19

19. CONDUCEREA PROCESULUI DE NORMALIZARE A FONDULUI DE

PRODUCŢIE

18.1 Generalităţi
18.2 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţile de gospodărire de codru regulat
18.2.1 Stabilirea posibilităţii
18.2.1.1 Stabilirea posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare (CI)
18.2.1.2 Stabilirea posibilităţii prin intermediul metodei claselor de vârstă
18.2.1.3 Stabilirea posibilităţii prin procedeul aproximaţiilor succesive
18.2.1.4 Alte procedee de stabilire a posibilităţii în unităţile de gospodărire de
codru regulat
18.2.2 Elaborarea planului de recoltare

18.1 Generalităţi

Aducerea caracteristicilor reale ale fondului de producţie la valorile normale

definite anterior se realizează printr-un proces continuu, de durată, descris cu
consecvenţă în proiectele de amenajare elaborate periodic.
Modificările acestor caracteristici se pot realiza doar prin efectuarea unor
tăieri cu intensităţi determinate, care conduc la recoltarea unor părţi din arborii
sau arboretele ce compun fondul de producţie şi prin asigurarea regenerării
suprafeţelor descoperite, cu specii corespunzătoare funcţiilor sociale, ecologice
şi economice atribuite. Astfel, în timp, se realizează ţelurile de gospodărire
stabilite în proiectul de amenajare referitoare la compoziţia – ţel a arboretelor, la
distribuţia spaţială optimă a arborilor în arborete, la structura optimă a fondului de
producţie pe clase de vârstă sau categorii de diametre, precum şi la distribuţia
spaţială a arboretelor în cadrul pădurii.
Intensitatea tăierilor, la nivelul unui arboret sau al întregului fond de
producţie, este rezultanta acţiunii, uneori divergente, a doi factori:
▪ necesitatea de a îndruma fondul de producţie spre starea normală;
▪ interesul de a valorifica cât mai eficient toţi arborii şi arboretele pădurii.
Împăcarea acestor interese se bazează pe faptul că la exploatabilitate,
arborii sau arboretele pot fi menţinuţi în pădure o perioadă de timp mai mare sau
mai mică, fără ca producţia acestora să scadă. Această particularitate permite ca
recoltarea să fie reglementată, în cadrul proiectului, fie prin grăbirea tăierilor, fie
prin întârzierea lor, după necesităţi, astfel încât să se realizeze un ritm de
regenerare convenabil obiectivelor urmărite.
 Pentru perioada de valabilitate a proiectului de amenajare, proiectantul
trebuie să propună lucrările ce urmează a se executa într-o unitate de
gospodărire, astfel încât caracteristicile fondului de producţie real să se apropie
de valorile normale definite prin ţelurile de gospodărire adoptate. În acest sens,
proiectul de amenajare trebuie să includă prevederi referitoare la:
▪ reglementarea recoltării arborilor sau arboretelor în concordanţă cu
interesele social – ecologice, economice şi cele de ordin organizatoric – planul
de recoltare;
▪ asigurarea regenerării arboretelor cu speciile corespunzătoare ţelurilor
fixate – planul lucrărilor de regenerare;
▪ dirijarea consecventă a arboretelor în conformitate cu ţelurile de
gospodărire – planul lucrărilor de îngrijire şi conducere;
▪ asigurarea condiţiilor de desfăşurare a lucrărilor planificate în arboretele
incluse într-o unitate de gospodărire – planul instalaţiilor de transport; - planul
construcţiilor forestiere;
▪ valorificarea altor resurse ale fondului forestier – planul valorificării
produselor „accesorii”.
Elaborarea planului de recoltare, a planului lucrărilor de îngrijire şi
conducere şi a planului lucrărilor de regenerare constituie ceea ce în unele lucrări
de specialitate sunt cunoscute sub termenul de planificare amenajistică.
Aceste planuri reprezintă o concretizare a deciziilor de conducere
structurală, decizii diferenţiate pe două nivele:
▪ un nivel inferior (arboret), în care se urmăreşte crearea unor structuri care
să asigure stabilitatea ecologică şi creşterea eficacităţii funcţiilor atribuite;
▪ un nivel superior (fond de producţie), în care se urmăreşte crearea unei
structuri de ansamblu capabilă să asigure continuitatea, în timp şi spaţiu, a
satisfacerii cerinţelor social – economice.
În practica amenajării pădurilor din România sintagma „planificarea
recoltelor lemnoase” este înlocuită cu „reglementarea procesului de producţie
lemnoasă”, având un conţinut semantic identic. Această reglementare are în
vedere stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare, regenerare,
îngrijire şi conducere.
Modalităţile concrete de reglementare a procesului de producţie lemnoasă
sunt diferenţiate în raport cu regimul, tipul de structură şi intensitatea funcţiilor
atribuite arboretelor.
Din considerente practice – ansamblul funcţiilor potenţiale pe care le poate
îndeplini un arboret – structurate în grupe, subgrupe şi categorii funcţionale – au
fost regrupate în 6 tipuri funcţionale (Giurgiu, 1988), astfel încât fiecare tip (T) a
inclus categorii funcţionale cu grad similar de intensitate a funcţiei.
O regrupare a celor 6 tipuri de intensităţi funcţionale, realizată în
concordanţă cu caracteristicile reglementării procesului de producţie lemnoasă,
permite identificarea următoarelor modalităţi (MR):
MR I (include T-I) - evoluţie naturală a structurii reale; nu se stabilesc
decizii de conducere; nu se stabileşte posibilitatea şi
nu se planifică lucrări de recoltare şi de cultură;

2
 MR II (include T-II) - evoluţie dirijată, caracterizată prin intervenţii de
intensitate redusă a structurii reale; se stabilesc
decizii de conducere structurală la nivel inferior
(arboret); reglementare restrânsă (fără stabilirea
posibilităţii şi cu planuri de conservare şi cultură);
MR III (include T-III-VI) - evoluţie dirijată, cu intensităţi variate (adecvate
tipului funcţional) a structurii reale; se stabilesc
decizii de conducere structurală la nivel inferior
(arboret) şi superior (fond de producţie);
reglementare clasică (stabilire posibilitate, planuri de
recoltare şi cultură).
Pentru pădurile încadrate în MR II, reglementarea are în vedere asigurarea
permanenţei pădurii şi a continuităţii funcţiei atribuite (de protecţie) şi cuprinde:
- plan lucrări de conservare (pentru arborete ce au atins vârste adecvate):
intensitatea tăierilor este stabilită în raport cu starea reală a fiecărui arboret şi se
elaborează la nivel de subunitate de gospodărire (M);
- plan lucrări de îngrijire şi de regenerare care se elaborează la nivelul
unităţii de producţie.
Pentru pădurile încadrate în MR III, luând în considerare criteriile de regim
şi structură, se pot diferenţia următoarele tipuri de reglementare ale procesului de
producţie lemnoasă:
A. CRÂNG A1. Clase de vârstă 10 ani  Subunităţi de gospodărire cu
arborete de salcâm (Cod SUP - Q);
A2. Clase de vârstă 5 ani  Subunităţi de gospodărire cu
arborete de plopi şi sălcii indigene (X, Y).
B. CODRU B1. Grădinărit  Subunităţi de gospodărire cu structuri
grădinărite (G);
B2. Cvasigrădinărit  Subunităţi de gospodărire cu
structuri cvasigrădinărite (J);
B3. Regulat  Subunităţi de gospodărire cu structuri
regulate (echiene) (A, B, D, I, V).
C. CODRU CONVENŢIONAL. Clase de vârstă 5 ani  Subunităţi de
gospodărire cu arborete de plopi euroamericani şi sălcii selecţionate (W, Z)
D. CONVERSIUNE D1. Prin îmbătrânire  Se includ în subunităţile de
gospodărire descrise în B3;
D2. Prin refacere  Se includ în subunităţile de
gospodărire descrise în B3.
Reglementarea procesului de producţie are în vedere, în mod practic,
stabilirea posibilităţii şi elaborarea planurilor de recoltare şi cultură.
Planurile de recoltare a produselor principale din amenajament se
întocmesc, ca regulă generală, pentru fiecare unitate de gospodărire în parte.
Celelalte planuri de amenajament (planul lucrărilor de îngrijire şi planul lucrărilor
de regenerare) se întocmesc, de regulă, la nivelul unităţilor de producţie (unităţi
de amenajament de bază).

