Sunteți pe pagina 1din 42
Bona ce notele acordate itemilor chestionarului in coloanele urmétoare. Ai grijé ca suma natelor fe fiecdrei variante a unui item specific sé fie egala cu 5. 1B 17A. 2B 184, 3B. 4B. 5B Corespondenta intrebari sub-dimensiuni (E, 1, S, N, T, F, J, P) Se calculeaz& sumele pe fiecare sub-dimensiune (E, |, S, N, T, F, 4, P) Se compara sumele E-1,S—N,T-F,J-P. Se afigeaza valorile mai mari. Dac valorile sunt egale se afiseaza ambele valor| intre paranteze. Atentie! = Extravertit S=Senzatie T=Gandire J=Judecata DIMENSIUNE Testul MBTI (Myers ~Briggs Type Indicator) poate fi considerat un instrument prin care iti poti ‘analiza propriile puncte tari sl puncte slabe si poate fi considerat unul dintre cele mai folosite la nivel ‘organizational. Poate fi folosit la interviuri (atunci cand angajezi pe cineva), atunci cand decizi ca freelancer si colaborezi cu cineva pe un proiect indelungat, atunci cand Iti alegi partenerii de lucru, ‘atunci cand vrei s8 iti infelegi superiorii; cel mai important ins, pe léngé puterea pe care fi-o da fn relationarea cu ceilalti, inveti s& intelegi proprille preferinte si tendinte si cum functionezi tu, ca persoar Testul Imparte tiparele comportamentale in 16 tipologii, insé fiecare tipologie poate cuprinde indivizi foarte diferiti la prima vedere (pentru ci nu se referd la calitati, cl la preferinte comportamentale). 0 persoand caracterizatd de testul MBTI drept una care preferd si Ia decizil nu Inseamné cf va lua si deciallle corecte, o persoand directionatd spre visare si posibilitati de dezvoltare (inovare) nu inseamnd c& are viziunea corect8; 0 persoand care este inclinata spre planificare nu inseamna c& poate face 0, strategie corecté sau realist pe un proiect. Testul se bazeazd pe preferintele comportamentale aflate in opozitie. Fiecare tipar este caracterizat de o combinatie de 4 litere. Fiecare pereche de litere se afld in opozitie. LsLE (Introversia ~ Extroversia) at Se refers la modul cum iti incarci bateriile. Nu tine de E sociabilitate atat cat tine de energia care ti-o incarci din Interior {introversie) sau din exterior (extroversie).. ‘SsiN (Sensing si intuitive) = se refer a modl et aaluesnormaia dnt, prin ale N 5 simturi (Sensing) sau oferi o mai mare atentie diferitelor posibilitéti de dezvoltare a informatiei primite (Intuitive). Se referd la modul cum iei decizia dupa ce ai analizat informatia, bazandu-te pe principil, fapte, logics (Thinking) sau pui accent mai mare pe persoanele implicate si pe empatie (Feeling). Asi P Judging si Perceveing) J Se refer lo modul cm te rare Ia desea pe care P trebuie sé 0 iei odatd analizatS, luand decizia relativ rapid, odaté ce consideri cd informatia e relevant (Judging) sau ai o preferinta s& amar leschis optiunilor si informatilor care pot sd mal apard (Perceveing). Re fee Viziunea nefatalisté ‘Nu trebuie s& vezi aceste tipare la modul fatalist. O persoand poate s8 se dezvolte in directii diferite de cele dictate de propria tipologie, dar nu va fi in stare sa isi schimbe preferingele de baz. in situatil de crizé, fiecare persoand va avea inclinatii spre comportamentul de bazi al tipologiel, De asemenea, alle opuse fiecdrui tipar si dezvoltate intr-o anumit’ masurd poate fi suport pentru tipologia de bad, Cu alte cuvinte, o persoand cu litera P (Perceveing) poate sa nu fie in contratimp pe proiectele la care lucreazs si si nu intérzie cu deadlineurile dacd acel proiect il motiveazé si intregeste ca identitate. De asemenea, o persoané caracterizaté drept rationalé (litera T — thinking) poate fi interesaté de interactiunile sociale si problemele personale ale celor din jur (caracteristice literei opuse, F — Feeling) in situafia tn care poate vedea logica din aceste situa ATENTIE ! Dacd nu petred destul de mult timp in situatiile caracteristice tiparului tau psihologic (in softul tau de operare, daca vorbim metaforic) poate duce la stres sila o lips major’ de rezultate la focul de munca, domeniul ales sau chiar si acasé, in snul familiet. Desi tiparul MBT! poate prezice cu destulé acuratete preferintele tale comportamentale, trebule 8 intelegi 4 fiecare tipar comportamental descris th interpretarea de mai jos nu poate defini in intregime o persoana. Propria amprenté in orice domeniu Trebuie iptul c& MBTI-ul te poate ajuta sa iti definesti drumul in viata, abilitatile pe care s& le cresti cu usurinta, cariera pe care o poti imbratisa; mai presus de at&t, iti va arata de fapt cum vei lucra pe domeniul respectiv ales de tine. De aceea combinatille sunt aproape infinite; pe fiecare domeniu fiecare tipar poate aduce propriul mod de lucru si poate ajunge la excelenté, atéta timp cét se va raporta la propriul tipar comportamental. In cazul de alaturi, un avocat INFP va fi mai motivat si atace ‘sistemul legislativ printr-un caz unic, aparte, pe cénd un avocat ISTS va fi cel mai motivat atunci cénd va trebui sé apere interesele unui client care simbolizeazé un sistem de valori si | Un exemplu concret: un avocat brinelpi INFP va pleda in majoritatea ‘timpului in functie de valorile ersonale si interpretari noi si Extinzind dincolo de latura avocateascd, un INFP va fi ‘mereu inclinat spre ‘revolt impotriva sistemului’ pe eénd un ISTI va fi acolo ca s& apere sistemul. Un INFP se va raporta