Introducere

Scopul analizei

Vom analiza bugetul 2016 al Sectorului 1 din Bucureşti, ţinând cont şi de realizarea acestui buget
(banii efectiv cheltuiți) în domeniile pentru care avem informații.

Obiectivul nostru este informarea cetăţenilor: nu ne-am propus un studiu exhaustiv, ci un simplu
proiect care să redea în linii mari modul de cheltuire a banului public în acest sector. Informaţiile pe
care le-am obţinut nu sunt complete, am folosit aproximări de +/-2% pentru cifre şi indicatori, dar
am fost mereu preocupaţi să prezentăm un ordin de mărime corect.

Ne dorim ca locuitorii Sectorului 1 să înţeleagă unde se duc banii lor, şi cât de performantă este
administraţia publică a acestui sector în comparaţie cu alte oraşe din Europa. Analiza noastră este un
exerciţiu de transparenţă şi un punct de pornire pentru a obţine:

• un dialog mai bun cu cetăţenii cunoscundu-le părerea despre deciziile privitoare la cheltuieli
şi investiţii

• o îmbunătăţire a eficienţei serviciilor primăriei.

Această analiză este o primă variantă pe care sperăm să o ameliorăm în timp, pe măsură ce vom
reuşi să colectăm informaţii detaliate despre fiecare activitate a primăriei.

Cifrele cheie :

În 2016, bugetul Primăriei Sectorului 1 a fost de 1,33 miliarde RON. Vom lua în considerare un
număr de 210.000 locuitori pentru Sectorul 1, adică 70.000 de familii, dacă avem în vedere o medie
de 3 membri la o familie (2 părinţi şi 1 copil).

La fiecare familie din Sectorul 1 corespunde un buget lunar al primăriei acestui sector de 1 581
lei/lună. Am împărţit acest buget pe capitole mari, care se suprapun direcţiilor mari de acţiune ale
primăriei. Rezultatul este următorul :
 Cât cheltuieşte primăria sectorului 1 (lei/lună)
raportat la o familie cu 3 membri
700 632
600

500

400

300
210 189
200 173
105
100 71
39 37 34 24 23 17 11 9 7
0

Cheltuiala cea mai mare o reprezintă Învăţământul cu 632 lei/lună/familie. Această cifră include şi
costurile salariale pentru personalul didactic (învăţători şi profesori), personalul auxiliar şi nedidactic.
Dacă raportăm la numărul de elevi, costurile se ridică la aproximativ 11.000 lei/elev/an.

Salubritatea (210 lei/lună/familie) corespunde în proporţie de 94% cheltuielilor legate de contractul

cu Romprest, contract semnat pentru 25 de ani (mai mult de 160 milioane de lei anual pentru
Sectorul 1, contract semnat de administraţia Chiliman). Sectorul 1 plăteşte de 2-3 ori mai mult decât
celelalte sectoare.

Asistenţa Socială (189 lei/lună/familie) include asistenţa acordată persoanelor în vârstă, persoanelor
invalide, familiilor şi copiilor, creşelor, cu alocaţiile corespunzătoare. Sunt incluse asistentele
maternale (260 copii) şi asistentele personale (308 asistente).

Capitolul Locuințe, reabilitare termică și alimentare cu apă include rambursarea împrumuturilor

contractate de administraţia precedentă pentru blocurile reabilitate termic. Această rambursare ne
costă 110 lei/lună/familie din cei 173 lei cheltuiţi la acest capitol.

Întreţinerea grădinilor publice, parcurilor, spaţiilor verzi, bazelor sportive şi de agrement costă 105
lei/lună/familie. 75% din aceste cheltuieli le reprezintă contractele semnate cu firme externe
prestatoare de servicii. La acest capitol, Sectorului 1 cheltuieşte 6% din buget, pe când Parisul doar
1%.

Capitolul Sănătate (71 lei/lună/familie) acoperă reparaţiile şi investiţiile în cele 4 spitale care depind
de Sectorul 1 (nu sunt acoperite salariile şi costurile de funcţionare). La aceste cheltuieli se adaugă
toate costurile -respectiv salariile, funcţionarea şi dezvoltarea- pentru Centrul multifuncţional
Caraiman (17 milioane RON/an), un fel de centru medical comunitar.

Capitolul de Reparaţii străzi (39 lei/lună/familie) priveşte numai străzile sub administraţia Sectorului
1, adică nu sunt incluse bulevardele mari şi străzile pe care circulă mijloace de transport în comun.

Poliţia locală (265 de poliţişti) reprezintă 34 lei/lună/familie.

Costul datoriei publice înseamnă plata dobânzii şi alte costuri bancare. Rata de îndatorare depăşeşte
100% pentru Sectorul 1, adică Sectorul 1 are mai multe datorii decăt bugetul lui anual.

Funcţionarea Direcţiei Impozite şi Taxe Locale are un cost de 23 lei/lună/familie, ceea ce

corespunde unui procent de 5% din sumele încasate de la contribuabili.

Restaurarea monumentelor istorice (17 lei/lună/familie) sunt investiţiile făcute pentru restaurarea
monumentelor istorice din Sectorul 1. În 2016, erau bugetate două obiective : Sediul Primăriei din
Banu Manta şi Biserica Sf. Nicolae Amza. Costul anual total este de aproape 14 milioane RON.

Serviciul de evidenţă a persoanelor (11 lei/lună/familie) este dedicat nu numai familiilor din
Sectorul 1 dar şi transcrierii de acte pentru românii din străinătate (10.000 de căsătorii din afara ţării
şi 32.400 de naşteri!). În plus, sunt 8 maternităţi în Sectorul 1 (17.300 de bebeluşi născuţi în sector în
2016).

Renovări sau construcţii de biserici (9 lei/lună/familie) reprezintă investiţiile acordate bisericilor,

mai ales pentru consolidarea clădirilor. Sunt 7,6 milioane RON bugetate în 2016.

Serviciile culturale (7 lei/lună/familie) sunt mai puţin privilegiate cu un buget redus la 6 milioane
RON pe an. Cheltuiala principală a reprezentat-o programul prin care s-au pus la dispoziţie în mod
gratuit sute de biciclete în Sectorul 1.

Aparatul primăriei (37 lei/lună/familie) include restul activităţilor : arhitectul şef şi echipa lui pentru
urbanism şi autorizaţii de construcţie, direcţia juridică, economică, de investiţii, de utilităţi publice,
resursele umane, cadastrul, fondul fonciar, patrimoniul şi evidenţa electorală, serviciile de relaţii cu
publicul şi mass-media, şi bineînţeles primarul şi echipa lui. Un total de 31,2 milioane RON anual.

Funcţionare vs Dezvoltare prin investiţii

Din bugetul 2016 de 1,33 miliarde RON, Primăria a asigurat investiţii doar în valoare de 170 milioane
RON, adică mai puţin de 13%. Cu alte cuvinte, 87% din bugetul actual este alocat pentru
funcţionarea curentă (salarii, bunuri, servicii) şi 13% sunt investiţi în active (reparaţii la şcoli, licee,
spitale, străzi, locuinţe, reţele de apă, etc). Cea mai mare investiţie bugetată o reprezintă renovările
termice la 318 imobile, pentru o investiţie de 46 milioane RON.

Investiţii vs bugetul total

Bucureşti S1 13%
Paris 18%
Budapesta 42%
Londra 42%
În comparaţie, oraşul Paris cheltuiește 18% din bugetul total pentru investiţii, având în plus un buget
mult superior (de 32 ori bugetul Sectorului 1). Alte capitale, precum Budapesta sau Londra au optat
pentru o politică clară de investiţii.

Datorii

La nivelul trimestrului III al anului 2016, valoarea estimativă a datoriilor se ridică la 1,43 miliarde de
lei, adică aproximativ 318 milioane de euro. Perioada de rambursare a creditelor variază între 12 şi
20 de ani. Se estimează că obligaţiile financiare rămase, aferente împrumuturilor menţionate, vor fi
plătite integral în 2037.

Nivelul de îndatorare a Bucureştiului este îngrijorător faţă de cel mediu din oraşele din Franţa, cu
atât mai mult cu cât a fost atins într-un timp scurt (aproximativ 10 ani, administraţia Chiliman).

îndatorare/locuitor (euro)

Bucureşti S1 1 514
Franţa (media) 959
Paris 2 069
Versailles 597

Situaţia altor primării din Europa

Este interesant să comparăm bugetul pe cap de locuitor în Sectorul 1 cu unele capitale din Europa.
Observăm că se cheltuieşte aproape acelaşi buget pentru un locuitor al Sectorului 1 cât se
cheltuieşte pentru unul din Madrid sau Londra. Ne putem întreba, în mod justificat, cu ce rezultate ?

total buget Buget / locuitor

Oraș Populație
(miliard euro) (in euro)

Paris 2 244 000 9,48 4 230

Londra 8 674 000 19,03 2 200

Madrid 3 165 000 6,35 2 000

Viena 1 797 000 13,90 7 740

Budapesta 1 732 000 1,45 840

Sector 1 (cu PMB parțial) 210 000 0,39 1 860

Veniturile

Veniturile totale prevăzute în bugetul anului 2016 al Primăriei Municipiului Bucureşti – Sector 1 sunt
de 1 179 500 000 lei, la nivelul ambelor secţiuni de funcţionare şi de dezvoltare/investiţii.

Cele mai importante surse de venit sunt următoarele (enumerate în ordinea importanţei lor): cotele
şi sumele defalcate din impozitul pe venit, impozitele şi taxele pe proprietate, impozitele şi taxele pe
bunuri şi servicii (sume defalcate din TVA).

Impozitele şi taxele pe proprietate sunt colectate prin intermediul DGITL Sector 1. Veţi vedea la
acest capitol ce reprezintă impozitele şi taxele locale.

Celelalte sume sunt colectate de stat (ANAF) şi sunt transferate Primăriei Municipiului Bucureşti. Nu
există nimeni la nivelul Direcţiei Economice a Sectorului 1 care să ştie să verifice alocarea acestor
sume sau care să ştie să le calculeze.

