Implicarea Uniunii Europene în procesul actual de reformă din Ucraina

În prezent, Ucraina are, din nou, o oportunitate unică de a se moderniza, de a se dezvolta, de a

prospera și de a crea o democrație veritabilă și un stat de drept. Cetățenii Ucrainei se așteaptă ca
liderii lor să obțină rezultate și să coopereze în mod pragmatic, nu să se angajeze în dispute
paralizante, după cum s-a întâmplat în trecutul nu foarte îndepărtat. Constituirea rapidă a noului
guvern și participarea tuturor partidelor pro-europene și pro-reformiste la acesta este un semnal
foarte pozitiv.
Uniunea Europeană se află într-un moment de răscruce. Politica agresivă și expansionistă a
Rusiei reprezintă o amenințare pentru unitatea și independența Ucrainei, dar și pentru Uniunea
Europeană. Având în vedere cele mai recente evoluții din Ucraina, UE nu ar trebui să dea dovadă
de naivitate, ci trebuie să fie pregătită să ofere un răspuns puternic și eficient la criză. Principiul
de drept internațional asupra căruia au căzut de acord toate țările europene, inclusiv Rusia, este
respectarea dreptului oricărei țări suverane, inclusiv al Ucrainei, de a avea libertatea deplină să
decidă cu privire la asocierea sa politică și integrarea sa economică, fără intervenții din exterior.
Libertatea, democrația, suveranitatea, integritatea teritorială și statul de drept nu sunt
negociabile.
În lunile următoare, Ucraina se confruntă cu următoarele provocări majore: ocuparea și anexarea
unor părți din teritoriile sale, punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și un program
ambițios de reforme. Rolul Uniunii Europene este de a se angaja în mod activ în a sprijini și a
asista acest efort de reformă considerabil. Obiectivul final este ca Ucraina să iasă din actuala
criză ca un exemplu de reforme reușite, de care vor beneficia cetățenii și care pot ameliora viața
acestora.
Sprijinirea eforturilor de reformă
Ucraina trebuie să implementeze reforme necesare, profunde și cuprinzătoare, de natură
economică, socială și politică, bazate pe economia socială de piață. Țara are nevoie de un sistem
economic competitiv care oferă condiții de concurență echitabile pentru toată lumea. Pentru
aceasta este nevoie de un sistem judiciar care urmează litera și spiritul legii și este independent.
O nouă constituție ar trebui să consolideze transparența și să facă o distincție clară între
competențele principalelor autorități, evitându-se, astfel, o luptă inutilă pentru putere. Procesul
de descentralizare nu trebuie să distrugă unitatea țării și autoritatea guvernului central în
chestiuni de mare importanță, cum ar fi afacerile interne și externe, ordinea și politicile
economice și sistemul financiar al țării; acest proces va conferi competențe și responsabilități
sporite regiunilor și, în fapt, va apropia deciziile de cetățeni. Cu toate acestea, o prioritate
principală rămâne eradicarea corupției sistemice. Aceasta reprezintă cancerul din structura
societății și vieții politice ucrainene.
În această atmosferă dificilă de război, Ucraina va trebui să aplice un program de reforme
profunde în același timp cu situația de criză din Est. Programul de reformă propus de
Președintele Poroșenko, inclusiv legislația privind combaterea corupției, descentralizarea și
amnistia, constituie un pas în direcția cea bună și trebuie să devină realitate.
Situația financiară a Ucrainei este de o importanță crucială. O țară care este atacată din exterior și
care, în același timp, trebuie să promoveze reforme profunde și cuprinzătoare are nevoie de un
sprijin considerabil pentru a face față cheltuielilor. Pachetul UE în valoare de 11 miliarde EUR
va sprijini Ucraina în următorii câțiva ani, incluzând asistența macrofinanciară și împrumuturile
din partea FMI, a Băncii Mondiale și a instituțiilor financiare internaționale situate în UE.
Asistența financiară ar trebui să fie acordată într-un mod mai flexibil și mai rapid, adaptându-se
condițiile impuse la circumstanțele specifice din Ucraina. Cu toate acestea, asistența ar trebui să
depindă în mod ferm de realizările obținute, prin care va fi măsurat progresul reformelor. În acest
context, solicităm organizarea unei conferințe internaționale a donatorilor în decembrie 2014 și
crearea unui nou „Plan Marshall european pentru Ucraina”.
