See ee REDRESAREA Montajele de redresare a tensiunilor alternative sunt nelipsite In mai toate aplicafille ——_electronice alimentate din refeaua de curent alternativ. In ciuda simplitatii aparente a schemelor de redresare, analiza riguroasa a functionaiii, a formelor de und, mai ales in cazul sarcinilor cu componente reactive (induc tante, capacitati), este destul de complicata. Din fericire, ‘ins, in majoritatea aplicatiilor practice pot fi ignorate unele consideratii matematice ce ar da un plus de pre- cizie calculelor, exploaténd numai concluzille strict nece- sare pentru proiectare, ceea ce vom face si in prezentul articol, care se adreseazA in special constructorilor amatori, mai mult sau mai pulin experimentali. Pentru inceput insé, consider ca este util sA ne rea- mintim principalele marimi fizice ce definesc curentul alternativ, decarece acestea ne yor fi indispensabile in ceea ce urmeazi. Vom considera ca tensiunea din reteaua electric este perfect sinusoidald. Definirea va- | lorilor, precum gi formele de unda, sunt valabile atat pentru tensiuni, cat si pentru curenti. Mentionez c& in li- teratura de specialitate pot fi intalnite diferite notafii pen- tru tensiune si curent (u, U, @, E,,i,| gialtele). Distingem urmatoarele marimi: ~ valoarea instantanee, adica valoarea la un anumit moment in cursul unei perioade. Aceasta este daté de relatia binecunoscuta u= Usinat, si, dupa cum rezulta din formula, aceasta marime variazA Intre zero si o valoare maxima U, pozi- tiva Ce semialternanta si negativa tn cealalta alter- nant; ~ valoarea de vart, denumita si amplitudine, reprezinta valoarea maxima a tensiuni, U, in cazul notafiei de mai sus; —valoarea vart — la vart Uvv= 2U. Aceasta marime, dupa cum vom vedea, prezinta interes in dimensionarea componentelor redresoarelor; —valoarea medie, reprezinta media aritmetica a va- lorlorinstantanee ale tensiunii ( respectiv curentulul), pe © perioada T, sau alfel spus, este valoarea unui curent continuu constant, care transporta aceeasi cantitate de sarcina electric in acelasi interval de timp ca si curentul alternativ considerat. Aceasta se obline prin integrarea functiei u = Usinat pe o perioada, geometric fiind proportionala cu suprafata delimitata de grafcul functiei respective. Pentru o functie sinusoidala, cum este si cazul considerat, din punct de vedere matematic, aceasta valoare este zero pe o perioada, deoarece cele doua suprafete delimitate de grafic sunt egale, dar algebric sunt de semne opuse, deci se anuleazA. Pentru a se pune insa in evident sensu! fizic, precum sio alta marime de interes in analiza schemelor de redresare, si anume factorul de forma, mai jos Gefinit, pentru definirea valorii medii se considera sinu- soida, din punct de vedere energetic, ca avind ambele altemante pozitive (ca pulsurile rezultate la redresarea bialternanta), facndu-se _inte- Ing. Gh. REVENCO lgrarea functiet jsinat pe 0 semiperioada si inmultind rezuatul cu 2. in acest ‘caz valoarea medie a unei tensiuni sinusoidale va fi 1 Umed = 22 " valoarea efectiva (denumité in unele lucrari mai i valoare eficace), este definitd ca fiind valoarea reaped a cxreniu) gorse, 8 or Bre duce intr-o rezi R, aceeasi putere medie disi- pata, adica acelasi termic ca si tensiunea altema- tiva. ‘Tn literatura ‘angio — americana, dar si in multe lucrair traduse in limba romana, aceasta marime poarta indicii r.m.s., (Erms, Urms, rms), proscurtarea do la root-mean-square, care in traducere inseamna radaci- na patrata medie, sau radical din valoarea medic. Aceasté denumire are originea in definitia de mai sus, unde intervine puterea medie. Din caicul rezulta, in cazul curentului alternativ sinusoidal, U I lef = Ims= =, respectiv Uef = Urms= — , de 2 unde deducem | = lef-/2 si U = Uet V2 , unde |, respectiv U, reprezinta valoarea maxima, valoarea de varf, sau amplitudinea. Particularizand pentru reteaua electrica de curent altemativ, Uef= 220V, iar valoarea maxima U = 310V. ‘Corespunztor acestor marimi, vor distinge puterea eee puterea medie, puterea efectiva si puterea vari. Trebuie facuta distinctia intre valoarea medie si va- loarea efectiva a tensiunii si a curentului, deoarece acestea sunt diferite, conform definitillor. Raportul dintre valoarea efectiva si valoarea medie a tensiunii, sau a curentului alternativ, se numeste factor de forma, si in cazul semnalelor sinusoidale, folosind relatile de mai Uf Uw Umed 42 De mai mare important practica este valoarea efec- tiva (rms). in marea majoritate a cazurilor, instru- | mentele de masura pentru curent alternativ sunt | gradate/etalonate in valori efective. Exista insa si | instrumente care masoara valorile de vari (voltmetre de sus, objinem a= 111vor indica valoarea medie in cazul masurrii unui curent pulsatoriu. In cazul in care folosim osciloscopul pentru masurarea unei tensiuni, vom putea aprecia corect numai valoarea varf — varf, sau valoarea de varf, U, daca semnalul vizualizat este simetric ¢i bine axat. in Uw acest caz, Uef= ee ae, ‘Trebuie precizat cA desi definitiie pentru aceste ma- rimi sunt valabile pentru sernale periodice de orice forma, relatia dintre valoarea medie, valoarea efectiva si valoarea maxima, difera in functie de forma semnaluiui. Rolatille de mai sus sunt valabile numai pentru semnale sinusoidale. Metoda matematicd de calcul al acestor presupune descompunera ponente caro alas soeviala an usoldale) ¢f apkcuea suprapunerii efectelor. ‘SA analizim acum pe scurt functionarea schemelor de redresare curent intélnite in aplicatile practice. Vom nesc de regula in apicatile energetice industriale de mare putere, nefiind de interes practic pentru construc- tori amatori. Funcjionarea schemelor de redresare $i relatiile de proiectare ce rezulté depind in buna masurd de natura sarcinii, motiv pentru care vom analiza succint functionarea pe sarcind rezistiva, inductiva gi capacitiva. Vom considera cA redresorul este alimentat printr-un transformator, pentru a pune in evidenta $i marimea curenfilor ce circula prin intéigurdirile acestuia, elemento necesare pentru dimensionarea corecté a transforma- torului, Acesta este de fapt si cazul cel mai frecvent Intainit. Vom considera, de asemenea, c4 diodele redresoare sunt ideale, neglijand deci rezistenta acesto- ra gi c&iderea de tensiune In conductie directa. Tensiunea fumizaté de infagurarea secundard a trans- formatorului este de forma u = U sinot = E V2 sinat, unde cu E am notat in acest caz valoarea efectiva a eer rece reprezinta de Tapt ovat tala Acestea sunt ae ee tou pe recistenga do sortine. Performantele acestei scheme sunt urmatoarele: vo = uned= £22 x o4se, ote Tenskmea Inersd apicell pe dlodd (in serrate nanta in care este blocaté) Uirw = Uo = 3,14 Uo = EY? Valoarea medie a curentului redresat (cooa ce masurém cu un ampermetru de c.c.) cu curent conti- R R Valoarea de var! a curentului pe care trebuie sd 0 ‘suporte dioda redresoare EN2 v= ——=3,14 lo R Factorul de forma an 5 a157 Factorul de ondulatie (7doe 4 My Deci puterea pentru care trebuie dimensionat trans- formatorul, pentru aceasta schema de redresare, tre- buie s& fie de cca trei ori mai mare decat puterea’ util Jn sarcina. Rezulta cA transformatorul este foarte inefi- Gient utilizat. Exy acestui fapt, care pare la prima vedere curios, in faptul cd‘ infagurarea secur ara a Wenstormatoruu pe ng nenta alterna- tiv, care coi respunde frecvertel re fotelel (50h), cred gi componente ale armoniclor acesteia, precum si compo- nenta de curent continu, acestea putdnd duce la raroa miezulu; ler in ifssurarea prevara, de asomonea, apar in plus (laja de situatia tn care transtormatorul ar luora direct pe o sarcind rezistiva, tara redresare) com- i zultate din redresare. Asupra acestor aspecte vom reveni mai jos. Un exemplu numeric cred. cA sintetizeaz& perfor- mantele. Astfel, daca infésurarea secundara a transfor matorului are E =12V (valoare eficace), vom putea objine cu aceasta schema o tensiune redresatd Uo = 0,45x12 = 5,4V. Daca avem nevole de o tensiune redresatd de 12V, Infigurarea secundar’ a transforma- Uo 12 045. 