la sistemul care poate fi déramat cateodaté vizionare asupra si regulile care pot fi schimbate... pe cand un IST! se va raporta | cazurilor (va ciuta sf spare’ {a sistemul care poate fi aparat sau alt sistem care poate fi | _bariere) pe cand un avocat IST! creat, rai va pleda in funetie de traditie, Ca si infelegi totusi cd nu existd tipar bun si réu, un INFP poate reprezenta binele atunci cénd atacd un sistem corupt si poate produce haos atunci dnd va fi incapabil si aducd o variant mai bund decat sistemul rasturnat. Un ISTJ va | _&istente). reprezenta raul in momentul in care va apara sistemul corupt, dar poate de asemenea si aduci liniste si prosperitate atunci cand construieste un sistem in locul celui rasturnat sil apar3, De aceea, tiparele psihologice se imbind prin modalitatea de perceptie si lucru si pot crea adevérate tsunami distrugitoare sau pot schimba lumea in bine, revolutionand modul de viat3 al celor lin jur. Este foarte important ca atunci cand se lucreaz’ intr-o echipS sé se studieze atent fiecare om valori recunoscute si precedent (experienté pe —_cazurile cheie in proiect si ceea ce poate 58 aducd; dacé se poate trece peste animorititi legate de preferintele comportamentale, rezultatele pot f incredibile Ca S8 inchid in aceeasi not de exemplificare, vin cu un caz concret. Zilele trecute s-a facut valva cu cazul clubului Heaven din Timisoara, cénd unei persoane cu handicap fizic (in cérucior) Ia fost interzis, accesul de citre un bodyguard pe motivul c& va crea disconfort oamenilor din club. Vestea s-a dus si aproape Instant pe internet s-a facut o intreagi campanie de boicot impotriva clubului respectiv. Lumea a inceput s& semneze petitii “spune NU clubului Heaven”, au apSrut comentarii negative pe siteul clubului, pagina de facebook a clubului a fost intesatd cu rapoarte de discriminare a persoanelor cu handicap. Masele au lucrat extrem de rapid, opinia publicd a fost oripilat8, clubul a c3zut in dizgratie. ‘in acelasi timp in care toti prietenii intrau in valtoarea denigrérii clubului (am multi prieteni in Timisoara) si desi am tn familie un caz de handicap similar persoanei céreia i se interzisese accesul (deci partea empaticd exist), nu am putut s8 ma abtin s8 nu simt o revolt8 asupra modulul tn care se fécea aceastd campanie negativa si s8 nu imi pun niste intrebéri: Nu am toate detalille ca sé denigrer si eu clubul, nu am de unde sé stiu ce s-a intémplat; Poate a fost un caz izolat, nu o directiva a conducerii; Nu cred c& un patron (entreprenor ca si mine) ar putea s8 dea asemenea directivi angajatilor, care ar insemna practic o sinucidere comercial Oricine poate s8 facd o campanie negativa in stilul &sta, asta nu Inseamnnd c3 e si adevarat Se poate face delimitare intre actiunea unui angajat si politica de functionare a clubului Persoana este vinovaté (angajatul), ar trebui daté afard instant, scuze publice intr-o campanie de presé siturnarea de cenusé in cap 8 mai zic c& sunt ISTJ? ‘Am preferat s nu particip la masacrarea brandului ‘Heaven’ tocmai pentru c& am vizut-o ca o actiune ilogic8 a unor oameni care, f&r8 sé fie informati, semnau petitia; pentru c& actiunea poate fi inscenata; pentru ci nu am fost acolo si pentru c8 miroase a haos si linsare mediatic’. ATENTIE! Gandurile si reactia au avut loc ca o str&fulgerare, prima oar’ cand am auzit de cezul respectiv, fn necunostints de cauz3, asa cum tot in necunostin}a de cauz persoanele care aveau in tipar caracteristica F (feeling - emotil) semnau petitia oripilati. Ceea ce am remarcat si trebule s& intelegi este cB aceste gindurl nu reprezint& o linle de actlune, ci doar o prims reacjie caracteristic& tiparului meu psihologic si nimic mai mult. Desi nu sunt avocat, desi nu sunt de acord deloc cu ce s-a intmplat, desi dau dreptate persoanei careia | 5-2 refuzat un drept inalienabil, desi imi repugn’ comportamentul angajatului respectiv, desl am toate ‘motivele sd fiu implicat personal mai mult decat alte persoane (repet, am un caz in familie de persoand cu dizabilitati)..tiparul psihologic si-a spus cuvantul si primul génd a fost: dar pe dstia cine naiba fi apr 2 far un IST) este un ap&rator al sisterului. Ma bucur c& nu am trait activ in alte timpuri, pentru c& am o vagé bénuialé c8 in timpul revolutiei din 1989 nu as fi fost de partea “corecta” a baricadei si as fi aparat un sistem deficitar in fata unui dusman haotic. Asta mi face un personaj negativ? iu, exemplificd doar si mai puternic capacitatea testului MBTI de a explica tendinfe comportamentale. Sineinteles c& nu am spus niménui ce mi-a trecut prin cap, probabil c& prietenli mei din Timisoara m& Snsau si pe mine. “Mediatic", bineinteles © Oamenii activi caracterizati de MBTI Un studiu facut la nivelul Statelor Unite araté c& CEO's (directorii executivi ai marilor companii), de exemplu, erau in proportie foarte mare reprezentati de ISTJ si de INTJ. Procentajul il g4siti mai jos: ISTI-32.1% EST! - 28% INTS- 15.8% ENTI-9.4%6 ENTP - 5.3% Repet, asta nu denots faptul cé daca esti alt tipar decat cele 5 din clasament, nu poti aves o functie de conducere. Arat8 doar o predispozitie citre un anumit tip de activitate. In urma aceluiasi studiu, s-a ajuns la anumite concluzii: cum cé extrovertiti au in general un start mai bun social, dar c8 de