Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FENOMEN - manifestare exterioard a esen[ei unui lucru , unui proces care este
acgiuni'
accesibiii, perceptibild in mod direct Proces, fansformare, evolutie, efect al unei
prin cursul ,,Fenomene de transfer" urmarim si prezentdm o serie de fenomene care au
materiale
loc in sistemele materiale gi o serie de mijloace prin care pot fi defrnite sistemele
aplicate in industrie.
d
Acest obiect igi propune sd adAnceasci aspectele legate de apiicabilitatea industriaia
unei teorii ale frzicii, sau altfel spus, acest obiect este o prelun gtre a f:u:ici in tehnicE'
in noliunea generald de fenomene de tansfer se incadreazd o serie de fenomene ca:
substangS in
transferul cantititi de migcare sau de impuls, tansferul de cdldura" bansferul de
care se incad.reazd gi transferul tealizat pe baza reac[iilor chimice $ prin metabolismul
biologic, Fansportul electricitdgii, tansportul nervos, tansfenri de informalii, transferul
genetic, etc.
in cadrul acestui curs se vor analiza numai primele trei fenomene de transfer, celelalte
T H il::i::::il]il:ffiJ,::::':# : J
(predic!ie)
'=# 'Y=;'
Trebuie sd avem acelagi multiplu *u ,uUrutriplu al unitdlii fundamentale gi in stinga 9i in
dreapta rela{iei matematice.
. Deducerea ecuatiei de dimensiuni a factorilor sau constantelor numerice care intervin in
rela!iei:
Ex: Lu ' Mb ' T' . 0d: f 'L"' Mi' T''en
:> f :1a-c.14b'i .1c-m . gd-n
Pebaza ecuafiei dimensionale a factorului f se poate trage concluzii asupra nafurii
Stabilirea valorii numerice a factorului de trecere a unei mdrimi de o unitate de mdsuri
(multiplu sau submultiplu) la alt.a" sau dintr-un sistem de unitali fundamentale la altul (S.I. *
MKJS)
Xi = Lru ' M,b' T,' ' grd (exprimare in sistemul 1)
N: a :( (+)'.
x2 ' 9l'. r1l'
'72' (+)o
=> .
Lz' '
M2' ' 02
L,
Ex: L1 = cm =- 1
T i00
L2: In
Fenomenele naturale sunt dirijate de legi obiective fixe gi generale, cunoscute sau incd
necunoscute. Daci legea care descrie un fenomen este exprimatd printr-o ecualie matematicd,
ecuatia aceasta reprezinti MODELITT- MATEMATIC al fenomenului.
Ecuatiile modelului matematic in care se introduc conditiile de univocitate => dau
ecualiile fenomenului particular.
Nu intotdeauna aceasti cale este utilizabili. Se intdmpii cd:
- ecualia nu este integrabild;
- forma integrald este prea complicati pentru utilizarea practicd;
- sau nu se cunosc suficient de bine legitdlile care guverneazi fenomenul.
Similirudinea geometricd
: L":
4 =4 ... CL= constanta de similitudine a lungimilor
Lt L2 L,
rr . \t
V:L, + + = clr = constanta de similirudine geometrica a volumelor I
tr'
/Lt
t '
L" L^
U Un -il
T-q- -Ut -
.T
un
-n
-\-n ff
Ex.: Simittudinea de timp (la un fluid in migcare) => punctele asemenea se deplaseazi pe
traiectorii geometrice asemenea gi parcurg dmmuri geometrice asemenea, in intervale de timp
al cdror raport este constant adicd:
Tt:Tr= =
T'n;
... = Cr =) denumitd gi constant6 de similituditls dinamicd
rr 12 T"
-
II\VARIANTI $I CRITEzuI DE SIT{ILITUDINE
w'
rr= \
d.g i
- i
I
(Froud)
--*-"-*---'-'/
Nu- a-{ _a
tF=-
).
1^ D P'co'D
-
(Nusselt)
t)
rr=-=+ 4'c o
az
(Iiu"dlD- ...-i
I LD
nu= ( Euler).
fi;
I
I
L- ...