3
 O sinteză a modalităţilor de stabilire a posibilităţii şi a nivelului de elaborare
a planurilor de recoltare, îngrijire şi regenerare pentru pădurile din România este
prezentată în Tabelul 18.1.
Tabelul 18.1

Diferenţierea modului de reglementare în raport cu regimul, structura

arboretelor şi intensitatea funcţiilor atribuite

Tip Tip Mod de reglementare

regle- SUP Mod de stabilire posibilitate Nivelul de elaborare a
men- planurilor
tare Recoltare Îngrijire Regenerare
A1 Q Procedeul aproximaţiilor succesive DFP DUP DUP
adaptat – varianta 10 ani
A2 X Procedeul aproximaţiilor succesive CFP CUP CUP
Y adaptat – varianta
5 ani
B1 G Metoda grădinăritului funcţional UFP UFP UFP
DFP DUP DUP
B2 J Procedeul suprafeţei periodice DFP DUP DUP
(control CI)
B3 A Procedeul creşterii indicatoare (P1)
B Procedeul claselor de vârstă (P2)
D Procedeul aproximaţiilor succesive DFP DUP DUP
I (control suprafaţă) (P3)
V
C W Procedeul aproximaţiilor succesive CFP CUP CUP
Z adaptat – varianta
5 ani
D1 A Procedeul creşterii indicatoare (P1)
D2 C Procedeul claselor de vârstă (P2)
Procedeul aproximaţiilor succesive DFP DUP DUP
(control suprafaţă) (P3)

DFP – decenal, la nivelul fondului de producţie; DUP – decenal, la nivelul unităţii de

producţie;
UFP – decenal, unic, la nivelul fondului de producţie; C FP – cincinal, la nivel de fond de
producţie;
CUP – cincinal, la nivel de unitate de gospodărire; SUP – subunitate de gospodărire.

Acestea se constituie într-un sistem unitar de amenajare menit să asigure o

gestionare durabilă a fondului forestier naţional.

4
 18.2 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţile de
gospodărire de codru regulat

Aşa cum s-a mai arătat, această reglementare are în vedere stabilirea
posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare, al lucrărilor de îngrijire şi conducere
şi al lucrărilor de regenerare.

18.2.1 Stabilirea posibilităţii

Definită drept „volumul de material lemnos ce urmează a fi recoltat dintr-o

unitate de gospodărire în scopul realizării sau menţinerii unui fond de producţie
normal”, posibilitatea reprezintă atât producţia pădurii, cât şi mijlocul de
conducere a acesteia spre structura normală. La determinarea posibilităţii, se are
în vedere că ea constituie o parte din fondul de producţie ce urmează să fie
recoltată permanent în ideea apropierii ca structură şi mărime de starea normală.
Stabilirea posibilităţii se face pe baza informaţiilor referitoare la mărimea şi
structura fondului de producţie real, aplicându-se procedee specifice.

19.2.1.1 Stabilirea posibilităţii prin intermediul creşterii indicatoare (CI)

În concordanţă cu principiile ce stau la baza metodei creşterii indicatoare

(Carcea, 1969), mărimea posibilităţii se stabileşte cu ajutorul relaţiei:

PCI = mCI (18.1)

unde: CI reprezintă creşterea indicatoare, respectiv creşterea

curentă a producţiei principale a fondului de producţie, calculată în raport cu
compoziţia, clasele de producţie şi consistenţele (densităţile) reale ale arboretelor
componente şi cu luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de
vârstă egale ca mărime;
- m - un factor modificator stabilit, în mod diferenţiat în funcţie de
mărimea excedentului de arborete exploatabile existent în fondul de producţie,
prin intermediul relaţiei:

{
max 1;a + b ⋅ Q
'
} dacă Q ≥ 1
m= V (18.2)
min
k dacă Q < 1
10 ⋅ k ⋅ CI
k=1,6
unde:
Q - indicator al existenţei în fondul de producţie a excedentului
de arborete exploatabile calculat prin intermediul relaţiei:
5
 10Ci + DM
Q= (18.3)
10CI
unde:
DM = min Vk −10 ⋅ k ⋅ CI k=1,6
(19.4)
Vk - reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi
recoltat, în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise, în primii (10 · k) ani,
ţinând seama de arboretele care pot fi exploatate în intervalele de timp
respective, de volumul lor la începutul intervalului în care devin exploatabile,
precum şi de perioadele de regenerare adoptate în cadrul tratamentelor alese.
Corespunzător principiului de asigurare a continuităţii mărimii recoltelor pe cel
puţin 60 de ani, Vk se stabileşte prin relaţia:
k
V = ∑ VD pentru k = 1,6 (18.5)
k i=1 i
unde: VDi reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi
recoltat, în condiţiile precizate la Vk, în deceniul “i” (i = 1,6; deceniul 1 se
consideră a fi deceniul de aplicare al amenajamentului în curs de elaborare).
Astfel, pentru k = 1 s e obţine V1 = VD1, volumul de material lemnos ce se poate
recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani, iar pentru k = 6 se obţine V 6
= VD1 + VD2 + VD3 + VD4 + VD5 + VD6, volumul de material lemnos ce se poate
recolta din arboretele exploatabile în primii 60 de ani;
- Q′ - indicator al mărimii corectate a excedentului de arborete
exploatabile, calculat prin intermediul relaţiei:

′ DM′
Q = 1+ 10CI (18.6)

unde: DM = min V k −10 ⋅ k ⋅ CI k=1,6

(18.7)
′ ′

k
k i 1
V ′ = ∑ VD − VD ′ pentru k = 1,6 (18.8) i=1

unde: VD1′ reprezintă volumul de material lemnos ce s-ar putea

recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani, cu structura stabilă (plurienă
sau relativ plurienă), stare de vegetaţie cel puţin normală şi consistenţa plină, iar
VDi are semnificaţia şi modul de calcul prezentat anterior.

