UNIVERISTATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ

Experiment – influența anonimatului în performarea comportamentelor neconforme cu

normele sociale

PISCUREANU LAURA-GEORGIANA

ANUL I, SERIA II, GRUPA 2

MATERIA: PSIHOLOGIE SOCIALĂ

BUCUREȘTI

2018
 Ipoteza experimentului: Dacă apartenenții unui grup se află sub anonimat, atunci
posibilitatea ca ei să performeze comportamente neconforme cu normele sociale crește.
Variabila dependetă este constiuită de ipostaza de anonimat, iar cea dependentă de
performarea comportamentelor aflate în discordanță cu normele sociale.

Ipoteza menționată face referire la fenomenul de de individualizare în cadrul

comportamentului colectiv, care blochează sau reduce conștiința de sine a indivizilor,
dezinhibându-le comportamentele. Un factor care favorizează acest fenomen este chiar
anonimatul, fapt studiat și dovedit de către mai mulți psihosociologi în experimentele făcute
de-a lungul timpului.

La experiment participă 60 de studenți care au ales să se înscrie voluntari, în urma

unui anunț dat într-o universitate, pentru participarea la un experiment în care să le testeze
atenția, inteligența și perspicacitatea. Ajunși în laborator, experimentatorul i-a împărțit pe
subiecți în două grupuri experimentale, instruindu-le separat, pe rând, având totuși aceeași
sarcină, aceea de a juca sah, iar dacă vor câștiga, vor fi chiar și premiați cu 50 lei pentru
fiecare joc câștigat. În grupul de control, fiecare dintre subiecţi s-a cunoscut cu ceilalţi
membrii şi chiar şi cu experimentatorul, apoi au fost rugați să nu trișeze pe parcursul jocului.
În cel de-al doilea grup, subiecții nu au făcut cunoștință nici între ei, nici cu experimentatorul,
acesta doar prezentându-se în fața întregului grup, fiind rugați să nu trișeze în timpul jocului,
și au fost rugați să poarte hanorace de culoare închisă, cu glugi care să le acopere privirea,
astfel încât să nu-și intimideze adversarul. Măsurarea efectului studiat, performarea
comportamentelor neconforme în ipostaza de anonimat, se va face prin numărarea subiecților
care încalcă rugăminţii menționate de experimentator în instruire (aceea de a nu trişa), în
contextul ipostazei în care se află ( anonimat sau fiind cunoscuți atât de experimentator cât și
de întreg grupul de subiecți).

Referitor la rezultatul experimentului, se anticipează că în grupul de control numărul

celor care iți vor premite să trișeze va fi de cel mult cinci persoane, având în vedere faptul că
subiecții se cunosc între ei, dar și cu experminentatorul, fiindu-le reținut numele, iar în cel de-
al doilea grup se estimează că numărul celor care vor trișa va fi de minim 18, starea de
anonimat favorizând posibilitatea de a trișa pentru a obține cât mai mulți bani.

Un astfel de experiment este relevant şi ar trebui realizat deoarce pot fi observate

foarte uşor comportamente umane manifestate în contexte în care indivizii ştiu că ar trebui să
adopte un anumit tip de comportament considerat corect sau valorizat, dar totuşi acesta nu
corespunde cu ceea ce doresc ei să facă sau să obţină. Rezultatul experimentului poate avea
aplicabilitate în activitatea desfăşurată în domeniul social, de către instituţiile non-
guvernamentale care au ca scop reintegrarea deţinuţilor eliberaţi şi evitarea recidivei. O dată
cunoscut faptul că efectuarea unor infracţiuni a fost favorizată de deindividualizare în
defăşurarea activităţii profesionale a unui grup mai mare, aceste organizaţii îi pot consilia pe
făptuitori ca pe viitor să nu repete această faptă.

Bibliografie

Chelcea, Septimiu (2010), PSIHOSOCIOLOGIE Teorii, cercetări, aplicații, București,

Editura POLIROM