\
I
l. = coeficient de condrlbtibiliate termici in Wm.Il
p = densitate in Kg/m';
a: difuzivitatea termicd in m2ls;
D: constantn de difi:ziune in m?-/s;
u = vdscozitate cinematici in m2ls:
n : vascozitate dinamicd in Pa's;
w = viteza de deplasare a fiuidului in m/s;
I = lungirnea conductei in m;
Ap = diferenla de presiune, in Pa;
TE OR-EMELE SIMILITUDINII
tl,o
:
Similitudinea gi aplicarea ei practicd sebazeazd pe trei teoreme:
TEOREI\,IA 1 (formulati de Newton) : fenomenele asemenea au aceleaqi criterii de
MODELARE $I MODELE
simplificatoare.
Ex.: transferul de cdldura pe utilajul industrial, se realizeazd prinn-o migcare neizotermd a
fluidului, d^ar pe model se consideri cd este izotermE. in unele cazuri, este necesar sd se !i:rd
transferul cantitdlii de migcare - este reprezentatd de: starea lichid[, gazoasd 9i chiar
I
b+
! 4).fv-b):u.R.T
vz' '
i
\
3. CARACTERE REOLOGICE. VASCOZITATE. FLUIDITATE
trei
\r f)' Corpurile din naturd, sub aspectul comportdrii lor la acliunea solicitdrilor pot sd aibd
-rY
;Y / proprietali: elasticitate, plasticitate, vdscozitate. Aceste trei proprietdli reunite, duc la
\
- dif..it" comportiri ale materiei.
( Solidul perfect rigid (fErd elasticitate) se numegte solidul EUCLID
't
Fluidul perfect plastic se nume$te fluidul lui VENANT
,$\'
Fluidul perfect elastic se numegte fluidul lui HOOKE
l
j' o"w
.. s'
",) Sub aspectul caracterelor reologice 9i in special al rela{iei inte eforful tangenlial
\sr
' unitar 9i deformarea la curgere (gradientul de vitezd) fluidele se impart in 2 categorii:
\\
.) nuiae newtoniene qi fluide nenewtoniene.
Unlluia newtonian este prin definilie cel care respecti leeea lui Newton:
F =r1.A.*
(pentnr a avea un gradient de vitezd as,, inhe 2 staturi ale fluidului, este necesar sd se
dt
aplice o fo4d tangenliald F, situati in planul supraf4ei A dintre staturi, care sd dePlaseze
straturile paralele intre ele).
Introducdnd eforful tangen[ial unitar: = o, rela{ia devine: o = tl' *
4Adt
n= vdscozitate dinamicd =coeficient de proporfionalitate caracteristic fluidului qi
independent de gradientul de vitez6.
Majoritatea fluidelor respectd aceastd lege. Fluidele care nu o respectd se numesc
fluide nenervtoniene.
Devialii mai mari sau mai mici se intdlnesc in special in cazul fluidelor cu
molecul5 mare, al topiturilor sau al suspensiilor lichide, in special in cazul in care
particulele se umfld sau se asociazi cu lichidul. Fluidele nenewtoniene cunoscute sub
denumirea de normal vdscoase datoritd abaterilor de la legea lui Newton nu se mai pot
caracteizaprin vdscozitate, ci printr-o noliune mai generald: CONSISTENTA
Din punct de vedere reologic, fluidele nenewtoniene se pot gupa in trei categorii:
. fluide nenewtoniene cu caractere independente de timp;
. fluide nenewtoniene cu caractere dependente de timp;
margarind.
- Dilatante: suspensii de amidon, geluri la concentrafii mici, solulie de alginafi.
"21:l'
.,'rr
,r,,/ - rv a
/'"'/ -
^r$
n(,\-
X
{.l
plastice reale
AltE categorie de fluide nenewtoniene sunt cele care au caractere dependente de timp,
comportarea lor la curgere variind cu durata efornrlui in sensul de exercitare. Ele se
iqlpart in 2 grupe:
- fluide tixotropice
- fluide reotropice
I
a_
dv
dl
VASCOZITATEA
CARACTERISTICA REOLOGICA A FLUIDELOR CARE APARE iN
DE
PROBLEME DE BILANT ENERGETIC $I TRANSFER DE CANTITATE
r\rr$CARE
cu suprafala
vecine, unui fald de celdlalg este direct proporlionald cu viteza de deplasare,
planurile de
de contact dinhe cele doud straturi gi invers propoltional[ cu distanla dinte
u=L
P i .u, = <m2ls)sr = <stokes (cmzls)>ccs
care cade liber inf-un fluid sau a vitezei de deplasare a fluidului print-un canal
orizontal'
I
\ro,/
unde: 40, To: la temperatura de 0'C;
n: functie de gaz.