multe ori nu au parte de rezultatele pe care introvertitii le pot avea. De asemenea, introvertiti s-au aflat in fruntea tuturor topurilor din diferite domenii de activitate. Concluzia nu a incetat s8 apard. Introvertiti sunt mai muncitori, sunt mai interesati spre dezvoltare ersonala si mai perfectionisti; ori extrovertitii au avantajul partil de comunicare si socializare care poate fi sau la ur oti introvertitii aflati in functil de conducere, antreprenori sau vizionari care au adus impact asupra omeniri, in ciuda introversiei care fi reprezentau, aveau o capacitate ridicaté de a comunica cu cei din jur, lucru care, repet, poate fi invatat odatd cu succesul \Vreau si revin cu aceeasi remarcd, acest document nu este facut pentru a demonstra cé un tipar sau altul este mai bun, sau c& o trasiturd sau alta este mai bund; acest material |-am conceput pentru a demonstra c8 ¢ loc de toatd lumea sic fiecare poate sd isi puna amprenta in domeniul ales. Un extrovertit de multe ori are un avantaj la start evident fat de anumiti introvertiti. Dac3 ar putea sd isi evalueze corect tiparul si sf aibé in echipd cameni care si combat defectele lui evidente, s- ar crea un tot unitar. Munca in echipé Unii oameni muncese ‘inteligent’ (combinatia NT) spre deosebire de alfii care muncesc din greu (combinatia 5). Unii oameni preferd si depund efortul minim pentru rezultatul scontat (combinatia SP) Unit cameni au tendinta si creada cd daca vor munci din greu, rezultatele nu vor intdrzia s apara si problemele se vor rezolva, intr-un final (combinatia S!), Unii oameni vor s& fie apreciafi pentru ceea ce fac si cine sunt, ca si dea maximum de randament {combinatia NF). Mai mult + Extrovertiti au nevoie de activitati sociale la care si participe pentru a invita si intelege anumite concepte, + Introvertiti au nevoie de timp s3 reflecteze asupra unei probleme, de multe oti prefer’ si Invete prin studiu personal decst prin interactiune. + Sensitvil (litera s) au nevoie de cite, statstici si date exacte, de multe ori prezentate vizual $1 schematic (powerpoint) pentru a invata cum trebuie un concept. + Intuitivi (litera N) au nevoie sé stie viziunea, ansamblul pentru a infelege si accepta cum trebule un concept © Rationalii litera T) au nevoie de logic’ intr-o echipa. ‘+ Emotional (itera F) au nevoie de armonie intr-o echips. Judging (litera J) trebuie sf respecte un plan, oordine, o structurd © Perceveing litera P) au nevoie de informatie multS in avans cd sé se decid Comunicarea Fiecare tipar comunica in feluri diferite: imaginea de ansamblu si viziune (N) / fapte si date conerete (5); valori personale (F) / obiectivitate (T); vorbit (E) / scrs (I) Ca sé fil sigur cd esti inteles in mesajul pe care il transmiti, de multe ori va trebui sa te exprimi intr-o ‘modalitate accesat’ mai usor de interlocutor. Din picate. la nivel organizational se presupune ci trainingurile cele mai eficiente pentru totii camenii sunt reprezentate de grupuri de discutil; pentru multe tipare, cum ar fi ISTJ, INTP si INTJ, acestea nu reprezinta o metoda productiva decat dacd exist un context relevant {informatie relevantd, date relevante). Lideri si Leadership pace sa isi facd treaba, de obicei combinatia NT nu recunoaste liderii, persoanele senzitive (litera S) au nevoie de o persoani la care s8 aspire si de la care s8 invete, combinatia SJ preferd liderul traditional si distant, combinatia SP preferd un lider care il indeamnd la actiune, combinatia NF de multe ori caut un lider carismatic si apropiat lor. Succesul ‘Se spune c& succesul std in comunicare si in echip. De multe ori succesul individual este abia a 10-2 parte din ce al putea obtine atunci cand luctezi intr-o echipa. Atunci cand se formeaz o echip’, este aproape esential s& se inteleaga caracteristicile principale ale tiparelor din echip3, pentru a exista 0 comunicare eficient3, Carieré / Drumuri in viata Studille araté cd fiecare tipologie are o tendintd specificd de a urma o cariera. S-a reusit ca fiecdrei Bpologii sé i se extragé anumite caracteristici. Caracteristicile principale le ai mai jos (pentru aprofundare citeste trasdturile specifice): 1ST ~-Soldatii (cei care iti rezolvi problemele) STS ~Gardienii (cei pe care te poti baza) SEI —Asistenti (ajutorul din urbré) ESF) ~ Medici de familie (cei care au grijé de tine) ISTP ~ Mecanicii ESTP —Camenti de vanziri SFP —Actorii ISEP — Artistit ENTJ ~Lideri INTI—Oamenii de stiinta ENTP — Vizionarii INTP ~Ganditorii ENFJ—Darnicil INFJ—Protectorii ENFP — Liderii politi (cei care te inspira) INFP ~ Idealistii (cei care iti vindecd sufletul) Re. SR ARS SAR 4 CRS “te pol baza oricénd pe el, dar ar trebul sé it ‘fétuiesti sé munceascéi mai putin..” Responsabil si perfectionist, fl place sé se ocupe de propriile proiecte, Nevoia nr. 1 este si inteleaga logica din spatele lucrurilor si si fie eficient Este vazut de cellalti drept o persoani pe care te poti baza, cu bune maniere si cu un autocontrol ridicat, dar cateodat prea incdpStanat si perfectionist. Se vede pe sine insusi drept 0 persoani care este tot timpul pe baricade; o persoand corecté {altii pot aprecia aceasta corectitudine drept naivitate). Lucreaza cel mai bine cu persoane la fel de bine organizate ca el, care depun efort la fel de mare pentru a pune lucrurile