PROIECT DIDACTIC

Data:09 .04. 2009

Clasa: a XII-a A (matematică- informatică)
Titlul lecţiei: Textul argumentativ
Tipul lecţiei: fixare de cunoştinţe
Competenţe generale:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare

2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
3. Argumentarea scrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
a) COGNITIVE:
La sfârşitul activităţii, elevii vor fi capabili:
C1 –Să prezinte trăsăturile textului argumentativ;
C2 – Să voteze un citat pe care ulterior să îl comenteze;
C3 - Să aplice noţiunile dobândite anterior în crearea unor texte argumentative;
C4- Să identifice mijloace lingvistice de persuasiune în texte argumentative date;
C5- Să-şi susţină punctul de vedere pe o temă dată;
C6 - Să identifice si sa utilizeze în compunerile argumentative conectorii logici.

b) AFECTIVE :
C1 – Să dovedească receptivitate faţă de propunerea făcută prin acest demers didactic;
C2 – Să fie dispuşi să integreze cunoştinţele în sistemul propriu de valori estetice ;
C3- Să-şi dezvolte gândirea creatoare şi gustul pentru literatură

1
Strategia didactică: euristică
Metode şi procedee :
învăţarea prin descoperire
spargerea gheţii
învăţarea prin cooperare
„profesor pentru 5 minute”
„votaţi citatul”
problematizarea
ciorchinele
scaunul autorului
Mijloace:
prezentare Power Point
videoproiector, calculator
fişe de lucru
Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe
RESURSE
a) umane: elevii clasei a XII-a A;
b) de timp: 50 minute
c) materiale: fişe, caiete de notiţe, suport magnetic, noile tehnologii
d) bibliografice:
1. oficiale:
 Curriculum şcolar naţional
 Curriculum Aria „Limbă şi comunicare”. „Limba şi literatura română”, pp.18-22.
2. pedagogice:
 Sinteze didactice, Casa Corpului Didactic, Bacău, 1991, pp.11-15;
 Dumitriu Gheorghe şi Dumitriu Constanţa, Psihopedagogie, Bacău, Editura Alma Mater, 2002
3. metodice:
 Constanţa Bărboi coordonator, Limba şi literatura română în liceu, Craiova, 1988.
 Alexandru Bojin coordonator, Îndrumări metodice privind studierea limbii şi literaturii române în şcoală, Bucureşti, Editura
Didactică şi Pedagogică, 1980.

2
  Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom,
1999.
,

SCENARIUL DIDACTIC

Eveniment Conţinutul instructiv- Conexiune inversă Timp Strategia didactică Evaluare

instrucţional educativ
1. Moment - salut, pregătirea materialului - elevii îşi pregătesc materialele 1`
organizatoric necesar necesare

2. Captarea atenţiei - Se începe discuţia de la un Exerciţiu de spargere a gheţii: 2`

exerciţiu de spargere a gheţii prin
care elevii vor pătrunde în lumea
argumentării.
- Profesorul şi elevii se prezintă - „spargerea gheţii”
spunându-şi prenumele şi Chestionarea orală
caracterizându-se cu un adjectiv care
începe cu aceeaşi literă cu care începe - activitate frontală
prenumele, aducând şi câte un argument
al alegerii acelei caracteristici. - activitate individuală
Ex. Ionela – isteaţă pentru că mă descurc
în orice situaţie

3. Enunţarea temei şi - Se anunţă tema lecţiei (Textul - Se prezintă obiectivele lecţiei în 1`

a obiectivelor argumentativ) , obiectivele şi
sarcinile de lucru.
termeni accesibili, aşa încât elevii să - prezentarea orală
înţeleagă nu atât finalitatea acesteia în
ceea ce priveşte cunoştinţele însuşite, cât
mai ales la nivelul comportamentelor
aşteptate.

