Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Măsuri restrictive
Intervenția militară a Rusiei și ocuparea teritoriului ucrainean constituie o încălcare a dreptului
internațional și a propriilor angajamente ale Rusiei ce decurg din Carta ONU, din Actul final al
OSCE de la Helsinki și din Memorandumul de la Budapesta.
Atâta timp cât Rusia nu respectă pe deplin și nu-și îndeplinește angajamentele de la Minsk, și nu
își modifică acțiunile în Ucraina, UE își va menține măsurile restrictive în privința acesteia.
Angajamentele de la Minsk includ, în special, retragerea deplină și necondiționată a tuturor
trupelor ruse din Ucraina, a grupurilor armate ilegale, a echipamentelor militare, a militanților și
a mercenarilor, monitorizarea permanentă și controlul frontierei ucraineano-ruse de către
misiunea specială de monitorizare a OSCE și schimbul de prizonieri, inclusiv Nadia Savcenco.
UE ar trebui să fie pregătită să își intensifice măsurile restrictive și să extindă sfera de aplicare a
acestora în cazul oricărei escaladări viitoare din partea Rusiei și a destabilizării Ucrainei de către
aceasta, cum ar fi „votul” ilegal și nelegitim de la 2 noiembrie, din anumite zone din Donbas,
aplicând principiul „mai mult pentru mai mult”.
Uniunea Europeană ar trebui să elaboreze o strategie de comunicare pentru a contracara
campania de propaganda rusească orientată către Europa, Ucraina și chiar Rusia.
În contextul anchetei internaționale condusă de Țările de Jos privind doborârea, în ziua de joi, 17
iulie, a avionului companiei Malaysia Airlines ce efectua zborul MH17, UE ar trebui să continue
să insiste ca toate părțile implicate să garanteze accesul imediat, sigur și nerestricționat la locul
prăbușirii zborului MH17.
Consolidarea securității
La 16 iulie, Consiliul Uniunii Europene a ridicat embargoul asupra armelor pentru Ucraina. În
prezent, nu există nicio obiecție, inclusiv restricții legale, împotriva furnizării de arme Ucrainei
de către statele membre, acțiune ce s-ar putea baza pe un acord de tipul „lend-lease” (împrumut-
închiriere).
Sarcina imediată care se impune este consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei, conform
solicitărilor din partea autorităților acesteia. Aceasta cuprinde: echipamente individuale și de
protecție a soldaților, arme, sisteme de rachete antitanc, muniții, supraveghere, informații,
comunicații, dezvoltarea marinei pentru a fi capabilă să protejeze coasta Mării Negre, precum și
sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv infrastructuri antiaeriene și pregătire în tehnici de luptă.
UE ar trebui să analizeze modalități de a sprijini guvernul Ucrainei să-și consolideze capacitățile
de apărare.
Ucraina nu poate funcționa corespunzător decât atunci când asigurarea respectării legii, serviciile
de informații și apărarea sunt funcționale și eficiente. Structurile de apărare și forțele armate
ucrainene au nevoie de o modernizare substanțială. În acest sens, procesul de transformare a
forțelor armate ale statelor membre ale UE care au făcut parte din fostul Pact de la Varșovia
oferă o experiență bogată. UE ar putea să asiste autoritățile ucrainene în desfășurarea acestei
sarcini, în special în cadrul misiunilor PSAC, care furnizează deja misiuni de instruire pentru
forțele armate din alte părți ale lumii.
Activitatea misiunii speciale de monitorizare a OSCE este de o importanță crucială în reducerea
tensiunilor, putând contribui la promovarea păcii, a stabilității și a securității. Totuși, aceasta
trebuie să aibă un impact mai mare pe teren, pentru a asigura un control și o verificare eficace a
frontierei ucraineano-ruse, păstrând, totodată, obiectivitatea acțiunilor sale.
Trimiterea prevăzută a misiunii PSAC a UE de consultanță în Ucraina este un prim pas către
acordarea de asistență pentru reforma sectorului civil, inclusiv a poliției și a statului de drept. UE
ar trebui să trimită, dacă acest lucru este solicitat de către autoritățile ucrainene, o misiune de
monitorizare a UE pentru a oferi un mecanism eficace de control și de monitorizare a frontierei
ucraineano-ruse.
UE ar trebui să își actualizeze strategia de securitate pentru a răspunde noii situații geopolitice, în
special în ceea ce privește noua amenințare a războiului hibrid, precum și pentru consolidarea
cooperării în domeniul PSAC cu partenerii săi estici.
Cu ocazia ultimei reuniuni la nivel înalt a NATO, aliații au reafirmat sprijinul pentru
„suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”. UE ar trebui să-și întărească în
mod semnificativ coordonarea răspunsului în materie de securitate cu cel al NATO, care rămâne
un cadru decisiv de acțiune.
Consolidarea securității energetice
Singurul răspuns viabil al UE la amenințarea din partea Rusiei este să fie unită și să aibă un
mesaj unitar. Aceasta include, de asemenea, o veritabilă Politică externă comună în domeniul
energiei, precum și crearea unei Uniuni Europene a Energiei. Acordul dintre UE, Rusia și
Ucraina privind pachetul de iarnă, încheiat la 30 octombrie 2014 sub egida Comisarului european
pentru energie, dl. Günther Oettinger (PPE), reprezintă un pas esențial și obligatoriu, care ar
asigura furnizarea de gaz de către Rusia până în martie 2015. Cu toate acestea, sunt inacceptabile
declarațiile publice făcute de ministrul rus al energiei, Alexander Novak, care a afirmat că acest
acord nu era obligatoriu.