45" 045, =26,68V. Dac dorim sa alimentam cu aceasté tensiune de 12Vc.c. un consumator de 1A, adicd o putere de 12W, va trebui sa proiectam transformatorul pentru cca 36W, daca dorim sa funcjioneze normal, (comanda unor relee, torului va trebui dimensionaté pentru E = motoare electrice de deca Soe ‘naiiza cazul, unel inductante. pure, este un caz ideal, care nu se intéineste de atin praca. Prezoria ductal prin energia ce © Inmagazineaza la deschiderea diodei, ca prin sarcind Curentul s nu se anuleze Imediat ce tensiunea atemaliva rece prin zero spre, valor! negative, Dect oda ‘mai mult de o wa 2 De sosea, 0 elone 06 rea mai eficient ( In cazul ramane deschisd precum este ilustrat in fi acumulatori se va It anes eee, daca limitarea curentului de incarcare face prin Inserierea unel inductante In los de o rezistordl. Inductarya are un elect de trare a curentului redresat. Ea absoarbe energi a eee stuncl cand curentil Wece peste veloaree nv cedeazA cand curentul scade sub valoarea medie. Cu she cate, © eh ees cu o sarcina rl ti © my ol trance ‘ae. tensuril rodesaie, reducand. arm {udinea tor fai de valoarea medie, contrbuind astie la micsorarea ondulatiei pe rezistorul R. Se formeaza de {apt un. divizor, inductanta preluand proponderent com ponentele alternative. ‘Tratarea riguroasd a acestui caz de redresare Il diferontiaza ca performante fali de cazul sarcinii pur rezistive, dar dacd ansambiul RL are un factor de cali- tate prost, ceea ce este val ictic pentru redresoarele de frecvente industriale, porbrmanile pot fi consideraie identice cu cele din'cazul sarcinii pur ai. cu mentiunea cA tensiunea la bornele sarcinii (R+L) va avea 0 ondulatie mai mare decat In cazul ns pur rezistive, ondulatia se doar pe aplicatiile in care acest 3 huera este it, S@ poate monta o dioda in paralel pe sarcina, polarizati invers, ca in figura 2b, care constituie un circuit de descdtcare a energie Inmagazinate In inductanté, Impiedicand astfel restituirea acesteia in circuitul de ‘a, Soren a eee prin eo ia we in relativ scurt, laritate negativa, le induciarfel la sfargitul semialternantei pozitive, impuls ce este suprimat de deschiderea acestei diode de {pa detatia procesu de recresar, este donuma th ti fresare, ymita In Itoratura “alodld In regim im Roar (OLR), “lod de nut say snoda"(Freilautdiode, in lit free wheeler, in literatura renee, Astfel de diode, in practica amatorilor apar de exemplu in unele scheme cu relee. In aplicatile industriale de mare putere care lucreazA pe sarcini reactive, acestea au un rol foarte important. 3. Redresonil monoalternanta cu sarcina capa: citate in parale! cu. rezistenta ‘Acesia este cazul cel mai frecvent intdlnit in practica. SA presupunem ins. pentru inceput. cA rezistenta este infinité, adic sarcina este pur capacitiva. In aceasté situatie, in momentul conectarii tensiunii alternative apare un regim tranzitoriu ce dureazA numai un sfert de perioad’, timp In care curentul ce se stabileste prin dioda redresoare incarca condensatorul pana la va- loarea de vart a tensiunii de rerdresat, U = Uo = E v2 In continuare, dioda raméne blocaté, curentul se anuleazé, iar tensiunea pe condensatorul de sarcina raméne constanta, fri componenta alternativa (fara ondulatie). in aceasta situatie tensiunea inversé maxima pe diodé este Uinv= 2 & V2 , deoarece in semialter-nanta negativa tensiunea sursel se insumeazai cu tensi- unea de pe condensator. Fenomenul este reprezentat grafic in figura 3. Dupd cum vom vedea ulterior, aceasta proprietate a ‘schemei, de a objine pe dioda o tensiune inversa cu dubjul amplitudinii sursei, se exploateaza la schemele de multiplicare a tensiunii ‘Sa presupunem acum cd R + =. in aceasta situatie, curentul debitat de diodé se va distribui in doud com- ponente, curentul prin rezistorul R si curentul de incar- care a itorului C. Presupunand condensatorul initial descdrcat, in prima semialternanta de la apli- area tensiunii, condensatorul se Incarca , situatia find asemanatoare cu cazul precedent, dar dupa ce tensi- unea sursei incepe sa scada spre zero (a doua juma- tate a semialternantei pozitive), condensatorul incepe sa se prin rezistenfa dupa o lege expo- nenjialé, fenomen ce continua, evident, si pe durata semialternantei negative a tensiu- nil sursei. Deci condensatorul se va descarca prin rezistenta de sarcina {ot timpul ct tensiunea sur- densatorului este cu atét mai pro- nunfata, cu cat rezistenja si capacitatea_con- densatorului sunt mai mici. Regimul de descdrcare a condensatorului dureaz pana cand tensiunea sursei devine egal cu tensiunea rémasa la bornele condensatorului, cand reincepe inc&rcarea acestuia. Fenomenul se repet in pericadele urmatoare, asa cum este ilustrat in figura 4. Deci tensiunea redresata ce se obtine la Dornele sarcinil va avea valoarea maxima E 2 , si variatii de amplitudine a caror valoare depinde de produsul RO, denumit constanta de timp a circuitului. Expresiile matematice care descriu exact aceste variafii sunt destul de complicate. Dupa aceste expresii s-au trasat unele curbe ce permit un calcul de proiectare suficient de bun pentru nivel ingineresc. Astfel, pe graficul din figura 5 se poate aprecia variajia raportului dintre tensi- unea la bornele rezistorului de sarcina, Uo, si valoarea maxima a tensiunii, E v2 , de-a lungul unei perioade, in functie de produsul @RC, de unde rezulté amplitudinea ondulatiei (orumul). Capacitate este exprimata in uF, iar rezistenta in MQ. Pulsatia @ = 2xf = 314 in cazul refelei de 50Hz. De exemplu, dac& C = 35uF si R = 1kQ, rezulta oRC = 11, ceea ce | ne situeazA pe curba cea mai de sus de pe gra- fic (wRC = 11,2), pen- tru care raportul Ur/ V2, vari- azi intre 1 si 06 de-a lungul unei perioade, deci 0 vari- Valoarea medie si valoarea efectiva a tensiunii redresate vor depinde desigur de constanta de timp RC, fiind superioare faté de cazul sarcinii pur rezistive. Deci un condensator conectat in paralel pe rezistenfa de sarcina mareste tensiunea redresata si are un efect de filtrare cu atat mai mare, cu ct capacitatea acestui condensator este mai mare. Un fapt poate mai putin cunoscut, dar deloc de negljat, este c& acest condensator modifica substantial forma curen- tului prin dioda. Daca la redresorul cu sarcina pur rezis- iva dioda conduce o semiperioada completa, curentul prin diod& avand forma unor semisinusoide ce dureazé (© semiperioada, in cazul sarcinii rezistiv ~ capacitive, dioda va conduce mai putin de o semiperioada, datorité polarizérii inverse cu tensiunea de pe condensator, care va permite deschiderea diodei numai dupa descarcarea parjiala pe sarcina rezistiva. in aceasta situajie, curen-tah gin, died, eae cacaet ht nor impulsuri PAI wi cont cu ampii- densator cu 0 capaci- tudinoa mai tate de 1000uF, mare decat va- conectat ia iesirea loerea medie a nul redresor cu anewad Os Uo s, 2i poate sarcind, pentru curent_de ordinul a a satisface 10A. Deci nu esto energetic ce- indicat @ se