Plumb - George Bacovia

Simbolismul a fost o mișcare artistică și literară de la

sfârșitul secolului al XIX-lea in Franta care se opunea
naturalismului si parnasianismului .
Poezia simbolista se caracterizeaza in primul rand prin
faptul ca nu mai sunt transmise sentimente ci stari vagi
precum angoasa.
Poezia simbolista Plumb de George Bacovia deschide
volumul cu acelasi titlu aparut in 1916 si este emblema
poetica a lui George Bacovia .
Prin cultivarea insistenta a unor teme si notiuni literare ,
prin utilizarea unor procedee specifice ca refrenul sau
simbolul George Bacovia are mai ales in primele volume certe
afinitati cu Simbolismul .
Dimeniunile liricii Bacoviene sunt dimensiunea interioara
metafizica si cea exterioara fizica iar aceste dimensiuni
specifice atmosferei Bacoviene configureaza prin monotonie
repetitie si exasperare un univers inchis in ciuda dorintei de
evadare .
Spatiul exterior este reprezentativ targul de provincie care
care cateva repere : scoala , piata publica . Iar spre marginea
orasului cazarma si abatorul .
Spatiul interior este reprezentat de odaie si de camera iubitei
care nu mai are o functie protectoare deorece acesta
considera ca iubirea nu il mai poate salva .
Titlul poeziei "Plumb" este un element paratextual care
confera cheia de lectura cititorului. Acest titlu sugereaza
apasarea si greutatea existentiala iar pe langa drama
existentiala se suprapune si drama creatiei .
Tema poeziei o reprezinta conditia omului de geniu unde
sicriele de plumb reflecta imaginea unei societati ostile iar la
un alt nivel de interpretare o alta tema este moartea .
Din punct de vedere structural poezia este alcatuita din
doua catrene . Primul catren corespunde cadrului exterior iar
al doilea catren cadrului interior .
In prima strofa regasim un decor specific simbolismului
Bacovian ca de exemplu sicrie de plumb , coroane de plumb ,
flori de plumb care reprezinta un decor funerar cu elemente
artificiale . Repetitia cuvantului "plumb " reprezinta starea de
aparsare si sufocarea poetului iar sintagma " stam singur "
reprezinta constientizarea autorului cu referire la singuratate
.
In ultima strofa versurile au o expresivitate ampla . "
Amorul meu de plumb " aceste vers reprezinta pierderea
afectivitatii .
"Aripi de vant " este o metafora pentru cadere . Aceste zbor
nu este unul salvator ci unul spre moarte .
"Era vant "...." Era friga " arata instinctualitatea autorului .
Figuratia umana in lirica Bacoviana este reprezentata de
gesturile figurilor umane care populeaza aceste univers care
sunt stranii si repetitive.
Dramele liricii Bacovian . Peste drama existentiala si drama
creatiei se suprapune si drama erotica .
In opinia mea ...
In concluzie ....