1

Planul de securitate al sistemului de alimentare cu apa

1- Importanta sistemului de alimentare cu apa in viata localitatii.

Apa este unul dintre cele mai importante elemente in dezvoltarea omului iar
omul, in epoca medena traieste in localitati. Localitatea (urbana sau rurala)
este modul de organizare sociala pe care omenirea l-a dezvoltat in scopul
economisirii unora dintre resursele necesare vietii: activitate industriala de
producere a bunurilor materiale, educatie si instructie, dezvoltare culturala,
folosire rationala a solului in vederea producerii de alimente, dezvoltarea cailor
de transport,dezvoltarea retelelor de utilitati etc.
Aparenta dezvoltare armonioasa poate conduce si la aspecte negative cum ar
fi:
- Cresterea densitatii populatiei pe suprafete mici fapt care conduce la o
presiune psihologica daunatoare multora dintre activitatile utile,
- Necesitatea asigurarii apei de buna calitate in vederea evitarii
epidemiilor, specifice dezvoltarii in epoca medievala si capitalista
timpurie; aceasta apa nu mai putea fi procurata din vecinatate si drept
urmare a fost nevoie de dezvoltarea unui intreg ansamblu de lucrari
ingineresti, numit sistem de alimentare cu apa, pentru procurarea apei,
- Producerea de apa uzata, din apa folosita in localitate pentru nevoi
directe ale omului sau nevoi indirecte (comert, industrie, etc), apa care
prin calitatea sa ( microorganisme peste 1 milion /l) pune in pericol
sanatatea locuitorilor localitatii si nu numai, precum si a mediului
inconjurator, in special a resurselor de apa si hrana,
- Producerea de deseuri /reziduuri menajere care prin constitutie pot
deveni un focar de nesanatate in localitate; cele mai mari cantitati de
reziduuri sunt cele provenite din folosirea legumelor aduse din afara
urbei; aceste deseuri sunt biodegradabile si pot inrautati calitatea vietii
in localitate (cel mai repede se simte mirosul) ,
- Dezvoltarea unui trafic intens, bazat inca pe arderea combustibililor
fosili; acesta conduce la degradarea calitatii aerului din localitate si deci
la degradarea vietii (omul filtreaza cca 15 m3 aer/zi) etc.
In capitolul de fata obiectul discutiei va fi alimentarea cu apa potabila, una
dintre cele mai importante surse de sanatate ale localitatii, atat pentru
controlul dezvoltarii bolilor cat si pentru lupta contra celor dezoltate. Este de
data recenta cazul insulei Haiti unde in urma unui cutremur devastator au fost
multe victime (peste 200 000); marea majoritate a victimelor a fost formata din
locuitorii care s-au imbolnavit de holera; acest lucru a fost posibil datorita
distrugerii locuintelor, a infrastructurii spitalicesti dar si din cauza lipsei de apa
 2

din cauza distrugerii elementelor constructive constituente; lipsa de apa a

permis propagarea bolii si impiedicarea aplicarii mijloacelor de protectie.
Apa potabila, a carei calitate este stabilita in tara noastra prin legea 458/02,
republicata in 2011, trebuie sa asigure:
- Sanatatea fiecarui individ al colectivitatii; riscul de deces este de 1/100
000 daca individul consuma zilnic 2 l de apa pe durata sperantei de viata
de 60-70 ani,
- Dezvoltarea buna a copiilor , partea cea mai sensibila a populatiei si care
are nevoie de mai multa apa (‘motorul’ organismului lor functioneaza
mai repede si deci si racirea trebuie sa fie mai buna),
- Asigurarea starii de buna practica in spitale, alte unitati sanitare si scoli,
- Udarea spatiilor verzi din zonele frecventate de copii, mai ales,
- Spalarea obiectelor sistemului de alimentare cu apa,
- Igiena corporala a tuturor membrilor societatii; se mentioneaza in unele
tratate ca in Evul Mediu, caracterizat prin boli cumplite (ciuma, holera,
etc) dezvoltate pe suprafete imense si cu decimarea populatiei pana la
cca 2/3, ca este secolul in care lumea nu a facut baie timp de 1000 de
ani,
- Prepararea hranei , din care o buna parte se recomanda sa fie folosita in
stare natural/cruda,
- Asigurarea apei pentru animalele de companie, animale care locuiesc in
acelasi areal cu omul,
- Prepararea conservelor din vegetale si carne etc.
In cazul localitatilor din tara noastra prin aceeasi amenajare constructiva se
asigura si apa pentru combaterea incendiului; in interior deoarece este inca
destul de complicat sa se realizeze retele separate (posibile si aplicate in unele
tari, unde apa pentru grupul sanitar , spalat locuinta etc ,se asigura din apa
nepotabila , chiar cu apa uzata reciclata); in exterior functionarea unei retele
separate pentru combaterea incendiului pune atatea probleme incat pare mai
rational sa se asigure tot apa potabila pentru combaterea incendiului (sa ne
imaginam cum ar arata o apa nepotabila care stationeaza in retea luni de zile
pana la aparitia unui incendiu).
In multe cazuri din cauza dorintei de simplificare si reducere a numarului
retelelor de distributie, care sunt amplasate in subsolul strazii-destul de limitat
ca dimensiuni, chiar si apa industriala se asigura din reteaua de apa potabila;
conditiile minimale sunt: sa existe apa suficienta in zona si debitul cerut sa nu
fie prea mare. Restrictia trebuie impusa asupra prioritatilor, apa potabila
totdeauna trebuie sa fie folosita prioritar in alimentarea cu apa a populatiei.

2- Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa, fig 1.

 3

Un sistem de alimentrare cu apa este alcatuit dintr-o succesiune de obiecte

constructive, legate cu sisteme de transport (conducte si pompe), si
functionand dupa reguli tehnice, legislative si sanitare bine precizate. Un sistem
normal de alimentare cu apa are ca principale obiecte: captarea dintr-o sursa
naturala de apa (chiar daca uneori aparent apa nu este preluata direct din acea
sursa), statie de pompare a apei brute, statia de tratare, aductiunea pentru
transportul apei (cu sau fara pompare), rezervorul de inmagazinare si reteaua
de distributie (cu sau fara pompare).
Cateva dintre caracteristicile generale ale sistemului de alimentare cu apa:
- Sunt sisteme dezvoltate pe mare suprafata de teren; unul dintre cele mai
dezvoltate sisteme, cel de la Iasi are peste 150 km distanta intre
elementele de capat; pot fi desfasurare pe suprafete de zeci-sute de
km2 (peste 300 km2 in cazul m. Bucuresti) etc,
- Au cea mai mare parte a constructiilor ingropate in teren; acest lucru le
face mai sigure la functionare in caz de variatie climatica si mai usor de
protejat; pot fi vizibile numai statiile de tratare , rezervoarele (partial) ,
unele statii de pompare si unele parti ale captarii de apa,
- Este format in cea mai mare parte din conducte functionand sub
presiune; conductele sunt amplasate subteran in apropierea sau sub
spatiul carosabil al cailor de comunicatii terestre; aceasta pozare le
creste vulnerabilitatea.
- Fiind ingropate avariile subterane sunt greu de descoperit din care cauza
pierderea de apa din sistem poate fi destul de mare; sunt cateva sisteme
mai vechi la care valoarea pierderii de apa depaseste 50% ; aceasta le
reduce eficienta si produce o risipa de resurse care in timp se va razbuna.

Fig 9-1 Schema generala a unui sistem de alimentare cu apa

a- Riscuri din cauza apei la sursa.
Clima extrem de variabila, sunt ani secetosi si ani foarte ploiosi. In tara
noastra clima este inca destul de putin variabila dar din cauza ploilor neuniform
 4