forta efi- finjele sarcinii, cienta filtrajulul_ prin mérirea rath a capacitatii ~ acestui Condensator,, solutia optima fiind 'folosiroa tedresor a unor colule de fitraj LC sau 9 Impreuna cu condensatorul respectiv. RC judicios calculate, Durata acestul sau, mai eficient, mai impuls repeti- modem, dar mai tiv este cu atat costisitor, stabiliza- yi ich ‘a cat copeciaten in fer, chdele redresoare (in special condonsatoru- cele cu siliciu), admit lui este mai impulsuri repetitive de mare, dar curent gi impuisuri de amplitudinea vit pet eae sa, In mod mari decdt curentul corespunzator, mediu redresat. De va fi cu atat mai regulé acesti_para- mare cu cat motri sunt dati In ca- capacitatea va fi mai mare. Fenomenul este ilustrat gi In figura 4, dar 007, mai sugestiv ted S ie ‘este prezentat mica gi __medie, In figura 6. tand , contorm ‘nu pier catalogului, un curent dem ins. din mediu —_redresat, vedere ¢i faptul IFAVM, = de. 1A, cA la suporté. un curent conectarea direct meen iniiald, cand maxim, IFRM, de 10A condensatorul si un’ curent de este descarcat, ind tn acesta solicité direct (Surge current) sa Notatile utilizate pen. mare si cu cat tru marimile de mai tensiunea Sus pot fi diferite in redresaté este functie de originea mai mare, catalogulvi. in — lite- curent ce poate ratura de specialitate fi mult mai se apreciazé c4, in mare decat practicé, IFRM este curentul_mediu de 4-5 ori mai mare decat curentul mediu pce sath gt ster“ + ips ral12-15 ori mai mare decat acesta. Rezulté cA dimensi- onarea diodelor redresoare dupa valoarea maxima a curentului de suprasarcina in direct este acoperitoare in majoritatea cazurilor. Atat timp cat sursa debiteazé jie in ambele alternanje, este normal sé dorim valorificarea compie- ta a acesteia, prin obtinerea a doua _pulsuri de curent i pow sarcina in timpul unei perioade, Exista doua moda- redresarea ambelor alternanje, si anume, peg ht ‘median $i schema in punte. Vom con- sidera pentru inceput cazul sarcinil pur rezistive. ‘este prezentat in figura 7a. Infésurarea secundaré a transformatorului furnizoazl doua tensiuni alternative sinusoidale in ifaza (raportat la priza mediana), si egale ca amplitu- ane O astfel de schema poate of conorsth ca find compusa din doua circuite ire Tecresare monoelismantsl avand sarcina comuné, ca in figura 7b. Ca urmare, intr-o alternantaé sarcina este alimentata de redresorul monoalternanta echipat cu D1, iar in cealalta alternanja de D2, forma tensiunii rezultate find cu doua puisuri, doua semisinusoide, precum se vede in diagrama. Polaritatea depinde de sensul de conectare al diodelor. Cel mai frecvent se preferd conectarea anozilor diodelor la terminalele transformatorului, rezultand polul oe la priza mediana, care se poate conecta la 6. Bedresorul in punte este prezentat in figura 8. ‘Dupa cum se vede, sursa alternativa este unica in acest az, transformatorul avand o singura infésurare. Analiza functionarii este destul de at In alternanta D1 si 03 sunt deschise, iar D2 si D4 sunt Rezistenja de sarcind Soidal pe durata unei semiperioade, exact ca in gazul 'prece- dent. in cealalta situatia se inverseazé, D2 gi D4 find tn conductie, jar D1 $i D8 find blo- cate, dar curentul prin rezistenta de sarcind circula in acelasi sens in ambele semialternanje, rezulténd aceleasi forme de unda ca si in cazul analizat anterior, adicd 0 tensiune cu doua pul- suri de aceeasi polaritate be intreg procesul de redresare. Polaritatea depinde de sensul de conectare a celor doua perechi de aode Deoarece forma tensiunii redresate la schema cu punct median este aceeasi ca si In cazul schemei in pe. valorile principalilor parametri electrici vor fi ace- , | anume: faloarea efectiva a tensiunii pe rezistenta de sarcind este Uef= E , unde E este valoarea electiva a tensiunii alternative a sursei (din secundarul transformatorulul), cu precizarea ca in cazul redresorului cu prizd median’, E reprezinté tensiunea efectiva a unei singure ‘infégurari, adic intre un terminal ¢i priza mediana. Acest rezultat era de asteptat, deoarece din punct de vedere energetic, “aducerea” semialternanfei negative la aceeasi polaritate cu cea pozitiva intregeste semnalul sinusoidal al sursei, a cdrui tensiune efectiv este E. Valoarea medie a tensivnii ~va_— fi EN? Uo med 2“ iar tector de forms ast Tensiunea invers& pe fiecare diodd Uinv= 2E V2 la schema cu punct median gi Uinv= E-V2_ la schema tn nte. Facand o paralela asupra acestor a wey.) desprin rae eonduzit la schema cu priza median’ curentii prin ode, care sunt aceiasi prin indgurario transformatorului, sunt in antifaza $i dureazé numai o semiperioada, pecand la schema in punte avem curent prin infaigurarea trans- formatorului pe durata Intregii perioade ; = la schema cu priza mediana com- Ponentele de curent continuu, rezultate din fedrosare, —magno- tizeazi miezul trans- formatorului in sen- suri opuse, _astfel incat magnetizarea fezultanta este datoraté. numai com- ponentelor ailterna- tive; = dezavantajul principal al_schemei cu prizd mediand con- sta in faptul ca infagurareasecun dara a_transforma- orului este slab uti lizata, ceea ce atrage dupa sine o putere de calcul mai mare pen- tru transformator; schema In punta se gasesc In fiecare_ moment in conductie doud diode inseriate, rezultind 0 clidere do tensiune po acestea de dou ori mai mare decat in cazul prizei mediane; = tensiunea redresaté obfinuté cu ajutorul schemei_ in Punte, pentru aceeasi fensiune in secun- darul_ transformatoru- lui, este de doud ori mai mare decat in cazul prizei mediane (aici comparatia facdnduse cu tens Intre — extro- mite secundarulu); = tensiunea inver- s& maxima pe diode, pentru aceeasi tensi- une redresaté, este de doua ori mai mare la schema cu punct median; = numarul de diode, pentru acelasi curent redresat, este dublu la schema de redresare in punte; = redresorul "In punto nu necesita transformator, dacé tensiunea sursei alter- native este de valoare corespunzatoare scopului propus ; = in cazul ambelor TM OD OW OL, 43 7 W Is so ak scheme, valoarea medie a curentului prin diode este de dou ori mai mica decat valoarea medie a curentului prin sarcina rezistiva. Functionarea pe sarcina reactiva a redresoarelor bialternanta nu difera principial de cazurile analizate la redresarea monoalternanta, dar cantitativ rezultatele sunt diferite, fiind desigur mai bune. Calculul exact Ins& este destul de compli cat, intervenind func trigonometrice si expo- nentiale gi valorile ele- mentelor reactive. Cazul practic cel mai frecvent Tntdinit este evident cel al sarcinil capacitive in paralel cu 0 rezistenta. Pentru eva~ luarea cantitativa a pertor- mantelor, literatura de spe- cialitate oferd unele grafice trasate corespunzator cal- culelor matematice. Aceste grafice nu sunt foarte exacie, dar usureazA con- siderabil proiectarea si eva- lueaza cu suficienta pre- cizie efectul de filtrare al condensatorului, fara a afecta rezultafele practice, care la schemele de redresare nu sunt foarte critice. Astfel, in figura 9a este trasati dependenta raportului dintre valoarea medie a tensiunii redresate 2, iar in figura 9b variatia tensiunii_minime raportaté la E-V2 , ambele tn functie de produsul oRC, sau de arctgoRC. Consideratille facute mai sus, la schema de Tedresare_monoalternanta cu sarcina. RC, asupra efectelor condensatorului conectat in paralel pe sarcind gi asupra dimen Siondtil diodelor cin punct de vedere al curentului suportat, sunt valabile si in cazul redresoarelor dubia alternanjé. Din tratarea