VENITURILE PRIMĂRIEI BUCUREŞTI S1 ÎN MRON

Subventii de la alte administratii publice 30

Vanzari de bunuri si servicii ale primariei 1.5

Sume defalcate din TVA 239

Cote si sume defalcate din impozitul pe venit 554

Venituri din taxe si impozite locale (colectate 355

de DGITL)

Deficit bugetar

Din bugetul 2016, rezultă că există o diferenţă între bugetul cheltuielilor şi bugetul veniturilor. Există
deci un deficit bugetar de 11,3%. Diferenţa între bugetul veniturilor şi bugetul cheltuielilor apare în
bugetul „împrumuturilor externe şi interne”, la nivel de 140 milioane RON. De fapt, acest deficit este
permis dacă în anii precedenţi a fost un excedent bugetar care să acopere aceste sume. Înţelegem
deci că s-a acumulat un excedent bugetar de cel puţin 140 de milioane de lei care a fost folosit în
bugetul 2016 pentru echilibrarea bugetului.

Cum se compară aceste venituri cu alte oraşe din România ?

De departe Sectorul 1 din Bucureşti este cel mai favorizat din capitală (venituri duble faţă de Sectorul
2, următorul sector la venitul per locuitor în ierarhia sectoarelor). La nivel de venituri, Sectorul 1 se
situează chiar deasupra tuturor oraşelor din România.
 Venituri defalcate
Venituri Venituri taxe Venit/locuitor/
în milioane de lei de la bugetul de
totale locale an
stat

Cluj 882 707 175 2 900

Vaslui 122 99 23 2 200
PMB 3 708 3 544 164 1 940
PMB raportat la sector 1 (11%) 407 389 18 1 940
Bucuresti sectorul 1 1 179 824 355 5 600
Bucuresti sectorul 2 1000 612 387 2 800
Bucuresti sectorul 3 1 051 847 204 2 250
Bucuresti sectorul 4 - - - -
Bucuresti sectorul 5 741 459 282 2 600
Bucuresti sectorul 6 882 673 209 2 450

---

Ne propunem să trecem în revista, pe rând, fiecare capitol de cheltuieli din bugetul 2016 al Primăriei
Sectorului 1.
Învăţământul

Conform datelor Inspectoratului şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB) în Sectorul 1 sunt 80 de

instituţii de învăţământ de stat şi 45 de instituţii de învăţământ privat din care:

unităţi de învăţământ în Sectorul 1 public privat

gradinite 19 26
scoli 26 11
licee 26 5
institutii de invatamant special, scoli
5 3
postliceale, altele
scoli de arte 2 -
cluburi scolare 2 -
total 80 45

În Sectorul 1 sunt aproximativ 45.000 elevi în unităţi de învăţământ publice şi aproximativ 3.000
cadre didactice.

Consiliul Local Sector 1 a finanţat unităţile de învăţământ cu 515 milioane lei în 2016 - adică aprox.
11.000 lei/elev/an.

Din această sumă totală, 201 milioane lei doar tranzitează prin bugetul Consiliului Local, fiind alocate
de Ministerul Educaţiei din bugetul de stat pentru plata salariilor personalului didactic şi o mică
parte din cheltuielile curente (încălzire, iluminat, apă, etc).

În suma totală sunt incluse începând cu 2016 şi alocările de la Ministerul Educaţiei pentru instituţiile
de învăţământ private. Bugetul de stat finanţează de asemenea mare parte din cheltuielile cu şcolile
speciale, precum şi programul Cornul şi Laptele. Având în vedere că numeroşi elevi nu consumă
produsele respective, la solicitarea şcolilor, distribuirea acestor produse poate fi sistată.

Diferenţa o reprezintă cheltuielile pentru învăţământ aprobate de Consiliul Local Sector 1.

Reparaţiile curente

Principala categorie este reprezentată de reparaţiile curente finanţate de primărie în sumă de 156
milioane de lei. Conform discuţiilor cu conducerea Administraţiei Unităţilor de Învăţământ
Preuniversitar şi a Unităţilor Sanitare Publice (AUIPUSP - serviciul primăriei responsabil de aceste
bugete), creşterea de cheltuieli cu reparaţii faţă de anul trecut a fost realizată cu sume destinate
iniţial noilor investiţii, dar care nu s-au putut realiza datorită procesului greoi de obţinere a
autorizaţiilor necesare. Aceste cheltuieli cu reparaţii sunt defalcate pe instituţii de învăţământ şi
variază în general între 0,5 – 2 milioane de lei pentru două treimi dintre instituţii. Cele mai mari
reparaţii au fost făcute la următoarele instituţii:

1. Colegiul Internaţional de Informatică Tudor Vianu (16 milioane lei)

2. Colegiul Tehnic Media (11 milioane lei)
3. Colegiul Teoretic Ion Neculce (11 milioane lei)
4. Şcoala Gimnazială Titus Maiorescu (7 milioane lei)
5. Colegiul Tehnic Dinicu Golescu (5 milioane lei)
6. Colegiul Sf. Sava (5 milioane lei)
7. Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa (5 milioane lei).

Cheltuieli curente ale instituţiilor de învăţământ de stat

A doua categorie generală este reprezentată de diferenţa de cheltuieli curente neacoperită din
bugetul de stat. Aceasta totalizează 69 milioane lei şi este defalcată pe fiecare instituţie de
învăţământ în funcţie de bugetul prezentat de conducerea unităţii de invatament, de realizările din
trecut şi de disponibilităţile bugetare. Datele deţinute de AUIPUSP sunt defalcate pe fiecare unitate
de învăţământ, dar nu şi pe tipuri de cheltuieli. Cele mai mari cheltuieli curente aparţin următoarelor
instituţii:

- Liceul Jean Monet (2,5 milioane lei)

- Şcoala Generală nr.183 şi Grădiniţă nr.102 (2,5 milioane lei)
- Colegiul Goethe (2,3 milioane lei)
- Colegiul I.L. Caragiale (2,1 milioane lei)
- Colegiul Tehnic de Aeronautică Henri Coandă (2,1 milioane lei)
- Şcoala Generală nr.13 şi Grădiniţa nr.115 (2,1 milioane lei).

De notat unele anomalii care vor trebui rezolvate, dintre care menţionăm cazul Liceului „Mircea Cel
Bătrân” : Primăria plăteşte o chirie lunară de 25.400 euro (11 euro/mp pentru o clădire care nu
poate fi altceva decât un liceu), în condiţiile în care acest imobil a aparţinut statului român, dar apare
în prezent în mod inexplicabil în activele unei firme private. Litigiul juridic este foarte prost gestionat
de Primăria Municipiului Bucuresti care nici măcar nu a trimis un avocat la proces.

Construcţii noi

A treia categorie o reprezintă investiţiile realizate de primărie în construcţii noi în sumă de 27

milioane de lei. Cele mai mari obiective sunt:

- Grădiniţa nr.252 (cumpărată-13 milioane)

- Corpul nou S+P+2E la Şcoala Gimnazială Elena Văcărescu (4 milioane)
- Reabilitare instalaţii sanitare şi de stingere incendii (3 milioane)
- Extindere corp clădire Liceul Tonitza (2,5 milioane)
- Şcoala Gimnazială N. Grigorescu (1,1 milioane).

Costuri de pază şi alte cheltuieli

A patra categorie este gestionată tot de primărie (AUIPUSP) şi se intitulează Alte Cheltuieli cu suma
de 22 milioane lei reprezentând în mare parte costurile de pază ale celor 80 de instituţii de
învăţământ, subcontractate către firme specializate. Rezultă un cost mediu lunar de 23.000
lei/instituţie de învăţământ, dar ni s-a atras atenţia că sunt instituţii care pot avea mai mult de o
locaţie.

Burse

A cincea categorie este reprezentată de bursele oferite elevilor din învăţământul secundar, în
valoare de 20 milioane lei anual, pentru rezultate bune la învăţătură.
Chiriile, ajutoarele sociale în natură (în principal pentru clasele cu profil sportiv), investiţii în diverse
echipamente şi mobilier şi pregătirea profesională acoperă diferenţa de buget suportată de Consiliul
Local.

milioane RON 2016

Ministerul Educației din Bugetul de Stat 201
Reparatii curente 156
cheltuieli curente 69
Constructii noi 27
Costuri de paza si alte cheltuieli 22
Burse elevi 20
Buget AUIPUSP 16
Total Invatamant 515
Total gestionat de AUIPUSP 314

Administraţia Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi a Unităţilor Sanitare Publice (AUIPUSP)

Gestiunea acestor cheltuieli precum şi achiziţiile şi verificarea lucrărilor şi serviciilor prestate din
acest buget este în sarcina AUIPUSP. AUIPUSP este o instituţie în subordinea Consiliului local cu 37
de angajaţi, din care 26 cu contract de salariat şi 11 prin personal subcontractat. Bugetul de
cheltuieli al acestei unităţi în 2016 a fost de aproape 16 milioane de lei.

Din acest buget, numai 0,8 milioane sunt salariile angajaţilor pe posturi permanente. Salariul mediu
lunar a fost de aproximativ 1.500 lei net. Pentru cele 11 persoane care activează ca şi
subcontractanţi, ni s-a comunicat că ajung la un salariu mediu similar.

Restul cheltuielilor sunt încadrate în diverse conturi de materiale şi prestări servicii, în total 14
milioane lei. Prestarea de servicii externalizate reprezintă mai mult de 90% din suma totală.

Costurile AUIPUSP reprezintă 4,5% din bugetul gestionat (doar învăţământul).

Repere comparative

Este dificil de comparat bugetul pentru învăţământ cu bugetul altor capitale în domeniu, pentru că
finanţarea acestuia este mult diferită de la un stat la altul. În general, cadrele didactice sunt plătite
de guvern. Clădirile şi logistica pot fi asigurate de guvern, oraş sau regiune. Această comparaţie este
la nivel pur informativ.

