Produsul mixt: denitie, proprietati

Distante
Baza reciproca a unei baze

Lectia V
Produsul mixt. Aplicatii la calculul distantelor

Oana Constantinescu

Oana Constantinescu Lectia V

 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Table of Contents

1 Produsul mixt: denitie, proprietati

2 Distante

3 Baza reciproca a unei baze

Oana Constantinescu Lectia V

 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Denitia produsului mixt

Denition
Fie tripletul ordonat de vectori liberi u , v , w ∈ V. Produsul mixt
al celor trei vectori se noteaza cu (u , v , w ) si se deneste prin

(u , v , w ) =< u , v × w >

Observatie: Din proprietatile produdului scalar si vectorial, rezulta

imediat ca produsul mixt e o aplicatie triliniara

( , , ) : V × V × V → R.

Oana Constantinescu Lectia V

 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Denitia produsului mixt

Denition
Fie tripletul ordonat de vectori liberi u , v , w ∈ V. Produsul mixt
al celor trei vectori se noteaza cu (u , v , w ) si se deneste prin

(u , v , w ) =< u , v × w >

Observatie: Din proprietatile produdului scalar si vectorial, rezulta

imediat ca produsul mixt e o aplicatie triliniara

( , , ) : V × V × V → R.

Oana Constantinescu Lectia V

Proprietatile produsului mixt

Theorem
Produsul mixt are urmatoarele proprietati:
(a) daca B = {i , j , k } este o baza ortonormata pozitiva si
u = x 1i + x 2j + x 3k , v = y 1i + y 2j + y 3k , w = z 1i + z 2j + z 3k ,
atunci
x1 x2 x3
 
 
y1 y2 y3
 
(u , v , w ) = .
z1 z2 z3

 

(b) Semnul produsului mixt (u , v , w ) se schima daca se permuta

doi dintre factorii sai dar nu se schimba daca se permuta circular
toti cei trei factori.
(c) (u , v , w ) = 0 ⇔ u, v , w sunt vectori coplanari.
(d) (Interpretarea geometrica) Daca u , v , w sunt necoplanari,
atunci |(u , v , w )| reprezinta volumul paralelipipedului construit pe
cei trei vectori.
Interpretare geometrica
 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Distanta de la un punct exterior unui plan la acel plan

Se stie ca daca π este un plan si A un punct exterior planului,
distanta de la A la π este minimul lungimilor segmentelor ce unesc
punctul A cu punctele planului. Mai exact, daca AA0 ⊥ π, A0 ∈ π,
atunci d (A, π) = AA0 .

Oana Constantinescu Lectia V

 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Distanta de la un punct exterior unui plan la acel plan

Se stie ca daca π este un plan si A un punct exterior planului,
distanta de la A la π este minimul lungimilor segmentelor ce unesc
punctul A cu punctele planului. Mai exact, daca AA0 ⊥ π, A0 ∈ π,
atunci d (A, π) = AA0 .

Oana Constantinescu Lectia V

Distanta d (A, π)
Pentru a determina formula de calcul, se considera A(r A ),
→
−
B (r B ) ∈ π si a, b doi vectori necoliniari din π .
−→
Se construieste paralelipipedul asociat vectorilor BA, a, b. Se
foloseste interpretarea geometrica a produsului mixt si formula
volumului unui paralelipiped. Se obtine:
|(r A − r B , a, b)|
d (A, π) = .
ka×b k
Distanta d (A, π)
Pentru a determina formula de calcul, se considera A(r A ),
→
−
B (r B ) ∈ π si a, b doi vectori necoliniari din π .
−→
Se construieste paralelipipedul asociat vectorilor BA, a, b. Se
foloseste interpretarea geometrica a produsului mixt si formula
volumului unui paralelipiped. Se obtine:
|(r A − r B , a, b)|
d (A, π) = .
ka×b k
Distanta dintre doua drepte necoplanare

Date doua drepte necoplanare d1 si d2 ce trec prin punctele A1 (r 1 ),

respectiv A2 (r 2 ), de vectori directori a1 , a2 , distanta dintre cele
doua drepte reprezinta minimul lungimii segmentelor ce unesc un
punct de pe d1 cu un punct de pe d2 . Si anume
d (d1 , d2 ) =lungimea segmentului PQ , unde PQ este perpendiculara
comuna celor doua drepte, P ∈ d1 , Q ∈ d2 .
Pentru a calcula d (d1 , d2 ) se construieste paralelilipedul pe
−−−→
vectorii A1 A2 , a1 , a2 . Se observa ca PQ este chiar inaltimea
paralelipipedului, deci
|(r 2 − r 1 , a1 , a2 )|
d (d1 , d2 ) = .
k a1 × a2 k
Distanta dintre doua drepte necoplanare