succinta ‘a _principalelor scheme de redresare a ten- siunilor monofazate, con-structorul amator va alege varianta optima pentru sc¢ propus. Pentru usurarea alegerii, in tabelul de mai jos, pentru ‘0 mai comoda comparatie, au fost sintetizate principalele marimi electrice de interes pentru cazul functionarii pe sarcina rezistiva, Aplicand la aceste valor corectille pentru sarcina reactiva, anelizate in paragratele 2 si 3, se vor putea estima suficient de bine Tezultatele ce se pot odjine. Prezenta condensatorulul pe sarcind va méri putin tensiunea redresaté, va micsora factorul de ondulatie, va micsora tensiunea inversa pe diode, va mari curentul prin diode, precum si puterea de gabarit a transformatorului. Pentru schema de redresare in punte, practic se pot considera urma- toarele corectii fata de cazul sarcinii pur rezistive: Tensiunea redresaté Uo poate creste pana la 1,2E (faté de 0,9E). Tensiunea invers& scade la 1,18 — 1,41Uo (faté de 1,57Uo) Valoarea efectiva a curentului in secundar crogte la 1,56 — 1,910 (fat de 1,110) Puterea de pet @ transformatorulul cresie la 1,57Po (fata de 1,23Po) " Plaja de variajie a coeficienfilor de corectie de mei sus depinde de constanta de timp RC. Reamintim ca in cazul redresorului dublé alternanta cu prizé mediana, E reprezinta valoarea eficace a tens- unit alternative dintre o extremttate si priza mediand a infasurarii secundare a transformatorului. Concluzia evi- denta, ce rezulta din acest tabel, este cd performantele cele mai bune se objin cu schema de redresare in punte, singurele dezavantaje ale acesteia fiind necesitatea a 4 diode 3i imposibiltatea de.a evea un punct comun al infasurarii transformatorului cu unul din polii tensiunii tedresate, care eventual sa se conecteze la masa, ceea ce este posibil in cazul celorlalte doua scheme. Schema de redresare monoalternanta exceleazé numai prin sim- plitate, in rest performaniele sunt cele mai siabe. Aceasta schema este indicata pentru puteri mici, unde ‘angamentul este In plan secundar. ‘ in toate cazurile mai sus analizate s-au idealizat ele- mentele componente ale schemelor de redresare. in realtate, situatia este putin diferita. Astiel, pe diodele Tedresoare se vor produce inevitabil céderi de tensiune de ordinul a 0,7, in cazul ciodelor cu Si, si ceva mai mici ftunctie de curentul redresat), in cazul diodelor cu Ge. Jaca in cazul redresarii unor tensiuni relativ mari (zeci sau sute de V), aceste pierderi norate, in cazul Tedresarit tensiunilor mici vor trebui luate in calcul, prin proiectarea redresorului pentru o tensiune putin mai mare. Dar pierderi de tensiune mai apar si datorité c&derilor de tensiune in sarcina pe rezistentele infasuranior transformatorului, mai ales daca dimensionarea diametrului conductorului folosit la bobinare a fost facuta la limité. Comportarea unui © +- | redresor, In ceea ce priveste variatia tensi- Unii redresate in functie de curentul de sarcind, de la regimul de funcionare in gol, pana la curentul de sarcina maxim admis, poarté denumirea de caracteris- tica externa. Aliura acestei curbe depinde atat de natura sarcinil, c&t gi de elamentele de mai sus, la care mai addugdm pierde- file in. circuitul magnetic (in tole). Caracteristica externa ofera informafii ® B |importante despre calitatea unui redresor, find de mai mare interes la redresoarele ce lucreaza pe sarcind variabila. a co ad tinh Unede Us Teas weep E t = erin) Val Trina ee e¥T= Euoerstu> ost Uw 2 aaa eo Bale ripen soca reas eH Taba neaee na ewe prt ee Vana ace ere ends Fora cae Vana dace a nash ener Fear oa Pio pe paras ae Fi sensi nest ao GA fePvvekep reoraabrar edbehl nich ethan as fac grogata Gi & alogo, sus Go prec ranstormtonrecisreso {ul neceser unul-anumit scop, pentru puterea uila. tn ‘sarcina, Po= Uo.lo , consideraind puterea de calcul a trans- formatorului egalé cu cea necesard in sarcind, ludnd even- tual in seama.un rancament subuntar pon tenetorme- tor, Situatia ar fi corecta daca sistemul transformator — redresor ar luca tn regi linia. Di pacate thet, rodrosoral = pens mone un spon neliniar, care produce 5 transformatorului pulsuri de curent cu apumeslor de armonici, situajie ce se reflecta. si in fadpurarea Eee Pr roducdindu-se un regim mant in rafeaua de aiimentare, Din aceasta cauzd, pu. ipasceeern yaranta absorbita de redresor de la rejea este mai mare decal puteron ecthel tranemied sevcink, ctver decd vom considera Investor eYequratior ety chet sc Acoust in 91 n ret magnetic, diferenté este datoraté rr jim defor. rant, esac do anja Th cca & nel ua MRA Purported dintre puterea util transmisa sarcinii eee pu- sorbita pee meres, a de la rejea, se nur a uilizare'n trensforrasioruldy cava ots do Gori el fe cat mal mare, pentru a objine un rit $1 un pre} de cost mai mic pentru transformator. Desigur, importanta practica aacestul pareve este cu att real mare Gu it puterea ceruta de sarcina este mai mare, Calculul si masurarea paed deformante nu prezinté Misrea peeitio major pentru transformatoarele de puteri mici, nel adica cele utlizate curent In constructille amatoricesti, unde ne mullumim cu un cal- cul aproximativ al puterii de gabarit a transformatorului, Gleapre care am amin mal sus la recresoru monster tru @ reamint| ods Tn 166- oO oc eo ai in Budeanu, care a fost profesor la in tennie Bucuregt Acogetd nojune @ lost sccoptatd electrotehnicienil din toaté lumea, iar teoria ei gues in toate tralatele clasice de elecirotehnica, unitatea de maura doa. aceasta putere numindu-se VAD(de a volt- ulerea de gabarit, pentru care tre- tule denensiohel renelonnatan foota # clcte sais cA exist o diterenta intre primar 9i secundar (cu exceptia redresoruiu In punte). Practic insd se considerd accep- tabila luarea in calcul a unei valori medi. Ignorarea nece- itt de majorare a puterii de calcul a transformatoarelor anu redresare 80 traduce praco prin foletnich de" erinertil supraincalzirea miezului, distorsionarea formei de ul (supimertar faja de distorsiunile fenomenului de redresare), scaderea tensiunii redresate Uo, fafa de va- joarea estimata, si o inréutétire a dey fenfei tensiunii redresate de carer a saren ree Consideratii practice Constructorii amatori sunt sea cine ocosea tn doa face unele improvizali i artic eae e. Secure ora tention Spe. Gal pon paria reeeon redr de la aplicatia dorité este cel pom fnoomod, i se preferd rea unui transformator exis tent, caro ba apreple mal mul eeu ral pun do conn, 1h acest sens consider util s amintim c& daca un transfor- ‘mator are mai multe infasurari secundare, cum frecvent se intdlneste, acestea pot fi inseriate in faza sau a hae, Pentru @ objine eventual o tensiune mai apropi doritd. De asemenea, se pot ier cu polartatea cert, doud sau mai multe tensi Intasurari diferite, obtine © tensiune mai mare sau mai mica. Sd nu se piarda insa din vedere Curentul ce va trebui debltat de aceasta combinatie, care va fi limitat de infasurarea bobinatd cu conductorul cel mai oe In situatille care reclama conectarea mai multor In geri, pentru suportareatensiuiirvorse, Sau mal multor diode in paralel, pentru @ suporta un curent de sarcind mai mare, este bine sa se la in considerare reco- mandérie gi mésurle de precautie deseige in aricolu referitor la “epimzarea schemelor cu diode redrasoare, aparut In numerele precedente ale revistel TeHNIUM, @ puntile redresoare se pot conecta in sere sau in paralel. & preys legent he ogee rcresoare cu Ge sau irebule spus ca cele cu Si sunt mal robuste, mai fia- bile a ‘au de regula un