: Terapia naratvs de famille Premise eonceptale nnn Procesulterapeutic Stadia de 622 nn Define probleme car af externas Rezltatleexceprionale Conca eS (Capitol TX Terapia de fami nega Premise conceptuale Seopa epic integrative de fame Procesulterapestic ‘Tehnicie tempi integrative de frie. RE GREER BEARGUMENT Dinamica i transformisile structurale functional ale {amileiconstiui char pass nevizwt din eate se sch suferinga si bucura, meadaptaren si adapeares, eficienya i ineficienpa indivi, ait pe termen sent, eit pe termen lung. Familia este chiar context evolu! lor pe parcursal inee- ‘i viet de a nastre gi pind la moarte. Radicinle gi roadele arbo- ‘elu familial e hrdesc ise transmit yi ransgenerational, nr dac cle sunt amare, gustul exstogcl se altereart de la predecesori la | rmaji. Ase vig devine pens mul dino gana de dezvl- tare si Implinive a potentaliiior, doar o curst cu obstacle de | care se tem sau pe care le percep c1insurmontabile, Adesea,con- secingele nefaste se pot yes” In starea de siodtate psiicd gi es ezechilibrle si suferigee sociale Cam pot favita camenii sf interationeze responsail in partes cea mai hrdnitoare si structurant 2 viet lor ~ intmitatea ji soldaritateafamilialt ~ axel incit fi mengind stndeten si semonia? Pot consi terpile de familie modele viable de sistare ‘aciitace a echilibrlsisstrmuui fami] alt in impas? Pot cle ‘nstrumente modeme de actiune, preventive si curative, In jb famililor disfanctionale? id indoialt et DA. ‘Actualalueraze vi propune o introducere in conceptcle de le tories practic peinipalelorabordiri psihoterapeuice amie. Se insist asupra metodelor gi tehncilor utlizate tn ‘procesuliterapeutic familial, precum iia evaluareasfectelor sale Sunt inl clus seevenje de dialog terapeutic yi studi de car exempliictoare, aT _,_Aaesimn cartes in primal rind stadeagilor si specaigilor in Priholope const, psihoterapic, medicing, pedagoge, depts seciologc, ea consiuind suport de curs universitar in domenial pihologe i psihorerapiei de familie. In al dolls tind, cartea pone presenta interes pent to x preocupai de sufsigs gi optimizacarclafilor de familie sanogeneza social, aT ‘TERAPI DE FAMILIE. DE TIP COMUNICATIONAL, Abordares comunicasonal a fost prima forma de temple ile care na are origin in eo forma de ape individual. Spe deoscbie de tora pihodinamic le che cin’ se el a inceputal seco, cor comunicat se dzvolt in legit cu orintaeasstemict informational init a ate secollai XX de cite N. Wiener, cre 2 publict netics" (1949). In 1950, aceast centae pe sitemul ete ca autocontol prin feed-back pltunde gin dome apie. ej intucofele gin stemice se fae smite In foarte tempi, curentilcomunicatonal devine foarte eunoscut 0 ‘eu cert Scli de a Palo Alon special ale hi Gregory (4952 - 1962). Acestes sat uma de contribu valo- Virginia Sati (1962 = 1970), J. Haley (1969), D. Jackson 3), Wesk'and (1962. deen bleep” sa + mesjl blo, formula de 30 (1980), a inten my erpeupeate anceps gn 2 eelaile umane din perspective teoilpatogee. Aceasth sogeeart ch schimbul de mesje inte persoane dente le stable prin procese homeostatice tadase prin acunle Nimoris Dawe Vasembrilor file, ‘Terapia comunicayionall se aplict asi ls dadd (mininnarn ‘neces pentru schimbarea comoniciti inte emisitor yi receptor), cit la grupo! mii. Accats trapieaceentucazd schimbarcs in sistema familial prin comuniatea diferit « unora cu lf elec. ‘tin modificin comportamentale Accentuaea tecutuli este abandonata pentru ef se ae in vedere midlin Ge personnel comisicd acum (centage pe pe en Dupt 1950, numiral celor case particpau la sedings de ‘erapie comumnicafonaltaerescut de It 2a3 gi mai molt membd ama incepue fle Conceputt ca avin o structurh cu un ap rit grad de organiza. Cele dows tipuri de comunicare familnla casifieate de Bateson sunt: © Comunicares dig Comunicares analogies Jn.comanicarea digital, Gecare mesa) are doar un referent ‘partine doar unui tip logic si const in semne arbiteae (Bateson si Jackson, 1968)..De exemplu, caving ,masi" nu desemmneaed ‘simi ateeva deeito piesa de mobiles. Din punctal de vedere al ‘omunicii digitale, o durere de cap ese o durete de cap gi aimic alteeva {in comonicarea analogict, messjsl arc mai mult decit un referent, putind exprima difrite grade, De exempl, stringerca unui pumn este in acela sgp an semn pentru un anumietip de comportament (x. ameningae, oporii, feustrar, agresiviate), lar, totodatd este yo parte a aestui comportament. In anumnite lta, manifests ea plinsul, pat ropereahsielo,smulgera prului, ovis capulul de un zidexprim in mod analog diferite . ‘Trani oe Fat de dispestre: Un mess) analogie poate fi decodificat doar Juarea in considerate a alto mesaje. Aga de pil 0 durere de mae na este doar © dere de stomae, el, eoncomitent,expd rea dexgustuli, us od dea te sustrage de la a face o teabl, ‘o ceree de afeeiune. ,Durerea de stomac* comenicath cuiva mesa) anaogic va depinde de situa gi de contextal in care esa analog a fost emis (Madan). De exemplu, 0 sogie fresrau'de ipsa de atente a soyulat J preoexpat de ale probleme i poate comunica bruseo durere ‘stoma in ipl cine. Mesaja are mai alee semaifcai. El fnsemna intentia de at detoens pe sot de problemele I, ia de ai capta atentia 9 afectonea i, toxodatd, 0 stare fied de dinconfort epigastric Sa Am 0 durere de exp. ide euleare poate fnsemna mai malt decito sae intern, irate relailorsexuale sau tefuzul acestor Unele sco de trap (ex. psihanalza,terapia experiential) Jbszcazd pe toria comunicitt analogic, considering ed ini: de tlburare de comportament (teamd, probleme psihoso fc, act antisocial ete) acca este © expresie meraforiel eu difculile apdrute in via une persoane ‘Ate soli terapestice (ex. comportamentalisml) considers sporcamentulsimptomatic ea avind un singur referent (gindi- tlt), ind rispansul clr, wai la un stimal eae Ml precede. ‘Terapia comonicaionala de familie utlizert dominant tea analogies, injclegind simptomele si comportamentele ct uniciei despre vais persoane,inclszind inframesaje +4 ajc find in consccig4 rete simbolic la aceva rimele mode terapeuice de famille considerau ed sch ceadost de eongticaizaren sernifiatie eomunictilor yi, de , comuniatt fn momental Nimonas Duss Vasu 7ces, cr fol inrerpetare, petra chau se dezvolasee he ‘choi buzate pe noi modu de ini. Jn anit "60, terapeuttaparniad corti comonictt ‘introduc o aoutate:experienyacomunicyionalinsensuladopek- ‘i woui now comporament. i wilzead dieeive in inveria Pent 4 schimba module de cominicare ale cleus. De cxempls «solicit membre fami ar, de obicel mu vorbee, s4 vorbese i foloesefrecventtehnicaintenlorparadoale, sob nluenga trope directive a lai Milton Esikson, La cept, terapeuti de Fale su cenrat pe incusarea 4 creteren comuniciti in fale, poi ei a accentuat centarea e problema, su nluenya li Erikson. Aste problema nu ama fost categorisih doar ea un ,simptom, cca an puns neceaae si adeevat I comportamental de comunicate ce -aprovocat Dipl ce in fzcle de incepta trap farese local sccentuarea rahi’ tn stucrra fill, uteior terapeath conniciri au spit comunicaces de egal a egal inte me bei uti, {in unele adore accenal cade pe eeicareacomunietl (¥.Sut 196), ale pe tats i onnizare ial (D.Jacaon x Weakland, 1961, 1968) cae sccentueazd important aor patetale i carl sineor phot. Carenul comunicti a tins 38 devins parce a altor cures. Asie, Viginia Sai (1972) deavolet cute! gterapiel expen fale» comuniclei, dupa pariipares sa gropurle de gestae ceric dela Balen Un alt eure important devotes in tora comunicel ym ste yterapin sratgich de familie", care accencueazi ele repesitive ce sta la baza steututi famille J. Hale, ‘Madanes, 8. Are), sed - Soe CObicctvele terspici comunicseit In grupul familial sunt niatoare trait gropul format din persoane stein + Promovarea individvalii: membilor families + Optimicatesrelailorinterpersonale. promovati clad nevolle Cresterea individual est atisFicute sunt verbalzate gi ingles, iar rolunle restrictive imitate) sunt explorate si extnse. “Terapeutit comunicii au plecat de la premisa ef, atunci smembeil familii vor f eliberayi de propre ink, ei igi ezvolta o mai mare cocsiune failialt. Abordtle weflectd dows puncte de vedere diese: Trstares familie! ca un geup de indivi ‘Tratarea fail ca pe wn sistem, ea peo unitate. Ceca ce se reprogessh primi abordiri este fapral ck ou fe sh eviluere corect sevoia de ierarhie si strucrurd a lui familial, ler comun si abordist eeloralee puri de at, Atfl, din aceasthperapectva, care concepe familia ma cua grup de persoane individalizte decit ea peun sistem, (1975) formoleae4 urmatoaele seopu ale cerapiei de familie: Dexvoltarce capacitpii fumililor de a Invaga st fack fata 5 jerpia structural, Minuchin) care accentscazd. organiaa lo pe sea rahi in fai ‘Maitestares nei coopert sprite; Unal tees cuent important nist din eapia comunicae ndependeats personal = “Tare rar irra Dawe Vo 5* Gresecen liberi si deschider interseyunilon; * Groftere pradul de securtat l fecal membre af fans + Geepreren esti ro Modulates eseosiald de sacsiacere 4 aestor obietve este ptimittes comuniestit Seopurle scesici sbordael rece o riziun fclaniv av simp. asuprs farilctapanindad prac senilos lniien, inainte de a jovi s8 givieaseasisemie fen meni fail In timp c= G, Bateson 4 colaboratori sai analizau come Plesiateasistemelor comunicationale, crapeuti obinuiti eredene ‘nit ca modi de a juta famille in dificultate ar comsta in ale Aeterna 8 se apeze sis dscate unele eu altele. $1 cum multe ‘aali reunite glsesesuficiente subiecte de conversa, cle pe tint eon de comuniate pe eat rape leat putea corecta pe PParcursil mai multor Intnit, Fk a ajunge inst nici fa dinamiea ‘individual, nici dinamica sistemas familial care le genereasa. Scopul terapici de familie comuticaionale