Curs 2

Substraturi de funda?ie
a) substratul izolator: -se utilizeaz? atunci când p?mântul din
patul drumului con?ine elemente pr?foase sau argiloase care pot p?trunde
printre granulele stratului de funda?ie ?i pot provoca umfl?ri.
Acest strat este construit pe baza principiului filtrului invers (m?
rimea granulelor cre?te de jos în sus). Pentru a nu exista pericolul
colmat?rii, trebuie îndeplinit? condi?ia:

D15 / D85 = 4 … 5 ;

D15 – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 15 % din materialul care
alc?tuie?te stratul de funda?ie;
D85 – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 85 % din p?mântul care
alc?tuie?te patul drumului.
Dac? aceast? condi?ie nu este îndeplinit? se precede acest strat
izolator. El este alc?tuit în general din nisip ?i poate fi alc?tuit ?i
din geo-textile. Grosimea stratului izolant din nisip este de 7 cm. Dup?
compactare ?i nu se ia în considerare la dimensionarea a sistemului rutier
?i de asemenea nu se include în grosimea total? a sistemului rutier pentru
calculul structurii la înghe?- dezghe?.
Stratul izolant din geo-textile poate îndeplini ?i rolul de strat
drenant cu condi?ia de a fi executat pân? la taluzurile ?an?urilor ?i de a
fi amplasat cu min. 15 cm.deasupra fundului ?an?ului.Tot ca strat izolant
poate fi considerat ?i stratul termoizolant care se execut? din zgur?
expandat? sau din zgur? granulat? de furnal,cu scopul asigur?rii la
inghe?- dezghe?.
Grosimea acestui strat este de min. 12 cm. Acest strat nu se ia în
considerare la dimensionarea sistemului rutier, dar se include în grosimea
total? pentru prevenirea degrad?rilor din înghe?- dezghe?.
b) substratul drenant: -are rolul de a coleta ?i evacua apele ce
provin din precipita?ii ?i se infiltreaz? în corpul drumului în timpul
execu?iei sau ulterior.
Se execut? în general din balast de râu. Grosimea acestui strat este
de min. 10 cm. dup? compactare. Acest strat se ia în considerare la
dimensionarea sistemului rutier,iar grosimea acestuia se include în
grosimea total? pentru calculul la înghe?- dezghe?. Pentru îndep?rtarea
apei din aceste straturi se prev?d ni?te drenuri numite drenuri de
acostament care au l??imea de 20 … 30 cm. ?i sunt a?ezate la
10 … 20 m alternativ, de o parte ?i de alta a p?r?ii carosabile.
Gura drenului trebuie s? fie cu 15 cm. deaspra fundului ?an?ului.

desen

c) substratul anticapilar: -se execut? din balast ?i are scopul de

a împiedica ascensiunea prin capilaritate a apei din p?mântul de funda?ie
înspre straturile superioare.
Grosimea stratului anticapilar este de min. 15 cm ?i trebuie s? fie
mai mare decât în?l?imea capilar? maxim?. Acest strat se ia în considerare
la dimensionarea sistemului rutier,iar grosimea acestuia se include în
grosimea total? pentru calculul la înghe?- dezghe?.

Funda?ii rutiere

1
 Prin funda?ia unui drum se în?elege un strat sau un ansamblu de
straturi care primesc, transmit ?i repartizeaz? patului drumului
,eforturile verticale provenite din trafic. Aceste eforturi nu trebuie s?
dep??easc? portan?a patului drumului în condi?iile cele mai defavorabile
care pot s? apar? în perioada de perspectiv? considerat? în calculul de
dimensionare.
Având în vedere pozi?ia funda?iei în cadrul sistemului rutier ?i
datorit? faptului c? eforturile unitare care iau na?tere din trafic
descresc cu adâncimea, funda?ia se poate realiza din materiale mai pu?in
rezistente din punct de vedere mecanic.
Se pot utiliza materiale locale: nisip, balast, piatr? spart?, de?
euri de carier?, p?mânt din patul drumului.
În func?ie de materialele utilizate se disting urm?toarele tipuri de
funda?ii:
a) funda?ii din agregate naturale;
b) funda?ii din împietruiri existente;
c) funda?ii din beton de ciment;
d) funda?ii din materiale stabilizate.

