CUVANTARILE

REG -41-, UI
CAROL I
DITIE /NGRIJITA DO,
CONSTANTIN C. GWRESCU

1866-1886

FUNDATIA PENTRU LITERATURA

$1 ARTA REGELE CAROL II"

www.dacoromanica.ro
CUVA.NTARILE REGELUI CAROL I

www.dacoromanica.ro
 S'AU TRAS DIN ACEASTL CARTE,
PE RARTIE TIDALON, CINCIZECI
DE EXEMPLA.RE NEPUSE IN CO-
MERT, NUMEROTATE DELA I LA 50

www.dacoromanica.ro
 Pl. I.

M. S. Domnul Carol I la Tenirea in Romania (1SM»,

www.dacoromanica.ro
 CUVANTÁRILE
REGELUI CAROL I
1866-1914
I
1866-1886

EDITIE ÌNGRIJITA. DE
CONSTANTIN C. GIURESCU

EUCURE$TI
FUNDATIA PENTRU LITERATURA SI ARTA ,,REGELE CAROL II"
39, Itulevardul Lascar Catiligi, 39
1 9 3 9

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Tfolumele de fcqa se datoresc gandului pios al Majest'dtii Sale
Regelui Carol al II-lea care a voit s4 comemoreze f i In acest ¡el im-
plinirea a o sutei de ani dela nafterea marelui Situ inaintmy (20 Aprilie
1839). E un dar ales pe care Suveranul nostru El face Natiunei ; e,
In acelafi timp, un prilej de reculegere fi de recunosceitoare aducerr
aminte pentru once Roman.
Cad nu poti sic nu fii adeinc impresionat citind aceste cuveintari,
care corespund la tot ateltea momente importante in desvoltarea Ro-
mciniei contemporane. V ezi desfei fura,ndu-se in lap ochilor actele mari
ale vigii noastre politice : venirea in fora a tetnärului Principe, chemat
de increderea intregului popor, razboiul pentru independenta, En care
Domn f i armatei qi-au f acut pe' deplin datoria, incoronarea ca Rege
cu o coroanä fauritei din *tut stropit de seingele vitejilor, stabilirea
succesiunii la tron prin adoptiunea Principelui Ferdinand, in sfeirfit,
a doua campanie in Bulgaria fi pacea dela Bucurefti (1913), mo-
mentul culminant al unei lungi domnii glorioase.
V ezi, de asemeni, desteiqurcind,u-se f i cresoind necontenit pimp
noastra economicei : crearea retelei de cai ferate f i de f osele, desvol-
tarea agricultura, infantarea Beincii Nationale f i a Institutelor de
Credit, utilarea porturaor noastre, in special a Constantei, construirea
podului peste Dunare, ft ateitea altele.
Urm'dre§ti, 'in sfeirfit, inflorirea culturalei f i artistica : inmultirea
fcolilor de tot felul, dela cele primare panel la Universitati care-pi
zapata acum alcatuirea deplina, transformarea Societatii Academice
in Academia Romeinei, infantarea Societeitii Regale de Geografie, ri-
dicarea f i restaurarea monumentelor de and', inflorirea literaturii f i
a f tiirttei.

www.dacoromanica.ro
2 RE GELB CAROL I

Dar, odata Cu aceasta continua desfafurare de imagini, asemenea

unui film pasionant, vezi cum se desprinde fi cum creste, pe fondul
istoric, figura unui mare monarh, aceea a Domnului, apoi a Regelui
Carol I, ctitorul Rometniei contemporane. Rand pe Kind ies in evi-
denta Ensufirile care explica Ensemnatatea fi frumusgea acestei domnii.
Mai Entiti, un puternic sentiment religios. Carol I a fost un
credincios fi aceasta L-a ajutat nespus in incercarile prin care a tre-
buit sa treaccI_Spre Cel Atotputernic tfi indreapta tclnarul Principe
ga'ndul in clipa En care pafefte pe pamcintul romanesc ; pe El El
roaga, ackinc smerit, ajute a Emplini cu demnitate marea fi
frumoasa misiune ce Providenta I-a impus ». Religta este pentru
anarul Domn legatura sublime& a omului cu Dumnezeu,. temelie
statornica a familiei fi a moralei, . .. perpetua' moIngaiere a durerilor
lumii ». In cuvcIntarile Sale catre tineret, nu lipsefte niciodata indem-
nul : cinstiti pe Dumnezeu, iubiçi Patria ; iar la- sfclrfitul vigii,
in emotionantul Sau testament, batranul Monarh spune : qM'am silit
ca simtimeintul religios set' fie ridicat fi desvoltat in toate straturile
societatii ». Carol I continua' astfel traditia binecredinciofilor noftri
voievozi, a lui te fan cel Mare fi Sfânt, a lui Neagoe Basarab fi a
lui Constantin Brâncoveanu.
Streins legat de sentimentul religios e acela al datoriei. Intemeie-
torul dinastiei noastre Si-a fa' cut din Emplinire,a datoriei o regula inflexi-
bila de viata. Acest sentiment I-a dat putinta sa se identifice dela En-
ceput Cu interesele fi cu aspiratiunile romclnefti, sa apere pe cele dintdi,
sà lupte pentru realizarea celor din urm'ei. Declaratia rostita En Adu-
narea Deputatilor, la 10 Mai 1866: Purand piciorul pe acest
pameint sacru, am fi devenit Roman », exprima deci o puternica
hotarEre ; ea se pa verifica necontenit de-a-lungul celor 48 de ani
de domnie.
Implinirea datoriei cere ?Asa muncà f i probitate. Regele Carol I
le-a ridicat pe amandoua la rangul de principii normative En pieard
Munca e pentru El ratiunea Ensil fi a existentei fi frumusgea ei. De
aceea, spune in 1876, la o seriare de fine de an, urmatoarele cupinte
caracteristice Omul se onoreazd numai prin mum& prin probitate,
prin iubirea de Dumnezeu fi de patrie )). Credea atilt de mult En rostul
fi efectele binefacatoare ale muncii, Encdt Regina Maria II prezinta
ca pe un ont in ochii c'druia once nu era mimed era de prisos, neprednic
fi aproape fara inteles » (Povestea vieÇii mele, vol. II, p. 254).

www.dacoromanica.ro
 PREFATX 3

Dar aceste cuveinteiri mai pun in evidentei gi insugirile de gospodar

ale primului nostru Rege. Atent la cel mai mic amOnunt, El urma-
refte in acelagi timp liniile mari ale desvolteirii economiei romeinegti.
Vede cel dintdi foloasele introducerii drumului de fier fi stäruie ne-
contenit pentru realizarea acestei insemnate opere. Atrage atenlia
asupra importanpi irigatillor, asupra prime jdiei despeiduririlor, aratä,
ilia in 1868, necesitatea lucreirilor pentru navigabilitatea Prutului,
iar in 1872 aceea a construirii unui pod de fier peste Duneire, la
Giurgiu. Insistei asupra nevoii exploreirii boge4iilor minerale gi e
necontenit preocupat de problema finanielor. Cu o legitimei meindrie
relevei El imbunlitetfirea creditului, cregterea rentelor, restabilirea echili-
brului financiar fi existenia excedentelor, dupei o lungei perioadei de
nesiguranrd , de deficite.
In sfeirgit, din aceste cuveinteiri apare luminoasei figura de osta9
a Regelui Carol I. Dela inceput, se simte afegiunea pa care o poartei
armatei, grija cu care ii urmeiregte desvoltarea, bucuria pe care o re-
simte and ii constatO progresele. Dupei cum insufi o declarei, e # soldat
cu mima fi cu sufletul. . . inveilat a eunoagte fi a respecta ordinea,
regularitatea fi spiritul de corp )). Iar rezultatele steiruinpi Sale con-
tinui nu intdrzie sei se arate : la 1877, aceased armatei, creatci de El,
cagtigec independenta teirii gi feturegte coroana de opl a primului ei Rege.
Drept credincios, gos podar fi ostag, Regele Carol I este un mare
educator al poporului nostru. Opera Lui va treci vegnic, iar amintirea
li pa fi binecuveintatei , ceitei vreme va sta neam romdnesc sub soare.

CONSTANTIN C. GIURESCU

www.dacoromanica.ro
 La intimpinarea dela Patna.
Pitesi, 9/21 Mai 1866.
Generalul Nic. Golescu, Locotenent Domnesc i Ion Ghica, Preledintele Con-
siliului, intimpinA pe Principele Carol ái ti ureazä bunA venire, domnie
lungatk pentru mirirea i fericirea acestm popor, la care Principele multumeáte,
accentuind cä Ici consacra viata realizirii aspiratiunilor ái fericirit Romemilor.

VA mul/umesc cA venit intru IntAmpinarea Mea ;

expresiunea Intregii mele gratitudini pentru membrii Locotenen/ei
ai guvernului, care, printre atAtea IncercAri grele, au ;tint men-
-/ine ordinea i unirea.
Prin fermitatea i pruden/a domniilor-voastre Inlesnit
greaua sarcinä ce Mi s'a Incredin/at ; cu ajutorul d-voastre sper
sa realizez aspira/iunile RomAnilor ; via/a Mea IntreagA va fi consa-
cratA fericirii lor.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

Principele airs deputatiunea oraplui Pitegti.

Piteiti, 9/21 Mai 1866.
Reprezentantii oragului Piteáti prezintii urari 11 devotamentul lor, la care
Printul spune câ punind piciorul pe pimintul noulu patrii a devenit Romin
Ici InchinA viata fericirii qi prosperitAtii Romilulor.

Sunt fericit de a MA' afla in mijlocul locuitorilor unei urbe care

a sus/inut cu atAt de inteligentA energie spiritul na/ionalit4ii
al unirii.

www.dacoromanica.ro
6 REGELE CAROL I

Din minutul in care am p4it pe pämäntul nouäi Mele patrii,

am devenit Roman ; viaIa Mea intreagrt o voiu consacra pentru
fericirea Românilor i pentru prosperitatea lor, care de acum inainte
au devenit compatriqii Mei.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).

3.
Jmimantul.
10122 Mai 1866.
JurAmintul Printului Carol in Adunarea Deputatilor.
Jur a fi credincios legilor Värii, a päzi religiunea României,
precum i integritatea teritorului ei 0 a domni ca Domn consti-
tOonal.
(M. 0., 1866, nr. 402, p. 451).

4.
Deolaratia solemni a Domnului Carol I.
10/22 Mai 1866.
Dupä depunerea jurimintului, Domnul Carol I face o declaratie so-
lema: va aduc o mimá lealA, cugetärt drepte, o vointä tare de a face binele,
un devotament fiírl margini cAtre noua Mea patrie i acel neinvins respect
citre lege, pe care 1-am, cules in exemplul alor Mei 9. k.
Ales de cätre nqiune, cu spontaneitate, Domn al Românilor,
Mi-am päräsit, f ärá a sta la Indoialä i Iarä i familie, spre a räs-
punde la chemarea acestui popor care Mi-a incredinIat destinele sale.
Punând piciorul pe acest pämänt sacru, am 0 devenit Romän.
Primirea plebiscitului Imi impune, o §tiu, mari datorii ; sper ca Imi
va fi dat a le indeplini. Eu và aduc o inima lealä, cugefári drepte,
o voinIä tare de a face binele, un devotament Pal% margini care
noua Mea patrie i acel neinvins respect care lege, pe care 1-am
cules in exemplul alor Mei.
Cetälean astäzi, mane, de va fi nevoie, soldat, Eu voiu impärtä0
cu d-voastre soarta cea bunä ca 0 pe cea rea. Din acest moment,
totul este comun intre nol ; credeli in Mine, precum cred Eu in
d-voastre !

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
I awl' 7, I/ awn' OR Ili I LOU)a Intlittutoff 's K pt allitlustto:) ad in4ttvttty.nir
1
MAX1866 CuvANTART 7

Singur numai Dumnezeu poate sti ceca ce viitorul pastre,aza

patriei noastre ! Din parte-ne sa ne mulIumim intru a ne face datoria.
SA ne Intarim prin concordie ! Sa unim puterile noastre spre a fi
la Inälpmea evenimentelor !
ProvidenIa care a condus pe Alesul d-voastre pana aci i care
a Inläturat toate piedecile din calea Mea, nu va rasa nelndeplinita
opera sa.
Traiasca Romania!
(M. 0., 1866, nr. 102, p. 451).

5.

Proclamatia Domnului nitre Romani.

11/23 Mai 1866.
Proclamatie prin care accentuind insemnata misiune ce Ii revine ca Domn,
cere intregul devotament al tuturor pentru asigurarea unei existente fericite
vi demne patriei.

Romani,
In destinurile omenesti nu este o datorie mai nobila deck aceea
de a fi chemat a men-One drepturile unei nqiuni si a consolida
libcrtàile ei.
O misiune asa de insemnata M'a decis sa parasesc fat% preget
o poziOune independentä, familia i ara, de care am fost legat
prin legamintele i suvenirile cele mai sacre, pentru a urma apelului
vostru.
Primirea plebiscitului, care a pus pe capul meu Coroana lui
Stefan cel Mare i a lui Mihai Viteazul, Imi impune o mare faspun-
dere. Sper insä ca-Mi va fi dat, Cu ajutorul lui Dumnezeu si cu
un Intreg devotament, a asigura nouai mele patrii o existen0 feri-
cita i demnä de trecutul ei.
Romani! Sunt al vostru din toatä iMma si din tot sufletul.
Pute-0 sa va intemeiaIi pe Mine In once timp, precum Eu Ma Inte-
meiez pe voi.
Data In capitala Noasträ Bucuresti, in 11 Mai 1866.
CAROL.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

www.dacoromanica.ro
S REGELE CAROL I

Domnul cfitre Mifropolitul Primat.

11/23 Mai 1866.
Mitropolitul Prunat, In numele clerului, prezina omagii de fidelitate 0 feli-
citari la care Domnul multume§te.

MulIumesc EminenIei Voastre de cuvintele asiguratoare ce

Mi-Eqi exprimat 0 cer binecuvantarea clerului roman, ca Dumnezeu
sa-Mi dea puterea de a Implini cu dignitate datoriile ce Mi-a
impus.
(M. O., 1866i nr. 103, p. 455).

Domnul ciitre Episcopul catolic.

11/23 Mai 1866.
Episcopul catolic prezinti omagii, ca qef spiritual al catolicilor; va hi:Alta
rugAciuni ca domnia a fie lungä, pasrudi 0 prosperi.

Cer binecuvantarea Bisericii, pentru ca cel Atotputinte sa acorde

realizarea dorin-olor Noastre pentru fericirea acestei /ari.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

Domnitorul &km deputitia Bis. Evanghelice.

11/23 Mai 1866.
La oda de felicitare a deputatiunli Bisericii Evanghelice, Domnul mul-
tumeoe.

Va mulIumesc, domnilor, de urarile ce facqi pentru Domnia-

Mea §i pentru Iara Mea 0 va rog a servi ca organ pe langa coreli-
gionarii d-voastre spre a le marturisi gratitudinea Mea.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

www.dacoromanica.ro
 MAI 1866 CUVANTAlli 9

Domnul eitre Adunarea Deputatilor.

11/23 Mai 1866.
Pregedmtele Camerei arati adanca recunogtinta a Adunarii Deputatilor
pentru taria gi devotamentul cu care Maria Sa a raspuns la chemarea natiei
romane, iar Domnul asigura el se devoteaza misiunii Incredintate.
Domnilor,
Mul/umesc prea mult de sincera i cälduroasa primire -ce am
gäsit ieri in Camerà. Am fost prea mult atins de aceastä primire
din partea reprezentan/ilor Intregii nqiuni române. Astä'zi nu pot
decat sä repet cuvintele ce v'am adresat ieri, asigurandu-vä ca KA'
voiu devota Cu inima §.1 cu sufletul la frumoasa misiune care Mi
s'a IncredinIat O. In toate imprejurärile Mä voiu sprijini pe d-voastre.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

Domnul aim Curtea de Casatiune.

11/23 Mai 1866.
Pregeduatele Curtii de Casatiune prezinta omagh i urari pentru realizarea
generoaselor intentiuni, la care Domnul exprima devotamentul sau pentru
taxi gi respectul legilor ei.
Domnilor,
Sunt foarte mul/umit de cuvintele ce-Mi sunt exprimate de acest
mare Corp al Statului. Và repet domniilor voastre asemenea, domnilor,
asigurarea devotamentului ce am pentru aceastà /ark de aci inainte
a Mea §i de respectul ce voiu prof esa totdeauna pentru legile sale.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

Domnul citre Curtea de Conturi.

11/23 Mai 1866.
Pregedintele Curtii de Conturi aduce respectuoase gi sincere omagii, felici-
-Uri de bunavenire, devotament i zel pentru implinirea misiunii, iar Domnul
multumegte.
Vä mulpimesc sincer, dorrinilor, pentru devotamentul i zelul
ce-Mi exprima/i.
(M. 0., 1866, nr. 105, p. 465).

www.dacoromanica.ro
10 REGELE CAROL I

Domnul afro Consiliul de Stat.

11/23 Mai 1866.
Vice-Presedintele Consiliului de Stat aduce omagii i asiguriri de devo-
tament ; Domnul multumelte.
Wi mullumesc sincer, domnilor, pentru devotarrxentul ce-Mi
exprima/i.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455)

Domnul eitre Primarul Capitalei.

11/23 Mai 1866.
Primarul Capitalei, D. Bratianu, prezinta omagule Consihulm Comunal gi
devotamentul locuitonlor, iar Domnul exprima muIumiri pentru primirea,
ce I s'a flout.
Am fost prea m4cat de primirea simpaticä si unanimä ce Mi
s'a fäcut de locuitorii Capitalei. Vä rog, d-le primar, a fi organul
Meu pe Iânga locuitori, spuindu-le 0á de aci inainte sunt al lor §i.
crt 1116 consider ca cel Intaiu cetàlean.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

Domnul airs 1V1inistrul de Rizboiu.

11/23 Mai 1866.
Ministrul de Razboiu, fn numele armatei, interpret al sentimentelor de devo-
tament i fidehtate, felicita pe Doran, prezinti respectuoase omagii i ureazi
domnie fericiti i glorioasa, iar Domnul spune ca e convins cá armata va
apara totdeauna drepturile

Camarazi,
Sunt fericit a Má afla in mijlocul reprezentanOlor armatei.
Sunt convins c4 sunteli decisi a apära totdeauna drepturile acestei
-pri; fiecare din voi, ca si Mine, isi va vArsa cea din urrnä picfitura
de siinge pentru apärarea drepturilor sale.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

www.dacoromanica.ro
MAI 1866 CUVINTXRI lt

Domnul catre Inspectorul Garza Nationale.

11/23 Mai 1866.
Inspectorul general al Garzii Nationale prezinta omagiile acestui corp,
lar Domnul arati multumirile sale pentru primirea Ca I s'a facut si pen-
tru ci a cunoscut pe inspector.

Domnilor,
Sunt incântat de primirea alduroasä a Gärzii Na/ionale
fericit a o vedea prosperand §i am cea mai mare placere cä am
fäcut cuno9tin1a d-voastre.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).

Domnul catre Consiliul comunal din Ploieqti.

11/23 Mai 1866.
Delegatia Consiliului Comunal din Ploesti exprimä devotamentul pentru
intarirea Tronului i asigurl de concursul sau pe Doran; Acesta multumeste.

Vâ mul/umesc, domnilor, de felicitärile ce-Mi adresa0 in numele

ora§ului PloWi i và insärcinez a anua/a pe concetä/enii d-voastre
câ sper a veni vizitez peste pu/in.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

Domnul catre Comunitatea Israelita.

11/23 Mai 1866.
Comunitatea Israelita, prin delegatii ski, depune omagiul devotamentului
fidelitatii ei, lar Domnul o asigura In ce priveste toleranta religioasa.
VA mul/umesc de asigurärile de devotament ce veni/i sä-Mi
aduce/i in numele comunit4ii israelite. Spunqi coreligionarilor
d-voastre cá toleran/a religioasä va fi consideratä de Mine ca o
datorie saca a oricärei na/ii civilizate.
(M. 0., 1866, nr. 103, p. 455).

www.dacoromanica.ro
12 REGELE CAROL t

18.
Domnul catre armati.
Cotroceni, 12/24 Mai 1866.
Dupi depunerea jurämAntului de credinti al armatei, Domnul ii amin-
teate datoria de a &acuita §i a se jertfi pentru drepturile
()Neri, subotiteri, caporati §i soldqi!
Cea mai sacra a voastra datorie este a servi patria cu ascultare
nemärginitä i devotament plin de credinp. Jurá.mântul ce
fäcut astäzi va va aduce totdeauna aminte despre aceasta.
Sunt deplin convins cä fiecare dintre voi se va jertfi cu bucurie
pentru patria sa §i, and va trebui, §ti, dimpreunä cu Mine,
apära drepturile naiiunii pana la cea de pe urmà picáturä de sänge.
(m. 0., 1866, nr. 105, p. 465).

