Blues funerar

Aruncaţi telefonul şi opriţi ceasornicele, iute,

Daţi câinelui un os baban să nu mai latre-n curte,

Trageţi capacul la pian şi-n surdina marşului funebru

Chemaţi bocitoarele, şi scoateţi afară sicriul negru.

Aeroplanele să-înşire din cercuri largi de fum

Litere pe cer, scriind mesajul: El este Mort de-acum.

Puneţi mătasea doliului la gât alb de porumbei,

Iar poliţiştii să poarte mănuşi negre-n trafic şi pe-alei.

A fost Nordul şi Sudul meu, a fost Estul şi Vestul,

Zilele de lucru, duminicile – şi tot restul,

Amiaza, noaptea, poezia mea ştiută pe de rost,

Credeam că dragostea-i eternă. Am fost prost.

Să n-aud de stele, suflaţi în lampa lor pentru vecie,

Demontaţi soarele şi băgaţi luna la cutie,

Goliţi oceanele, strângeţi pădurea – ‘geaba se dă brează –

Pentru că din clipa asta nimic nu mai contează.

poezie clasică de Wystan Hugh Auden