% din bugetul local dedicat

învăţământului
Bucureşti S1 (fără bugetul de stat) 24%
Paris 9%

Putem să facem însă o comparaţie cu alte oraşe din România (chiar dacă nu dispunem de statistici
privind numărul de copii beneficiari, iar comparaţia nu are un grad ridicat de relevanţă):

% din bugetul local dedicat

învăţământului
Bucureşti S1 (cu bugetul de stat) 40%
Sibiu 22%
Cluj 29%
Constanta 21%
Salubritatea

Sunt 3 tipuri de costuri :

• Costul cel mai mare îl reprezintă contractul cu Romprest de 165 milioane RON;
• Costul de tratare a apelor investiţia de 7,5 milioane RON pentru aceleaşi tronsoane la care se
face investiţia de refacere a străzilor (străzile Cerceilor, Ţintea, Caierului, Liliacului, Bujorului,
Nuferilor);
• Costul legat de protecţia animalelor, de văzut la capitol Poliţia Locală (3,4 milioane RON).

În Sectorul 1, REBU a făcut curăţenie până în august 2007, când Primăria a organizat o licitaţie. Prima
licitaţie a fost contestată, în decembrie 2007 organizându-se alta, câştigată de compania Romprest.
Contractul a fost încheiat pe 25 de ani, iar valoarea este de 450 milioane euro (fără TVA).

Este un contract tip „cost +”, adică prestatorul este plătit în funcţie de costurile lui la care se adaugă
costurile indirecte (35%, de verificat) şi marja lui (10%, de verificat). Nu are nici un interes să facă
eforturi de productivitate, eforturi de optimizare a costurilor sau economii.

Nu este clar de ce contractul a fost încheiat pentru 25 de ani, investiţiile necesare nefiind pe o durata
de 25 de ani (camioane, logistică).

Contractul este contestat şi trebuie urmărit cu atenţie.

Comparaţii:

Nr. Cost total Plătit de primărie Plătit de locuitor cost/locuitor/an

firma
locuitori (mil. lei/an) (mil. lei/an) (lei/lună/persoană) (lei/locuitor)

Bucuresti s1 Romprest 210 000 165 0 786

Bucuresti s2 Supercom 357 000 147 110 8,53 410
Bucuresti s3 Rosal 468 000 130 0 278
Bucuresti s4 REBU 300 000 68 37 8,53 226
Bucuresti s5 Romprest 283 000

Bucuresti s6 URBAN 359 000 120 81 9,00 334

Analizând datele din tabel, reiese că un locuitor din Sectorul 1 plăteşte (prin primărie) de 2 ori mai
mult decât un locuitor din Sectorul 2 şi chiar de 3-4 ori mai mult decât un locuitor din Sectorul 4.

În ceea ce priveşte selecţia gunoiului, aşa cum cer standardele europene, Romprest ajunge la un
procent de selecţie de 30-35%, cel mai ridicat din Bucureşti.
Asistența Socială și Protecția Copilului

Asistența socială cuprinde serviciile sociale asigurate de către Primărie: asistența acordată
persoanelor în vârstă, persoanelor invalide, familiilor și copiilor, dar și costurile cu creșele și diversele
alocații. În acest capitol bugetar sunt incluse asistentele maternale care îngrijesc 260 de copii și
asistentele personale în număr de 381.

Costul lunar raportat la o familie de trei membri din Sectorul 1 este de: 189 lei/lună.

Organizare și posturi disponibile

 9 complexe sociale pentru copii și adulți - 969 posturi

 4 module pavilionare de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică - 94 posturi
 4 centre de zi - 44 posturi; Total: 2268 din care:
 1 întreprindere de inserție socială (Nazarcea Grup) - 102 posturi; -283 funcții publice
 1 centru multifuncțional (Phoenix) - 15 posturi;
-1985 contractuale
 Proiecte sociale: HAR, Diaconia, Sf. Ana și Alternativa 2003 - 30 posturi;
 19 servicii diverse - 338 posturi; Ocupate: 1799
 1 club al seniorilor - 15 posturi; Grad ocupare: 79%
 357 de asistenți personali;
 173 asistenți maternali profesioniști;
 Alte posturi publice - 107 posturi.

Buget

Consiliul Local a alocat 159 milioane RON în 2016 Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia
Copilui (DGASPC). Proiectul de buget pentru 2017 este aproximativ identic. Distribuţia cheltuielilor
este prezentată în graficul următor, unde putem observa că scăderea cheltuielilor se face la capitolul
Cheltuieli de capital – aproximativ 8 milioane RON (jumătate faţă de anul precedent).

Cheltuieli DGASPC - total :

aprox. 160 MRON/an

Cheltuieli de personal

Bunuri si servici

Asistenta sociala

Proiecte europene

Cheltuieli de capital/investitii

0 10 20 30 40 50 60

Buget 2016 Buget 2017 (proiect)

Câteva informaţii despre cheltuielile expuse mai sus:

• Principala categorie este reprezentată de cheltuielile de personal pentru personalul Primăriei
(DGASPC). Rezultă că în medie cheltuiala salarială pentru anul curent va fi de 1.870
RON/lună/angajat, adică un salariul net mai mic de 1.100 lei/lună.
• A doua categorie este reprezentată de asistenţa socială: ajutoare sociale, plata drepturilor
persoanelor cu handicap, (inclusiv transport interurban) şi ajutoare pentru încălzire în sezonul rece.
Sunt ajutoarele băneşti care ajung la beneficiarii sociali.
• Bugetul alocat bunurilor şi serviciilor se ridică la 40 milioane lei în 2017. Sunt incluse cheltuieli cu
utilităţile, hrană (7 mil. lei), medicamente şi materiale sanitare (1,8 mil. lei), reparaţii (4,4 mil. lei)
etc. Sunt costurile pentru ca Direcţia de Asistenţă Socială (DGASPC) să funcţioneze.
• Investiţiile bugetate pentru 2017 sunt aproximativ la jumătate din nivelul anului precedent, suma
ridicându-se la 7,2 milioane lei. Aceste investiţii sunt construcţii noi, de exemplu.
• Observăm o sumă alocată foarte mică pentru proiectele europene. Ţinând cont şi de suma alocată
cheltuielilor de capital putem concluziona că există un grad redus al investiţiilor.

Pe categorii de beneficiari, împărţirea costurilor arată în felul următor:

Cheltuielile alocate persoanelor vârstnice - 28,1 milioane lei în 2017. Aproape 50% din
sumă este acoperită de cheltuielile de personal, urmate de cheltuielile cu diverse bunuri
și servicii.

Cheltuielile alocate persoanelor cu handicap - 52,5 milioane lei în 2017. În evidența

DGASPC există 8.329 de persoane cu handicap. Rezultă un cost mediu de 525
lei/persoană/lună.

Cheltuielile alocate pentru familie și copii - 67,5 milioane lei în 2017. Sunt 1.439 familii
care benefiază de aceste servicii (exclusiv familiile care dispun de locuri în creșă). Costul
mediu se ridică la 3.908 lei/lună/familie ajutată. Costul salarial pentru asistentele
implicate ajunge la 21,5 milioane lei, costurile cu bunurile și serviciile la 25,4 milioane
lei. 7,2 milioane sunt folosiți pentru investiții în construcții.

Cheltuielile alocate pentru ajutoarele sociale - 2 milioane lei în 2017. Rezultă, cu un

indicatorul social de referință (ISR) de 500 lei, un număr de 330 de familii care pot
beneficia de acest ajutor.

Cheltuielile alocate pentru creșe - 6,4 milioane lei în 2017. În anul școlar 2016-2017 au
fost înregistrați 469 de copii, ceea ce ar însemna un cost mediu de 1.137 lei/lunar/copil
înscris în cele 4 creșe finanțate de la bugetul local.

Altfel spus, cei 189 lei alocați lunar raportați la o familie se împart astfel:
 Alocare pe categorii de beneficar (187
lei/luna/familie)
Ajutoare sociale:2.4

Persoane vârstnice: 33.6

Creșe: 7.6

Persoane cu handicap:
Familie și copii: 62.7
80.7

Salarizare și personal
20% dintre posturile bugetate nu sunt ocupate, conform situaţiei la dată de 10.02.2017. Salarizarea
este slabă astfel că există numeroase poziţii care nu pot fi ocupate.
Există aproximativ 150 de asistente maternale care au grijă de copiii de la 0 la 18 ani aflaţi în
responsabilitatea DGASPC. Există 260 de copii care nu sunt în grija asistentelor maternale, printre care
60 deveniţi adulţi în case de tip familial, şi 33 de copii cu mame adăpostite între 6 luni şi un an în cele
2 complexe sociale de servicii.
Salariul brut al asistentelor sociale asigurat de Primărie este de 1450 RON, la care se pot adăuga
diverse sporuri: 15% pentru al doilea copil, 25% dacă este un copil cu handicap, 25% pentru vechime
de 25 ani. Din bugetul de stat se acordă şi o indemnizaţie de cca. 600 lei/lună pentru hrană şi haine,
iar transportul este decontat. În Sectorul 1 există 30 de asistente maternale (aprox. 120 în jud.
Ialomiţa, Giurgiu, în alte sectoare din Bucureşti).
Asistentele personale sunt în general membri ai familiei, plătiţi de către Primărie în cazul persoanelor
cu un handicap grav. În Sectorul 1 există 308 asistente personale având acelaşi nivel salarial cu
asistentele maternale.
Locuințe sociale
La nivelul sectorului 1 există 760 de locuințe sociale disponibile, toate ocupate. Anual se eliberează
între 30 și 40 de locuințe, însă există între 1300-1400 de cereri depuse. DGASPC nu se ocupă de
repartiția acestora ci Direcția de Spații Locative (care nu mai există în noua organigramă din
administrația Tudorache – de văzut cum se va organiza acest aspect). Se observă un deficit de astfel
de locuințe, cererile depășind cu mult disponibilul.
Creșe
Sectorul 1 numără doar patru creșe pentru copiii cu vârsta între 0 și 4 ani. Numărul de copii înscriși în
anul școlar 2016-2017 este de 469, distribuția acestora fiind următoarea:
- Centrul Româno-Danez – 49 de copii
- Complexul de Servicii Sociale Vrancei – 140 copii
- Complexul de Servicii Sociale Jiului – 195 de copii
- Complexul de Servicii Sociale Sf. Andrei – 134 copii.
Personalul angajat în creșe este în mare parte medical, din 128 de persoane angajate doar 34%
reprezintă personal educațional, activitățile fiind concentrate în principal pe îngrijire, securitate și mai
puțin pe cele educaționale.
Modelul creșelor este unul de succes, având în vedere că toate locurile sunt ocupate și există cereri
pentru anul următor.
Investiții
Bugetul alocat în anul 2017 pe componenta de investiții este redus la aproximativ 50% față de anul
precedent. În nota de fundamentare înaintată de DGASPC, cheltuielile de capital erau solicitate la
valoarea de 15 milioane de lei, însă a fost repartizată suma de 7,36 milioane lei. Cele două obiective
principale de investiții sunt extinderea clădirii din strada Pajurei 15A cu facilități noi care să acopere
locuri suplimentare de creșă și reamenajarea parcului din Centrul Social de Servicii Sf. Ecaterina.
De asemenea, se observă o valoare extrem de redusă a cheltuielilor pentru proiecte cu finanțare
europeană ceea ce arată o carență în exploatarea acestor resurse.
Comparații
Este dificil de a compara aceste cheltuieli sociale cu alte oraşe din Europa. Suma alocată depinde de
politica oraşului (mai mult sau mai puţin socială), de numărul de beneficiari, de obiceiurile populaţiei
(în Paris, părinţii optează să-şi trimită copiii la creşă).

