Alexei Mateevici

născut la 27 martie 1888, Căinari

– decedat la 24
august 1917, Chișinău este preotul-
poet şi poetul-preot, care a cîntat cu
dăruire totală necazurile şi
năzuinţele moldovenilor, a elogiat
limba moldoveneacă, a scris în
competenţă de cauză despre
influenţele slavone asupra limbii materne. S-a
născut în familia preotului Mihail Mateevici,
originar de prin părţile Sorocii, şi a Nadejdei (1863-
1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani.
Alexei învaţă la şcoala primară din Zaim, unde
părinţii se mută cu traiul. Aici savurează minunatele
colinde şi hăituri, poveşti şi balade, auzite de la
părinţii şi de la ţăranii din sat. În 1897 e dat la şcoala
teologică din Chișinău, pe care o absolveşte
(conform adeverinţei de absolvire) în 1902, „cu
privilegii”. Îşi continuă studiile la seminarul
teologic, unde se împrieteneşte cu viitorul sculptor
Alexandru Plamadeală, coleg la seminar. Tatăl lui
Alexei Mateevici decedează la 43 de ani.
 Casa – Muzeu Alexei Mateevici

Casa-muzeu a scriitorului și poetului Alexei Mateevici este situată în satul Zaim,

Căușeni. Ea a fost fondată în 1988 pentru a comemora centenarul poetului. Clădirea
în care se află muzeul a fost construită de tatăl său, Mihail Mateevici, preot în
biserica satului. Din anul 1990, casa memorială deține și monumentul lui Alexei
Mateevici.
Muzeul are șase săli care arată atmosfera timpului trecut prin picturi, sculpturi,
obiecte de uz casnic și documente, o bibliotecă de cărți rare și mobilier de epocă.
Astfel, muzeul este alcătuit din trei expoziţii permanente:
• Sala cu bust
• Sala „Eu cânt”
• Sala „Limba noastră”
Si, respectiv, trei camere memoriale:
• Camera părinţilor
• Camera copiilor
• Biblioteca familiei Mateevici
Într-una din sălile muzeului se găsește „Masa Tăcerii”, unde este depozitată ţărâna
de pe mormintele clasicilor literaturii române Mihai Eminescu, I. L. Caragiale,
George Coşbuc, Mihail Sadoveanu, precum şi de pe mormintele părinţilor lui
Alexei Mateevici.
 Cronologie

1888 - La 16 martie (stil vechi) se naste la Cainari, fostul judet Bender, Alexei Mateevici,
primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin partile Sorocii, casatorit cu Nadejda
(1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Causani.
1893 - Parintii se muta cu traiul in satul Zaim. Aici micul Alexei invata la scoala primara si se
familiarizeaza cu frumoasele povesti si balade, pe care le aude de la parintii sai, precum si de la
taranii de prin partea locului.
1897 - Este inscris de parinti la scoala teologica din Chisinau, pe care o termina (conform
adeverintei de absolvire) in 1902, "cu privilegii"( cum laude).
1902-1910 - Isi urmeaza studiile la seminarul teologic. Face cunostinta si se imprieteneste cu
viitorul sculptor Alexandru Plamadeala (1880- 1940), care studia si el la seminar in aceiasi
perioada.
1906 - La 24 iunie, la numai 43 de ani, inceteaza din viata tatal lui Alexei Mateevici.
1907 - In primele numere ale ziarului "Basarabia" (din 1907) ii apar poeziile "Taranii", "Eu
cant", "Tara". Tot aici publica articolele "Sfantul Vasile - Anul Nou in obiceiurile moldovenilor
basarabeni" (nr.1) si "Din cantecele poporane ale Basarabiei" (nr.11).
1910 - Devine student la Academia teologica din Kiev, pe care o absolveste in 1914. In aceiasi
ani, dupa marturisirea unui coleg, "Mateevici traia ca intr-o betie a cititului". Traduce mult din
literatura rusa clasica si studiaza trecutul istoric si cultural al poporului sau.
1910- 1911 Publica in "Chisineovschie eparhialinie vedomosti" (nr.45, 49, 52 din 1910 si nr.42
din 1911) studiul lingvistic "Momente ale influentei bisericesti asupra originii si dezvoltarii
istorice a limbii moldovenesti", precum si articolele "Motive religioase in credintele si
obiceiurile moldovenilor basarabeni" (nr.9, 13, 14), "Bocetele funerare moldovenesti" (nr.38,
39, 40, 41). 1912 - Vede lumina tiparului (Chisineovschie eparhialinie vedomosti, nr. 12, 13,
19, 22, 23) articolul "Schita a traducerilor moldovenesti religioase si de trai".
1913 - Apare in revista "Luminatorul" (nr. 8, 9, 10, 11) studiul "Mitropolitul Gavril Banulescu -
Bodoni".
1914 - Se casatoreste cu Teodora Borisovna Novitschi, absolva Academia teologica si se
intoarce la Chisinau. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greaca la seminarul
unde invatase.
1915 - Tine o cuvantare in fata absolventilor seminarului din Chisinau. La 23 iunie viziteaza
stravechea biserica din Causeni, pe care o gaseste "uimitor de bine pastrata".
1917 - In vara acestui an scrie poeziile: "Vad prabusirea", "Cantec de leagan", "Basarabenilor",
"Frunza nucului", "Unora" s.a. La 17 iulie plasmuieste poezia "Limba noastra", poate cea mai
frumoasa oda inchinata limbii romane. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se
stinge din viata la spitalul nr.1 din Chisinau si este inmormantat la cimitirul central de pe strada
Armeneasca.
In anul 1934 la mormantul sau a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru
Plamadeala, pe care-l cunostea din 1910. Scrie Limba Noastra - Ca si ardealul, Basarabia a
singerat sub asuprire straina. Poezia ei e numai glas al patriei. Nascut pe acest pamint, alexe
Mateevici a trait doar 29 de ani. a fost preot militar, luind parte la luptele de la Marasesti.
Urmele istoriei, glasul "stramosilor moldoveni", poezia populara stirnesc poetului basarabean
vechi dureri si proaspata inflacarare.
Poezii In Betleem
Hristos pruncul
Cantecul zorilor Hristos
Taranii Mama
Tara Limba noastra (imnul
Eu cant Republicii Moldova)
In zarea anilor Vad prabusirea
Atunci cand soarele apune Cantec de leagan
Pocainta hotului Atatea chipuri
Mangaiere Pietre vechi
Cina cea de taina Basarabenilor
Hristos au inviat Frunza nucului
Cantecul clopotului Unora
Un vis dorit La noul-Neamt
Mantuirea Deasupra Targului Barlad
Un sfat Muncitorul
Roaga-te Fie voia ta!
Lumina cea de seara Hristos dupa cina cea de
Psalmul al 83-lea taina
Intrarea Domnului Iisus Cantarea slavei
Hristos in Ierusalim Hristos in biserica
Ingerul si mironositele Ierusalimului
In dimineata duminicii
Inaltarea la cer a Domnului Proza
Iisus Hristos Toamna
Fratelui crestin
Cautarea lui Dumnezeu
Noaptea nasterii