Pesticidele reprezinta o sursa de risc toxic datorita persistentei in sol, plante si in organism.

De
asemenea, anumite pesticide nu pot fi degradate de catre microorganisme sau de echipamentul
enzimatic al organismului uman si de aceea se acumuleaza in organe, sol si plante. Pesticidele ce se
acumuleaza in vegetale prezinta un risc crescut pentru om pentru ca acestea constituie hrana omului si a
animalelor, care la randul lor sunt hrana pentru om. Astfel se ajunge la un nivel foarte mare de pesticide
in organismul uman.
Pesticidele pot fi toxice direct, atunci cand substanta activa produce efecte vizibile si indirect, prin
substantele ce rezulta din prelucrarea pesticidelor de catre organism. Toxicitatea indirecta se manifesta
pe o perioada lunga si poate duce la mutatii, cancer, malformatii si sterilitate.
Patrunderea pesticidelor in organismul omului poate avea loc prin ingerare, in urma contactului
cu epidermul (chiar intacta, in cazul substantelor lichide: dinitroortocrezol, sulfura de carbon, pastele
mercurice), prin ochi si prin inspirarea vaporilor (sulfura de carbon, arseniatii, arsenitii, bioxid de sulf)..
Aceste modalitati de patrunderea a substantelor de uz fitosanitar in organismul uman se intalnesc mai
ales in situatia insecticidelor organo-fosforice si se produc intoxicatii care se manifesta prin doua feluri
de simptome: muscarinice (cauzate de actiunea asupra muschilor netezei si asupra glandelor), care apar
primele si nicotinice (ca urmare a actiunii asupra ganglionilor vegetativi si asupra muschilor striati).
Simptomele muscarinice, caracterizate prin hiperexcitabilitate si paralizie, nu cedeaza la administrarea
de atropina, dar pot fi combatute cu 2- PAM (iodura N- metil- piridin- 2- aldoximei ). Simptomele
nicotinice se manifesta prin greata, varsaturi, dureri in maini si in picioare, transpiratie, salivare si
lacrimare, diareee si urinare fecventa, dispnee, mioza, edem pulmonar.Se observa si o actiune asupra
sistemului nervos central, exteriorizata prin crampe clonice, pierderea sensibilitatii la lumina, ataxie,
tremuraturi, tulburari ale cunostintei, coma; ca anditot se administreaza atropina.
Intoxicatiile acute se desfasoara rapid si daca nu se intervine la timp, acestea pot provoca
moartea. In caz de intoxicare se va solicita imediat ajutorul medicului, iar pana atunci persoana
intoxicata trebuie ferita de orice efort. Primul ajutor consta in administrarea de strofantina si
noradrenalina, respiratie artificiala, spalaturi stomacale (carbunele activ este foarte bun) si in primul
rand injectii cu atropina (2 mg/h), mai ales intramuscular si subcutanat
Efectele impactului pesticidelor asupra organismului uman au fost studiate destul de mult de, iar
una din caracteristicile toxice este afectarea sistemului imun, ceea ce duce la micşorarea reacţiei de
răspuns a organismului la diferiţi factori nocivi ai mediului ambiant. Ca rezultat persoanele cu sistem
imun afectat, mai des se adresează la medic cu diferite patologii cronice, în comparaţie cu persoanele ce
nu au contact cu pesticide. Cele mai frecvente sunt patologiile tractului digestiv: modificări funcţionale,
ce se manifestă prin gastrită cronică, stări patologice ale ficatului şi căilor biliare (gastrită acută şi
cronică, ulcer stomacal, colicestită hepatică, hepatită toxică, ciroză hepatică, etc.). Se mai înregistrează
disfuncţii ale organelor respiratorii - bronşite acute şi cronice, dereglări ale funcţiei respiratorii ş.a.
Concomitent, se observă dereglări cardio-vasculare: dezvoltarea cardiosclerozei, aterosclerozei.
Caracteristic pentru toţi reprezentanţii poluantii organici rezistenti este neurotropismul. Studiile
epidemiologice demonstreaza o frecvenţă sporită a afecţiunilor neurotoxice (prioritar din partea
sistemului periferic). Se poate enumera aşa patologii funcţionale ca: distonia neuro-circulatorie
vegetativă, sindromul asteno-vegetativ şi patologii organice ale sistemului nervos: polineurite,