1.9.
Domnul cifro Romini.
21 Mai/2 Iunie 1866.
Multumeate pentru toate adresele de felicitare primite; cere ajutorul tutu-
ror, iubire i fncredere pentru a crea o patrio mare i fericztá.
Romtinil
Dela sosirea Mea 'filtre voi, am primit din toate nouäi
Mele patrii adrese de felicitare i de bunfi venire, care Mä asigurä
cá voinia la care am räspuns era voinIa Intregii
Un mare numär Mi-au fost trimise pe and eram la caminul
Meu gändit Inca chiar la ziva na§terii Mele, spre a-Mi trans-
mite urärile voastre.
fi voit a räspunde fiecgruia In parte §i atunci accentele Mele
v'ar fi spus ea vá dau inimä pentru inimä; aceasta Insä fiind peste
putinIä, aceste chteva cuvinte ca expresiunea cugetärii
Mele pentru toti.
Romäni! La chemarea voastrà Mi-am läsat patria i familia
am urmat astfel, cäci cunosc istoria voasträ, aspiraIiunile voastre,
suferinIele voastre. Am venit, pentrucä vocea unei natiuni
este sacrä ; i când acea nqiune are un trecut glorios, cum este al
vostru, un trecut care i-a dat puterea a lupta, precum luptat
voi, spre a vä face un viitor demn de dänsul, vocea acelei na/iuni
este pentru Mine vocea lui Dumnezeu.

www.dacoromanica.ro
11.41.1 1866 CIJVANTXRI 13

latá pentru ce am läsat pe cei ce-i iubiam, voi toate

aceste afecOuni, cáci Mi-am läsat patria, cu speranIa i voina nesträ-
mutatá de a vá asigura una mare si fericitä. N'am fácut-o oare
leagä' nul fiilor Mei?
Români! Cäldura cu care M'aIi primit Mi-a dovedit cá sunt
Inteadevär intre vol Binevenitul. Voiu lucra necontenit spre a
pästra acest titlu. Ajutap-Mä prin iubirea i ncrederea voasträ.
Nimic far& Dumnezeu! este deviza familiei Mele.
Dumnezeu a zis': Ajutä-te i te voiu ajuta.
Sä ne ajutám dark Români i Dumnezeu ne va ajuta.
CAROL.
(M. 0., 1866, nr. 110, p. 487).

20.
Domnul la actress colectivä a ofiterilor.
24 Mail5 lunie 1866.
Cu ocazia prezentard unei adrese colective a ofiterilor catre Doman,
pentru a cere demisionarea din armata a ofiterilor care luasera parte la mis-
carea din 11/23 Februarie, Domnul intruneste pe to-0 ofiterii In sala Tro-
nului si le atrage atentia ca datorza unui soldat e supunere absoluta si apirarea
Suveranului si a Patriei contra oricarui inamic. Seful armatei si actele sale nu
pot fi supuse criticei. A venit sà creeze un viitor, iar nu si se ocupe de trecut.
Am primit adresa voastrà, mai intaiu pentruca respect simIi-
mântul care v'a dictat acest pas si apoi pentru ca sa am prilejul
de a vá aráta In ce mod ii4eleg Eu onoarea militará i datoria
soldatului.
O rugáminte colectivä capata urr aparenIa unei presiuni mo-
rale si unui militar nu-i este permis sá o exereite asupra §efului
suprem al armatei.
Jurämântul obligä pe soldat la supunerea absolutá. Nici actele
efului armatei, nici motivele care-L conduc sá le facg, nu pot fi
supuse criticfi: politica trebue sä rámânä departe de soldat ; singura
lui misiune este sa-si apere pang la cea din urmä suflare Suveranul
patria In contra oricárui inamic.
Sunt pe deplin convins cä Impart4iii cu toçii modul Meu de
a vedea 9.1 cá prin urmare recunoastqi ca pasul vostru nu este
Indreptälit din punctul de privire al soldatului. De aceea vá cer ca,

www.dacoromanica.ro
Ve REGELE CAROL I

Increzkori in simtimintele Mele ost4e0i, sä läsati asupra-Mi grij a

de a lucra, In tot ce prive§te armata, dupä convingerile Mele proprii
dupà datoria Mea.
Totu0, repet, §tiu sä apreciez simtimântul onorabil care a servit
ca baza adresei; dar repet de asemenea, 04 cer Intotdeauna 0 dela
toti devotament i supunere raid rezervgi.
Am fost i sunt soldat din inclinatiune 0 din acest motiv,
precum 0 din consideratiunea importantei pentru tafä de a avea
o armatà bine disciplinatä, unul din telurile Mele cele dintai va
fi sä-i asigur pozitiunea la care are tot dreptul sä aspire. MA voiu
sili sá fa e cuno9tiata armatei 0 a cäpeteniilor ei, pentru ca sh-Mi
pot da hotkirile numai conform cu meritul cu dreptatea,
turând cu desävar9ire once interes de partid sau de persoanä.
Aveti toatä increderea inteaceasta fagaduialä 0 nu uitaIi eä
am venit sei creez un viitor, iar nu ea sä fac dintr'un trecut, pe care
nu-1 cunosc i nici nu voesc a-1 cunowe, baza activitatii Mele.
(Regale Carol I, Cuv. f i Sens., I, p. 24-6).

21.
Inalt Ordin da zi citre Garda Nationalit.
21 Iunie/ 3 Iulie 1866.
Constituanta discuta drepturzle Evredor. Unii agitatori, pentru a face pre-
siune, ridicä pe nea;teptate, la 20 'nine, poporul din Bucure§ti i därlm siga-
goga. Domnul därmeste 6000 galbeni pentru reedificarea ei si adreseaza
Gärzii NaTionale un ordin de zi cu muiçumiri pentru restabilirea ordinei In
Capitalä.
Cetclfeni,
Cu mare satisfactiune vad astäzi Garda Nationalä reunità impre-
jurul Meu i cu bucurie iau aceastä ocaziune pentru a và multumi
de zelul ce ati pus In mentinerea ordinei In Capitalä. Açi dovedit
cä pot conta chiar de acum pe aceastä tânära institu-Oune i a In
once imprejuräri grave Mä pot sprijini pe d-voastre. Am deplinh
incredere in d-voastre, cà veti veghia totdeauna la mentinerea
ordinei .0 a libertätilor publice. Cu fericire vad Garda Nationala
ocupfind toate posturile. Cu toate cä nu am nevoie de vreo gardä
specialä, nu pot fi mai bine päzit decAt prin 2n00 conceatenii Mei.
CAROL.
(M. 0., 1866, nr. 134, p. 597).

www.dacoromanica.ro
 Pl. Ill.

M. S. &mud Carol I la Mill.

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1866 CUVANTXRI 15

Jurimintul Domnului pe Constitutie.

30 Iunie/12 Iulie 1866.
Constitutia fusese votatä in unanimitate la 29 Iume i in ziva urmatoare
Domnul a depus juramintul pe ea Inamte de juramint, Presedintele
Adunarii prezinta Constitutia Suveranului i intre altele spune ca Domnul a
devenit simbolul
Jur a pazi Constitutiunea i legile poporului roman, a mer4ine
drepturile lui naVonale i integritatea teritoriului.
CAROL.
Presedintele Consiliului Mmistrilor i Ministrul de Interne, L. Catargiu ;
Ministrul Finantelor, I. C. Briittanu ; Mmistrul JustiVei, I. Cantacuzin; Mi-
nistrul Cultelor i Instructiumi Pubhce, C. A. RoseUi ; Mirustrul de Resbel,
I. Ghica ; Muustrul Lucrarilor Publice si ad-interim la Externe, D. A. Sturdza.
(M. 0., 1866, nr. 142, p. 637).

Domnul efitre Adunarea Constituanti.

30 Iunie/12 Iulie 1866.
Dupl. depunerea juramintului pe Constitirtie, Domnul releva impor-
tanta acesteia pentru natiune i pentru Sine ca Suveran in deosebi. Elogiaza
natiunea romana care a luptat pentru principiul unirii i al printului strain
traseaza un program de activitate in chestiurule interne si externe ale Ro-
miniei, cerand in acelasi tiny unirea tuturor pentru propasirea patriei.
Domnule Prefedinte, Domnilor Deputa;i1
Actul ce s'a indeplinit este eel mai insemnat in viata unui popor.
Prin Constitutiunea ce dam astazi Statului roman realizam aspi-
raIiunile legitime ale natiunii, garantand interesele tuturor starilor,
precum i toate drepturile ce cetateanul trebue sa &ease& inteo
societate civilizatä.
Acest act pentru Mine in parte este cel mai solemn al viapi
Mele, caci el este pactul definitiv, care Ma leagä pentru totdeauna
cu destinele nouái Mele patrii, cu Romania.
Dacä naliunea romána a putut trece peste atatea secole de
suferinte i incercari grele, Pará pierde existerqa ei, aceasta o
datore9te nu nurnai valorii bratului stramo0lor acqtri, dar 0 ir4e-
lepciunii i rabdärii, care au caracterizat in toate timpurile pe acest
popor. El a §tiut sa-0 apere Iara i drepturile, meniinanduli aspi-

www.dacoromanica.ro
16 REGELE CAROL I

ra/iunile sale in cercul putin/ei i in limitele insemnate de pozi/iunea

sa geografia.
Sdruncinata prin luptele interioare, na/iunea romana a alergat
la principiul Unirii 0 al Principelui strain, ca la singurul liman
de sapare, ca la singurul mijloc de consolidare i prosperitate.
Astäzi, and aceasta dorima este Indeplinitä, prin abnegarea, persis-
ten/a 0 prudema Románilor, precum i prin solicitudinea Curpi
suzerane 0 a Inaltelor Pulen i garante; astäzi, in sfar0t, and prin
ConstituOune bazele legilor noastre sunt fixate 0 statornicite,
trebue sa ne dam nana Cu to/ii i, strans uni%i, sà men/inem, sà
desvoltam i sa intarim aceea ce am dobandit.
Urmand cu lini§te i demnitate pe aceasta cale, vom fi respecta/i
din afaa i ne vom atrage bunavoima Inaltei Por/i 0 a Inaltelor
Puteri garante.
In dará, ca i Inauntru, unja noastra de purtare e simpla.
Avem un lucru sfant de päzit, neutralitatea noasta, garantata
de Puterile cele mari ale Europei. Aceasta neutralitate ne impune
datorii, ce trebue sà indeplinim cu lealitate i sinceritate.
Legämintele seculare, ce unesc Romania cu Curtea suzerana
care au fost pentru Romani totdeauna un scut puternic in timpurile
cele mai grele, trebuesc respectate i men/inute. Dovezile necon-
testabile ale simlimintelor noastre in aceasta privire vor fi, nu Ma
indoesc, primite de malta Poarta ca o garamie pentru viitor.
Nu suntem aliatul nici unei Puteri §i vom pune toate
noastre a nu crea nicio dificultate Puterilor invecinate. Interesul
nostru cere a trai in cca mai buna armonie cu dansele.
Tinta preocupa/iunilor 0 a lucarilor na/iunii trebue sa fie
desvoltarea puterilor ei morale 0 materiale.
Ridicarea Bisericii romfine, restabilind-o pe bazele canoanelor
intarirea sim/imantului religios in inimile noastre, raspandirea
invaVamantului in toate clasele, o justifte 0 o administrqiune bunk
care sa starpeasca, prin urmarirea i pedepsirea culpabililor, toate
abuzurile, o ordine 0 o economie in finan/e, pentru a face sa inceteze
stamtoarea de care sufere astazi societatea i pentru a da un nou
sbor inavuOrii na/ionale, imbunataIirea agriculturii, izvorul cel mai
mare al bogaIiei noastre, inmul/irea ailor de comunicaTiune
infiin/area institutelor de credit, ca singurele mijloace pentru a da
o impulsiune comer/ului: iata probleme ce trebue sa rezolvam.

www.dacoromanica.ro
IULIE 1866 CUVANTARI 17

Tara a intrat inteo stare normalä. Un guvern monarhic consti-

tu/ional este a§ezat. Sä staruim dar cu to/ii, ea prin leala 0 sincera
aplicare a principiilor acWei ConstituVuni, ea sa poata produce
binefäcatoarele ei roade.
Domnilor Deputa/i! Strain la once lupte, trecutul pentru Mine
nu consistä cleat in faptele cele frumoase ale acestei naftuni. Cu
aceasta sacra avere, to/i Intrunip, vom putea merge cu inlesnire
0 sigurama pe calea ce este deschisa inainte-ne.
Bucurqti, in 30 Iunie 1866. CAROL.
(M. 0., 1866, nr. 142, p. 637).

24.
Mesaj pentru dizolvarea Constituantei.
6/18 lulie 1866.
Camera, devema in urmi Adunare Constituantl, fusese desclusA prin me-
sajul Locotenentei Domnesti la 28 Aprilie ; Domnul, socotind mismnea
Constituantei savirsrtä, o dizolvä.
Domnilor Deputati,
Prin ConstituOunea prelucrata de d-voastre a/i deschis pentru
Romania o era nouä.
Astazi cand, dupa o sesiune atat de laborioasa, a/i facut lucräri,
care vor avea un loe inseronat in istorie, astazi cand misiunea,
pentru care Iara v'a trimis, este sävar0t5., và niulIumesc pentru
toatä silima ce a/i pus la indeplinirea unei opere aa de mari 0
pentru concursul ce a/i dat guvernului la regularea chestiunilor finan-
ciare, atat de grele 0 de importante in momentul de fata.
In virtutea dar a articolului 95 din ConstituOune, Adunarea
este 0 141-Wane dizolvata.
Noua reprezenta/iune na/ionala se va convoca in termenii
prescri0 de lege.
Dumnezeu, care protege patria noasträ, sa ne lumineze 0 sa
ne conduca pe to/i inteun singur end spre binele /aril.
Dat in Bucurwi, la 6 Iulie, anul 1866. CAROL.
Presedintele Consibului Ministrrlor si Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul de Externe, P. Mavrogheni ; Mirustrul Finantelor, I. Brcitianu ;
Ministrul Cultelor, C. A. Rosetti ; Mmistrul Justatrei, I. Cantacuzin ; Ministrul
Lucrarilor Publice, D. A. Sturdza; Ministrul de Resbel, I. G. Ghica.
(M. 0., 1866, nr. 148, p. 667).

www.dacoromanica.ro
18 REGELE CAROL I

Domnul citre membrii Adunirii Constituante.

7/19 lulie 1866.
Dupi disolvare, membrii Adunirii Constituante, dorind si mai vadi pe
Domn, se Intruniri in sala Tronului din Bucuregti. Costaforu adresi M. S.
Domnului o cuvintare, spre a-I exprima omagiile intregii Aduniri, devo-
tamentul i increderea natiunii in alesul ei. Domnul multumeste Adunirii
care a creat baza unui viitor i cere unirea tuturor pentru invingerea greu-
tätilor.
Domnilor Deputati,
Sunt foarte sin4itor vazandu-vä astazi inca ()data adunaIi
imprejurul Meu 0 profit cu placere de aceasta ocaziune, spre a va
exprima Mele cele mai sincere pentru concursul ce
Mi-a%i dat trite° epoca atat de grea.
Vad cu o vie parere de rail aceasta Adunare plecand ; insa
convin0, domnilor DeputaIi, ca voiu pastra pentru ea o prelioasa
aducere aminte, caci ea este Adunarea care a ereat cea dintai baza
a unui mare viitor. Nu voiu uita niciodata intaia Mea intrare in
mijlocul acestei Adunari. Atunci va ziceam in discursul Meu:
Incredeti-va in Mine, precum Eu Ma incred in vlomniile voastre.
dat dovezi de devotamentul §i patriotisaml domniilor voastre.
Fiçi ineredinIqi ea, fiind cu to-pi, patria va propä0 i vom
invinge toate greutaIile ce se preiinta dinaintea noastra.
(M. 0., 1866, nr. 151, p. 679).

Domnul cfitre Ie§eni.

17/29 August 1866.
Domnul motiveazi intirzierea vizitei Sale la Iasi din cauza evemmentelor
politice. Greutitile financiare ale Statului ffi foametea ce amenintä preo-
cupi in deosebi guvernul, care face toate economnle posibile. Va ingriji de or-
gainzarea justivei, administratiei si a instructiei publice si o deosebitä atentie
va acorda orasultu Iasi, pe care Il va secoti ca a doua Capitali. Multumeste
tuturor pentru primirea alduroasi ce I-au lieut.
Domnilor,
Dela sosirea Mea in Romania aveam cea mai vie dorinTa a
veni la Ia0, a vizita aceasta frumoasa parte a nouai Mele patrii.

www.dacoromanica.ro
AUGUST 1866 cuvAzinkru 19

Evenimentele politice care s'au succedat i grelele preocupatiuni

ale afacerilor generale ale Iarii M'au impiedicat pima acum de a
veni in mijlocul d-voastre. Astazi aceasta dorinta a inimii Mele
s'a indeplinit. facut o recergiune de care va voi pastra cea
mai pläcuta aducere aminte.
Vä mulIumesc, domnilor, cu sinceritate.
Am vazut 0 am trecut in aceste din urma zile una din par/ile
cele mai frumoase ale Tärii Mele, care a fost incercata de doi ani
de atittea nenorociri, pe care nu este dat puterii omene§ti a le inn.-
tura ; ea nu poate decat numai a le alina. Sä implorä'm dela Dumnezeu
mila Sa, pentru ca sa se indure a ocroti patria noasträ i poporul
nostru In aceste grele momente 0 tot El sä depärteze nenorocirile
epidemiei care o bantue inca, precum i ameninVärile unei recolte
neindestulatoare.
Guvernul Meu va face tot ce este prin putintä pentru a upra
aceste suferinIe ; insa pentru aceasta concursul tuturor cetaIenilor
este indispensabil.
Cu pläcere am vazut cá ol*easca d-voastre caritate a uprat
.multe din aceste
Chestiunea financiará este aceea care absoarbe in acest moment
toate preocupaIiunile guvernului Meu.
Situapunea care va este cunoscutä se afla mai ingreuiata prin
foametea ce ne amenin/a. Guvernul Meu s'a grabit, mai inainte de
toate, a upra sarcinile tezaurului prin economie ; reducerile insem-
nate, care s'au facut asupra cheltuelilor acestor cinci luni din urma,
sunt cea mai vie dovada., precum si nestramutata hotarire de a
apza echilibrul in finanIele noastre 0 de a inlatura prin toate mij-
loacele noi impozite asupra contribuabililor.
Prin economie i 'mina chibzuire, sper cá finanIele noastre vor
fi peste puTin regulate.
Organizqiunea justiOei 0 a administrqiunii este, o 9tiu, impe-
rios reclamatä ; voiu avea asupra ei o mare ingrijire ; voiu cäuta
a ajunge asemenea la descentralizqiunea i la desvoltarea gradualä
a instruqiunii publice 9i a cailor de comunicaOune.
In ceeace prive9te ora§ul Ia0, care a fost unul din centrele
principale ale marilor 9i frumoaselor idei nalionale i care a sacri-
ficat tot pentru a da naliunii române cea mai mare putere, Unirea,
Eu 11 consider ca a doua capita% a României i sunt decis a rezida

www.dacoromanica.ro
20 REGELE CAROL I

In el regulat, daca voiu putea,, o parte a anului, indata ce chestiunile

generale de organiza-liune interioara Mi-ar permite. Stramutarea
§coalei militare aici, dei de un folos secundar, este totu§i o dovada
despre sincera ingrijire a guvernului Meu §i. daca permutarea Curtii
de Casa-liune n'a putut inca s'A se indeplineascä, sper totu§i ca
viitoarea reprezentqiune nalionala va /ine sama de dorintele
d-voastre.
Provideirla, care pururea a ocrotit scumpa noastra patrie, ne
va ocroti cu atat mai mult astazi. S'a avem credinya in ea, sa no
Intarim prin concordie 0 România va ie§i biruitoare din aceasta
din urma incercare.
Sosind in noua Mea patrie, am declarat ea voi imparyi Cu
d-voastre atat soarta cea huna cat 0 cea rea; astazi este randul
Meu de a o dovedi. Punqi toata confienla voastra in Dumnezeu
9i incredeIi-va In Mine la once imprejurare.
In fine, pe ranga norocirea ce simI de a M'a afla in mijlocul
d-voastre, este §i aceea de a và cunoalte mai de aproape. Fi/i, va
rog, interpretul simIimintelor 9i. dorinIelor Mele de a vedea inflo-
rind In particular orapl Ia§i, care M'a primit cu atata caldura.
(M. 0., 1866, nr. 182, p. 903).

27.
Toastul Domnului pentru Ie§eni.
21 Aug.12 Sept. 1866.
Seara, in sala Teatrului din Iasi, Domnul di un banchet la care inviti
notabili si delegati ai tuturor categonilor sociale si religmase. MAria Sa inchmi.
In sinAtatea locuitorilor din Iasi, iar Primarul Iasilor inchinä pentru fericirea
Viril si a Tamiliei Domnului.
Domnilor,
Este pentru Mine o serbare de a va vedea pe toli adunaIi astazi
In jurul Meu. Intrarea §i ederea Mea in Ia§i va lua loc tare cele
mai placute aducen i aminte.
Cu cea mai vie pärere de rail M'a voiu departa de d-voastre §i
de acest ora, care Mi-a aratat inteun chip atat de stralucit afeo-
Ounea ;i devotamentul san. FiIi convinO, domnilor, ca voiu purta
Intotdeauna cel mai mare interes pentru ora§ul Ia§i, care a aratat

www.dacoromanica.ro
AUGUST 1668 CUITINTARI 21

a-ata abnegaIiune. FAcand dar urrtrile cele mai sincere pentru

prosperitatea celei de a doua capitale a României §i a doua rqedinyi
a Noasträ, inchin acest pahar in sana-Latea locuitorilor din fa0.
(M. 0., 1866, nr. 184, p. 911).

Proclamatia Domnului cifre Ieqeni.