pe picioare. Lucreaza prost cu persoanele care ii critica sau Je criticé opinille, care iau lucrurile prea personal, care devin prea familiari cu ei cand nu e cazul; cu persoanele dezorganizate, Ca membru al unei echipe apard cu indéritnicie imaginea echipei, standardele si performantele i; lucreaza din greu pentru echipa si nu se multumeste cu o treabé facutd de mantuiald. Este un lider dur dar corect. Apari si construieste sisteme eficiente de lucru. fi place si lucreze cu oameni pe care se poate baza si este iritat de proceduri care nu sunt respectate. Este bun in crearea disciplinei la locul de mune si in a spune fiecdrui membru al echipei ce asteaptd de la el. Nu il di diplomatia afara din casi atunci cand are de spus un adevir ta adresa cuiva. Locul de muncd Ideal este unul foarte bine organizat ierarhic, cu proceduri si reguli bine te. Aici sunt rasplatite: Ioialitatea, 10 capacitatea ridicat de mun ‘muned pe termen lung. Superiorul ideal este o persoand care fi d& sarcini de indeplinit clare si bine structurate. Nu are nevoie de o relatie personalé cu el, il apreciaz mai mult de la distant. Jn relatii are probleme cu anumite ritualuri sociale; are o nevoie puternicd pentru intimitate si sunt greu de inteles cu adevérat. Devin foarte Joiali pe parcurs, dup& ce le-a fost céstigat’ fincrederea, este generos si te poti baza pe el la greu. [si stapaneste emotiile destul de bine dar poate avea momente cénd explodeazé. Greseste cand se bazeazé prea mult doar pe datele fizice, concrete si pe istoric; pierde din vedere imaginea de ansamblu si viziunea céteodata prea revolutionard pentru gustul lu la dedizii pe baza dovezilor tangibile existente, {ntr-un mod rational si impersonal. Gandeste rational si continuu, ca un program de calculator, cdutand dovezi tangibile pe care 8 Isl poata baza actiunile viitoare; este capabil s8 observe “greseli” in anumite activitsti si proceduri instant. Nu poate fi convins usor la nivel emotional ‘Comunica meticulos; bine pregatit si structurat, este Inclinat s8 dea dispozitil mai degrabé decat asculte; se exprim’ mai bine in scris decat verbal. Este iritat de ineficient’ si superficialitate; de care nu isi fac treaba; de oamenii inferiori care il contrazic. lit pe alfii atunci cnd vor si aibi tot timpul dreptate; cand devine usor obsedat de respectarea regulilor si de supervizarea activitatii celortalti, Ca parinte este constiincios si dedicat; isi ia ‘olul in serios si pe termen lung investeste mult timp in relatia cu copiii Iui. fi place imaginea unei famililtraditionale. Timpul fiber (de relaxare) fl vede ca pe o sarcing; de multe ori o planific& exact ca orice alt sarcin8 din propria agenda. fi vine greu sa fie spontan in aceasta privinta. {in conditit de stres devine nervos $i vulnerabil; verifica datele problemei de multe ori si ii este greu si renunte; isi imagineazé un vitor sumbru, negativ. Tot in condifii de stres dé dovadi de nesdbuint3, lucru total in contradictie cu tiparul lui psihologic. Poate deveni mai eficient dact © isi aruncd privirea asupra imaginii de ansamblu mai des Isi valorificd intuitia mai des streseazi oamenii mai putin se mai prosteste din cand in cénd preia partea poritiv’ dintr-o discutie inaintea partilor negative isi exprima sentimentele mai des Invatd 58 trdiascd si in ambiguitate, nu doar in program strict Carlere potrivite: antreprenori, _directori executivi, manageri, administratori; contabili ‘sau consultanti financiari; poltisti sau detectivi; Judecétori sau avocati; doctori, dentist; programatori, specialisti IT; lideri militari sau politic. © Stil cd esti ISTI cfnd, © faciliste la liste. + alintotdeauna dreptate { nw intérai la intaniri (de afaceri) ‘+ cand lumea te intreab’ dacd esti ok, desi tu ai avut 0 i excelent Ill © esti atat de prins in cea ce faci incat ulti s& mang. Ase considera o satiré a nu asculti activ pe cineva doar pentru c& nui placi lumea ffi spune c& ar trebui sé zAmbesti mai des urdsti oamenii care vor s8 iti vandé ceva fard ca tu 5 iti fi arétat interesul mai intai ai un ‘backup platy la ‘backup plan’ te joci un joc de strategie, iti faci un plan foarte aménuntit despre cum sé ajungi tn top 5 jucatori poti planui cum s& omori pe toti si 8 ramai singur pe toaté planetal! observi un tablou cd e strémb pe perete si stii c& dacd nu il indrepti, nu te vei putea concentra la ce se discuté in incdpere ti se dovedeste ci ai gresit intr-o problems, te opresti din tot ce faci, analizezi problema inci o dat’ si continui in contradictoriu pan ‘oponentul recunoaste ci el a gresit; petreci de doug ori mai mult timp planificénd 0 activitate decét timpul alocat patticipari la acea activitate. Un prieten loial; ar trebul insi sé nu isi mai ‘foc grifi pentru orice si oricine ‘Modul de a fi modest, cordial al unui ISI este explicat de 0 puternicd dorinté de a fi plécut celorlalti side a se face ajutot. Nevoia nr. 1.2 unui ISFI este si fie de ajutor celor din ju. Este vazut de ceilalti drept o persoani de ‘incredere, incdntdtoare céteodatd, cu spirit de observatie, de real ajutor, prea modest si serioass. Se vede pe sine insusi o persoana rabdatoare atunci cand vine vorba de problemele altora. LucreazS cel mai bine in condifii stabile de lucru, cu timp in avans cé sé isi facd sarcinile si cu