Analiza verbală a lecţiei

Data: 30.11.2008
Clasa: a II-a „A”
Învăţător: Secrieru Nina, grad didactic II
Obiectul: Ştiinţe
Subiectul lecţiei: Mediile de viaţă ale animalelor

Aplicarea în practică a „Curriculum-ului şcolar” înaintează faţă de cadrele

didactice necesitatea reconsiderării volumului de cerinţe aplicat elevilor din clasele
primare. Disciplina „Ştiinţe” are la bază un conţinut integrat şi prevede o învăţare
activă, bazată pe evoluţia cognitivă şi afectivă a copilului. Lecţia prezentată de d-na
Secrieru Nina a fost direcţionată anume spre această orientare. Activitatea elevilor s-a
organizat în sensul gîndirii avînd la bază principiile de cunoaştere caracteristice
învăţămîntului primar.
În conceperea demersului didactic al lecţiei, învăţătoarea a ţinut cont relaţiile
dintre obiectivele educaţionale, conţinuturile şi formele de organizare. Pornind de la
obiectivele de referinţă curriculare, d-na Secrieru a operaţionalizat obiectivele lecţiei
într-o formulă precisă, concretă în dependenţă de natura şi gradul de complexitate al
cunoştinţelor, deprinderilor şi priceperilor.
Lecţia este un act de creaţie. Această afirmaţie a fost demonstrată de d-na
Secrieru prin modul în care a proiectat fiecare etapă a lecţiei de consolidare a
cunoştinţelor.
În procesul învăţării, succesul este asigurat de o anume stare interioară a
elevului, care să-l atragă spre selectarea şi receptarea conţinutului învăţării în care e
angajat. În acest scop, d-na Secrieru a captat atenţia elevilor prin invitarea prietenului
copiilor, Morcov-Dulce, care nu a venit singur, ci încă cu doi prieteni-extratereştri.
Aceştia le-au adus elevilor un mesaj pe care au trebuit să-l descopere singuri
(„Sîntem bucuroşi să vă cunoaştem!”). Deasemenea, învăţătoarea a menţinut continuă
atenţia întregii clase prin diversitatea materialului didactic ilustrat: imagini cu
animale, planşe la tema: „Mediile de viaţă ale animalelor” şi obiectivele lecţiei
ilustrate.
Este deja demonstrat că elevii învaţă mai bine dacă ştiu de la început unde
trebuie să ajungă. De aceea, dna Secrieru a enunţat, într-o formă clară şi accesibilă
copiilor, subiectul şi obiectivele lecţiei. Acestea au fost explicate în termeni de
învăţare comportamentală: să cooperăm în grup şi în perechi, să gîndim, să cîntăm, să
cercetăm, să descoperim, să răspundem la întrebări etc.
 Orice activitate didactică este o secvenţă instrucţională legată de activitatea pe
care o precede şi de cea care urmează. Reactualizarea cunoştinţelor elevilor, prin
lectura fişelor de observaţie completate individual, a demonstrat caracterul conştient
al învăţării din etapa următoare a lecţiei. Prezentarea optimă a conţinutului lecţiei a
fost iniţiată de învăţătoare prin activitatea de prezumţie. Prin exerciţiu practic elevii
au stabilit mediul de viaţă al diferitor animale şi le-au plasta la „casa lor”.
Succesul în procesul instruirii depinde de măsura în care se realizează
angajarea efortului intelectual al elevilor în actul învăţării. Acest lucru se asigură prin
capacitatea învăţătorului de a dirija învăţarea, de a antrena elevii în activităţi teoretice
şi practice, care să-i solicite la diferite niveluri cognitive şi de responsabilitate. În
acest sens, dna învăţătoare a dirijat moderat învăţarea elevilor, lăsîndu-i pe ei înşişi să
formuleze unele idei, concluzii sau generalizări.
Complexitatea procesului predării-învăţării „Ştiinţe-lor” în clasele primare
impune folosirea unor variate metode şi procedee didactice. În acest sens, d-na
învăţătoare a utilizat diverse metode: expozitive (expunere sistem, asaltul de idei,
explicarea, problematizarea); mediate (demonstraţia, instruirea programată); de
explorare a realităţii (metoda schiţării rapide, observarea); bazate pe acţiune
(exerciţiul); integrative (lucrul în grup) şi de evaluare (observarea curentă, verificarea
orală, aprecieri verbale, autoevaluare). Acestea au fost completate eficient cu diferite
tehnici didactice, ca: salutul, activitate de prezumţie etc.
Un loc aparte în procesul instructiv-educativ revine activităţilor independente
şi de grup. Prin intermediul acestora copiii învaţă, comunică, îşi formează diferite
atitudini, acumulează cunoştinţe şi competenţe. De aceea, în cadrul lecţiei d-na
Secrieru utilizează deopotrivă formele de lucrul: independent, frontal şi în grup.
În cele din urmă, proiectul de lecţie propus de d-na Secrieru Nina a căpătat
valenţe sporite tocmai prin simplitate şi operaţionalitate, în sensul în care a fost
transpus în activitatea cu elevii.

Evaluatorul / Ciuntu Violeta/ __________________

Evaluatul / Secrieru Nina/ ______________________