distribuite in cursul anului variatia debitului in surse este mare; din aceasta
cauza in cazul apelor de suprafata (cu o cantitate de apa medie de cca 38
km3/an – pentru comparatie lacul Bicaz are cca 1 km3 volum) au fost realizate
cca 1400 lacxuri de acumulare cu un volum total de cca 12 km3; pentru
folosirea integrala a resurselor de apa ale tarii ar mai fi nevoie de constructia
de baraje pentru un numar de lacuri cu un volum total de aceeasi marime. In
cazul apei subterane problema este mai complicata- se alege ca sursa de apa
numai daca are apa suficienta (la ora actuala apa asigurata din surse subterane
este de cca un sfert din apa distribuita populatiei).
Seceta introduce restrictii la valoarea debitului dar si la calitatea apei asigurate;
tot sistemul trebuie adaptat pentru a functiona in aceste conditii; sunt tari
unde lipsa de apa este acuta si unde sistemul functioneaza discontinuu, cu
program; nu este lesne de imaginat (deoarece la noi numai accidental apa
poate fi intrerupta) care este calitatea apei stocata in mijloace individuale
pentru cateva ore sau chiar zile. In Bucuresti unde sunt cca 600 000
apartamente cu instalatii sanitare interioare lipsa de apa ar produce efecte
extrem de importante. Sunt cazuri, la sistemele care nu pot functiona din cauza
neplatii apei de catre consumatori (efectul saraciei dar si al lipsei de educatie-
apa este mult mai importanta decat televizorul) cand calitatea apei furnizate
poate fi necorespunzatoare. Constructia trebuie gandita pentru a putea extrage
apa din sursa si la debite mici ale acesteia.
Un alt efect complicat este dat de faptul ca murdarirea apei de suprafata poate
fi importanta (animalele iau apa direct din rau), depozitarea de deseuri in albia
raului are efect mai mare, baltirea apei in meandre duce la dezvoltarea
eutrofizarii etc.
Prezenta lacurilor de acumulare poate reduce mult din restrictiile date de
seceta daca se ajunge la o buna intelegere intre folosintele apei din lac: folosire
energetica, folosire pentru alimentare cu apa, folosirea pentru irigatie,
asigurarea debitului pentru intretinerea vietii pe rau; navigatia pe rau se rezolva
automat vasele nemaivand adancimne de apa suficienta- adancime de pescaj
(cazul Dunarii in vara lui 2011).
O decizie grea poate apare in cazul existentei unor centrale electrice cu circuit
deschis (vezi CNE Cernavoda); scaderea debitului poate pune problema unei
decizii importante: oprirea centralei, deci lipsirea de energie- inclusiv pentru
pomparea apei, sau asigurarea cu apa la localitati.
Pregatirea pshihologica a populatiei trebuie facuta cu cea mai mare atentie
deoarece poate avea efecte cu totul speciale si disproportionate. Panica
declanseaza aspecte foarte ciudate ale caliciei.
Apele mari -viitura pe rau poate avea efecte importante, de la colmatare, apa
tulbure –deci greu de tratat si pana la avarierea prizei.
 5

b- Riscuri din cauza obiectelor componente ale sistemului de alimentare

cu apa.
Captarea asigura preluarea apei din sursa (subterana sau de suprafata);
constructia este specifica in functie de tipul sursei de apa, marimea debitului
captat, configuratia terenului din zona, situatia geologica si hidrologica etc.Este
obiectul care prin pozitie si calitatea apei guverneaza pozitia celorlalte obiecte
ale sistemului. Este un obiect obligatoriu in sistem. Fiind in legatura directa cu
sursa de apa este si cel mai supus riscurilor in functionare.

Statia/ statiile de pompare, avand ca element activ pompa, o masina

hidraulica in stare sa introduca energie in apa (energie transformata din
energie hidraulica, electrica, termica etc), in scopul asigurarii curgerii apei intre
doua sectiuni ale sistemului; poate fi asezata la captare (apa din sursa este la
cota mai joasa decat cota solului unde locuiesc oamenii), pe traseul aductiunii
sau in reteaua de distributie; sunt sisteme (rare, cazul orasului Viena de
exemplu, primele sisteme vechi din tara noastra, Arcuda-Bucuresti, Sistemul
Paltinu etc) care nu au statii de pompare, dar sunt si sisteme care pot avea in
componenta zeci de statii de pompare -cazul m. Bucuresti).
Solutia constructiva depinde de relieful terenului, nivelul apei in sursa,
marimea debitului, dezvoltarea localitatii si tipul de pompa adoptat (uscata,
submersibila, orizontala, verticala etc). Este deci un obiect care apare in sistem
de la caz la caz.