GLZE $I VAPORI
Gazele pot fi permanente sau sub formd de vapori (in anumite condilii de
temperaturd gi de presiune).
Fiecare substan{d lichidd sau solidd tece in stare de vapori (gazoasd) la o anumitd
presiune gi temperaturS" fie prin evaporare (cazul lichidelor), fie prin sublimare (canil
solidelor); exemple din domeniul tehnicii: frigul artificial lbazat pe vaporizarea agentului
frigorific prin preluarea cS.ldurii de vaporizare de la swsa rece) sau incdlzirea spaliilor de
locuit (prin cedarea cdldurii de condensare a vaporilor de api in calorifere).
Vaporii se pot gdsi in mai multe stdri:
I vapori saturafi usca$ - care au aceeagi presiune qi temperaturd cu
Cand faza de vapori are presiunea mai micd decdt presiunea de saturalie (Ps),
atunci presiunea de vapori (p") este presiunea par{iald ou care intervine faza de vapori in
presiunea total6.
.. |. Leeea lui Raoult: presiunea parliald a componentului A din amestec este egald cu
*{\J-
o.
pr"riunea de saturafie a acestui component la temperatura datE, inmullitd cu &acfia
,b- molard a componentului respectiv.
n
Pt = Pse'x,e
unde: pl = presiunea parfiald a componentului A;
ps,q = presiunea de saturalie a componentului A;
x,a = fraclia molar[ a componentului A.
t.'1 in fazl. gazoasd permanentd, allii in fazd de vapori, in condiliile date pentru amestec.
'l I
Leeea lui Dalton: suma presiunilor pa4iale ale componenlilor unui amestec este
tl
l.p, = p
.. /; Leeea lui Amaeat: suma volumelor parliale ale componenlilor unui atnestec este
XJ
e/ald cu volumul total.
n
tt/
?.r i -f/
-'
p.V = n,.R.T
Leeea sazelor ideale:
unde: n1: numdml total de moli;
R : constanta universald a gazelor ideale;
I = temperatura termodinamicd;
p: presiunea;
I/: volumul ocupat de gaz.
p,.Y = ni.R.T
Pe componente:
'qr\ |)
^p I ps = presiunea de satura{ie a vaporilor;
\ / e=P"Loo
Ps :
1 4 umiditatea relativd sau starea hidrometricd a vaporilor
\ \
"Y (este un numdr nedimensional care se di in procente);
Y=:
7 xs = gladul de saturalie (raporful dintre confinutul in umiditate qi
i
confinutul maxim in umiditate);
'a
(: f^t
t-
I a A-x - raport de termoumiditate.
Diagrama i - S Diagrama I - S
^\ l). Zona aburului umed (.r este cuprins intre 0 Ei i);
2). Zonavaporilor supraincdlzili (x este mai mare decdt 1);
3). Zonalichidului suprainc[lzit (.:r este mai mic decdt 0)'
(diagrama psichrometricd).
Fluide frigorifiee: diagrama t - S, diagrama lg p- ft sau Ig p - i'
t00%)
troud : temperatura punctului de roud (temperatura la care incepe sd condenseze
CURS 5
BILANTURI
Bilanfuri de materiale
I t
M,: materiale rimase;
parcursui instalaliei :
consideratE separa! deoarece depinde foarte mult de temperaturd, iar cantitd{ile sd fie
mereu exprimate masic;
6 dacd in proces apar reactii chimice sau biochimice, la rezolvarea
principiul conservdrii.
Bilanfuri calorice
transfer de c6.ldurd;
4 cilduri de reac[ie;
Cildurile sensibile sunt cEldurile care modificd starea termicd a corpurilor fErd sl
GJike).
giseqte in tabele
Entalpia: i=h=Ec.Af+EZ
pentrg substanle eterogene, daci se cunoagte entalpia componentelor 9i confinutul
ne,
t=rl,r.ffi
unde: lr': entalpia fieclnri component independent;
intr-o reaclie chimic[ sau biochimicd in care intervine unul sau mai mul1i
'.t
a-
reactanti $i rezulfi unul sau mai multi produgi, fiecare reactant gi produs are o enelgie
internd caracteristi c6, care depinde de natura substanfei, starea frzicd, temperaturd,
presiune. De cele mai multe ori, suma energiilor inteme ale reactanlilor nu este egald cu
suma cu suma energiilor interne ale produgilor, ceea ce face sd apard o diferenld de
energie interni in sistem, care se manifestd sub formd de c6ldur[ (absorbitl sau degajatd).