gabanit mai mic decat cele cu Ge, motive pentru care sunt de cele mai multe ori preferate. in situatile In care pierderile de tensiune pe diode luctie direct’ sunt deranjante, cum ar fi cazul redrocarl tensiunilor mic, sunt Ge prferat dodole cu Ge. Bliderul (bleeder). In cazul celulelor de redresare care au asia un condensator,slunc! ond redresoru ramane ih gol, condensatorul ‘riméne incarcat lat nea raxind, suai ce "poste Dorsista rolativ rut, putand unele , Mai ales rele fo tenslune mare, Penta a 20 eva aatel do sual, se poate monta in paralel cu condensatorul un rezistor ce fro rolu de a descarca acost condensalor. Acestrezistor ‘se numeste biider. Eficienta este cu até! mai mare cu cat tezistenfa este mai mica, dar disipatia pe acest rezistor va afecia nofavorabil randamentul redresorulul. Compromisul recomandat este de cca 1002 / \, ceea ce pentru un recrosor de 12V , de exomrhs, ef Isom 1,242, cen tul prin acesia fiind in acest caz de 10mA. In inchelere, in figura 10 este prezentat un artificiu util in situatia tn care dorim s2 obtinem simplu, ceea ce so numeste “oglinda de tensiune”, adica doua rales eons dar de polaritate opus, provenite de la o singurd sursa de tensiune alternativa. Este cazul practic in care dispunem de un redresor biallernanta cu punte, si trebule sa all- mentém un montaj ce necesita alimentare din doua surse, um se Intampla freevent in cazul schemelor cu ampiiica ‘operajionale. S-ar putea pune intrebarea Ercan G1 C2, cela Goud punti find 8 ‘pare conectale In aralol alimentate de aceeasi_ sursi awit aa Daca analizam insa schema Simplitald, Gin partea dreapta a figuril 10, vor observa ca datorita fone ch termnalul “Sal unsi puri este conectal gal vanie cu terminal celle pun, In ipsa, acestor condensatoare, diodele D1 si Nein ae | D4, sunt conectata in paralel, dar eu ons pt co satoarole Cg Ce nu pot bs), "hte ci ae fatoarale C1 31 C2 nu pot Ips, valoarea capaci aces. tora fiind functia de curentul de sarcind. Pe aceste con- densatoare se vor cdderi de tensiune alternativa Ge vor dminua tensiunea apical punt respective, con- ducand la 0 oarecare asimetrie a celor on. Veloarea capacitaii acestor condensatoare depinde de curentul de sarcina, $i secalcleaza tanta acestor condensatoare, fa sor, i In cazul unui curent de sarcina de 100mA, va roe © ciidere de tensiune de aproximativ 0,16V- ‘va- de regula acceptabila. Bibliografie 1. Ri peor cu CEMIGONDUGTOARE, ton Dan si Al. Moseerar © dit. Tehni aan RADIO ENGINEERING, fF tenman, Edit. Mc.Graw — 2 HILESBUK FUR HOCHFREQUENZTECHNIKER, Wein eet ate 1 daiaiale Munchen, 1959 ‘an MANUAL De ( EADIOTEHNICA, BA. Smirenin, 6. THE RADIOAMATEUR'S HANDBOOK 2005 (CD)PERFORMANTELOR MONTAJELOR Ing. GHEORGHE REVENCO (Urmare din nr. trecut) Caieva detalii despre componen- tele active ale montajul din figura 3 Je consider utile. Astfel, circuitul inte- grat TLOB2 este un amplificator Operational dual cu intrare JFET. Acosta poate fi inlocuit cu TLO62 Sau TLO72 sau altele echivalente. Tranzistoarele Darlington de 125W, 10A gi factor de amplificare In curent mai mare de 500. Acestea pot fi Inloculte cu suc> ces, in aplicatia data, de_urma- toarele perechi: TIP122/TIP127 (75W, 5A), TIP142/TIP147 (125W, 0A). Am experimentat montajul gi cu tranzistoare Darlington romanesti tip BD643/BD644 ~ BD649/BD650, care au insd puterea maxima disi- Pata de numai 62W, suficienté insa pentru aplicatia data, obtinind ace- leasi rezultate ca gi in cazul tranzis- toarelor recomandate in schema, folosind insd radiatoare mai mari. Conectarea diodelor in serie $1 in paralel Principalii parametri ce trebuie apreciati cand alegem o diod& redresoare sunt: tensiunea Inversa repetitiv de var Vary $i curentul mediu redresat lo. Sunt Insa situa in care suntem nevoji 84 folosim diode ce suporté tensiuni inverse mal mici decit tensiunea inversa maxima existenté in redresorul respectiv, sau diode cu lo mai mic decat curentul necesar. In astiel de situatil, desigur, vom putea conecta doua sau mai mute diode In serie, respectiv In paralel, Solutia nu este cea mai fericité, dar dacd se impune, va trebui s8 avem In vedere c&teva’ considerente, mai jos expuse. Se stie cd, in general, toate dispozitivele semiconductoare au 0 dispersie relativ mare a para- metrilor, chiar in cadrul aceluiasi tip. De aceea, la conectarea In serie sau In parale! a dowd sau mai multe diode, repartizarea statica integrala a tensiunil inverse pe dodele inseri- ate, respectiv a curentilor pe diodele legate in derivatie, depinde direct de diferenjele dintre caracteristicele interne ale diodelor, Daca tinem insa ‘seama gi de cele spuse anterior despre fenomenele de comutatie din ‘starea de conductie in starea de blo- care, observiim c& pericolul de Strapungere a diodelor Inseriate este practic mult mai mare, deoarece nu toate diodele ajung in acelagi moment la blocare, lar dioda caro va trece prima In ragim de blo- care va suporta toatd tensiunea inversa aplicaté coloanel de diode Inseriate, pana ce toate diodele vor ajunge in stare de blocare, situatio ce dureazé cei drept doar cateva microsecunde, dar care poate cauza strapungerea diodelor. Pentru a se evita astfel de accidente, solutia simpla este de conectare in parale! pe diode a unor rezistoare. Calculul acestor rezistoare se poate face cu formula empiricd de mai jos: 30 Reo (Van ~ Yin) unde n este numérul de diode Inseriate, Vary este tensiunea inversa repetiing’ de vart suportabila pentru tipul de dioda ales, lar Viyy este tensiunea inversd maxima ce se aplicd efectiv pe lantul de diode inseriate, Valoarea acestor rezis- tenje nu este criticd. Cu cat rezis- tenjele vor fi mai mici, cu alt echil- brarea va fimai bund, dar sunt afec- tate calitatea redresdrli si randa- ‘mentul. Valorie uzuale pentru R sunt cuprinse Intre 50kQ §/ 300k22, $i conectarea th paralel pe diode a unor condensatoare are efect de echilibrare a tensiunilor inverse pe diode, O solutie mult mai buna, dar putin mai costisitoare, este folosirea diodelor cu avalang& controlata, care asiguri automat o mai buna distributie a tensiunilor, La legarea In derivatie situatia este similara, adica pot aparea dife- renje Intre curentii prin diode. O oarecare echilibrare se poate obtine prin conectarea In serie cu fiecare diodd a unui rezistor de acelagl ordin de marime cu valoarea rezis- tenjei diodel In sensul de conductie direct. Cu toate acaste elemente de echilibrare, o sortare prealabild a diodelor ce urmeaza a fi conectate in serie sau tn paralel este foarte indicat. Sortarea optima se poate face cu ajutorul unui caracterogral, care ne permite sa apreciem comod gi corect imperecherea dioidelor Pentru o plajé mare de valor! ale curentulul, In lipsa unui astfel de aparat, este indicala testarea “punct cu punet”, pentru mai multe valori ale curentului prin diode. Regimul termic al diodelor redresoare $i de comutatie Datorité rezistenjei_ inerente prezentate de orice diod& la tre- cerea curentulul electric, tn joncti- une se dezvolta energie termica, ce reprezinté pierderi traduse prin Incélzirea nedorité a dicdel, Conditille termice de functionare a unei diode sunt determinate de echilibrul dintre caldura dezvoltaté datorita trecerii curentulul electric gi cldura evacuatd. Plerdarile in sens direct nu cresc cu temperatura jonc- TEHNIUM martie 2006fiunii, pe cand piederile in sens invers conduciiel cresc cu tempe- ratura joncfiunii. Prin urmay pierderile totale, pentru ace ‘Incarcare, cresc cu temperatura Jonctiunil. De aici desprindem observaia c& atunci