‘continentulu asiatic, Gr nile suspendate ale Semiramidsi Zidurilo do aparare aie Babtonuti. Gu exoeptia Zce- filor Babi nul, cay 2u fost Inloculte eu Farul din Alexandria, lista lul Antipatros ‘ma’ esto valaoia gi asta. Antipatros nici_macar_ru mentioneaza 0 serie de con- struct vest are se afiau de fapt mult mai aproape de ol — Jn pragul casei sale, ca sa spunem aga ~ cum ar fi de complu Acropola din Atena vYolumul su urma s& da ‘nd un ghid de célétorie pentu ‘ra, agadar, de “Ampal,mitpine miei rae er, maa rel Aen Use dna aetna prises si le atragi atenjia supra Acropotell Aatipatros nua inclus pe lista (De ce Turnul ‘sa docat mi uni” care mal pputeau fi vizit te. Tumul Babal, de exempu, fd Indowala una ile iueraet de arti ‘ora. deja ruin tn veerea lul, prin ur mare nu mai constituia un unct de atractie pentru ,ture- oi bb srg Pl conta Tari Bee a seri rept to ator rl i ogc an nr cmd env e rbd rane ptr aman Pie Brace el Bin Intorooul pont Antiotate 6-2 stn de altel curdnd, 0 daté.cu Crestinarea Oocidentului. Ou ‘exceptia Piramidel lui Cheops, J din minunile lumii mai rama seseré doar cateva vestgi si elo au fost date uit. lar in Epsa ‘evatatllor arabi, astéci nu am glut nimic despre le. ‘au fost cei care au io antilor, lea tradus gi au salvat astfelinformatile despre iucrrle ‘marete ale Antenitati ‘Devabia la sfargiu! sec. XV, tn ‘epooa Renasteri, Europa arein- ‘ooput SA s0 intereseze de Aotichitate. Pe baza vechiori2- ‘voare, athitectul austria Fischer von Eriach (1656-1728) a descris, ina ea Schité do amitectura Istoried cele gapte rinuni ale lumi, readucandu-ie astfel in feuropenilor. & msi cchitail. Acum insa puter vorbi despre rodescoperirea color saple minuni srascumctes 30040 ‘nie cotatefoteat, car ofeeapotecye {outro finan acto ‘irorefeding reveat ‘Ae. Dwi rupees ‘ide ote person, (WeDtie)acevent oir lis alot ee trate de imate rage rece Inaceastaperoods 2-00 Propel, Erchsionu sl temp dceat 2 ‘coi Nike. Dep stat unt doar outa, lsu sot rept model pentyl pubice ‘monumenisle pind fends! Piramida lui Cheops Prarrida lui Cheops de la Gish, in Egipt, denu- Care este | its astfel dupa ceadintél | cel ce a cispus minune a | sa ie constrité. bumiit feeaonul egiptoan Cheops (circa 2551-2628 ir), este cea mai ‘eohe el totugi unica minune a lumii petraté mai bine. Datorita rérimil ei este donumita si ‘Marea Pirerida" st menjionai ‘cea dint pe sta msrunior lumi. Piramida lui Cheops este mai mare construct ridicata \reodaté de om = cu excepfia Zulu) chinezesc. Are intima {do 146.6 m, adicd aproximativ ‘tun 2garie-nor cu 50 de ete Pa suprafaja bazei @ de 290 x £290 m ar incdpoa impreuna cele ‘mal mari cine! biseriel din ume. ‘San Pietro de la Roma, St Paul's ‘Cathedral g! Westminster Abbey de la Londra, domurile in Florenta si Milano. Din mea de Piatra care consttue Pramida bl Cheops ar fi putut fi construite ‘ate biserele icate In Garma lan ultima mie de ani ‘Ordinul de construire a pica rnido\ a fost dat de nul faraon Cheops (faraon era ttl datinut 4e regi egipten), imeciat dupa mmoartea tatdlui du, Snofru ‘Noma tuturor stramosior sai, Fhoepand cu taraonul Djser cca 2609-2500 .Hr.), gt Cheops do- rea 28 fle inmormantat Intr-o pire. $a fel ca tof prede- eesori 8, nutrea dorinta ca Pramica 9a s& fle mai mare, mai ‘fumoasa, mai straluoitoare ‘decd toate cate exist. Ins era nevoie de pregatir! complexe ‘ned inate ca primal dint colo peste coud miioane de blocurh dia calear care constituie piremida s& te