CANDIDOZA BUCALÃ : MANIFESTÃRI CLINICE, DIAGNOSTIC SI

TRATAMENT

Candidoza bucalã, cauzatã în majoritatea cazurilor de Candida Albicans,

afecteazã preferential bãtrâni, copii mici si purtãtorii de proteze dentare. Este
cunoscut rolul pe care îl au în etiopatogenia bolii dezechilibrele florei
bacteriene orale si deficitele imunitare. SIDA, diabetul zaharat, antibioterapia
incorect condusã, corticoterapia sau chimioterapia neoplasmelor pot initia
infectia. Protezele dentare sunt medii de multiplicare a fungului iar xerostomia
(medicamentoasã, din sindromul Goujerot-Sjogren sau dupã iradierea glandelor
salivare) este legatã de formele atrofice ale afectiunii, nefiind asociatã cu
pseudomembrane albe.

Ca forme clinice se descriu:

1. Candidoza pseudomembranoasã este cea mai recunoscutã datoritã

plãcilor albe cu aspect brânzos ce acoper| mucoasa (pseudomembrane).
2. Candidoza atroficã cu variantele ei: a) stomatita de protezã, b) glosita
romboidalã medianã, c) eritroplazia palatinã care corespunde deseori
glositei romboidale si d) cheilita angularã (perlesul).
3. Candidoza hiperplazicã este rarã si usor de confundat cu leucoplazia,
datoritã faptului cã plãcile albe sunt rezistente la îndepartarea mecanicã.

Formele acute tind sã fie difuze si simptomatice, iar cele cronice sunt
localizate în regiuni specifice sI sunt asimptomatice.