a) Funda?ii din agregate naturale

1. funda?ii din balast

Condi?ii pentru balast:
-s? aib? o granulozitate continu?, necesar? ob?inerii unui grad de
compactare mare.
-dimensiunile granulelor 0…71 mm;
-propor?ia de sort de la 0…7.1mm s? reprezinte cca 15..20 %;
-echivalentul de nisip EN = min. 30 %;
-rezisten?a la uzur? aproximativ 25%;
-pentru a se putea realiza o bun? compactare , se recomand? ca materialele
ce se vor utiliza s? fie în prealabil concasate (sau cel pu?in 30…40 % din
materialul care se utilizeaz?);
-grosimea minim? a funda?iei de balast este de 15 cm, iar grosimea maxim?
poate ajunge pân? la 30 cm.
Ca proces tehnologic de realizare azem:
-a?ezarea unui strat de balast de 15 cm;
-o cilindrare u?oar? cu cilindrii de 6…8 t;
-se strope?te cu ap? pân? la atingerea umidit??ii optime calculat? prin
metoda Proctor modificat.
-se cilindreaz? cu cilindrii grei (10…14 t ),sau cilindrii compactori
vibratori.
Deoarece, datorit? formei rontujite a granulelor nu se poate realiza
o compactare foarte bun?, în general este necesar? o îndesare sub circula?
ie timp de cel pu?in o lun? înainte de acoperirea cu alte straturi.
2. funda?ii din nisip
-au un domeniu mai restrâns de utilizare ?i se folosesc în general acolo
unde avem un pavaj din pavele sau din bolovani (ca îmbr?c?minte).
-grosimea acestei funda?ii este de cca 15 cm înainte de compactare.Opera?
ia de compactare la straturile de nisip se nume?te pilonare (inclusiv
stropirea cu ap?).
Condi?ii impuse pentru nisip:
-s? nu fie sensibil la ap?;
-sortul sub 0.071 mm s? reprezinte max. 10 %.

