1.

Înfrângerea de la Stalingrad şi cotitura războiului

„Germania a pierdut războiul. Trebuie să ne concentrăm toate forţele, ca să nu pierdem şi noi
războiul nostru” – Ion Antonescu

Prin intrarea în războiul antisovietic alături de Germania nazistă, România s-a angajat
într-un conflict mondial fără a fi pregătită social, economic şi militar.

Nedreptatea istorică săvârşită de Germania, împreună cu URSS, în 1940, la adresa

României trebuia reparată. Prin pierderea Basarabiei, a Bucovinei de nord şi a Ţinutului Herţa în
iunie 1940 s-a dovedit vulnerabilitatea României în faţa marelui colos sovietic. Provinciile
istorice ale Moldovei au fost cedate sovieticilor fără a se trage niciun foc de armă, regelui şi
guvernului fiindu-le frică de un război direct cu Uniunea Sovietică.

Odată cu încheierea bătăliei de la Stalingrad în februarie 1943, relaţiile României cu

Germania au dobândit un nou curs. Mareşalul Antonescu înţelesese că războiul era pierdut
definitiv, iar România trebuia să-şi găsească ieşirea dintr-un conflict ce ameninţa existenţa
statului român.

Între 10 şi 12 ianuarie 1943 a avut loc o nouă întrevedere Antonescu-Hitler la Marele

Cartier General, în Prusia Orientală.i

i
Constantiniu, Florin(Coord.) - Antonescu-Hitlr, e corespondenţă şi întâlniri inedite, ed. Cozia, Bucureşti, 1991.