a. fost st 'nireprind o paciune” deiberat penta aleita rivelele sabe de functiorare ale intetaciunil peia intefmedial unei comunice ‘nmbuntine, Wealdand precizeazh ct seopol era detceminismal Ssptomelor 95 aw seonganizarea famililor (Noi privim re- zolvarea problemelor ea pecesitind prioritaro substsire de mos ele de comportament, astel inci 4 intrerup cercurilevieiose feed back sigue) fn cadrul agestui model terspeuti,terapewtit a idendfeat Simptomele deept mesaje i apol au efutat accle sccvene de ‘comportament care mentin problemele. O dats descopente, seo: pul intervenor era de He nloeui ew alte secvente comport ‘mentale nedistrutve, dei eafe ms sustneau simpromele, Terapeutul de comunieare actioneasi ca i terapeutal . "Taare roe ‘comporamentalis, adc intersice comportamentle cate au st ‘molt 9 nts simptomele. Amba implitges ipotera ch dtd «¢comportamental ptologic este boca, va inloct de aler- fatve constructive in local ator simprome. “Limita moduli comportamentl este ch el tatsss. per. sosny sropsomatich. dept problems 9 concepe Spo eacie;mal degra, deci ape un stim nln interac, nese ae vente de comportment care mena simmpeomel i ye concen: luciek pe interacsnle dade, fink a considers ,tringhiale” 1 ake probleme strctirae in fii. De exes a cau in ‘re un copie teme pent cat lu, spraimplcs, pla, le fape wal gph a copil pentre ch sofia sa nu este impliatd wopional. Relaga etal eu sop nefind adecwat, schimbares mportamentului alla ar putea s8 ereeze an comportament impromatic ls copil Procesul terépeutic Schimbarea comportamentului se realized fn special prin + sjutarea membrilor familie’ 54 vorbeaset deschis + spines ceio care pa rexiceni + cxitcares procesula inerscini or + prezentarca fect membre fa parte fnto nou lamin, cae 1 permite celorat st se raporteze la ein no modu ‘Exempla: Copii care nu sunt obipnuf 8 fe acuta de ex maturtnd si se fact ,atzfi*printr-un comportament dscor de deabinae), dar dactterpeatal manifestdbunkvoings de seats, i por invita si exprime sentimentele mai degra ‘eavinee deci prin asin. Pe msurt ce fncep a4 interac. ‘irons Duna Wasa 7neze eu cinevs cari in fn seros, i por a tease 5 se mata ere brute, sin REPO ea ep pret come fn conse sspears, mat dea deck ne conpinurular comuniciri, a re Consiesimimpoat sk sbiiem 5 umn spect ck on empet slit firs de dent dee pobone an fai tune eye a reslaea or, cp pended 4 docopet proces ceca. fc meri amie, sda ee SW impede a pene pep rt Ctile terapeutice care provoaci schimbarea: ‘Modelers stelsi exe una dire sie prin cate terpeui inflenseset procel familia. In timp c¢ mene fami vorbesc,terapeual asad ated, demonstind vorbicorl ce anume il face sit ef vzea fe nant ingles ia shor membe i fai de ce nu treble st Intcrpl,s nu se cere sn str agrsee. Analizes ces cea expsimat(senimentle neva de 2 fi ascola). Ei au asl sansa exploreze deco nest Seatimcote sunt presente de ce 20 fox cle repinate Ipoteas ene aceea ef fail por scuba coca ee pot lgelege, Dict comporamestilinsesmnt comunicre usc! modsl de a schinba comunieacea imeamnd ‘chimbareacomportameneu Aducerea metjlor caper lami. Potvt coetiienor ‘comune, toate evenimentce yap une au propeed ‘omunicane. Simpromele por fi considerate mene Apalizn, Dupi exprimarc, membrii familie’ sunt jut acoperite cate informesstarupra reailor, De exemple, fo datee de exp cae se dezvltt prin menginrenunei tensuni In nivlal mujchilor ccrveo-oecipital poate tn mesa) despre cu se sim pervoana ito situate, sau an rlspuns lao comand inineettadeesat uiva, act un simptom este de ft un meta) scope stand 1 mesa deschis, pia implicae, ¢elimindnevoia de simp- “Asadar, nl diate mole mportante dea schimba com- ent ete dea adace merscleacoperit lamin. Dar nic himbare nu poate vent din trios, ci doar din exterior. Pen- tcoretieni comics (Watalavich,Bewvn, Jackson, 1967 liga psinoterapci const into itervenie di afl penta va dleme elaionae. Teapots ese wn om di fra fam- cate farizeck cen ce nu pone ela 0 schimbare a rego de fanctionae De pe poria ta (exeront Fie), terapewa pote fe st sevenfole problematic, fe, prs simpl, ste manjpuleze 2 provocs 0 sekimbareterapeutich fn primal exe, sratein se bazead pe puters interior, ind de coopera side dorigs de schimbare nal dies ca, srategia const in a ovinge fail cx pile lor joc interactional, cu sau fk cooperate accor “Accate ste manipulative au format bazaterapei de f- steategice, cae este un prods al tere comunicayonale. ‘Tehnici terapeutice comunicasionale de familie ‘Tehnicileterapiei de familie cominicatonale a fost simi- Juve cu cele ale terapie de grup analites de spi, Roll terapew- {ula fost aces al unui disor de proces, modell famiici find Son MAGES Dun Vasenee eu ner car iain sei, pot st eee mata porate Teapent vet pe prop promovens comune pen cocenreavpea pros, mat degabh dec sae, | conginurului comunicsrii. = dg me HTN Se sto pee ||| deka eps et fe de des alt dre probe ne fai suse nde resae lr lps rd ee | 2 dscpe proce aces ce fae meri fe ade vena Celine i phew popie rah Gaile terapeutice care provoaci schimbarea: ‘Modelaea ascaltic este una dntre cle prin cate rcapeui ‘influenjeazd peocesul familial. In timp ce memby familel vorbese, terapeuralascuttatent, demonstrind Yorbitorului ce anume il face si simel 8 vrea si fie auzit si feles, iar altor membsi si familii de ce nu trebuie 94 fnreropa,s¥ nu se certe sna si au agrsese. ‘Anaiza. Dupt exprimare, membsit familiei sunt sjutayi st seilizeze coca ce au exprimat (sentimentele si nevoin de 46 ascala). Ei au astel sansa sk exploreze cece aceste Sentimenre sunt prezente $i de ce au fost cle retina Ipoteza este aceea ck famille por schimba cces ce pot ‘nyelege. Duck comporsmentul inseamn comunicare, stunci modal de schimba comunicares inseamad schimbarea comportamcatsh Adacerea mesajlor acoperite la lumi, Potiittorctcenlor ‘omunictri toate evenimentele i actunle au propricedgi ‘omunicanre. Simptomele pot 6 consider: ea mess scoperite care informeset asupra relator. De exemple, fo darere de cap cate se deavolts prin menfnerea unei tensani la nivelal muehilor cervico-occpitall poate fi ‘un mesa despre cum se simte pervoana into situate, ‘sna un rlspuns lao comands indireetd adtesatheuiva, Dict un simptom ese de fape an mest) acopetit stun nd metsuldeschis, pia implicare, se climin§nevoa de simp- ‘Ayaar, nul inte modu important de aschimba com- vent exte de a ace mestjleaoperie a luming Danek Jchibare na poate ven din interior, et doar din exterior. Pen- ‘corte comune (Watalawich, Bevin, Jackson, 1967, niga psioteapci cost into intervene din afd penta ola deme reljonale. Terapetal este wn om din afiafami- care Furnes cea ce nu poate lain sehimbare a regu- de fanctionate De pe pris exteront familie), rrapeua pote Be sf ve secvenele problematice, fi, pu simple manipoeze ra provocs 0 schimbare teapeutil. fn primal en, strategin se bared pe puter iterioruli, inn de cooperate yi de dosing de schimibare final doen cz, srategia const in a ,nvinge file cu le lor jour iterctionale, u afk cooperates aestor, ‘Aceste strate manipulative au format bara terapci de f le strnteic, cae este un produ al teovietcomuniatonale. ‘ebnici terapeutice comunicationale de familie ‘Tebncieterapiet de familie comuiieationale a fost sim- cele ale terapie de grup analitc 9 de spin. Roll terapeu fost acela al uni diijoe de proces, modelel familie find Tinsel rae ‘mons Dawa Vaseel al anu grup democratic. Terspeutl +2 rporat de asemenea democratic la membsi familie, aga dupa cum ei se aseaped sh | procedeze unul fap de all, Aste) cla observat ed tfi membe i familie au cevn de spus, cd trebuie aot spund fa incurajat Pe toys se deschida i xy exprime puncicle de vedere. ‘Modell staal al tai J. Bell (1961) constiuie 6 abordare originals struceuaté ia dou faze: } 0 fae centeatt pe cop n care cop (copilul) sunt uty si exprime (verbalizeze) doringele i preocupiite, Bell a fost atit de interesat 8 ajute copii in acest sen, inci a solicit pasingl Ia avant sii avculte pi st dea curs solicititiloreopillor, ineroducind astfel o schimbate in regulile familie. Aceasta's-a dovedit un mijloc de a facta increderea gi cooperates in procesul de negociere side rezolvae a problemelor de familie. Dulce copii au vorbit a fone compensa cu unl prvi leg suplimentre,atuoe vent sndel pila. (0. fiok ceneats pe pivot, in cate print au dat crs pling” privind comportamental copilor. Bell 4 fose foarte stent in intervene sale, artfel int st aenveze pe cit posibil aiudiile hiperridee ale ptr, conceneind $i fciitind dscuile pevind tezolvaren problemelot. In fnaal cape, » rusit st exalzeze spinal pens tofi membri fk Sill de intervene al ui Bel (1975) fost dict, aa apt cum rezutt dia uemdeoral exempl: ups ce rimisese ticutciteva gens, un at 4 declan sao tead ndocati la aes fl, cls soe Trp fox purut observa ek Beeare membre al familie se retrage di ica. fn acest moment, terspeutl a interven cx: ACH ered ef ar crc aus sce ate de spus J(u fn lege teat De asc, H. (fis) webuie st ait ie cera de Spon $1 probabil char tebu st asculion $i ce simi sofa lumeavonsr fa legac eu tone acest ‘seest comportament terapeutic a stimulat_partciparea rc fami, Find bloca in acelapi imp comunicaea eta sea, semralele" non-verbal aa fost utlizate ea mijlonce de a ‘urs exphmiii unor sentimente inexprimabile; de exerplu: Ye X, ap tdcut meres dae nt intel dact fapel et va pocniti ele na vren sine spund ceva ‘In eadrul procesului terapeutic, Bell uclizearh 4 spuri de expect nterpretiri reflective - descriv ceen ce se intimpla in ‘momentul respectiv: ,Obsery ef arunci clad opin dumneavoust spune evs este, Iasayi capul in jos, Tlinindit a si cum af spline! Saracul de mine." oterpretici conective — evidentaz4 legieui nerecunoscute de ‘membri fle, existene in diverse actuni ale lor. De exemplu: Ap! observar ef Ioana a Inceput sf se poarte ‘rd, chia din clipa fn care voi doi cepep svt cera mtespretie reconstructive — expici in ce mod evenimentele in istoria famillei susfin contextul pentru uncle cexperiengecotdiene; Tterpretisi normative aparin semarciavansate pent asp iin sau provoca un membeu al familie, comparinds- co smajortaca oamesilor. De exempl: Mare scofalt we Teri oe roaam Soe Mimras Dun VasuMajotiated adolescengior sunt obriznici cu pling Face parte din procesul de matursare Modelul terapeutic cu grup de familii isi aplicaide bast ale metodelor de grup ta trap de ‘amie: ‘Terapia de familie mulkiplt (eu grop format din 4 — 6 fami reunite in gedinge saptiminale de 90 de minute). P. Laquear si colaboratoil sii introdue acest model pe Princip! terapiei de grup traditional, inciuzind tehail specifice ale grupalui de intlaite si psihodramatice. El foloseste exerci structurate pentra a spori nivelal de fnteratiune si intensitater seatimentelor. Famille Patticipante la grup sunt flosite deept corerpeusi care 1 ajate Ia confruntarea membrilr ator fami dinero Pporitc mai personal deci a pututterapcui $0 abe (0 adopts. “Terapia de familie maltiplt eu impact este un model dezvokat de R. MacGregor (1967, University of Texas Medical Branch din Galveston) si colaboratort sti Richie, Serrano, Schuster, McDonald si Goolishian). Acest model isi propune st realizere un impact multdifeeyonat asupra’membrilor famililor ev ua ‘adolescent aflat In exzt (ca talburti de comportament), ‘Aceste fami sun reuse penta citevs zie la central din Galveston, intro terapie fntensivs, asguratd de 0 largi echipt de profesionigd. Membritcchipe! au mai ‘multe intceveder in diverse combina cu membri fami lor, pe care le rearanjeaed iaer-un grup mai mare de ‘Modelalterapiei de rejea (Network Therapy), tucra in eadralacestuia s€ evid 0 sete de consti, pin, ated 9h conclurt care, tau. Ie bara Comportamenrali memo cas in trai a ele dine acenea se. teformuleast sub forma. unot feeomand $ chiar dack acest modstate de Ine, inensvt, desi nu pen event mu pres mal este treats asi, ca + impalsionst denwotarea ator Teh ode ale taped file aera: + Modell experentialt Model sistemie de la Milano este dezvolat de Rom Speack pi Carola Atneave, pentru sjrorrce famille alate in cis. Se bazenh pe susciares amblaea ine rejele de suport socal a aml especie (ude, pricten, vecn), includ cica 50 de Fora Echipcle de espe sunt obit af lcreze fn gruputi mac. Obeetivele sone spargcres" modelelorrelaionale disructive = mobiliares spiinull pene noi opiun (Speack, ‘Attenve, 1973, Ruevisi 1975). Se vtlizset 0 sete de tchnit de grap si 6 fie de vole a proces terspewi: 1, Retibalizags ~ implich recunoasteres si conpdentzarea problee! prezene.Incepe cu pia convorire prin Tavita membellsefelei #4 se_axamblere eos intrunirilor. (feuneasc) si continut pe parcursl tuturr 2. Polatizarea ~ implickacivarea poripilor flat in conflc {in primal rind » conflictlorjntexgenerafionale. ‘3 Mobilizarea—in timp ceia sunt desemnatesarcini sunt D Nimans Din Wainaugurate: initive $1 efor active de sjutorare 4 familie tt de etre mem ntresai ieee, 4. Depresiarejele, ce prea se initalze in mid rel, Alp decanted entusinemui general lrturo, 5 lotrerwperes i epuizarea — cin eforcule din etapa ‘moblinai ince se diminucte. 6 Baleares cae se resuct dup fica lnc in imp ce ‘membri familie averse se de sper pure alateaereyte in een dup ee nice reat Desfigurarea terapici in rejea Terapesi eines eu eefenun in fdinge de 2-4 on, in sod specifi, de 3-6/013. Tehnicle dle indmpnare wilate ) este: de a reduce nivelul ansiettgii, de a imbundciti nivelul P comnicst deschie responsable incall gi de a Yeduce Jmpoambily sublet gecrebr $i Brae ex on 5) Un ate scop al watimennlal ene de a sctdea separates ‘moyonalt si de a cezolva rebunle neteminate-eu Flin de {Clore sop al ripe bowen dg imbont D ii esc ‘origin. In modetal bowenian, terpeugi au scopuri pentru ei ‘gi cate sunt crucile pent atngetea scopurloe familie: * Ansictate redusd in cémpul emotional pentru «imbundei nivell functional al diferengierieuai si pentru a reduce simpromele, * Trobundipresnivelal de Baza al diterenpiei penees a ceste adapabiliatea persoane! le cimpurile emotionale inten Reihicerea sitnptomilll i anxietatedse¥ztth por apicea selaiv capi fn ratament (ex: de a elteva sdinge pint la citeva unde tatament), ost imbunttiires in nivelal de bas al diferen- Fieri este un procet pe termen lung care poate lua un numar de Procesul terapeutic © prima preocupare in procesul trapeutic (de tatament) cst aimata de Bowen ati: .»Progresul in terapie depinde de abiliatea terapeutul dea se pores plin de semnitcai In familie, ha deveni iypli- ‘at eznopional fn sistemul fala! (1978, p, 312, Bowen a litt cinci fant principale ale terapeusi in proceal de tratament cu familia Paper, 1991 6 * St defineasl ys clare reli dite soi (el eave is ulizezegenograms); + St plstece eal in fara tighiali sistema emoyionl al ‘aii * St lavefefancpionares sstemului emofionalutliind princi- a Fran or rama - Tousen Mimo Diu Vase ille modeluuis + St demonstreveciferenyieres prin conducereseulu i eursul veapel; +S rezolve separrile Kerr si Bowen (1988) sugeresss atlizares urmitoatelor Snrebie in proces: + Cine a inne erapia? + Care este simproml si care membra a aril sau rlaie de familie este simpromacies? + Care este sistem cclayional imedit (asta insearns de obicei ‘familia aucear) al persoane simpromatce? + Care sunt pattera-utile fanesiontii emosionale in familia pucleaet? + Care este intensiztes procesulul emorional ia. familia ucleart? : * Ce influenyea acease intenstate, 0 inclecdeud excesvi de fevenimente stresante s1u un nivel redus de adapea- bilitate? + Care este nature sstemelor familie extnse? + Care este grad! separa! Emojionale din eadral fecttui sistem familial exins? + Care este peognozs? + Care sun decile importance pentea terapie? [Dack terapeutul imine in afardtianghisll i familia este capabil iverncioneze intro atmosfek de axietate pi teativi- tate setzute, progresl va apirea. Tehnicile terapeutice ale terapici boweniene Nase poate afm cla ent amomite choi erapesice cetceoncate boweaice, di inportan este cb rerapeutu se concentetdssopaInelegesl proces emorionl tl fanl a tip ce rine fo airaeriunghirlon, Toss anumite tench ‘sn fecveoe agajte peat snnita procera teapeut Una dine ele, ulisth pent 4 mentine anxiiate si reaceviatea emoponall etzte fh tmp! seine, const In 94 pune pe membri fail of wonbeachterpentu, in loc 8 Ge uy sf vorbeate direc anal x alka. (© ak ehnict util ete de ase concentra anipra processor inclectnle fi de pine prin poneresfeevent «voor inte Exemaliares gindrimembilor fame H jot pe sey st nul. aus perspective feciuia “Teapeuml de up bowesian rimane ew emosiona si vith in partes cuiva, de scees,terapeotl simi in afara tsiunghivl sstemului emofiaal fami. Terspeutl mentine nestalatesemojionsli in cadeul jedinjei i prin wtliarea models atiudint_nonverbale $i prin utlizrea adecrath 3 umocului cesta conduc Ia reducetes furionis 9) separ cmofionale in sistem. Cad e cpl ext uliat avandia. tid peer asigura un cada cognii, aca faa se poate ‘port pentru aigslegeproblemele yi procealterapentc. Inten- fit este des ajutn indivi ssi sporeascitconstinta rolurilor lor ‘n procesul sistemului familia Genogamele sunt inate pent» onpinizs informatie feferitoae Ia sister! fail i pent 4 asigura un miloe de a stage Guilin teraple- Genogeama permite, de atemenea at ‘erapeuuli, eit frie sf examinez it ngeleags familia in = ‘Teale naam Tousoi Mimons Duns Vass icones inegenestiona. De rel comtne har a tc genera ale fic nucle, ce are deaf, pelea la trap Face dt eloca it pogpant en repens rae prio serie de soln eam a Fee ofrte ma jos fe ts es diane Genognina oft imagine msi lt cate ponte sus pe membre habs Row perspec supe pater uloe Jor de comportament side slapionaze in contextul fie ex se, si au doar 6 perspectvs limite la. singur membra, ce Simptomatc In flo acest, sentiment de cap de fend, de lngtiorare ale personne simptomatice Had sk se reduch, sestind 4 Gatcern-ul sige saci arse a als mend ai fami ale exine, chiar dackacxtr Pome eo ae fora. Mai mul acest pattern putes flit inconsent de persoana simpto- ‘hati de ls wn ale merbrsSmproae din fui ine compen tiarea acest fap, insight anupen acestel namie transge- rnerpionale, are este terapeutice incontestable pent fntreaga fami, imal ales asyps semua siptomatic, ler proces de diferente a sinelu deja aineepu. Prin observatea fn genogeame a procetusl de eranamitre rmuligeneronait a patterntlr de reaionae, a: roluilor ‘plete de poria pe care Scate membra.o ocup in ical fail (fate ai mare, copilstie ete), a tunghiaor, a rocesli de proicese familial se parcurge, de apt © pit rs Tar be rae teeaptl in procesul de diferentere a sinelui membrilor Famili st {in procesul de remodelare a telailor si modurlor de a face fal anaieti, Astfel, Bowen incurajeaz3cleni si sh se eunoasel nat inuis uni pe al af cum sunt ish ensoased fami ca inainee de a fee veo schimbace. Acest lueru este considerat de Bowen Gai insforant decit restate. pict i armonich familie. Lingtea Famille va veni o dai eu modificarea relator intse membri fami, ae aceasta au poate aven loc decitdack ‘membi fasilelingeleg ce se Sntdmpll, ce este in neregul cu cis de ce. Dec, tence boweniene, mai ales genograma, au roll de a declanga insights, Asta inscimni cf orientarea boweniant Cautt si schimbe familia prin schimbarea iodivzilor cae aleitw aga cum este ice fia pec ‘Alte thn floxed erapeuti de oretare bowenian pect ck ccere if friars or ib eto tlfoen, a scopul de» rein relile bandonate (ante de rrp tle emofional) sas rua unorrlut ert de ele ave pint akind de meebt Tarai care vor permite citrate ale trembrior uni deaf, dick