Sume alocate pentru

creşe (copii 0-2 ani) număr locuitori
(mil. EUR)
Manchester (UK) 1.3 441 000
Viena (Austria) 2.8 1 741 000
București S1 1.4 210 000
Paris (include pe lânga crese si alte
376 2 244 000
forme de îngrijire copii mici)

Dacă ne comparăm cu exemplul extrem al Parisului, constatăm că alocăm un buget de 2 ori mai mic,
în condiţiile în care venitul pe locuitor e mult mai mic în Bucureşti:

beneficiari Paris euro/locuitor/an București S1 euro/locuitor/an

copii 168 79
persoane vârstnice 142 30
persoane cu handicap 109 56
Locuinţe, Reabilitare Termică şi Alimentare cu Apă

Acest capitol este gestionat de Direcţia Investiţii a Primăriei. Sunt cuprinse aici numai cheltuieli de
dezvoltare, bugetate la suma de aproximativ 145 milioane RON:

• Locuinţe noi (4,2 miloane RON)

• Reabilitări termice (46 milioane RON) pentru 318 imobile - se pare că s-au cheltuit efectiv 9,6
milioane RON
• Rambursări de credite (93 milioane RON)
• Lucrări de alimentare cu apă (1,6 milioane RON).

Cartierele de locuinţe noi - bugetate pentru construcţie :

- Cartier de locuinţe Sos. Odăi nr. 3-5 (1 milion RON)

- Amenajare ansamblu rezidenţial pentru tineret Stradă Dridu nr. 1A (3 milioane RON).

Investiţii de reabilitare termică :

Sunt mai multe tipuri de investiţii:

- Investiţiile continuate din 2009 (3 blocuri), din 2010 (41 blocuri), din 2011 (11 blocuri), 2012
(112 blocuri), din 2014 (100 blocuri), din 2015 (151 blocuri). Înţelegem că nu s-au finalizat
aceste investiţii. Suma total bugetată : 35 milioane RON
- Investiţii noi pentru 2016 (42 blocuri) : 1,5 milioane RON
- Expertiză tehnică, audit energetic, studii de fezabilitate, etapă 2015 (51 imobile), etapă 2016
(42 blocuri) : 1,9 milioane RON
- Reabilitare termică imobile măsuri suplimentare (990 imobile) - 7,2 mil. RON
- Asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unor soluţii de contorizare individuală a
apartamentelor din blocurile din sectorul 1 conectate la RADET (0,5 milioane RON).

Alimentare cu apă :

Străzile planificate să primească investiţii de 1,6 milioane RON sunt :

- Extindere reţea apă - străzile Cerceilor, Ţintea, Caierului (proiecte în continuare)

- Extindere reţea apă - străzile Liliacului, Bujorului, Nuferilor (proiecte noi)
- Extindere reţea apă pe 10 străzi (studii de fezabilitate) – 5 000 RON.

Repere comparative

% buget locuințe vs. total buget

București S1 11%
Paris 4%

Constatăm că s-a făcut un efort bugetar important, bazat pe împrumuturi mari care trebuie
rambursate (93 milioane RON), pentru a îmbunătăţi locuinţele din Sectorul 1, pe bani publici.
Întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive si de
agrement

Responsabilităţile Administraţiei Domeniului Public (ADP) acoperă:

• Întreţinerea spaţiilor verzi
• Întreţinerea străzilor secundare (analizat în capitolul Reparaţii Străzi)
• Întreţinerea clădirilor ADP (Sos. Odăi şi Bd. Poligrafiei).

Serviciul ADP are un buget anual care depăşeşte 88 milioane RON şi reprezintă un cost de peste 420
RON/locuitor pe an.

Serviciul ADP este compus din 95 de persoane, cu un cost salarial mediu de 2100 RON/lună, adică un
salariu net mediu mai mic de 1200 lei/lună.

Costurile de funcţionare (bugetate 81 milioane RON) reprezintă:

• 1 mil. RON - pentru funcţionarea birourilor (consumabile şi utilităţi), adică aproape 900
RON/lună/angajat. De notat că birourile sunt prost amenajate.
• 0,7 mil. RON - Servicii şi programe IT
• 2,2 mil. RON - pentru a asigura acoperirea WIFI a 800.000 m² în parcuri. Acest cost include şi
închirierea aparaturii, mentenanţă şi intervenţiile în caz de defecţiune
• 3,3 mil. RON - servicii de pază pentru parcuri (34 de posturi)
• 2,8 mil. RON - pentru apă de irigaţii. Suprafaţa irigată este de 60 ha.
• 62 mil. RON - servicii externalizate
• 0,4 mil. RON/ an- doar benzina pentru maşinile din dotare, la care se adaugă costurile de
întreţinere (de notat că echipamentele mari – tractoare, camioane – rămân nefolosite de când au
fost externalizate serviciile)
• 0,3 mil. RON - demolare chioşcuri.

Contract de întreţinere spaţii verzi de 58 milioane RON anual :

Cel mai mare cost îl reprezintă contractul cu asocierea Triumf Gardening, Geca Impex, Romprest,
Garden Center şi MaxiDesign Construct, contract intitulat Acord Cadru, Amenajare şi Întreţinere
Spaţii Verzi, pentru 150 de hectare de spaţii verzi din Sectorul 1.

Vă propunem mai jos câteva exemple de costuri de plante (luate la întâmplare) din sute de preţuri
din acest contract-cadru:

Magnolie sp. in container h=1.5-2.0 m buc. 100 lei

Paulownia sp. In container h=2.5-3 m buc. 750
Buxus sp. 25-40 cm in container buc. 100
Trandafiri sp 25-40 cm in container buc. 52
Tuia sp. 3m in container buc. 1200
Plantare gard viu ml 8
Petunie rasad buc. 2,8
Viola rasad buc. 2,8
 Crizantema D=20-40 cm buc. 20
Crizantema D=40-60 cm buc. 35
Crizantema D=60-80 cm buc. 70
Crizantema D=80-100 cm buc. 175
Hortensie h=30 cm buc. 75
Hortensie h=50 cm buc. 150
Hortensie h=100 cm buc. 500

În ceea ce priveşte partea de întreţinere, am ales ca exemple 2 activităţi :

cost în
activitate u.m.
lei
Degajarea terenului de corpuri straine, îngrijire
mp 0,15
si curatenie - 9 luni
Tundere gazon, cosit iarba si buruieni (1
mp 0,5
data/saptamana) - 8 luni

O nouă licitaţie pentru acest contract va fi demarată în curând. O simplă verificare pe internet ne
permite să comparăm aceste statistici cu cele din ţările occidentale unde preţurile pentru tundere
gazon, pentru suprafeţe mari (peste 2000 m²), în condiţiile în care manopera are costuri mult mai
ridicate, nu depăşesc cu mult valorile din Sectorul 1:

u.m. Euro
Franta m2 0,15 euro
SUA m2 0,1-0,3 euro
Bucuresti m2 0,11 euro

Alte contracte pentru servicii externalizate :

Sunt exemple de cheltuieli bazate pe aceste contracte:

 Toaletare arbori : 4 milioane RON, adică 205 RON/arbore. Cea mai scumpă defrişare pentru
arbori cu diametru mai mare de 80 cm se ridică la 335 RON/arbore. Din calcul reiese că sunt
19.000 arbori defrişaţi pe an.
 Întreţinere spaţii de joacă (70 - în Sectorul 1): 2,1 milioane RON adică 30.000 RON/spaţiu de
joacă, în condiţiile în care cumpărarea de mobilier de joacă intră în alt buget.
 290 mii RON pentru 24 toalete curăţate zilnic (2-3 echipaje timp complet)
 143 mii RON pentru 6 fântâni arteziene şi 25 cişmele, demontate şi curăţate în fiecare lună
 115 mii RON pentru dezinsecţie de căpuşe.

Din informaţiile obţinute, investiţia de 4,8 milioane RON din 2016 a constat în :

 hidroizolarea clădirii ADP

 400.000 lei pentru reparaţie seră (nu e clar dacă este o investiţie din capitolul Străzi sau Spaţii
verzi)
 finalizarea plăţii pentru statuia care a costat cel puţin 5 milioane RON, statuia “La Fluturi” de
Ion Nemţoi. În bugetul 2016 a fost alocată suma de 3,6 milioane RON, care a fost şi plătită,
restul fiind plătit din bugetul 2015. Este o investiţie a administraţiei Chiliman. Vom regăsi în
 bugetul 2017 costul pentru amenajarea parcului Kiseleff în jurul statuii, în valoare de 200.000
euro.