2
 Proces tehnologic de realizare:-acela?i ca ?i la funda?ia din
balast.Se recomand? compactarea prin vibrare a nisipului.
3. funda?ie din piatr? spart?
a) funda?ie din piatr? spart? mare –RASSEL-
Aceste funda?ii sunt alc?tuite dintr-un strat inferior de balast ?i un
strat superior de piatr? spart? mare sort 63..90 de min. 12 cm grosime.
Realizarea acestui tip de funda?ie necesit? urm?toarele:
-a?ezarea ?i compactarea stratului de balast;
-a?ternera stratului de piatr? spart? cu autogred?rul, astfel încât
stratul de balast s? nu fie drenant;
-compactarea u?oar? cu compactoare cu rulouri netede de 6…8 t dup? care
opera?ia se continu? cu compactori pe pneuri de 10…14 t.
Regula de cilindrare este de la margine înspre ax în fî?ii paralele
cu axul drumului, suprapus cu 20 cm. Deplasarea se face cu vitez? mic? f?
r? ?erpuiri sau întoarceri. Dac? drumul este în pant?, cilindrarea se face
în sens de urcare ; în curbe ,dinspre interiorul curbei spre exterior.
Cilindrarea se execut? pân? la împ?narea pietrele (pân? când pietrele
sunt fixate). Împ?narea cu split, sort 16…25, urmat? de o nou? compactare.
Înoroierea a golurilor r?mase cu savur? sort 0…8 mm cu nisip gr?un?os 0…
7.1mm; stropirea cu ap? ; cilindrarea.
Cilindrarea se considerat? atunci când o piatr? aruncat? în fa?a
cilindrului nu p?trunde în strat ,ci se sf?râm?.
b) funda?ie din piatr? spart? amestec optimal
Etapele realiz?rii:
-stabilirea propor?iilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatr?
spart? în vederea realiz?rii compozi?iei granulometrice a amestecului
optimal;
-stabilirea umidit??ii optime de compactare;
-realizarea amestecului se face într-o instala?ie de nisip stabilizat
prev?zut cu predozatoare.
-a?ternerea materialului se face cu un repartizator finisor de asfalt ?i
se completeaz? dac? este cazul cu ap? pân? la ob?inerea umidit??ii optime
de compactare.
-compactarea se face cu compactoare pe pneuri sau vibratoare.
c) funda?ie din blocaj de piatr? brut?
Se aplic? numai pe terenuri foarte slabe sau atunci când avem
nevoie de o rezisten?? foarte mare a funda?iei. Se execut? numai din
piatr? brut? de dimensiuni 80…250 mm sau din bolovani de râu pe un strat
de 8…10 cm de nisip sau balast. A?ezarea pietrelor se face cu baza mare în
jos, manual pe un strat de nisip de 5 cm, cu rosturile ?esute, fiind
dispuse cât mai strâns unele lâng? altele ?i cu latura mare perpndicular?
pe axa drumului.
Pe suprafa?a acestui strat se a?terne un strat de nisip gr?un?os care
se întinde cu periile pentru a putea p?trunde în golurile dintre pietre ?i
a le umple.
Etapele de realizare :
-a?ternerea stratului inferior din nisip sau balast ;
-compactarea acestui strat ;
-realizarea stratului din piatr? brut? ;
-împ?narea cu alic?rie sau piatr? spart? sort 40…63 cm;
-cilindrare ;
-împ?nare cu split sort 16…25 ;
-cilindrare ;
-stropire cu ap? ,
-înoroiere cu nisip gr?un?os ;
3
-cilindrare.
a) Funda?ii din împietruiri existente.
Se utilizeaz? pentru drumuri comunale sau jude?ene, unde în timp s-au
ad?ugat cantit??i de balast sau piatr? spart?. Se scarific? mai întâi
aceste împietruiri pe min. 5 cm ?i se analizeaz? materialul existent.
Dac? acest material corespunde, acesta va r?mâne ?i va fi completat
cu un material de adaos. Dac? nu corespunde, va fi îndep?rtat.
Modul de utilizare a împietruirilor existente se stabile?te în func?
ie de l??imea ?i grosimea acestora precum ?i în func?ie de calitatea
materialelor componente astfel:
-în cazul în care împietruirea nu se întinde pe toat? l??imea patului
drumului, iar grosimea ei este mai mic? de 10 cm ; nu se va lua în
considerare la alc?tuirea sistemului rutier , dar se va scarifica ?i
reprofila.
-în cazul în care împietruirea se întinde pe toat? l??imea patului
drumului, iar grosimea ei este de minim 10 cm ; se va lua în considerare
la dimensionarea sistemului rutier .
-în cazul în care împietruirea nu se întinde pe toat? l??imea patului
drumului, dar are grosimea mai mare de 10 cm ; se va scarifica , reprofila
?i compacta alc?tuind stratul de funda?ie care va fi luat în considerare
la alc?tuirea sistemului rutier cu grosimea rezultat? dup? reprofilare.
Împietruirea poate constitui un strat de funda?ie numai dac? este
alc?tuit? ca atare sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale
care îndeplinesc condi?iile tehnice cerute de normative. Grosimea real? a
împietruirii ?i calitatea materialelor se stabilesc prin sondaj ?i analiz?
de laborator.
c) funda?ii de beton de ciment
Se utilizeaz? la pavaje din piatr? natural? ?i la îmbr?c?min?i
bituminoase executate în ora?e.
Funda?ia din beton de ciment se execut? în grosime minim? de 12 cm,
dar în cazul drumurilor cu trafic intens ?i greu pot ajunge pân? la 25…30
cm. Aceste betoane din straturile de funda?ie se execut? în general cu
agregate din balastier?.
Execu?ia funda?iei necesit? urm?toareleopera?ii:
-amenajarea stratului suport ;
-stabilirea compozi?iei betonului ;
-prepararea ?i transportul betonului ;
-a?ternerea betonului între longrine metalice sau între cofraje de alt tip
;
-compactarea betonului.
Pentru m?rirea rugozit??ii stratului de beton, dac? îmbr?c?mintea
utilizat? va fi bituminoas?, la compactare se utilizeaz? rulouri (picior
de oaie).
Stratul de beton va fi prev?zut cu rosturi de dilata?ie ?i de lucru
pe toat? grosimea stratului ,stabilite în func?ie de condi?iile locale, la
distan?e de maxim 40 m.Când func?ia se utilizeaz? la un pavaj, se poate
renun?a la rosturile transversle de contrac?ie.
Dup? ob?inerea rezisten?elor prescrise pentru beton, funda?iei se
poate acoperi cu îmbr?c?mintea prev?zut?.
c) funda?ii din p?mânturi stabilizate
a) Funda?ii din împietruiri existente.
Se utilizeaz? pentru drumuri comunale sau jude?ene, unde în timp s-au
ad?ugat cantit??i de balast sau piatr? spart?. Se scarific? mai întâi
aceste împietruiri pe min. 5 cm ?i se analizeaz? materialul existent.