23 Aug.14 Sept. 1866.
Pronaite sprijinul Sku pentru prosperitatea Ia§ilor.
Cetclteni Iefeni!
Adânc patruns de primirea voasträ entuziastä, Eu vin a va
reinnoi incredinIarea cä simOmintele voastre cele afectuoase au
sträbätut puternic in mima Mea nu se vor §terge niciodatä din
9.1

aniintirea Mea.
Realizarea promisiunilor ce Eu v'am fäcut va fi una din cele
mai stdruitoare ale Mele preocup4uni.
Sä speräm cá la viitoarea Mea cOlätorie, când Eu voiu §edea mai
indelung timp intre voi, parte mare din suferinIele voastre vor fi
uqurate i cä, Cu ajutorul celui Atotputinte i prin stäruinpla
comune, noi vorn putea face a reinvia in curând antica prosperi-
tate a patriei noastre. Descentralizarea administrativä va satisface
a doua a Mea capitalä qi contopirea intereselor materiale va cimenta
marele act al Unirii politice cu generoasele voastre dorino.
Dat in a doua a Mea rqedintá, Ia§i, in 23 August 1866.
CAROL.
(Regele Carql I, CUV, fi Scrts., I, p. 42).

Proclamatia Domnului cifre Tari.

9/21 Octomprie 1866.
In ajunul plecarii. la Constantinopol, Domnul anunfa Romarulor ca Su-
blima Poarta L-a recunoscut i merge si dei prin Vm graiu Sultanulm asigu-
rarea respectarii tratatelor ce reguleaza relapile dintre Rominia ì Turcia.
Romdni,
Patriotismul ce aÇi arätat in toate epocile cele mari ale istoriei
voastre v'a pästrat neatinsä sacra mqtenire a strabunilor voWi,
patria românä. i de asta data tot acest patriotism v'a dat

www.dacoromanica.ro
22 REGBLE CAROL I

constiinta despre adeväratele voastre interese si v'a fäcut

sä aclamati In unanimitate eteditatea Principilor vostri si forma
guvernului constitt4ional. Printr'aceasta ai Impacat libertatea cu
stabilitatea i ati asigurat astfel desvoltarea repede i necurmatà a
tuturor puterilor vitale ale rárii. Români, astazi dorirgele voastre
s'au Implinit. Alesul vostru a fost instiinIat oficial ca Sublima
Poartä Ii recunoaste i, färä Indoialä, celelate Puteri vor recunoaste,
la randul lor, opera räbdärii si a moderaIiunii voastre. Constatara
cu fericire a Sublima Poarta, recunoscAnd sinceritatea inten/iu-
nilor i InIelepciunea faptelor voastre, priveste puterea noasträ
nalionalä i legämintele ce ne alatura de d'Alisa ca o garaape puter-
nic6 de ordine si de stabilitate.
MergAnd la Constantinopole, dorinIa Mea este a da prin viu
graiu Maiestäiii Sale Sultanului asigurarea profundului nostru
respect pentru tratatele care reguleazä re/atiunile árii noastre
cii Turcia si a primi dela Maiestatea Sa o nota dovadä de nalta
Sa solicitudine pentru drepturile si prosperitatea României. Plec cu
incredere In viitor, cäci stiu cá urärile voastre Mä vor Inso-0 pretu-
tindeni. Din parte-Mi, vä las cugetarea Mea, mima Mea. M'aIi
aclaraat Suveranul vostru si, vocea poporului fiind vocea lui Dum-
nezeu, am Incredere ea Atotputintele Mä va susIine n silinIele
ce nu voiu Inceta de a pune Impreuna Cu voi pentru progresul si
märirea patriei noastre.
Bucuresti, 9 Octomvrie, anul 1866. CAROL.
(M. 0., 1866, nr. 223, p. 1077).

30.
Domnul cifre Consulii Puterilor streine.
9121 Octomvrie 1866.
La orele 2, Consuhi Puterilor streine, afark de consulul general al Rusiei,
vulnera, pentru intiia oarl in uniformi oficiaIn, sI felicite pe Domn ci
fost recunoseut de Sublima Poarti. Doranul, miscat de aceste
socoteste ci prin sprijinul Puterilor garante RomAnia va incepe o desvoltare
sinatoasä, bazindu-se pe ordine i stabilitate.
Domnilor,
Sunt foarte miscat de märturisirea simpatiilor ce-Mi arätaIi,.
venind a-Mi oferi felicitärile d-voastre inaintea plecärii Mele la
Constantinopole. Totdeauna am apreciat eu tärie viul s't simpaticut

www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIt 1866 CUVANTARI 23

interes ce guvernele sträine au avut neIntrerupt pentru Romania,

sper cà, cu ajutorul lui Durpnezeu i cu sprijinul Puterilor garante,
vom putea In curand da o desvoltare salutard 0 de progres tuturor
intereselor acestei çàri i a-i garanta viitorul prin principiile de ordine
0 de stabilitate ce ne silim a inaugura.
(M. 0., 1866, nr. 223, p. 1077).

31.
Toastul Domnului la Rusciuc.
20 Oct./1 Noemvrie 1866.
La intoarcerea dela Constantmopol, 11Iidhat Pasa a of erit o masa Domnului,
Care a inchinat in sanAtatea Sultanului.
Inainte de a päräsi teritoriul Impär4iei Turce9ti, privesc ca
o datorie de a reInnoi cälduroasele Mele raulIumiri pentru strälu-
cita primire ce Mi s'a fäcut, inchinand acest pahar In sänätatea
Maiestäpi Sale Sultanului.
(Regele Carol I, Cuv. i Scrts., I, p. 52).
32.
Domnul &Alm Primarul Capitalei.
21 Oct.12 Noenwrie 1866.
La intoarcerea dela Constantinopol, Primarul i locuitorii Capitalei fac o
deosebitA primire Domnului, exprimind incredere in dinastie pentru viitorul
Rominiei.
Vä mulIumesc, domnilor, pentru cälduroasa primire ce-Mi
faceii i fii incredinIqi ca, daca am lipsit puTine zile, inima
gandul Meu au fost necontenit Intre voi.
(m. 0., 4866, nr. 232, p. 1113).

33.
Domnul aim Mitropolitul Primat.
21 Oct./2 Noemvrie 1866.
Mitropolitul Primat, in numele clerului, aduce binecuvintin Domnului in
care Romimi vad pe geful legitim ce deschide o era de prosperitate, de mIrire.
MulIumesc clerului pentru binecuvantärile sale. In cä'lfitoria Mea la
Constantinopole am mers In biserica mamä, ca sä rog pe Dumnezeu
sä-Mi dea puterea ca sä continui misiunea ce ProvidenIa. Mi-a impus.
(M. 0., 1866, nr. 232, p. 1113).

www.dacoromanica.ro
24 REGELE CAROL I

Domnul Aire comerciantii i poporul Capitalei.

21 Oct.72 Noenwrie 1866.
In seara intoarcerii dela Constantinopole, comerciantii i poporul Capi-
talei fac o mare manifestatie la Palat. Domnul insircineaza pe C. A. Rosetti,
directorul ziarultu Românul )>, sa publice aceasti comunicare de multunure

Spune comercianlilor i poporului Capitalei, din parte-Mi, ca

am iubit aceastä naliune din momentul &And am aflat purtarea ei
In toate ocaziunile. Spune-le ea, devotat tuturor intereselor celor
mari ale napunii, nu voiu cruTa -niciun moment pentru a le satisface.
Spune-le ea, de0 puIin timp am lipsit din mijlocul lor, inima Mea
a fost necontenit aci. Spune poporului cä-i mulIumesc pentru mani-
festarea aceasta i cä acum Il iubesc qi mai mult.
(Românul, 21-22 Oct., 1866).

Mesaj pentru desehiderea Corpurilor Legiuitoare.

15/27 Noemyrie 1866.
Domnul trece in revisti. toate actele mari intimplate cit i greutätile
intimpinate pentru asigurarea vntorului Romisniei. Misiunea ce I s'a incre-
dintat va implim-o cu demmtate, fermitate i cu concursul tuturor.
Domntlor Senatori,
Domnilor Depict*
Sunt fericit a Ma afla in mijlocul reprezentaIiunii na0onale.
Poporul romfin ne-a incredinIat regenerarea lui ; dela implinirea
misiunii noastre cu credinp cu devotament depinde soarta pa-
triei. Guvern i Corpuri Legiuitoare sa ne ridicarn la dato-
riei noastre i sà ne facem demni de mArea-ta menire ce ProvidenIa
ne pästreazä.
Astäzi Statul român, constituit pe baze stabile, ,poate privi cu
incredere vntorul sau asigurat in contra fluctuaVunilor politice
din afarä.
Romani! Fiçi mândri qi gelo0 de acest viitor, care de acum
inainte este in mânile voastre. incredinIat simIimintelor, cuget5.-
rilor i faptelor voastre patriotice, el poate deveni a-at de maro
de strAlucit, pe at vom voi 9.1 vom 9ti cu toçii sä-1 facem. In at

www.dacoromanica.ro
 ',-
r
A

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1E66 CuvANTARI 25

priveste, credincios tradiOunilor strämosilor Mei, Imi voiu pune

bate puterile, pentru a-Mi implini Cu demnitate misiunea. Nimic
nu Mä va putea abate din aceasta cale si pastrez credinIa neclintita,
ea Dumnezeu Imi va ajuta si va incorona cu succes silinIele Mele.
Niciodata mana ProvidenIei nu s'a arätat mai vederat in destinele
omenesti, ca in tot cursul grelelor imprejurari prin care am trecut
in timp de nata luni.
Constitutiunea ce avem este lucrarea a insa'si nqiunii. Ea trebue
men-pnuta sacra si
Recunoasterea Mea si a Dinastiei Mele de inalta Poarta i de
Puterile garante s'a suit la marimea unui eveniment politic si a
fost consideratä de catre toate Cabinetele europene ca o garantie
de pace si de siguran-p pentru viitor.
MuIlumita inteligentei prudenTe i energicei stäruinIe, ce po-
porul roman a desvoltat dela 11 Februarie i panä astäzi, noua
stare politica a Romaniei s'a recunoscut Para a se jigni catusi de
puTin vreunul din drepturile 1'61.1 A fost indestul sa preschimb
procedari de politeIä cu malta Poarta si sa declar Maiestalii Sale
Sultanului cà dorinIa Mea ferma e de a se respecta suzeranitatea
Sa pe baza vechilor noastre tratate cu Imperiul Otoman. Romanii,
care au simprea adevaratului patriotism si care doresc ea na-Ounea
lor juna i viguroasä sa se ridice la rangul ce i se cuvine intre cele-
lalte naliuni, au salutat cu bucurie calätoria Mea la Constantinopole,
In care ei au vazut confirmarea dorinTelor i speraindor lor.
Fericita soluOune ce au dobandit dificulta-We exterioare a
asigurat intr'un mod definitiv deplina noastra autonomie i drep-
turile noastre. Amiciia si concursul Inaltei Por0 si ale Puterilor
garante ne adigura pacea i deplina libertate, necesare pentru a
ne ocupa de organizqiunea interioara a Iarii noastre. Va. pot mere-
dina de simIimintele de simpatie si de interes ale Inaltelor Puteri
pentru Romani. Mai mult decat oricand ne putem rezema, in oca-
ziunile dificile ce vom mai avea a strabate, pe sprijinul Lor, care
nu ne va lipsi, pe cat timp ne vom Iinea cu inIelepciune in cercul
drepturilor si al aspirqiunilor noastre celor legitime.
Temeliile sunt asezate cu tärie ne ramane acum sa ridicam
edificiul ce am Inceput cu atata vigoare i succes. La lucru, Romani!
La lucru, cu probitate si cu zel I Uita-p acele lupte si rivalita-0, care,
pentru satisfacerea interesclor personale, pot compromite securi-

www.dacoromanica.ro
26 REGELE CAROL I

tatea àrii intregi. Adunqi-va cu incredere imprejurul Meu i nu

aveTi alt& cugetare decät aceea de a stärpi prejudiciile i relele
obiceiuri, VeniIi sä punem In aplicare principiile salutare de probi-
tate, de moralitate, de munca si de economic, care duc
la civilizqiune, la bog4ie si la tärie.
Guvernul Meu, in credinia sa &et condiOunea principal& de
stabilitate si de progres este respectul Constituliunii i stricta
executare a legilor, cere concursul activ al tuturor cet&Ienilor,
pentru a starpi viciurile, atat de adánc inr6däcinate in administra-
Iiune i In justiçie. Numai cu acest preI vom putea ridica prestigiul
vom introduce sincera si leala respectare a instit4u-
nilor, a libert&tii bine in/elese, a legaht&tii i a drepturilor tuturor.
Seceta care a bantuit Tara si a ameninIat-o de foamete
epidemia holerei, douä biciuri grozave, au venit sà loveascä Iara
noasträ i au adus In &Liu' familiilor dezolaOunea, descurajarea
ingrijirea. Recomand la solicitudinea domniilor voastre masurile
ce s'ar putea lua, pentru a preveni pe viitor asemenea calamit4i.
SperAm in generozitatea publicä, care in anul trecut a dat cele
xnai necontestabile dovezi de caritate cretina.
Principiul de capetenie, care ridicä un Stat ca si pe un individ,
este paza indatoririlor contractate. Guvernul Meu s'a aflat din cea
dintgiu zi In faIä cu contracte incheiate de guvernul trecut, contracte
irapovärätoare. El si-a dat toatä silinça pentru a vä propune modifi-
ca-Puni, care sä le fac& mai pu;in oneroase pentru Stat.
trebue sä respecteze, pe &At se poate, contractele lor, c&ci numai
astfel ele 20 pot intemeia creditul i trage spre dânsele capitalurile,
necesitate vital& pentru desvoltarea bog&tiel naTionale.
Cu o crizä financiara ca aceea prin care am trecut si care s'a
marit si mai mult prin reaua recoltä din cei din urma doi ani, cu
o datorie flotantà grozava, cu un buget ce nu era cu putinIä a se
echilibra, discreditul ajunsese la culme. Bonurile de tezaur venite
la scaden-rd i mandatele se scontau cu o pierdere de 30 la sutà; nu
puteam face nici mäcar faiä la cele mal indispensabile necesitäli de
hran& a solda/ilor si de salariu al impiega0or. Aceste ixnprejuräri
au impus guvernului Meu imperioasa necesitate de a avea recurs
la un imprumut cu condiIiuni grele, dar indispensabil, al carui
rezultat a fost de a ridica creditul public si de a pune in circulaViune
,numerarul necesar transacTiunifor agricole i comerciale.

www.dacoromanica.ro
DECEIV1VRIE 1866 CUVA.NTXRI 27

In toate ramurile administra%iunii, miniqtrii Mei au incercat a

aduce, Fin reducOuni insemnate, economii, care sa facä cat mai
puIin simIitoare lipsa de mijloace, i bugetul anului viitor va fi
echilibrat, Mea de a impiedica serviciul
S'a facut României la Expozilia universala o pozipune avairta-
joasa in toate privirile. Aceastä participa-pune, fiind de natura
face cunoscute productele %aril, va asigura targuri noi industriei
noastre agricole. Cu toata stramtoarea financiará i cheltuelile ce
trage dupa sine aceasta participaIiune, am crezut ca trebue s ne
impunem acest sacrificiu i sa facem tot ce va fi cu putinIa, ca sä
figuram cu demnitate la aceastä luptä a muncii 0 a civilizolunii.
SA nu ne facem iluziuni. Avem sA lucrara foarte mult, ca sa
ajungem a pune lucrurile pe adevärata cale de progres. Am ferma
credinTa ca, uitand cu desavar0re animozitaple i patimile perso-
nale, delibera-tiunile domniilor voastre se vor apara de discuOuni
infructuoase i vor fi bogate in rezultate folositoare patriei noastre.
Cat pentru Mine, Ma ve-pi gasi totdeauna nestramutat pe calea
datoriei. Voiu implini cu mandrie raisiunea ce mi s'a incredii4at,
pentru a ajunge la marirea i desvoltarea patriei Mele. Voiu lovi
cu justitie, insa fara cMare, faul, pretutindeni i ve/i gäsi in
guvernul Meu un concurs asigurat in deciziunile ce veIi lua pentru
binele adevarat al çàrii. Lasand de o parte once ambiOune, sä nu
avem alta voinIa decat pe aceea de a lucra neintrerupt la progresul
0 la desvoltarea Romaniei.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor legiuitoare pentru anul 1866
spre 1867 este deschisa.
CAROL.
Ion Glum, I. Cantacuzlno, N. Haralamb, P. Mavrogheni, D. A. Sturdza,
I. Strat.
(M. 0., 1866, nr. 251, p. 1189).

36,
Domnul la Adresa Camerei.
15/27 Decemprie 1866.
Lascar Catargiu, Presedintele Adunarii Deputatilor, citeste stdresa prin
care se spune crt s'a implinit dorinta Unirii Principatelor sub un Principe ere-
ditar. Felicita pe Domn caro e fundatorul stärii politice pe care a dorit-o
Romania. Vor lucra de aci Inainte cu totii pentru progresul Tarii i exprimi

www.dacoromanica.ro
28 REGELE CAROL I

recunostintä M. S. a a primit a impärtäsi soarta patriei noastre. Domnul

multumeste pentru sentimentele AdunArii ; va lucra slim si noaptea pentru
Implirurea misiumi ce I-a Incredintat tara.
Domnilor,
VA mullumese din toatA inima pentru urärile i pentru simti-
mintele sincere ce-Mi exprimaIi ca reprezentan0 ai naiunii. Pri.
mese cu f ericire aceastä Adres6, care-Mi este o dovadA despre
bunele dispozilii de care este animat Corpul legiuitor i care-Mi
afirmA eA nu veli Intarzia a realiza aceste cuvinte In fapte.
Cat pentru Mine, MA ve0 gäsi ziva i noaptea la lucru i voi
jertfi totul, pentru ca sà Implinese cu mandrie i constiin0 fru-
moasa rnisiune ce tara Mi-a incredirrot si sä-i .asigur fericirea
prosperitatea.
N. 0., 1866, nr 275, p. 1307).

37.
Domnul la Adresa Senaiului.
18/30 Deeemprie 1866.
Mitropolitul Primat, Presedintele Senatului, salutà pe fundatorul
Misiunea primitä de Doran ii dä dreptul la o mai mare iubire din
partea patriei. Domnia pune capit nestabilitätii politice a tarii, asigurì
ordine In finante 1. a., iar Senatul va da tot concursul guvernulw. Märia Sa
multumeste Senatului pentru sentimentele exprimate fati de persoana si
Sa, ale carei interese sunt interesele Tani.
Domnilor Senatori,
Cu cea mai vie satisfacImne primesc aceastA Adresà, care-Mi
dovedeste zelul i devotamentul ce ave0 pentru interesele
VA mulIumesc asemenea cu sinceritate pentru dorinIele si sinati-
mintele ce-Mi exprimaIi Inteun chip asa de graIios. Concursul
activ, ce promiteli guvernului Meu In diferitele chestiuni, ne va
Inlesni prea mult marea opera ce avem de Implinit si nu MA In-
doesc cà astf el vom. Invinge toate dificultàÇile. Am ferma convinc-
Iiune cA lucrarile Senatului vor produce cele mai bune rezultate
ca In curand vom vedea renAscand avtgia i prosperitatea In
seumpa noasträ. patrie. Am aflat cu mare plAcere cA aÇi votat ieri
naturalizaTiunea tatAlui Meu. VA' pot Incredinta ca el este rnandru

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1867 CUVANTXRI 29

a face parte dinteaceastil frumoas i viguroasä na-tiune, pentru

care are cele mai vii simpatii. De acum inainte interesele -tärii sunt
strâns legate eu interesele familiei Mele.
(M. 0., 1866, nr. 278, p. 1322).

Domnul aire Pre§edintele Senatului.

25 Dec. 1866/6 Ian. 1867.
In ziva de 17 Decemvrie, Senatul, in unarumitate si prin aclamatiune, of e-
rise A. S. Regale Principele Carol-Anton-Ioachim-Zefirin-Frederic-Mainrad de
Hohenzollern marea naturalizare de Romin. O delegatie a Senatului in frunte
ca Mitropohtul Pm:Rat, a prezentat Domnului actul de naturalizare, iar M S.
a multumrt in numele tatAlui Säu.
Domnilor, và multumesc in numele Parintelui Meu. Domniile-
voastre cunoa§te-ti ca El este legat de -tat% cu cele mai vii simpatii.
De acum inainte, El va fi mai in-tim legat cu interesele Rornâniei.
(M. 0., 1866, nr. 283, p. 1342).

Domnul dire Consiliul Miniqtrilor.

1113 Ianuarie 107.
Consrhul de Mirustrr prezintA felicrtAri i uräri, cu prrlejul Anului
Domnului, Care rispunde.
Domnilor, và multumesc pentru felicitärile ce-Mi face-ti. Am
pentru d-voastre dorin-tele cele mai sincere §i. sunt fericit a VA ex-
prima sim-timintele Mele de recuno§tin0. Anul care a trecut, Mi-a-ti
uprat sarcina prin concursul i consiliile d-voastre; sper ea' vom
lucra impreunä Inca mult timp pentru prosperitatea
(m. 0., 1867, nr. 2, p. 5).

Domnul eitre Mitropolitul Primat.