ad allt pe malul rasaritean {lu In primal rane era vorba ‘e gasrea unui loc potrivit pen= ‘ru constructie, Piramida can- ‘reste 6 400 000 tone ~ prin lrmare era nevoie de o fundatis solida, altfel constructia sear fiPini ep de a Son fron srs ele 2600, oe fa she pvr Mant Poi Ler ou dat 29 naruit sub propria e grevtate ‘Acest loc a fost gasit la sud de ‘otuala capita egpteana Cairo, pe 0 prosminenta. a podigulul ‘dogertic, la gacte kilometri vest (9 actual sat Giger — un funda- ment stancos, care putea sus- {ine greutatea prericsi. (Mel inti sa nivelat funda, Pent aceasta, ‘Cum afost | 5-2 constrat in construita | jurul supratetei Piramida tui | propuse un 2id Cheops? | etans, din nisip 9) pire. In pa- watul respectv 6-2 spat oretea deasd de ric canale imtersectin- ddu-ce in unghi drept, care av dat fundatiel aspectul unel_uriage table de gah. Aceste canale au fost umplute cu apa, inalimea rivet a fost marcaté pe pero din plate, dupa care apa a fost din now evacuata. Pietari au ‘ndeparta: apoi tot materialul 6o ‘daasupra semnelor cave marcau. ‘ilu ape. Cenalele au fost apcl lumplute cu piotns, desdvarsind astfel bazapramicel ‘Aproximatv 4 000 de oameni = anisti gi arhitect, mesteri peter gi alti mestegugar ~ au Iherat vreme de 2ece ani pentru a ‘ndepin’ aceste pregatr, De-abia dupa eceea -s putut trece la construirea propriu-2is& a pirar midel. Potrvit istoricului gree Herodat (190-420 iH), lucrarle 430 mai durat aproximativ 20 d= {ani gi vreo 100 000 de munciton! 40 trudit & enormul mormant. EI serie c& numal pentru ridichi, geapa glusturol - cumparate ca ingredionte pentru masa munc- {olor constructon ~ s-au cheltut 1500 de lant (aprox. 10 mix ane de our0 ai 2lelor noaste) Multi cercetatori modemni 32 ‘ndolesc de adevieul scuseor lui Fars doreau sh ee dncole Pot sean ble rin paren 3b emia pri ince cine = fg car apes te protec tupac em fk Seoul Cheops poo Erman Eg Senmactne oie ‘pian da eta fever ser cuca tnt “Ther ep prota orton stor baza eat eee 6671 kmmiroors acest ‘iv tov ceo ‘vom ste tn Bare ‘pdr vrereala Tntpse apr ene, ptt arf ft de ater ca Sabra, Mal ‘ bogat in unstante inert a borsat ‘geal, prin trangees mat mtr toca ncaa a. Na fost meres inpertnt sea cram do navignfes ar bloc cn plates putea wanspetate pobiet emp, Curette apf. Tstove gos Herodat (e60-400HF) edt ce ceee Egy ‘sara Ni. Herodot refertoare a numa muncitorir. Pentru atatia ‘oameni nu ar fi existat suficient loc pe gantier, spun ai: in eadrul Unul proiect bine organizat, ca cesta, mai mult de 8 000 de muncton ar tl aluns sa se Ineurce reciproc. In vrernea construii piram der, Egiptul ora o fara Bouet’ ‘An dupa an. de la starsitul hi {unie gi pans in nolombrie, Nit Inunda terenurle stab tute aco- perindusle cu un strat gros de mal, cara transforma nisipul scat al degertui in pamantfer- Ui. Astal mani bunt, se puteau cculege pnd la Wei recolte ~ de ‘rane, ‘ructe si legume. Pr trmare, hn hinie $i pana in rnoiembrie féranii ogipton! nu puteau sa lucreze pe ogoarele lor. De aceea se bucurau atunci ‘and, in eatololor, pola milocul {ui iunie, apireau sori regal, Inscriadu= pe listele lor mari ea muneton la piramige Aproape tel ee inccriau aceasta nv era prin _uimare cine munea sinica, Plramida? — | penevol. Ex tay oud mor tive fecare barbal care participa primea, atat timp cat muncea la pranida. adapost,imbrécaéminte, mancare io mica retibufe. Dupa Pay Kini cd Nout elera ari terenurile, gran se itorcoau in satole lor. in afara de