Analiză comparativă

Costul alocat de Sectorul 1 pentru a întreţine spaţiile verzi pare destul de mare în comparaţie cu
bugetul total:

oras buget alocat la spatii verzi

Paris 1% din bugetul anual (2004)
Bucuresti mai mult de 6% din bugetul anual (2016)
Constanta 3,4% din bugetul anual (2016)

Dacă luăm costul pe hectar, găsim, în funcţie de rezultatul dorit (parc în stil englezesc sau în stil
francez), ţinând cont şi de diferenţele meteorologice :

u. m. Euro
UK (2004) - "English Local Authority
hectar 5 300 euro
average"
Paris (2004) hectar 53 000 euro
Bucuresti S1 (2016) hectar mai mult de 80 000 euro

Aceste cifre arată că trebuie să studiem mai departe această activitate şi să urmărim cu atenţie
evoluţia preţurilor aferente.
Sănătatea

Bugetul de sănătate al Sectorului 1 este de 60 milioane RON şi corespunde la un buget anual de 290
lei anual pentru fiecare locuitor.
Este alocat în modul următor:
• 43 milioane RON pentru spitalele în administraţia sectorului, adică 70% din totalul bugetului alocat
• 17 milioane RON pentru complexul multifuncţional CARAIMAN, adică 30% din totalul bugetului
alocat.

Unităţile sanitare publice administrate de Primăria Sectorului 1

În prezent, Primăria Sectorului 1 are în administrare :

 4 spitale, toate de anvergură naţională: Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu”, Spitalul de

Urgenţă ”Floreasca”, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice şi Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică
şi Arsuri
 Un centru medical, Centrul Medical Batiştei
 Un laborator, Laboratorul de Sănătate Mintală
 Un ambulatoriu, Ambulatoriul Dorobanţi
 Opt dispensare: Dispensarul Medical Duca, Dispensarul Medical Diham, Dispensarul Medical
Bucureşti Târgovişte, Dispensarul Bucureştii Noi, Dispensarul de Stomatologie Plevnei,
Dispensarul Băneasa, Dispensarul Herăstrău, Dispensarul Medical Clăbucet.

Primăria Sectorului 1 are competenţă doar în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească, aparatura
şi actul medical fiind atributul exclusiv al ministerului de resort (Ministerul Sănătăţii).

Cheltuielile de funcţionare (24,5 milioane RON) asigurate de Primărie includ:

• Încălzit, iluminat : 1 milion RON
• Reparaţii curente : 21,5 milioane RON

Cheltuielile de investiţii (19 milioane RON) asigurate de Primărie includ:

• Construcţii : 18 milioane RON, cum ar fi modernizare şi extindere Spitalul de Urgenţă

Floreasca (alocare 2016: 7,5 milioane RON)
• Alte active fixe 1 KRON cum ar fi achiziţionarea unui grup electrogen pentru clinica pediatrică
din Spitalul Grigore Alexandrescu.

În cazul în care Primăria alege să nu investească, Ministerul Sănătăţii este cel care trebuie să aloce
fondurile. Secţia de ATI a Spitalul de Arsuri a fost închisă până ce Primăria a investit suma necesară.

Complex Multifuncţional Caraiman

Complexul Multifuncţional Caraiman este o instituţie publică aflată în subordinea Consiliului Local
Sector 1, înfiinţată în 2008 (administraţia Chiliman) cu scopul de a furniza servicii socio-medicale
persoanelor aflate în dificultate.

Instituţia îşi desfăşoară activitatea pe 2 componente distincte:

- Centru de Sănătate Multifuncţional în vederea asigurării unui pachet de servicii medicale

adaptat la nevoile comunităţii locale;
- Direcţia Asistenţă Socială Comunitară ce oferă servicii sociale primare şi specializate în
vederea prevenirii marginalizării sociale a cetăţenilor Sectorului 1, servicii care se adresează
persoanelor vulnerabile.

Complexul Caraiman nu obţine venituri din activităţile desfăşurate.

Sunt 3 tipuri de cheltuieli:

 Salarii (3,4 milioane RON), media salariului net este în jur de 1.500 lei/net/lună
 Alte cheltuieli de funcţionare (3,1 milioane RON)
 Cheltuieli de investiţii (10 milioane RON), adică 62% din Bugetul Caraiman.

Angajaţii

Conform informaţiilor primite la nivelul anului 2016 există un număr de 186 de posturi. Sunt locuri
vacante în special în cadrul îngrijitorilor la domiciliu : din 40 posturi prevăzute sunt ocupate doar 15
în 2016 faţă de 20 în 2015.

Lipsa se resimte şi în cazul medicilor primari (5 posturi prevăzute), specialiştilor (10 posturi), precum
şi în cazul asistentelor medicale (24 posturi).

Îngrijire la domiciliu (20 de îngrijitori în 2015)

Numărul mediu al persoanelor îngrijite la domiciliu în 2016 a fost de 70, iar în 2015 de 90. Îngrijirea
la domiciliu ar reprezinta un cost de 800 lei/lună/persoană îngrijită, luând în calcul numai costul
salarial.

Consultaţiile (date din 2015):

- Asistenţa medicală : pentru 780 beneficiari au fost 8.200 de consultaţii

- Cabinet de oftalmologie : 121 consultaţii
- Servicii stomatologice : 7.170 consultaţii pentru 450 pacienţi
- Cabinet de planificare familiară : 360 investigaţii
- Test pentru depistarea osteoporozei : 350 teste
- Cabinet de psihiatrie : 1.050 teste
- Cabinet de medicina muncii : 2.600 angajaţi consultaţi
- Laborator de analize : 5.420 investigaţii
- Radiologie şi Imagistică medicală : 180 radiografie, 100 ecografii, 220 radiografii dentare
- Ambulanţă socială : 5.110 solicitări telefonice
 - Servicii de consiliere socio-medicală pentru comunitate : 1970 de persoane.

Un calcul aproximativ folosind preţurile pieţii (100 RON consultaţie, 200 RON analize şi 250 RON
imagistică) ne arată că totalul acestor activităţi ar fi în jur de 5 milioane RON. Sunt probabil şi alte
activităţi prestate care nu sunt redate aici.

Proiect Hospice

Obiectivul este construcţia unui Hospice în vederea extinderii activităţii CM Caraiman, proiect
aprobat în 2012 şi prevăzut să fie inaugurat în iulie 2017. Suprafaţa construită desfăşurată va fi de
2.530 mp. Proiectul este destinat pentru 20 cazuri: 10 pentru pacienţi cu boala Alzheimer şi 10
pentru tratamentul paliativ în cazuri foarte grave, cu un număr de 53 posturi (43 personal de
specialitate şi 10 posturi comune).

Investiţia iniţială era prevăzută să fie 16,2 milioane RON. Până în prezent s-au investit 12 milioane
RON (10 milioane RON prevăzute în bugetul 2016). Până la finalizare (racordare la utilităţi, mobilier,
paturi, cantină, morgă, un microbus cu rampă şi unul cu 8 locuri) este prevăzut un buget de încă 14
milioane RON.

Repere comparative

În alte oraşe din Europa, cheltuielile de sănătate primară sunt asumate de alte organisme la nivel
naţional. Bugetele locale privind sănătatea sunt în general pentru campanii cum ar fi sănătatea
sexuală (de care se ocupă şi Centrul Caraiman), lupta împotriva obezităţii sau lupta împotriva
fumatului.

total buget sănătate % din bugetul local alocat sănătăţii

Bucureşti 1 330 60 4,5%
Cluj 955 28,2 3,0%
Constanţa 827 7,8 0,9%
Media UK local city council 1,9%
Reparaţii Străzi

Misiunea acestui serviciu este menţinerea străzilor la nivel de circulaţie. Sub responsabilitatea
Primăriei Sectorului 1 nu sunt decât străzile secundare pe care nu circulă mijloacele de transport în
comun. Sunt 1.200 străzi din care aproximativ 1.000 sunt modernizate.

Sunt 8-10 angajaţi care au grijă de această activitate, cu nivelul salarial aferent ADP. Sunt inspectori
care verifică calitatea lucrărilor de reparaţie şi semnează procesele-verbale.

Bugetul total alocat în 2016 este de 32,4 milioane RON din care:
• Prestări servicii alte decât reparaţii: 5 milioane RON
• Reparaţii curente 23 milioane RON
• Investiţii : 4 milioane RON, din care construcţii 700 mii RON şi alte active 3,2 milioane RON.

Prestările de servicii implică semnalizarea rutieră, marcajul rutier, indicatoarele. Reparaţiile sunt
realizate de firma DELTA ACM, printr-un contract de 4 ani.

Investiţiile realizate includ următoarele elemente:

 400.000 lei pentru 4 maşini
 Software SmartCity de 150.000 lei pentru a permite cetăţenilor să facă sesizări în mod
prietenos (pe telefon mobil, de exemplu). Nu există un software de planificare a
mentenanţei.

Investiţii gestionate de Direcţia Investiţii din Primăria:

 Parcare subterană în zona Bd. Banul Manta nr. 9 - actualizare studiu de fezabilitate (400 mii
RON)
 Studiu privind soluţii de parcare în Sectorul 1 (200 mii RON)
 Măsurători topografice, cadastru şi intabulare domeniu public aferent străzilor din
administrarea CL S1 (1,7 milioane RON)
 Studii de fezabilitate pentru modernizare sistem rutier la 13 străzi (650 mii RON)
 Modernizare străzilor Cerceilor, Ţintea, Caierului, la care s-au făcut investiţiile de canalizare
şi apă (600 mii RON).

Cifre de referinţă

Costurile sunt în general evaluate pe m². În Sectorul 1, ar reieşi că primăria are aproximativ 5-10
milioane de m² în întreţinere. Din literatură, constatăm că un buget optimal pentru întreţinerea
străzilor, de exemplu într-o ţară ca Belgia, ar fi între 0,9 şi 1,4 euro/m²/an. Pentru Sectorul 1,
înseamnă un buget între 4,5 şi 14 milioane de euro pe an, bugetul alocat fiind de 7,3
milioane/euro/an.

Putem să facem o comparaţie şi cu Parisul, luând în consideraţie procentul din bugetul total :

% din bugetul total pentru întreţinerea străzilor

Paris 1,9%
Bucuresti S1 2,4%
Poliţia Locală

Atribuţiile poliţiei locale sunt:

• Ordinea, liniştea publică şi paza bunurilor

• Circulaţia pe drumuri publice
• Disciplina în construcţii şi afişajul stradal
• Protecţia mediului
• Activitatea comercială (protecţia populaţiei în ce priveşte comerţul ilicit)
• Alte domenii (poliţia animalelor).