Statia de tratare/uzina de apa , este obiectul in care prin tehnologii adecvate

apa de calitate naturala ( nu orice apa se capteaza pentru a deveni apa
potabila) este adusa la calitatea de apa potabila; apa potabila este apa care
folosita toata viata are un risc fatal asupra sanatatii unui om de maximum de
1/100 000; ca sa poata fi usor de folosit trebuie: sa fie limpede (turbiditate
maximum 10NTU), fara culoare, fara miros , cu gust bun si o temperatura de
maximum 15 0 C. Daca apa de la sursa este buna statia de tratare poate lipsi;
din motive de siguranta orice apa introdusa in reteaua de distributie trebuie
clorizata; deci in cazul cel mai simplu statia de tratare poate avea numai
instalatie de clorizare, amestecul cu clorul facandu-se in rezervor. La sisteme cu
sursa din apa subterana, apa buna, si care asigura o populatie sub 500 locuitori
sistemul poate functiona si fara clorizare/ clorare. Este un obiect obligatoriu in
sistemul de alimentare cu apa
Atentie: trebuie facuta distinctia intre apa de baut si apa potabila; apa potabila
este apa care indeplineste conditiile cerute de legile 458/02 la toti parametrii
de control; apa de baut poate fi orice apa care , din motive fortuite , trebuie
 6

bauta intr-un caz oarecare; depinde de gradul de insetare, de sursa de apa si de

riscul pe care si-l asuma bautorul (se poate imbolnavi, dar numai el); se poate
bea de la apa din Whisky sau vin pana la apa de ploaie sau apa din Dunare.
Deci orice apa potabila este apa de baut dar nu orice apa de baut este apa
potabila.

Rezervorul (poate fi castel de apa =rezervor suspendat), este constructia care

asigura transformarea ritmului de functionare a sistemului (debit constant,
zilnic, alimentat din sursa de apa) in debitul necesar consumatorilor, debit
continuu variabil. Totodata poate asigura si rezerva de apa pentru combaterea
incendiului in localitate si o rezerva de avarie pentru functionarea in cazul in
care amonte de rezervor apar avarii (inghet la priza, viitura si deci apa foarte
tulbure, oprirea pomparii din cauza lipsei de energie, avarie pe aductiune etc).
Este un obiect obligatoriu in sistemul de alimentare cu apa. Cazurile fara
rezervor sunt foarte rare (sisteme mici, izolate, cu apa buna si suficienta la
sursa).
Reteaua de distributie, este ansamblul de conducte si armaturi prin care apa
din rezervor este distribuita la toti consumatorii din localitate bransati la o
conducta a retelei, in conditiile asigurarii calitatii, presiunii si debitului normat
de apa. Este cel mai dezvoltat obiect al sistemului (poate avea 2-10m lungime
de conducta pentru fiecare locuitor) si lucreaza in conditii grele (conductele
sunt amplasate sub partea carosabila a strazii si deci suporta efectul solicitarii
mecanice din trafic, are debit si presiune continuu variabile). Este un obiect
obligatoriu al sistemului de alimentare cu apa. Asigura si preluarea debitului
pentru combaterea incendiului in toate sectiunile prevazute.

3- Riscuri asupra obiectelor sistemului de alimentare cu apa / 3, 11 /.

Riscul este definit ca probabilitatea de producere a unei pagube asupra
consumatorului in cazuri de actiuni naturale sau omenesti (accidentale sau
rauvoitoare). Riscul se cuantifica drept un atentat la calitatea vietii
consumnatorilor si vor fi necesare masuri suplimentare, deci costuri
suplimentare, pentru reducerea aceastui risc sau aducerea riscului in limite
rationale (riscul nu poate fi evitat total). In cazul prizelor de apa riscul poate
avea doua aspecte distincte: din cauza apei din sursa sau din cauza constructiei
prizei. Ambele cauze pot fi din motive naturale sau din cauza lipsei de exigenta
a omului in ce priveste calitatea apei pe care o va primi la robinet.
Aductiunea poate fi afectata de avarii prin demufare, ruperea conductei la
trecerea utilajelor grele, explozia tubului din cauza loviturii de berbec,
coroziune, infiltrarea de apa din sol in momentul golirii accidentale si lipsa sau
 7