1/13 lanuarie 1867.
Mitropohtul Primat, in numele clerului, aduce omagii i felicitäri, ca prilejul
Anului Nou, Domnuhu, Care, multumind, face uräri pentru, ridicarea bisericn
prosperitatea. clerului.
Multumesc elerului pentru urärile ce-Mi aduce prin organul
Eminen-tei Voastre. Din parte-Mi, vä rog Set incredin-tati ca fac

www.dacoromanica.ro
30 RRGELE CAROL I

urarile cele mai sincere pentru ridicarea Bisericii romane 9i pentru

prosperitatea clerului ei, In care vad garanIia cea mai prelioasa
pentru moralitatea poporului.
(M. O., 1867, nr. 2, p, 5).

Domnid citre delegatia Adunärii Deputatilor.

1113 lanuarie 1867.
Delegatia Adunarii Deputatilor, prezentand urari cu prilejul Anului Nou,
spune câ principml de stabilitate 11 poseda Romania In persoana Domnului,
pe care 11 asigura de un devotament profund si leal, iar Domnitorul socotind
manic ea venite din partea 1ntregii tari, asigura delegatia de devotamentul
Sam, pentru toate intercede romanesti.
Domnilor,
Primesc cu atat mai multa bucurie urarile ce-Mi exprima0
intr'un mod ap de graIios, cu cat le consider ca urarile árii Intregi,
cäreia sunte-p reprezentanIi. Sunt ferice a va Incredirqa inc5 odata
despre devotamentul Meu fara margine la toate interesele romane.
Anul 1.867 Incepe sub auspicii favorabile. Ordinea incepe a se sta-
bili In administraIie i zelul ce aduce0 la lucrärile d-voastre, precum
InIeleptele masuri ce vei,i ti a lua, vor izbuti, am speranIa, a
face sä se uite suferinIele trecute.
Am statornica Incredere c5. Cerul va bine cuvânta ostenelele
d-voastre i ea va apara anul acesta de lipsa grozava, care a lovit
atat de dureros patria noastra.
(M. 0., 4867, nr. 2, p. 5).

Domnul &Alm Rectorul Universititii din Bucure§ti.

1/13 lanuarie 1867.
Rectorul, felicitand pe Doran, spune ca prin instructie se face viitorul
unui popor. Suveranii sunt protectorii stiintelor i artelor si M. S. si fie astfel
protector pentru gloria Domniei Sale si a Statului ce conduce. Maria Sa, maul-
tumind pentru felieitàri, märturiseste interesul ce poarta (poni profesorilor
pentru desvoltarea sputtului i formarea moravurilor
MulIumesc corpului InväTátor pentru felicitarile ce-Mi aduce
profit cu placere de aceastä ocazie, ca sä marturisesc tot interesul
ce port lucrärilor sale. Dau cea mai mare importan/a instrucOunii

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1867 CuVANARI 31

publice i sper cä profesorii vor pune toate stäruiqele lor pentru

desvoltarea spiritului i formarea moravurilor tinerimii noastre pe
calea urmatä In toat çàrile civilizate.
(M. 0., 1867, nr. 2, p. 5).

43.
Domnul cAtre Ministrul de Rizboiu.
1/13 lanuarie 1867.
Mmistrul de Razboiu a prezentat pe ofiterii care au venit a depune oma-
giile lor la picioarele Tronului si, prin organul sau, a ura M. S. fericire si glorie.
Domnul, mandestand bucuria de a avea In jurul Sau pe reprezentantii ar-
matei, exprima speranta cal anul ce vine nu va mai prezenta atatea dificultati
financiare i armata se va reorganiza, pnand seama. si de experienta altora.

Camarazi,
Sunt fericit a vb.' vedea adunqi imprejurul Meu la inceputtil
acestui an. Nu vä pute0 indoi de ardoarea i sinceritatea urärilor
ce fac pentru voi, caci hränesc in fundul inimii Mele acelea0
pentru armata Mea, ca i pentru poporul Meu intreg, din
care ea este esità. Astäzi o erà noud se descbide inaintea noasträ.
Sä nu ne mai gändim la timpii care sunt departe de noi. In anul
care s'a sfärsit, am avut a lupta contra multor economiile
ce a trebuit sä facem in toate ramurile administraIiei, reducIiile
care au fost o consecvenp, au desorganizat in parte unele cor puri
ale armatei i in timpul acesta a trebuit sä judec serviciul cu mare
indulgenp. Acum vom pune toate noastre pentru a opera,
fdrá intärziere, toate ameliorqiunile recunoscute de trebuinrá. Sper
ca bugetul acestui an ne va pune in stare a introduce inovaIii
folositoare. Mamie resbel din urmä a dovedit cAt este de mare
importanIa a tot ce privqte organizalia serviciulu, armamentul
imbracämintea soldatului 0 mai ales instruqiunea 0 disciplina
§efilor. Nu trebue sá fim cei din urma a profita, dupä puterile noastre,
de experienIele dobändite i sunt incredinIat cä primi cu
bucurie toate dispoziOunile care pot spori resursele militare ale
01.1
eat pentru Mine, o tii, sunt soldat cu mima i cu sufletul.
Am petrecut viaIa in tabärä. 0 am invälat a cunoa9te 0 a respecta
ordinea, regularitatea i spiritul de corp. Stiu, camarazi, a pot

www.dacoromanica.ro
 32 REGELE CAROL I

eonta pe voi i veri avea totdeauna In Mine un judecator impar-

un qef devotat. Sä ne facem fiecare datoria ; sarcina noastra
va deveni u§oarä. Este frumos a se consacra pentru a apära onoarea
patriei.
(M. O , 1867, nr. 2, P. 5).

Domnul aire membrii Corpului diplomatic.

1/13 Ianuarie 1867.
Corpul diplomatic si consular prezinta M. S. urari pentru fericirea
prosperitatea Principatelor, iar Domnul, multumind, promite ca va, cauta sa
stranga legaturile de prietenie cu puterile straine.

Domnilor Consuli,
Vä mulIumesc pentru urärile ce-Mi facei. Sunt fericit de bunele
relaIii ce guvernul Meu IntreTine cu celelalte Täri i Mä voiu sili
din toate puterile a mai stringe Inca legämintele de amicie ce
existä 'filtre România i Puterile streine.
(M. O , 1867, nr. 2, p. 5).

Domnul ladre comitele Tecchio de Bayo.

4/16 Ianuarie 1867.
Comitele Tecchio de Bayo prezintä scrisorile prin care e acreditat agent si
consul general al Italiei in Romania, Domnul ia nota de sentimentele bine-
yoitoare ale Regelui Itahei si-Si exprima parerea ca legaturile cu Italia se yor
strange mai mult.

Domnule Agent Consul general,

Primesc dela d-voasträ, cu o vie satisfaciiune, noua incredinIare
despre simIirnintele binevoitoare ale M. S. Regelui Italiei, sim/i-
minte care-Mi sunt atat de prelioase. Prezenta d-tale In Bucurwi
va strange §i mai mult legäturile care ne unesc cu marea nqiune

(m. 0., 1867, nr. 4, p. 15).

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1867 EUVANTARI 33

Domnul catre Agentul Prusiei.

15/27 Ianuarie 1867.

Agentul v. consul general al Prusiei, de Saint Pierre, prezinti scrisorile de

acreditare si adauga cá guvernul regal e insufletit de o vie dorin0 de a cul-
tiva i intincle relatiile ce existà intre Prusia si Principate; formuleazii urari
de prosperitate guvernului i fericire árii. Mkria Sa e multumit de interesul
ce guvernul prusian arata Romtiniei.
rä mulIumese de nouile incredinpri ce-Mi deli despre
binevoitoare ce insufleIesc pe M. S. Regele in privin/a Mea.
Interesul ce guvernul Regelui are pentru afacerile Romaniei strange
si mai mult legamintele ce MA in de familia Regala a Prusiei. Sunt
fericit, d-le Consul, ca Prusia este reprezentatä la noi da o persoanä
care are toata stima Mea.
(M. 0., 1867, nr. 13, p. 57).

Domnul aka Agentul Angliei.

15/21 Ianuarie 1867.

John Green, agent si consul general al Marn Britanii i Irlandei, prezintä

scrisorile de acreditare i completeaz'd cá guvernul britanic vrea sá dea semnele
cele mai convingätoare de amicitie i confienfá, la care Domnul asigura
pe consul de sprijinul Slu, donad in acelas timp sá ramAie cAt mai mult in

Domnule Consul General,

Ma simt cu deosebire fericit de simpatia despre care-Mi daIi
elovada. PuteIi in once ocazie fi sigur de sprijinul Meu i doresc
sa mndephnii ani indelungqi inaltele funcOuni ce vä sunt incredinIate.
(m. O , 1867, nr. 13, p. 57).

Domnul aim Pre§edintele Camerii.

29 Ianuarie/ 10 Februarie 1867.

Presedmtele AdunArii Deputaplor, L. Catargiu, prezintl felicitkri Domnu-

lui, Carol I, pentru sosirea in lark a fratelui M. S., Principele Frideric

www.dacoromanica.ro
 34 REGELE CAROL I

pentru casatoria Principesei Maria, sora Altevelor Lor, cu Comitele de Flandra.

Maria Sa multumeqte pentru fehcitari i interesul ce arata familiei Sale.

Vä mulIumesc, d-lor, de felicitärile ce-Mi adresati pentru sosirea

fratelui Meu i pentru fericitul eveniment ce se pregate0e In familia
Mea, prin Inso/irea surorii Mele cu A. S. R. Comitele de Flandra.
Aceste felicitäri sunt o nouä dovadä de afec-Ounea i interesul ce
are Reprezentatiunea NaIionala pentru Mine 0 familia Mea.
(M. 0., 1867, nr. 27, p. 183).

49.
Domnul &are Mitropolitul Primat.
3/15 Febr. 1867.
La urarile ce Mitropohtul Primat, in numele clerului, exprima Domnului
pentru clsatoria PrincipeSei Maria cu Comitele de Flandra, M. S. mul/u-
megte.

Prea Sfinfite,
Primesc cu bucurie urArile ce-Mi exprimaIi in numele clerului
romAn. Sunt incredimat cä. rugäciunile EminenIei Voastre i acele
ale clerului romän nu vor lipsi de a atrage binecuvântarea cereascä
asupra uniunii ce spore0e prosperitatea familiei Noastre.
(M. 0., 1867, nr. 27, p. 183).

50.
Domnul afro Prepdintele Senatului.
5/17 Febr. 1867.
Domnul multumeoe Senatuhn pentru felicitarile ce-i adreseaza cu prilejul
casatoriei sorei

MulTumesc membrilor Senatului pentru felicitärile ce-Mi adre-

seazä prin organul EminenIei Voastre.
Cu bucurie väd, d-lor, cä, impreuná cu rara Intreagä, nu IncetaIi
de a vä interesa de tot ce se atinge de familia Noasträ,
(M. 0., 1867, nr. 29, p. 197).

www.dacoromanica.ro
PEBRUARIE 1867 CTIVANTX.R1 35

51.
Domnul clire Primarul Capitalei.
5/17 Febr. 1867.
Domnul multumeste pentru felicitarile adresate in numele orasului Bu-
curesti cu mama sosirii Principelui Frideric §i a cisitoriei Principesei Maria.
Domnilor,
VA mulIumesc din adancul inimii pentru felicitärile ce-Mi adre-
saIi cu ocazia sosirii fratelui Meu §i pentru casätoria surorii Mele.
Cunosc indestul ora§ul Bucureoi, incht sA M'd mai pot indoi de sim-
Iimintele ce are pentru Mine. FiIi incredinIqi, domnilor, CA fratele
Meu nu va parAsi lam noastra cu gändul de a nu se mai inturna
§i. cu atät va veni aici mai des, cu at el a primit deja indestule
probe invederate de devotamentul ce ave-çi pentru familia Noasträ.
(M. 0., 1867, nr. 29, p- 197).
52.
Domnul citre Comisiunea de binefaceri.
6/18 Febr. 1867.
AvAnd in vedere scopul umaii si nalional pe care 11 urmAreqte aceastä co-
misie, prm impArTirea de ajutoare in judetele lipsite de lira)* pentru a-i da
un impuls mai mare, Domnul anunti ca va prezida comisiunea.
Domnilor,
In ultima Mea calAtorie, am putut judeca prin Mine Insumi
starea districtelor bäntuite de lipsä. Vä'z'And marea urgenVA ce se
simte de a se da ajutor nenorociIilor care suferA de foame, am im-
parlit oarecare ajutoare, pentru ca sA se intärnpine primele trebuin/e.
Camera insá a inIeles CA era neaparat a recurge la mäsuri extra-
ordinare Sunte/i Insdrcinqi, d-lor, a priveghia la dreapta impAr%ire
a sumelor votate de Corpul Legislativ §.1 a subscripliunilor voluntare,
care sper cA nu vor lipsi. Pentru ca sà dau cornisiunii o impulsiune
mai mare, am Iinut sá o prezidez Eu Insumi. Trebue, färä 1nt'Ar-
ziere, sà ne punem pe lucru §i sA u§urAm aceste mizerii prin toate
mijloacele de care vom putea dispune. Nu MA Indoesc, d-lor, ca
veli consacra toatä activitatea d-voastrA. la aceastA operà de devo-
tament §i de caritate ce vi s'a incredinTat.
(M. 0., 1867, nr. 29, p. 157).

www.dacoromanica.ro
36 REGELE CAROL I

53.

Domnul citre Agentul Austriei.

21 Febr.I5 Martie 1867.
Baronul Eder, agent si consul general al Austriei, prezinta scrisorile de
acreditare i spune ca Imparatul pune mult preV ca raporturile de buni veci-
natate sa fie in mai stranse cu Romania; Jar Domnul exprima aceleasi
dorime.
Domnule Agent Consul General,
Sunt fericit a primi prin mijlocirea d-voastra asigurarea
binevoitoare, care insufla pe Maiestatea Sa Apostolica
pentru Romania.
Sper ca legaturile de amic4ie, care au existat totdeauna ¡rare
amandoua Wile, se vor strange mai mult in viitor i ca Austria
va vedea o garantie de securitate la ordinea de lucruri stabilita
regulata de acum inainte pe Iärmurile Dunarii-de-jos.
(m. O , 1867, nr. 43, p. 311)

54.
Domnul aim Agentul Italiei.
7/19 Martie 1867,
Susinno, agent En consul general al Italic', prezinta scrisorile de acreditare
comunica M. S. Domnului ca Regele i guvernul Itahei sunt insufletiti
de amiciVe sincera i scopul sail e sl contribue la stringerea relatiilor. Dom-
nul releva bunavointa i solicitudinea Regelui Italiei pentru Romani de and
M. S. e in fruntea tarn.
Domnule Consul General,
Primesc cu o vie satisfacIie scrisorile ce vá acrediteaza in cali-
tate de Agent 0 Consul General al M. S. Regelui Italiei.
Inca de mult timp Maiestatea Sa a dat dovezi de a Sa buua-
voinrá i solicitudine Romanilor §i surit fericit a vedea ca simpa-
tiile Sale cresc de cand ma aflu in fruntea 01.1
Puteti conta, d-le Consul, pe sprijinul 1VI"eu îi exercitiul inaltelor
funcOuni ce và sunt incredmIate.
(M. 0., 1867, nr. 54, p. 367).

www.dacoromanica.ro
APRIL= 1867 CuvANTXRI 37

Domnul dare Agentul Italiei.

7/19 Martie 1867.
Susinno, ()data cu scrisorile de acreditare, prezinta Domnului marele
Cordon al ordinuluilor Mauriciu i Lazar. Domnul multumeste.
Domnule Consul General,
Sunt fericit a primi acest nou semn de binevoitoarea
a Maiestälii Sale, despre care am avut atätea dovezi. Purtand aceste
insemne, nu voiu nceta a gändi la toatä bunätatea ce Regele a
avut pentru România i pentru Mine.
(Vi. 0., 1867, nr. 54, p. 367).

Domnul eitre Consulul Rusiei.

21 Martie/2 Aprilie 1867.
Baronul de Offenberg, consul general al Rusiei, prezinti scrisorile de acre-
ditare i apune ca se va striclui sa stringa legaturile de amicitie e exista intre
cele doul popoare vecme i coreligionare. Domnul, satisfacut de persoana
ce reprezinta pe Tar, crede ca bunele relatiuni se vor stringe mai mult in viitor.
Domnule Consul General,
Cu o vie satisfaciiune i cu o osebitä pläcere primesc scrisorile
prin care sunteli acreditat pe lânga persoana Mea in calitate de
Agent 0 Consul general al Maiestäpi Sale Impäratului Rusiei.
Sunt fericit a gandi la legämintele de amicipe 0 de bune
care au existat in tot timpul intre ambele Idri. Ele se vor stränge
incä mai mult in viitor i mä f elicit ca Maiestatea Sa ImpAratul
a ales, pentru a-L reprezenta, pe un bärbat de meritul d-voasträ.
(M. 0., 1867, tr. 72, p. 429).

Domnul cake Mihail III Obrenovici.

1/13 Aprilie 1867.
Mihail, III Obrenovici al Serbiel, insotit de o numeroasa suita, vine in vizitii
la Bucuresti. La masa ce I s'a. dat, Domnul ridica. un toast exprimand bu-
curia pentru aceasta vizita i legaturile de prieteme ce au existat i existi intro
Romani si Sirbi.
Salutam cu vie bucurie venirea Voastre. Rominii cu
placere au säli aducä aminte ziva in care Suveranul bunilor no0ri
vecini a venit printre noi.

www.dacoromanica.ro
38 REGELE CAROL I

Sper CA legAmintele de amicie, ce au existat in totdeauna intre

ambele noastre popoare, vor deveni acum 0 mai intime.
Fac urarile cele mai sincere pentru fericirea AlteIei Voastre 0
pentru prosperitatea vitezei nqiuni a Särbilor. Ridic acest pahar
In sänätatea bunului Meu frate 0 vecin, Altqa Sa Principele Serbiei.
(M. O., 1867, nr. 76, p. 457).

Domnul aim Adunarea Deputatilor.

8120 Aprilie 1867.
Cu prdejul amversarii proclamarii rezultatului plebiscitului pentru alegerea
M. S. ca Doma si in acelasi timp aniversarea nasterii Sale, Adunarea Depu-
tatilor prezinta urari prmtr'o delegatie. Domnul multumeste, relevand coin-
cidenta intre ,ziva nasterii Sale si proclamarea plebiscitului.

Domnilor,
Urärile ce Mi-aIi. exprimat Imi sunt Cu atät, mai soumpe, cu cat
ele sunt expresiunea simiimintelor Iärii Intregi. Astäzi este aniver-
sarea zilei na9terii Mele 9i a zilei In care plebiscitul M'a chemat In
capul unei naliuni, pe care voiu fi totdeauna inândru de a o guverna.
Aceastä fericitä coincideniä a fost pentru Mine ca un semn buns
0 M'a fAcut sä am credinrá In viitor.
(M. O., 1867, nr. 81, p. 491).

Domnul aim Ion C. Britianu.

8/20 Aprilie 1867.,
Ion Bratianu, Mmistrul de Interne, In numele Corpului administrativ, sa-
luta nasterea M. S. si ureaza indelunga si fericita viata Domnului, care e tanar,
crede in bine si eroismul ii este mostenire ca si. poporului roman. Domnul,
miscat, multumeste.

Domnilor,
VA mulIumesc pentru aceste cuvinte, ce vin din inimä 0 care
merg iaiä9i Intr'o inim4.
(M. 0 1867, nr. 81, ri. 491)i

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1867 CuvANTABI 39

60.
Mesaj de inehiderea Corpurilor Legiuiloare.
13/25 Aprilie 1867.
Mai intaiu Domnul multumeste Corpurilor Legmitoare pentru concursul
dat guvernului la votarea unor legi noui i la moddicarea altora vechi, apoi
atrage atenIia fiecIrm corp in parte asupra legilor ce n'au votat i asupra
greutitilor ce apasi guvernul din aceastät cauzA.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
Vä mulIumesc pentru concursul ce dat guvernului Meu, spre
a-i face posibilä conducerea afacerilor Statului.
Và mulIumese iarä pentru legile cele noui i pentru modibcä'-
rile legilor celor in fiinp, ce aIi votat. Cerute i unele i celelalte
de o necesitate absoluta, ele nu vor lipsi de a aduce inlesniri
toare in serviciul interesului public.
Domnilor Deputafi,
Este de regretat ca v'a bpsit timpul de a mai vota un mic num6r
de legi importante si de credite nedispensabile, precum i pensiunile
unor vechi servitori civili i militari ai Statului. Prin aceea fi
usurat un mare numär de suferiine de tot felul.
Domnilor Senatori,
Am simIit o vie mAhnire, ,aci nu Osit de cuviinIä a v4 uni
Cu Camera DeputaIilor In privinIa proectului de lege pentru trans-
latarea provizorie a Cur de CasaIiune la Iasi, in6surà rec6man-
datà" de considera-puni destul de inalte. Am insä* increderea, c5., in
sesiunea viitoare, recunoaste c'd ar fi inIelept a acorda acelui
oras o satisfacOune doritä cu atfita cäldurä.
¡mi pare asemenea räu ea" vipurile ce açi putut gàsi In bugetul
comunei Bucurestilor v'au fäcut a refuza autoritäIii municipale
a acestui ores resursele necesare trebuinlelor sale 0 astfel pus
guvernul Meu in cel mai mare imbaraIiu chiar la finitul sesiunii.
Este asemenea regretabil a nu v'a/i putut ocupa 0 de legea
pensiunilor ; prin aceasta açi fi asigurat cu o orà mai inainte viitorul
In contra consecvenIelor dezastruoase pentru averea publicä, ce
prezintà legea cea astäzi in vigoare.

www.dacoromanica.ro
40 REGELE CAROL I

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Constat cu fericire, a din partea Puterilor straine guvernamântul
Meu primeste neintrerupt semne de simpmintele cele mai Mile-
voitoare si cà relqiunile noastre cu Statele vecine urmeaza a se afla
in starea cea mai satisfacatoare.
Nu sunt multe zile de and am avut fericirea a primi intre noi,
ca oaspete, pe Principele iubit al uneia din naliunile vecine, cu care
sunt secole de and traim inteo fraIie neintrerupta.
In intru Providena nu a incununat cu atata desavarsire dorin-
Iele Mele. Mijloacele ce açi putut vota spre intampinarea lipsei,
care a Wantuit pàrçi considerabile ale %àrii, au fost de neajuns si
suferinTele unei par/i a populaTiunilor rurale nu au putut fi cu totul
usurate.
Rog pe Atotputernicul sa binecuvanteze cel puIin in viitor
munca plugarului ; cäci sper cà recolte imbelsugate vor sterge
repede pfina la Iinerea de minte a suferinIelor anilor trecuIi.
Inturnandu-v-a in sanul poporului, ai carui suntqi reprezentanp,
aduceti-i, d-lor Mei, urarile Mele cele mai fierbinIi pentru pros-
peritatea lui cea mai perfecta.
Dat in Bucuresti, la 13 Aprilie 1867. CAROL.
Con,stantut A. Kretzulescu, $tefan Golescu, Dunttrte Breittanu, Ion Breittanu,
Al. Veisescu, General Tobtas Ghergitel.
(M. 0., 1867, nr. 84, p. 503).

