Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii

Adaugat de Redactia info-delta.ro - Sep 21, 2016

0
Reteaua hidrografica a Deltei Dunarii este destul de complexa, prezentand un interes deosebit
din punct de vedere geografic, economic, precum si turistic. Ea asigura alimentarea cu apa a
lacurilor, precum si navigabilitatea.
Aceasta retea hidrografica cuprinde: bratele Dunarii, lacurile, baltile, mlastinile, garlele,
japsele, canalele, sahalele.

 Bratele Dunarii, in numar de 4, dintre care numai Chilia, Sulina si Sfantu Gheorghe au
guri de varsare in mare, cel de-al 4-lea, bratul Tulcea , fiind delimitat intre Chilia si
Sfantu Gheorghe.
 Lacurile, acumulari permanente de apa, localizate in special intre bratele principale, cu
margini invadate de stuf si papura .
 Baltile sunt acumulari temporare de apa, de mica adancime, putand disparea complet
la secete mari, acoperite partial de stuf si papura.
 Mlastinile sunt balti colmatate complet, cu un sol imbibat de apa, cu vegetatie de stuf.
 Japsele sunt girle mai putin adinci, expuse secarii mai ales in timpul verii, cu vegetatie
de balta in zonele mai adanci si pasune in cele mai ridicate.
 Garlele si sahalele sunt cai naturale, cel mai usor expuse colmatarii. Ele se infunda
mai ales la capete, fapt ce a impus amenajarea lor totala sau partiala.

Primele lucrari de indiguire din Delta Dunarii

au inceput in anii 1930, activitatea cea mai intensa de indiguire si desecare desfasurandu-se in
perioada 1948 – 1980, cand au fost construite numeroase incinte pentru piscicultura,
stuficultura, agricultura si silvicultura, impunandu-se realizarea unor canale de legatura.
Astfel, reteaua de canale a devenit mult mai complexa, multe garle fiind secate, afectand
biotopul.
Modificari importante au suferit si bratele Sulina si Sfantu Gheorghe. Bratul Sulina ca urmare
a actiunii de realizare a unei cai navigabile maritime, a fost scurtat si adancit in acelasi timp.
Bratul Sfantu Gheorghe a fost supus taierii meandrelor principale intre Km 17 si 85,
scurtandu-se cu 38km. In schimb, Bratul Chilia prin avansarea deltei secundare cu acelasi
nume, a crescut in lungime.
 Lungimea totala a garlelor naturale si partial
modificate este de 1.742 km, iar cea a canalelor este de 1.753 km. In ceea ce priveste
lungimea canalelor, aceasta se modifica de la an la an in functie de lucrarile noi intreprinse.
Dintre garlele naturale, au mai ramas in functiune garle in lungime totala de 285 km, o parte
din acestea fiind ramase in incintele indiguite (amenajarile agricole Pardina, Sireasa,
Murighiol-Dunavat, etc.).Reteaua actuala de canale dateaza, in principal, din deceniul al
saptelea, cand s-a pus problema exploatarii stufului prin incinte amenajate. Aceste canale
impreuna cu garlele naturale reprezentau, in perioada 1960-1970 cea mai eficienta retea
hidrografica interioara sub aspectul circulatiei apelor si transportului naval. Ulterior, prin
schimbarea directiei de valorificare a unor resurse naturale, multe din canale au fost
abandonate, invadate cu vegetatie, colmatate. Intre anii 1991-1994, a fost construit digul si
canalul insotitor intre Sulina si Sf. Gheorghe cu unele consecinte ecologice negative.

Lacurile constituie o categorie morfohidrografica importanta in ansamblul Deltei Dunarii,

chiar daca prin lucrarile de amenajare a numeroase incinte, multe lacuri si chiar
complexelacustre au fost desecate (amenajarile agricole Pardina, Sireasa). Din inventarierea
lacurilor facuta inainte de 1960, a rezultat un numar de 668 de lacuri insumand 31.262 ha
(9,28% din suprafata Deltei Dunarii). In urma actiunii de desecare a lacurilor din cele mai
mari amenajari agricole din Delta Dunarii, Sireasa si Pardina, numarul total al acestora a
scazut la 479 (lacuri mai mari de 1 ha) iar suprafata totala a ajuns la 25.666 ha (7,82% din
suprafata deltei)