Poliţia locală tratează în medie 80 de apeluri pe zi, 30 de intervenţii şi 5 procese verbale de recepţie
(Direcţia Inspecţii).

Poliţia Locală Sectorul 1 cheltuieşte un buget de 25 milioane RON pe an, adică 26 euro/an/locuitor.
Investiţiile sunt mici (1,4 mil. RON), restul bugetul fiind împărţit aproximativ 50%-50% între costurile
salariale şi costurile de funcţionare.

La Sectorul 1 din Bucureşti sunt 265 de angajaţi la poliţia locală, cu un cost mediu pe angajat de
3500 lei/angajat/lună, ceea ce corespunde la un venit net lunar de 2600 lei. Acest venit net include o
normă de hrană de 32 lei/zi/angajat care reprezintă un avantaj în natură, neimpozabil. Acest venit
net include în plus şi un spor de 20% de ‘dispozitiv’. În afară de norma de hrană şi de acest spor,
salariile sunt la fel că la primărie. Majoritatea agenţilor au studii superioare.

Costurile de funcţionare anuale (9,2 milioane RON) sunt împărţite în felul următor:

• Furniturile de birou : aproximativ 500 mii RON (tipizatele de toate feluri şi imprimantele)
• Utilităţile şi reparaţii pentru cele 4 sedii (Str. Prometeu şi cele 3 secţii) : aprox. 550 mii RON
• Carburant şi ulei : 575 mii RON, pentru 60 de maşini folosite în 2 ture în oraş
• Piese de schimb şi service-ul pentru maşini: 360 mii RON şi primele de asigurări : 280 mii
RON (cost anual de 10.000 RON per maşină)
• Poştă-telefon-Internet-camere video-securizare date (cca. 100 camere video): 1,35 mil. RON
• Uniforme şi echipamente pentru agenţi: 520 mii RON
• Achiziţie de 1000 de paturi, saltele, perne, pleduri pentru situaţii de urgenţă: 590 mii RON
• Achiziţie de 90 de staţii de emisie-recepţie portabile + alte obiecte de inventar : 290 mii RON
• Servicii externalizate juridice : 475 mii RON
• Medicina muncii (serviciu externalizat) : 147 mii RON
• Alte servicii externalizate (curăţenie, mentenanţă IT, arhivare, etc.): 3 milioane RON
• Pregătire profesională : 240 mii RON (900 RON/angajat/an)
• Cheltuieli judiciare şi extra-judiciare : 230 mii RON.

Investiţiile din 2016 (1.4 milioane RON) au fost concentrate în domeniile următoare:

• 6 auto special VW Transporter aprox. 36.000 EUR/bucată (pentru serviciul Intervenţii)

• 20 de staţii mari de comunicaţie la 6.000 RON/bucată
• 30 de corturi pentru situaţii de urgenţă, 10.000 RON/bucată – sunt corturi foarte mari
prevăzute pentru paturile achiziţionate
• 2 generatoare de aer cald (4.500 RON/bucată) şi 2 generatoare de curent electric.
 Poliţia locală nu lucrează în condiţii de lux, dar decente. Sediul central (într-un bloc de locuinţe) nu
este unul adaptat pentru activitatea prestată.

Pentru o mai mare eficienţă şi pentru o intervenţie mai rapidă, un echipaj din Sectorul 6 ar putea, de
exemplu, interveni mai rapid în zona Chitila-Triaj decât un echipaj din Sectorul 1. Dispeceratul de
Poliţie locală Bucureşti ar putea să dirijeze intervenţiile într-o logică de proximitate şi nu de împărţire
teritorială.

Cifre de referinţă

Tara Oraşul Cost/an/locuitor Număr politişti/1000 locuitori

România Sector 1 26 euro 1,16

Sibiu 10 euro 1,15
Franţa Anger 23 euro 0,13
Cholet 16 euro 0,26
Italia Bari 19 euro 0,7
Trieste 14 euro 0,21
Milano 102 euro 4,63
UK Londra 288 euro 1,53
Suffolk 116 euro 1,43
Derbyshire 168 euro 1,63
Spania Barcelona 11 euro 5,45

Comparaţia cu alte servicii de poliţie locală ar trebui detaliată pentru a vedea, de exemplu, în ce
măsură orele de noapte reprezintă un procent ridicat în totalul costurilor.

Drept primă concluzie, numărul important de poliţişti în comparaţie cu numărul de intervenţii,

costurile corelate cu numărul poliţiştilor la 1000 de locuitori în comparaţie cu alte oraşe ar impune o
optimizare a costurilor şi o gestionare mai eficientă a personalului.

Poliţia Animalelor

Poliţia animalelor a cheltuit în 2016 suma de 2,7 milioane RON. Dacă estimăm un număr mediu de
700 de câini în adăposturi (Sos. Odăi), acest cost înseamnă 310 RON/câine/lună.

Cum sunt cheltuiţi aceşti bani:

• 21 de angajaţi, la un cost mediu salarial de 3.100 RON/lună/angajat, adică un net de 1.710 lei.
• Utilităţile : 3.000 RON/lună pentru adăpostul de câteva mii de m²
• Hrană : aprox. 50 RON/lună/câine şi medicamente aprox. 10 RON/lună/câine
• Servicii externe : contract cu un cabinet veterinar extern şi reparaţii : 1,35 milioane RON/an.

Sunt aproximativ 360 de petiţii pe an (una pe zi) şi în jur de 200 de intervenţii pe an. O gestionare
mai eficientă a personalului s-ar impune şi în acest caz.
Datoria Publica

Costul datoriei publice pe care îl luăm în calcul (24 lei/lună/familie) nu include rambursarea celei mai
importante părţi a datoriei, care se regăseşte la capitolul locuinţe, de exemplu. Sunt aici doar
celelalte costuri (taxe, dobânzi).

Începând cu anul 2005, Primăria Sectorului 1 a angajat şase împrumuturi, în total de cca. 300
milioane de euro. În 2015, au fost contractate 2 împrumuturi. Cifrele sunt în milioane de euro.

Acești bani au fost destinați în cea mai mare parte lucrărilor de reabilitare a blocurilor din Sectorul 1.

Alte obiective de investiții din împrumutul BCR 2005:

 modernizarea sistemului rutier al S1

 consolidarea și modernizarea spitalelor:
 mansardarea Clinică Corp E al Spitalului Clinic de Urgență
 consolidarea și reabilitare Spital Clinic de Urgențe Oftalmologice
 consolidarea și amenajarea clădirii din str. Cr. Tell nr. 18B (investiția care pare a fi
eliminată printr-un act adițional din 2008 – de verificat)
 viabilizarea și construirea cartierului Odăi.

Alte obiective de investiții din împrumutul BCR 2009:

 cartier Odăi
  modernizarea Pieței Amzei și consolidare imobil str. Amzei nr. 13
 reabilitare pasarelă pietonală CF300 București-Ploiești
 sistem canalizare și evacuare ape pluviale zona pasaj bd. Aerogării-str. Ion Ionescu de la Brad
 modernizarea sistemului rutier al S1
 par ar fi eliminate prin acte adiționale din 2010 : bazin olimpic acoperit la Liceul Media din
str. Jiului, bazin olimpic acoperit plus anexe și sală de sport la Liceul „N. Iorga” de pe bd. Ion
Mihalache, achiziție 51 microbuze.

Nivelul datoriei la sfârșitului anului 2016

La nivelul trimestrului III al anului 2016, valoarea estimativă a datoriei se ridica la 1,43 miliarde de lei,
adică aproximativ 318 milioane de euro.

Perioada de rambursare a creditelor variază între 12 și 20 de ani. Se estimează că obligațiile

financiare rămase, aferente împrumuturilor menționate, vor fi plătite integral în 2037.

Am cerut informații mai precise referitoare la aceste credite, dar nu am primit încă nici un răspuns
precis.

Comparații

Indicatorul folosit frecvent este nivelul de îndatorare pe locuitor. Nivelul de îndatorare al Sectorului
1 este îngrijorător față de cel mediu din orașele din Franța, mai ales pentru că este extrem de recent
(aproximativ 10 ani, administrația Chiliman).

îndatorare/locuitor (euro)
București S1 1514
Franța (media oraselor) 959
Paris 2069
Lyon 817
Nice 1449
Versailles 597
Direcția Generală Impozite și Taxe Locale

Rolul DGITL este :

 Să stabilească masa impozabilă
 S-o ia în evidență
 Să stabilească impozitul
 Să facă încasarea
 Să execute silit rău-platnicii.

În Sectorul 1 sunt:
 180.000 de contribuabili fizici (orice persoană care plătește ceva, chiar o amendă, este un
contribuabil)
 17.000 contribuabili personalități juridice.

Veniturile colectate de DGITL sunt următoarele:

veniturile colectate de DGITL - 2016 în MRON

veniturile fiscale impozit pe clădiri 223

impozit pe teren 26
taxe de timbru 19
taxe hoteliere 1
impozit pe spectacol 2
taxa asupra mijloacele de transport 45
alte taxe (autorizații de construire, publicitate, comercializare, etc) 10
venituri nefiscale închirieri de proprietate 5
prestări de servicii 1
taxe extrajudiciare de timbru 4,4
amenzi 12
alte venituri (înregistrare mopede, ridicare mașini, etc.) 5
total 355

Aceste venituri reprezintă suma de 423 lei/lună/familie. Ar fi corect să diferențiem veniturile

încasate de la persoanele juridice de cele încasate de la persoanele fizice:

în MRON/an în % din total încasat

veniturile proprii încasate de persoanele fizice 75 21 %
veniturile proprii încasate de persoanele juridice 280 79 %
total 355 100

Fiecare familie din Sectorul 1 contribuie în medie cu suma de 90 lei/lună la taxe și impozite locale.

