Să se desfăşoare prisma ABCDEF, unde AD este direcţia muchiilor.

Se dau: A(65, 20, 0), B(55, 33, 0), C(40,

30, 0), D(30, 5, 30).

REZOLVARE
Se reprezintă mai întâi cele două proiecţii ale prismei ABCDEF pe planele [H] şi [V] (fig. 6.19a).
Construirea desfăşuratei presupune ca toate elementele geometrice ale prismei – laturi şi muchii, să fie în
mărime reală. Ţinând cont că baza prismei este situată în planul [H], rezultă că proiecţiile orizontale ale
laturilor reprezintă chiar mărimea reală a acestora. Deci, se poate scrie că:
ab  AB bc  BC ac  AC

d' e' f'

X 0
a' b' c' d

a e
f

c
b
Fig. 6.19a

Pentru a obţine m ă r i m e a r e a l ă a m u c h i i l o r prismei (fig. 6.19b), se face o schimbare de plan vertical,

transformând aceste muchii în drepte de front, care pot fi măsurate în mărime reală pe planul vertical de
proiecţie.
Se construieşte noul sistem de plane de proiecţie în care [V1]  [H], iar noua axă (O1X1) este paralelă cu
muchiile prismei, în proiecţie orizontală. Se construiesc proiecţiile verticale ale punctelor care definesc
muchiile prismei: a1', b1', c1', situate pe axa de proiecţie (O1X1), respectiv d1', e1' şi f1', ţinând cont de cotele
acestor puncte.
Muchiile în mărime reală vor fi a1' d1', b1'e1' şi c1'f1'.
 d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b c' 1
b'1

a' 1 f'1
e'
d'1 1
Fig. 6.19b

d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b
c' 1
b' 1

a' 1 f'1
A e'1
d'1 D
Fig. 6.19c
Pentru a obţine d e s f ă ş u r a t a (fig.6.19c), prisma se secţionează după muchia din A şi se fac notaţiile a' 1 ≡ A
şi d'1 ≡ D. Punctul B se determină la intersecţia arcului de cerc de centru A şi rază ab cu perpendiculara din
b1' pe direcţia muchiilor. Se uneşte punctul B cu punctul anterior A, iar din B se construieşte muchia BE
paralelă şi egală cu AD. Din D se duce paralela la AB, construind astfel faţa laterală ABED a prismei. Se
repetă construcţia pentru determinarea tuturor feţelor laterale ale prismei.
Punctul C se determină la intersecţia arcului de cerc de centru B şi rază bc cu perpendiculara din c 1' pe
direcţia muchiilor. Se uneşte punctul C cu punctul B, iar din C se construieşte muchia CF paralelă şi egală cu
BE.
Se completează desfăşurata prismei cu cele două baze în mărime reală. Baza ABC se construieşte trasând cu
razele BA şi CA arce de cerc cu centrul în B, respectiv în C, care la intersecţie poziţionează punctul A. În mod
similar, se determină şi baza DEF, punctul D rezultând la intersecţia arcelor de cerc de centru E şi rază DE,
respectiv, centru F şi rază FD.

d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b
c' 1
b' 1

a' 1 f'1
A e'1
B d'1 D

E
Fig. 6.19d
 d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b
c' 1
b'1

a' 1 f'1
A e'1
B d'1 D

E
C

F
 d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b
c'1
b'1

a'1 f'1
A e'1
B d'1 D

E
C

D
 d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b
c' 1
b' 1

a' 1 f'1
A e'1
D
B d'1 D
A

E
C

D
 d' e' f'

[V]
X 0
[H] a' b' c' d

e
a f

c
b
c' 1
b' 1

a' 1 f'1
A e'1
D
B d'1 D
A

E
C

D
Să se desfăşoare piramida SABC, unde S(40, 10, 100), A(130, 80, 0), B(110, 40, 0), C(80, 60, 0).

REZOLVARE
Mai întâi se reprezintă cele două proiecţii ale piramidei SABC pe planele [H] şi [V] (fig. 6.18a).

s'

X 0
a' b' c'
s

a
Fig. 6.18a

Construirea desfăşuratei presupune ca toate elementele geometrice ale piramidei (laturi şi muchii) să fie în
mărime reală. Ţinând cont că baza piramidei este situată în planul [H], rezultă că proiecţiile orizontale ale
laturilor reprezintă chiar mărimea reală a acestora. Deci, se poate scrie că:
ab  AB bc  BC ac  AC
Pentru a obţine m ă r i m e a r e a l ă a m u c h i i l o r piramidei (fig. 6.18b), acestea se rotesc în jurul unei
verticale (D)(d, d') dusă prin vârful S(s, s') al piramidei, astfel încât să devină drepte de front, putând fi astfel
măsurate în adevărata mărime pe planul vertical de proiecţie.
 s' s'1

(d')

a'1 a' b'1

X 0
b' c'1 c'
a1 b1 c 1 s s 1 (d)

a
 s' s'1

(d')

a'1 a'
X 0
b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c 1 s s 1 (d)

a
Fig. 6.18b

Muchiile în mărime reală vor fi:

s1 ' a1 ' s1 ' b1 ' s1 ' c1 '

Pentru a construi d e s f ă ş u r a t a p i r a m i d e i (fig. 6.18c), este necesar ca aceasta să fie secţionată mai întâi
după una dintre muchii. Presupunem că piramida se secţionează după muchia SA şi se fac notaţiile a' 1≡A şi
s'1≡S.
Punctul B se găseşte la intersecţia arcului de cerc de centru A şi rază ab cu arcul de cerc de centru S şi rază
Sb1'. Se construieşte apoi faţa laterală SAB a piramidei, unind punctul B cu vârful S şi cu punctul anterior A.
Pentru determinarea punctelor C şi A, se repetă construcţia anterioară. De exemplu, punctul C se află la
intersecţia arcului de cerc de centru B şi rază bc, cu arcul de cerc de centru S şi rază Sc 1'. Se unesc punctele C
şi B, respectiv C cu vârful S, obţinând astfel faţa SBC. În mod similar, se obţine şi ultima faţă laterală a
piramidei – SCA.
Se completează desfăşurata cu baza piramidei în mărime reală. Baza ABC se construieşte trasând cu razele BA
şi CA arce de cerc cu centrul în B, respectiv în C, care la intersecţie poziţionează punctul A.
 s' s'1 S

(d')

a'
X 0
A a'1 b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c1 s s 1 (d)

a
Fig. 6.18c
 s' s'1 S

(d')

a'
X 0
A a'1 b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c1 s s 1 (d)

a
 s' s'1 S

(d')

a'
X 0
A a'1 b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c1 s s 1 (d)

a
A

s' s'1 S

(d')

a'
X 0
A a'1 b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c1 s s 1 (d)

a
 A

s' s'1 S

(d')

A B

a'
X 0
A a'1 b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c1 s s 1 (d)

a
 A

s' s'1 S

(d')

A B

a'
X 0
A a'1 b'1 b' c'1 c'
a1 b1 c1 s s 1 (d)