4.1.1.

Amenajarile industriale

În perioada contemporană, în distribuţia şi structura zonelor industriale au intervenit

schimbări foarte profunde, determinate de procesul de industrializare. Au fost organizate noi
zone industriale după principiul platformelor industriale, dotate în comun cu surse de energie
(electricitate, gaz), apă industrială, mijloace de transport, instalaţii de epurare a apei, etc.
Ţinându-se seama de terenul liber pentru construcţii, precum şi de regimul vânturilor, pentru a
evita poluarea atmosferei cartierelor de locuinţe, s-a organizat principala zonă industrială în estul
oraşului, acolo unde funcţionează astăzi S.C. S.M.R. S.A.( fosta I.O.B.). Amplasarea acestei
platforme industriale s-a făcut într-o zonă cu terenuri neproductive, degradate, în apropierea căii
ferate, înlesnind cheltuielile de transport atât pentru forţa de muncă, cât şi pentru materiile prime
aduse de la distanţe mari, sau produsele finite transportate în ţară sau peste hotare.

Faţă de zona rezidenţială a oraşului şi de satele vecine, se află relativ aproape, la numai
10- 15 minute.

Există însă şi unităţi industriale dispersate în mijlocul cartierelor de locuinţe (S.C.

INSTIRIG S.A., S.C. TERMEX S.A. Grupul International Automotive Components – IAC - , SC
SIMONA SRL – industria cărnii),dar prin mărimea şi activitatea lor mai redusă, nu afectează
prea mult peisajul urban.

Industrializarea oraşului a dus şi la conectarea lui, la legarea organică a diferitelor

componente ale sistemului urban. Suprafaţa ocupată de zona industrială este de 66 ha, ceea ce
reprezintă aproximativ 24% din suprafaţa oraşului.

În oraşul Balş întreprinderile industriale , prin profilul lor, nu pun probleme complicate în
ceea ce priveşte poluarea mediului. Totuşi, prin însăşi existenţa vieţii urbane se exercită o
anumită presiune umană asupra mediului natural, însă fără o implicaţie majoră pentru această
zonă.

Toate aceste amenajări industriale au un impact asupra mediului care prin activităţile pe care
le desfăşoară emit în atmoseferă noxe cumar fi:dioxid de sulf,monoxid de carbon,pulberi in
suspensie şi sedimentabile.(din valorile obţinute se poate observa că unii poluanţi au fost sub
limitele prevăzute de normativeleOM 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot şi oxizilor de azot, pulberilor in suspensie (PM10 şi
PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului in aerul inconjurător) )

Resturile animalelor rezultate din abatoare,dejecţiile acestora au efecte m în calitatea

apei freatice ceea ce implică un risc sporit pentru sănătatea oamenilor, mai ales datorită faptului
că aceste surse se află în imediata apropriere a spaţiilor locuibile.

De asemenea datorită complexităţii activităţilor economice ce se desfasoară în zona

orşului Balş, sunt evacuate pe sol substanţe apreciabile ca mărime şi diversitate. Pe primul loc se
situează zgura de la cuptoarele celor trei agenti economici principali din oraş, apoi pulberile fine,
materialele rezultate de la reparaţia cuptoarelor, fragmente de dale catodice, deşeuri de cărămidă,
betoane.

Ca si impacte se disting ploile acide,acidifierea apei,eutrofizarea,degradarea solului,

impact asupra sănătăţii omenirii,dar şi noxele provenite de pe platformele industriale au efecte
negative asupra vegetatiei spontane sau cultivate si in zonele limitrofe se manifesta prin uscarea
padurilor, pomilor fructiferi si culturilor.

În concluzie, se poate aprecia că oraşul Balş dispune de o structură zonală diferenţiată

şi complexă, specifică oraşelor româneşti.

În prezent s-a ajuns la un acord aproape general că una din problemele-cheie în

continuarea dezvoltării economiei oraşului Balş, este dezvoltarea dinamică a unei infrastructuri
în termeni largi.