obinres ani grad de atonomie a indivi nif le i. Acca va cea end hla cers rede simptome, lo mai bun adogtane wi otegrare fail 5 socal Thnk mai depate un exempl de genogramd a fame wei cle cate a prezentat I in tpi din cara asi 5 depres severe, cu tensive side repeate piciite de separa de sol i cen fal sod ev dvr) Tousoe Mion Dasa Vase =“Taare moa Desi jn terapia boweniant accentul cade mai degrbi pe dive so pe cupls, mai ales cl al psiglor, chine ack familia vine penre 0 problemi coil (ransformind,astfel,,proble- ima copillu in .problema piringor"), rus exist 0 termple boweniank muliplé de familie, adica cu un grup de fami. Ea se Foloseste pent «spori procesul de invigare a familie pein itee- ii din tern pie. Famille se intlnese inte-un grup, iar trapeutul lucreazd eu familie © data timp ce ceelale Famili observa ce se incimpla, objinind insight-ui prin poritia de martoe Fic ct terapeotal luereasa cu-un individ sau cu o familie medial observti proceselor emofionale ale ator separator int-un grup de fami, sarcina so primara este de a imine in. afara proceruli emosional al familie. Terapeucl ‘observ. indeaproape procesal comunieteli, obfine o ingeegere a inamici fami creeue8 o anumitsatmosfert in sedings, unde poate avea oe diferensicra, Prin mensinesea posi Bu", adicl plstarea posse! cuiva bazatt pe giadirc, mai degrabt decie pe femoris ia civda presioni emosionale din partea familie, texapen- tul auth familia 8 ating un punct important, asgutind fn acest timp calmly ispunsuclerafional. De acea, el uebuie st adved ‘in procesulterspeutic proprisl si nivel functional de diferenyere 4 sinelui Ca urmare, Bowen fi jncurjeazt pe tof terapextiy mal ses lainceputulcaiere lor, fed o analiza atent si minaions 4 prope lor enograme, pentru identificarea gradu lor de die rengiere a sine imbunseigicea acestua, dey difeenyierensine- lui de familia de origine este un proces care se desfipoast dea langulintegi vies. Important este cael si se product in mod congtient pent a fi eficient Toon Memorex Duca Va aConcLuzn ‘Teoria i terpia bowenians ne ofers un model de terapeut ‘ates asuma roll unui observstor, cercetitor gi profesor neutra al familie flat fnterapie: Mai molt, ne oferd un model de familie $i de indvii presupus af eel mai bon. O astfel de pozitionare a ‘erapeatuli fate client si vine in contradic eu idea de a accepts famili sau persoana aga cum este ea, si In special ex ‘ofionile de ,.bun" sau yr, jconeet" sau incorec™ cae pot f judecate doar in context Este extrem de vizibilfapeal e¥ orenta- fea boweniand pune aceental pe responsabilitatespitinilor pentru problemele copilor. Uni eric ai orient psihanaliice, {in general, al ele boweniene; i paticalae, subliniad fapeul ek vaste de glndire amplfict xentimentele de vinovigie pe care ‘cameniloricum le au atunci ind este vorba despee problemele tor, sat mai ales, ale copiilor lr, dep adeppiacestor orient firma eX na fac altceva deed of creased gradu de responsabiliare al oamenilor fs de aisle for. In ciudexiticilor ase, Muteay Bowen rimine un nume de ‘fering in domeniul pshocerapei prin claborarea uneia dintre ‘ele mai complete teori a rerapiel de familie, extrem de util in Ingelegerea funesiontsii pathologie indivizilor,cuplutitr gi a famililor, recum gi in ghidarea intervenor terapeutice, indife- ‘rent de orientareaterapeaieS din eare ele provin, a Taam neanroLuL VII ‘TERAPIA SISTEMICA DE FAMILIE ‘Gand ne seferim la acest model al wrapici de familie, ne im in primal tnd fa modell Sco de la Milano, epeezentath psihiatsit italien! Mara Selvini-Palazzoli, Luigi Boscolo, fanfranco Cecehin si Guilina Prat, mode claborat in joral ui 1978, cn au apdru cele mai importante lucrsi ale scestor zentan} in 1980 ins, aceatt echip de terapeuyi +a divzat ‘lous perech iar Scare din acestea a urmat o orientate wor d- de cea a eceilale,astfel incit exist, practic, dowt modele terapic sistemice de familie. Aste, Selvini-Palazzol gi Pata 1s ocupat de efectele wns singure interven teapeutice, in p ce Boscolo yi Cecchin -au centat pe dezvoltarea unor noi ode detaining, Din 1982, Prat yi Selvin Palarzli sau sepa- sia lecet pe cont proprs. Din acest moti, In acest capitol ealiacarnctesisticile modeluli inal al terapie sstemice, ic3 celal Scolide a Milano, dar vom mengiona yi noutiple ado- de noua orientate sstemied lui Boscolo yi Ceeehin. Premise conceptuale Seoaa dé fa Milano a fost densi ystems donrece la baa ghadieasstemich Ii Gregory Bateson (concep ‘metodele aces), dar a print infuene semnificatve 9 dn gta i Jan Haley precum pin paren orien eprezentanfile Insturului de Cercettsi Mental, drepe pentru care trap |] Setttenmareapoma” tlc Grow, 1996.7 Dien ie seers ree Valet thelial ln hy ape meat yee amen oo in special in cazunile pacienilr cu culburts pahice severe (de cxemply, pacieng, cu diagnostcal de schizofrenie sau eulburare | slimentas). De aceea, ei si-au elaborattreptat propria lor teorie dar as phstrat din models psihsoalitic ideea 4 pattern-uie inter clonal ge plstecacl ela o peace a alt, deep poate crc terapevtalsstemie considers important istria failiel pe eae « te in cabinet. i Ideea de busi a tefapie sistemice este accea de sistem, a cum exc ea injleast de conceptulizatea toric gence a sie mmeoe asupea comportamentelor mane, si ma ales apes fami, Contr semnificate la dezvlares tori sistema: famiiale au avot Gregory Bateson, Marny Bowen, Salvador “Minuhin 9 Jay Haley. Cele mai canoseute importante eiseun ale modeleloe e concep fimilia cx sistem sune (Aaph Walsh 9 MeCirow, 1996, p. 5-6): Tnucogul este mai mare decit suma pislor sale consstuie; + Componentele vai sistem pot 6 iyslese doar in context Integulisitem, Din moment ce comportamentl uman apae in context veil, el poate fi Snjeles doar in acest + Cavzaltatea linia este inlocsits de nofionile de eausalitate irculet, smaleand # eeiprocs; + Schimbares uneia‘dinte patie istemului social (de eX a ‘unui membeu al fail influenteaad toate celelalee ple sle sistemului (de ex. intreaga fails ‘Tendiogs oni sistem exe de aciuta si meng homeosta- ain ans echiibral Aceasts functe de menginere 4 ho meostiied serveyte Is plstraces stability far uneori Iimpiedica schimbarea; + Cind 0 familie nis mai este fn echibru, mecanismele de feedback inceates si eaduct familia in echlbral initia + Metodelefolosite pentzy a restauraechilrul (de ex. ee anv ‘ne face famila pentru a revolva problemele aparoe in inerionule) pot deven ele insele probleme; + Interventile dint-o perspeciv sistemicd se centreazi mat ‘curd pe tlaile din interioral integului sistem fami- lal, deed pe unvl dite membritfamiici (de ex. pe cel ‘cate prezine simptoml), Caracteristic ale terapiei sistemice “Terapia stemiel are fn vere ist ou done sterol fami- cis astern eapent- fle, deoacce peach dela premsa Tenpeural au cepresions un cement exterior fale, e unl impliat inva aces, cel pus penta un anu timp tal nialechps ce rerapen st Scobi de la Milano forma 0 jp in adeviratl sens al cvdotul, ach iereagaechia pa ps a procesul rape, nst doar onal dine cia doi ter i ua contact dret cu fai, Axel se nlite aries dine fara terapest, ceca ce de sila modicares con ull de oer «verqpeutuel pe cae susines bor paihaealicd (vom seven! asupes anaie} neural cnd deta proces! erapeutc). (0 ala carscrerined terpiltntemice exe acentl pus mo “Tran on roan Nimo Dans Vasu wima mule pe proces schimbie, smi puyin pe modubaie de _menpnete a homeostazic, Aya cum mentionans mai devreme, una ine tendingle sistema familial este aceea de 291 mentine cchilbral in aceastsSncereae, aunci cind familias confrunts co diffultate, metodele foloste pentru a inlitura pot deveni la inl lor probleme, ceea ce afectears echo familie, To tui Familia va face tot ce este posibil pentru a mentne echilbra ‘ate permite ah exist in continsare. De ail idea terapeusior de orientae sistemicd conform circa simptomul (problema c: care se previ’ familia la rerapic)serveste 0 anumitfancte i sistema fii: De regu, aceast fnctie exe aceea dea austin: si promov anomie ide, credinge, percepi sau fantasme (num general mits) ale setemuli anil ce due la anumite pus dc omportamente menite sf menting ssbitateasistemula fii De acces, ert nevoie ca terapeutal sf formuleze inc dela ncepu Jpoteze cu privie Is rolul pe eae i joact simpeomal fa ech rare sistema familial. Pentra asta, el rebue st abs in vedes: nu doar simptomul, ci i cogniile fi comportamenece famiici pentra 2 otienta interventisterapeuticS. Find centri mai mul pe proces schimbai, terapeuti de orienta sistemietdistantes ‘in tmp jedingele penta a permite interventior lor sf aetione ve jis ib efecte maximale, Din acest mot, terapia sstemics ‘mai fost denumits 9 terapie de amie de lungt-scurtt dure", 4 find scurth prin numinul vlativ mic de sedinge Ginere 5 518 edie, maxiaiun menfionat Bind 12), da lnga datore interv> lelot lng’ de timp dintre sedge CTomm, 1984, p. 122) TImpotanya sstemulal de eredinge al familie reise foarte lat din ceea ee Boscolo si colaboratorit sli spunean in 1987: “Chiat de a inceput grupo de la Nilno eonsiderd fa mod seo: fiapele mentale deept comportamente. Filosofia lor eu peice In i Tanne moar schimibate € lyatt de ideea ch famille vin eu eplanusin despee ceca ce se Sntimpl, iar terapeutal incearch st modifi aceste plametn, Ei cauth un ei sau o opremisis care aparent ment ‘ompottamentele atagate de problems yi incearel sf mengio- fe aceast premisi sau mi in mesajle lor cite famibe. Deseo fae comentart eu privte Ia rolal probleme’ int-un asfel de f° (p19) De siciapae i paradoxul pe care terpeuti de orientare ss temic Lau subliniat: famille vin la terapie pentra ase echimba, a, totus, afin cee membru al fase cautd impede ocesalschitmbie,roemai pentru a nu pier stabilistea/ chil J obpinut eu ajtorul smpromal, Messi comun este, éups