4
 Dac? acest material corespunde, acesta va r?mâne ?i va fi completat
cu un material de adaos. Dac? nu corespunde, va fi îndep?rtat.
Modul de utilizare a împietruirilor existente se stabile?te în func?
ie de l??imea ?i grosimea acestora precum ?i în func?ie de calitatea
materialelor componente astfel:
-în cazul în care împietruirea nu se întinde pe toat? l??imea patului
drumului, iar grosimea ei este mai mic? de 10 cm ; nu se va lua în
considerare la alc?tuirea sistemului rutier , dar se va scarifica ?i
reprofila.
-în cazul în care împietruirea se întinde pe toat? l??imea patului
drumului, iar grosimea ei este de minim 10 cm ; se va lua în considerare
la dimensionarea sistemului rutier .
-în cazul în care împietruirea nu se întinde pe toat? l??imea patului
drumului, dar are grosimea mai mare de 10 cm ; se va scarifica , reprofila
?i compacta alc?tuind stratul de funda?ie care va fi luat în considerare
la alc?tuirea sistemului rutier cu grosimea rezultat? dup? reprofilare.
Împietruirea poate constitui un strat de funda?ie numai dac? este
alc?tuit? ca atare sau în adaos cu alte agregate naturale din materiale
care îndeplinesc condi?iile tehnice cerute de normative. Grosimea real? a
împietruirii ?i calitatea materialelor se stabilesc prin sondaj ?i analiz?
de laborator.
c) funda?ii de beton de ciment
Se utilizeaz? la pavaje din piatr? natural? ?i la îmbr?c?min?i
bituminoase executate în ora?e.
Funda?ia din beton de ciment se execut? în grosime minim? de 12 cm,
dar în cazul drumurilor cu trafic intens ?i greu pot ajunge pân? la 25…30
cm. Aceste betoane din straturile de funda?ie se execut? în general cu
agregate din balastier?.
Execu?ia funda?iei necesit? urm?toareleopera?ii:
-amenajarea stratului suport ;
-stabilirea compozi?iei betonului ;
-prepararea ?i transportul betonului ;
-a?ternerea betonului între longrine metalice sau între cofraje de alt tip
;
-compactarea betonului.
Pentru m?rirea rugozit??ii stratului de beton, dac? îmbr?c?mintea
utilizat? va fi bituminoas?, la compactare se utilizeaz? rulouri (picior
de oaie).
Stratul de beton va fi prev?zut cu rosturi de dilata?ie ?i de lucru
pe toat? grosimea stratului ,stabilite în func?ie de condi?iile locale, la
distan?e de maxim 40 m.Când func?ia se utilizeaz? la un pavaj, se poate
renun?a la rosturile transversle de contrac?ie.
Dup? ob?inerea rezisten?elor prescrise pentru beton, funda?iei se
poate acoperi cu îmbr?c?mintea prev?zut?.
d) funda?ii din p?mânturi stabilizate
Stabilizarea în scopuri rutiere a p?mântului ?i a altor materiale,
reprezint? modificarea ireversibil? pe cale artificial? a propriet??ilor
lor fizico-mecanice ?i uneori ?i a celor chimice în scopul amelior?rii
acestora.
Straturile rutiere realizate din astfel de materiale au
caracteristici fizico-mecanice bune, rezistând în bune condi?ii atât
traficului cât ?i ac?iunilor climatice.
Stabilizarea p?mânturilor se poate realiza prin :

5
- stabilizarea mecanic?: este bazat? pe îmbun?t??irea compozi?iei
granulometrice a unui material existent prin ad?ugarea unui material de
aport ?i realizarea unei compact?ri puternice.
În acest caz ob?inerea rezisten?elor mecanice sporite se bazeaz? pe m?
rimea unghiului de frecare intern?.
- stabilizarea cu lian?i :se bazeaz? pe ac?iunea lian?ilor de aglomerare a
materialului, ceea ce duce la impermeabilitate.
- stabilizarea cu substan?e chimice: se bazeaz? pe reac?ia fizico-chimic?
dintre produsul utilizat ?i p?mânt ?i în acest caz rezultatul este m?rimea
coeziunii sau impermeabilizare.
Pentru construc?ile rutiere, metodele de stabilizare se folosesc în
urm?toarele cazuri: la ameliorarea caracteristicilor fizico-mecanice a p?
mânturilor din straturile superioare ale terasamentelor ?i din patul
drumului; la realizarea substraturilor hidro ?i termo izolante; la
realizarea funda?iilor pentru sisteme rutiere grele; la execu?ia stratului
de baz? pentru sistem rutiere mijloci; la execu?ia straturilor portante
pentru drumuri cu îmbr?c?min?i provizorii.
Avantaje :
- folosirea pe scar? larg? a materialelor locale: p?mânt de pe platforma
drumului, material existent în împietruirea drumului, balasturi sau
nisipuri de orice calitate din balastierele de râu, agregate de carier? de
calitate inferioar? sau de?euri de carier?.
- utilizarea diferitelor tipuri de lian?i a subproduselor ?i a rezidurilor
industriale;
- reducerea volumului transportului de materiale pe c.f. sau cu auto.
- posibilitatea mecaniz?rii opera?iilor de execu?ie ceea ce conduce la o
produc?ie ridicat?.