incurajari frecvente de la cei din ju. Lucreaz’ prost in conditii de timp limita, cu deadlineuri stranse; acolo unde exist conflicte Ca membru al unei echipe contribuie técut la succes; promoveaz respectul intre membri si respectarea regulilor; cauti metode variate pentru a folosi talentele celor din jur; se ocup’ atent de detalile pe care alfi le ignord; are grijé, cd promisiunile sé fie respectate, Este un lider abia cdnd se obisnuieste cu idea; cauté s& directioneze pe ceilalti spre atentia la detaliu si spre munca in echip8; stabileste obiective clare, cere oamenilor doar sarcini pe care acestia vor sé le indeplineascd. Nu este bun la delegari. Nu se simte bine cénd trebuie si puna in aplicare decizii care nu sunt dorite de echips. Locul de munc ideal este locul care i de calitate; care valoreazi iterumane, precum si niste reguli de bun simt. 2 Superiorul ideal este cel care oferd respect si prietenie, suport constant in activitéti. Un superior ideal este foarte bine organizat in ce face. ‘in relatii este 0 persoand de incredere, lolalé, care igi oferd servicile si iubirea pentru cei apropiati, fie cB sunt prieteni sau familie. Este devotat $1 atent la nevoile celorlalti. Vrea sé evite conflictele de orice fel, de multe ori cu pretul de a-si controla propriile sentimente negative. De multe ori cade in plasa unei relatii de lungi duratd defecte, dar pe care nu o pbraseste. Greseste cand este incapabil s4 spund nu sau si comunice ceea ce vrea cu adevirat. fa decizil atent, pe baza unor fapte concrete, find constient ci deciziile sale pot afecta pe ceilalfi; i place sa ia decizii pe rand, cu calm; are oaversiune ridicata fata de rise. Géndeste cel mai bine cand nu este in crizd de timp si poate sa isi astearna ideile pe hartie. Géndeste spre lucrurile evidente, palpabile; de multe ori fie greu sé fie detasat. ‘Comunicd cel mai bine cu grupuri restranse de ‘oameni; ascultd foarte atent ceea ce se spune in jur. in cea ce priveste vorbitul in public, se pregateste cu atentie si sub destul de mult stres pentru ca in final s& aibé o prestanta sincerd si incéntatoare. Este ititat de persoanele nepoliticoase; de cei ‘care Intérzie, care sunt gSldgiosi, aroganti, care ru se pregatesc bine intr-o activitate anume sau care sunt aiuriti(neatenti). Irit& pe alfii cand réspund afirmativ in ciuda dorintei proprii. Cand este prea modest; cind vorbeste pe altii pe la spate; cand este ingrijorat de autoritatea superiorilor. a pirinte, familia este centrul universulut lui Incearcd 8 ti educe propril copii ca s8 fie placuti de cellalti. Céteodatd se simte neglijat de proprii copii si tratat necorespunzator. Timpul liber (de relaxare) apare pentru un ISFI ‘cu adevarat abia cand muncd s-a terminat. De multe ori este presirat de diferite sarcini impuse de ceilalti sau de propria familie. in conditii de stres se victimizeaz3, devine artigos si oboseste mental; devine rece, gol si inflexibil. Vede viitorul sumbru si plin de esecuri. Se simte supt jintr-un vortex al disperdrii. Poate deveni mai eficient daca: © arspune ‘nu’ si ar delega mai des ar renunta pe alocuri la modestie ar accepta o critic’ ce se wea constructivi s-ar lisa dus de val din cand in cand s-ar distra si nu s-ar mai simti vinovat Cariere potrivite: designeri de interior, asistenti medicali, bone, administratori si manageri, asistenti administrativi (asistenti manager), ‘ingrifirea copiilor, munca in folosul societstii, consilier, teologie, public relations, vanzator, bibliotecar, economie primard. © Stil c& esti ISFY cand: © lucrezi ta un protect, il finalizezi si apoi ‘ajungi la concluzia c& nu este perfect si ai impresia c& nu iti place si ci este grotesc. te simti agresat de o persoand care iti spune s& vorbesti mai tare in public. ‘* chiar si critica ce se vrea constructiva este dureroas’. ‘© pléngi dupa o ‘relatie’ care a durat doar 2 siptémani ‘+ spuiio glumd la adresa cuiva, apoi incepi 1 ft faci griji cd persoana respectiva se * Ase considera o satirs FE simte jignité si sférsesti prin a-ti cere scuze inainte ca siti se reproseze ceva, Thi pare réu dupa o decizie luaté in pripa, care s-ar putea s& fi supirat pe cineva si ai vrea s& dai timpul inapoi ca si repari; asta in ciuda faptului c5 e un lucru minor. Sustii c& nu iti pas ce géndesc ceilalti, dar nu spui ‘bund’ unui necunoscut de fried si nu creada cd esti prea tupeist si cd esti fn cdutare de atentie. te atasezi de periuta de dinfi si nu tti vine sé 0 schimbi, pentru c& te-ai obisnuit cu ea si nu ti se pare ce corect. ‘ncerci si interactionezi cu alti oameni, poi o dai in bars, te faci de ras siti ceri scuze, apol cnd celélalt isi cere scuze cd teva facut sé te simti inconfortabil te simi aiurea cd -ai facut s8 creada ca tu te simti inconfortabil, asa c3 iti mai ceri nc’ 0 dat8 scuze, apoi respectiva Persoané se satus sé te audi scuzandu-te atat de des, asa cd iti mai ceri o dati scuze pentru faptul cé te scuzi atat de des. “simte nevoia sé ii apere pe cei améréti, dar de multe ori tréieste in visare” Sensibil, rébdétor, INFI-ul este o persoané creativé in genere. Dorinta de a-i ajuta pe cel ‘mai putin noracosi dintre noi, dar $i nevoia de singuratate deseor' ii creeazé probleme. Nevola nr. 1 0 reprezinté Intelegerea complexitati fintei umane sia vietil. Este vazut de