aceasta, pentru flecare egiptean ea 0 ‘noate go indatonte treasca sa la parte la construires mormartu- Wi araoaul Cat fecare din cel care qjuiau la acesie marete lucran cedea ca devine el insvsi ppétap, in oarecare mécurd, la amutives regehi-zeu. Drept Lume, in fecare an, la siti lun, mage oe fran’ se Indrepta spre Giseh. Acolo erau cazatl In Daraci si organiza in echipe de ‘as opt oameri, Munca putea si ryAX ee Tieesb&. earoay raverseu Nut Gu bacul gi mérslui Ia ceri: 1 parghi, fecare oéhipa rela role de patra. Acolo desprn- apo bloc i" pe 0 sane do ‘Seas alia Bouldin saned mn, taganc-o spre. malul ' iar apo, Inara cu ciocene, Niuhi pe o cele acoporta cu Seana groaek © rmek nav ri sducesu la 0 lafime si cu panze tranaporta oamen {natn cuprnseinre 80/em $i bloeul da patra In rovtate ‘143m fncie de truce panda tone, pomatl ops nar in iat moans mje, ieee epee pomeat ape Ocha ‘praia, BT apt a ns ene pete err cea namaste Sere areal Soles eat! oon sore ce ol sane ae 5 saatased warnen /Aarenc 3° alum rrlimetr, 9 foculIndicat de un mastru consbuctor. Cu cat cre9- ea. piramida spre cer, cu atat rampa devenea mal lunga gl mal ‘ngusta gi cu atét mal mica piat- forma de lucru din partea sups- ~Scetoara. Prin urmare, munca ‘devertea tot mal anevoioasd. Apoi urma cea mai pericu- loasé “parte: Care atost | -piramidionul, cea mal blocul de la periouloasa | vari, inalt ce munca? nous matr, a fost carat pe ‘ampa pana sus ¢i pozitionat. Nu este cunosoutd cifra celor care i-au pierdut viata in aceasta lula operatiune. Astiel a fost frat, dupa o munca de 20 de ani, miezul piramidei, alcatutt din 4128 de straturi sicu 4 m mai inalt lasca o mareeta cale pentru pro ‘stra pine Cesium, care nu avea ogal in bebionan Nabopotear — jumea de atuncl, gratie podoa- Sarideatimprainscu_ _Deior gi dimensiunilor 6 A mai ‘mezi importa ati ‘piaieane bringin stau Imes impel Aston ere ot Nanopalsar oft construit doua grandioase plate regale ga pus la adapost orasul $198 locultor lu printr-un solid sir dubli ce fortifcati Port Monumentale si bulevarde largi Mosopotemie. sivas! 2 deschideau spre orag, tre- Palestina se deren cand prin fata pumeroaselor Intensiecruimperie palate si temple no Poarta §! Now Babon. Strada inchinate lui ister, 2eita rézboiulul si a Wubi, eraw Impodohite 64 figure animale plasmute in caramisa small Potrivit unui veehi text eunei= form, in Babilon existay 53 de. temple ale zedor moortant,55.de ‘temple mai mici ale lui Marduk, 800 de atte tomple gi mat miciao- zalor pimntuli $1800 ale celor 21 cerulu, 180 de altere alo lui Istar, ca''$| alte 200 Inchinate- ator ze Faima Bebilonulul sa rise ndit departs peste gran {ele imperil enurrat vi: ‘ator din jar) sirine, probe= ‘BIL primil turigti din storia ‘meni, veneau din toate parte, pentru a se minuna de marimea SI splendoarea oragulti. Al&turi 4 0, pe staal se inghesuiau hoti ‘de buzunare, ghictori, muzicant itineranj sin primal rand negus- tori, vaniti cu caravanele lor, a in Tara Bae ent mat dor ‘Pande ste sor eons‘Soler spre vanzare mafur din toate tile pamantul in plete se oferea purpurd din Fericia, tamale cin Arabia, covoare pict pretioase din Persia, cos tordin Anglia, agit din Spania cuptu gi aur din Eaipt si miroden ifldes din india, Existau nenu- arati artist si_mestosuaa stiau cum 88 fabrice sspunul 58 vopseasca stofele, cum sé prelucreze metal si sa produca Stila. Existau gl multi medic! ia anal arom ep pet secu ini at eta babe pro Stontth, Tempal Esog