Interpretare grafic: Evoluția ritmului anual de creștere al populației din județul Bistrița

Năsăud, în periada 1912 - 2011

Din graficul privind ritmul anual de creștere al populației din județul Bistrița Năsăud
reiese faptul că în perioada 1912 – 1992 a avut loc o creștere continuă a populației. Între 1912 și
1948 populația a fost în creștere, dar în procente destul de mici. De exemplu între 1912 și 1930
ritmul mediu anual de creștere a fost de 0,28 de procente, iar între 1930 și 1948 de 0,25 procente.
Creșterea este destul de mică având în vedere numărul de ani (36 de ani), explicația fiind pusă pe
seama războaielor ce au avut loc în această perioadă, marcată de pierderi de vieți omenești
însemnate. În perioada următoare 1948 – 1977 populația din județul Bistrița Năsăud înregistrează
valori din ce în ce mai mari, culminând cu procentul de 1,18% înrregistrat între anii 1948 – 1956.
Această valoare a fost consemnată ca urmare a profundelor transformări ce au avut loc în viața
economică și socială, precum creșterea numărului de căsătorii, îmbunătățirea condițiilor de viață,
instaurarea unui sistem de ocrotire sanitară din ce în ce mai perfecționat.

După 1957 se observă o diminuare a ritmului anual de creștere, care ajunge la 0,55%
între 1956 – 1966 și 0,56% între 1966-1977, determinată de de efectele legislației din 1957
privind liberalizarea avorturilor. Într-o perioadă de 10 ani se observă o creștere foarte redusă a
populației. Dacă înntre anii 1948 – 1956 aveam o creștere a populației de 2767 de persoane/an,
între anii 1956 – 1966 creșterea se diminuează semnificativ la 1416 de persoane/an.

După anul 1966 se înregistrează din nou o creștere a populației, determinată de măsurile
de consolidare a a familiei și sprijinire a natalității luate de către partidul comunist. Tot în acest
an, se adoptă legea interzicerii avorturilor.

În perioada post-comunistă se constată scăderea din ce în ce mai mare a numărului

populației. Între 1992 și 2002 ritmul mediu anual de creștere înregistrează valori negative -0,48%
implicit -1,18% între 2002 – 2011. Factorii care au dus la scăderea continuă a populației se
numără nataliatatea tot mai mică, pusă pe seama abrogării legii interzicerii avortului mai apoi în
timp natalitatea scăzută a fost determinată și de emanciparea femeilor a căror carieră a începu să
primeze. Alt factor este masiva migrație externă, care a început tot după căderea comunismului
când granițele țării au fost deschise pentru toată lumea. Ca efect a acestor factori se constată în
îmbătrânirea demografică.

Bibliografie: Județele Patriei, Bistrița Năsăud, (1979), Edit. Sport Tursimn, București.
 Densitatea populației/județe, anul 2012

Din harta de mai sus se poate observa că cea mai scăzută densitate a populației (23 loc/kmp) se
înregistrează în județul Tulcea. Acest fapt se datorează condițiilor naturale nefaorabile locuirii
(Tulcea are întinse suprafețe lacustre și mlăștinoase, dat fiind faptul că pe teritoriul acestui județ
se află Delta Dunării).

În a doua categorie (30-60 loc/kmp) se încadrează județele Covasna, Harghita, Bistrița-Năsăud,

Caraș-Severin, Mehedinți, Alba, județe care au întinse suprafețe montane și implicit forestiere,
deci un factor care nu favorizează o densitate mare.

Județele care înregistrează cele mai mari valori ale densității populației sunt Ilfov (230loc/kmp),
Prahova (156loc/kmp), Dâmbovița (123loc/kmp), Iași (132loc/kmp), Galați (113loc/kmp). Județe
cu economie dezvoltată sau cu spor natural ridicat care s-a menținut pozitiv după 1989.
În ceea ce privește densitatea la nivelul UAT cea mai mare valoare se înregistrează în București,
cu 7800 loc/kmp. Această valoare, foarte mare, se înregistrează deoarece suprafața Bucureștiului
nu este foarte mare, iar populația se concentrează pe verticală (existența multor blocuri).

Bibliografie: notițele de curs.