3
 - Utilizându-se tehnica „Profesor
4.Actualizarea pentru 5 minute”, unul dintre elevi
informaţiilor ancoră este solicitat să reactualizeze
câteva informaţii cu privire la
textul argumentativ ( definiţia,
structură, conectori)
- Profesorul propune 3 citate din
variantele de bacalaureat, urmând
ca elevii să voteze unul dintre ele
pe baza căruia să se realizeze un
text argumentativ în clasă.
- După alegerea citatului, se
propune realizarea câte unui
ciorchine pentru cuvintele –cheie
5. Dirijarea învăţării ale acestuia, urmând ca ideile
discutate să stea la baza realizării
textului argumentativ.
- Pe baza informaţiilor obţinute în
urma realizării ciorchinelui, elevii
sunt împărţiţi în mai multe grupe
pentru a redacta textul
argumentativ. Unii vor lucra în
perechi, fiecare având o anumită
sarcină (primii scriu ipoteza,
ceilalţi primul argument, alţii
exemplu pentru primul argument,
al doilea argument, exemplu şi
pentru acest argument şi ultimii
concluzia), în timp ce alţii vor fi
împărţiţi în două grupe , dintre
care una va lucra un text
argumentativ care să susţină
punctul de vedere cuprins în citat,
- Elevii urmăresc prezentarea colegului 5`
lor referitoare la textul argumentativ, - prezentare Power Point Tehnica întrebărilor
punând întrebări acolo unde este cazul. şi a răspunsurilor
- activitate frontală
- tehnica „Votaţi
- Elevii votează unul dintre cele 3 citate citatul”
propuse. (Anexa 1)
Observarea
- ciorchinele sistematică a
- Elevii vor propune cuvinte care să facă elevilor
parte din ciorchine, referindu-se şi la - activitate frontală
personaje din operele literare studiate
care să constituie exemple în cadrul
textului argumentativ.
20` - activitate pe grupe de
lucru Proba orală
- Cei care sunt grupaţi în perechi vor
rezolva pe rând sarcinile de lucru.
- expunerea
- exerciţiul Rezolvarea
- Dintre cele două grupe rămase, una va sarcinilor de lucru
susţine afirmaţia din citat, iar cealaltă o
va combate, cu argumente pertinente.
- explicaţia
- Toate cele 3 texte argumentative - învăţarea prin
rezultate vor fi citite şi discutate, în descoperire
vederea evidenţierii punctelor tari şi
punctelor slabe ale acestora.
4
 iar cealaltă să îl combată.
- Profesorul propune spre vizionare
un fragment din piesa lui
6. Obţinerea Caragiale, O scrisoare pierdută
performanţelor şi (discursul lui Farfuridi), cerând
asigurarea feed- elevilor să motiveze dacă textul
backului întruneşte condiţiile unui text
argumentativ.
- Într-o oră anterioară, profesorul a
cerut elevilor să-şi aleagă doi
reprezentanţi care să candideze
pentru funcţia de Primarul elevilor.
Acum ei îşi vor prezenta
discursurile, încercând să fie cât
mai convingători.
- Înainte de a se stabili câştigătorul
se va utiliza tehnica scaunul
autorului.
7. Evaluarea - Evaluarea se face pe tot parcursul
performanţelor lecţiei prin aprecieri şi observaţii
curente. Sunt notaţi cei cu o
contribuţie deosebită la realizarea
orei.
8. Asigurarea retenţiei - Se reiau punctele esenţiale ce
şi a transferului trebuie urmărite într-un text - Elevii răspund întrebărilor profesorului
argumentativ şi li se dă elevilor ca şi îşi notează tema pentru acasă.
temă fişa de lucru din Anexa 3.
- Frontal, elevii vor observa că textul nu
respectă tehnica argumentării şi nu este 5` - problematizarea
persuasiv, nerespectând structura unui Observarea
asemenea text şi nici calităţile generale - activitate frontală sistematică a
ale stilului. elevilor
- activitate individuală
- Cei 2 elevi vor participa la un concurs 7`
de discursuri argumentative, prin care - conversaţia euristică
vor încerca să convingă auditoriul că Evaluarea fişelor de
merită să devină Primarul elevilor. lucru
Ceilalţi elevi vor primi un barem ( Anexa - interpretarea
2) şi pe baza acestuia vor hotărî
câştigătorul concursului, menţionând
motivele care i-a determinat să ia
respectiva decizie. Baremul dat va da - scaunul autorului
prilejul elevilor de a se pune în valoare,
a-şi dezvolta personalitatea, prin forma
de prezentare a activităţii si prin metoda Autoevaluarea
autoevaluării.
2`
- expunerea
Observarea curentă
- frontal
2`
- conversaţia euristică
Proba orală
- activitate frontală
5
 ANEXA 1