Babiion. care practicau vechea traditie a arteivindocaril - mee ina era consideraté In acea ‘epoca o arta ~ gi chiar executau ‘operat complicate, Deoarece ei, ‘idoma tuturor celolai babiio= rion, cradeau cf tot co9a ce iso Intampla oameniior depinde de \ointa zalor, orice tratament ora ingotit da rugiciun si ceremoni Veta gi actvtatea din orape si sate oral reglomentate do logi femise cu 1 000 de ani mat ina- into, de cdtre Hammurabi, reaale \echisu Bablon (1728-1688 LH) ‘Aceste legi, cele mal vechi din Jume, erau cumpite: hotlorV se tia mana, pentru alte relegiuir ptagli erau orbit sau se tuna peste ei catran ferbinte, se {lau naaurigiurecti ar medici plateau ev viata pentru operati- ile nereusite. Tot cu vita platea gi femsia necredincioasa sau Care nu-siindeplinea indat gospodaresti. Legea era cava ‘mai banda in cazul barbajior: ficial au aveau vole 38 alba Gecat o sofia, dar £9 tolerau gi luna sau mai multe iubite. Pentru femei nu era 0 epoca prea toric in weme oe Babilonul a dover tea in cBteva de- ‘Cum au fost | ceni metropala lade ‘epoci, Gradinile | regele_Nabu- suspendate? | codonosor Il sea. petrecut 80 mal mare parte a doris! Sedo #3 de ann carpand mi fave, Schott cu ase oh snnord giv sen in vet Sorin princi ‘rind cu evrel dn Palestina, cre. se alisora cu ‘egipteni In 687 LHr. a distrus iersslmul pnd a tem Mul inte oct au fost edu Babin uous obit bab lien’ find sf sd contbua a rejearea constvetilor dn cap tain acevas perood au fost late 9 Gene suspendate. 5) Acestea au. fi foot naar [= vr ‘graqnle tress sabtonenor mast ‘Acest apt este demon: rat ble famntorme dn redee- tate in mers, be iritalor de tne care autostdeseopertola Babin Mie ate rye meccpotanine. camojteau oe torema ‘iPaper, tinued teagareeina patata Heseulaucuespenent, rezohoucuti cums tue necanoacie De te provi istoe Imai peaze 129160, Decarelo mal wen etisipontumiourres {impola!nunobierior Se serene un caen- fi oepuncau de ao Ung concert de ‘ema oti de Ele prt wnt Koltewry. Iter na eta Seonand sea anon a snipe Pere oem ‘titel rele inal deca 40 ma Zoe lara Verdesstscher rca, Der ve pre Esse paces Se lig din conamidd smal alu Nabucodorosor pentru sofia 82, 0 prnjecd porsana. Se paves- teste ck Nabucodonosor arf pus sa se oladassca gradinie ca s& 0 recompenseze pe regina pentru lesels sale absente, da si peniy of n monotoria din Campa 4 i Eutratulul, 0 mics amintire a ‘muntilor ‘oddurit din patria persand. Wu este Impede de ce fradiile eu fost puss in rlatie cu lagendare regina esiro-babioni- ‘nd, Semramida, Aceasia a trait ‘ou mai multe sute de ani Taare de corstruaa ke fu exist® nici un ingiciy c ‘cial Nabucodonesor arf ‘ure acelag ume. Giédinile palatelor nu frau pe atunci un tucru necunoscut in Orient, tots Grécinile suspendate depa- ‘geaurtot cb0a oe exist fru- musejea constructie gi varieta tea plantabr— dupa cum relate laurison autos contemporani si, mai tara, greci gi romani — nu ‘avoau egal in kimaa 08 atunc. Nabucodnosor le-a ortionat soldatior s8i 68 aduno toate 9canal ce mich Pans rs dna mera dis Feow penn oso spas cit at oe re oa fon pea. plantele necunoscute pe Intalngau in campanils lor intr Indepartate $1 $8 le aducd la Babiion. Asa s-2 creat la Babi- len 0 gradina mera ai alversa, ‘cea dint grading botanica din lume. ers eaeserain One Flecare din numercasele te- cunmapteeindenats wai, ase era o QC. Gridinie icoome cour de Gum ardtau | 272 in sine $i avesiforiemmiesiate ecu Grauinie | Hpac Setter Ki ialalta