Diferenfa aceasta de energie internd dinhe reactanti gi produgi se numeqte cilduri de
gdsit inilial la temperatura de 18"C gi presiunea atmosfericd, avdnd starea fizicl' cea pe
care o au in mod normal in aceste condilii;
4
a
acest fapt.
Leeea lui Hess (legea de bazd a termodinamicii): cSldura totald de reaclie este
aceeagi, indiferent dacd reaclia are loc intr-o fazd sau in mai multe faze intermediare.
Clldura de formare este cdldura absorbitd sau degajatd atunci cind din mai
mul1i reactanli elemente chimice rezultd un singur produs de reaclie.
Clldura de combustie este cdldura degajatd in cazul unei reactii dintre un
compus organic gi oxigen, la care produgii de reaclie sunt dioxid de carbon 9i apd;
se
Qr = Qc +EQro
unde: Qr= cdldura de formare;
O
.t=
K,Lt^
unde: ,S: suprafala de transfer termic (m2)
cdldurd (kW/m2'K);
Debitul masic al unui fluid care circuld prin schimbltorul de ciidurd fErd a-$i
schimba starea de agregare (transferd numai cdldurd sensibil[) este dat de relalia:
o
Dro = -? -- -\
c\ti -te )
D^= o
Ii - l,
unde: ii, ir= entalpiile fluidului la intrare, respectiv iegire din schimbdtor (kJ/kg).
t
..JS'$
-rS'
V
CURS 6
N}
\I BILANTUL ENERGETIC
^\.
t$
\\N
,'.v
\!
. X- ,. Biianful energetic urmdregte respectarea principiului conservlrii energiei in
- \j sistemul dat:
1 tE *2E, =2E,, + XE +ZE e
,,
"
' A"easta este relafia bilanfului total, care se referd la energie, indiferent in ce
E'=M'g'lt
I energia cineticl sau de migcare (Eg), care rezultd din migcarea corpurilor
cu o anumitd viteze co
E.
"2=!M
.r'
('( 2 energia interni (U), care reprezintd proprietatea intrinsecd a corpurilor in
funclie de natura, starea gi cantitatea lor
U = lV 'u , unde u = energia intemd specificd
3 lucrul mecanic exterior sau energia de presiune (L") efectuat de mediul
exterior pentru a se introduce fluidul in sistem sau pentru a evacua fluidul
din sistem, contra presiunii mediului exterior
1 _. +Mur*Mprvr+IutW tMq=Mghr+ 1
MSh + +Mur*Mprvr+Mf'
,Mai ZM^',
fluild (materia) luat in considerare are la intarea in sistem o energie potenfiaiS"
o energie cineticS" o energie intemi gi o energie de presiune. Aceleagi tipuri de energie
are sistemui 5i Ia iegire. Pe parcurs s-a inhodus o cantitate de energie mecanicd sau s-a
eliminat o cantitate de energie calorici qi s-a pierdut o cantitate de energie prin frecare.
M intervtne in tofi termenii gi de aceea poate fi simplificat; rezultd:
exterior
Este cazul curgerii lichidelor prin conducte inclinate care au secfiunea la intrare
diferitd de secfiunea de ieqire gi cazul curgerii lichidelor dintr-un vas deschis printr-un
orificiu de scurgere montat lateral sau la fundui vasului. in aceste cant, ., ecualia lui
Bemoulli devine:
aa
hr-hr*'i='i
,/o
--f =o
relagie care poate fi adusi ia fonna:
o1r='i -'l + f
2g
Aceastd relalie aratd. c6. energia poten$ali este consumatd prin creqterea vitezei intre
intrare gi iegire gi pierderea de energie prin frecare. Aceasta este posibil numai dacd
secliunea la iegire este mai micd decit sectiunea la intrare. Condilia impusd de ultima
relafie este valabild penfiu scurgerea lichidelor din vas, deoarece sectiunea orificiului de
scurgere este mai micd decdt secliunea vasului.