rn arat Tom Ne confruntim ew asta (membral simpeoma care tebuie 4 se schimbe) lis: (intengiondn sf einem aeschimbat)” (1984, p15), fell acest, incet dat sigur, grupul de la Milano au devenit stent ol 0 parte a Famili nu se putea schimba decit dact se ceau modifese! complementae in intreaga fail. Infelegereaacestei nevoi de a fet schimbiei complemen. in top membai familicia dus la ereaes unor interven care spargi barieea pust de nevoile paradoxale ale familie de 2 se imba, dar side » rimane stabil, in acelas imp. Intevengile le forma conteaparadozual cate urmitea si inlocuiased para ul impos de familie: (dep no, ea tere, suntem defini ca sai schimbdei), noi credem ef voi au ar webui stv schim pi peners cf an va jute In. (Tomm, 1984, p. 115) casts intervenie paradoxaltoferl 0 conotafie poztva tataroe emvatlor ex tol de plstete « echilibrlsi familial; fn flul a, familia este pus in situapia de a alege, mai molt sau mai yin congtient, varianta schimbch, pentra c& alegnd cealales det noi ex frie sontem in re SOAR Da Vase m0srnteh (00 oath. jbineewvintaes" terspataa) ge in imps, ceca ce va provoea automat inabte; tora petra se plata homeostazi, © all idee a lui Bateson care + marca lcrul terspeutic o a fose acces cA sstemul evolueaz, chiar ache pare «fi blocat. De aici au aptrut intervene terapentice erupalui dela Mila die sa actone, Astfel, informapia este introdus fie explicie, In ambele eazu, erapeutal setionearS ean eatalizator, scope pattern-uri comportamentle 9 ceding cates susing acest pr ses de creare de noi pattcen-uei (Toms, 1984) Foarte wil penta practicaterapeutied a dovedit af ideea modelule sistemic cate se refert a considerarea fenomenclo mentale ca reflexe ale fenor or sociale, Desi, 0 problem Ain interactumes socials. Construth pe deca canes creulare (o parte a sistemoli le ieoenteazh pe tonte eae cate tindal lor, prin feed-back, infuehfeas acca parte) transpush in terapic,ucestl idee doce ln interven ter bemele intrapstiee ale indivzlor hay izolat. Prin asta se dliminveses sentimentle de via responsabilate peners shi bate care inundau pabieul clentual simptomatie,crescind rs ponsabiitates fecinus membra al familict ala int-o anumith selaie cu acesta. Dee ca parcicpant la mentnerca simptomulsi, si deci, ro membri cuie oi modifice pattrn-unile interactional Merit mentionst ins c, dei apelese8 foarte fre | i pentru seoputile terspei de fil De’asemenea, gropul-de la Mil Psa conditions ingvitice™ (Selvin Palazzo cola, 1978, sl fn cate se af. Ukima implickidees eX acel comportame pate dinteon Bice suntem tentai sale arb Bera, un copil se compore agresiv, in loc de este aprsi Desi nu potem st ne eliberim total de sub tirana lingvis limbajal fo mod wt alte cuvinse shire Scopurile terapiei sistemice usc opal tra: Se poate deduce din ceea ce am spus pil sncemice de familie este acela de a jue familias des ct relagionale pe care se bazeard disfunctia. Bl cin Ptat ideea autonome Fama yi sans la conelurinc8 mu se poate tras o grant clark inte famille dsfuncfionale yi cele Faneponale adie inte cele stnatone yi ele paologice. De acees, timpulrezervatpresdingl s- reds considerbi iat ipotezele gi planurie de lcru se formuleazd i coatactl direct eu familias limpreand eu aceasta, Accasth maniert difeie de cra a noi coventt sstemic i elbereez pe terapet din eapean presupy- eri gue cae este realitatea, De asemenca il elibercazd de ma teraizarea ipotezeloe cchpe’(matcelizae care devine un eric! lack 56 ith 8 acest proces exist si astfel ne autoinducer fn feroare erezind cf noi ne paricipim la crearea universui fen0- ‘menelor mane" (Borbat, Cask, Mage 193, p. 64) Dec potezcle sunt gdndite mai pugin ca descrien posible din partes uni observator eu prvi la patten-usle interno rile de comnicae ce s-aexstalizat in imp, ca explicagi tempo- rile sau cabzle ale evenimentelor sau secveniclor de evenimente (pent deduce eum fanetioncs2t familia si cum va evolua ea), imal mult ca miloace de promovare aun! interprets comane care na depinde de observator-trapeut, cde interntunea acest lobservaoe cu un sistem particular. Barbatt, Casto i Mag (1993) atengioneack: .Cind cineva chboretzlipotez, eebuie sf find minte cf sistema fatal contebuie act, aplicindsi pre Imisle i categoni descriptive la accleasi fenomene observate de terapeat“(p. 65) Neutraltatea presupune, in modell Soli de It Milano, 6x terapeutl sf adopt 0 posite libert de orice jdecst morales 0 dstand pihologcs egal Fat de fccare membre al familie. Pin asta, terapeutu i echipa sgn care membra al fail! in mod cal Se poate sims in mod evident infuena pihanaltied asupea rolulu terapeuuli, Aga cum au observat inst ext acestui tip cutralate,terapeuul a eb 8 i contolexe metials i impul observa limba verbal si cel nonverbal. fn practic, st gen de lerapeu septic, exer, ete gen de sealing nv este de dons Si asta deoarcee nu va puta junge la acea pricipare activ a traps in procsul interactional en site ol familia, In proces de create coletvt 2 unui texts al snnieatiloe comune De aceen, a revizuit acest conecpe, jugindse biden ectaintes serfs a yasitulins global terapewaa a sport cw ttaiaessxemul (urbat, Cast, Magi, 1993, G6) nell acess, nerve traps vor avenconotai vive sau negative Sa conformitate ea sispunsuie primi din tc familie refetone la comnicke individual ale membe- ‘Asta va dace gil aiangetemporare cu unl sa all ince i fai, deregl el flat in pore de inferior, ack uj implementareaschimbiti in sistemal fail. Asta arn ns trap ns snd spre un ebb lear tx fete membral mii Este fn coninuat vali penta concept fundamental al erapicsistemic a terapeual hse in dela judeci de valoare cu priv a orice element exc sce al fame din faa s, dae 9 sk manfeste respect pent odul deaf, de» ingelege lames yi de + actiona a fail. Orice up soc i deci familia, fncyoneasa dato nor regu re desi din propria concepiederpe lame, iat acess, atu, ‘onecteaz cu contextl partcslae al grupul respectv. Ter rl na echemtat 3 judece, ci sh lgcleaga gi 8 accepte chiar 5 nce de vedete cate na fue parte din sistemal si de valor ‘Aeest principia este cu atit mai grew de menginut cu cit nga sau teadinga de inte int-o legSturk mai puternica cu fx ili, pentes a ats, este mai mare. Dar nu tebuie wits ct, prin Te Fran on rowaeincerventias,rerapeual ereeart un nou sstem, cel terspest-fimi lic, at orice afiane a terapeutalu ar putea 6 eapabild #8 stg cchlbrul pe cae fia revises 1 obyin fn timp cu o serié de ser, Aefl,terapeutal true sk manifete mare gris peers ‘ella deschiderea unui drum pentes familie cite un now tip de chi Gircularitatea,derival din conceptul lui Bateson de eber nedc8 circulars eel de eausaltate circulars, se refer a centrarce be rele existente in interiors! sstemalei familial, mai ales pe cut sune ele percepute dite de fecare dine membrit fais ‘Asta presupune ea terapeutal sf chestioneze un membre alfa lit referitr la modul in care el percepe relaya dinte ali menibr 41 aml. Bste vorba de aga-aumitul ,model adie, fn eare pan treble circulate ce adve 0 nous min asuped Faptlor 3: ‘comportamentelor din familie, Acesteintsbinicicalare sunt ‘ebnid, un instrument rerapevti extrem de wil, deoareee, atunc cin se adreses28 0 ntrebate une! componente 3 sistemul frm lal despre relaya diner ali doi membri, terapeutl obtine, inte lic, © definite «relaii pe care cel intebat o are ev cele dow! ‘persoane: Dar si ne opritn mat mult asupra intrebiilor circular. dae gi celorlaltetehnic terapeutice. Tehnicile tetapiei sistemice sebasile ctculare, prin faprul ch cer unui membru a! familie si comenteze sau s4 speculeze eu paiviee la crediyee, sentimentle si comportamentele altor membxi ai familie, se folosese si pentrw a diagnostic sstemul ful, ofenod oca2ia terapeuul s/sau echipel st descopere dinamicasistemulss familial, si dezvoke, $4 testeze si s8 nuangezeipotczle iif. Tats citeva exemple yack sara tar plece de scas, cine exes cf Seva supe cel cd I Tateb pe atl th, cw cine cree ct va fi el de aco fu mama saw ou fatele e547 + .Clind fatele ti incepe sis par controlul, ce face eal ia sig se ceared ma mult dups ce calcu 2 imbolal resi cl a determina pe mama tx sou jj audi dornge Lee + Gum ap descte elayadinere opal dumneavoaset si copiP* Evident, evaluareastspunsurilor la acestetpari de ntebast fi elites doar Ia canal verbal, i dimpotsva,expresivtatea| nonverbal celui cate rispunde este extrem de edifientone, ana lieates ei de terapeut permitgada- acesuia 0 mai bun Unelegere 1 relailor din familia observa ‘Mai ml, Satebasle crculare fae poibls elificarea con: ceptor divers ale ator niembri x comparata difertelor puncte de vedere individuale. Acestluera este slat pentru teapeut, lppentiu client, cic ei devia congtieni de eum este orgaizath sieutnfanctioneaas familia lor. De asemenes, faltenzt form red ipotezelor, pent c8 prin elspunstl persoane se fe presup refi, se reexaminensi prezampile sl se suabilese conexiuni intr Burbatti, Castold yi Maggi (1998) atrag tenga asupra sie excesive a itrebailr circular car a aves tiscul ,impircy ‘tunel atmorfere artificial in tmpal gedinge. Uncosi membni familie devi obositi tai atune! end Encearch 58 urmteaseh i "Tea oF rom Touma Mimoms Duna Vass iWcalea destal de inortocheat a terapeutui gi exprims acest sn ‘imente in vimpal yedinget de cele mai multe on inte maniers nonverbald. De acca, terapeutal tebuie i Be totdeauna cong nt de ceea ce se invipla cu membei famille 8 fie receptiv Ia mesajee lor. ‘Alte tehniiterapeatice wilizae in orientate sstemics, al ‘uri de formularea ipocezelor i intrebiile cirelare, sunt: Ulizatea conotaiei postive, a mosvelor pozitve atribuite pattern-urilor comportamentale simpromatice ale wnu: mmembru sau ale familie. Aceast tchnied, denumith in alte orients eformulare, este considera fundamental pentru obtinereasuccesuli