61.
Domnul cgire Consulul Statelor-Unite.
19 Aprilie/ 1 Mai 1867.
Czapkay, consulul general al Statelor-Unite din America, prezinta scri-
sorile de acreditare i asigura pe Domn de stima i amicitia. Pre§edintelui Sta-
telor-Unite. Domnul exprima speranta ca legaturile de prietenie i amicitie
s vor, consolida mai mult cu vremea.

Domnule Agent,
Sunt cu deosebire fericit a vedea, potrivit dorinIei Mele, Statele-
Unite reprezentate in Romänia. Imi place a recunoaste interesul

www.dacoromanica.ro
MAI 1867 CUVAN TAM 41

ce Ora domniei voastre poartä junei naliuni romtme §i sper sincer

ca timpul, va consolida din ce In ce mai mult legamintele de amicie,
ce s'au stabilit Intre ambele guverne.
(M. O., 4867, nr. 87, p. 515).

62.

Domnul nitre delegatii judetelor 0 Capitalei.

10/22 Mai 1867.
M. Kogälmceanu, din partea delegatilor judetelor si Primarul Capitalei,
In sala Tronultu, prezinti felicitäri si omagii fidelitate si devotament din partea
tärii, ureazi participarea Intru multi am la aceastä serbare. Domnul ras-
punde amânduror vorbitorilor a iubirea poporului o datoreste iubirii Sale
fag de popo, nu faptelor deosebite pe care n'a avut vreme si le faci. A vi-
zitat toate tmuturile Romaniei si le cuneaste päsurtle. Multumeste pentru
felicit:iri si face uräri pentru prosperitatea tdrit.

Domnilor reprezentaqi ai Cap italei fi ai diferitelor tinuturi

ale Romdniei,
MA simt ferice vàzându-M6 incunjurat de voi intiaceastä zi
scumpä inimii Mele. La vederea voastrà, care veniti sà-Mi amintiti
ziva sacia" In care am pus pentrui prima oarà piciorul pe pAmântul
României, Ma cuprinde o emotiune pe care inimile voastre romilne
singure o pot mäsura. Marea iubire cu care poporul, pe tot ininutul
§i In tot locul, mangaie §.1 bucurà mima Mea, o §tiu, n'o datoresc
faptelor ce n'am putut Inca implini; sunt iubit, caci iubesc.
De am %cut foarte putin pAna acum, multumesc Cerului pentru
preliosul matetial de lucru ce Mi-a fost permis a aduna. Idaintea
finitului IntEului an al Domniei Mele am avut fericirea a parcurge
§i a vizita toate Iinuturile României; cunosc prin Mine Insumi
päsurile, dorintele si puterea fiec6rei localitgti. Pretutindenea, pe
Iâng6 nevoile momentane, am gasit resurse perpetue.

Domnilor delegati ai districtelor fi domnilor meinbri ai

municipaliatii Capitalei,
PrimiIi sineerele Mele mulIumiri pentru calduroasele voastre
urgri §i comunicati, vä rog, frapor vowi, cuvintele Mele de mere-

www.dacoromanica.ro
42 REGELE CAROL I

dere si de iubire, precum i urArile Mele pentritprosperitatea scumpei

noastre räri.
SA trAiascä. RomAnia!
(M. 0., 1867, nr. 105, p. 643).

Domnul citre trimisul Muntenegrului.

1/13 Iunie 1867.
Principele Nicolae al Muntenegrului, pentru a strange relatii amicale cu
Romania si In semn de amicitie i tnalta stimä pentru Domn, trimite pe varul
San Stancu Radonici, sa aduca. M. S. insemnele Ordinului Danilo clasa I. Dom-
nul multunie§te pentru gratioasa fatentie asigurand de, sincera sa simpatie
pentru Muntenegreni i Principele Nicolae.
MA simt miscat de grarioasa aten-riune a Principelui Nicolae.
PurtAnd aceastä. decorariune, 1mi voiu aduce aminte totdeauna
de amicia ce are pentru Mine) amicie ce-Mi este scuropà. Sunt fericit
a strAnge tot mai mult legamintele ce exist& intre ambele rAri. VA
rog exprimari Principelui deplina Mea recunostinrA si asigurari pe
Altera Sa despre sincera Mea simpatie pentru malta Sa persoanà
na-riunea ce conduce.
Am aflat cu vie plAcere primirea binevoitoare ce Principele
fAcut trinaisului Nostru, d-1 Cantacuzin, la Cetinie.
(M. 0., 1867, nr. 123, p. 729).

Domnul toasteazfi pentru Printul Nicolae.

1/13 Iunie 1867.
La cina dela Palat in onoarea lui Radonici, Domnul ridica un toast
pentru Printul Nicolae al Muntenegrului i pentru natiunea muntenegreanä.
Sunt fericit sä port astäzi un toast in sänätatea Alterei Sale
Principelui Nicolae, cure In mai multe ocanuni a probat un interes
foarte viu pentru RomAnia si a provocat din partea NoastrA sim-
patiile cele mai cAlduroase pentru brava naIi.une muntenegreanA.
UrAnd Munten,egrului toatA fericirea, beau in sänätatea bunului
Meu frate i sincerului Meu amic, Altera Sa Principele Nicolae.
(M. 0., 1867, nr. 123, p. 729).

www.dacoromanica.ro
IUNIE 18137 CuvANTARI 43

65.
InaIt Ordin de zi catre garnizoana din la§i.
19 Iunie/1 Iulie 1867.
Domnul, inspectind trupele din garnizoana Iasi, a ram*, multurait de
instructia lor. Atrage atentia asupra eitorva nereguli i asupra datoriei sol-
datului de a Ostia ordmea i legalitatea.

subo Neri, caporali fi soldc4i cii garnizoanei

Sunt mulIumit de voi. La revista ce v'am facut astäzi pe thrám,
am constatat cu pläcere frumoasa Tinutä, exactitatea si
cu care s'au executat miscärile ce am ordonat ; am fost cu atát mai
cu cát micul vostru numär, in propoilie cu greut4ile
garnizoanei, nu v'a lásat indestul timp pentru instrucIie.
Scoála militará, vänätorii, regimentul al 7-lea si artileria au
manevrat bine; nu mai pulin bine a manevrat cavaleria, ale -arei
sarje au fost executate cu un adevärat elan i o precizie precum
am dorit totdeauna sá väd cavaleria.
Dacä astäzi am avut ocazia a vä aräta deplina Mea mulIumire,
trebue a vä arta i oareeare imperfec%ii, provenite din greselile
unora din ofilerii subalterni, care n'au dat comanda subdiviziunilor
lor cu destulä energie i n'au pästrat locurile lor cu destulä precizie.
Domnii sefi de corpuri, sunt siguri cá vor pune toatä atenIia ion
asupra acestui punct, care oaatä Inláturat, nu-Mi ramâne cleat
a le mulIumi pentru silinIele ce au pus de a aduce corpurile lor in
asa pläcutä stare.
subotiIeri, caporali i solda-p! Dacä instrucpa i Impli-
nirea datoriilor voastre sunt mulIumitoare, doresc asemenea ea si
purtarea voasträ afarà din serviciu sa fie exemplarä. ateva eon-
flicte ivite intre locuitori i mihitani.au dat loe 1a mai multe plan-
gen; sunt convins a pe viitor ele nu se vor ivi. aminte
totdeauna cá intäia datorie a soldatului este de a pästra ordinea
legalitatea, cá disciplina este sufletul armatei i ch', prin respectul
reciproc tare cetälean si soldat, acesta atrage asuprä-i stima,
iubirea si Increderea concet4enilor säi i cu acest chip asigurá
ordinea publicä, cea dintAi Iintä a guvernului.
CAROL.
(M. 0., 1867, nr. 149, p. 833).

www.dacoromanica.ro
 44 REGELE CAROL 1

66.
Domnul afro Agentul Prusiei.
21 lulie/2 August 1867.
Agentul gi consulul general al Prusiei, de Saint-Pierre, prezintá Dornnului
scrisorile de rechemare. Domnitorul regreti plecarea Consulului.
\Tad Cu mare pärere de räu plecarea d-voastre de aci. MulTu-
mindu-vä Inca odata pentru viul interes ce n'aIi Incetat a purta
Romfiniei, vA rog a conserva 9i In noua d-voastre poziTie o bun&
aducere aminte de o %ark care era fericita a vä poseda 0 a lua cu
d-voastre convic/iunea intregii Mele. stime 0 recunwirro.
(M. 0., 1867, nr. 164, P. 903).

Domnul citre membrii Soc. Literare.

27 Aug./8 Sept. 1867.
Ministrul Instructiunii, D. Gust., prezintä Domnurui pe membrii Soc.
Literare Rdruine, care supun Statutele constitutive ale Societatii spre Inahl
aprobare. Domnul aprobá statutele exprimind multumirea Sa.
Domnilor,
Am primit Cu o vie pläcere statutele lucrate de d-voastre 7i,
considerandu-le ca pactul definitiv ce constitue Societatea Lite,
rarä, le-am aprobat cu cea mai mare mulIumire Eu sunt convins
ea' frumoasa operk demna lucrare? ce aTi 14reprins, nu va intarzia
de a fi Incoronan cu cel mai bun. succes.
(M 0., 1867, nr. 194, P. 1025).

Domnul citre Garda Civici.

10/22 Septemyrie 1867.
Pe ampul dela Cotroceru se face distrxbuirea steagurilor G:árzii Cetatenegti.
Domnul, In rominegte, se simte mAndru de favoarea de a oferi steaguri
Girzii Cetätenegti gi. relevind deviza 41 Patria gi dreptul meu », Indeamnii pe
membrii gIrzii sA fie apAratorii ordinei publice, ai Tronului gi ai drepturilor
cagtigate.

Cetateni Guarzi,
Pentru voi, ca 0 pentru Mine, ziva de astäzi este o adevaratä
särbatoare. Simt o vie mulIumire a fi cel dintgiu Domriitor, caruia

www.dacoromanica.ro
6CTOUVRIE 1867 CUVANTARI 45

a fost rezervata favoarea de a conferi steagul Gardei NEgionale

române. Acest simbol sacru, care poarth deviza t Patria i dreptul
meu », vä va aduce totdeauna aminte datoria de- a meigine drep-
turile castigate. Am ferma convingere ca vä ve0 aräta demni de
increderea ce pune patria in voi i veçi apära acest depozit in toate
imprejurarile, cu curajul i perseverenia tradgionalaa Romanilor.
Tara priveste in voi, cetaIeni guarzi, pe cei mai cäldurosi apärätori
ai ordinei publice ì ai Tronului.
Adunqi-vä imprejurul Meu i và incredeVi in iubirea i solici-
tudinea Mea, precum i Eu Mà incred in devotamentul vostru.
Astfel, inconjurat de voi si de fraIii vostri din armata, Tronul Meu
va fi ceea ce, ridicandu-1, açi voit sä fie: märirea i täria nalionala.
Traiasca Romania! Traiaseä. Garda Nalionalä !
(M. O., 1867, nr. 205, p. 1069).

69.
Mesaj la deschiderea Adunkii Deputatilor.
25 Oct.16 Nov. 1867.
Domnul aratI Camern, convocate In sesiune extraordmara, c5. are O. se
ocupe de votarea unor credit° cerute de guvern pentru nevoi urgente §i de
proiectele de legi de politic rural, Imbunítatirea armelor, remonta armatei
eoncesiunea construirii eallor ferate In Moldova.
Domnilor Deputati,
Resursele extraordinare votate guvernului Meu pentru exeregiul
curent fiind foarte restranse, nu s'au putut acopen i cheltuieli nepre-
väzute, insä de o neapäratä trebuinfd.
Guvernul Meu, pus astfel in alternativa de a läsa administraIia
In paralizie, prin lipsa de credite indestulätoare pentru unele ser-
vicii publice, care nu suferiau amanare, sau de a trece peste margl.,
nile cifrei acordate de Camerg, a fost nevoit, in insusi interesul
ordinei publice, a-si deschide oarecare credite de strictä necesitate,
panä la finele lui Octomvrie, rezervandu-si a cere pentru acestea
un bil de indemnitate, precum d creditele trebuincioase OM la
finele acestui an.
Convocandu-va astäzi in sesiune extraordinarä, pentru ca sä
daçi guvernului Meu mijloacele, necesare, spre a putea satisface
ctrirgele diferitelor servicii publice pan& la finele anului, vá invit,

www.dacoromanica.ro
46 REGELE CAROL I

domnilor deputaIi, a vä ocupa totdeodatä 0 de urgen0 cu urmä-

toarele proiecte de legi, privitoare la poliIia ruralä, la Imbunätätirea
-armelor, la completarea 0 la remonta armatei noastre, la conce-
siunea unui rezou de cal ferate 'hare Suceava, Ia0, Galali, Foc§ani
0 Bucure§ti, menite a da o satisfacOune realä intereselor mai cu
seamä ale Romá'niei de dincolo de Mileov, pentru care concesiune
guvernurMeu a 0 incheiat d convenOune provizorie, precum 0 la
diferitele concesiuni acordate sub regimul trecut, care reclamä o
solu-pune eat mai nelatetrziatä.
Dumnezeu sä binecuvânteze lucrArile d-voastre.
Sesiunea extraordinarä. a Adunärii DeputaIilor este deschisa.
Dat In Bucure§ti, la 25 Octomvrie 1867. CAROL.
qtefan Golescu..D. Brdtianu, D Gusti, Colonel Adriano Al. Teriachtu, Gr.
Arghiropolu.
(M. 0., 1867, nr. 241, p. 1207),

70-
Mesaj la deschiderea Senatului.
25 Oct.16 Nov. 1867.
Domnul arati Senatului de ce proiecte de legi are sl se ocupe.
Domnilor Senatori,
V'am convocat In sesiune extraordinarä, spre a va ocupa de
urgen-p cu urmätoarele proiecte de legi ce guvernul Meu va prezenta
la deliberärile d-voastre.
Aceste proiecte sunt privitoare la polipa ruralä, la Imbunätä-
Iirea armelor, la completarea 0 la remonta armatei noastre, la con-
cesiunea unui rezou de cäi ferate Intre Suceava, Ia0, Galqi, Foc-
vani 0 Bucurqti, rnenite 4 da satisfacIie realä intereselor mai cu
searnä. ale Romaniei de dincolo de Milcov, pentru care concesiune
guvernul Meu a 0 incheiat o convenOune provizorie, precum 0
la diferitele concesiuni acordate sub regimul trecut, care reclamä
o soluOune cAt mai neintarziatä.
Dumnezeu sil binecuvânteze lucrärile d-voastre.
Sesiunea extraordinarä a Senatului este deschisä.
Dat In Bucurwi, la 25 Octomvrie 1867. CAROL.
qtefan Golescu, D. Brittianu, D. Gusti, Colonel Adrian, Al. Teriachiui Gr.
Arghiropolu.
(M. 0., 1867, nr. 241, p. 1207).

www.dacoromanica.ro
110EMVRIE 1867 C4UVINTX.RI 47

Domnul &are Mitropolitul Primat.

26 Oct.17 Nov. 1867.
Domnul ja parte la slujba dela Mitropolie, de SI. Dumitru, care e pa-
tronul Mitropoliei O al ani. Dupi. slujba, In palatal Mitropoliei, la urarile
Mitropolitulm Primat raspunde
Intru gloria Bisericii Romine.
(M. 0., 1867, nr. 245, p. 1223).

Domnul cätre Consulul 116lor-de-Jos.

26 Oct./7 Nov. 1867.
Keun, Consulul general al Tanlor-de-Jos, prezinta scrisorile de acreditare,
afirma.nd interesul sincer ce Regele Tanlor-de-Jos poarta proploirei oi pros-.
peritätii Romamei. Domnul exprima &pinta de a-1 vedea pe Consul Inde-
plinind multa 'vi-eme functiunile sunt fncredintate.
Domnule Consul,
Má simt fericit väzändu-vä acreditat pe längrt guvernul Meu.
Numirea d-voastre este o noud dovadä de interesul ce 44. ß. Regele
Tärilor-de-Jos poartä României. Caracterul d-voastre, ce am avut
ocazia a-1 aprecia prin indelungata 9edere a d-voasträ. In Iarä, Má face
sá exprim via dorinO, sá urmai a implini mult timp inaltele func-
Iiuni ce vä sunt incredinote.
(M. 0., 1867, nr. 242, p. 1211).

Domnul catre Consulul Prusiei.

7119 Noemyrie 1867.
Comitele Keyserhng-Rautenburg, Consul general al Prune', prezinta scri-
sonic de acreditare oi spune ca va pane toata inima sa pentru implimrea mi-
siunii cu care e insarcinat. Domnul 11i exprima o vie recunootinta pentru
interesul ce Regele Prusiei poarta Romaniei o Domnului canna I-a con-
tent Colanul Ordinulm de Hohenzollern.
Domnule Comite,
Primesc cu o placen deosebitá scrisorile ce vä acrediteazä. In
calitate de Consul general In România. Simt o adeväratä fericire
§i o vie recuno§tinO, vazänd In numirea d-voastre, domnule Comite
§i in incredinprile ce-Mi daIi inteun chip a§a de gra0os, o nota

www.dacoromanica.ro
48 REGELE CAROL I

dovada a simOmintelor binevoitoare ce animeazä pe Augustul

d-voastre Suveran pentru Mine 0 pentru sincerul i constantul
intercs ce Maiestatea Sa i guvernul Sàu, precum i vechii Mei
compatrio0 au pentru desvoltarea, prosperitatea i fericirea Varii Mele.
Nu e mult de cand Maiestatea Sa Regele a binevoit a-Mi da o
prelioasa marturie a inaltei Sale amicilii binevoitoare, conferindu-Mi
colanul ordinului Sau de Hohenzollern, ce sunt fericit a purta astazi
pentru prima 'para. Pot adauga cà toata Romania se simte mandra
magulita de aceasta distincOune.
Guvernul Meu, domnule Comite, se va sili sa va faca cat se
poate mai upartt 0 mai placuta misiunea incredinIata d-voastre,
sper ca o veli indeplini indelungaIi ani pe langa Mine.
(M. 0., 1867, nr. 251, p. 1247).

Domnul &Alm profesorii §coalei Normale Carol I.

30 Nov./12 Dec. 1867.
Domnul viziteaza coala Normal& Carol I, cu care prilej unul dintre
profesori roste§te intre altele, urmatoarele cuvinte: Noi lucrara eu tot devo-
tamentul ce ne inspira augustele virtuti ale Mariei-Tale, amorul cel sincer ce-L
aveti pentru popor i nesfar9itele sacrificu ce le faceti pentru buna starea
Ne vom sili, Prea Inaltate Doamne, profesori i elevi, a justifica sacrificiile ce
faceti pentru instructiunea poporului; vom lucra, Maria-Ta, spre a ne face
vrednici de Inaltele doriate, de scopul ce V'ati propus i care este a asigiua_
fiecaruia buna stare materiala i morala ». Carol I afirma din non dorinla lu-
minarii poporului.
Da, doresc din inima luminarea 0 cultura iubitului meu popor
roman. coala aceasta, ajutata de concursul d-nilor profesori, ne
garanteaza doritul rezultat.
(Rorninul, 2 Decemvrie, 1867).

InaIt Ordin de zi cfitre armati.

1/13 lanuarie 1868.
Doinnul Carol I felicita armata de Anul Nou, multumindu-i pentru
servicille ce a facut.
°M en, subofiferi, caporali fi soldati I
Felicitandu-va de anul nou i urandu-va ani indelunga/i
va mulIumesc n acelas timp de serviciile ce ali facut.

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1t6 CU VANTIRI 49

Cunosc greut4i1e voastre i M ocup a le upra.