1. "Acei care cred numai în bani nu sunt prea cinstiţi" (Cilibi Moise, Apropouri)

2. "Inteligenţa face mai mult decât o avere." (Constantin Argetoianu, cf G.Marcuson, Cărticica înţelepciunii româneşti)

3. "Gloria nu este efemeră. Efemeri sunt numai cei care o au." (Tudor Muşatescu, Scrieri)

6
 ANEXA 2 - Barem

Se vor puncta următoarele elemente:

a. Conţinutul şi structura argumentării

- formularea clară a ipotezei/ a propriei opinii fata de afirmaţia dată;

- enunţarea a doua argumente (pro şi/ sau contra) viabile, pertinente, adecvate ipotezei si dezvoltarea lor convingătoare, prin
exemplificări sau prin explicaţii clare
- formularea unei concluzii adecvate.

b. Construcţia discursului de tip argumentativ

- organizarea ideilor in scris (coerenţa si coeziunea textului; text clar organizat, cu echilibru între cele trei componente: ipoteza -
argumente - concluzie; construcţia paragrafelor subliniază ideile);
- utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate discursului de tip argumentativ (de exemplu, verbe de opinie: a crede, a considera, a
presupune etc.; adverbe/ locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative: probabil, posibil, desigur, fără
îndoială, cu siguranţa etc.; conjuncţii/ locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip
cauzal, consecutiv, final, conclusiv etc.: deoarece, din cauza ca, încât, ca sa, aşadar etc.; conectori argumentativi: în primul rând, în
plus, de fapt, oricum, în ceea ce priveşte, prin urmare, în realitate etc.).

c. Corectitudinea limbii utilizate

d. Capacitatea de a comunica în mod deschis:

 Prezintă argumentele fără ezitări
7
  folosesc elemente non-verbale şi paraverbale cu rol persuasiv (intonaţie, contact vizual, gesturi)

ANEXA 3

Se dă textul :

,,În opinia mea, afirmaţia lui N. Iorga, conform căreia Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi înainte de toate a învăţa este
îndreptăţită, căci şcoala trebuie să furnizeze, înainte de toate, metode de învăţare, nu cunoştinţe de-a gata, pe care memoria nu le
poate găzdui la nesfârşit.
Pe de o parte noţiunea de şcoală a fost mereu asociată cu cea de educaţie. De altfel, sensul etimologic însuşi al cuvântului se poate
constitui în argument care să susţină afirmaţia gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creştere
spirituală, iar acest sens încă se menţine. Desigur că şcoala trebuie să devină tot mai dinamică şi să răspundă ritmului alert al
dezvoltării societăţii. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev în aşa fel încât el să-şi canalizeze atenţia totdeauna spre ceea ce este
esenţial pentru cariera pe care vrea s-o urmeze.
Pe de altă parte, nimeni nu poate nega importanţa şcolii în formarea omului, întrucât acesta este o fiinţă raţională pe care o
caracterizează capacitatea de a învăţa. Cu certitudine arma imbatabilă a omului este gândirea şi cred că, în afara, şcolii aceasta este
insuficient stimulată.
În concluzie, conservatoare sau liberală, şcoala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul ei suprem, acela de a forma spiritul uman.
Pentru aceasta orice elev trebuie, fireşte, să înveţe mai întâi a învăţa.”

Cerinţe:

1. Identificaţi părţile componente ale textului argumentativ.

2. Găsiti conectorii specifici fiecăreia dintre cele trei etape ale argumentaăii şi precizaţi rolul lor în text.