Lumea vegetală și animală a Moldovei

În Moldova se întîlnesc condiţii climaterice opuse, diferite regiuni au istorii geologice diverse,
în apropiere de Carpaţi şi regiunea mediteraneană − sînt situate centrele active de formare ale
speciilor vegetale. Toate acestea au adus la crearea unei flore bogate, diverse şi amestecate ca
componenţă. V. V. Dokuceaev scria, că în Basarabia pot fi întîlnite alături plante tipice pentru
clima vest-europeană moderat de umedă şi cald-temperată, precum cireşul sălbatic, nucul şi
fagul, dar şi în special reprezentanţii climei continental-uscate − negara, păiuşul, vişinul de
stepă, porumbarul.
Lista plantelor superioare din Moldova, conform ultimelor date, numără aproape 1540 de
specii, care se referă la 550 de genuri şi 101 de familii. Este foarte mult pentru un teritoriu
relativ nu prea mare. Cantitativ predomină speciile palearctice, dar sînt şi plante caracteristice
pentru flora europeană. Printre ele plantele rare caracteristice arealului mediteranean constituie
17% din listă, iar savanţii tot mai descoperă noi şi noi tipuri.
Moldova se află în două zone naturale: de silvostepă şi de stepă. Vegetaţia naturală, însă s-a
păstrat doar fragmentar. Cealaltă parte a teritoriului a fost într-atît modificată de activitatea
omului, încît savanţii sînt nevoiţi să reconstituie tabloul fostei vegetaţii conducîndu-se după
diverşi factori indirecţi. Pădurile, spre exemplu, s-au păstrat sub forma a 800 de masive situate
izolat şi a unor sectoare cu suprafaţa de 290 mii de ha, ceea ce constituie, judecînd după
structura solului, nu mai mult de 1/4 din suprafaţa pe care o ocupau anterior.
La nordul Moldovei se întinde silvostepa, cu forma unui semicerc lat. În trecut ea consta din
suprafeţe mari de stejar sau din păduri de stejar şi carpen, despărţite de stepe-lunci cu un înveliş
de iarbă bogat şi divers. Foarte bine s-a păstrat sectorul de pădure din nordul Moldovei din
ocolul silvic Feteşti, raionul Edineţ.

Pădurea prezintă aici o dumbravă caracteristică acestor regiuni cu stejar pedunculat, combinat
cu alţi copaci şi arbuşti: cireşi, voniceri, călini, corni, porumbari. Învelişul de iarbă din poieniţe
e dens şi strîns, constă din: hiruşor, golomăţ, păiuş, rourică; multe specii caracteristice
dumbrăvilor de nord − sînziene, cinci-degete, mierea-ursului. În pădurile din nord putem întîlni
mesteacănul rar pentru flora Moldovei. Prezintă interes unica dumbravă din Moldova, care se
află în ocolul silvic Rosoşeni, la nord-vest de localitatea Briceni.
Silvostepele din nordul Moldovei se împart în 4 regiuni: de vest – pînă la Prut, două centrale −
Romănouţi şi Soroca, care ocupă Podişul Nistrean şi de est, care ocupă extremitatea silvostepei
din Ucraina.