6
 - a, b - coeficienţii ecuaţiei de regresie diferenţiaţi în raport cu
mărimea ciclului, au fost stabiliţi prin intermediul unor ecuaţii algebrice de grad
superior (Seceleanu, 1975) şi au valorile prezentate în Tabelul 18.2.
Tabelul 18.2

′
Valorile coeficienţilor din expresia m = max{1;a + bQ }
Coefi- Valori pentru ciclurile de …
cient 80 90 100 110 120 130 140 150 160
ani ani ani ani ani ani ani ani ani
a 0,651 0,756 0,825 0,867 0,895 0,916 0,931 0,942 0,951
b 0,349 0,244 0,175 0,133 0,105 0,084 0,069 0,058 0,049
În vederea stabilirii mărimii celor 6 valori ale indicatorului VD i se identifică
arboretele ce devin exploatabile, în limita sacrificiilor admise, în următoarele 6
decenii. Încadrarea unui arboret într-una din cele 6 mulţimi se rezumă la stabilirea
valorii indicelui “i” (numărul deceniului în care un arboret devine exploatabil) şi va
fi egală cu cea mai mică dintre valorile “j” pentru care este adevărată relaţia:

TA + 10 ⋅ j > TE − 0,5PRM pentru j = 1,6 (18.9)

unde: TA, TE şi PRM reprezintă vârsta actuală, vârsta exploatabilităţii şi

respectiv mărimea, în ani, a perioadei de regenerare determinată în raport cu
stadiul de aplicare a tratamentului adoptat.
Arboretele exploatabile în decursul fiecărui deceniu din cele 6 identificate
anterior, se diferenţiază în următoarele trei categorii:
- N1i – mulţimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul “i” şi al căror
volum se impune a fi recoltat, în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor
adoptate, într-o perioadă de 10 ani (i = 1,6; N 11, N12 ,…,N16 reprezintă mulţimea
arboretelor exploatabile în deceniul 1,2 şi respectiv 6). Notând cu m i – card N1i,
atunci m1, m2, …,m6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în
mulţimile N11, N12 şi respectiv N16;
- N2i – mulţimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul “i” şi al căror
volum se impune a fi recoltat, în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor
adoptate, într-o perioadă de 20 ani (i = 1,6; N 21, N22,…,N26 reprezintă mulţimea
arboretelor exploatabile în deceniul 1,2 şi respectiv 6). Notând cu n i – card N2i,
atunci n1, n2, …,n6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în
mulţimile N21, N22 şi respectiv N26;
- N3i – mulţimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul “i” şi al căror
volum se impune a fi recoltat, în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor
adoptate, într-o perioadă de 30 ani (i = 1,6; N 31, N32,…,N36 reprezintă mulţimea
arboretelor exploatabile în deceniul 1, 2 şi respectiv 6). Notând cu r i – card N3i,

7
atunci r1 , r2 , …,r6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în
mulţimile N31 , N32 şi respectiv N36.
În aceste condiţii cele 6 valori ale indicatorului VD i se determină cu relaţia
(Seceleanu, 2004):

mi R C C 1 C C
VDi = ∑
V
(TA)J i
+ V
[ [TA+10(i −1)]J i
−V
(TA)J i ]+ [V[TA+10i]J i
−V
[TA+10(i −1)]J i ] +
J i =1 2
1 ni R C C 1 C C
+ ∑ V
(TA)Ki
+ V
[ [TA+10(i −1)]Ki − V(TA)Ki ] + [V[TA+10(i +1)]K i
−V
[TA+10(i −1)]Ki ] +
2 Ki =1 2
+ VR + VC+ [ − −VC ]+ [V C
+ + − V C+ − ]+ (18.10)
r
1 i 1
∑ (TA)Li [TA 10(i 1)]Li (TA)Li [TA 10(i 2)]Li [TA 10(i 1)]Li
3 Li =1 2

n
1 i−1 R C C 1C C
−V −V
+ ∑
V
(TA )K +
[V[TA+10 (i−1)]K (TA )K ]+ [V[TA+10 (i+1)]K [TA+10 (i−1)]K ]+
K =1
2 i−1 i−1 i−1 i−1 2 i−1 i−1
r
1 i−2 R C C 1C C
V −V −V
+
L =1
∑ (TA )L +
[V[TA+10 (i−1)]L (TA )L ]+ [V[TA+10 (i+2)]L [TA+10(i−1)]L ]
3 i−2 i−2 i−2 i−2 2 i−2 i−2
pentru i = 1,6

unde: Ji, Ki, Li reprezintă indicii arboretelor exploatabile în deceniul “i”,

ale căror volume se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20 şi, respectiv, 30
ani. (Ji = 1,mi; Ki = 1,n i; L i = 1,ri; evident, mulţimile arboretelor exploatabile
corespunzătoare indicilor K0 , L0 şi L-1 din ultimele trei acolade ale relaţiei (6) sunt
vide – n0 = 0, r0 = 0, r-1 = 0);
- V(RTA )Ji , V(RTA )Ki , V(RTA )Li - volumele reale (R) stabilite pe bază
de măsurători în teren, la vârsta actuală (TA) , ale arboretelor exploatabile în
deceniul “i”, ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20, respectiv 30 de
ani;
- V(CTA )J , V(CTA )K , V(CTA )L - volumele calculate (C) prin intermediul
i i i

unor ecuaţii de regresie ca expresie a tabelelor de producţie, la vârsta actuală TA,

ale arboretelor exploatabile în deceniul “i”, ce se impun a fi recoltate într-o
perioadă de 10, 20, respectiv 30 de ani;
- VC ,VC ,VC - volumele calculate (C) prin
[TA+10(i−1)]Ji[TA+10(i−1)]Ki[TA+10(i−1)]Li
modalitatea precizată anterior, la vârsta [TA+10(i –1)], ale arboretelor
exploatabile în deceniul “i”, ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20,
respectiv 30 de ani;
- V[CTA+10i ]Ji ,V[CTA+10(i+1)]Ki ,V[CTA+10(i+2 )]Li - volumele calculate (C)
prin modalitatea precizată anterior, la vârstele [TA+10i], [TA+10(i+1)],
[TA+10(i+2)], ale arboretelor exploatabile în deceniul “i” ce se impun a fi recoltate
într-o perioadă de 10, 20, respectiv 30 de ani;

8
 Pentru rezolvarea corespunzătoare şi a situaţiilor unităţilor de gospodărire
cu o structură caracterizată prin existenţa, într-o proporţie ridicată, a arboretelor
încadrate în urgenţa I şi în categoria de urgenţă 2.1 şi a căror stare de sănătate
impune exploatarea lor, integrală sau parţială, într-un ritm mai accelerat decât cel
corespunzător cerinţelor privind normalizarea fondului de producţie, valoarea
indicatorului (P1) se obţine prin relaţia:

V VD
u1 u2.1
P1 = max. P , + (18.11)

Ci 10 10

unde: PCi reprezintă valoarea obţinută prin aplicarea relaţiei (18.1);

- VU1 - volumul arboretelor încadrate în urgenţa 1 de
regenerare;
- VDU2.1 - volumul de material lemnos de recoltat în primul
deceniu din arboretele încadrate în urgenţa de regenerare 2.1, ţinând seama de
participarea arborilor puternic afectaţi, care nu pot fi menţinuţi peste limitele
deceniului de aplicare, precum şi de posibilităţile aplicării corespunzătoare a
tratamentelor adoptate în vederea regenerării arboretelor în cauză.
Este evident faptul că datorită volumului de calcule necesitat de relaţiile
utilizate, procedeul descris nu poate fi aplicat decât în condiţiile utilizării tehnicii
electronice de calcul.