encefalopatii. De asemenea, mai mult de 60 de studii arată o legătură între pesticide și boala
neurologică Parkinson. Într-un alt studiu efectuat recent la University College din Londra oamenii de
știință au sugerat ca nivelurile scăzute de pesticide, care sunt considerate sigure pentru muncitorii
agricoli, expuși zilnic la influența lor, provoacă pagube considerabile la funcția cognitivă de memorie,
viteza cu care se prelucrează informații, precum și capacitatea de a planifica ceva pe termen lung.
Studiul a colectat date de la 14 diferite lucrări asupra pesticidelor organofosforice, care sunt printre cele
mai nocive substanțe chimice, folosite în agricultură.
Majoritatea substanţelor din grupa pesticidelor au efect cancerigen,fiind asociate frecvent cu
tumori hepatice, limfom,leucemie, tumori de proastata,oase, vezica urinara, tiroida,colon, glanda
mamara,. Cercetarile efectuate in SUA au confirmat legatura directa dintre expunerea oamenilor la DDT
si frecventa cancerului mamar. Glanda mamara poate fi considerata ca organ-tinta, deoarece in serul
sangelui la femeile bolnave si la cele ce au contactat cu DDT a fost determinat DDE, un metabolit al DDT.
Oamenii de știință au observat o legătură dintre pesticidele și diabetul zaharat timp de mai mulți
ani. Cele mai recente dovezi au fost publicate la a 94-a Reuniune Anuală a Societății Endocrine. Robert
Sargis, doctor în științe medicale, a publicat rezultatele unor studii care sugerează că tolifluanid, fungicid
folosit pentru culturi agricole, creează o rezistență la insulina în celulele de grăsime. Intr-un alt studiu
publicat în Diabetes Care s-a constatat că persoanele supraponderale cu un nivel ridicat de pesticide
organoclorurate în organismul lor se confruntă cu un risc mai mare de dezvoltare a diabetului de tip 2.
Unele pesticide agrochimice acționează ca perturbatori de hormoni, adică în calitate de versiuni
contrafăcute ale hormonilor naturali din organism și blochează legăturile importante dintre hormoni în
organism sau interferă capacitatea organismului de a reglementa producerea hormonilor sănătoase.
Mai mult de 50 de pesticide sunt clasificate drept perturbatori ai hormonilor si unele dintre ele
contribuie la obezitate și sindrom metabolic, deoarece se acumulează în celule
Alergiile alimentare sunt dintre cele mai ciudate efecte ale pesticidelor de azi. Cercetătorii
efectuate la Colegiul Albert Einstein din Centrul Medical Montefiore din New York au descoperit o
legătură intre alergii alimentare și nivelul de pesticide în urină. Persoanele cu nivelul înalt de
diclorofenol, produs de descompunere al erbicidul 2,4- D și al clorului folosit pentru dezinfectarea apei
de la robinet, suferă de alergii la lapte, ouă, fructe de mare și alune. Diclorfenol acționează ca un anti-
microbian și poate afecta nivelul de bacterii sănătoase în intestin, care la rândul lor pot perturba
reacțiile imune naturale al organismului la anumite alergeni.
Investigaţiile epidemiologice au demonstrat că, odată cu intensificarea aplicării pesticidelor,
sporeşte şi frecvenţa stărilor patologice şi dereglărilor funcţionale ale sferei reproductive la femei. Un
impact asemănător se produce şi asupra sferei reproductive masculine, în ultimele decenii
înregistrandu-se o sporire a cazurilor de sterilitate la bărbaţi. De asemenea, studiile au aratat ca unele
dintre efectele pesticidelor produc malformatii, astfel copiii concepuți în lunile de primăvară și vară,
atunci când utilizarea pesticidelor este în toi au cel mai mare risc de malformații congenitale. În timpul
acestor luni nivelul de pesticide în apele de suprafață este mai ridicat, crește riscul expunerii asupra
mamelor. Curbura coloanei vertebrale, buza cleft, picioarele strâmbe se întâlnesc mai des atunci când
mama rămâne gravidă în timpul sezonului de vârf pentru pesticide.

Bibliografie:

1. „Prevenirea intoxicatiilor cu pestice in activitatile din agricultura” – Elena Banu

2. http://www.anpm.ro/poluanti-organici-persistenti-pops-
3. http://ecology.md/md/