Comunismul

Comunismul a fost una dintre cele mai controversate perioade din istoria natiunilor
europene. El a reuşit să se incube şi să se statornicească în societatea europeană, atât în
vest, dar mai ales în partea estică, atât în extindere, geografic, cât şi în adâncime, în
straturile gândirii indivizilor şi popoarelor.
La nivelul aplicabilitătii, comunismul a reprezentat un recipient al răspândirii terorii,
durerii şi opresiunii. Idei pe care generatii întregi de oameni şi-au făurit vise s-au dovedit
a fi doar promisiuni utopice, dar fără un fundament practic, sau realizate pe premise
greşite.
Ideologie:
Comunismul îşi are originea în operele lui Marx care a fundamental teoria "luptei de
clasă". El susţinea că societatea comunistă se va edifica mai întâi în ţările dezvoltate în
care proletariatul va prelua pe cale revoluţionară puterea de la burghezie. Lenin a
dezvoltat teoria marxistă, susţinând că revoluţia proletară poate să iasă victorioasă şi îtr-
un stat mai puţin dezvoltat cum era Rusia.
In concepţia lui Lenin comuniştii reprezentau "avangarda" proletariatului. Ideologia
comunista promitea oamenilor o schimbare totala a modului de viata prin realizarea unei
societati fara clase, in care sa fie instaurate egalitatea si dreptatea. Teoria marxista
sustinea ca in prima etapa, cea a construirii socialismului, era necesara mentinerea
statului, ca instrument al “dictaturii proletariatului”, necesar reprimarii oricarei forme de
rezistenta a dusmanilor clasei muncitoare.
Promisiunile comunismului:
,,Manifestului Partidului Comunist.”este un document teoretic şi programatic al
socialismului ştiintific, scris la sfîrşitul anului 1847 în Londra,de catre Karl Marx şi
Friedrich Engels la solicitarea Ligii Comuniste, prima organizatie marxistă din lume, şi
publicat în februarie 1848. Manifestul Partidului Comunist cuprinde scopurile şi
programul Ligii Comuniste.:
1. Învătămînt public gratuit pentru toti copiii. Interzicerea muncii în fabrici a
copiilor, în actuala ei formă.
2. Îmbinarea muncii agricole cu cea industrială, măsuri avînd ca scop înlăturarea
treptată a opozitiei dintre sat şi oraş
3. Exproprierea proprietătii funciare şi întrebuintarea rentei funciare pentru
acoperirea cheltuielilor de stat.
 4. Exproprierea proprietătii funciare şi întrebuintarea rentei funciare pentru
acoperirea cheltuielilor de stat.

Actiuni politice
Primul regim comunist s-a instalat in Rusia, in octombrie 1917, sub conducerea lui
Lenin. Reformele adoptate de bolşevici au fost: naţionalizarea fabricilor si bancilor,
naţionalizarea pământului, proclamarea dreptului la autodeterminare a naţiunilor. Intre
anii 1918-1921 s-a desfăşurat un război civil între partizanii vechiului regim (albii) si
susţinătorii bolşevicilor (roşii). Mai multe state europene au intervenit militar impotriva
Rusiei Sovietice. Bolşevicii au dezlănţuit teroarea: au înfiinţat poliţia secretă (CEKA) cu
misiunea de a-i lichida pe toti cei care se opuneau noului regim, a fost suprimata
libertatea presei, ţăranilor le-a fost rechiziţionată recolta, a fost decretată munca
obligatorie, a fost înfiinţată Armata Roşie. Cu ajutorul acesteia s-a asigurat ordinea
interna si a fost respinsa interventia straina. In 1922 s-a format Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste (URSS).
Totalitarismul si teroarea s-au consolidat in timpul conducerii lui Stalin. Economia
URSS a inregistrat unele progrese mai ales in domeniile: energetic, metalurgic,
constructiilor de masini. S-a lichidat analfabetismul, au fost adoptate unele masuri de
protectie sociala. Activitatea culturala a fost insa treptat subordonata slăvirii lui Stalin,
intr-un cult al personalităţii de proporţii nemaiîntâlnite.
Dupa al doilea razboi mondial, comunismul s-a aflat in ascensiune devenind
mondial, dar in ultimul deceniu al secolului al XX-lea el s-a prabusit, iar statele
respective au optat pentru democratie.
Defectul comunismului a fost ataşamentul puternic şi rigid la propriile convingeri însotit
de o ostilitate foarte agresivă îndreptată contra celor care le pun la îndoială sau au opinii
contradictorii. Impunerea iratională a dogmei împotriva gândirii libere şi a vietii umane
este întotdeauna distructivă, indiferent de principiile specifice urmate dogmatic.