AA/ZLSAC a fost ratificat. Nu poate fi schimbat și nu va fi schimbat. Punerea în aplicare a
AA/ZLSAC ar trebui să constituie foaia de parcurs în Ucraina. Este regretabil faptul că, până în
prezent, conducerea Rusiei a perceput AA/ZLSAC dintre UE-Ucraina ca pe o amenințare la
adresa propriilor interese. Dimpotrivă, acordul reprezintă câștiguri potențiale pentru Rusia prin
intensificarea comerțului și a activităților economice, precum și printr-o vecinătate mai stabilă.
Având în vedere calendarul convenit pentru punerea în aplicare a AA/ZLSAC, Rusia nu are
niciun motiv să critice Acordul UE-Ucraina sau să reacționeze prin restricții comerciale
nejustificate și agresiune militară. Prelungirea măsurilor comerciale autonome reprezintă de facto
o implementare aprofundată și asimetrică a acordului. Ucraina ar trebui să valorifice la maxim
timpul rămas până la 31 decembrie 2015 pentru a accelera punerea în aplicare a acquis-ului UE
care face parte din AA/ZLSAC.
Grupul PPE este pregătit să intensifice implicarea Parlamentului European în sprijinirea
activității parlamentului ucrainean, Verkhovna Rada, în ce privește afacerile europene.
Activitățile viitoarei Comisii parlamentare de asociere ar trebui să vizeze consolidarea
democrației și a vizibilității UE în Ucraina și ar putea oferi un cadru pentru asistența bilaterală
acordată de către parlamentele statelor membre ale UE.
O asistență tehnică mai rapidă și mai substanțială ar trebui să fie furnizată de către „Grupul de
sprijin pentru Ucraina” din cadrul Comisiei Europene. Reforma poate fi aplicată numai în cazul
în care sunt consolidate capacitățile administrative. În acest scop, instituțiile UE și statele
membre ar trebui să trimită cât mai mulți consilieri tehnici pentru a ajuta la punerea în aplicare a
acesteia, iar autoritățile ucrainene ar trebui să înființeze un Minister al integrării și coordonării
asistenței UE, pe baza experiențelor similare din țările din Europa Centrală. Acestui minister ar
trebui să i se confere suficiente atribuții de punere în aplicare și administrative pentru a
monitoriza, supraveghea și analiza progresele înregistrate în procesul de reformă. Trebuie
asigurate vizibilitatea, responsabilitatea și transparența utilizării asistenței UE și a asistenței
oferite de donatorii internaționali.
Uniunea Europeană trebuie să consolideze societatea civilă ucraineană. Aceasta funcționează
deja ca un gardian eficient, exercitând presiunea necesară și acordând asistență autorităților în
îndeplinirea promisiunilor legate de reforme.
Este important ca UE, împreună cu autoritățile ucrainene, să acorde mai multă atenție crizei
umanitare din Ucraina, survenită ca urmare a agresiunii Rusiei. UE ar trebui să ofere finanțare
suplimentară pentru a face față condițiilor umanitare alarmante, în special situația din Ucraina a
persoanelor strămutate în interiorul țării.

Măsuri restrictive
Intervenția militară a Rusiei și ocuparea teritoriului ucrainean constituie o încălcare a dreptului
internațional și a propriilor angajamente ale Rusiei ce decurg din Carta ONU, din Actul final al
OSCE de la Helsinki și din Memorandumul de la Budapesta.
Atâta timp cât Rusia nu respectă pe deplin și nu-și îndeplinește angajamentele de la Minsk, și nu
își modifică acțiunile în Ucraina, UE își va menține măsurile restrictive în privința acesteia.
Angajamentele de la Minsk includ, în special, retragerea deplină și necondiționată a tuturor
trupelor ruse din Ucraina, a grupurilor armate ilegale, a echipamentelor militare, a militanților și
a mercenarilor, monitorizarea permanentă și controlul frontierei ucraineano-ruse de către
misiunea specială de monitorizare a OSCE și schimbul de prizonieri, inclusiv Nadia Savcenco.
UE ar trebui să fie pregătită să își intensifice măsurile restrictive și să extindă sfera de aplicare a
acestora în cazul oricărei escaladări viitoare din partea Rusiei și a destabilizării Ucrainei de către
aceasta, cum ar fi „votul” ilegal și nelegitim de la 2 noiembrie, din anumite zone din Donbas,
aplicând principiul „mai mult pentru mai mult”.
Uniunea Europeană ar trebui să elaboreze o strategie de comunicare pentru a contracara
campania de propaganda rusească orientată către Europa, Ucraina și chiar Rusia.