functionarea defectoasa a ventilelor de aerisire, voalare/colaps din cauza

grosimii insuficiente a peretelui conductei etc.
Statia de pompare poate fi afectata de avaria utilajelor de pompare, de
caderea sursei de alimentare cu energie, de avarierea constructiei ca urmare a
unei explozii cauzate de caderea unui corp aerian (sau a unui vehicul avariat pe
drumul langa care se afla aductiunea), deteriorarea cladirii sau legaturilor in caz
de cutremur, lovitura de berbec la manevre gresit facute, arderea motoarelor
electrice din cauza suprasarcinii din reteaua electrica, manevre gresite ca
urmare a informatiilor eronate din sistemul de automatizare etc.
Rezervorul de inmagazinare poate fi pus in situatia de functionare deficitara
din cauza unei proaste executii (fisuri la pereti si radier, dezgolirea armaturii cu
risc de rupere a peretelui), tasari mari din cauza unor ipoteze gresite de
dimensionare, a unei executii deficitare sau pierderii de apa prin fisuri sau
piesele de trecere a conductelor, amestecul deficitar al apei cu clorul necesar
dezinfectarii; din cauza dozei mari si a stratului mic de apa clorul se degaja si
ataca planseul constructiei. Calitatea apei poate fi afectata prin aspiratia aerului
murdar sau toxic din vecinatate (in momentul golirii apei la un consum mare).
Este singura constructie, aval de statia de tratare, cu nivel liber si din aceasta
cauza protectia lui trebuie sporita. Asezarea rezervorului pe o cota inalta
conduce la expunerea lui la soare o mare parte a zilei; in cazul in care protectia
termica lipseste apa se poate incalzi si isi reduce din calitatea de apa proaspata.
De asemenea introducerea aerului cu microorganisme conduce, in timp, la
formarea unei membrane biologice pe peretii umeziti succesiv; neindepartarea
ei conduce la deteriorarea calitatii apei; indepartarea este functie de calitatea
executiei peretilor.
Statia de tratare este obiectul care necesita intretinere permanenta si prin
urmare riscul unei functionari proaste are mai multe aspecte:
- Riscuri din cauza unei scheme tehnologice gresit alcatuite; lipsa de studii,
schimbarea calitatii apei sursei, obiecte rau construite etc,
- Riscuri din cauza unor dozari gresite de reactivi, deci lipsa de disciplina
tehnologica,
- Lipsa de resurse materiale pentru inlocuirea echipamnentelor defecte
(pompe, suflante etc),
- Lipsa automatizarii si deci cunoasterea insuficienta a parametrilor de
functionare; rezulta apa cu calitatea mai proasta decat s-ar putea obtine
si la un cost mai ridicat; reactivii costa mult;
- O economie prost inteleasa a consumului de reactivi;
- Supraexploatarea statiei ca urmare a unor certinte de apa aparute
ultertior sau a unei pierderi mari de apa in sistem,
- Invechirea constructiilor, tehnologiei si echipamentelor etc.
 8

Reteaua de distributie este obiectul cel mai criticat si care pune cele mai multe
probleme deoarece fiind ultimul obiect intre sistem si consumatori cele mai
multe dezavantaje se rasfrang asupra lui. Riscurile por proveni din cauaza
retelei in sine sau din cauza consumatorilor de apa. Reteaua poate suporta
riscuri din cauze tehnologice (apa proasta introdusa in retea si deci furnizata
consumatorilor), o curgere deficitara in retea fapt care conduca la o stationare
mare a apei in conducte cu deteriorarea calitatii (pierderea clorului, formarea
filmului biologic pe peretii conductelor), imbatranirea conductelor si mai ales a
imbinarilor si sub influenta vibratiilor date de trafic pierderile de apa din sistem
cresc etc.
Cauzele date de consumatori sunt legate de depasirea normei de consum cu
suprasolicitarea conductelor si reducerea presiunii in retea (nu toti
consumatorii vor avea apa), folosirea apei in alte scopuri decat cele normale
(suprasolicitarea retelei), intoarcerea apei de la obiectul in care se foloseste
apa in retea si difuzarea substantei poluante (sunt mai multe cazuri in care
acest lucru se intampla: dusul flexibil este lasat in cada cu apa folosita, sau
chiuveta si la o golirea a retelei apa murdara va fi aspirata in retea); la udarea
gradinii, din comoditate, furtunul este lasat cu capatul liber pe sol; la o golire a
retelei apa de pe pamant este aspirata in retea; la realizarea de reparatii in sant
deschis o parte din apa murdara din sant intra in conducta; cum spalarea
conductei dupa terminarea reparatiei nu se prea face (este si complicata de
altfel) muradarirea este acolo.
Mai exista si caze date de modul de alcatuire a retelei; reteaua se dezvolta
continuu si periodic ar trebui ca schema de functionare sa fie revazuta; acest
lucru este greu si nu are resurse materiale; drept urmare este amanat pana la
producerea de conflicte (viteza mare pe unele conducte duce la spalarea
acesteia iar rezultatul este apa rosie la robinet).
Pierderea de apa din retea este cauza celor mai multe necazuri; suprasolicita
tot sistemul, creste tariful apei, produce deteriorarea cailor de circulatie,
produce inghet iarna pe strada deci riscuri de accidente grave, se poate infiltra
apa din pamant in conducta in conditii favorabile.
O cauza deosebita este date de saracia pe care colectivitatea o manifesta;
costul cheltuielilor de functionare este recuperat prin apa furnizata; desi nu
este scumpa, din motive gresit intelese (se apreciaza ca 3- 5 lei pentru un m3
de apa potabila este mult prea mare fata de o bere de 0,5 l care costa la fel)
apa nu este platita si drept urmare sistemul intra in incapacitate de functionare
cu consecinte mari pentru toata lumea.