cand randa- mentul este in prim-plan, este indicata montarea de radiatoare Suficient de mari, pentru a raci cat mai mult dioda, chiar daca fara radiator temperatura capsulei nu ar depagi valorile maxime indicate de catalog ca periculoase pentru integritatea diodel. Supratensiunile ce pot aparea jin schemele de redresare In functionarea schemelor de redresare axisia diverse surse ine- rente de supratensiuni tranzitoril ce Pot provoca aparifia unor impulsuri care suprasolicita componentele montajului, in special diodole. Astfol de supratensiuni apar la cuplarea sau decuplarea _transformatorulul do la rojea, la introruperea sau conectarea sarcinii, mai cu seama in cazul sarcinilor inductive, si bineinjeles supratensiuni provenite din refeaua de alimentare, care pot fi cauzate de variatii bruste ale ten- siunii refelei, dar si de descarcari electrice atmosferice, sau prin cuplaj cu circuite de forja In care se produc variatii mari ale curentulul absorbit din refea (instalatii de sudura, cuptoare electrice, electro- motoare). Analiza riguroasa a aces- tor fenomene este destul de com- plexa $i fine seama de reactantele ce intervin, atat in circuitul de intrare (transformatoare), cat si in circuitul de sarcina. in articolul de fata nu ne propunem sa analizém aménunfit aceste fenomene, dar consider foarte uti, din punct de vedere prac- tic, s& finem seama de aceste peri- cole, pentru a dimensiona compo- nentele astfel incdt acestea s& suporte suprasolicitérile. In figura Ta este ilustrata aparitia impulsului de supratensiune la conectarea la elea a _unui redresor cu diode, al- mentat printr-un transformator, care este cazul cel mai frecvent intainit. In momentul conectarii infagurdrii primare la rejea, in secundar apare un impuls, mai exact un fenomen tranzitoriu sinusoidal amortizat, a carui tensiune de varf poate junge pana fa dublul amplitudinii tensiunii nominale din secundar. Aceasta supratensi- une 90. Ve motel ca tenciune nver- 88 pe diodele redresoare, putind produce distrugerea acestora, Un rol important fn producerea fenomenului Tl are capacitatea parazita dintre Infagurarea primara gi cea secundard. De aceea, lectrosta- tic, conectat la masa, intre cele doua infaégurari, atenueaza sub- stantial impulsul de supratensi- une, Un fenomen asemanator se produce gi la deconectarea Infagurarii primare de la rejea, impulsul de supratensiune ce apare In acest caz fiind reprezentat In figura 7b. Sila intreruperi in circul- tul de sarcind aper supratensiuni Periculoase, asemanatoare cu cole ) Ot arslanea hy Secunda tiristoarelor, care se folosesc ade- sea in montajele de redresare), la supratensiuni tranzitorii nerepetitive, de genul celor mai sus mentionate, precum §1 in cazul regimurilor tran- zitorli repetitive (cazul schemelor co lucreazé in regim de comutatie), se poate actiona in principal prin dou metode: absorbjia energiel impul- surilor prin dispozitive speciale, sau deformarea = impulsurilor — prin micgorarea_ampiitudinil gi marirea duratei, metode ce se pot combina. Deoarece supratensiunile, analizate succint mai sus, sunt datorate variatiei bruste a curentilor in momentul conectrii sau deconec- ‘aril alimentarii sau a sarcinii, prezeniate In figura 7, marimea si forma acestora fiind dependents de natura sarcinii si de marimea curen- tului prin aceasta. ‘Penis erofectia Giodelor (eal a solujie care ar elimina neplacerile respective ar fi conectarea/ deconectarea in momentul trecerii prin zero @ tensiunii alternative. Existé montaie de detectare a tre-cerii prin zero a tensiunil, care per- mit comanda comutatici la momon- tul optim. Pentru aprofundarea folosirea de diode cu avalanga con- trolaté, sau supradimensionarea In coea ce priveste tonsiunea invers& suportablla de diode — solu reiativ costisitoare. Daca pentru instalatille profe- sionale sunt aplicabile scheme complicate, costisitoare, dar efi- ciente, pentru aplicajile mai simple ‘ale constructorilor amatori pot fi considerate satisfacdtoare urma- toarele recomandar: ecran electro- static Intre Inf&gurarea primar& gi cea secundaré, conectarea unor condensatoare in primar si in secundar, conectarea unor conden- satoare In paralel cu diodele redresoare gi folosirea do filtre capacitive dupa —_redresar Condensatoareie folosite in partes de curent alternativ, inclusiv cole conectate pe diode, trebuie s& fie nepolarizate $i $A suporie valoarea de virt a tensiunii dintre punctele de conectare, ceea ce in cazul rejelol de 220V Inseamna cca 330V. Luénd In considerare si eventualele supratensiuni provenite din rejea, ‘8@ recomanda ca astfel de conden- satoare s& suporie cca 450V. Valoarea capacitati nu este critica, putind fi de ordinul zecilor sau sutelor de nF. Marirea exagerati a ii Condensatoarelor conec- tato In paralel pe diode atecteazA calitatea redresarii, crescnd ampli- tudinea componentei alternative pe sarcind. Cu toate aceste masuri, pentru redrescarele de putore medie ¢i mic&, recomandarea este ca diodele s& nu fie incarcate la mai mult de 75% din valoarea nominala @ tonsiunii inverse do lucru gi a ‘curentulul mediu rodresat. Biblografie: . Redresoare cu semiconduc- tan,t Dan gi AMoseanu, 1985 2. SCR Manual General Electric, 4, Colectia revistei Elektor Ing. |. LUNGU Prezentul articol, destinat_ mai ales incopittorilor, Incearcé sa mai magnets, Fenty col arvana} i, i ou ‘acest domeniu, inceputul ad com posta fi plctisitor si ca atare 8 | H | Cc din cole mai vechi maretcs matorialele permanant my se ° Ik ce electricitatea a ae steiree i sh canta rima referire ta propriotitilo ice ll a descris intr-o carte, in catre P. de Maricourt, suprarinl Fein Peregrinus. La acea cota ap ota in Europa, ee i cartea’” De Magnoto.. Kept paras eae ea Sustinutd ay englez W. bert ‘compara tia magnotica cu cea electro- stated. 9h a explce aceasta rata 1623, AM, Ampere dezvolté o rete par foritele, magnolii SmCo gi in ultimul timp magnoji Sat vedere al com: , exist Ng seb en ih w = mat ioe au Cu, Bi, Pb etc,); ole nu se may: netizeaza si o bara suspendata i ~materialele paramagnetice (Cr, ‘Mn, K, Al, Sn etc,); ele se taza bataSuspnda e ‘orienteaza in sensul liniilor de for - materialele feromagnotice (| Ni, Co); ale se magnetizeaza puter- mie hirer label Unecr rote, ape und cpariia of tizeazi puternic chiar siabe, oat ny plsroazd un magne: tism sensibil dupa dispariia cam tui, ‘magnetic du Gai'anin aes imagnotizato $i si ‘dupa disparitia cimpului magneti- zant, apte oe penin prodi mag- netilor permanenti,intimpkator, toate _materiaiele tic dure Sunt dre din puncte vedas mecanic. Material zis_flexibil (Magnototlex, Koertlox, Romalloy etc.) pot fi prelucrate mecanic ‘numai inainte de tratamentul termic final, apoi devenind dure i relativ Ne. a preciza lenece- eee intra tn explicatii teore-ata § i : i i i i t i ' > : : i 3 i bo Packs 1 3 > i J Eos i = 8 i S San : 3 { $2 Sadie 1 oe cee = 6: : * Sag a 8 EM TSB attags ma mea rwgoes era Nes Ast 9D 29 apo asp0nd = wat on Cork Aly 3 wie Vm POON oh | W0—}- 924 AGGIE ee ait, —SAniote vents 221 Ecgs QeTters iy bre "a" = any ‘” e8O8eIpes d19poip exeoyuNs °0°o sninsnposd vaseuswioyep raved ewesbowon 9189 4019400191204 |HOIEA SeEURLUDIOP NAVE BULeIBOWON ‘Nomograma pentru doterminarea puteril transformatorulul Nomograma pentru determinares capacitijil condensatorulu do intrare at filtrulul an ares Tree i By MEX ge SINR ; wnt Sood eed a yeni ' iy Seems resonate? Seppo P pi eganad ee ~0 og ESRB Bes IPT EET eo Ponte minster SE iy # sega Tee a Wr ae ec renee = 3 Ai acne Schone