ceilalti drept o persoand creativa, incépatanaté, visitoare si misterioas3. Lucreaza cel mai bine cand poate aduce o contributie in decizille late, decizii care afecteazi oamenii din jur in domenii variate si importante ale vietii lor. lucreaza prost cénd sunt contradictii intre valori asumate si comportamente; cind este obligat sa se concentreze la detalii impersonale si sarcini practice sau care cer pragmatism. Ca membru al unel echipe vede si impune o viziune, © Imagine de ansamblu, este loial viziunii de grup, contribuie cu propriul talent de a crea conexiuni intre pireri divergente, astfel Incat lucrurile s8 ia forma in ciuda conflictelor. Este un lider persistent in a munci individual, ca exemplu, si in echipa — totul pentru un ideal; se intampla s8 ignore detaliile practice; generos cu laudele, dar cu mari deficiente in a recunoaste be cei fard rezultate din echipa. Locul de muncé ideal este unul care are drept Scop 0 societate mai bun’, ajutorarea camenilor saraci din punct de vedere educational, spiritual sau material. Investeste in ‘Imbundt&tirea vietii personale ale celor din propria echipa. ‘Superiorul ideal este un superior puternic, care cere disciplin8 si care este complet conectat cGtre idealul comun, admirat neconditionat pentru calitatile ~umane i reusitele 4 profesionale; care ofer’ spr celor afiati in dificultate. {In relatii araté devotament neconditionat rareori recurge catre critic’, motive pentru poate s3 sufere mari deziluzii; vrea si fie li si fie el insusi, dar in acelasi timp vrea si lubit, plicut — acestea pot duce la ‘Incépatanare surprinzatoare; recurge la diver tactici pentru a evita conflictele, Greseste cdnd se ocupa de latura practic’ activitati, in loc si intregeasc_ tabloul vizion: al imaginii de ansamblu. la decizii in mod subiectiv, prin propria ‘lentil deseori ciutand si oferind sok neconventionale, se decide relativ repede, apoi poate ajunge sa isi facd griji cu privire uata. . la infinit. Gandeste intr-un mod complex, si in ac: proces poate fi detasat de cei din jur; i pl ideile noi, inovatoare, prin care ar putea explice complexitatea fiintei umane. Comunicé fluent, meditativ, profund; poate refuza ideea de a vorbi in public pe temel alese, in ciuda faptului cd se poate prezenta drept 0 persoand sincera si naturals, Este, de} asemenea, un ascultétor atent. Iritd pe altii prin faptul cd isi cere scuze cdnd nu € necesar; devine neatent si defocusat cand vine vorba de detalii; devine emotional la modul sténjenitor in anumite situatii; foloseste uneori limbaj prea pompos. Ca pirinte este iubitor, intelegstor; cautd solutii creative pentru a mentine un echilibru intre viata profesionala si cea personala. ‘Timpul liber (de relaxare) este petrecut deseori cu un numar restréns de prieteni apropiati; place totusi solitudinea si activittile sor solitare. ‘in conditit de stres ia orice critic’ la modul personal; devine neatent cu propria persoand si predispus fa accidente (de sindtate in special); gregeste in alimentatie, devine obsedat de detalile neimportante; sufers de lipsd de incredere in sine. Poate deveni mai eficient daca: ‘© devine mai pragmatic in anumite situatii + ofers critics (feedback critic) mai devreme decit prea tarziu ‘accepté criticd in mod obiectiv evitd s3 isi ceard scuze prea devreme discutd ideile sale in mod activ devine ceva mai realist cu privire ta viatd in general Cariere potrivite: teologie, invatimant; doctor, psiholog, psihiatru, consilier, muzician sau artist, fotograf etc. © Stil cd esti INFJ cand... 4 tot cea ce faci este gresit, desi nu ai decét intentii bune. ‘© lumea dé din cap dezaprobator deseori fn jurul téu. abia astepti sé fi singur. totul pare foarte clar in capul tu, dar al Impresia c& nu lese la fel de clar pe gura. © ai wea sé ai o telecomandé, 58 pui pauzi ca sé te poti gandi la ceea ce vei ‘spune intr-un anumit context. © wei s3 salvezi omenirea fad ca omenirea sl observe ci esti acolo. © te simti deprimat pentru cd ai impresia B esti prea diferit ca sé fii iubit sau s8 ai orelatie normals. ‘© esti distras mereu de aproape orice, in special de natura sau animale. © til atat de mult fa prietenii tai incdt nu oti sé te concentrezi pe ce al de fcut pentru c& te ingri colegul tu de camera de compara cu lisus. te simti singur intr-o incpere pin’ de ‘amet oti sé scrii pagini intregi despre o ersoand pe care abia al cunoscut-o si cu care nu ai schimbat mai mult de 2-3 Propoziti. asteptarile cu privire la propria persoand sunt mult mai mari decat cu privire fa cei din jur. toaté lumea te priveste ca ‘mama ‘nitilor, pentru c& vrei sé al grid de toti din grupul tau. “inovatori, dar incdpaténafi si cu dreptatea lor inméini” © persoand céteodaté greu de inteles, la prima vedere detasatd. O persound care nu se odihneste niciodaté si foarte dedicaté in anumite sarcini. Nevola nr. 2 tine de independentd si perfectiune pe anumite domenii care i interesea2’. Este vazut de ceilalti foarte calm, de incredere, cu ineredere mare in sine pana in punctul in care intimidea2é pe ceilati Se vede pe sine insusi_drept o persoand care trebuie sd se imbunatateasca in mod continu; © persoand care stie exact ce stie si, mai ales, ce nusstie. Lucreazi cel mai bine cu oameni la fel de capabili ca el, care cred c sunt cei mai buni