18.2.1.2 Stabilirea posibilităţii prin intermediul metodei claselor de vârstă

Un fond de producţie poate fi condus spre starea normală, sub aspectul

structurii pe clase de vârstă, dacă se recoltează şi regenerează periodic şi
succesiv suprafeţe de pădure egale cu suprafaţa unei clase de vârstă normale.
Pe această bază, reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează
prin constituirea unor suprafeţe periodice cât mai apropiate de cea normală.
Stabilirea mărimii posibilităţii după criteriul claselor de vârstă se face:
- analizand structuria unităţii de gospodărire pe clase de vârstă în
raport cu ciclul;
- constituirea suprafeţelor periodice, si suprafeţei periodice în rând;
- încadrarea arboretelor în suprafeţele periodice, pe urgenţe de
regenerare;
- determinarea posibilităţii după indicatorul claselor de vârstă.
În vederea analizei structurii unităţii de gospodărire pe clase de vârstă se
constituie, de regulă, clase de vârstă de câte 20 de ani. Prin compararea mărimii
claselor de vârstă reale cu cele normale, se obţin date cu privire la cuantumul
tăierilor de masă lemnoasă şi evoluţia regenerării arboretelor, fapt ce constituie un
cadru de orientare pentru formarea suprafeţelor periodice. În raport cu perioadele
de regenerare adoptate, se constituie suprafeţe periodice corespunzătoare unor
perioade de 20 sau 30 de ani. Suprafeţe periodice corespunzătoare unor
perioade de 30 ani se adoptă în toate cazurile în care arboretele din formaţii
forestiere pentru care se recomandă perioade de regenerare de peste 20 ani
reprezintă cel puţin 20 - 25%.
În cazul unor unităţi de gospodărire cu cicluri nedivizibile cu 20 sau 30, se
pot constitui şi suprafeţe periodice de mărimi diferite (de pildă, în cazul ciclului de
110 ani, prima suprafaţă periodică va fi de 30 ani, iar celelalte 4 de câte 20 ani).
Întinderea unei suprafeţe periodice normale se stabileşte iniţial prin
raportarea suprafeţei totale a subunităţii la ciclu, iar rezultatul se înmulţeşte cu
numărul anilor din perioadă, urmând a se încadra cu arborete în vederea
normalizării lor, în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise.
Suprafeţele periodice se încadrează cu arborete nominalizate. La
constituirea lor se urmăreşte, pe cât posibil, şi asigurarea continuităţii producţiei
pe specii principale apte să producă sortimente valoroase.
În scopul realizării şi menţinerii unei structuri echilibrate a unităţii de
gospodărire pe clase de vârstă, este indicat ca suprafaţa periodică în rând să aibă
o întindere aproximativ egală cu cea a unei suprafeţe periodice normale. Acest
deziderat se realizează uşor în cazul unităţilor de gospodărire deja echilibrate sub
raportul claselor de vârstă sau cu structuri relativ apropiate de cea normală.
Pentru celelalte cazuri se procedează diferenţiat, în raport cu următoarele două
situaţii:
Cazul unităţilor de gospodărire deficitare în arborete exploatabile. Pe
lângă arboretele exploatabile, se încadrează în suprafaţa periodică în rând
arborete care pot fi transferate din clasa preexploatabilă în limita sacrificiilor de
exploatabilitate admise oficial, având în vedere în primul rând arboretele cu un
potenţial redus sub raport silvoproductiv şi al funcţiilor de protecţie. Întinderea
maximă a suprafeţei periodice în rând nu trebuie să depăşească pe cea a unei
suprafeţe periodice normale; se are în vedere şi posibilităţile de încadrare a
celorlalte suprafeţe periodice, a căror întindere nu trebuie să fie mai mică decât
prima. În situaţia unităţilor de gospodărire la care volumul mediu la hectar al
arboretelor exploatabile este mai mare decât al celor preexploatabile, la care se
adaugă creşterea corespunzătoare, se urmăreşte ca posibilitatea în perioada a II-
a şi următoarele să nu scadă în raport cu posibilitatea din prima perioadă.
Cazul unităţilor de gospodărire cu excedent de arborete exploatabile.
Faţă de întinderea normală a unei suprafeţe periodice, se admit depăşiri de
maximum 20%, cu luarea în considerare a următoarelor condiţii:
- la stabilirea excedentului de arborete exploatabile să nu fie incluse
arboretele cu structură stabilă, plurienă şi relativ plurienă, starea de vegetaţie cel
puţin normală şi consistenţă plină;
- fiecare dintre suprafeţele periodice următoare să poată fi încadrată cu cel
puţin 4/5 din întinderea suprafeţei periodice normale;
- posibilitatea în perioada a II-a să nu scadă faţă de cea din prima cu mai
mult de 10 - 20%, în raport de mărimea excedentului. Pentru stabilirea posibilităţii
din perioada a II-a, la volumul arboretelor încadrate în această suprafaţă

10
periodică se adaugă jumătate din creşterea producţiei principale corespunzătoare
perioadei adoptate.
Arboretele funcţional necorespunzătoare şi cu stare de sănătate precară,
încadrate în urgenţa 1 de regenerare şi în categoria de urgenţă 2.1, se includ în
suprafaţa periodică în rând, indiferent de întinderea lor, urmând ca, în deceniul de
aplicare a amenajamentului, în cazul celor dintâi să se recolteze volumul lor
integral, iar în cazul celor din categoria de urgenţă 2.1. un volum stabilit în raport
cu participarea arborilor puternic vătămaţi, care nu pot fi menţinuţi peste limita
deceniului, precum şi cu posibilităţile aplicării corespunzătoare a tratamentelor
adoptate în vederea regenerării arboretelor în cauză.
Posibilitatea anuală (Pcv) se determină prin intermediul relaţiei:

P 1 m Vi
cv = ∑ (18.12)
p n
i=1 i
unde Vi reprezintă volumul arboretului „i” inclus în suprafaţa periodică în
rând, majorat cu echivalentul creşterii în volum a acestuia pe un număr de ani
determinat în funcţie de mărimea perioadei şi de diferenţa dintre vârsta reală şi
vârsta exploatabilităţii arboretului;
- ni – cota parte din volum, ce se poate recolta în perioadă, din
arboretul „i” inclus în suprafaţa periodică în rând (n i = 1, 2 sau 3);
- p – mărimea perioadei; de regulă de 20 sau 30 ani.
Pentru fondurile de producţie în care sacrificiile de exploatabilitate, calculate
pentru arboretele incluse în suprafaţa periodică în rând, nu permit recoltări
continue, relaţiei de calcul (19.12) i se aduc o serie de corective.
În mod practic, se elaborează mai întâi o distribuţie a suprafeţei arboretelor
(în raport cu vârsta arboretelor, vârsta exploatabilităţii şi urgenţele de regenerare)
pe perioadele constituite în funcţie de mărimea civilului. În vederea echilibrării
suprafeţelor incluse în aceste perioade, se realizează, în limita sacrificiilor de
exploatabilitate admise, transferurile posibile de la o perioadă la alta.
După definitivarea mărimii suprafeţelor arboretelor incluse în perioada în
rând, pe baza informaţiilor referitoare la volumele acestor arborete şi la mărimea
perioadelor de regenerare aferente, se calculează volumul posibilităţii.
În tabelele nr. 18.3 şi nr. 18.4 sunt prezentate, cu adaptări, un exemplu de
calcul al posibilităţii pe suprafaţă şi volum într-un fond de producţie situat în
Ocolul silvic Orşova, UP VII Corbu (Leahu, I., 2001).