În contextul anchetei internaționale condusă de Țările de Jos privind doborârea, în ziua de joi, 17
iulie, a avionului companiei Malaysia Airlines ce efectua zborul MH17, UE ar trebui să continue
să insiste ca toate părțile implicate să garanteze accesul imediat, sigur și nerestricționat la locul
prăbușirii zborului MH17.
Consolidarea securității
La 16 iulie, Consiliul Uniunii Europene a ridicat embargoul asupra armelor pentru Ucraina. În
prezent, nu există nicio obiecție, inclusiv restricții legale, împotriva furnizării de arme Ucrainei
de către statele membre, acțiune ce s-ar putea baza pe un acord de tipul „lend-lease” (împrumut-
închiriere).
Sarcina imediată care se impune este consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, conform
solicitărilor din partea autorităților acesteia. Aceasta cuprinde: echipamente individuale și de
protecție a soldaților, arme, sisteme de rachete antitanc, muniții, supraveghere, informații,
comunicații, dezvoltarea marinei pentru a fi capabilă să protejeze coasta Mării Negre, precum și
sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv infrastructuri antiaeriene și pregătire în tehnici de luptă.
UE ar trebui să analizeze modalități de a sprijini guvernul Ucrainei să-și consolideze capacitățile
de apărare.
Ucraina nu poate funcționa corespunzător decât atunci când asigurarea respectării legii, serviciile
de informații și apărarea sunt funcționale și eficiente. Structurile de apărare și forțele armate
ucrainene au nevoie de o modernizare substanțială. În acest sens, procesul de transformare a
forțelor armate ale statelor membre ale UE care au făcut parte din fostul Pact de la Varșovia
oferă o experiență bogată. UE ar putea să asiste autoritățile ucrainene în desfășurarea acestei
sarcini, în special în cadrul misiunilor PSAC, care furnizează deja misiuni de instruire pentru
forțele armate din alte părți ale lumii.
Activitatea misiunii speciale de monitorizare a OSCE este de o importanță crucială în reducerea
tensiunilor, putând contribui la promovarea păcii, a stabilității și a securității. Totuși, aceasta
trebuie să aibă un impact mai mare pe teren, pentru a asigura un control și o verificare eficace a
frontierei ucraineano-ruse, păstrând, totodată, obiectivitatea acțiunilor sale.
Trimiterea prevăzută a misiunii PSAC a UE de consultanță în Ucraina este un prim pas către
acordarea de asistență pentru reforma sectorului civil, inclusiv a poliției și a statului de drept. UE
ar trebui să trimită, dacă acest lucru este solicitat de către autoritățile ucrainene, o misiune de
monitorizare a UE pentru a oferi un mecanism eficace de control și de monitorizare a frontierei
ucraineano-ruse.
UE ar trebui să își actualizeze strategia de securitate pentru a răspunde noii situații geopolitice, în
special în ceea ce privește noua amenințare a războiului hibrid, precum și pentru consolidarea
cooperării în domeniul PSAC cu partenerii săi estici.
Cu ocazia ultimei reuniuni la nivel înalt a NATO, aliații au reafirmat sprijinul pentru
„suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”. UE ar trebui să-și întărească în
mod semnificativ coordonarea răspunsului în materie de securitate cu cel al NATO, care rămâne
un cadru decisiv de acțiune.
Consolidarea securității energetice
Singurul răspuns viabil al UE la amenințarea din partea Rusiei este să fie unită și să aibă un
mesaj unitar. Aceasta include, de asemenea, o veritabilă Politică externă comună în domeniul
energiei, precum și crearea unei Uniuni Europene a Energiei. Acordul dintre UE, Rusia și
Ucraina privind pachetul de iarnă, încheiat la 30 octombrie 2014 sub egida Comisarului european
pentru energie, dl. Günther Oettinger (PPE), reprezintă un pas esențial și obligatoriu, care ar
asigura furnizarea de gaz de către Rusia până în martie 2015. Cu toate acestea, sunt inacceptabile
declarațiile publice făcute de ministrul rus al energiei, Alexander Novak, care a afirmat că acest
acord nu era obligatoriu.
Îmbunătățirea radicală a securității energetice a UE prin reducerea dependenței sale față de Rusia
și creșterea capacității sale de a rezista presiunilor externe sunt extrem de importante. Acest lucru
include consolidarea surselor locale de energie, eficiența energetică și energia din surse
regenerabile, precum și diversificarea importurilor prin intermediul parteneriatelor cu SUA,
Norvegia și furnizori din bazinul Mării Mediterane, printre alții. Dezvoltarea infrastructurii și a
interconectorilor între statele membre și țările învecinate este un proiect prioritar de interes
comun. În plus, tehnologia fluxului invers este esențială pentru crearea unei piețe europene a
energiei cu adevărat independente.