ConsiderAnd viteza lichidului in vas foarte mic[ fald de viteza lichidului in
orificiu" or = 0 gi pozifia orificiului hz = 0, relalia devine:
11
.@:@--
t1"-
' +t h--+I
29 sau 29
unde: h = indltimea lichidului deasupra orificiului
ro = viteza de curgere prin orificiu
Daci se neglijeazd frecarea, relagie devine:
CURS 7
A.d'
F =-n.'dt
Dacd: q =v ,p , afunci:
o.d'
F = -A.u. ,dI
a unde: v: vascozitatea cinematicd (m2ls1;
p = densitatea fluidelor (kg/m3).
intr-un fluid newtonian, forla care se exercit[ asupra fluidului se poate scrie 9i sub
forma:
rD_ ---1.r.d(P'')
A.
dt (l)
Din aceast6 formd de exprimare se observd cd, aplicAnd o forld F asupra unui
fluid, in el apare un gradient de cantitate de migcare egal cu d(p'w)/dl, care are drept
coeficient de proporlionalitate v6.scozitatea cinematicd.
Produsul (p.w) care intervine in gradientul cantitilii de migcare poate fi pus sub
mai multe forme, prin inlocuirea densitefii cu masa./volum sau cu inversul ei, volumul
specific.
p'@=''a,'='
Vv
v: volumul specific (*tltg)
Forrra (m.al/V reprezintE momentul sau cantitatea de migcare pe unitatea de
volum de fluid.
Pe de o parte, fo4a legat[ de timp qi de cantitatea de migcare este datd de o alti
lege a lui Newton:
r d(M .a)
dc , in care:
M =V 'P pentru fluidenecompresibile, adicd:
,, d(P'at\
|'--=-Y
d, e)
EgalAnd ecualiile forfelor (1) qi (2):
Pt = Pz =...= Pn = constant
sau, pentru o conduct5 cu secfiunea circulari, in cazul in care fluidul umple toati
SN{ILITUDINEA HIDROD INAI{ICA
1= distanla (m).
care ia in considerare curgerea nestationard a fluidului, lindnd seama de timp.
2. Criteriul lui Euler:
p
t<.
-tt p'@2
p: presiunea (Pa);
p = densitatea (kglm3);
=''l
R.-v
(forma cea mai generald a ecuatiilor criteriale care caracteizeazd. curgerea izotermi in
regim nesta$onar a fluidelor gi, in general, similitudinea hidrodinamicd).
in func1ie de condiliile limitd se simplific[:
pr(E,,F ,.R,)= o
8 in cazul curgerii izoterme, in regim sta$onar, a fluidelor ideale, influenla
fo4elor de frecare nu se ia in considerare gi ecualia devine:
rPr(E,,,F,)= o
CURGEREA FLUIDELOR
transportului fluideior este asigurati fie de pompe, fie de diferenle de nivel intre intrarea
gi iegirea din sistem (curgere liberd).
Regimuri de curgere:
l. Curgere laminarl (curgere viscoasi) - particulele se deplaseaz1' pe
care se deplaseazd.
S-a demonstrat experimental ci regimurile de curgere depind de valoarea
criteriului ft..
R* < 2300 (dupi unii 2000) + curgere laminard
& > 3000 (dupd unii 10 000) -+ trecerea neti la curgere turbulentd
2300 (2000) < zu < 3000 (10 000) + curgerea poate fi laminara sau turbulenta
mixti cind 0,024<p.d<1,47. in cazul in care curgerea are loc in conducte sau canale, care
d"=4r"
ty= tdzdhidraulicE (m)
Prin razi hidraulici a unei sec$uni de curgere se inlelege raporful intre secfiunea
de curgere gi perimefiul udat:
t
=q!P
.11
fr=- d.
" P ---+
Stratul limiti
t S-a demonstrat experimental cd viteza fluidelor intr-o conductd variazd in toate
pulctele, viteza maxirnd fiind pe axa conductei, ea scdzdnd spre periferie iar la contactul
cu suprafafa peretelui conductei viteza se anuleazd.
(vitezele sereparlizeazi dup6 forma unui La curgerea turbulentd, viteza local5 intr-un
punct o*".ut" vanazd ca direcfie 9i valoarea in
paraboloid de revolufie) fi..ur. moment. Nu este constantd in timp, insd
@^=0'5'a, se considerd c6 regimul este stationar dacd
debitul mediq gi ca o consecinl[ viteza medie,
:
toM viteza maxim[ sunt constante in timP.
Prin simplificare, se consider6 curgerea
turbulentd 1n regim stalionar cu viteze egale pe
puncte situate pe acelaqi cilindru coaxial cu
peretele conductei.