Funda?ii din p?mânturi stabilizate mecanic

Stabilizarea mecanic? a p?mânturilor poate fi realizat? în urm?

toarele forme:
a) p?mânturi compactat la umiditate optim?
b) p?mânturi ameliorate
c) betoane argiloase

a) p?mânturi compactat la umiditate optim?

Este cel mai simplu mod de stabilizare ?i const? în compactarea
puternic? a p?mântului adus la umiditate optim?.
În urma compact?rii se ob?ine o valoare maxim? a densit??ii aparente
în stare uscat? ?i o porozitate minim?. P?mântul î?i m?re?te gradul de
impermeabilitate, ceea ce duce la m?rirea stabilit??ii acestuia la ac?
iunea apei ?i de asemenea la m?rirea capacit??ii portante.
La compactare se folosesc urm?toarele utilaje: - compactori cu
proeminen?e pe tamburi pentru p?mânturi argiloase tari, cu coeziune mare.
- compactori pe pneuri se utilizeaz?
pentru p?mânturi argiloase cu umiditate ridicat?;

- compactori vibratori pentru p?mânturi sau materiale necoezive s?race în

p?r?i fine.

b) p?mânturi ameliorate
Pentru realizarea unei mai bune compact?ri a p?mântului este bine
ca acesta s? aib? o curb? granulometric? bun?.

6
 Ameliorarea se refer? la îmbun?t??irea calit??ii p?mântului cu
ajutorul unor adaosuri astfel încât amestecul rezultat s? fie cât mai
compactat ?i cu goluri cât mai mici . Îmbun?t??irea granulometric? duce
în general fie la cre?terea unghiului de frecare intern?, fie la cre?terea
coeziunii.
În general, îmbun?t??irea granulozit??ii unui p?mânt se face cu
ajutorul unui material de aport cu caracteristici diferite de ale
primului.
În cazul unui material argilos, materialul de aport trebuie s? fie
bogat în p?r?i fine.
Indicele de plasticitate al amestecului trebuie s? fie Ip = 6…8 % iar
echivalentul de nisip En > 30 %.
Partea fin? respectiv particulele sub 0,071 mm trbuie s? fie cuprins?
între 6…12%, iar dimensiunea maxim? a granulelor s? fie 71 mm.
Tehnologia de execu?ie, în cazul unor terasamente noi, comport? urm?
toarele
faze :- a?ezarea materialelor componente;
- amestecarea materialelor pân? la omogenizarea complet?, cu
controlul permanent al umidit??ii ?i corectarea acesteia pân? la
umiditatea optim? de compactare.
-nivelarea stratului în lung ?i reprofilarea transversal?;
-compactarea stratului cu compactori pe pneuri sau compactori cu
rulouri netede.
În cazul realiz?rii straturilor cu grosime mai mare de 10 cm este
necesar? utilizarea compactorilor vibratori. Gradul de compactare Proctor
modificat este de 98…100 % în cazul unui sistem rutier prev?zut cu îmbr?
c?minte permanent? ?i între 95?i 98 % pentru sisteme rutiere cu îmbr?c?
min?i semipermanente.
În cazul unei împitruiri existente, tehnologia de execu?ie este urm?
toarea:
- scarificarea împietruirii existente pe min.5 cm;
- îndep?rtarea materialului din scarificare, care este necorespunz?toare;
- deplasarea materialului rezultat pe acostamente în cordoane;
- execu?ia patului drumului;
- verificarea stabilit??ii corpului drumului cu compactori cu tamburi
netezi de 10 t;
- o reprofilare final? pentru a fi remediate neregularizate ap?rute dup?
compactare.
c)betoane argiloase: sunt amestecuri confec?ionate dup? principiul
beponului la care liantul este argila coloidal?.
Se disting :
1.Amestecuri optimale
2.Betoane argiloase propriu-zise.

1.Amestecuri optimale: se ob?in respectându-se anumite reguli din dou? sau

mai multe p?mânturi cu caracteristici diferite.
S-a constatat c? amestecul cel mai compact se ob?ine atunci când
golurile dintre granulele unui sort sunt umplute cu granule de 16 ori mai
mici decât cele ale sortului ini?ial, iar propor?ia de granule din sortul
fin, trebuie s? fie cca. 70 % din greutate.
Stabilirea propor?ilor în care trebuie realizat amestecul, se poate
face prin metode analitice, grafo-analitice sau grafice.