11
 Tabelul nr. 18.3

Reglementarea bioproducţiei pădurii pe durata ciclului după criteriul

claselor de vârstă. Repartizarea arboretelor pe perioade (extras)
OS Orşova Organizarea procesului de producţie şi stabilirea posibilităţii după metoda claselor de vârstă Ciclul: 120 ani
UP VII Corbu Perioada 20 ani
S.P. normală: 229,9 ha
Parcela şi sub- Caracteristicile arboretului Suprafaţa periodică
parcela
Com- Mod Vâr- Vâr- Cons Urg. I II III IV V VI
Nr./ Supr. poziţia de sta sta Cls. de S Volum, inclusiv creşterea S S S S S
actuală rege- actu- expl. de reg. u prod. totale u u u U u
Com- nera- ală prod. Sem p V1 V2 V3 p p p p p
poziţia re util r. r. r. r. r. r.
ţel
* ha * * ani ani zecimi * ha m3 m3 m3 ha ha ha ha ha
0 1 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
99B 2,8 10GO; SN 130 120 0,7 2,1 2,8 * * * * * * * *
8GO 4
2FA,CI,
TE
100C 2,3 10GO; SN 130 120 0,7 2,8 2,3 * * * * * * * *
8GO 4
2FA,
PAM,CI
110B 16,2 8GO SN 10 120 0,9 - - * * * * * * * 16,1
2FA 3
123D 10,5 6FA SN 60 120 0,9 - - * * * * 10,5 * * *
4GO 3
TOTAL 1379,6 231,1 15288 29455 15232 228,7 230 229,9 230 229,9

Tabelul nr. 18.4

Stabilirea posibilităţii după metoda claselor de vârstă – sinteza calculelor

OS Orşova Organizarea procesului de producţie şi stabilirea posibilităţii după metoda Ciclul: 120 ani
UP VII Corbu claselor de vârstă – situaţia recapitulativă Perioada 20 ani
S.P. normală: 229,9 ha
Clasa Caracteristicile Suprafaţa periodică
de arboretului I II III IV V VI
vârstă Supraf. Volum Supraf. Volum, inclusiv creşterea Supraf. Supraf. Supraf. Supraf. Supraf.
producţiei totale (m3)
-ha- -m3- -ha- V1 V2 V3 -ha- -ha -ha- -ha- -ha-
I 225,7 1541 225,7
II 223,0 32303 218,8 4,2
III 134,5 28879 123,3 11,2 *
IV 208,1 52497 101,5 106,6 * *
V 244,0 67721 25,7 * * 5321 89,8 128,5 * * *
VI 302,9 77203 164,0 15288 19970 8134 138,9 * * * *
VII 41,4 11052 41,4 * 9485 1777 * * * * *
TOTAL 1379,6 271196 231,1 15288 29455 15232 228,7 *230,0 229,9 230,0 229,9
NORMAL 229,9 * * * 229,9 *229,9 229,9 229,9 229,9
DIFERENŢA± +1,2 * * * -1,2 +0,1 * +0,1 *
1 1 1 1 15232 29455 15288
=
INDICATOR DE POSIBILITATE PE VOLUM: P = V+ V + V + + = 1753 m3
cv 20 1 22 33 20 1 2 3

18.2.1.3 Stabilirea posibilităţii prin procedeul aproximaţiilor succesive

Utilizat în practica amenajării pădurilor din România, procedeul

aproximaţiilor succesive constituie un procedeu de control pe suprafaţă al
posibilităţii (Leahu, 1984, 2001; Seceleanu, 1986). Indicatorul, reprezentând
mărimea posibilităţii anuale pe suprafaţă, se determină după relaţia generală:

12
 P = Sr + Q (18.13)
s
unde: Sr reprezintă raportul dintre suprafaţa redusă a unităţii de
gospodărire şi ciclu;
- Q – un coeficient, stabilit în funcţie de ansamblul
caracteristicilor structurale ale fondului de producţie real după relaţia:

−
Smr Sr daca Smr < Sr
Q= K (18.14)
K( Smr − Sr ) daca Smr > Sr

unde: K reprezintă raportul dintre volumul mediu unitar al arboretelor

exploatabile (Ve) şi volumul unitar calculat la vârsta ciclului în funcţie de
caracteristicile medii ale fondului de producţie real (V);
- Smr - o mărime calculată prin intermediul aproximaţiilor
succesive şi corectată diferenţiat în funcţie de abaterea structurii reale faţă de cea
normală.
Cu expresiile din relaţia (18.14), mărimea posibilităţii pe suprafaţă se
calculează astfel:

1
[ S (K −1) + S ]
r mr daca S mr < S r
Ps = K (18.15)
S r (1− K) + S mr ⋅ K daca S mr > S r

Mărimea Smr se determină diferenţiat, în funcţie de valorile E h, calculate

prin intermediul expresiei:

Eh = 10 (m - j +1) (Sjr - r ) (18.16)

în care: m reprezintă numărul de clase de vârstă de 10 ani, în funcţie de
mărimea ciclului;
- j - indicele clasei de vârstă, în această relaţie variază de la (m -
5) la m (ultimele 6 valori);
- h - indice ce variază de la 1 la 6 după relaţia h = j - m + 6;
- Sjr - mărimea medie a suprafeţei reduse a arboretelor ce se
pot exploata anual luând în considerare primii [10 (m - j +1)] ani; se calculează
prin intermediul relaţiei:

13
 m
∑ Sir
Sjr = i=1
(18.17)
10(m − j + 1)

În raport cu valorile mărimii Eh, se deosebesc două situaţii:

0
1 . E h ≥ 0, pentru h = 1,6 (toate valorile Eh ≥ 0). Mărimea se determină
Smr prin relaţia:
Smr = (acX + bc) Sr (18.18)

unde:
E (18.19)
X = 1 + 10S r
E = min (Eh)h=1,6 (18.20)

ac, bc - coeficienţii ecuaţiei de regresie corespunzători ciclului “c”. Valorile

acestora sunt prezentate în Tabelul 18.5 (Seceleanu, 1986).

Tabelul 18.5

S
Valorile coeficienţilor din ecuaţia de regresie S mr = (acX + bc) r
Coefi- Valorile pentru ciclurile (c) de .... ani:
cientul 80 90 100 110 120 130 140 150 160
ac 0.951 0.963 0.971 0.977 0.981 0.984 0.987 0.989 0.990
bc 0.049 0.037 0.029 0.023 0.019 0.016 0.013 0.011 0.010

Dacă excedentul este alcătuit din arborete cu restricţii funcţionale, mărimea

Smr este egală cu Sr .
0
2 . Cel puţin una din valorile Eh este negativă. Mărimea Smr se
determină prin intermediul unei relaţii care compensează, pe termen mediu,
valorile mai mici decât Smr existente în primii 60 de ani:

S +S
mr 1r ⋅ r1 + ..... + Str ⋅ rt
Smr = (18.21)

1+ r1 + r2 + .... + rt

14
 i
Smr jr
în care: r = (i = 1 ...t), t fiind numărul de clase de vârstă în care S
S
ir
este mai mic decât Smr (Smr >Sjr).