pe domeniul lor. Lucreaz’ prost cu cameni care trebule tot timpul sé respecte TOATE regulle. Ca membru al unei echipe gaseste réspunsuri la probleme, fi face pe ceilalti constienti de termenul limits; face risipé de timp si resurse pentru a rezolva sarcinile. Este un lider ce construieste 0 echipl orientat spre vitor si spre provocéri; valorearé excelenfa; poate invate/directiona pe ceilalti cu rabdare, desi cénd i se cere asta poate deveni citi. Locul de muncd ideal este unul cu o ierarhie lard si un loc in care poate sé fie provocat de cum se face treabi in prezent (si in modul asta sd fie un inovator); un loc in care se investeste in oameni. Superiorul ideal este o persoand considerat’ competent si care oferd incredere totalé si autonomie subatternilor. In relatii prefer8 prieteni ‘de cursé lungs; loial, discret, tolerant; céteodatd d& dovada de prea putin’ ineredere in sine in alte domenii ale vietii; fi tine deseori pe ceilalti la distant, far un motiv anume. Céteodata se grabeste in anumite relat. Greseste cand da prea putina atenfie dezvolté 4i respectarii de valori si proceduri din dorinta de a gisi noi metode de a face activitatea de baza. la decizii logice, care par corecte pentru toaté lumea; cateodati decide prea repede, fara si ia fa cunostinté toate detalile problemei. Este dispus insi si revind si si indrepte greseala initials. Gandeste avand in vedere imaginea de: ansamblu si cdutnd noi idei care sé simplifice activitatea, s3 elimine haosul si si 0 transforme| in solutii simple gi elegante. Comunicd lejer la distant, mult mai bine in| scris; poate considera comunicarea drept 0} sarcina pe care trebuie sa o bifeze $i nimic mai mult. Initat de persoanele care intré prea mult in viata lui personald; de persoane lipsite de dedicatie si imaginatie pe anumite sarcini; de cei care: supervizeazi mereu cea ce fac, cteodats. Iritd pe alti cénd vrea prea multe de la el, cand este orientat doar pe sarcinile care trebuie realizate. Ca parinte este dedicat si ingrijorat ca nu cumval copilul su sé nu exploreze intregul potential. Timpul liber (de relaxare) i! accepté cu} dificuttate, are tendinfa ca in aceste momente| wrea sd se dezvolte pe alte aril (sa invete ceva ou), lucru care in loc sé fl relaxeze il poate obosi mai mult. {In conditii de stres devine obsedat de detaliu; devine impulsiv si critic; il ia valul cu nevoia de evadare si apoi se simte vinovat. Poate deveni mai eficient daca ; fauda mai mult si critic3 mai putin intra in discutii mrunte si ucurd de ele se lasé dus de val mai des accepté nevoia celorlalti de a se concentra pe detaliu {si exprima sentimentele mai des se relaxeazé in timpul liber cu adevirat zambeste mai des, se incrunt mai rar cere ajutor mai devreme se consulta cu ceilalti mai des Cariere potrivite: oameni de stiint3, inginer, profesori, doctori, project manager, administrator / manager, lideri militar, judecdtor / avocat, programator, specialist IT, antreprenori. © Stil cd esti INTI cand... © esti interesat de un domeniu, incepi si il studiezi si nu te opresti pana nu devii un guru. © in loc sé fii atent la o pies& de teatru, thi imaginezi o lume in care toti prietenii si cei apropiati ar muri... si incerci sé stabilesti in ce masurd te-ar afecta fiecare moarte in parte. © esti constient cd nimic nu este imposibil, nici macar si creezi un now rézboi mondial prin care si cuceresti lumea. © lumea din jur iti spune c& esti o persoand rece, © devii atat de bun intr-un domeniu incat Poti sé descrii cu lux de aménunte 7 inclusiv ceea ce nu stil si care ffi sunt sl8biciunile. umea din jur crede c& esti un criminal inser ineva ifi spune c& esti bolnav psihic si tu percepi tucrul asta drept un compliment. oti vorbi despre simbolismul medieval si cum a avut impact in psihologia modernd.. si nimeni nu pare si ‘ngeleag’ despre ce naiba vorbest stil c& esti un geniu, nu un lenes ca celelalte tipare psihologice (excludem IsTI-ul care munceste, dar nu e geniu). tai, dupa ce ati fumat ijuana, iti interzic s& mal furezi vreodati, pentru cé devii prea Infricosétor pentru ceila lumea te acu2i de complex de supetioritate, desi tu stii cd nu ai cum s& suferi de asa ceva pentru c& tu chiar esti superior.. ai un prieten ISTI si ti dai seama cd tu estio variant imbunstatitd a lui. “Improvizeazé des, dar are momente cénd cout sé critice sau si repare ceea ce Junctloneazé deja” Rezervat in societate, dar dornic de actiune, |\STP-ul apare atunci céind e nevoie de cineva cu capul limpede, care sé scaneze ce nue in ordine, Nevoia nr. 1 este de a trai viata la extrem; si nu respecte reguli si autoritatea altuia si s8 se concentreze pe sarcina din fat intr-o manier’ eficient’. Este vazut de cellalti drept o persoan’ cu o ineredere in sine mare, detasaté, independent’ sigreu de ‘tit Se vede pe sine insusi gata de actiune, atéta timp cat este o sarcini provocatoare, amuzanti si cei din jur nu pun presiune pe el pentru suport emotional Lucreazd cel mai bine singur, ‘stingénd incendi” sau géndind noi proiecte, lucreaz prost cu cameni care au nevoie constant de incurajéri si de suport emotional. Ca membru al unei echipe contribuie cu Viziunea ‘la rece’, realista...si cu o practicalitate deseori ingenioasé Este un lider cu capacitatea de a vedea organizatia exact asa cum