Militar ins& cu mima cu sufletul, mi vä pot ura mai mult
cleat toate acele calit4i ce disting pc adeväraIii
CAROL.
(rI. O., 1868, nr. 3, p. 13).

76.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
3/15 lanuarie 1868.
Situatia Rominiei In Europa. Asigurarea linistei i stabilitatii. Jurisdictia
consular, patentele i postele streine in Romania. Chestia israelita e o chestie
de siguranta interna. Programul viitor privitor la asigurarea vitelor contra
epizootiei, politia rurala, reorganizarea finan$elor, a granicerilor i doroban-
tilor, a instructiei publice i bisericii, a justiIiei i construirea callor ferate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
DorinIa ce am avut de a MA gfla in mijlocul reprezentaqilor
naIiunii in cele dintAi zile ale anului, M'a indemnat sä va cer sacri-
ficiul de a päräsi eäminurile d-voastre in acele zile In care fiecare
dore§te sä fie Inconjurat de familia sa. Graba cu care aii räspuns
la chemarea Mea este o dovadà despre zelul de care sunteTi
pentru binele patriei; prin aceasta, ali dovedit c'á sunte0 pätrun0
de datoriile d-voastre, cà inTelegeti cä In timpul de farà este o nece-
sitate ca puterile Statului sg se constitueascä cu o orä mai curând,
spre a putea da satisfacete cerinIelor imperioase ale intereselor
nalionale.
Sunt dar fericit domnilor senatori i domnilor deputap, ca cele
dintg cuvinte ce vá indreptez sá fie urarile Mele ardimi pentru
prosperitatea i desvoltarea iubitei noastre Iäri, cAreia am consa-
crat cu fericire viaTa Mea 0 pentru cate nu este niciun sacrificiu
ce Mi s'ar pärea prea mare.
Datoria de inimä Indeplinitä. catre Iarä. i d-voastre, Ne rämâne
o altä datorie imperioask aceea de a vä da seam-a de situqiunea
Iärii In genere 0 de administraVunea guvernului Meu In parte.
Numai atunci când naiiunea i reprezentargii säi vor cunoa9te
bine starea lucrurilor in prezinte, vom putea pä0 cu siguranrá spre
viitor numai cAnd veçi cunonte bine procedarile, intemiunile

www.dacoromanica.ro
50 REGELE CAROL I

guvernului Meu, caile pe care in/elege a merge, ve/i ti de trebue

sä-1 sprijiniIi tärie, sau trebue sä-i desemna/i altele.
Desacordul manifestat Intre Camerele trecute i guvernul Meu
neputfindu-se prelungi färä prejudiciul intereselor celo r mai vitale
ale na/iunii, am uzat de prerogativa ce-Mi este data de Constitu-
Oune fäcând apel la na/iune.
Chemat Ja Tronul României prin sufragiul liber al intregii
na/iuni, nu voiu uita niciodatä sorgintea puterii Mele. La once
imprejurare gravä, Mä voiu adresa iard0 la na/iune i totdeauna
prin mijloacele legale, aci de 'filcereári hazardoase 9i impuitoare
cred cä' ea este sätulä, dupà experien/ele trecutului. M voiu adresa
la dânsa cu atAt mai sigur, cu &At istoria ne aratä cä de eateori
guvernul s'a adresat cu lealitate i incredere la na/iunea românä,
ea a §tiut a se ridica la inällimea imprejurärilor, orick de grele ar
fi fost ele 0 a dat concursul ce situa/iunea reclama.
Alegerile pentru Camerele actuale s'au fäcut conform Consti-
tu/iunii, sub direcOunea autoritälilor comunale, care 0 ele proced
din sufragiul poporului.
Exercitändu-se sub un regim In care libertatea presei 0 a intru-
nirilor este färä margini i {Ara control, lupta electoralà n'a putut
avea alt moderator decAt bunul siin/ al popora/iunilor. Cu toate
acestea avem fericirea de a constata a lini§tea a domnit in toate
alegerile, ordinea n'a fost un singur minut turburatä in toatä intin-
derea României i cà na/iunea a dovedit din nou a ei maturitate,
care va avea asupra opiniunii publice europene o Inraurire favora-
bad pentru noi. Din purtarea ei, lumea Se va incredin/a, sper, ea
suntem la inAl/imea instituOunilor noastre si ca stabilitatea in Ro-
mânia nu mai este amenin/atä. Aceastä convingere, odatä dobAn-
dita de Europa, va avea de rezultat a inlesni incheierea de conven-,
Vuni, care vor da o solu/iune chestiunilor jurisdiqiunii consulare,
patentelor i po§telor streine in România.
Pot, domnilor, sä và anun/ ca sunt negocien i inOepute spre acest
scop i ca guvernele Maiest4ilor Lor Imperatorilor Rusiilor
Austriei au manifestat intergiunile Lor binevoitoare de a incheia
cu noi asem enea convemiuni. Cfit pentru celelalte Puteri, avem
increderea ca ele vor aräta aceea0 bunävoinfá de a rezolva aceste
chestiuni, care nu pot fi cleat favorabile desvoltärii intereselor comer-
ciale i industriale, atat ale supu0lor lor ea 0 ale 01.1

www.dacoromanica.ro
JANUAR113 1868 CUVANTARI 5/

Vin acum la o chestiune ce in zilele din urmä a devenit foarte

delicatä, chestiunea IsraeliIilor. Cu aceasta ocaziune repet declara-
Iiunea ce in mai multe randuri a facut guvernul Meu. Daca na-Ounea
romana in alte timpuri nu s'a abä.tut dela principiile de umanitate
si de toleran religioasä, ea nu va incepe astäzi, in al XIX secol,
sub Domnia Mea, a viola aceste sfinte principii. i (lac-a unii, pro-
fitand de oarecare suferime economice, s'au Incercat a pune chestiunea
pe terenul religios si au cautat a destepta sentimentele de ura
contra IsraeliTilor in genere, precum s'a vazut in ultimele eveni-
mente la Calärasi si Barlad, puteli fi siguri ca acele cercari se vor
nimici, caci legile %aril dau destule mijloace guvernului Meu, spre
a descoperi adevärul si a pune capät unor asemenea uneltiri, cat
spre a asigura societatea romanä contra relelor rezultate econo-
mice ce aduce dupä sine vagabondajul.
Reformele radicale ce s'au facut In acesti din-urma ani In Romania,
schimband condiÇiunile deosebitelor clase ale societaIii i chiar ale
intereselor materiale, lipsa de timpul necesar spre a face toate legile
speciale si mai ales administrative? care sa conducä pe funcIionari
In regularea afacerilor de toatà ziva, nestabilitatea guvernelor pana
la fundarea unei Dinastii, sunt cauze atat de puternice pentru ca
administraIiunea sä fie Incà departe de a räspunde la toate indato-
ririle sale ; cu toate acestea, mulomitä spiritului de asimilare al
poporului roman? a fost destul scurtul interval de un an i jumä-
tate, pentru ca sà putem constata o sim/itoare imbunatgire In
administraIiunea noasträ:
Prin o schimbare radicala a condit,iunilor proprietaiii i muncii,
care in alte Çàri s'au fäcut In timp de ,secole, lumea era foarte mult
eu drept ingrijatä, ca producIiunea agricolä sä nu fie reclusa.
asa incat abia sa ajungä la strictul nutriment al locuitorilor i astfel
exportaIiunea, pana acurn mai singura sorginte de avulie a Ro-
maniei, sa inceteze. Doi ani insá au fost indestul la noi, pentru ca
lib ertatea maned si a propriefälii sà dea roadele cele frumoase
pentru ea Romanii sä se poata orienta In noua lor condiIiune ca
producatori. Astfel sra väzut, In anul incetat, cá producOunea agricola
a intrecut pe a tuturor anilor ce au preces aplicarea legii rurale ;
fära prezumOune pot zice cä administra-punea n'a contribuit pulin
la acest rezultat, prin o activà i inteligenta procedare, a inlesni con-
tractarile si a le executa la timp i Intr'un mod drept si nepärtinitor.

www.dacoromanica.ro
52 REGLE CAROL X

Legi pentru crearea unei case de asigurare contra foametei

0 a epizootiei, pentru poliçia ruralä, inenitä a päzi averea 0 pro-
ducerea cultivatorilor, pentru descentralizarea administrativä, care
are de rezultat a da intereselor locale o mai repede satisfacere,
pentru crearea de cäi judeTene i eomunale, ce vi se vor prezenta
In aceastä sesiune, vor da avant i impulsiune producerii nmionale.
In ce se atinge de finanTele tärii, Ministrul Meu de FinanIe vä
ya spune, cu ocaziunea bugetului, situaliunea lor. Nu Mä pot
insá opri de a constata aici imbunätälirea ce s'a efectuat deja 0
In aceastä ramurä. Aceasta o datorim bärbäliei poporului, care,
ajutat de binecuvantarea diving, a indoit producerea naliona15.;
o datorim unei percepiiuni mai active §i mai scrupuloase a veni-
turilor ì unei mai drepte reparTiri A pläPlor.
FuncIionarii Statului, ce de multe ori u erau plätiçi pe cate
nouä luni, acum se plätesc regulat. Mandatele 0 bonurile tezaurului,
care in cei din urmä ani se scomptau cu un scäzämânt, ce devenise
aproape normal, de 30 la sutä, astäzi nu mai au nevoe sä fie scomp-
tate, tezaurul hind in stare a le pläti.
Casa de lichidare a fost preväzutä cu toate capitalele necesarii
spre a efectua toate räspunderile ei, atat pentru prezinte cat 0
pentru rämä§iIele trecutului §i a avea inca pe fiecare zi o rezervä.
Acum s'au luat masuri ca plata dobanzilor sä se faa 0 la casieriile
de judele 0 peste pulin speräm ca vom putea face ca cupoanele
sä fie plätite pe loc 0 la Paris 0 la Berlin 0 la Viena.
Casa de lichidare aflandu-se In a§a pozi-Oune, obliga/iunile rurale
s'au ridicat dela cursul de 63 la acela de 78 la 8u-rd.
Cu bate acestea, tiçi cá sistema noastrà financiará i adminis-
traIiunea au trebuin0 de imbunätäIiri i simplificari, pe care Iara
le a§teaptá de mai mult timp.
Organizarea puferii armate dupà principiile adoptate astäzi
mai in toatà lumea civilizatä a fost la Romani o tradiOune na/ionalä,
o idee räspandità i simtitä de to.ti, Inca inainte de a deveni o
credinfá zuropeanä. Geänicerii i doroba4i au fost incercare de
reconstituire, de care trebue sá /inem socotealä. Daca cond4iunile
sociale 0 economice, In care se afla Iara Inainte de ultimele reforme
§i alte Imprejuräri de diferite natnri, au impiedicat acea reconsti-
tuire de a se completa intru toate, astäzi vedem cà reorganizarea
armatei noastre a devenit posibila 0 a ea este o necesitate absoluttt,

www.dacoromanica.ro
1ANUARIE 1868 CUVA.NTA.R1 53

atat din punctul de vedere economic, cat 0 din acela al Indatoririlor

noastre politice, care ne face o condiVune de existenia
din pastrarea neutralitaIii noastre. Ministrul Meu de Resbel va va
prezenta proiectele menite a reconstitui intr'un mod definitiv
indestulator aceasta institu-pune naIionala.
La noi mai mult cleat ori unde, Biserica, dark' de caracterul
sau propriu, a avut 0 un caracter cu totul naVonal, Ea s'a Inal/at
ori a periculat cu marirea sau scaderea nqiunii. Era dar natural
ca, reintrand In posesiunea drepturilor sale stiabune, cele din-Usti
preocupari ale poporului roman sa fie de a reda Bisericii sale vechiul
sau lustru. Reformele incercate de guvernul trecut spre a ajunge
la acest seep fiind precipitate, au dat ocaziune a se crede ea ar voi
a se abate dela dogmele marii comunitali ortodoxe. Guvernul Meu,
voind a face sa dispara aceasta cat mai curand, va va prezenta un
proiect de lege, care, pastrand autocefalia Bisericii române, va da
garanIii puternice, cà voim a ramâne in sanul comunitaIii orto doxe
rasaritene.
Statul roman consacra, In compara/iune cu, alte State, sume des-
tul de mari instrucOunii publice; Insa. ()rick de multe ar mai
consacra, ele ar fi nemerit IntrebuinIate, caci sunt cheltuelile cele
mai producatoare ce face un Stat. Putem zice fàrà presumOune ca
rezultatele instrucIiunii publice sunt destul de simIitoare la noi;
dar totdeodata trebue sa marturisim cà, deed ea ar fi fost orga-
nizata intr'un mod sistematic i daca s'ar fi dat totdeauna prefe-
riff/a trebuinIelor celor mai neapäratd, daca s'ar fi acordat o mai
mare atenOune pentru formarea institutorilor chemaIi a invata
tinerimea, rezultatele ar fi fost mult mai mari ; din nenorocire
Insä, pentru pregatirea acestora abia s'a facut un Inceput anii
trecuIi la Ia0 0 In anul Incetat la Bucure§ti. Ministrul Meu de
Culte i InstrucIiune publica va va comunica toate sporirile facute
In anul expirat i reformele de care instruc/iunea publica are nevoie
spre a lua o desvoltare mai mare 0 mai ra/ionabila.
Agricultura, comequl 0 industria naIionala cer imperios,
pe langa crearea de institqiuni de credit, &Ai de comunica-
Iiune.
Insemnatele sacrificii care s'au facut pan& astä'zi pentru lucra-
rile publice, din nefericire n'au dat rezultate ce Iara era In drept
a wepta.

www.dacoromanica.ro
54 REGELE CAROL I

Guvernul Meu a cautat a repara, pe cat se poate, greplele din

trecut. Ministrul Meu de Agricultura, Comer l Lucrari Publice,
Inca din sesiunea trecuta v'a inaintat cererea unei concesiuni de
drum de fier pentru partea de peste Milcov i puteli fi incredirgqi
ea aceasta nu va fi singura cerere de asemenea natura, fie pentru
partea de dincolo, fie pentru partea cea de dincoace de Milcov,
in fa-la careia aveli a va afla.
Nepasarea ce a aratat -Ora pentru navigarea Dunärii am platit-o
scump, mai ales anul acesta, caci aflandu-ne la discreVunea unei
singure cornpanii, Tarà alta concurenp, n'am putut exporta nici
a patra parte din productele ce avem disponibile 0 pe acele chiar
Cu un navlu Impatrit de cel obicinuit. Atrag serioasa d-voastre
atemiune asupra acestei nevoi, pot zice na-ponale i sper ca nu veli
crula sacrificiile ce ar cere crearea unei noui companii.
Inca din anul trecut vi s'a prezentat o convenOune incheiata
intre Rusia, Austria 0 Romania, care avea de scop navigabilitatea
Prutului. Ea a provocat obiecOuni serioase fostei
Camere, care a gasit c'd nu este destul de Etsigurktoare pentru inte-
resele noastre naçionale. Dupa ni§te convorbiri urmate asupra acestei
chestiuni, ()red ea pot a va asigura de intenOunile celor doua Puteri
contractante, de a ne da, prin acte adiponale, toate garaaliile ce
se vor gasi de cuviinp. Navigabilitatea Prutului, d-lor, raspunde
la trebuin-lele unei mari parIi a Romaniei de peste Milcov
preuna cu ogle ferate, cu emanciparea embaticurilor din Ia0,
pentru care Inca din anul trecut Ministrul Meu v'a prezentat un
proiect, ea constitue o justa compensare pentru vechea capitala a
Moldovei, care nu va inceta niciodata de a fi a doua a Noastra
rqediala.
Justilia a atras asemenea serioasa atenIiune a guvernului Meu.
A ridica aceasta ramura a .puterii Statului la gradul de moralitate
i de demnitate necesara spre a putea exercita o aqiune salutarie
asupra societaiii, a fost preocuparea constanta a guvernului. Datoria
noastra este acum a remedia defectele ce exista in legisla-liunea
noastra. Spre a ajunge la acest rezultat, Ministrul Meu de Justi-lie
vä va prezenta mai toate proiectele prevazute prin Constituliune.
D-lor Senatori i d-lor DeputaIi, am atins numai puncturile
principale ale obiectelor ce sunte-p chemap a regula ; cu toate
acestea, putut vedea cat de mare 0 laborioasa este misiunea

www.dacoromanica.ro
 IANUARIE 1868 CUVANTARI 55

d-voastre. Sunt incredinot ca verp fi la inalTimea acestei misiuni

cA pentru, realizarea adevaratului progres nu vb.' va lipsi nici
activitatea, nici prudenIa.
Este mai mult de un an, de and Mà aflam tot In acest loc,
incunjurat de reprezentanIii naliunii, 0 le ziceam: La lucru, Ro-
mani! La lucru cu zel i patriotism! Astazi nu pot cleat a repeIi
acele cuvinte, rugandu-vA cu stäruima a dovedi acum, cà sunteti
demni de increderea ce a pus Tara in domniile voastre.
Dumnezeu sä binecuvanteze lucrArile d-voastre i sä proteje
R °mania.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare pentru anul 1868
este deschisà.
CAROL.
te fan Golescu, I. C. BA:Manzi, G. Adrian, Dtm. Gu,sti, Ant. Anon, P. Donici.
(M. 0., 1868, nr. 2, p. 13).
77,
Domnul la A dresa Senatului.
21 lan.I2 Fe'. 1868.
Mitropolitul Primat asigura concursul Senatului la opera governului pentru
binele Rominiei i gloria crescanda. a Augustei Familii. Domnul mulIumeqte
pentru bunele
Sunt foarte sinnitor de bundle urAri 0 de simIimintele leale
de devotament ce-Mi exprimaIi. GrAbirea ce atfi pus a veni in corp
In jurul Meu MA m4cA adanc i voiu pAstra cea mai vie aducere
aminte de aceast% mAgulitoare urmare.
(M. 0., 1868, nr, 18, p. 111).

78.
Domnul la Adresa Adunirii Deputatilor.
23 lan./4 Febr. 1868.
Camera, prin Preqedintele dr. A. Fetu, comunica sinnimintele de iubire
de devotament pentru M. S. Adunarea, Inapreura cu guvernul, va cauta :a
satisfacl toate nevoile çári.i. Chestia israelita va dobandi o solutie potrivita
dreptalii, í intereselor poporului roman. Domnul multumegte pentru devo-
tamentul i asigurärile date de Camera.
Aceasta Adresä este pentru Mine cu atat mai prelioasä, vkand
ea toatA Camera s'a grabit a Mi-o prezenta. Va mulIumesc de

www.dacoromanica.ro
56 REGULE CAROL

aceastä mägulitoare aten-tiune, precum gi de sim-timintele gi de

urärile bine sim-tite ce-Mi exprimati; mai ales insä vä multumesc
de asigurArile ce-Mi dati gi care-Mi sunt cu deosebire scumpe. Am
ferma incredere, cá vä gettbi a da o solu-tiune promptä i satis-
fAcAtoare chestiunilor importante i ca ve-ti da tot concursul guver-
nului Meu, pentru a-i ugura sarcina; astf el -tara intreagä i Domni-
torul ei vá vor fi recunosatori.
(M. O., 1868, nr. 18, p. 111).

Domnul eitre Agentul Frantei.

28 Apriliell0 Mai 1868.
Mellinet, Agent ì Consul general al Framei, prezintä scrisorile de acre-
ditare i asigura din partea Impäratului de constantä amicitie ; face apoi uräri
pentru fericirea personall a M. S. i prosperarea natiumi romine. Domnul
exprimä recunogtinta Sa pentru interesul i simpatia ce Napoleon III aratä
Rorainiei.
Primind scrisorile care vä acrediteazä in calitate de Agent
Consul general pe langä Mine, Mä simt fericit a avea din nou oca-
ziunea de a exprima toatá recunogtinta Mea pentru viul interes,
simpatiile i solicitudinea ce Majestatea Sa Tmpäratul, Augustul
vostru Suveran, a avut totdeauna pentru Romania. Cu fericire
väd o nouä dovadä a binevoitoarelor sale dispozi-Ouni in gratioasele
aten-Ouni, cu care Majestatea Sa a binevoit in mod special a vä
insärcina gi care Ma miged actanc. Fili convins, d-le Agent gi Consul
general, ca Romania niciodatä nu va uita toate ate Franta a
facut pentru (lama i c6-i va conserva totdeauna sim-timinte de
vie recunogtin-ta.
Guvernul Meu se va gräbi a vä face misiunea ce vä este lucre-
dintata cat se va putea mai lesnicioasä gi mai placuta, i 'n once
imprejurare pute-ti conta pe sprijinul Meu.
(M. O., 1868, nr. 96, p. 601).

Domnul aka Primarul Capitalei.

10/22 Mai 1868.
Aniversarea zilei de 10 Mai pe aimpul Libertiifti, In Bucurelti, prin o ser-
bare cimpeneasci, unde Domnul e primit la Arcul de Triumf Ináltat ad-hoc.,
Primarul Capitalei In numele Capitalei i al judeIelor seuti pe Domn cu

www.dacoromanica.ro
 IUNIE 1868 CIIVINTXRI 57

caldura inspirata de devotamentul M. S. pentru Pattie oi cu iubire inspirati

de virtutile Sale, virtuti care purifica natiunea de impuritatilc trecutulm.
Carol I spune cà a sinatit poporul roman tank., Cu sperante nemarginite In
viitor i cu credinta In bine ca i El si aceste constatari Il intaresc In misiunea
ce are de implinit.