Posibilitatea anuală pe suprafaţă calculată prin intermediul relaţiilor

prezentate stă la baza stabilirii posibilităţii pe volum (P v):
P v = Ps ·
Vn (18.22)
unde Vn reprezintă volumul mediu la hectar ce se poate exploata în primul
deceniu, determinat ca raport dintre suma volumelor arboretelor exploatabile şi
suma suprafeţelor reduse ale acestora.
Un exemplu practic de calcul al posibilităţii anuale pe suprafaţă şi volum
stabilită prin intermediul aproximaţiilor succesive, prezentat de Leahu (2001), este
redat în Tabelul nr. 18.6.

Tabelul nr. 18.6

Calculul posibilităţii prin procedeul aproximaţiilor succesive

Sub- Suprafaţa Suprafaţa Indi- 10 n
clase redusă cumulată cele (m- ∑ 3720,2
S
de Sir n „I” j+
S
i=1 ir Ciclul: 130 ani; S r= =28,62 ha; m = 13
vârstă
(ani) (ha)
∑S 1) (
jr = 10 m − j + 1 ) S mr = 443,22 = 34,09 ha; ac = 0,984; bc =
130
i=1ir ,
(ha) 13
0,016
1-10 519,3 3720,2 1 130 28,62 Valorile E1=10(13-8+1)(36,23-28,62)=462,0
11-20 521,0 3200,9 2 120 26,67 Eh>0; E2=10(13-9+1)(41,11-28,62)=624,5
21-30 134,0 2679,9 3 110 24,36 Cazul 10 E3=10(13-10+1)(44,53-28,62)=636,4
31-40 39,5 2545,9 4 100 25,46 E4=10(13-11+1)(45,38-28,62)=520,8
41-50 77,2 2506,4 5 90 27,85 E5=10(13-12+1)47,55-28,62)=378,6
51-60 144,2 2429,2 6 80 30,36 E6=10(13-13+1)(31,86-28,62)=32,40
61-70 111,2 2285,0 7 70 32,64
71-80 118,1 2173,8 8 60 36,23 Calculul S mr :
81-90 274,6 2055,7 9 50 41,11
91-100 401,6 1781,1 10 40 44,53 E min
101-110
111-120
425,4
635,5
1379,5
954,1
11
12
30
20
45,98
47,55 S mr = (a ⋅ X+b )⋅ a h
+Sr=
121-130 318,6 318,6 13 10 31,86 c c c 10
= 0,984 · 3,24 + 28,62 = 31,81 ha
Total 3720,2 443,22 Calculul coeficientului K:
K = Ve / V; K = 468 / 580 m3; K = 0,81

Deoarece ( S mr > S r ); (31,81 > 28,62)

( )
P = S r ⋅ 1 − K + S mr ⋅ K ; Ps = 28,62 (1 – 0,81) + 31,81 · 0,81 = 31,20 ha
s
Ve 3
Vn = S ⋅ k = 134800 / 659,7 · 0,74 = 399 m
e
3
Pv = Ps · Vn = 31,2 · 399 = 12947 m

15
 Rezultatul obţinut prin procedeul aproximaţiilor succesive este utilizat şi la
elaborarea planului de recoltare, când se urmăreşte ca suprafaţa ce va fi parcursă
cu tăieri definitive să fie aproximativ egală cu echivalentul a 10 posibilităţi anuale
pe suprafaţă.

18.2.1.4 Alte procedee de stabilire a posibilităţii în unităţile de gospodărire

de codru regulat

În literatura de specialitate din România s-au descris şi alte procedee de

stabilire a posibilităţii pentru fondurile de producţie alcătuite din arborete tratate în
codru regulat. Dintre acestea, amintim pe cele legate de stabilire a posibilităţii pe
număr de arbori în funcţie de creşterea şi structura fondului de producţie (Leahu,
2001), de stabilire a posibilităţii prin programarea matematică (Gătej, 1968;
Dissescu, 1973; Seceleanu, 1973, 1998) şi de stabilire a posibilităţii prin
intermediul modelelor de simulare (Seceleanu, 1998).
Fundamentarea deciziilor în organizarea şi conducerea structurală a
pădurilor a reprezentat dintotdeauna o preocupare majoră a activităţii de
elaborare a amenajamentelor. Penetrarea lentă a metodelor moderne în procesul
decizional amenajistic a fost favorizată şi de posibilităţile reduse de cuantificare a
proceselor şi fenomenelor (biologice, tehnice şi economice) din silvicultură.
Construirea modelelor de simulare a fost mult timp îngreunată de
cunoaşterea limitată a procesului bioproducţiei forestiere, formalizarea
matematică a multor mărimi nefiind încă posibilă. Inconvenientele de această
natură sunt în parte înlăturate prin utilizarea metodelor statistico – matematice şi
a tehnicilor de simulare specifice sistemelor complexe.
Preocupările de utilizare a tehnicilor de simulare în fundamentarea deciziilor
în amenajarea pădurilor au condus la obţinerea, în ultimul timp, a unor rezultate
care au aplicabilitate practică. Ele au fost concretizate într-un model de simulare,
capabil să satisfacă exigenţele impuse de organizarea şi conducerea structurală a
pădurilor (Seceleanu, 1998, 2003, 2004). Modelul de simulare construit reuşeşte
să descrie cu claritate legalităţile din pădure, efectul lucrărilor executate asupra
structurii arboretelor şi mai ales modalităţile de stabilire a acestor lucrări în
concordanţă cu ansamblul de proceduri utilizate în normele de amenajare a
pădurilor. El stabileşte, cu precizie acceptabilă, succesiunea cronologică de stări
prin care trece fondul de producţie şi caracteristicile structurale ale sistemului
descris de acesta.
Particularităţile procesului natural al producţiei forestiere şi procedurile
metodologiei de organizare şi conducere structurală a unui fond de producţie au
impus construirea unui model de simulare abstract, cantitativ, mixt, dinamic şi
neliniar. Prin natura sa algoritmică, modelul de simulare are un caracter discret
(determinat de modul de variaţie a variabilelor şi parametrilor incluşi) şi dinamic
(timp). Deplasarea sistemului simulat în timp se realizează prin intermediul
variabilei ceas. Caracteristică sistemului simulat este creşterea constantă a
variabilei ceas. Unitatea de creştere convenabilă nivelului de detaliere a
algoritmilor incluşi în model este de zece ani. Alegerea unei unităţi de creştere de
16
zece ani a variabilei ceas este determinată de mărimea perioadei de valabilitate a
unui amenajament. Unitatea elementară asupra căreia se produc, în timpul
simulării, modificări ale variabilelor este arboretul dintr-o unitate amenajistică.
Modelul de simulare a primit denumirea generică de SIMBIOF (SIMularea
BIOproducţiei Forestiere) şi a fost realizat într-o concepţie modulară. Modulele,
încorporate într-o structură arhitecturală specifică, descriu principalele
componente ale organizării şi conducerii structurale a unui fond de producţie.
Acestea permit să se stabilească sensul evoluţiei fondului real de producţie, fiind
în măsură să surprindă efectul modificării bazelor de amenajare şi a modului de
reglementare a procesului de producţie asupra mărimii şi structurii fondului de
producţie simulat. În aceste condiţii, prin simulare pe calculator, modelul SIMBIOF
oferă informaţii indispensabile, necesare în stabilirea:
• superiorităţii unui mod de reglementare a procesului de producţie asupra
altuia;
• variantei optime în cadrul aceluiaşi mod;
• influenţei modificării bazelor de amenajare (vârstele exploatabilităţii,
compoziţiile – ţel, ciclul) asupra mărimii structurii atât a fondului de producţie cât
şi a posibilităţii de produse principale.
Superioritatea unui mod de reglementare (sau a unei variante în cadrul
aceluiaşi mod) este determinată de realizarea unui timp minim de normalizare a
fondului de producţie şi condiţiile respectării principiilor de amenajare şi de
acordare a unei depline libertăţi de acţiune în pădure silvicultorului. Structura
modulară a modelului SIMBIOF permite utilizarea în procesul de simulare a mai
multor procedee de stabilire a posibilităţii de produse principale, testându-se
astfel, prin intermediul relaţiilor-criteriu, performanţele acestora.
În cadrul unui mod de reglementare, există o multitudine de variante de
decizie referitoare la mărimea posibilităţii şi la elaborarea planurilor decenale (de
recoltare produse principale, de lucrări de îngrijire, de regenerare). Alegerea
variantei optime devine deseori imposibilă prin mijloace clasice, deoarece nu
există modalitate practică de stabilire a efectului pe care îl are o variantă asupra
fondului de producţie. Modelul de simulare SIMBIOF permite cu relativă uşurinţă,
în condiţii de probabilitate acceptabilă, alegerea acelei variante care este optimă
în raport cu funcţiile-criteriu.
De asemenea, devine posibilă utilizarea lui în stabilirea efectelor
transferurilor de arborete dintr-o clasă de vârstă în alta sau a „dublelor înscrieri”,
procedee specifice metodelor bazate pe normalizarea claselor de vârstă.
Importante posibilităţi de investigare oferă modelul SIMBIOF şi în domeniul
stabilirii efectului modificării, pe durata simulării, a caracteristicilor bazelor de
amenajare asupra mărimii şi structurii fondului de producţie sau a mărimii
posibilităţii pădurilor. Astfel se pot pune în evidenţă modificările generate de
utilizarea unor soluţii, referitoare la stabilirea compoziţiilor de regenerare sau a
celor finale (ţel), asupra dinamicii mărimii şi structurii fondului de producţie. În
acelaşi mod se vor putea planifica experienţe referitoare la stabilirea influenţelor
modificării funcţiilor atribuite arboretelor (obiectivelor economice), tratamentelor,
regimului, vârstelor exploatabilităţii şi ciclului.