for- conracteu deer seat ssPendate? | may un intro: plo Aun nd gree as lararginea ete —Sescopentincucae oe tioard a fecarei terase cresteau sees arsinycunantu Imi de plante agatatoare §)2t@r- gore caro refena a ntoere, care se aplecau asupra ride cutizare preci Fiveluluh de Gedesubt, facénd — delaetdbscas, nea pnt asifel din platformee separate 0 pepe De acten, ay Unioa gradina, un rmunte uriag, —inprmat porser verde, abrupt, cu nenumarati — wemenutparedeios", Copasi, boschete si flor. Mai desermtod acest onze vert les in CUrsul veri Ia temperaturi sa dager care a de pind la 50°C, sclevi scoteau —nlscutcwanttnosr, {rd ostenire apa din putu' si peredin. _apoi o pompau in nenumératele 20 imensini care" eobora ‘ele worasacoa mai de sus ¢h pind latina Eiistau chiar gh mic Faun $1 ca8- ade; pe lac no taurate pordesiau broagle;"abine sl futur zbvrau in ftare ntoare~ gh Th vweme ce Babfonul se topea eu arpa soare- tui de vara, Gradinie Semiramide’ ilereau, {ards ute ctl de putin in apé. Tocmal acest contrast a determinat plasarea lor pe un fonorabil ioc doi pe lista cetor sapte minun ale lumi sribmin Mesopotamia. cst materal magn ices sraprtutca erat ioialant finest ‘a mash do oansare laren suspends, Ast oe tormaaaa laapratan, lar componente ee Egotenstfeeneat pentru ‘mumiearea rapuror color mai siraos nafs (eect Ine nose, afta este ‘bjt cart enorme Inpro dorainare fetus manestee tomate cepere dura, n mt 567 ie, Nodes i dss Ferlito ema soe ab kt Phew a op 30 mane Fras Tarte Babe La 599 fis ce pers Cel rex caer Buhler (eer hare para Tan Borsa fost In arul 1899, stheologul ger- a montat pe sartierul sa ass robb do eget man “Robert decovil, astiel a reusit $8 Gos- Kern al Poco, Cinea Koldowey ain copere Turrul Bablon, un temple Inaroinealeanars | deseoperit | ceput cdutarea_intrepte, pin pe dinduntra rcicat colar. coreacertsé | ruinele vestgilor ora in cinstea zeului Marduk. Din. teea anions eaptaiz | Babllonulul? | suluiSahlon, ja clacirea inatade 90m, cu o baz poi oa mend, circa 90 km patrata tot de 80 m, nu mai Intutfonsedteconeta- sud de Bagdad, actualmente in ramaseser’ do fapt decat nigt> loscStumulshinscest kak. Hotii de caramiziluasera in ziduri de terete si un gigantic: cop, 2 pun s3secemolst decursui secoleior caval morman de ceramatun, KelSewey Inintogims. Moorea se ase gi solide din zk gitemple, a _descopert si zidurle da. linpureeaiairict——_uiizindu-le drept material de aparare ale Babilonuiui, care seat plrurtae trn esau ai piste doi ‘construct intralta locur. Dia ‘acest 0185, cel mal méndru al stamiserd uimites lumi antice rn dimensiunile lor colosale. Cone AAntentsp ce ort amcso'a ‘dedrtoan of ect munf! de. dirdmaturl ald do. mare, cdl pe of ar Ponied iy. putue cea improun vole be mu tna Ta, KolGewey oud cre tase deca Zh Oo ete gto ‘8 adus din apérore imiprejmuia oragul, com rect Europa $1 plow de paso al tu Nabuco- \donosor, dar $0 porfiune con siderabilé de pagune, pregatita probabil in cazul unui ata, pen- tw adapostrea popula! rurale. ‘Sin aceasta formidabila con ‘structie pu s-2u mai descopent decit zidurle de tomete, make buia a fia importa gi se itiiea foxclusiv pentru constuctia ‘caseior sa navel. Este d2 pro- ‘Turnul dia Alexandria @ rezis- tat peste 1 000 de ani eatin ce Yielstudinla razboaistor, dupa care a impartash ¢i el soarta pe ‘care au avut-o si alte minuni ale {mit la 1100 «Hr. s-a pratusit, ea usmare nul cuteemur, Incercarle arablor de al recon stra nu au avut succes.