Date doua drepte necoplanare d1 si d2 ce trec prin punctele A1 (r 1 ),

respectiv A2 (r 2 ), de vectori directori a1 , a2 , distanta dintre cele
doua drepte reprezinta minimul lungimii segmentelor ce unesc un
punct de pe d1 cu un punct de pe d2 . Si anume
d (d1 , d2 ) =lungimea segmentului PQ , unde PQ este perpendiculara
comuna celor doua drepte, P ∈ d1 , Q ∈ d2 .
Pentru a calcula d (d1 , d2 ) se construieste paralelilipedul pe
−−−→
vectorii A1 A2 , a1 , a2 . Se observa ca PQ este chiar inaltimea
paralelipipedului, deci
|(r 2 − r 1 , a1 , a2 )|
d (d1 , d2 ) = .
k a1 × a2 k
Distanta dintre doua drepte necoplanare
 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Baza reciproca a unei baze

Denition
Fie B = {e 1 , e 2 , e 3 } o baza in V. Se numeste baza reciproca bazei
B o baza B ∗ = {e ∗ 1 , e 2 , e 3 } cu proprietatile:
∗ ∗

(
1, i =j
< e ∗i , e j >= δij = ∀i , j ∈ 1, 3.
0, i 6= j

Theorem
Pentru orice baza B exista o unica baza reciproca B ∗ la fel
orientata cu B .

Oana Constantinescu Lectia V

 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Baza reciproca a unei baze

Denition
Fie B = {e 1 , e 2 , e 3 } o baza in V. Se numeste baza reciproca bazei
B o baza B ∗ = {e ∗ 1 , e 2 , e 3 } cu proprietatile:
∗ ∗

(
1, i =j
< e ∗i , e j >= δij = ∀i , j ∈ 1, 3.
0, i 6= j

Theorem
Pentru orice baza B exista o unica baza reciproca B ∗ la fel
orientata cu B .

Oana Constantinescu Lectia V

Baza reciproca a unei baze

∗ e2 × e3 ∗ e3 × e1 ∗ e1 × e2
e1 = , e2 = , e3 = .
(e 1 , e 2 , e 3 ) (e 1 , e 2 , e 3 ) (e 1 , e 2 , e 3 )
 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Aplicatie

Example
Rezolvati sistemul de ecuatii vectoriale:

< a, x > = m

< b, x > = n

< c, x > = p


unde a, b, c sunt trei vectori necoplanari si m, n, p ∈ R.

Indicatii: Vectorii a, b, c ind necoplanari formeaza o baza in V.

∗
Fie B ∗ = {a∗ , b , c ∗ } baza reciproca acesteia.
Descompunem vectorul necunoscut in aceasta baza:
∗
x = αa ∗ + β b + γ c ∗ .

Oana Constantinescu Lectia V

 Produsul mixt: denitie, proprietati
Distante
Baza reciproca a unei baze

Aplicatie

Example
Rezolvati sistemul de ecuatii vectoriale:

< a, x > = m

< b, x > = n

< c, x > = p


unde a, b, c sunt trei vectori necoplanari si m, n, p ∈ R.

Indicatii: Vectorii a, b, c ind necoplanari formeaza o baza in V.

∗
Fie B ∗ = {a∗ , b , c ∗ } baza reciproca acesteia.
Descompunem vectorul necunoscut in aceasta baza:
∗
x = αa ∗ + β b + γ c ∗ .

Oana Constantinescu Lectia V

Aplicatie

Rezulta ca α =< x , a >= m, β =< x , b >= n, γ =< x , c >= p .

Deci sistemul are solutia unica:
1
x = (mb × c + nc × a + pa × b).
(a , b , c )
Concluzii
In aceste prime cinci lectii am reusit sa studiem spatiul liniar
euclidian al vectorilor liberi, spatiu pe care l-am si orientat. Am
studiat temeinic proprietatile produsului scalar, vectorial si mixt.
Aceste produse au aplicatii in calculul lungimilor unor segmente, al
masurii unghiurilor, al ariei unui triunghi sau paralelogram, al
volumului unui paralelipiped, al distantelor de la un punct la o
dreapta, de la un punct la un plan ori dintre doua drepte
necoplanare.
Tot proprietatile produselor de vectori ne ajuta in rezolvarea
ecuatiilor sau sistemelor de ecuatii vectoriale.
Am vazut de asemenea ca, xand o baza, ecarui vector liber i e
asociaza coordonatele sale in acesta baza:

B = {i , j , k }.........u = x i + y j + z k .
Astfel se obtine un izomorsm de spatii liniare

f : V → R3 , f (u ) = (x , y , z ).
Concluzii

Dar si oricarui punct din spatiu ii putem asocia un triplet de numere

reale. Anume, se considera un reper cartezian de origine O si baza
B si punctului arbitrar P i se asociaza coordonatele vectorului sau
de pozitie in raport cu baza reperului.
−→
P (x , y , z ) ⇔ r P = OP = x i + y j + z k .
Astfel, xand un punct O ∈ S, se obtine o bijectie
S → R3 , P → (x , y , z ).
Am stabilit de asemenea formula schimbarii de repere atat in cazul
general, cat si pentru reperele ortonormate, in plan si in spatiu.
Suntem pregatiti sa gasim o legatura subtila intre multimea
punctelor spatiului S si spatiul liniar V (ce este izomorf cu R3 ).
Astfel, in cursurile urmatoare vom studia spatiul an euclidian 3
dimensional E 3 cat si subspatiile sale ane: dreapta si planul.