17
 Modelul de simulare creat devine astfel un important instrument de
experimentare a soluţiilor amenajistice posibile şi de fundamentare, pe aceste
baze, a deciziilor adoptate în studiile de amenajare. Utilizarea modelului de
simulare SIMBIOF în activitatea de amenajare a pădurilor ar reprezenta, fără
îndoială, un pas important în modernizarea tehnologiei de elaborare a
amenajamentelor, ajungându-se în scurt timp ca modelul dă devină un „simulator
electronic” indispensabil în stabilirea celor mai bune soluţii.
Modelul de simulare SIMBIOF, prin modul în care a fost realizat, poate fi
considerat un instrument modern de fundamentare a soluţiilor în elaborarea
amenajamentelor.

18.2.2 Elaborarea planului de recoltare

Posibilitatea anuală pe volum, indiferent de modul în care a fost stabilită,
indică mărimea recoltelor anuale de lemn dintr-o unitate de gospodărire.
Pentru ca acest volum să fie recoltat în mod raţional este necesar să se precizeze
ce anume să se „taie”, de unde şi cum. Doar în acest mod se va asigura
valorificarea optimă a arboretelor şi regenerarea lor în acord cu ţelurile de
gospodărire adoptate.
Recoltarea echivalentului posibilităţii cu luarea în considerare a aspectelor
de ordin silvicultural, economic şi ecologic se asigură prin planul de recoltare.
Prin planul de recoltare este partea din proiectul de amenajare prin care
se reglementează tăierile într-o unitate de gospodărire, astfel încât
posibilitatea să se recolteze în condiţiile cele mai avantajoase. El se elaborează
pentru o perioadă egală cu perioada de valabilitate a amenajamentului, de
regulă de 10 ani.
Alegerea arboretelor din care urmează a se realiza posibilitatea adoptată de
produse principale se face pe baza unei cartări prealabile pe categorii de urgenţe
de regenerare, iar la stabilirea definitivă a suprafeţei de parcurs cu tăieri se ţine
seama de necesităţile regenerării şi de condiţiile reale de exploatare.
Ţinând seama de urgenţele respective şi de condiţiile reale de exploatare şi
de regenerare, se stabilesc arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri în primii
10 ani, ele înscriindu-se în planul decenal de recoltare cu datele de caracterizare
şi cu lucrările prevăzute pentru regenerarea lor. Pentru fiecare din aceste
arborete, pe lângă suprafaţa şi volumul total, în evidenţa respectivă se
indică felul tăierii, numărul intervenţiilor şi volumul de extras în cursul
primului deceniu, suma acestora din urmă trebuind să fie egală cu volumul a 10
posibilităţi anuale. Un extras din planul decenal de recoltare, în forma utilizată în
prezent în activitatea de amenajare a pădurilor, este prezentat în Tabelul nr. 18.7.
Ritmul recoltării şi cel al regenerării pot diferi de la arboret la arboret şi sunt
determinate de prevederile referitoare la volumele de extras în primul deceniu;
aceste volume se stabilesc în raport cu necesităţile interne ale arboretelor
(condiţii de regenerare, temperamentul speciilor etc.), cu tipul de structură
urmărit, cu tratamentul de aplicat, precum şi cu mărimea perioadei de regenerare.
De remarcat că prevederile referitoare la ritmul recoltării şi cel al regenerării au un
18
caracter orientativ, ele urmând a fi adaptate, cu ocazia aplicării amenajamentului,
la condiţiile concrete de regenerare şi exploatare.

Tabelul nr. 18.7

Planul decenal de recoltare a produselor principale (Codru regulat)

***************************************************************************************************************************
* |TIP| C |DST.* | | | || | | | | | *
* | F |O | * ELM. |SUPRAF| V | C | % | | | VOLUM | L U C R A R I P R O P U S E | VOLUM | %EXT.*
* U.A.| U | N |COL.* | | R | L |ARB.| VOLUM | 5XCR | + | IN | DE | *
* | N |S | * ARB. | ELM. | S. | P | | | | 5XCR | |RECOLTAT|PRIMA *
* | C | .| * | | | |LUC.| | | | D E C E N I U L I | | *
* | . | | HM * | HA | ANI| || M.C. | M.C. | M.C. | | M.C. | INT. *
*=========================================================================================================================*
* 90 A| * MO 6.7 110 2 95 638 65| 703|T.PROGRESIVE(racordare) | 703| *
* | * BR 2.7 120 2 95 386 25| 411|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 411| *
* | * FA 2.7 110 3 80 399 20| 419|Descopleşirea sem. pe 0,06 s | 419| *
* | * FA 1.2 60 4 85 133 15| 148|AJUTORAREA REGEN. NATURALE: | 148| *
* |-------------------------------------------------------------------
|Îndep. humusului brut pe 0,12 s * |---------------