Repartilia vitezelor pe sectiunea
corespunde unei suprafele de revolufie mai pulin
ascuFtd dec6t paraboloidul de la curgerea
larninard.
o
^
=0.84'au
in cazul curgerii turbulente, in jurul peretelui se deplaseazd fluidul la o vitezd care
corespunde domeniului curgerii laminare. Sfatul in care iteza se gdsegte i:r domeniul
cr:rgerii laminare se numegte 562f limiffl.
Grosimea stratului limitd depinde de propriet[file fluidului, de asperitdlile
conductei gi de viteza medie a fluidului. Stratul limite constituie principala rezistenlE la
transferul de cdldurd gi de substanfd. Uneori kansferul de cildurd qi de substanld sunt
foarte rapide in regim turbulent gi de poate consid,era c4 in aceastd situalie, singura
rezistenld este stratul timita. Rezistenfa lui se datoreazl faptului c5" in acest strat" datoritd
migcdrii laminare, nu existd o componentd a vitezei care sd mearg6 de la fluid la perete'
din care motiv tot transferul hebuie si se efectueze prin difuziune ca intr-un fluid in stare
de repaus.
Experien{a aratE c5, in regim turbulent, grosimea stratului limitd vaiazd aproape
invers cu viteza medie. Pe de altd parte, in regim turbulent, gradientul de vitezd in stratul
,,4
{-
limiti vaiazd, cu pitratul vitezei rnedii, in timp ce, in regim laminar, in apropierea
Pierderile de energie datorate frecdrii intr-o retea prin care curge un fluid se pot
grupa in:
10 pierderi de energie datorate rezistenlei pe care o opune peretele conductei
la curgerea fluidului;
1 1 pierderi de energie provocate de rezistenlele locale de pe traseul de
curgere (schimbare de direclie, modificarea formei geometrice a
conductei, diferite anndturi montate pe re!e4 diferite aparate montate pe
relea etc.);
Energia pierdutd de un fluid prin curgere intr-o relea este acoperitd fie prin
micgorarea energiei poten$aie, fie prin micaorarea energiei dati de presiune, fie
prin
introducerea unui iucru mecanic cu ajutorul unei pompe etc. De cele mai muite ori, la
acoperirea pierderilor de energie intervin mai mul$ factori.
in tehnicd, se obignuiegte sd se exprime pierderea de energie sau rezistenfa opusd
fluidului gi un factor nedimensional )" denumit coeficient de frecare este dat6 de relalie:
o =l'P'cu'
8 (+)
Lp=)'*+' t i si,inlocuindp's=:rcnitd:
LP=)' \d29
{
'
E=r=r.!-.t
-
r dTg
A
I otz
J =
7 2g ecuafia lui Fanning
Coeficientul de frecare. Pe bazn de analizldimensionald, se ajunge la concluzia
ci valoarea coeficientului de frecare 1. se poate defini prin rela$a:
/i!
t = o( L\' .n."
\d)
unde: e: coeficient de rugozitate;
d = diametrul conductei;
a, b, c: coeficienti, respectiv exponen{i;
R. = valoarea criteriului Reynolds pentru curgerea respectivd.
Curgerea laminari: )" vartazd, invers proportional cu valoarea criteriului R. 9i nu
depinde de rugozitatea relativd.
Curgerea turbulentl: la aceeaEi valoare a criteriului Reynolds, 1, depinde de
la rindul ei, este funclie de natura materialului, prin coeficientul de rugozitate al acestuia.
debitului astfel incdt fluidele pierd din energie in drepful acestora datoritd rezistenlelor
locale.
Calculul anaiitic este foarte dificii. Exist6 doud metode:
1. Metoda prin care obstacolul este inlocuit cu o iungime echivalentd de conductd
(1") Si pierderea de energie se determind din relafia lui Fanning. Lungimea echivalentd
este funcfie de diametnr (d) $ un numd,r caracteristic obsLacolului (n) gi se determind prin
relalia:
:
n se gdseste in tabele u,
'"-"Ji' ;.J? - cot de 45o-+r.,
- robinet cu caP -+
15
n: 10 - 15
2. Metoda de calcul care are labuZd coeficienfii de rezistenld locald ai diferitelor
obstacole, a cdror valoare a fost determinat[ experimental.
Relalia de calcul a pierderii de energie in obstacole devine:
- (')'
J^=5-ts Q)
( = coeficientul de rezistenfd locali caracteristic obstacolului.