În anul 1990 bilanțul natural era pozitiv în aproximativ toate județele României, făcând excepții
Arad, Carș-Severin, Teleorman și Giurgiu. Județele care au înregistrat cea mai mare valoare a
natalității sunt: Iași, Suceava, Vaslui, Bacău, județe care au cea mai ridicată pondere a populației
tinere. Având în vedere faptul că în anul 1990 s-a înregistrat cel mai mare număr de locuitori din
România (23.2 de milioane de locuitori) este înțeles că până în 1990 natalitate a fost ridicată, pe
fondul legii de interzicere a avorturilor din perioada comunistă.

Vedem că în anul 2011 situația este foarte diferită, în sensul că aproximativ toate județele au un
bilanț natural negativ. Populația a scăzut dramatic din 1990 și până în 2011 datorită mai multor
cauze de ordin economic, cultural. În primul rând după cădera comunismului, granițele țării au
fost deschise, iar migrația externă a fost din ce în ce mai mare, ceea ce a dus la îmbătrânirea
populației. Apoi a fost abrogarea legii de interzicere a avorturilor, dar în acest timp s-a modificat
și mentalitatea populației, în sensul că populația tânără nu se mai căsătorește foarte devreme ci
pentru ei primează cariera.

În județul Teleorman se înregistrează cel mai scăzut bilanț natural (sub -8‰) fapt datorat și
sărăciei județului. În ziarul județului (ziarulteleormanul) este precizat că dor 3 maternități din 5
funcționează, doar în Turnu Măgurele, Alexandria și Roșiorii de Vede.
Specialiştii care au analizat situaţia au constatat că tocmai în zonele unde sărăcia este mai mare
şi unde numărul femeilor este mai mic, natalitatea este mai ridicată. Aceştia susţin că naşterile
nu ţin de situaţia economică, cum am fi tentaţi să credem, ci de libertatea de a face întrerupere
de sarcină, derivată din stabilirea altor priorităţi.

Sociologul Marius Pieleanu a numit „în primul rând, gradul ridicat de sărăcie". „Apoi, lipsa de
educaţie a românilor, care nu sunt obişnuiţi să aibă un medic de familie, să-şi facă un control
periodic şi nişte analize minimale. Aici este vorba despre educaţia de bază, cea care ar trebui
deprinsă în şcoala primară. Chiar şi Biserica ar putea să contribuie la această educaţie, alături
de şcoală", ne-a declarat Marius Pieleanu. O altă problemă punctată de sociolog este sistemul
sanitar. „Nu numai mortalitatea este ridicată în România, la fel este şi morbiditatea. Avem mulţi
oameni bolnavi. Iar această boală colectivă este consecinţa unui sistem de sănătate prost
gestionat".

Hanibal Dumitraşcu a luat în calcul şi emanciparea femeii drept cauză a scăderii natalităţii.
„Femeia de astăzi şi-a pierdut rolul fundamental pe care-l avea în societatea tradiţională de
acum 20 de ani, cel de mamă, de casnică, de gospodină", a conchis specialistul.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/societate/cum-dispare-populatia-romaniei-

1_50ad5ba57c42d5a663939b68/index.html
Din hărțile de mai sus se evidențiază o ușoară predominare a populației feminine și chiar o
creștere a ponderii femeii în timp. Și în anul 1990, dar și în 2012 populația feminină o depășește
pe cea masculină. Acest lucru se datorează supramortalității mascline care a creat în timp un
decalaj de 1 – 2 %. Mortalitatea la bărbați se datorează: viciilor care ucid (fumat, alcool,
droguri), sunt predispuși la boli grave (hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, cancer, etc),
ignoră simptomele și merg rar la medic, accidentele de muncă sunt mai dese (de exeplu cei care
lucrează în domeniul forestier, în construcții ș.a.) și referitor la accidentele de muncă, bărbații
prestează munci mai grele decât femeile.
Concentrația populației în mediu urban din ce în ce mai mare s-a făcu pe fondul evoluției
economiei, în sensul deschiderii a numeroase industrii în orașele județelor, fapt ce a generat un
număr foarte mare de locuri de muncă declanșând o migrație definitivă a populației rurale spre
orașe. Un alt motiv ar fi acela că multe localități au fost declarate orașe, ca urmare a faptului că
României îi trebuia un anumit procent din teritoriu declarat urban pentru aderarea la UE.