4- Gospodarirea riscului
 9

In mod normal riscul ce poate sa apara in alcatruirea si functionarea sistemului

este o problema de optimizare: cat este rational sa fie investit astfel incat riscul
in functionare sa fie cat mai mic sau in limite rezonabile. Cu cat se doreste o
solutie mai sigura cu atat costurile cresc si se poate ajunge la un moment dat la
situatia paradoxala cand exista o solutiue sigura dar apa care se produce (deci
ar trebui vanduta) este asa de scumpa ca nu gaseste cumparator. Pentru alte
situatii se poate recurge la schimbarea solutiei sau oprirea investitiei. In cazul
apei insa problema are un pronuntat caracter social; apa trebuie asigurata
populatiei deoarece este o chestiune de existenta si sanatate. Drept urmare
trebuie gasita acea solutie constructiva pentru care riscul este acceptabil sau
normat. Greutatea aprecierii este data de faptul ca este greu de contorizat
marimea pagubei (de la disconfortul populatiei pana la cazuri de decese) din
cauza difuziei consecintelor si suprapunerea peste alte cauze. Si atunci este
complicat de pus in balanta costul pagubelor, o valoare reala, cu costul
remedierii avariilor. Probabil ca in timp vor fi adunate suficienta date pentru
definirea unui interval de incredere in care daca solutia se incadreaza atunci
pagulele sunt suficient de mici. Este greu de cuantificat costul unei vieti
disparute, mai ales ca populatia cea mai afectata este cea formata din copii;
cand sti ca nu a disparut un copil care ar fi putut avea, pe durata vietii lui, o
solutie pentru problemele complicate ale omenirii? Stabilirea marimii riscului
este strans legata de doua aspecte practice importante:
- Care dintre obiectele sistemului trebuie sa fie mai sigure pentru a creste
siguranta fara a creste prea mult costul lucrarilor ( un fel de compensare
in sistem),
- Care sunt masurile necesare pentru urmarirea functionarii in vederea
respectarii conditiilor de calitate in primul rand.
OMS / / in Ghidul din 2004 propune o clasificare a sistemelor dupa calitatea
apei furnizate, parametru mai usor de urmarit (el fiind considerat cu siguranta
10-5 in ce priveste imbolnavirea consumatorului)

Tab. 9.1 Procent % de probe negative, Ecoli

Calitate sistem Populatie < 5000 Populatie 5-100 Populatie > 100
000 000
excelenta 90 95 99
buna 80 90 95
acceptabila 70 85 90
proasta/rea 60 80 85
 10

De aici se poate deduce si prioritatile de remediere a sitemului vazut numai din

punct de vedere al cerintei microbiologice.

Tab. 9.2 Riscul de expunere stabilit prin inspectia sanitara

Clasificare 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Ecoli A
B
C
D
E
Fara risc redus risc mediu-mare risc foarte mare
actiune masuri reduse de masuri importante de masuri urgente
protectie luat

A= complet satisfacatoare, nivel foarte foarte redus de risc,

B=nivel satisfacator al riscului,
C= nivel redus dpdv microbial dar nesatisfacator dpdv chimic,
D= nivel nesatisfacator dpdv al riscului
E= nivel inaceptabil al riscului.