fn orientarea sco milaneze Prescricrea simptomalai este 0 tehnict puradoxalé prin care familia, sau doar un membr al acest, est direcionatt spre a manifesta in consinuae simproml pentru care ¢-2 Drezentar la terapie. Daci aceastsindiape este urmat, se demonstreazt eX simpromul se afl sub controll voluntar al persoanei sau familie; dac8 ou ae uumeazd, Inseamnd 8 fumilin a renunyat la simptom si poate fun ctiona fhe. Spre deosebire de presercressimptomului pe ear ogisim la Haley in modell strategic, cea wtiath de grupul de la Milano nu are ea scop apasita meceis imelor defensive, a rezstenelo, ci simulares capaciti Jor familie de a gis prope solu la simptomal ex care se confrunt Messe diferte din echipa terapeutick epresines ua tip de prescrere in care familia primeyte wn mess) din partes ‘chipei terapeutice prin care aceasta din urmi declar ch ate pie sau ide diferve de cele ale trapentulul care Jucreaza sect cu familia refeitoare lao anumich chest tan alain dixcuie.Scopal urmirit este el de a permi- te falici si giseasehproprile explcail si rezolvare De cxempla, 4¢ poate spune sau sre (print-o.scrsoare) familie’ ed ,Jumdeae dn chips terapeuicd considert tet manifest gijé aun candy protejeaza fata de ma tn cealaledjamatate considers comportamentul ttl exo eale de a0 juts pe mami sf se descurce cu fata care este destl de puternic” TRimalrle gi ceremonile sunt metode prin care se preseria fsnumite iputi de comportamente menite +1 molifice jocuile familie. Terapeualtrbuie st fe foarte minusios fa descrierea detalilor specific (adict cine, unde, ey cind, cum ete) ale riteluli pe eae familia trebuie shit turmeve pas oa pas. lath un exemplu Selvini-Palazzol $i cola, 1978, p. 5): Dia dows io dowd zie ~ mares, joss simbata—incepaind de miine pind la sedinja viitonre, si incre orele..gi (asigurai-ed cl toats familia este acast fre aceste ore) Indiferent de ce face X (aumele celui care prez’ simpro- tml, uemat de toate comportameatelesimptomatice pe care Je are ~coplul, de exemph) ail va decide singur, la discre fie, fed cu X. Mama va tecbui sf se comporte ca gi cum ‘nu arf acolo. fn clea ale - lunes, miercures, vineres— la acelesi or, indiferent de ce va face X, mana va aves pureres dea decide ce va fi necetar si se fuck referitor la X. Tall va trebui tse comporte casi cum au arf acolo. Duminica, ton i lames se va puts ia mod spontan.Fiecare print, in zivn cate i este adres, rebuie $1 sri inti jrnalovce inet! ‘care dia parea parteneral sia a seglii de a au se amestec, oe Moras Diva Vainsn unetececue sarcina de siregista in urna posibiele gre 4eli ale pringlor se poate ineedinga unui at copil seu chiar pacientulu Jase dacd acest este capabil so indeplincascd Prescrerile invariante teprezin’ un tp specific de presets Pe care Selvini-Palazol i olosese in cazulfamililor cv ‘copii schizofrenic sau anoresc, Ee a la bazd deca c aces copi Incearc prin simptomul loe sk rezolve imps sulin care se allt relafia dinte cei doi pling, De acces Pirin vor fi interviewai singust si i se vor da acex rescrppi pentru a tasa o granig card gi stabil inte cele dout generat, Itt un exemplu tot din Selvin: Palazzo (1986, p 341-342), Five secret tot ce am discuat n acease sedingd Din cid in cind, esp sear naine de cin in oras. Nimeni a tecbuie avertizat cl vei pleea Lisi doar un bilefel pe car sf sri! Ne vom fi discard acasts, Dact, tunci ind vl intoarce ‘anu! din copii vi va intra unde api fost, rispundes calm ‘sea ne priveste doar pe nol doin. Mai mule ini fecare un urna, bine ascuns gi departe de cop, in care yey nota data 1 ves descrie comporramencal verbal si nonverbal al Fecal copil af ator membei ai familie, pentru cd este extrem de important c2 nimic sf nu fe vitst sas omix. Dats vitoace ‘venir singuri, cu jraalul, pentru act eae ce - inti. le inte cin Disparia pisingilor reprezints 6 components a presridi ‘nvarante in eare paring lispar* dindule copilorinformati minimal tefetitoare la aisle lor, Se wrmireste astfel 8 descopere $s $€ modifi joule familie Pisingi-terpensi este 0 tehnics (sau un proces terapeutie) fo Tosi de regula io gedints 2 patra, dopt ce pring au ‘demonstrat eX au purut gine secrenl fap de copii. Tera peweal denuimeyte apoi pling drept covterapeut si astfl,.cupll patogenic se eansform In eupalvindect toral copia lor, prin as, vindecindu-se e lass prin tmodifcarea patters-rilor celasionale” (Selvini-Palazaol sicolb, 198, p. 236) Contraparadorul reprints schoica ments #4 indued mesaje ‘ontradcroi fn sistem familial. Cel mai frecvent con: teapasadox ucinst de Selvni-Palazzol este cel prin eare se informeaed familia ‘e¥ deqtterapeups sunt agent a schimbari, ems dorese ca familia 8 schimbe ceca ce pte a fi un ech ta cadrul cs de accea reser st fu te fac nico schimbare deocamdatd Tnstigarea ste tehniea prin eate vine! dintre membli fii if pe un atu impotriva ns alec, ea pate a unui proces interacional flat in desFigurare Etapele procesului terapeutic Sclvini-Plazeoli $i colaboratoci sli ay descrs 4 expe sau faze ale procesulsi teapeutic (dup Burbatt, Castol, Mage, 1996) 1. Pregedinga = fn care echips terapesticl analizeazd dale disponibile (din formulae telefonce, tele coninind ate despre eventuaele sedingeanterioare) si claborea2! ‘vriate ipoteze cx privire Ia natura problemei fame, n jocutile acesti,jpoteze ce vor const suporul tr ‘uli a ntrarea acestuia in contact direct cu fara ee Tanwar Paar Tousen Minors Duss Vasu is a2. Seda propsi-sist ~ ia care echipa se spare in dowd gr prs cel cae va ina in contact dee cu familia iia Incr doi terapeu un baba 50 femei, dat, acta mente, doar on siagueterapeut caboren ca fais) 5 cel cae obser (iret, prin olnda uniiecionlt sax prin. wimcca Sarogstrnlor video). Terapeutal (0 terapeui sttnge (string) nformai dela fame penta 2 testa ipotezele cea fost formolte de chip in prese- inn acs inp, inode informa in sistema fami prin fotebaae cecal, obserati metacomuni- ative nets faite Uncor, prima yediogs ropivzs este sngura oaze fn eae echia poate ad ‘informal despre context soil mai larg, eae familia exit, deoasece la aceast prim ying pot par ticip yi membrii fami extins sau lf participant a vinfa fia (de exempla. vein, piteni, asstente redial, babysit et), ‘3. Boxtgedings «Jn care ccipareuit anaiena si tage con- ‘luz cu piel situa existent ia inconsiderate at rol informatie pipotezce Formulate verifies dack scesten din ut sun ule in consrirea plans exp- catveferior la desfgurrea joel aia 4 Interven final —erspevtl rie ia caine de reapie i comentese ce a desopert prin conversa cu eci- ps observatoare sau presrcosacin ce rebuieidepl- ‘itd, dap eae ptetseste Familia. In general, intevenin finals se presnts sub forma wnctpresrer (paradox, sual etc), ce a 6 formulas cla, cones in terme accesbil files. Terapestel na comnieticiodats et coen ce cree echipa despre ex, deosece se flo ia Toanioeraaue este acest clement de mister pentru formolatea pars oxurlor, contraparadonurilor, a mess neclare ce inetd toc confusiafuilic,confurie ceva stimula generates de cite families unor noi solu I problema cu cate se confrunt Brits # oa cincea cts, adtugatt no de Selvini Palazzo, f de Burhat pf coluborator, care se desfigoark ins fa aia miter spa le cabinetuiterspetie (unde ae oe interact ea trapeur-fumilic) da na iin afara concent teapeati: 5. Procesates feed-back uli din partea familie ~ feed-back-ul fedikat din intetengia Binal a yedingeianteroate, ce actionene can inpot, este latin considerae in edinga ‘itoare gi analiza de nweaga echipaterapeuict. Avind fa vedere ef modictileprivese intregul grup fii, ‘este necesar st se acorde sfiient tmp penteu a avea loc estucturatea omit prin itcrventa terapeaticd folo- sit, De acees, perionds de timp dine seine ete de re uli deo lund, dar se pose isin 9p intevale mal mat Inaregol proces se va telua Ix urmatoareaindlnite eu fami De regu, na doua intinie, doar membri familie! nucleare invita #8 paricipe, Acum se recunose modifcrile aparate se exploreszl malin dctalis chestiuile ma intime, cena putea devilsitealtor persoane din afara falick nucleae. Se petcee putin tmp pentru problema pentru eate sa cerutajutor pl Walsh si MeGrow, al doles intervi are urmitoarele tre} ponente: 1. Faza de concctare:terapeutal continud st stings informapi Ae a familie iar familia este invita sf observe sist re ‘ungated diferenele oaMimons Disa Vas 12, Faza de analzt analiza se centeaz4 pe interaciunile din nacleul fami 4. Fea de estare:texapeual testeazd motvatia familly) cexploreavé pixie sstemalai fami jocusilor familial “Terminates terapiet va aves loc atunci cind se va sjunge J» tan acotd comun intre texapoyi si fae eu prvi la moment! ‘oportun i caze aceasta 4 se product. Echipa terapeuticd into: deauna expect i accept deciza familie de ainchea terapa. D: ‘egul, la sfrpitl terapei,trapeutal avertgeaz8 familia ed ext posibl sh existe revenc ale simpromulsi sau se indoiegte ch efcc tele vor fd lunga dura. Seopulacestor avertizs este, evide dea normaliza eventualele recider in vatianta rcvinits modell sstemic de terapie de fo mile, prjeding sa condensat semaifiativ, ea aproape dspitin< silisind locul intl direct eu fail. (Oath diferengsvizeaza procesulformulai jpotezelor cae Incepe, ja cum am mai mengiona,abia dp ce ge inte in eae cu sistemal familial. Mai mi, se formuleas4 doar o singut ipo tec, preliminar, au mai malte cum se ineempla in modelul clas. iar aceasta va fi dezvoltts ulterior in eadsal gedinyelterapeatice De asemencs, in cadral aceastei seine, terapeutl se preoeup sai mle derelaia ce exit inte familie i peasoana cae ba reco smandat scesteia reap, int Spoteaa se va refer la aceas relate ‘Mit (teaming diferena de atiudine teapeutics pe eare oul model sstemie aduce, aceea de ase coalza ex une incre membi familie, daca acest lucra este