deem me fy, title ~ He gb8 eg a B-saterer decaleet fi B-putres in extcind,w—m Volore duitCONSTRUCTORUL INCEPATOR. FILTRAREA TENSIUNILOR REDRESATE Ing. GH. REVENCO- Marea majoritate a aplicatiilor_electronice necesita alimentare in curent continu. Cum sursele electrachimice de curent continuu (baterii, acumula- toare) au capacitate limitata si sunt relativ costisitoare, 80 apoleazé do cole mai multe ori gi la rotoaua de curent alternativ, care prin redresare ne poate furniza, yractic nelimitat, energia necesara. Dupa cum am vazut insa la analiza schemelor de redresare, tensiunea rezul- tala este pulsatorie, si chiar dacé la iegirea redresorulul se conecieazi un condensator care "netezeste” intt-o carecare masurd tensiunea rezultatd, de cele mai multe ofi situatia este nesatisfacatoare, necesitind o filtrare mai eficienta. Pentru a Intelege mai bine fenomenele si modalitatile de filtrare, consider util sa analizam pe scurt natura. semnalelor electrice rezultate din procesul de redresare. Ne vom referi la redresarea dubla alternanta, care este cel mai frecvent utilizaté. Presupundnd ca sarcina este pur rezistiva, tensiunea redresaté va fi pulsatorie, formata din semisinusoide, precum se vede in figura 1. Acest semnal periodic nesinusoidal este echivalent cu ‘Suprapunerea efectelor unui numar infinit de armonict ale semnalului de redresat (care In cazul retelei indus- triale are frecventa de S0H2), cu amplitudini ce descrese pronuntat cu ordinul respectivalor armonici, fapt lustrat grafic In figura 1, unde s-au reprezentat numai primele 3 armonici, negijandu-le pe urmatoarele, acestea avand amplitudini din ce in ce mai mi Thea Tu a intdri aceasta afirmatie, redam mai jos, cu titlu informativ, ampiitudinea primelor 4 armonici, aga cum rezukta din calculul matemetic : 4 2 4 Ut =5- Ev2 =5 Uo ; U2 = 7 Ey = 7 U0; 4 2 U3=—- EV? 35m 35 unde E este valoarea efectiva a tensiunii alternative apli- 4 2 ;Us=-—-EV2 =—Uo, DORR En= 5 cata redresorulul, iar Uo = 242 oste valoarea ® medie a tensiunil radrasate ( a se revedea articolul refe- ritor la redresarea c.a.). Rezulta clar 4 prima armonica este preponderenta, reprezentand 23 din tensiunea redresati, po clind amplitudinea armonicii a 4-a ropre- zint& numai 2/63 din tensiunea redresaté. Frecventa primei armonici (in cazul retelei de SOHz si redresare dublé aternanta) va fi 100 Hz, a calei de a 2-2 200Hz, a celei dea 3-a 300HZ §.a.m. (decarece semnalul generator de armonici -— succe- siunea de semisinusoide ~ este un semnal periodic cu frecventa de 100Hz). Relatile si valorilo de mai sus sunt valabile numai pentru redresarea dubld alternanja. in cazul redresarii monoalternant&, spectrul de armonici este dferit. Revenind acum la figura 1, sa ne imaginam ca cele 3 semnele sinusoidale (cele 3 armonici desenate cu linie ‘mai subfire si axale grafic pe linia de zero) sunt supra- Puse, axate peste tensiunea Uo constanta, deci sarcina Vai alimentata de o tensiune cu un “brum” denumit pul- satie sau ondulatie (ripple voltages in literatura anglo- americana, Brummspannung in literatura germana). Trebuie precizat ins c& daca se vizualzeazA cu un osciloscop tensiunea redresata, nu vom obtine imaginea armonicilor din figura 1, ci rezultanta insumarii acestor somnele, care este, desigur, chiar succosiunea de seri- sinusoide (reprezentata cu jinie mai groasa pe figura 1). Pontru ovaluarea pulsatioi se dofineste factorul sau coeficientul de ondulatie sau de pulsatie, sau pur i simplu pulsatia, p (toate aceste variante se pot intaini in diverse lucrari, definind acelasi parametru), ca find raportul dintre valoarea efectiva a componentalor alter- native si valoarea medie a tensiunii redresate Uo. De regula, p (in unele lucréiri este notat cu Ou) se exprimd ‘in procente, inmultind raportul de mai sus cu 100. in cele ce urmeazé vom prefera denumirea de ondulatie, pentru a o diferenjia de notiunea de pulsafie a curentu- lul alternativ, = 2nf, dar vom prefera notatia p, ca fiind cea mai frecvent intainita In literatura de specialitate. Dupé cum am vazut insa mai sus, prima armonica este Preponderenta. De aceea, marea majoritate a lucrarilor ce trateaza proiectarea redresoarelor si a filtrelor afe- rente iau in calcul pentru evaluarea ondulatiel numai va- Ul loarea acesteia, in care.caz p= = 100 [%}. (1) Inlocuind tn aceasta formula pe U1(valoarea efectivd fiind 4£/3x) gi Uo cu valorile de mai sus, valabile pentru redresorul dubia alternanta cu sarcind rezistiva, obtinem valoarea efectiva a ondulatiel, p = 47% (valoarea de vért fiind de cca 67%), ceea ce inseamna 0 ondulape foarte mare, inacceptabila pentru marea majoritate a aplicafilor. Sd rovenim acum fa rodrosorul cu earcind capacitiva, unde se explica fenomenul de ‘netezire” @ tensiunil redresate, prin incdrcarea condensatorului si descér- carea acestula pe rezistenta de sarcind, atenuand. jastfel ceea ce am definit mai sus ca find ondulatia. Putem acum insd 4 explicam acest fenomen, lund in consi-CONS TRUCTORUL INVEPATOR derare analiza armonica a tensiunii redresate, efectul condensatorulul flind de suntare, de filtrare a acelor ‘componente altemative nedorite. Calculul riguros al efi- cientei_acestui condensator de filtral — eficienté ce depinde atat de valoarea capacitatii acestuia, cat si de yaloarea curentului de sarcind — este relativ complicat. In practica se pot Ins folosi cu succes diagrame sau formule simple de estimare a factorului dé ondulatie pentru redresorul cu condensator de filtraj in paralel cu © sarcind rezistiva. Astfel, in figura 2 este reprodus un gate Ce permite estimarea Ondulatiei unul redresor jubid alternanta, in functie de capacitate si de rezistenta de sarcina Rs (Rs=Uo/lo). Acest grafic este aplicabil pentru Rs 2 1k@, daci pen- tru curenti mici sau tensiuni mari (de exemplu, cazul redresoarolor anodice si al redresoarelor pentru ali- ‘mentarea tuburilor catodice). Se observa ca factorul de ondulatie este invers proportional cu capacitatea, $i chiar dac& nu avem trasate draptele corespunzatoare pentru mai multe valori de capacitate, este foarte usor 4 interpolim rezultatul corespunzator valorilor de interes. Astfel, de exemplu, dacé pentru o capacitate de uF se obtine p = 20%, marind capacitatea de cinci ori, dec! la 40uF, se va obtine p= 4%, sau, pornind de la va- loarea dorita pentru p, rezulté valoarea necesaré pentru C. jn literatura german se recomanda urmatoarele relatii de calcul, care ofera o precizie de ordinul a 25%: lo 35 W2U0LS NO a pel @) unde o este curentul de sarcina exorimat in A, Uo este tensiunea redresata (valoarea medio), exprimata in V, Rs = Uollo — rezistenja de sarcina echivalenta expri- mata In Q, C — capacitatea In F, iar f = 50H2 pentru redresorul monoalternanja si 100Hz pentru redresorul dublé alternanta. In literatura rus, pentru caiculul pul- safiei la redresoarele cu capacitate de fitraj sunt reco- mandate formulele: p= 300.fo Uol (dubia alternanta) (3) 600.10 Vor ps [%] (monoalternanta), p= (6) unde fo este exprimat in mA, Uo in V, iar C in uF , ondu- lafia rezultnd tn % (aceste relat valabile numai pentru'reteaua de S0Hz). Exemplificand pentru cazul unui redresor dubia altemanja ce furnizeaza 100V, la un ‘curont de sarcin& de 100mA (Rs = 10009), cu un con- densator de filtra] de 10,F, rezulté p = 35% dupa prima formula gi 30% dupa cea de a 2-a. Dupa graficele din figura 2 rezult& p = 30%. in lipsa condensatorului de fil- traj, ondulatia ar fi fost de 47%. Aceasta diversitate de rezultate este practic ecoeptabilé, deoarece