* % | 3 | 0.3| 4 | | 13.3 | 110| 2 | 90 | 1556| 125| 1681|Compl. cu 5MO3FA2BR pe 4,0 ha| 1681| *
* |
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------

* |Compozitie tel : 6 MO 2FA 2BR | | *

* |Semintis natural: 7 MO 2BR 1FA /10ani0.6S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 91 A| * MO 8.5 110 2 95 596 85| 681|T.PROGRESIVE(racordare) | 681| *
* | * FA 6.4 110 3 75 852 55| 907|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 907| *
* |
* BR 6.4 110 2 95 809 75| 884|Descopleşirea sem. pe 0,06 s
-------------------------------------------------------------------
| 884| *
* | |AJUTORAREA REGEN. NATURALE: * |---------------

* | 3 | 0.3| 3 | | 21.3 | 110| 2 | 87 | 2257| 215| 2472|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 2472| *
* |Compl. cu 3MO3PAM2FA2BR
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------

* |Compozitie tel : 5 MO 2BR 2FA 1PAM |pe 6,4 ha | *

* |Semintis natural: 6 MO 2FA 2BR /10ani0.7S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 92 A| * FA 1.6 115 3 75 398 15| 413|T.PROGRESIVE(p lum.,rac) | 413| *
* | * BR 1.5 120 2 93 525 20| 545|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 545| *
* | * MO 1.5 110 2 95 219 20| 239|Descopleşirea sem. pe 0,06 s | 239| *
* | * FA 0.5 65 3 85 128 10| 138|AJUTORAREA REGEN. NATURALE: | 138| *
* |-------------------------------------------------------------------
|Îndep. humusului brut pe 0,12 * |---------------

* | 3 | 0.4| 3 | | 5.1 | 115| 2 | 86 | 1270| 65| 1335|Compl. cu 7MO3BR pe 1,5 ha | 1335| *

* |
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------

* |Compozitie tel : 4 MO 3BR 3FA | | *

* |Semintis natural: 4 MO 4FA 2BR /10ani0.5S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 93 A| * MO 3.8 110 2 95 292 40| 332|T.PROGRESIVE(racordare) | 332| *
* | * BR 3.8 120 2 94 330 40| 370|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 370| *
* |
* FA 5.1 110 3 80 343 45| 388| Descopleşirea sem. pe 0,06 s
-------------------------------------------------------------------
| 388| *
* | |AJUTORAREA REGEN. NATURALE: * |---------------

* | 3 | 0.3| 1 | | 12.7 | 120| 2 | 89 | 965| 125| 1090|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 1090| *
* |-------------------------------------------------------------------
|Compl. cu 4MO3BR3FA * |---------------

* |Compozitie tel : 4 MO 3BR 3FA |pe 3,8 ha | *

* |Semintis natural: 4 MO 3BR 3FA /10ani0.5S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 93 C| * MO 1.4 110 2 95 204 15| 219|T.PROGRESIVE(racordare) | 219| *
* | * BR 0.6 120 2 93 95 5| 100|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 100| *
* |
* FA 0.8 110 3 80 132 5| 137|Descopleşirea sem. pe 0,06 s
-------------------------------------------------------------------
| 137| *
* | |AJUTORAREA REGEN. NATURALE: * |---------------

* | 3 | 0.3| 1 | | 2.8 | 120| 2 | 89 | 431| 25| 456|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 456| *
* |-------------------------------------------------------------------
|Compl. cu 6MO3BR1FA * |---------------

* |Compozitie tel : 4 MO 3BR 3FA |pe 0,8 ha | *

* |Semintis natural: 6 MO 2BR 2FA /10ani0.5S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 93 F| * BR 0.7 120 2 93 81 5| 86|T.PROGRESIVE(racordare) | 86| *
* | * MO 0.7 110 2 95 79 5| 84|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 84| *
* |
* FA 0.8 120 3 80 174 5| 179|Descopleşirea sem. pe 0,06 s
-------------------------------------------------------------------
| 179| *
* | |AJUTORAREA REGEN. NATURALE: * |---------------

* | 3 | 0.3| 1 | | 2.2 | 120| 2 | 86 | 334| 15| 349|Îndep. humusului brut pe 0,12 | 349| *
* |Completări cu 6MO4BR pe 1,1 ha|---------------
|-------------------------------------------------------------------
*
* |Compozitie tel : 4 MO 3BR 3FA | | *
* |Semintis natural: 4 MO 3FA 3BR /15ani0.4S Mixt | | *
*=========================================================================================================================*
* 94 A| * MO 9.3 100 2 95 3201 220| 3421|T.PROGRESIVE(punere lumina) | 1026| *
* | * BR 3.7 110 2 92 685 95| 780|INGRIJIREA SEMINTISULUI: | 234| *
* | * FA 3.7 110 3 80 2054 65| 2119|Descopleşirea sem. pe 0,06 s | 636| *
* | * FA 1.8 50 4 85 407 45| 452| | 5| *
* |
|-------------------------------------------------------------------
* |---------------

* | 3 | 0.6| 3 | | 18.5 | 105| 2 | 89 | 6347| 425| 6772| | 1901| *

* |-------------------------------------------------------------------
| |---------------
*
19
 * |Compozitie tel : 6 MO 2BR 2FA | | *
* |Semintis natural: 6 MO 2BR 2FA /10ani0.2S Intim | | *
*=========================================================================================================================*

La elaborarea acestui plan, se urmăreşte respectarea restricţiilor

silviculturale referitoare la mărimea şi perioada de alăturare a parchetelor,
dezgolirea solului şi a versanţilor pe mari suprafeţe, precum şi concentrarea
tăierilor pe bazinete ori în zone de interes deosebit sub raport ecologic şi social.
Ca regulă generală, suprafaţa de parcurs în primul deceniu cu tăieri unice sau cu
tăieri definitive/racordare nu trebuie să depăşească, decât în cazuri bine
justificate, valoarea echivalentă cu zece posibilităţi pe suprafaţă (10 Ps) stabilite
după procedeul aproximaţiilor succesive.
Pentru fiecare arboret în parte, lucrările respective se înscriu în ordinea în
care urmează a fi executate. În planul de recoltare se fac recomandări în legătură
cu eşalonarea tăierilor pe durata deceniului de aplicare, urmărindu-se:
- punerea în lumină a seminţişurilor utilizabile, periclitate prin umbrite;
- regenerarea în primii ani a arboretelor degradate, de calitate inferioară,
unde orice întârziere are ca efect o pierdere sau degradare a lemnului şi o
înrăutăţire a condiţiilor de vegetaţie şi a funcţionalităţii lor protectoare;
- provocarea regenerării naturale în timp util pentru folosirea fructificaţiilor;
- durata procesului de regenerare în fiecare arboret să fie în concordanţă cu
recomandările normelor tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor.
În cazul arboretelor în care se aplică tratamente cu perioade lungi de
regenerare, se identifică suprafeţele grupelor de seminţiş şi tineret care necesită
a fi parcurse cu degajări/curăţiri în cursul deceniului de aplicare a
amenajamentului; acestea se includ în planul lucrărilor de îngrijire.

20