benefle pentrs familie. ‘Se observa cum accental se deplaseat del proces formu- ‘modelul clas a procesaliteraini dite cate vor sustin intrerupercs li jpotezelor— = Tran perma chips terapeutit si sistem familial. Tocmai acest imeraciune ‘va dovedita fun stim esenial pent procesul de restucturare a ssteml frill Iustrim procesulterapeuicfamial de orienta ssteich ‘eu un caz de dereglate ibis, cv complica serioasealimentare, J un bisbat cu sindrom Down (preluat din Burbatti, Casto $i Mag, 1993, p. 29-37) Studiu de caz Pacienaal era un babar de 24 de ari, Marco, al cui exe ved serioase implica onganie, efi $2 dat inc-un trv tiagnosticul de anorexie nervous. A print acest diagnos n lima period de spitaliare. Prognoss era acea a decesli in fe male o land. Dups peimal icra io spi av treet 2 hn. ‘Acum ae Jo ntrvl eno! in cares peesneswrmatoral profil clinic cuciopate Elsnmenger, sre lun snc dere gas- tices! bemongie intestinal, Recomandarea de ase face teapic te fale fasexe ew de medieu! personal I care familia. se Iinorsesepntr cere sur, dpa ce endal fase eiberat din spl de cle medic (ete declaraseré chm sunt capable feve anorexia nervosd)- Terapia de fale arf fost wa uli efort Jao state care nu ofees oak aleracivd. Occur, ici med ul de fan inc lia. aves mare Inereder ia el ‘In prime 6 ls, pacicntal vomitase persistent i cw eitera siptimin’insiote dea yen noi na ma purses mnénce min are solids, Cu citeva sie insite de prima sedinp de trap (Marco 2a ai putes consume co 2 de pe pew, care pi anni reprezentaser singua sured de bran. Tintral sve hemo agi nests persistent i cncrea 36k, fh de grewaen sanormal, de 52 kg aciennul ere al tviles niseut dia cei 4 fay (2 fete si 2 64 ‘et. Una dn cele dows surox esa in Germania, unde era eXstto ic jar Glia loca se} Ga Tin, N. Trac) de mvt ai acoces anu transfer de muncd al ext care ere dector in domeniut instramentelor de preceie, Dups pensionarea taal eu doi ani in uri, piri sei doi frp se muraseetinapo in Iai Luke, cel mai sins dia cei doi fx, ea in ltimal an de lice. Matco ers angst int-un centru de educatie socal la care ‘nu se duces regulat din causa sinaap sale subrede. Oricum, aces: ta eta morival de de Funiia li pentru prezena sa neregulat gi lucedon de I centru era alarmati de deteriorarea progresivl 1 toda ai Marco. Ca urea, eviews si! pund I un progeam de Invlpare oe la advil reereationale. Pacental era apa de slit, Tncit nimeni nu putea 84 fact 0 propuncre concrett, chiar nici peniroo acivitate eu timp redus. Prima consulate 4 fost dedicatt la inregime formulii unui diagnostic si inglegerti a ecea ce fimiin spore relizeze in trapia de familie. Echipa de terapeusi formalase deja doul ipoteze difetice i etapa presen. rims jpoteed era acea ef simptomarologia putea fi acibu- int simpromelor patologice asociate cu sindromal Down, devenit ‘mai acut, in particular din pricina deregHrilorgastrice preessten- ‘35a cum erau indicate fn Invegistrtl lice. Dacd apa stent tucruie,stesul pe cae pacienal if punea pe seams problemelor alimentire putea «4 fe 0 reactc ub niveal standard, reacte pro venitd din dorinya de & nege un handicap Impreunt cu roate ella efecte ale sindeomului Down eate if alecreazk progresiv pe tind In aces fe, simptomelealientare au permis pitinilor sisi Indeptreze atensa de Ix procesul ce peives manifestarea mpromelorcarsteristice sindeomalui Down. Aste, fniuciires et patologice organice a lui Marco ar fi fost megat, ia sabltatea pentru peoblemcle fvice curente a 6 fost at uth nor enuze externe (aceasta arf fost asociath cu un diagnos: de anorexie acrvoass), De acces ne-arn confrunct cu 0 dilemma refueim sh ne ocuplm de wn cazdispeat, explicind parntilor ola Flu or ena deja fe-un stadia final ict nu a 0 oalt ies? Sau 88 accepeim cazul penesx 0 boall pe care Marco ma “A dous jpoterl era acces ci pacienal ii exprima dezordi- pibic or-un mod cae ncludea sfea alimentart, dei accas- ‘fu era in concordangs cv profil clinical anorexic! nervoase. cl acceptam aceast potezs,atunc ja familie in legiurt cu sblemele alimentare si cereres Jor etre noi de a ne oeupa de tele psihice ale conde lai Marco nu ar fi fost © negare a viii condi ki onganice. Desi pring accepeasert posbil tex mort fui lor din ceuse naturale, cx urmare 2 evaluici ane a sindromulei Down, nw putea colts ideen fu! lor ‘putea si moart de foume. Din aceste motive 2 fost soliciatt capa, pentea a indeplre dereliile psibice care reprezenau wn pentru pacent, ficilitind mosztea acest, stuaie care nu & 1 anticjpatk de istoricel clinical ai Marco. Dac aga stitenu rutile, ea necesa piboterapia, dar ecipa de erapeup nu era ued posbitatea de ai acing scopusile. Ar permite condi ingeostoace a pacientoai 34 paricipe ati la sedge si si un folos din ele? Sau si supraesiman eapacitatea lor profe- ral asl incit ns mai pureau evalua obiectvsiuafia? ‘La final fazei de evaluate, echipa -almparitin dou tbe: Oricum, ambele prs eraw de acord ef aveau un imperacv logic de realizat,indiferent care dintre iporeze se dovedea ‘oxmoos Dasa Vise icere. Aceste lntebir,asocate cu evenimentele normale din Jl vet woul tin sindtos de vies lui Marco, au creat anxie- aproape peelizantl pentes cil) membrit a fii saw ule 8 eaute tor fell de edi pentru ai rispunde fda jgni ‘ini, Intotdenuna evitau si-i spund clar adcedraral motix ru care dorinyele sale nu putes fi realizae,folosind derive este cum a fives sau cardiopatia lu L-ayerimis ia ape Jit pent a obpine rispuns la iacebanile hi. Mateo, avdind 0 cde eanogtinge pi nefind inireiat mental profund, cceptase il logics stspansurilor lor. Totus! maniers Jor nu a funeyionat fc; era cove in legleurd ew en care nu il satisces. In wtimele ‘Mateo au a die fumed nici un naz ev intebarle sale fa ead, vest hl ou permiten amici st amine explicaile care elle ceres spunindy-i chert prex tints ‘i timpal gedingi, echipa de terapeusa formula potera ct au mai accepts reticent fii sa cerut ca membriaces- si elacideze problema lai Marcos! sf comunice unul ca alu! r-0 manierd ncechivock. Marco 2 dar dovadi de interes, con- sntrind-se x implicinds-se emorional in procedurie sedingi, fc inde echipa er convinss de imporeanea peoblemel care 2 3 identifcatis ee pentra prima dats cnd familia Ini Marco vor- 1 despre handicap lui in presenta acestua, dar sn prezenya ui tepeut, Durerea i retients lor eran de ineles, dar tebuinu trateze eu Marco intro maser claet si dec. Ta sfipinolseige i a dat sarcinn de a continua sf vor sci despre asta pint a uemareninilnite care aves loc peste Jan: Ambi ping uemaw si observe eu mare atente compors cul hai Marco, notind intrebiile pe care elle punea. Fiecare Winore ef urna #4 consemneze rispunsusile $i explcail pe cae lille le idea si apoi urma of le ixcure impreund. Pentru 2 corectl Bia neeésat oevaluare a decivci dea se ace i fan lia fn yedingele de terape, pornind de le cererea lor explc's ‘pentru intervene, avind cx singur seop rezolvares devel slimentare. Fast excepyie,echipa ers de scord cf viral a ‘primis, dia eauza santa din e in ce mai proaste apacientsiss, (Oricum, am 6 spe obligais de « shana familia Inter fia tenpeutilor ar fi fost cel porn un supore pentra familie 0 perionda acces dificil. Echpa dererapeuf i comune fii revind peste 0 lund penirw a ineepe terapia pent a rex: problems alimentard sd erau optimise, dep rerypia arf putt ‘ang perioadt de timp. Jn acest fe, un mesa implicit fos fanlc: Marco era obligat 8 supeavieguases ences a face ters ‘Pacieatul 2 sosie a primes sodingt de terapie ow extra: tard imbunatpire fines. $i esteleelinceBlcut inte timp indi: aceastschimbare: Marco incepase 14 minénce din nou yim 11 Vea nei 0 hemorapie intestinal, deg! womitaul so setie de alr legate de maacare persist ined ‘Pe misurl ce seding a progres, jpotesa familia a tolers a apartia paologiedpsihice st i-pund fa percol visa ius ‘Marco apdtea din ce fs ce mai clack. Mama, vorbind in numele«: dar sa celorlalt, a spus ed familia ar puters accepte moartes i ‘Marco ca urmare a unor cauze ongenie, dar au pentru cf Marc ‘0 mai manne Aceast 2 dous sedingt era ear una eric in ear adever: linpedefapel cd era o deteglace de comunicare pe cae erspeu: au asocia-o ex aparasimptomul, Pasig li Marco au vorbs despre disconfortul lor fips de intcbaile lui permanente insistent legate de faptu ef ere dif de alti (fpte pe cate lobservase corec) $i fapt de intrcbarle sale ungente $i presan despre cisitoris lui, serviciul militar $i obpiares permisuli de Mion Dasa Vasa a_mentne atmos ers linyi, terapeutl le-aspus ef peau st hott msl inerea in secret aceste sarin Ft de cop lor sau putes sa vorebeased despre ca, dar dact flceau acest luery, rebuiaw st vorbeascd cu ambii cop. Paving au accept, si au fost rugs lie st inreloapot i camerd. Sedings s-8 incheiat in prezenya Duplo var, cind fails 2 reintors penta tea ding, Ping au deaviluit emu psu pat relia sarcna care mu fase se conmunicattcopilor), deoarece Marco se opeise brute din ams) ne intrebar. Condi iil a li Marco era stisflctoate. Ere o bun ititeelied, observatt sn datele medieae. Marco cistigase Sk, vex oalimentayie sproape normali $i vomits sporadic. Ji recip ‘ase buna dsposites aria interes pentru aetviegle slice de ls ‘central de educapie social Uematoeal pas alterapic a fost ski cea li Marco 38 frce- venteze cursuie centrului zilaic, pnd la ora 14.00, desi recunos:- ‘eau dificult care putea interveni (in acelasi timp, centri ers Jn estractorar). ‘Dou luni mai tezi, ina paten sedings, stuaia re deja ‘sabi ince peivea profil clinic, Familia umaseinsteuctanile, 51 Marco feeventase ex reguacitate central fied ai ff compromis sindetes. Pleingi au raporeat ef profesor au fort foarte mle _mip de participates aetvs 2 Iui Marco. Singura problems rimass erm refuzul lui de-a minca Ie centr. Chestionaren cu pivire la