De notat că în Franța venitul mediu anual din taxe și impozite locale corespunde unei sume de 5.680
euro/an/familie (2015), pe când din analiza noastră reiese pentru Sectorul 1 o sumă de 1.130
euro/an/familie.
Costurile DGITL

Pentru a funcționa, DGITL dispune de 174 angajați. Acești angajați beneficiază de condiții salariale
mai avantajoase decât colegii lor din alte direcții, din motive istorice (dispuneau de un fond de
stimulent constituit de o cotă parte din sumele recuperate) și legate de criticitatea serviciului.

Venitul mediu net pe angajat este de aproape de 4000 lei/net/lună (cost mediu 7000
lei/lună/angajat).

Acești angajați folosesc bonuri și serviciu în valoare de 4,4 milioane RON anual, dintre care suma cea
mai importantă este pentru Poșta Română (1,4 milioane RON). Putem să mai menționăm:

 Costuri de pază pentru cele 4 sedii : 430 mii RON

 Utilitățile si serviciile de curățenie pentru 4 sedii : 310 mii RON
 Servicii de administrare a clădirii din Piața Amzei : 220 mii RON
 Spațiu de arhivă : 200 mii RON
 Comision de încasare prin POS : 163 mii RON
 Tonere imprimante : 152 mii RON.

Programul IT este închiriat la un preț avantajos de la Integrisoft (6000 lei/lună).

Costurile ar fi mai mici dacă o mare parte din contribuabili ar plăti prin internet banking sau
ghiseu.ro (pentru care banca percepe un comision). Sectorul 1 este deja campion în acest domeniu:
30% din plăți se fac prin POS la ghișeu și aproximativ 7% prin ghiseu.ro sau internet banking!

Executare silită

În 2016, serviciul de executare silită s-a ocupat de :

 6 350 dosare de executare silită

 3 470 popriri pe cont
 50 sechestre
 2 vânzări la licitație.

Indicator de performanță

Este mult mai costisitor să colectăm taxe și impozite locale decât impozitele de stat (pe venit, TVA,
etc). Pentru acestea din urma, se pare ca în 2015 ANAF a cheltuit 1,02 lei pentru fiecare 100 de lei
colectată. Pentru taxe locale, nu am găsit decât exemplul Franței:

taxe și impozite locale încasate total costul colectării în %

București sectorul 1 355 mil. RON 19,6 mil.RON 5.5
Franța 125 mild. Euro 4 mild. Euro 3.2

Este normal ca în București costurile de colectare sa fie mai mari decât în Franța:

 Sumele colectate sunt mai mici

 Contribuabili nu folosesc încă mijloace eficiente tip internet banking.
Restaurarea Monumentelor Istorice

Acest capitol este gestionat de Direcția Investiții a Primăriei. Sunt cuprinse aici numai cheltuieli de
dezvoltare, bugetate la suma de aproximativ 14 milioane RON.

Bugetul pentru aceste investiții este separat în mai multe categorii:

 Proiecte de investiții în lucru

 Proiecte de investiții noi
 Achiziții de imobile
 Cheltuieli privind consolidări
 Cheltuieli aferente studiilor de fezabilitate și alte studii
 Dotări independente.

În bugetul 2016 erau prevăzute 2 investiții majore:

 Investiție continuată la Sediul Primăriei din Banu Manta (10 milioane RON).
Această investiție a fost realizată. Numai restaurarea și reconstituirea elementelor
decorative de la exteriorul și interiorul imobilului a fost bugetată la 0,4 milioane RON. Nu am
analizat eficiența investiției.

 Investițiile privind consolidarea Bisericii Sf. Nicolae Amza (3 milioane RON).

Comparații

Orașul București, mai ales Sectorul 1 este bogat în monumente istorice. Este de folos să facem
comparația între cât investește Sectorul 1 în restaurarea acestor monumente în comparație cu alte
capitale cu un patrimoniu important.

Franța : 300 milioane euro investiți anual de către autoritățile publice franceze.

Marea Britanie : numai ONG-ul National Trust investește anual 1,3 miliarde euro.
Servicii de Evidență a Persoanelor

Principalele misiuni ale Serviciului de Evidenţă a Persoanelor sunt următoarele:

• Înregistrarea actelor şi faptelor de stare civilă
• Eliberarea actelor de identitate (inclusiv pentru cetăţenii români cu domiciliul în străinătate).

Serviciu de Evidenţă a Persoanelor se ocupă nu numai de Sectorul 1 dar şi de românii din străinătate.
Câteva cifre edificatoare din 2016:
• 17.300 de bebeluşi născuţi în 2016 în Sectorul 1 (sunt 8 maternităţi)
• 1.580 căsătorii în Sectorul 1
• 620 decese
• 10.000 căsătorii transcrise (din străinătate)
• 32.400 acte de naştere transcrise (din străinătate)
• 80.000 de cereri de înregistrare a actelor de stare civilă (echivalent a 320 pe zi)
• 26.240 acte de identitate eliberate (echivalent a 100 pe zi).

Acest serviciu costă Primăria o sumă care se ridică la 9,7 milioane RON, din care 2,6 sunt alocaţi
costurilor de personal şi restul pentru bunuri şi servicii. Dacă considerăm un număr total de 120.000
de acte lucrate şi eliberate, costul pe act este de 80 de lei.

Angajaţii

Aceste misiuni sunt îndeplinite de 85 de angajaţi. Salariul lor mediu net este de 1400 lei pe lună,
directoarea primind 2500 lei net/lună. Aceste persoane trebuie să aibă competenţe de relaţionare
cu clienţii.

De notat că salariile sunt foarte mici şi nu conţin nici un spor (în afară de vechime). În trecut, a
existat posibilitatea pentru angajaţi să-şi cumpere haine de protocol pentru relaţiile cu clienţi (un
salariu minim pe economie la fiecare 3 luni). Această posibilitate a fost eliminată.

Norma privind numărul de angajaţi pentru aceste servicii în Bucureşti este de 1 angajat la 5.000 de
locuitori, ceea ce ar însemna un serviciu de 42 angajaţi. Dacă ţinem cont de actele de transcris
referitoare la românii de pretutindeni, pare normal ca numărul de angajaţi să fie dublu.

Alte cheltuieli curente (7 milioane RON) includ:

• Utilităţile : 300.000 lei anual (sunt 5 birouri în diferite locaţii)
• Furnituri de birou : 400.000 lei (din care 100.000 de certificate)
• 400.000 RON : chirie spaţiu de arhivă
• Achiziţia unei maşini (65.000 lei) pentru necesităţile direcţiei şi a 10 calculatoare
• Deplasări şi pregătire profesională : 500.000 lei
• Alte cheltuieli : 600.000 lei
• Firma de pază şi de femei de serviciu.

A fost imposibil deocamdată să identificăm căror cheltuieli corespund cei 4,5 milioane lei de la
capitolul „altele”.

De notat : ar fi potrivit ca Primăria să investească în mobilierul din Sala de nuntă a instituţiei

(investiţie solicitată de Serviciul de Evidenţă a Persoanelor).
Restaurarea sau construcția de biserici

Acest capitol este gestionat de Direcția Investiții a Primăriei. Sunt cuprinse aici numai cheltuieli de
dezvoltare, bugetate la suma de aproximativ 7,6 milioane RON.

Investițiile bugetate sunt listate aici:

 Modernizarea instalației de încălzire, refacerea pardoselilor şi amenajări exterioare la

Biserica Sfântul Apostol Andrei
 Biserica Izvorul Tămăduirii (2,8 milioane RON)
 Amenajări exterioare ale incintei Biserica Sfânta Vineri - Pajura și construirea unui lumânărar
și a unei clopotnițe (200 mii RON)
 Pangar, grup sanitar, amenajări exterioare la biserica Galileea – Străulești
 Construire clopotniță și capelă mortuară și amenajări exterioare la parohia „TUTUROR
SFINȚILOR” – Chitila
 Biserica Popa Tatu - consolidare şi modernizare (2,5 mil. RON)
 Consolidare şi intervenții la Biserica Domenii - Mânăstirea Cașin (600 mii RON)
 Amenajări interioare şi exterioare la Biserica Boteanu – Ienii (800 mii RON)
 Amenajări exterioare la Biserica Costeasca (300 mii RON).

Repere comparative

Cât cheltuiesc alte orașe pentru reabilitarea locurilor de cult:

 În Marea Britanie, în 2016, au fost investite 17 milioane euro pentru 40 de catedrale, din
bugetul Departamentului Cultură, Media şi Sport.
Servicii culturale

Bugetul 2016 includea suma de 6 milioane RON pentru evenimente culturale, pentru recreere şi
religie.

Din 6 milioane RON, o sumă relativ mică a fost cheltuită efectiv, majoritatea bugetului a fost alocată
pentru proiectul biciclete. Pe lângă plata serviciilor aferente acestui proiect, se pare că suma de
54.000 RON a fost alocată pentru achiziţionarea efectivă a bicicletelor. Au mai fost finanţate doar
alte mici evenimente (de ex. eveniment de Crăciun).

Oraș/sector bugetul Culturii (2016) % din buget anual

București S1 6 MRON 0,5%

București S6 (neverificat) 30 MRON 3,4%

Sibiu 37,8 MRON 10,3%

Paris (cultura, tineret şi sport) 524 MRON 5,5%

Este necesar ca bugetul culturii, tineretului şi sportului în Sectorul 1 să fie mărit pentru a putea
finanța proiecte pentru toate generațiile.
Aparatul primăriei

Aparatul Primăriei include toate celelalte servicii ale Primăriei. De notat că nu vom vorbi despre
administrația Piețelor, a cărei activitate nu este inclusă în Bugetul Primăriei, fiind în principiu o
activitate de sine stătătoare. Într-o versiune ulterioară a documentului, vom analiza şi activitatea lor.

Aparatul Primăriei include serviciile următoare (nu am inclus Direcția evidența populației şi starea
civilă):

Compartimente numărul de posturi

Primarul şi Viceprimarul 2
Administrator public, secretar 2
Serviciul secretariat general, audiențe 8
Serviciul cabinet primar și Serviciul cabinet viceprimar 8
Birou autoritate tutelară 6
Serviciul audit intern 8
Direcția utilități publice 23
Arhitect șef 38
Direcția management economic 19
Direcția investiții 35
Direcția juridică 18
Direcția resurse umane 18
Direcția cadastru, fond funciar, patrimoniu și evidență electorală 16
Direcția cultura, presa, sport, tineret si culte 18
Serviciul registratură și relații cu publicul 8
Compartiment corp control 3
Compartiment prevenire și protecție 1
TOTAL 231

Aceste posturi sunt ocupate în proporție de 83 %. De notat că administrația Chiliman avea 15-20 de
posturi mai multe.