este; vandtor de probleme, are abilitatea s3 ajunga la radicina lor $1 s& 0 rezolve. Dispus sa riste pentru cstiguri mari. Flexibil, dar distant cu propria echipa, asteapta toleranti pentru un stil responsabilizare, poate s& rezolve fér8 mild problema persoanelor care nu au rezultate in echips, Locul de muned ideal oferd oportunitatea de a experimenta si valoreaz8 rezultatele imediate, {in opozitie cu pianurile teoretice si pe termen lung; Un loc capabil s8 caute si sé Incerce solu inovatoare, cu putine reguli si proceduri, care si premieze individual, in functie de performanta imediata. Superiorul ideal este o persoan’ calmé, care fi lasd libertate de migcare; capabil sé accepte cé anumite proiecte pot fi esecurl; prefer de ‘multe ori un superior care si fie specializat pe alt domeniu decat este el {in relat cere si oferd libertate depling, nu vrea 88 controleze pe celdlalt si nici si fie controlat. De obicel ‘si tine sentimentele bine ascunse si gaseste cu greutate cuvintele cu care 4 $i le exprime; impacientat cénd este psihanalizat; aratd afectiune prin surprize si cadouri; se poate orienta rapid atunci cnd o relatie se termind. Greseste cand di prea putind atentie dezvoltarii si respectérii de valori si proceduri din dorinta de a gasi noi metode de a face activitatea de baza. Ja decizit intr-un mod realist, bazat pe dovezi tangibile; ingrijorat de corectitudinea celor din jur. Teoria pentru el este nefolositoare, atata timp cat nu are aplicabilitate in practicd Comunica intr-un mod relaxat si informal de multe ori, asculté doar cand este cu adevarat interesat de subiect. Scurt in exprimare, deseori cu un umor negru in tolba. Urdste s& socializeze din obligatie, Este irltat de oamenii prea emotionali, pomposi, de oamenii care devin moralizatori cu 1 si de cei care sunt blocati pe o singurd idee. lritd pe alfii printr-o parents secretomanie pe ‘care 0 degaj; find prea concis céteodaté; prea oportunist, prin faptul c8 isi schimbs repid arerile despre anumite subiecte i prin faptul & pare rece atunci cénd este inconjurat de caldurd sufleteasc’. a parinte este generos si vrea ca si copill lui si lubeascd viata la maxim, dar mai degrabi face ca sé se intémple asta decat s& se implice personal. Timpul liber (de relaxare) este acolo, prezent mai tot timpul; din acest motiv, ISTP este inclinat cétre activititi cu isc ridicat de accident, cum ar fi cursele de masini, skydiving 5.2. in conditii de stres un ISTP devine cinic, sarcastic si chiar trivial; are tendinta si fuga; se relaxeaza cheltuind bani; exagereaz’ de multe ori, se simt persecutati, suferd de o ‘paralizie” decizionala sau de 0 cddere brutalé a increderii insine. Poate deveni mai eficient dacd: © se gindeste mai des la proprille nevoi emotionale, dar siale altora dezvolti latura ce tine de litate * din c&nd tn cand mai face cate un brainstorming férd rezultate practice © particips la seminarii si activitati de dezvoltare personal Carlere potrivite: politist sau detectiv, criminalist, programator sau specialist IT, inginer, dulgher, mecanic, pilot de avioane, de curse, sofer profesionist, motociclst, atlet {sportiv), antreprenor. © Stil cd esti ISTP cand. © incerci sé spui ceva unui grup de ‘cameni si cei din jur pleacd total confuzi.. © repari ceva si ceilalti sunt socati cd ai reusit. © Ti iese pe gura: “LA NAIBA, ACTIONAM. ‘ACUM II” © crezi c oamenil ar trebui si devind constienti de spafiul tSu privat. 19 stli pe dinafard o groazi de statistici din ‘n’ sporturi, statistici care aparent sunt total nefolositoare. ‘hu folosesti dous cuvinte, dacs e nevoie doar de unul. Cénd nu folasesti un ‘cuvant dacd nu e nevoie de vreunul. oti face ravagii si jigni pe toatd lumea prezenté printr-o simpla replica mesajul tiu nu este infeles pentru ci exprimi exact ceea ce trebuie si cexprime, far8 nimi in plus. {ti spul: “oamenii sunt naspa”. bati recordul fa replica “nu-mi pasa”. dacd intri intr-o casa, calculezi instant suprafata utili, pretul de cost si, eventual, cauti stélpii de rezistents, in ideea ci poti copia proiectul pentru tine. ‘ncerci s8 imbundt3testi performantele nei unelte dezmembrand-o, cu toate 3 nu are nicio defectiune. “cautd sd isi indeplineascé visul, dor de multe ‘ori are efect lacrimogen asupra celorlalti” Atent la nevoile celorlalti, nu are nevola de a impresiona sau controla pe ceilalti. ‘Nevoia nr. 1 ~ si ofere propriile servicii, dar cu propriile conditi Este vazut de ceilalti drept o persoani calmé, modest, pozitiv’; céteodatd pare visdtoare si incapabila sd isi asume o responsabilitate. Se vede pe sine insusi realist, tsi accept’ propriile defecte si calitati si este multumit cu ambele. lucreazé cel mai bine intr-un loc plicut ambiental. Luereaz’ prost cénd este controlat des; cand exist conflicte interpersonale. Ca membru al unei echipe contribuie prin loialitatea de care di dovads, oferind solutii la probleme practice; are abilitatea de a raspunde rapid fn crizd de timp. Este un lider oportunist, care creeazi o atmosfer ce suport’ performanta. Actiunile sale pot fi interpretate de multe ori drept incapacitate de a trasa directii clare. Refine derapajele din echipa si deseori di feedback subtil celor care nu aduc rezultate in echip3. Locul de munc& ideal este unul care oferd

S-ar putea să vă placă și