Domnule Primar,
Domnilor Delegqi,
Astazi doi ani, pentru intaia data, poporul roman se manifesta
Mie prin acela din Capitala i negre§it ea' cele din-UM impresiuni
au hotkit despre destinurile noastre. L-am simlit tank ca i Mine,
Cu o speranIa nemarginitä in viitor ca i Mine, cu credinIa In bine
ca i Mine. De atunci am strabatut toate unghiurile Romaniei
M'am convins ea Bucurwii au fost credincioasa expresiune a
napunii. Acest contact necurmat eu naliunea M'a Intarit in cele
dintai impresiuni i M'am asigurat despre virtutile poporului, la
ale carui destinuri ProvidenIa M'a chennat sa prepd.
Primesc tiara magulitoarele felicitari ce-Mi adresali, caci ele
se rasfrang asupra intregi, fiindca Domnitorul unei naTiuni
libere nu poate fi deck adevarata sa expresiune, adevaratul ei
reprezentant.
(M. 0., 1868, nr. 106, p. 662).

81.
Mesaj la inehiderea Adunirii Deputapor.
10/22 lunie 1868.
Senatul fusese disolvat la 2 lunie. Adunarea Deputatilor, neputand con-
tinua lucrari/e, e bichisa.

Domnilor Deputa#,
La deschiderea sesiunii actuale am expus increderea Mea In
domniile voastre, bazata pe convingerea ce aveam i am, ca ori
de cate ori un guvern face cu sinceritate i lealitate apel la lark
va gasi inteinsa un räsunet puternic.
Sesiunea ce expira astazi Mi-a dovedit ea nu Ma in§elam i sunt
fericit a constAtp eä, dupa Constituanta, Adunarea actuala este
aceea care a faeut cele .mai mari 9.1 mai importante legi; i, ca
nu citez aci decal trei, voiu aduce anainte cá ali inzestrat Iara

www.dacoromanica.ro
58 REGELE CAROL I

eu legea organizärii armatei, a politiei rurale gi a drumurilor de

fier, care sunt menite a produce rezultatele cele mai fecunde pentru
prosperitatea i intärirea material ä gi moralä a României.
Daca efectele unora din legile ce ati votat -au fost intärziate
prin cauzele ce au adus disdvarea Senatului, am, d-lor Deputati,
ferma i deplina credinp, eä Senatul viitor, räspunzänd mai bine
la sperantele i agteptarile Romániei, ne va face sä recägtigärn
timpul pierdut.
Multumirile ce vin a vä exprima pentru lucrärile insemnate
ce ati sAvargit gi pentru concursul leal, patriotic gi inteligent ce
dat guvernului Meu, färä nici o preocupare de partida, sunt
sigur, d-lor Deputati, gäsit deja in congtiinta domniilor
voastre i ca, intorcându-vä pe la districte, le yeti afla gi mai pu-
ternice in mijlocul concetätenilor domniilor voastre, in recunogtinIa
tuturor Românilor.
Dumnezeu sä Vä aiM intru a sa sfântä paz.
Sesiunea anului 1867/1868 este inchisä.
CAROL.
J. C. Briitianu, G. Adrian, D. Gusti, Anton I. Amon , P. Donict.
(M. O., 1868, nr. 131, p. 843).

82.

Domnul citre cei ce-L

19/31 lulie-24 Iulie/ 5 Aug. 1868.
Cu ocazia e1toriei in judetele Mused, Arge§ §i Dâmbovita, Domnuil e,
intampinat eu uriri de bunavenire eirora le rispunde.

Primarului din Pite§ti:

Vä mulIumesc pentru iubirea ce-Mi arätati cu
ocazia trecerii mele pe aci.
Preledintelui Consilmlui general al judetului Museel:
Cu a d-voastre ingrijire gi cu braIele locuitorilor, sper in curând
a avea acest drum <spre frontiera Austriei>, atfit de dorit gi de folo-
sitor pentru

www.dacoromanica.ro
IULIE 1868 CITVANTX.RI 59

Primarului comunei Dragoslavele:

Sunt prea bucuros afländu-Mä In mijlocul vostru, In aceste locuri
ap de grele i märeTe, care In curänd se vor u§ura prin braIele
voastre ; primirea voasträ 111á face mai mult a Mä Ingriji de traiul
vostru cel bun, care e 0 fericirea Mea.

Locuitorilor din Rucar:

Bunilor locuitori, aceastä mizerie, cu ajutorul lui Dumnezeu,
se va Inlätura 0 se va face 0 acolo un drum de comunica/iune, spre
uprarea voasträ i folosul àrii Intregi.
Primarului din Targoviste:
Voi fi fericit când voiu cunoa§te cu deplinAtate tara i trebuin-
tele locuitorilor. Eu prin d-ta mulIumesc Tärgovi§tenilor de iubirea
ce-Mi aratä.

Locuitonlor din comuna Baldana-Fundata:

Aceste manifestäri de iubire umpländu-Mi sufletul de mul/u-
mire, 1mi impun totodatä i datoria de a lucra cu Indoite puteri
la fericirea României care este 0 a Mea.
(M. 0., 1868, nr. 175, p. 1027-8).

83.
Domnul la *eoala de Agrieulturi dela Pantelimon.
27 lulie/8 August 1868.
Domnul merge la Pantelimon la hramul mânistiril i pune temelia ospi-
ciului de infirm'. Directorul Scoalei de Agricultura, P. S. Aurelian, Intros
expune programul 9colalei, care s'a reformat dupa dispoziliunile M.
Sale. Domnul constata progresul gcoalei 9i pentru fncurajarea elevilor le
Imparte promu i medalii.

Am mulIumirea de a constata di §coala a fäcut progres.

Spre incurajare, impart premiurile i medaliile destinate pentru
elevii care s'au distins 0 la anul viitor sper a Incorone 0 pe cei
care vor Indoi siinçele pentru a ajunge pe colegii lor.
(M. 0., 1868, nr. 172, p. 1016).

www.dacoromanica.ro
60 REGELE CAELOL I

Domnul cätre coi ce-L intimpini.

14/26-18/30 August 1868.
Cu ocaziunea cälatoriei prrn Muntii Dimbovitei i ai Prahovei, locuitorii
prezinti Domnului uriri de bunä venire la care Domnul räspunde bucuros.
Preotului din comuna Mägura:
Eu sunt plin de bucurie, putAndu-vA pentru hit'Ea oar&
vizita In pacinicile voastre case.
(M. 0., 1868, in% 191, p. 1091).
Primarului din comuna Provita-de-Sus, Ionitä Olteanu.
SA trfiiIi i voi, bunilor locuitori ai munIilor!
(m. 0., 1868, nr. 191, 1)0091).
Primarului din comuna Brebu:
Imi pare bine ea am venit sà vA vAd aci i vA mulIumesc pentru
urArile ce-Mi adresaIi.
(M. 0., 1868, nr. 191, p. 1092).

Mesaj la convocarea Senatului.

2/14 Septemvrie 1868.
Senatul e convocat In sesiune extraordinark conform Constitutiei i pentru
solutionarea chestiunii construirii clilor ferate.
Domnilor Senatori,
V'am convocat astAzi, la 2 Septemvrie, n sesiune extraordinarA,
atAt In conformitatea literei Constitu-punii, care prin art. 95 cere,
In caz de disolvarea uneia din Adunäri, convocarea Corpurilor
Legiuitoare in termen de trei luni, eat i spre a da chestiunii cailor
ferate soluOunea ce Iara aTteaptA cu neradare a vedea cu o zi
mai curAnd.
Eu recomand acest important proiect de lege la matura clib-
zuire a Senatului.
Dumnezeu sA binecuvAnteze lucrb'xile domniilor voastre.
Sesiunea extraordinarA a Senatului este deschisA.
Dat In Bucurqti, 2 Septemvrie 1868.
CAROL.
I. C. Bnitianu, D. Gustii Anton I. Anon, P. Donici.
(M. 0., 1868, nr. 198, p. 1119).

www.dacoromanica.ro
 SEPTNMVRIE 1868 CuvANTXRI 61

Mesaj la convocarea Adunirii Deputatilor.

2/14 Septemprie 1868.
Adunarea Deputatilor, convocati conform Constitutiei ()data cu Senatul,
are a se ocupa cu bugetul exercitiufui 1869.
Domnilor Deputati,
In urmarea disolvarii Senatului 0 in conformitatea literii Con-
stituPunii, Eu am convocat pe ce! nou, In tennenul prescris de art.
9, pentru astazi, 2 Septemvrie.
Art. 81 din Constitupune cerand ca, deodata cu Senatul, sa fie
convocata 0 Adunarea Deputa-Plor, d-vohstre a-Çi fost dar asemenea
convocaP In sesiune extraordinara.
Pe lânga celelalte lucrari ramase din sesiunea trecuta, ve-P
avea a va ocupa in aceasta sesiune, domnilor Deputa/i 0 cu bud-
getul exerci-pului 1869.
Dumnezeu sa binecuvanteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea extraordinara a Adunarii DeputaPlor este deschisa.
Dat in Bucurwi, 2 Septemvrie 1868. CAROL.
/. C. Brit-harm, D. Gust', Anton I. Arlon, P. Donici.
(M. 0., 1868, nr. 198, p. 1119).

Domnul &Aire Consulul Greciei.

7/19 Septemprie 1868.
T. Axelov, Consulul general al Greciei, prezinti scrisorile de acreditare fli
adaugi ci misiunea lui este mentinerea ai desv'oltarea bunelor relatiuni
intre Grecia ai România. Carol I crede ci legiturile dintre Greci ai Romini
vor deveni din zi in zi mai !tibiae.
'Tad Cu mare placere in numirea d-voastre In calitate de Consul
general al Greciei in Romania o not& marturie, ce-Mi da Augustul
d-voastre stäpan, Regele, despre a Sa amiciPe, care-Mi este atat
de scump a.
Sper ca bunele rela-Puni ce au existat in totdeauna intre Eleni
0 Romani nu se vor desvolta numai, dar ele vor deveni din zi In
zi mai intime pentru fericirea reciproca a ambelor napuni.
Guvernul Meu va face tot ce sta in putin/a Ba, ca misiunea
d-voastre sa devina cat se poate mai upara 0 mai placuta.
(m. 0., 1868, nr. 203, p. 1139).

www.dacoromanica.ro
62 REGELE CAROL I

Domnul la inaugurarea lucriírilor c. f. Buc.-Cialati.

10/22 SeptemPrie 1868.
In prezenta raungtrilor, a antreprenorului Dr. Strussberg, In str. Targo-
vigtea, M. Sa a dat cele dintat lovrturi de sapa pentru terasamentele caii ferate
BucurestiGalati. La gustarea of enta, asistentu au inehmat in sanatatea M.
Sale, iar Domnul a raspuns cu urarea ea inteun an sa se inaugureze intreaga
linie.
Sper cii, de astazi intr'un an, vom inchina al doilea pahar,
pentru a inaugura unja intreaga in tot parcursul.
(M. 0., 1868, tu.. 205, p. 1141).

Domnul ciitre membrii Soc. Lit. Romano,.

15/27 Septemyrie 1868.
La descluderea sesiunii Soc. Literare Romine, Domnul sine o cuvantare
in care spune ca e mandru ca se elk intre membrii &caste' Institutii gi ca
protector. Cultivarea artelor gi gtiintelor de catre un popor aunt marirea, taria
gi independent& acelui popor.
Sunt mandru de a MA afla astazi in mijlocul domniilor voastre
ca membru, dar §i ca protector. Vad cu mare bucurie di ai pus
iute fundamentul pentru literatura 9i limba noastra, spre a ridica
acum templul lui Apollon in Romania.
Istoria ne arata cà o na/iune, care line la desvoltarea artelor
§i a tiirrolor, ajunge lesne acest fericit scop, care este marirea,
taria §i independenia unui popor.
Doresc deci, ca toate lucrarile domniilor voastre sa fie bine-
cuvantate, pentru fericirea Romanilor.
(Regale Carol I, Cuv. fi. Scrts., I, p. 122).

Masai la inchiderea Senatului.

21 Sept./3 Oct. 1868.
Senatul, convocat in sesiune extraordmara, voteaza concesia constrturit
cailor ferate si e inehis.
Domnilor Senatori,
Convocandu-va in sesiune extraordinara, ca sa Ma conform
art. 95 din Constitupune §i. ca A Vit pun cu o ora mai inainte in

www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1866 CUVANTA.RI 63

pozipune de a dota ;ara cu drumuri de fier, qtiam ca vä expun

la un mare sacrificiu, acela de a päräsi interesele d-voastre agricole
In timpul cel mai emininte. Graba ce pus de a raspunde la apelul
Meu i activitatea ce a domnit in lucrarile d-voastre au fost satis-
faqiunea cea mai vie ce ali putut da Várii i Mie, pentru care vä
mulIumesc din inim.ä.
Acum, domnilor Senatori, dupà ce fäcut datoria in inte-
resul binelui public, puteti a vä intoarce in districtele d-voastre
0 a vä ocupa de interesele d-voastre, siguri fiind ea Prea Puternicul
va binecuvânta ostenelele ce dat, atat ca cetäleni, cat i ca
pärin;i de familie.
Sesiunea extraordinarä a Senatului este inchisa.
CAROL.
Ntcolae Golescu, I. C. Breltianu, D. Gusti, Anton I. Arton, P. Donm.
(M. 0., 1868, nr. 214, p. 1189).

91.

Mesaj pentru inchiderea Adunirii Deputatilor.

21 Sept.I3 Oct. 1868.
Adunarea Deputatilor, neputandu-se completa In sesiune extraordinari, nu
lucreazi si Domnul Inchide Sesiunea.

Domnilor Deputa;i,
Conformându-Mä literei ConstituOunii, a trebuit sà và convac,
deodatä cu Senatul, in timpul cel mai emininte al anului, cand inte-
resele agricole reclama prezenta celor mai mulIi dintre d-voastre.
Aceasta fiind negre0t cauza din care Adunarea DeputaIilor nu s'a
putut completa in aceasa sesiune i, spre a nu adauga sacrificiile
ce fácut prim graba ce qi pus, raspunzfind la apelul Meu, Eu
declar sesiunea extraordinara a Adunärii DeputaIilor inchisä.
CAROL.
Nicolae Golescu, I. C. Briittanu, D. Gusti, Anton I. Arion, P. Donici.
(M. 0., 1868, nr. 215, p. 1193),

www.dacoromanica.ro
64 REGELE CAROL I

Domnul la toastul Colonelului Cernat.

1/13 Octomprie 1868.
Domnul impreuna cu Colonelul de Stat-Major Krenski, din armata pru-
siana, viziteazi cazarma Reg. 5 de linie li asistl la exercitiile divizionului de
instructie. Fiind ora mesei, Colonelul Cernat invita pe oaspeti la masa, iar la
sfAreitul dejunului, Cernat exprimA, din partea ofiterilor, recunoltinti pentru
onoarea ce le-a ficut, Regimentul asteptind ocaziunea de ali dovedi devo-
tamentul. Domnul multumelte pentru sentimentele exprimate, Mudind in
acela; timp organizarea mesei oirterilor la acest regiment.
VA mulIum esc din inimä pentru simIimintele ce-Mi exprima-O_
Sunt totdeauna fericit cAnd MA aflu la un loe cu armata ; F,3i orga-
nizaIiunea in acest corp a mesei ofiIerilor, astfel dupä cum am dorit-o,
imi face cea mai mare pläcere. Ofilerii aflAndu-se astfel impreunA
maL mult timp, spiritul de corp O amoarea reciproch de camarazi
se vor mOri.
Sper cA, in curAnd, exemplul ce dä regimentul al 5-lea va fi
urmat O de celelalte corpuri.
SA trAiasa regimentul al 5-lea I
(M. O., 1868, nr. 223, p. 2029).

Domnul aire Agentul Italiei.

4/16 NoemPrie 1868.
Baronul Faya, Agent gi Consul general al Italiei, prezinti scrisorile de acre-
ditare, adiugind ci misiunea sa este de a mentine ;i a desvolta raporturile
bune dintre Italia li Rominia, la care Domnul, relevind simpatia vio ami-
citia Regelui Italiei pentru Rominia gi Suveranul ei, crede ci bunele relatiuni
nu vor inceta de a se intiri.

Domnule Agent,
Sunt prea fericit, primind scrisorile voastre de acreditare, a
gAsi o nouä ocaziune spre a exprima reprezentantului Italiei in
RomAnia adAnca 0 sincera Mea recumntinIä pentru probele nume-
roase de interes, de simpatie §i. de amiciIie ce Maiestatea Sa Regele,
Augustul vostru Suveran, nu inceteazä a da Iárii cAt 0 persoanei
Mele. Vä va fi foarte lesne, domnule Agent, a intre-line hunde

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1868 COVINTIRI 65

relaIiuni deja a-tat de bine stabilite intre ambele Iari. Guvernul

Meu se va grabi a va face misiunea cat se poate mai placuta ; cat
despre Mine, doresc s'o impliniIi mulp 0 indelungaIi ani.
(M. O., 1868, nr. 249, p. 2133).

94.
Masai la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Nov. 1868.
Domnul traseaza situatia generall a prii §i expune in linii mari
proiectele de legi ce trebuesc votate pentru bunul mars al treburilor publice.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Aflandu-Ma astäzi fin mijlocul domniilor voastre, cel dinta i
simIimant de datorie ce se de;teapta in inima Mea, ca 0 intea
d-voastre, negresit, este de a mul/umi Cerului, ca 0 in anul acesta
a intins asupra noastra binecuvantarea Sa de pace 0 de abun-
denTä. intr'adevar, nu numai ca am putut exporta in acest an
intreit decal altä data', dar rezervele ce nu s'au exportat inca sunt
imense. Aceasta prosperitate a dovedit ca, daca nenorocirile din
urma au fost un bold spre a ne imbärbata ca sa luptam contra lor,
soarta buna este 0 ea pentru popoarele cele viguroase un stimulent
puternic pentru desvoltarea activitaTii nalionale.
Daca, domnilor, am eonstatat ch fericire marea cre;tere a acti-
vitalii poporului roman, imi implinesc o datorie constatand buna
iordine ce domne;te in toata Tara; pot zice cu mandrie cà na-Ounea
romana inainteazä' cu pa0 repezi spre a ocupa un loc in socie-
latea moderna, unde naTiunile se clasifica dupa garanTiile ce dau de
moralitate, dupa titlurile de serviciuri ce aduc umanita/ii.
Un incident numai a venit sa turbure aceasta armonioasa stare
de lucruri: acela dela Petrosani, unde un numar de straini, favo-
rizaIi de situqiunea localit4ii, a putut dejuca supravegherea
autoritaTilor noastre, putandu-se intruni 0 trece Dunarea.
Desvoltarea tuturor ramurilor activitaIii nalionale cere ca
administrqiunea sa devinä din zi in zi mai in raport cu necesitaIile
sociale. AO facut mult, d-lor, pentru aeeasta in sesiunea trecuta.

www.dacoromanica.ro
66 REGELE CAROL I

Guvernul Meu cautà, la rândul säu, CA aducä imbunät4irire ce-I

privesc.
Dar spre a ajunge la aceasta, trebue sà. Iinem de aproape In
vedere starea financiarä, dela care depinde toatä desvoltarea mate-
rialä a unui Stat 0 pentru care creditul este adeväratul dinamo-
metru. In privinIa aceasta, constatäm cu bucurie, cà efectele
publice, sporite in anul 1867 cu 15 la sutä, s'au urcat in acest an
inc6 cu 18. Astfel, obligqiunile rurale, care la inceputul anului
acestuia aveau curs de 78, acum se cumpärä cu 96, iar obliga/iunile
Oppenheim cu 84, Si cum putea fi intr'altfel, când acum, nu numai
a bugetele noastre nu se echilibreazä en un deficit, dar ele lasä
incä un excedent?
Intr'adevär, exerci/iul anului 1867 s'a inchis cu un prisos de
peste 20 milioane lei vechi, cu care s'a putut acopen i deficitul
anului 1866, {Aril sä mai fim nevoiIi a recurge la un nou imprumut.
Exercipul anului curent, dacà nu va läsa un prisos a-at de mare,
nu trebue sä uitäm ate imbunätäIiri s'au adus in deosebitele
servicii, cate construcIiuni qi mai cu seamä ea-Le reparqiuni s'au
fäcut. Bugetele anului viitor, ce sunt in cercetarea comisiunii
d-voastre, vä IncredinTeaza csá era imprumuturilor este inchisä 0
cä nici contribuabililor nu se cer sacrificiuri noi, de0 avem cu dru-
murile de fier 0 cu organizarea armatei cheltueli extraordinare de
intilia ordine.
Sä nu uitäm asemenea, ca datoria noasträ, nefiind consolidatä,
ea se stinge pe tot anul prin anuit4i. Väzand a situapunea
noastrà financiara s'a ameliorat, putem asemenea fi mai siguri de
a putea face onoare angajamentelor luate de guvernul trecut pentru
rezolvarea chestiunii mânästirilor zise inchinate, fail a avea recurs
la un imprumut, caci speräm, d-lor, c'd comunit4ile din Turcia,
ce sunt interesate, nu vor mai pune piedicA de a primi sumele
consacrate lor.
Un lucru din cele mai esenIiale, asupra cäruia atrag aten-Ounea
d-vnasträ, este instrucOunea publicä 0 mai cu seamä §coalele pri-
tnare, pentru care cred cä sacrificiile ce aduce o Iarà nu sunt nici-
odatä prea mari, fiindeä se plátesc in urmä cu interese indoite.
In privinIa aceasta, s'au infiiniat in Iarä un numär insemnat de
§coale rurale de model, despre care am constatat cu pläcere ca
produc deja fructele dorite; pentru formarea invä-ptorilor au

