Parcul National Calimani, Muntii Calimani

Parcul Național Călimani este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei
a II-a IUCN (parc național, zonă specială de conservare), situat în partea central-nordică
a României, pe teritoriul administrativ al județelor: Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud.

Localizare

Aria naturală se întinde în partea nord-estică a județului Mureș (pe teritoriile

administrative ale comunelor Lunca Bradului, Răstolițași Stânceni); cea sud-vestică a județului
Suceava (pe teritoriile comunelor Dorna Candrenilor, Panaci, Poiana Stampei și Șaru Dornei și al
orașului Vatra Dornei); cea nord-vestică a județului Harghita (pe teritoriul comunei Bilbor și al
orașului Toplița); și cea sud-estică a județului Bistrița-Năsăud, pe teritoriul administrativ al
comunei Bistrița Bârgăului.

Descriere
Prima propunere de instituire a Parcului Național Călimani a avut loc în anul 1975, acesta
urmând să fie declarat arie protejată prin Legea nr.5 din 6 martie 2000. În anul 2003,

1
prin Hotărârea de Guvern nr. 230 din 4 martie (privind delimitarea rezervațiilor biosferei,
parcurilor naționale și parcurilor naturale și constituirea administrațiilor acestora), urmează să se
restabilească limitele și suprafața acestuia.
Parcul reprezintă o zonă montană cu forme de relief diversificate: vârfuri (Pietrosul
Călimanului - 2100 m, Gurghiu - 1776 m, Harghita - 1800 m, Lucaciu - 1778 m, 12 Apostoli -
1760 m, Ciomatu - 1.301 m), abrupturi stâncoase, chei, văii, doline, măguri, lapiezuri, ponoare,
poiene; cu suprafețe naturale acoperite cu păduri, pășuni și pajiști.
Aria naturală dispune de mai multe tipuri de habitate ce adăpostesc o gamă diversă de
floră și faună specifică Orientalilor.
Parcul național Călimani este situat în Munții Călimani și inclunde cel mai mare crater
vulcanic din România cu un diametru de circa 10 km (stins în prezent), Parcul Național Călimani
are o suprafață totală de 24.566 ha.

Floră
Flora ariei protejate are în componență specii vegetale (arbori, arbusti și ierburi)
distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică și geomorfologică,
caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite.

Arbori și arbusti
Conifere cu specii arboricole de: brad (Abies alba), larice (Larix decidua), zâmbru (Pinus
cembra), tisă (Taxus baccata), pin de pădure (Pinus sylvestris), jneapăn (Pinus
mugo), ienupăr (Juniperus sibirica) sau ienupăr (Juniperus communis).
Păduri de foioase cu arboret de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus
petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), paltin de munte (Acer
pseudoplatanus), arțar(Acer platanoides), tei (Tilia cordata), frasin (Fraxinus
excelsior), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus
glabra), arțar (Acer platanoides), răchită (Salix bicolor), salcie albă (Salix eleagnos), arin de
munte (Alnus viridis), arin negru (Alnus glutinosa).
Arbusti cu specii de: smârdar (Rhododendron kotschyi), corn (Cornus
mas), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinum myrtillus
L.), soc negru (Sambucus nigra), mur (Robus fruticosus), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa
canina), merișor (Vaccinium vitis-idaea).