Vom reveni în versiunea următoare cu criterii de performanță pentru fiecare direcție, cum ar fi
numărul de autorizații de construire, procentajul din suprafața sectorului cadastrată (astăzi mai
puțin de 30%), etc. și costurile aferente.

Costurile salariale bugetate sunt de 6,9 milioane RON. Salariul mediu net este în jur de 1300 lei/lună.
Primarul primește o indemnizație brută lunară de 6 861 lei (4800 lei net/lună), iar vice-primarul de
6 026 lei brut (4 200 lei net).

Costurile funcționale (bunurile și serviciile) au fost bugetate la nivel de 21,6 milioane RON, adică
aproape de 100.000 lei/an/salariat. De fapt, nici jumătate din sumă nu pare să fi fost cheltuită în
2016. Costurile bugetate sunt în mare parte legate de :
  Utilități si posta, telecomunicații, TV, internet etc. (1.1 KRON)
 Consultantă (1,8 milioane RON)
 Furnituri de birouri (bugetate la 1,5 milioane RON)
 Prestări servicii (4,3 milioane RON).
 Deplasări si formare (1,6 milioane RON)
 „alte” : 10 milioane RON. alte” : 10 milioane RON. Presupunem că aici a fost inclusă suma de
5,5 milioane de lei alocată pentru cadastru. Tot în această categorie au fost încadrate unele
cheltuieli pentru garsonierele din strada Munţii Tatra 18-20.

A fost bugetată suma de 2,7 milioane RON pentru investiţii. Din nou, se pare că puţin din această
sumă a fost cheltuită, de exemplu pentru centrala termică pentru garsonierele din strada Munţii
Tatra şi o maşină de francat (115 000 lei).

Consiliul Local

Ca ilustrare a costurilor legate de Consiliul local, Clotilde Armand, în calitate de consilier local, a
primit în fiecare lună începând cu iulie 2016:

luna Indemnizație lei/lună

decembrie 218
noiembrie 218
octombrie 218
septembrie 438
august 438
iulie 657
Total 2016 2,187

A primit de asemenea un telefon si un calculator. Calculatorul permite evitarea printării pe hârtie a

sute de pagini la fiecare ședință.
Salarizarea angajaților primăriei Sectorului 1

Salariile angajaților Primăriei Sectorului 1 sunt mici, aflându-se la nivelul de salarizare din 2009 de când
nu s-a mai făcut nici o mărire și au fost tăiate sporurile. În afară de DGITL și într-o mai mică măsură de
Poliția Locală, salariul mediu este 1300-1400 lei/lună. De ce salariile din Primăria Sectorului 1 sunt mai
mici decât în alte primării ?
Scurt istoric:

 În octombrie 2009 – fostul primar Chiliman a tăiat toate sporurile și alte drepturi salariale (în
afară de sporul de vechime). Această „tăiere” a fost operată de toate primăriile din București
sub pretextul reducerii cheltuielilor cu 30%.
 În 2010, aceste salarii deja diminuate au fost reduse cu încă 25% prin „celebra ordonanță Boc”.
În cazul Primăriei Sector 1, această reducere s-a aplicat la salariile DEJA reduse!
 Aceste acțiuni nu au fost atacate nici de către Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, nici
de Agenția Naţională a Funcţionarilor Publici, nici de Inspectoratul Teritorial de Muncă
Bucureşti și nici de vreun funcționar public.
 Decembrie 2010 - Curtea de Conturi decide că Primăria Sectorului 1 să ia măsuri pentru
recuperarea sumelor acordate fără temei legal pe anul 2009 personalului instituţiei cu titlul
de sporuri, indemnizaţii, prime, sume de reprezentare.
 Mai 2012 - Curtea de Conturi constată că nu a fost finalizată Decizia din 2010.
 Primăria Sectorului 1 a contestat această decizie a Curții de Conturi, dar contestaţia i-a fost
respinsă. Ulterior, Primăria Sectorului 1 s-a adresat instanţelor de Contencios Administrativ în
vederea anulării măsurilor din această decizie.

Alte sectoare nu au urmat aceiași pași. Nu au aplicat eliminarea sporurilor cerută în 2009, sau au
contestat această decizie. Curtea de Conturi nu a efectuat la celelalte primării același control și nu a
aplicat aceleași măsuri ca în Sectorul 1.
Situația actuală
Astăzi, Primăria este obligată să acorde numai salariul de bază (începând cu 01.01.2010) și sporul de
vechime în muncă fără nici un alt spor. Numai salariații activi în Sectorul 1 prin detașare (de la alte
administrații ale statului) au salarii mai mari. Așa a fost rezolvată problema salarizării pentru o parte
din noi directori ai administrației Tudorache.
Toți salariații din toate primăriile vor primi o majorare de 20% din 1 februarie 2017, conform
dispozițiilor legale.
Plecarea angajaților
Pe lângă „discriminarea” salarială față de alte sectoare, Primăria Sectorului 1 se confruntă și cu o altă
problemă gravă, generată de nivelul mic de salarizare. Angajații pleacă, cei nou veniți și care acceptă
aceste salarii nu au pregătire profesională suficientă sau de specialitate, iar această situație se
repercutează asupra cetățeanului prin calitatea mai slabă a actului administrativ ce nu poate fi dus la
îndeplinire în condiții optime.
Pentru rezolvarea acestei probleme, Primăria Sectorului 1 caută să acceseze toate căile legale ce ar
permite atingerea unui nivel de salarizare care să asigure o egalitate de tratament cu celelalte sectoare
din București, dar din păcate, până acum, rezultatele nu sunt încununate de succes.
Concluzii

Putem să tragem mai multe concluzii din această primă analiză:

1. Numărul de salariați, salarizarea şi calificarea lor, lupta anti-corupţie

Fără dubii, sunt mulţi salariaţi în Primăria Sectorului 1 şi aceştia nu sunt bine plătiţi într-un sector
unde costul vieţii este important. Lupta anti-corupţie cere ca salariaţii să fie bine plătiţi. Un inspector
al primăriei care supervizează lucrări de milioane de lei trebuie plătit corect. Aş propune :

• Să dezvoltăm competenţele angajaţilor – competenţe profesionale, de IT, de gestionare

clienţi, etc.
• Să creştem salariile ca să ajungem la salariul mediu pe economie, cerând în acelaşi timp
performanţă.
• Să decidem o gestionare mai eficientă a personalului, folosind indicatorii europeni.
• Să nu re-internalizăm activităţile externalizate care sunt competitive pe piaţă (administraţia
Tudorache cere să creăm firme ale primăriei pentru curăţenie şi pază. Ne opunem acestei
viziuni).

2. Gestionarea performanţei fiecărui serviciu public şi transparenţă

Trebuie să completăm această analiză împreună cu fiecare şef de serviciu din cadrul Primăriei pentru
a fi de acord asupra unor indicatori de performanţă care să fie uşor de calculat, comparat şi
comunicat către publicul larg. Avem nevoie de o transparenţă mai mare pentru a beneficia de
feedback-ul cetăţenilor în ceea ce priveşte, de exemplu, contractele mari de achiziţii publice.

3. Funcţionare vs Dezvoltare prin investiţii

Nu este suficient să investim 13% din bugetul Primăriei dată fiind infrastructură defectuoasă, pe
partea de sănătate, de utilităţi (apă şi canalizare), de baze sportive, dată fiind starea de degradare a
faţadelor, a monumentelor istorice, lipsa de reabilitare seismică, etc.

Propunem să cheltuim mai puţin în anumite capitole (spaţii verzi) şi să facem economii prin
renegocierea unor contracte (salubritate, spaţii verzi) pentru a ajunge la 20-25% investiţii în bugetul
Primăriei.

Propunem ca prin instrumente fiscale şi de alt tip, folosite în multe ţări, printre care Franţa, să-i
încurajăm pe cetăţeni să investească în oraşul nostru : faţade, curţi, grădini de legume în oraş.

4. Nivelul de îndatorare

Ne dorim finanţe locale publice sănătoase. Propunem să ne aliniem la media de îndatorare pe care o
ating oraşele din Franţa, respectiv în jur de 75% faţă de peste 100% la ora actuală.

5. Implicarea cetăţenilor, consultare şi dezbatere publică, buget participativ

Este absolut necesar ca toţi cetăţenii să fie informaţi de modul în care sunt folosiţi banii lor, adică
bugetul primăriei. Trebuie să fie dezbateri pe temele conţinute în această analiză. Exerciţiul de
bugetare trebuie să se desfăşure ÎMPREUNĂ cu cetăţenii. Este şi o metodă eficientă de a lupta
împotriva corupţiei. Sunt eforturi imense de făcut în această direcție, suntem la nivelul 1-2 pe o
scară de 10.

Pentru a motiva implicarea cetăţenilor, am putea avea un buget participativ, adică un buget pentru
proiectele cetăţenilor. În Paris, acest buget va fi de 100 milioane euro în 2017 şi va fi cheltuit pentru
piste ciclabile, îmbunătăţirea carosabilului şi a transportului şi cea mai mare parte pentru spaţii verzi
şi mediul înconjurător.

oraș buget participativ (2016)

Paris 100 Meur
Cluj 5 Meur

6. Viziune şi proiect de comunitate pentru Sectorul 1

Vrem să facem legătura între viziunea primarului şi bugetul alocat. Vă recomandăm exemplul
Londrei şi cuvintele explicative ale primarului („Mayors’ foreword”):

https://www.london.gov.uk/sites/default/files/mayors_consultation_budget_2017-2018.pdf).

Ne dorim ca bugetul să fie un instrument de dialog între primărie şi cetăţeni pentru a construi
Sectorul 1 aşa cum ni-l dorim.

Vom cere transparenţă şi dialog, pentru că Sectorul 1 din București este oraşul nostru.