Se poare vedea ca se face o clasificare legata de un element care poate fi mai

usor cuantificata; imbolnavirea si chiar decesul din cauza prezentei
microorganismelor prezente in apa. Acest lucru este explicabil prin faptul ca
analiza este distincta si se face cu suficienta acuratete deoarece are o verificare
permanenta din partea organelor sanitare teritoriale (SANEPID/ Politie
Sanitara) pe de o parte iar pe de alta parte decesul se poate deduce mult mai
usor ca fiind din cauza unei imbolnaviri date de microorganisme.
In toate celelalte cazuri problema este mult mai complicata din cauza
suprapunerii efectelor chimice, peste stare generala de sanatate, de calitatea
serviciului medical, de antecedente medicale etc.
Se poate alcatui o matrice pentru aprecierea riscului dar aceasta trebuie
umpluta cu valori si apoi se poate stabili nivelul riscului.

Tab.9.3 Severitatea consecintelor

probabilitate nesemnificativa minora moderata majora catastrofala

Aproape 5 10 15 20 25
sigura
Posibila 4 8 12 16 20
Moderat 3 6 9 12 15
 11

posibila
Neuzuala 2 4 6 8 10
Rara 1 2 3 4 5

Exemplu de definire a probabilitatii de aparitie si severitatea consecintelor

Probabilitatea Definirea unei valori Severitatea

consecintelor
*Aproape sigura 1/zi *Catastrofic- potential mortal
pentru multe persoane
*posibila 1/saptamana * potential-major, mortal
pentru putine persoane.
*moderat posibil 1/ luna *moderat- potential periculos
pentru multe persoane
*putin posibila 1/an * minor–potential periculos
pentru putine persoane.
*rara 1/ 5ani * nesemnificativa – impact
nedectabil.

Scor de risc:
1-2, nu este necesara luarea de masuri speciale; sunt suficiente cele in vigoare,
3-5, nu sunt necesare masuri suplimentare la statia de tratare,
6-10, sunt necesare masuri adecvate la statia de tratare, chiar si investitii,
12-16, sunt necesare masuri urgente la statia de tratare sau in sistem,
>16, sunt necesare masuri operationale si de investitie la statia de tratare si in
sistem.

Cu aceste aprecieri se poate “umple” matricea si stabili riscul sau necesitatea

interventiei in sistem. Odata cu acesta trebuie insa stabilit si riscul pe care il are
interventia in sistem. Asa de exemplu la un sistem cu o singura conducta de
aductiune (cazul Craiova din sursa Izvarna) intreruperea aductiunii pentru
remediere implica lucrari costisitoare.
Analiza de risc ar trebui facuta la toate sistemele: la cele vechi pentru a putea
stabili necesarul de lucrari la reabilitare si cresterea sigurantei in functionare; la
cele noi pentru a putea decide care obiecte vor fi realizate cel putin din doua
unitati similare ca functionalitate daca nu si ca dimensiuni.

5- Planul de securitate al apei

Planul de securitate al apei este o recomandare OMS/18 /si care va deveni
obligatorie din 2014.
 12