2
Ierburi și flori
La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște, de stâncărie, de
mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă.
Specii floristice: angelică (Angelica archangelica), unghia păsării (Viola dacica), urechea
iepurelui (Bupleurum longifolium), buruiana de junghiuri (Cephalanthera longifolia), mlăștiniță
(cu specii de Epipactis atrorubens și Epipactis helleborine), ghințură punctată (Gentiana
punctata), crețușcă (Filipendula ulmaria), fratele-priboiului (Geranium sylvaticum), bulbuc de
munte (Trollius europaeus), o orhidee din specia Gymnadenia odoratissima, buhai (Listera
ovata), buhăieș (Listera cordata), mălaiul cucului (Luzula pallescens), sor-cu-frate (din
specia Melampyrum saxuosum), mierluță (Minuartia verna), poroinic (Orchis ustulata), darie
(Pedicularis exaltata), pușca-dracului (Phyteuma tetramerum), cărbuni (Phyteuma vagneri),
stupiniță (Platanthera bifolia), morcoveancă (Pleurospermum austriacum), gălbenușă (Potentilla
tabernaemontani), piciorul-cocoșului (Ranunculus carpaticus), scorzonera (Scorzonera
purpurea), cruciuliță (Senecio aquaticus ssp. barbareifolius), spălăcioasă (Senecio
fluviatilis), degetăruț (Soldanella montana), cimbrișor (cu specii de Thymus comosus și Thymus
glabrescens), orhidee sălbatică (Traunsteinera globosa), dioc (Centaurea phrygia), garoafă de
munte (Dianthus tenuifolius), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) sau păiușuri cu specii
de Festuca porcii și Festuca carpatica.

Faună
Fauna parcului este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate
pe lista roșie a IUCN) de mamifere și păsări.
Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus
elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț(Sus
scrofa), vulpe (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx), vidră (Lutra lutra), veveriță (Sciurus
carolinensis), jder (Martes martes), dihor (Mustela putorius), cârtiță (Talpa europaea), chițcan de
munte (Sorex alpinus), chițcan de pădure (Sorex araneus), șoarece de câmp (Microtus arvalis)
sau specii de lilieci.
Păsări cu specii de: acvilă de munte (Aquila chrysaetos), uliu-păsărar (Accipiter nisus),
pițigoi moțat (Aegithalos caudatus), cocoș de munte (Tetrao urogallus), uliu porumbar(Accipiter
gentilis), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), corb (Corvus corax), mierlă de apă (Cinclus
cinclus), codobatură galbenă (Motacilla flava), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), codobatură-de-
munte (Motacilla cinerea), ciocănitoare-de-munte (Pycoides tridactylus), scatiu (Carduelis
spinus), pițigoi-de-brădet (Parus ater), forfecuță (Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis
carduelis), pițigoi-moțat (Parus cristatus), șoim călător (Falco peregrinus), aușel (Regulus
regulus), sturz-cântător (Turdus philomelos), sitar de pădure(Scolopax rusticola).

3
Monumente si atracții turistice
În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

 Biserica de lemn "Sfântul Nicolae" din Răstolița, construcție secolul al XVIII-lea, monument
istoric.
 Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” din Poiana Stampei, construcție secolul al XIX-lea,
monument istoric.
 Biserica de lemn din Bilbor construită între anii 1795-1797.
 Mănăstirea de călugări de la Toplița ctitorită în anul 1924 de către Miron Cristea, primul
patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
 Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei, construcție 1902.
 Biserica romano-catolică Schimbarea la Față a lui Isus, construcție 1905.
 Cazinoul Băilor din Vatra Dornei, construcție 1898, monument istoric.
 Gara Vatra Dornei, construcție 1902, monument istoric.
 Clădirea Izvorului „Sentinela” din Vatra Dornei, construcție 1896, monument istoric.
 Moara de lemn din satul Șaru Dornei, construcție 1890, monument istoric.
 Casa Gavril Candrea din Dorna Candrenilor, construcție secolul al XIX-lea, monument
istoric.
 Ariile naturale: Defileul Deda - Toplița, Codrul secular Giumalău, Cheile Zugrenilor, Piatra
Țibăului, Rezervația Bila-Lala, Obcina Feredeului (sit SPA), de apă termală Toplița, Pârâul
Dobreanului, Stâncile Tătarului, Munții Călimani, Tăul Zânelor, Valea Repedea, Cheile
Bistriței Ardelene.

4
Bibliografie: http://www.calimani.ro/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_C%C4%83limani

5
6