Din cauza presiunilor exercitate de Rusia asupra Ucrainei, piața gazelor din Ucraina se află într-o
stare critică. UE ar trebui să acorde asistență financiară Ucrainei pentru a-și reconstrui și
moderniza rețeaua de conducte. Guvernul Ucrainei ar trebui să fie încurajat să-și reformeze
sectorul energetic în scopul creșterii eficienței energetice și eliminării treptate a subvențiilor
ineficiente.
Proiectele de conducte din vecinătatea noastră trebuie să facă obiectul unei reexaminări critice
care să ia pe deplin în considerare situația politică actuală. Proiectul South Stream nu este viabil
din punct de vedere politic și trebuie oprit. În schimb, trebuie să se acorde prioritate proiectelor
care aduc o diversificare a aprovizionării cu energie. Acest lucru presupune salvarea conductei
de gaz Nabucco și a altor proiecte care pot conecta Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu,
Mediterana și țările din Asia Centrală cu UE, independent de geopolitica legată de gazul rusesc.
În sfârșit, trebuie să se urmărească implementarea integrală a pieței interne comune a energiei,
inclusiv a celui de al treilea pachet energetic. Cauza pendinte în instanță împotriva Gazprom
trebuie continuată imediat, iar hotărârea trebuie executată fără excepție.
Concluzii
Rusia este parte la Carta ONU, la Actul final de la Helsinki, la Memorandumul de la Budapesta
și la Actul fondator Rusia-NATO, precum și membră a Consiliului Europei. Este o țară profund
ancorată în angajamente și obligații juridice internaționale. Nu există niciun argument pentru
utilizarea forței militare în Europa în apărarea unor așa-numite rațiuni istorice și de securitate sau
pentru protejarea unei minorități care trăiește în străinătate. Această politică este inacceptabilă în
secolul XXI.
Ucraina se confruntă cu un război hibrid nedeclarat, dus de Rusia. Este vorba de un conflict
multidimensional care combină elemente ale războiului cibernetic, utilizarea forțelor legale și
ilegale, propagandă, presiuni economice, folosirea energiei ca metodă de șantaj, destabilizare
politică și diplomație. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea a reprezentat primul caz de
schimbare cu forța a frontierelor și încorporarea unei părți dintr-o țară în alta, în Europa de după
cel de-al doilea război mondial.
Europa de astăzi, după ce a tras învățăminte din trecutul întunecat al războaielor mondiale, este
fondată pe principiul respectării dreptului internațional. Ea se confruntă cu un conflict care a
readus în memorie amintirile tragice din perioadele demult apuse în care democrația și libertatea
nu puteau fi considerate de la sine înțelese. Acesta este motivul pentru care un răspuns al UE
bazat pe o atitudine conciliantă ar încuraja Rusia să își extindă tacticile de război hibrid către alte
țări vecine. În acest sens, trebuie împiedicată repetarea scenariului din Crimeea în Transnistria.
Nu poate exista creștere economică în UE fără stabilitate în jurul nostru. Planul nostru general
trebuie să includă strategii cu ajutorul cărora să transformăm actualul „cerc de foc” într-un „cerc
de prieteni”. În aceste circumstanțe nefavorabile, necesitatea solidarității între statele membre
este mai importantă ca oricând și ar trebui, de asemenea, să se reflecte în disponibilitatea de a
acorda sprijin practic statelor membre din prima linie care s-ar putea confrunta cu aceleași
amenințări.
Noua ÎR/VP, Federica Mogherini, împreună cu comisarul Hahn, ar trebui să întreprindă toate
măsurile și să ia orice inițiativă, în limitele competențelor lor, pentru a facilita găsirea unei soluții
politice la criza din Ucraina, care să fie respectată de toate părțile implicate și care să evite un
scenariu de conflict înghețat în estul Ucrainei și în Crimeea.
Acordând sprijin Ucrainei, UE își oferă sprijin și securitate ei însăși. Credibilitatea efortului
diplomatic al UE trebuie să fie însoțită de hotărârea de a dezamorsa conflictul, rămânând fermă
în ce privește valorile sale prin sprijinirea Ucrainei să își păstreze independența, suveranitatea,
unitatea și integritatea teritorială.

Student:Paraschiv Alexandra-Gabriela