Îmbunătățirea radicală a securității energetice a UE prin reducerea dependenței sale față de Rusia
și creșterea capacității sale de a rezista presiunilor externe sunt extrem de importante. Acest lucru
include consolidarea surselor locale de energie, eficiența energetică și energia din surse
regenerabile, precum și diversificarea importurilor prin intermediul parteneriatelor cu SUA,
Norvegia și furnizori din bazinul Mării Mediterane, printre alții. Dezvoltarea infrastructurii și a
interconectorilor între statele membre și țările învecinate este un proiect prioritar de interes
comun. În plus, tehnologia fluxului invers este esențială pentru crearea unei piețe europene a
energiei cu adevărat independente.
Din cauza presiunilor exercitate de Rusia asupra Ucrainei, piața gazelor din Ucraina se află într-o
stare critică. UE ar trebui să acorde asistență financiară Ucrainei pentru a-și reconstrui și
moderniza rețeaua de conducte. Guvernul Ucrainei ar trebui să fie încurajat să-și reformeze
sectorul energetic în scopul creșterii eficienței energetice și eliminării treptate a subvențiilor
ineficiente.
Proiectele de conducte din vecinătatea noastră trebuie să facă obiectul unei reexaminări critice
care să ia pe deplin în considerare situația politică actuală. Proiectul South Stream nu este viabil
din punct de vedere politic și trebuie oprit. În schimb, trebuie să se acorde prioritate proiectelor
care aduc o diversificare a aprovizionării cu energie. Acest lucru presupune salvarea conductei
de gaz Nabucco și a altor proiecte care pot conecta Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu,
Mediterana și țările din Asia Centrală cu UE, independent de geopolitica legată de gazul rusesc.
În sfârșit, trebuie să se urmărească implementarea integrală a pieței interne comune a energiei,
inclusiv a celui de al treilea pachet energetic. Cauza pendinte în instanță împotriva Gazprom
trebuie continuată imediat, iar hotărârea trebuie executată fără excepție.
Concluzii
Rusia este parte la Carta ONU, la Actul final de la Helsinki, la Memorandumul de la Budapesta
și la Actul fondator Rusia-NATO, precum și membră a Consiliului Europei. Este o țară profund
ancorată în angajamente și obligații juridice internaționale. Nu există niciun argument pentru
utilizarea forței militare în Europa în apărarea unor așa-numite rațiuni istorice și de securitate sau
pentru protejarea unei minorități care trăiește în străinătate. Această politică este inacceptabilă în
secolul XXI.
Ucraina se confruntă cu un război hibrid nedeclarat, dus de Rusia. Este vorba de un conflict
multidimensional care combină elemente ale războiului cibernetic, utilizarea forțelor legale și
ilegale, propagandă, presiuni economice, folosirea energiei ca metodă de șantaj, destabilizare
politică și diplomație. Anexarea ilegală a peninsulei Crimeea a reprezentat primul caz de
schimbare cu forța a frontierelor și încorporarea unei părți dintr-o țară în alta, în Europa de după
cel de-al doilea război mondial.
Europa de astăzi, după ce a tras învățăminte din trecutul întunecat al războaielor mondiale, este
fondată pe principiul respectării dreptului internațional. Ea se confruntă cu un conflict care a
readus în memorie amintirile tragice din perioadele demult apuse în care democrația și libertatea
nu puteau fi considerate de la sine înțelese. Acesta este motivul pentru care un răspuns al UE
bazat pe o atitudine conciliantă ar încuraja Rusia să își extindă tacticile de război hibrid către alte
țări vecine. În acest sens, trebuie împiedicată repetarea scenariului din Crimeea în Transnistria.
Nu poate exista creștere economică în UE fără stabilitate în jurul nostru. Planul nostru general
trebuie să includă strategii cu ajutorul cărora să transformăm actualul „cerc de foc” într-un „cerc
de prieteni”. În aceste circumstanțe nefavorabile, necesitatea solidarității între statele membre
este mai importantă ca oricând și ar trebui, de asemenea, să se reflecte în disponibilitatea de a
acorda sprijin practic statelor membre din prima linie care s-ar putea confrunta cu aceleași
amenințări.
Noua ÎR/VP, Federica Mogherini, împreună cu comisarul Hahn, ar trebui să întreprindă toate
măsurile și să ia orice inițiativă, în limitele competențelor lor, pentru a facilita găsirea unei soluții
politice la criza din Ucraina, care să fie respectată de toate părțile implicate și care să evite un
scenariu de conflict înghețat în estul Ucrainei și în Crimeea.
Acordând sprijin Ucrainei, UE își oferă sprijin și securitate ei însăși. Credibilitatea efortului
diplomatic al UE trebuie să fie însoțită de hotărârea de a dezamorsa conflictul, rămânând fermă
în ce privește valorile sale prin sprijinirea Ucrainei să își păstreze independența, suveranitatea,
unitatea și integritatea teritorială.
Student:Paraschiv Alexandra-Gabriela