Elaborarea planului de securitate al sistemului de alimentare cu apa se va face

odata cu Manualul calitatii. El poate fi considerat ca parte a Manualului
calitatii si implicit al Regulamentului de exploatare. Asa cum este normal atunci
cand se gandeste Manualul calitatii trebuie privita problema ca un nivel de
functionare a sistemului. Pentru partea legata de functionarea in conditii
speciale (caz de cutremur, inundatii, razboi, catastrofe cu consecinte mari-
dezastre atomice etc) actiunile vor fi stabilite impreuna cu autoritatea locala si
organele ISU.
Planul trebuie sa contina trei capitole cu urmatorul continut:
- Identificarea riscurilor care pot sa apara pentru fiecare obiect si pe
ansamblul sistemului,
- Identificarea masurilor adecvate de raspuns , ca suport tehnic, personal
de actiune, resurse materiale si economice,
- Managementul planului sau modul operativ de punere in functiune al
masurilor. Acest capitol va cuprinde si perioada la care planul se
analizeaza si se reactualizeaza.
Pentru aspectele care nu pot fi solutionate favorabil vor fi indicate masuri spre
care trebuie sa se tinda in timp; un fel de plan de perspectiva trebuie gandit,
masurile preventive au cel mai bun raspuns. In SUA, in zonele deficitare in apa,
annual furnizorul de apa trebuie sa prezinte un plan de dezvoltare pe urmatorii
50 ani.
Respectand regulile tehnice de alcatuire, dimensionare si executie vor fi
analizate siguranta in functionare si masurile ce pot sau trebuie introduse in
vederea asigurarii functionarii sistemului in toate cazurile posibile. Daca se
considera necesar vor fi asigurate mai multe surse de apa, mai multe conducte
la aductiune, mai multe cuve de rezervoare, surse diversificate de alimentare
cu energie, reactivi pentru tratarea unor substante care accidental pot ajunge
in apa (in sursa sau in obiectele sistemului de alimentare cu apa).
Intrat in functiune sistemul trebuie exploatat de personal calificat si cu
disciplina tehnologica. Sistemul de urmarire automata a parametrilor de
functionare precum si baza de date trebuie facuta cu toata seriozitatea. Cazul
extraordinar in care poate ajunge sistemul sa functioneze poate aparea in orice
moment.
Ideea de baza in operarea sistemului de alimentare cu apa trebie sa fie “
sistemul de alimentare cu apa este mult prea important in viata localitatii ca el
sa fie lasat la voia intamplarii”. Siguranta generala a sistemului de alimentare
cu apa este mai mica decat siguranta in functionare a celui mai nesigur obiect
al sistemului.
c- Necesitatea securizarii sistemului de alimentare cu apa contra
actiunilor teroriste si/sau prostiei.
 13

Cai de atac: sursa de apa si captarea

 Deteriorarea calitatii apei cu substante chimice,
roadiologice, bacteriologice, zvonuri destabilizatoare,
 Distrugere baraj, priza, sistem de alimentare cu energie,
 Statie de alerta necesara.

Aductiunea de apa bruta

 Deteriorarea calitatii apei la aductiunile cu nivel liber,
 Afectarea capacitatii de transpot prin explozii; conducta
este amplasata in lungul unor drumuri circulate curent,
 Afectarea sursei de energie la statiile de pompare.

Statia de tratare
 Afectarea aprovizionarii cu reactivi,
 Deteriorarea sistemului de alimentare cu energie,
 Deteriorarea sistemului informatic, SCADA,
 Transmiterea de informatii eronate asupra calitatii apei
brute.

Aductiunea de apa potabila

 Distrugerea fizica a conductei amplasata langa drumuri;
explozii chiar accidentale pot fi greu de controlat
 Deteriorarea subsolului zonei de protectie sanitara
 Actionarea asupra vanelor de linie.

Rezervorul
 Afectarea atmosferei de langa rezervor (constructie
deschisa care “respira” continuu),
 Deteriorarea sistemului de dezinfectare a apei,
 Detriorarea sistemului de telemetrie (nivel, volum apa
etc),
 Afectarea constructiei rezervorului sau casei vanelor.

Reteaua de distributie.
 Deteriorarea sistemului de control automat,
 Deteriorarea statiilor de pompare,
 Introducerea de substante toxice etc,
 Lansarea de zvonuri.

6- Schema decizionala de evaluare a riscului/ /

 14

Se poate stabili o schema specifica de evaluare a riscului bazata pe

urmatoarea idee generala si a urmatoarelor precizari:
1- Produsul chimic care produce riscul poate fi raportat la Organele
Sanitare competente deoarece deversarea lui in apa sursei poate fi
necontrolata si importanta; masuri urgente vor trebui luate.
2- Valorile de referinta vor fi cele ale OMS sau altele verificate si
aprobate; obtinerea acestor valori (modul de determinare) trebuie sa
fie bine verificat la fel ca si consecintele asupra sanatatii.
3- Sunt necesare studii pe termen lung, pentru valori de durata mare si
de durata scurta pentru a putea lua masuri operative (durata 90 zile
de exemplu).
4- Trebuie analizata modalitatea in care a fost obtinuta marja de
siguranta; sunt de acceptat valori mai reduse daca, de exemplu, la o
deversare de substante chimice limitate, in apa de suprafata-sursa- nu
sunt observate efecte importante asupra animalelor de studiu.
5- Formarea unui grup de specialisti, multidiscilinar, pentru elaborarea
unui studiu fundamental trebuie demarata de urgenta.