valoarea capacitatii condensatorului de filtraj nu oste criticé. Ondulatia find invers proportionald cu capacitatea, exist’ tentatia de a folosi capactati c&t mai mari, pentru 2 objine o valoare cat mai mica a ondulatiei. SA nu pier- dem ins din vedere cA la conectarea la retea, acest condensator poate solicita un impuls de curent foarte mare prin diodele redresoare, putandu-le distruge, fenomen expiicat in_articolul referitor la redresarea curentului alternativ. Tn unele lucrari se recomanda ca valoarea capacitatii acestui prim condensator de filtraj sd nu depaseasca valorile ce rezulta din relative (4), in care caz curentul de varf Iv < 7lo. = a (monoalternanta) si Co= ae Uo Uo (dubia alternanta) {0 [mA], Uo [V}, C [uF] a) Solutia recomandata pentru reducerea ondulatiel este utilizarea unor celule de filtrare dupa acest con- densator, care nu trebuie SA lipseasca deoarece, pe langa o imbunatatire relativ modest a ondulatiei, aduce un spor pentru tensiunea medie recresata. ‘SA ne imaginam acum ca rezistenta de sarcina este ‘conectat la redresor printr-un divizor format din doua impedante inseriate, ca in figura 3a. Daca cele doud impedante sunt pur rezistive (Z1 = R1 si Z2 = R2), ten- siunea redresata, de la bornele condensatorului, doci atat componenta continua, cat si componentele alterna- tive de ondulatie mai sus analizaze, se vor diviza con- form relatiei binecunoscute:z2 = OTe R2 Rit RZ ©) In acest caz factorul de ondulalie ramane_ne- schimbat, Daca ins& cel putin una din ‘cole doua impedante are 0 compo- nenta reactiva, divizorul devine selectiv, _intro- ducand atenuare ciferita pentru componentele de Ga., fata de componenta de ¢.c. Daca 21 va fi con- slituit dintr-o inductan ier 22 dintr-o capacitat ¢a in figura 3b, atunci ‘divizorul astfel realizat va introduce o atenuare negijabila pentru compo- nenta continu’ (daca rezistena infégurarii inductantei L este mult mai mica docat rezistenta de sarcina), pe cand pentru componen- tele alternative, atenuarea va fi cu atat mai mare cu cat Li C vor fi mai mari si cu cat frecventa va fi mai mare. Acest fapt rezulta lesne din formula de mai sus a divi- zorului, unde pentru componenta continua putem con- sidera Z1 = 0, iar Z2 foarte mare, pe cand pentru com- ponenta alternatva, Z1 va fi relatv mare, iar Z2 mic, producdnd astfe! atenuarea doritd. Altfel spus, induc tanta se va opune trecerii componentelor alternative, neafectand componenta continua, iar capacitatea va gunta peste sarc componentle altemative nedorte, ia este principiul de functionare al fltrelor “trace — jos”. Relatia ( 5 ) necesité un amendament, deoarece in cazul general reprezentat in figura 3a, 22 ar trebul sa includ gi Rs conectati tn derivatie, S-a considerat ins’, pentru simplificare, numai situatia pentru componentele alternative, in care caz Z2 << Rs $i guntarea produsd de Rs este negliiabila. Eficacitatea unei astfel de celule de filtraj se apreci- 24 prin raportul dintre valoarea componentelor alterna- tive de la iesirea filtrului si valoarea acestora la intrarea filtrulvi. Acest raport este denumit factorul de reducere al filtrului. Inversul acestui raport reprezinta atenuarea filtrului, denumita gi coeficient de filtraj, notat ce! mai freevent cu K. Acesta find o mérime adimensionals, poate tl exprimat olin dB Calcul atenusli se poate 6 foarte simplu pornind de la relatia ( 5 ), obtinand Us Uo gle ico" , de unde K =LCw? (deoarece LCo? >> 1) © Trebuie sa facem dis- tinctie Intre factorul de ‘ondulatie p, care este de dort sf fie cat mai mic, gi coeficientul de filtraj K, a carui valoare este de dorit sé fie c&t mai mare. Aceasta formulé ne per- mite calculul atenuairil pentru fiecare compo- nenta altemativa (armo- nica) a ondulatiei, ate- nuare care este cu alat ‘mai mare cu cat frecventa este mai mare. Aceasta justi- ficd aproximarea definirii factorului de ondulatie prin considerarea numai a primei armonici, deoarece cele- lalte, pe langé faptul c& au amplitudini mutt mai mici, vor fi si mult mai putemic atenuate de celulele de filtral. Revenind la relatia (1 ) gi notand cu p,, ondulatia la intrarea filtrulul gi cup, ondulatia la jesirea fitrului, rezulta Beto 3 Pu «Ca? Ka Le «= LCw? @ Pout Aceasta formula foarte simpla ne permite un calcul ugor al componentelor filtrulul (L gi C), cunoscand va- loarea ondulatie’ la intrarea filtrului, calculabilé cu relatii- le (2) sau (3), $i valoarea ondulatiei dorite, impusé de aplicatia respectiva. In aceastd relatie L este exorimat in H, iar C In F. Pentru reteaua electricd de 50Hz, nf = 314 In cazul redresoarelor monoalternanta (f = SOHz) gi o = 628, in cazul redresoarelor dubla altemanta (f = 100H2). Cu aceste valori, gi exprimand Lin H, gi CCONSTRUCTORUL INCEPATOR in iF, din relafia ( 7 ) rezult’, pentru un calcul aproxi- mally, Lc= 10-2 pentru monoaiternanta sitc=2,52* pentru dublé aternanté e) Pout In calculele de mai sus a fost negiijaté rezistenta chmicd a inductantei, care este de regu foarte mica si are efect pozitiv asupra filtrajului, dar care produce 0 inevitabla cddere de tensiune, ce va trebul luaté in calcul daca este cazul. Se observa c& pentru un filtrs cu o anumita valoare produsului LC, eficienta este de 4 ori mai mare in cazul redresiirii dublA alternanja fata de redresarea monoaiternan, sau altfel spus, acelagi factor de redu- ‘At [4B] = K[dB] = 20g Pa = 200K Pentru detalii privind exprimarea In decibeli a marimi- lor fizice, se poate consulta articolul “Aproape totul despre decibel’ de Gh. Revenco, publicat in nr. 7 $i 6 (2005 ale revistei Radiocomunicafi gi Radioamato- rism. Din relatile de mai sus rezulté ci atenuarea obti- nuté este cu att mai mare cu cAt produsul LC este mai mare. in cazul in care trecvenja proprie de rezonanta a fitrulul, fo = aE , este egal sau apropiata de fe frecventa ondulatiei ce dorim s-o atenuam, desi factorul de caltate al circuitului rezonant LC este foarte prost, datorita fenomenului de rezonanté apar nista supracresteri care produc 0 ampiticare a ondulafel, in a - 50Hz, b - 100Hz, c- 150Hz, d - 200Hz, e - 300Hz LH] xC[pF] cere a ondulafiei se poate obtine la redresarea dubla aiternanta cu 0 valoare de 4 ori mai mica a produsului LC, decat in cazul redresarii monoalteranta. Se pot conecta in cascada, ca in figura 3c, doud sau mai multe astfel de celuie de filraj, identice sau diferite, in care caz atenuarea globalé a ondulatiel va fi egala cu produsul atenuéiilor celulelor, dacé acestea sunt expri- mate in rapoarte, sau cu suma alenuarilor celulelor, daca acestea sunt exprimate in dB. Pentru ugurinta cal- culelor de proiectare a filrelor exista gi grafice trasate dupa relatiile mai sus analizate. in figura 4 este repro- dus un astfel de grafic, L fiind exprimat in H, iar C in uF. jn partea dreapi a graficului avem si gradafille in dB pentru atenuarea introdusd se filtrs, conform relatiei loc de atenuare, fenomen adesea ignorat. in figura 5 este lustrat grafic acest fenomen. Din acest grafic rezulté cd atenuarea este cu atat mai mare, cu cét raportul ffo este mai mare. Curbele din acest grafic au L ca parametru factorul de calitate al filtrului Q = ¥ Atenuarile ce se pot odjine cu celuiele de filtra) LC pot fi foarte mari, mai ales daca se folosesc inductante mari, de ordinul zecilor de H. Din pacate, ined, acest drosel de filtraj este 0 pissd incomoda, costisitoare si ‘cu un gabarit relaiiv mare, deci incompatibild cu minia- turizarea. Acesta trebule de regulé realizat pe miezuri magnetice cu intrefier, pentru a minimiza saturajia