S-ar putea să vă placă și

• Interviu Parinti - Model Charles H. Zeanah

  

  Document6 pagini

  Interviu Parinti - Model Charles H. Zeanah

  Adelina Rotaru

  Încă nu există evaluări
• Comportament Sexual Deviant

  

  Document10 pagini

  Comportament Sexual Deviant

  norel

  Încă nu există evaluări
• Cercetare Suicidul La Batrani

  

  Document6 pagini

  Cercetare Suicidul La Batrani

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Relatia Predare

  

  Document7 pagini

  Relatia Predare

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări
• Victorita Trif - de La Evaluare La Curriculum

  

  Document152 pagini

  Victorita Trif - de La Evaluare La Curriculum

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări
• Metoda Mozaicului

  

  Document8 pagini

  Metoda Mozaicului

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări
• Procesul de Invatamant

  

  Document31 pagini

  Procesul de Invatamant

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări
• Starbursting Metoda

  

  Document1 pagină

  Starbursting Metoda

  Danielle Dani

  Încă nu există evaluări
• Frederic Bartlett

  

  Document7 pagini

  Frederic Bartlett

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări
• 2010 - Română - Etapa Nationala - Subiecte - Clasa A IX-a - 0

  

  Document3 pagini

  2010 - Română - Etapa Nationala - Subiecte - Clasa A IX-a - 0

  Cristina Trifulescu

  Încă nu există evaluări