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1863 CUVANTARI 67

inceput a se deschide §coale normale In districte, prin laudabila

iniTiativa a cetätenilor, din care se vede ea se simte imperioasa
necesitate a grabi 0 a inlesni desvoltarea luminärii poporului.
Mijloacele ce ai dat domniile voastre guvernului Men\ 1-au pus
in stare de a repara un numär mare de biserici ce ameninIau a
cädea in ruin.; cu toate acestea, mai ramane Inca mult de facut
In privinIa aceasta i este o datorie a tarii 0 a guvernului de a
ingriji ca monumentele sacre, ridicate de strabunii no0ri, sâ se
pästreze In toatä splendoarea ion, prin care se inalIä 0 se insu-
fle-mte sinnimantul moral al poporului i i se nobileaza inima.
In ceea ce ramäsesem mai Inapoi de societaIile civilizate, sunt
mijloacele de circulqiune. In anul acesta pot zice ea' am fäcut
pa0 enormi pentru realizaren celor din-CAL Astfel dar, daca legisla-
tura anului acestuia n'ar fi facut cleat atat, tot este de ajuns spre
numele ne9ters in analele noastre, precum i in inimele
Românilor. LW° singura legislaturä' Inzestrat *Ora Cu o linie
de cai ferate, care leagä amandouä capitalele %aril 0 Romania
intreaga cu Occidentul i Orientul. Açi fäcut Inca, prin legea ce
açi votat pentru §osele, ca toate unghiurile sa se poata pune
in relqiune cu cäile ferate.
Putern, dar fi siguri, ca liniile ferate nu vor fi o sarcina care va
apasa tezaurul, ci din contra, &and un non i puternic avant des-
voltarii nalionale, vor prospera 0 finainele Statului. Sunt fericit,
d-lor, a fi cel dintaiu care sä pun sub ochii d-voastre rezultatele
stralucite ale acestor doua legi. Terasamentele dela Suceava la Ia0
0 Roman, dela GalaTi spre Roman 0 dela Bucure0i spre Ploe0i
se lucreaza cu mare activitate ; pe drumul de fier dela Giurgiu
la Bucure§ti, la primavara, se va deschide cea dintai secOune, iar
la August viitor, sper, toatä linia. 8osele nalionale se vor da acum
In circulaTiune 130 kilometri; poduri mari qi mici in mare numar:
1.9 poduri de fier, 78 poduri reconstruite ; iar cai judeIene s'au exe-
cutat pe o lungime de 1.600 kilometri, din care 200 kilometri s'au
pietruit. Cu toate acestea, n'am intrebuintat decat o parte din
zilele prevazute de lege pentru anul curent.
Astfel, d-lor, nu se va implini anul dela promulgarea eacestor
doua legi i Romania va realiza mai multe cai de comunica/iune
decat s'au fäcut In spatiul de treizeci ani de cand s'a tras ca dintai
§osea. Am vizitat o mare parte a Iarii 0 am constatat lnsumi aceste

www.dacoromanica.ro
68 REGELE CAROL I

lucrAri i bärbk/ia, ardoarea pot zice, ce toata popora/iunea

pune In realizarea acestor artere de via/O socialä. Românii au dove-
dit cu aceastO ocaziune, cá tutelele de osebite naturi, sub care erau
pu0, furA cauza de ramaserà pe loc 9i ca, l'asa/i. In propria lor
ini/iativA 0 In toatä independen/a, nu rarnan mai jos de celelalte
na/iuni.
Acum, d-lor Senatori i d-lor Deputa/i, vá rämOne a vä ocupa
In sesiunea prezentä de a crea mijloacele de circula/iune a capita-
lurilor, adicä institu/iunile de credit, färä de care 9ti/i cà societateri
romänä va fi totdeauna silitä a suferi.
Legea Inarmärii n'a putut sO dea rezultate imediate i atat de
satisfäcätoare ca legile ailor de comunica/inne. Pentru aplicarea
ei trebuesc create elemente constitutive 0 chiar mijloace. Contând
trig pe ardoarea tinerilor no0ri off/eri, sunt incredin/at cä vom
putea da In curand o deplinA satisfaqiune i acestor aspira/iuni
na/ionale.
In departamentul Justi/iei, guvernul Meu, consecinte cu pro-
misiunea ce v'am dat la deschiderea sesiunii In anul trecut, a
continuat cu toatä activitatea putincioasä., opul moralizärii i ridi-
cärii magistraturii, spre a o putea pune In pozi/iune de a exercita
o aqiune salutarie asupra societävii.
Tara a primit cu deosebitä bucurie nouile Cur/i cu Juraft Ce
dat 0 a privit Intr'Insele o adevAratä descentralizare In justi/ie.
Precum in toate ramnrile, a§a 0 In Ministerul Justiçiei, prin
reducerea personalului la strictul necesar, s'a fäcut o economic
insemnatä In casa Statului.
Si acum se vor supune desbaterfi d-voastre mai multe proiecte
de legi, In scop de a ameliora 0 a Inlesni administrarea justi/iei.
In ceca ce prive§te politica noastrà din afark ea este determinatil
prin tratatele care reguleazO i pozi/iunea noastra cOtrelta
Poarta i ne Indatoreazä a pastra o neutralitate absolutà In privin/a
tuturor Puterilor sträine. Guvernul Meu a cdutat a observa cu scru-
pulozitate aceste legaminte, care sunt cea mai mare garan/ie pentru
Iara noastrà, pästrand In fa/a Puterilor semnatare ale Tratatului
de Paris o atitudine cu atat mai respectuoasä, cu cat ea ne este
inspiratO prin siny/imintele de recunWin/ä. Lisa, afara de aceste
tratate, chiar situa/iunea noastrá ne impune indatoriri de bunk
vecinätate cu marile Staturi de care suntem Inconjura/i i cu care

www.dacoromanica.ro
 NOEMVRIE 1868 CUVANTXRI 69

avem interesul cel mai imperios de a trai in bune relaTiuni 0 de

a nu le da niciun subiect de inchietudine ; Cu modul acesta, putem
fi convin0 ca ele vor vedea cu placere inflorirea i prosperarea
Statului roman, care va exercita 9i asupra lor o influenla binefa-
catoare pentru interesele lor materiale.
Daca insa relqiunile noastre politice sunt determinate, ne ra-
mane a ne ocupa cit dinadinsul de cele comerciale i civile ; 0 de
aceea guvernul Meu a cautat cu mai mare staruinO, in anul acesta,
sa le intinza i sä le determine prin convenTiuni speciale. Astfel,
pot astäzi a vä anuno ca am incheiat cu guvernul MaiestaIii Sale
impäratului Austriei i Rege postolic al Ungariei o convenOune
pqtalä, la care ne place a crede ca va adera i guvernul MaiestaIii
Sale imparatului Rusiilor 0 care va fi supusa la aprobare d-voastre.
Guvernul Meu a cautat asemenea sa incheie conventiuni care
sa puna capat jurisdicOunii consulare. Pot de acum a va incuno§tiinIa
cà guvernul M. S. Impäratului Rusiilor a avut cel intaiu graPozi-
tatea de a consirap a elabora cu guvernul Meu un proiect de con-
ven-Oune in respectul acesta i sper cà in curand acest proiect va
deveni un act internaTional.
Sper asemenea, ca i celelalte Puteri, sigure de simiimintele
noastre de gratitudine, nu vor intarzia de a ne da §i in aceasta
privinIa, o noua dovada despre solicitudinea lor, cu care ne-au
deprins.
Dacä insa unja de conduita a guvernului Meu a fost corecta,
totu0 ea n'a fost cruIata de bänueli. Dar sunt incredinTat cá apum,
ca totdeauna, faptele vor triumfa asuVra banuelilor. Astfel, nu poate
fi indoialä. ca malta Poarta, nand se va incredinTa ca concenträrile
granicerilor i dorobanOlor, facute mai in toata vara trecutä, ne-au
costat milioane §i cá facuram acest sacrificiu numai pentru ca de
pe marginea stangä a Dunärii sa ,nu-i vinä nicio turburare, ea nu
va mai da cea mai mica atenTiune acelor care s'ar sili s'o faca a
pune la indoiala sinceritatea guvernului Meu i va vedea cu placere
sarguinIele ce-0 da na-punea romana spre a deveni mai tare cleat
a fost in trecut.
Na pot sfar0 mai bine, d-lor Senatori i d-lor DeputaIi, deck
aducandu-va aminte ea, ori cat de mare ar fi prosperitatea de astäzi
a Romaniei, daca zizania i pasiunea s'ar incuiber in mijlocul
d-voastre, Statul roman va periclita ; 0 din contra, de veIi fi

www.dacoromanica.ro
70 REGELE CAROL I

eel putin n ceea ce prive§te patria §.1 Tronul, atunci VOM putea
potoli once ameninTare s'ar ivi i Invinge once greutaIi, caci atunci
Dumnezeu va binecuvânta lucrärile d-voastre.
Sesiunea ordinal% a -anului 186811869 este deschig.
CAROL.
N. Golescu, Anton I. Arton, L C. Bratianu, P. Donici, D. Guati, C. He-
ractule.
(M. 0., 1868, nr. 258, p. 2169).

95.
Domnul la Adresa Adunfirii Deputatilor.
1/13 Dec. 1868.
Ion C. Bratuium, presedmtele Adunarii Deputatilor, citind adresa, apune
a exprima simtiminte adanc Inradacinate cand prezinta omagiile si devota-
mentul reprezentantilor natiunii Trece In revista succint punctelc dm mesaj
asigura c. guvernul va avea sprijinul Camerii. Adunarea adera de asemenea
la apelul ca zizania sa dispara futre reprezentantii nwtiumi in ce priveste patria
Tronul. Domnul, multumit, releva ca pentru a se savirsi atatea lucrari
ce se cer, trebue sa. he In tara bniste, concordie i armonie intre puterile Statului.

Domnilor,
Am ascultat cu o vie mulIumire cuprinderea Adresei ce Mi-4i
infä/ipt. Termenii in care ea este conceputä sunt cei mai magulitori
pentru Mine. Sunt foarte mi§cat dar intr'acela timp sunt mändru
cred cá am dreptul sa fiu, pentru ca ea !mi arata ea' am reu§it
a c4tiga inimile acelora pentru care am o iubire sincera.
PuIinul ce am putut face pana acum pentru patria noastra nu
este un sacrificiu, ci un capital depus, care va aduce, sper, cele
mai importante interese: prosperitatea i inflorirea Tarii i alipirea
de persoana i Dinastia Mea.
Spre a ajunge tusa la aceasta, am trebuinia totdeauna de con-
cursul acelora care reprezintä Iara. Nu Ma Indoesc niciun moment,
cá Adunarea este insufleTita de dorinIa sacra de a da Värii, prin
lucrare activa, o dovada ca ea nu s'a inplat punânduli increderea
in d-voastre.
Ca s'A putem implini cu succes toate lucrarile ce ne ramáne
s'á srvIi§rm, trebue inainte de toate sá avem lini§te, concordie
arrnonie futre toate puterile Statului. Cu bunavoinIa nu este greu

www.dacoromanica.ro
 DECEMVIIIE 1868 cuvANTXR1 71

de dobandit aceasta ; Cu atat mai vartos, cu cat to0 tindeTi la acela

scop, adica a conserva patriei cele c4tigate prin muncä i luptä,
a o ridica la cel mai mare grad de desvoltare i prosperitate 0 a
face ca ea sa fie respectan in afan. Sperann ce-Mi declaraIi ca
ave0, ea aceea9 armonie va exista intre reprezentanTii nrii
guvern, ca i in anul trecut, imi da dreptul a crede cá apelul ce
Am facut catre domniile voastre nu va ramane ran efect i ea o
sä täsa-0 sä redomneascä in toate discujiuníle d-voastre spiritul
de conciliaIiune.
Sunt dar convins ca, cu ajutorul lui Dumnezeu i concursul
dornniilor voastre, o sä putem asigura fericirea
(m. 0,, 1868, nr. 272, paginatia gresita).

96.

Domnul la Adresa Senatului.

5/17 Dec. 1868.
Presedintele Senatului citeste adresa care trece in revista ceca ce s'a facut
pentru pica i ceca ce mai e de Wilt. Cuvintele de infraIire pornite dela Domn
au rasunet Intro senatori, Domnul gaseste prilejul de a multunu Senatului
pentru votarea legii cador ferate i crede cl guvernul si Camera vor gam sprijin
din partea Senatului in votarea legilor necesare.

Domnilor,

Prezentarea Adresei din partea Senatului imi dà ocaziunea,

de mult dorin, de a exprima a Mea mul/umire pentru ardoarea cu
care in sesiunea extraordinara acest corp s'a grabit, in mijlocul
lucrärilor campului, a uni votul SU cu al Adunärii.
A-0 dotat Tara astfel, domnilor Senatori, cu drumuri de fier.
Bunavoinn 0 mai unanimitatea cu care açi primit aceasta lege
importanta Mi-au dovedit cat de mult era doritä de nrä.
Prin votul d-voastre n'aTi fäcut numai un act de patriotism,
ci açi dat totdeodata o nouà proba de devotament catre Mine, §tiind
ce mult Iineam a vedea realizata cat mai curând aceastä vie a Mea
dorinn.
Astazi Ma felicit, impreunä cu d-voastre, de rezuhatul care
asigura nrii un viitor de mare prosperitate.

www.dacoromanica.ro
72 REGELE CAROL I

Sper acum ea' v vei pune din nou cu zel i amoare la lucru,
In armonie cu Camera 0 cu guvernul Meu, cAruia nu MA indoesc
cá veli da concursul d-voastre i cA veIi fi condu0 in toate dis-
cOunile d-voastre de spiritul de modera-Pune i concilia-Oune.
Prin aceasta ve-%i contribui a realiza dorin0 sincerá ce am de a vedea.
pun5, inIelegere intre to-0. Românii. Räspunzand la acea$tä a Mea
chernare cu irolepciune §i patriotism, de care Românii, au dat
ap de multe probe In toate timpurile, ve-çi inlesni silinçele guver-
nului Meu i ve-p dobAndi un nou titlu la recuno9tinVi Orii 0 la
afectiunea Mea.
(M. 0., 1868, nr. 275, paginatia gre§ità).

97.

Domnul &Aire Consulul Belgiei.

24 Dec.- 1868/5 Ian. 1869.

Consulul general al Belgiei, Edmond de Pitteurs-Stiegarts, prezinta scrisorile

de acreditare i adaugh' ci are misiunea de a ylesvolta re1aiunile comerciale
industriale reciproce. Domnul are convingerea el aceste relatit se vor
desvolta spre ,binele ambelor täri.

Domnule Consul General,

tali place a vedea in numirea d-voastre la postul din Bucurwi
o nonä dovadä de amiciIie i simpatie din partea M. S. Regelui,
Augustul vostru Suveran, sum rt foarte recunosator.
Am ferma conviciiune cA rap orturile deja existente i relapunile
industriale i comerciale, care s'au stabilrt ap de ferice intre ambele
-Vdri, nu vor inceta a se intinde in interesul lor reciproc, iar mai
Cu seam6 in interesul României, care n'are de urmat un model
mai bun in toate privintele, decAt exemplul Belgiei, frumoasa
fericita patrie a d-voastre. LegAmintele de rudenie care Ma unesc
cu familia Augustului Suveran al d-voastre n-u pot deck a favoriza
fuel mai mult desvoltarea acestor relatriuni prelioase 9i a face ea
ele sä devira din ce in ce mai intime. Guvernul Meu, desigur, nu
va neglija nimic spre a va upra misiunea d-voastre in România.
(M. 0., 1868, nr. 290, paginaVa. greqita).

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1869 CUVANTARI 73

Domnui cifre Consulul Confederatiunii Germaniei de Nord.

26 Dec. 1868/7 Ian. 1869.
Consulul general al Prusiei, comitele de Kayserlmg-Rautenburg, investit
cu functiunile i trtlul de Consul general al Confederatiunn Germaniei de
Nord, prezinta scrisorile de acreditare. Domnul se buena 4e aceasta In-
vestire, exprimand recunostiata Regehn Prusiei pentru interesul ce poarta
Romaniel.

Cu, cea mai vie pläcere iau cuno§tinIa despre numirea domniei
voastre ea Consul general al Confederqiunii Germaniei de Nord.
Sunt fericit ca Mi se oferä aceasta nouä ocaziune prin scrisorile ce
va aerediteaza n aceasta calitate pe langä guvernul Meu, spre, a
và exprima toatä recuno§tinIa Mea, atat pentru interesul binevoitor
ce M. S. Regele arata astfel catre Romania, cat ì pentru zelul
devotamentul cu care neincetat ai implinit onorabila misiune a
d-voastre. Vä va fi lesne a strange legamintele ce exista deja, ap
de ferice, precum açi constatat d-voasträ in§iva, intre Germania
Romania' ComptaTi totdeauna, ca §.1 n trecut, in orice imprejurare,
atat pe sprijinul Meu personal, cat i pe concursul grabnic al guver-
nului Meu.
Cat despre d-voastra, d-le Comite, 1in a vä mul;umi cu deose-
bire pentru cuvintele bine simIite ce Mi-au adresat.
(m. 0., 1868, nr. 291, paginatia gresita).

Inalt Ordin de zi catre armatä.

1/13 Ian. 1869.
Ureaza ani multi i fericiti ofiterilor i soldatilor. Pacea e doriata Domnu-
lui, iar armata e garantia cea mai huna pentru realizarea ei.
La preinnoirea anului va urez la to-p ofiçerii i solda-pi
ani.
MenIinerea pàcii, atat de trebuincioasä pentru prosperitatea
patriei, este cea mai seumpä dorinfá a inimii Mele. Va amintesc
insä, ea o armatä bine formata, organizatä, fidelä i disciplinatä,

www.dacoromanica.ro
74 REGELE CAROL

este fala ori cgrei na/iuni, precum i garan/ia cea mai bung pentru
realizarea acestei dorin/e.
Sileasca-se dar fiecare in cercul sàu spre a deveni 0 a rgraanea
un membru demn al acestei mari institu/iuni.
CAROL.
(M. O., 1869, nr 1, p. 1).

Domnul aim Mitropolitul Primat.

1/13 Ian. 1869.
Mitropolitul, In numele clerului, cu ocazia Anului Nou, feliciti .pe Domn,
urindu-I am multi §i fericiti pentru prosperitatea Romaniei. Dornnul ureazi
ca Biserica rominä si se ridice la fnältimea misiunii sale.
Mul/umesc Eminen-/ei Voastre pentru urgrile ce-Mi adresa/i In
numele clerului roman; urez, la rândul Meu, ca Biserica sg se ridice
0 mai m-ult la Ingl/imea sfintei sale mismni, i rog pe Atotputintele
ca i in anul acesta sg binecuvânteze Romania.
(M. O., 1869, nr. 2, p. 7).

Domnul citre Agentul Austro-Ungariei.

16/28 Febr. 1869.
Zulauf de Pottemburg, Agentul Austro-Ungariei, prezinti scrisorile de
acreditare si adaugil ci va ciauta si intretie si si consolideze cele mai bun&
raporturi cu guvernul romän. Domnul promite concursul guvernului pentru
intretinerea relatiunilor celor mai amicale cu Austro-Ungaria.

Domnule Agent,
Sunt fericit a recunowe In cuvintele d-voastre sina/imintele
de bungvoin-p ce anima pe guvernul Maiestäpi Sale impäratul
Regele In privin/a Romaniei. Nu e numai un interes reciproc
al ambelor -/gri, dar 0 o dorin/g a Mea prea sincerä de a intKe/ine
relqiunile cele mai amicale cu statele Maiestg/ii Sale impgratului
Austriei i Regelui Ungariei. Primind scrisorile ce vg acrediteazil
pe langa Mine In calitate de Agent, 0 Consul general al Males-0.'0i
Sale Apostolice, vä promit concursul guvernului Meu, care se va

www.dacoromanica.ro
 Pl. V.

M. S. Domnul Carol I la 1869.

www.dacoromanica.ro
FEBWILIIRIE 1869 CUVANTAIII 75.

grabi, pe cat va depinde de dansul, a va inlesni si a va face eat mai

pläcut exercitiul funcOunilor d-voastre Iïi Romania,
Via mea dorintä este ca sederea aci sa va fie cat se poate mai
agreabila si mai indelungatä.
(M. 0., 1869, nr. 38, p. 249).

102.
Irian Ordin de zi dare armati.
27 Febr./11 Martie 1869.
Avind tn vedere lipsa de subofiteri in armati gi reducerea termenului obli-
gatoriu de serviciu in activitate, Domnul botkraste ca acei din subofiteri
gradati care vor face tot termenul de activitate sub arme sa fie obligator
pnmiti In servicide civile ale Statului, dupi eliberare.
Avand in vedere legea din 11 Iunie 1868, care reduce termenul
obligator de serviciu in activitate la trei Nani;
Avand in vedere cat este de neaparat a se asigura armatei sub-
ofiteri i caporali;
Avand in vedere cá't este de neap5zat a se asigura militarilor in
general, ce raman a servi mai multe termene, o poziOune care sa
le serve de rasplata serviciilor aduse de bunavoie -tarii;
Avand in vedere ca, prin abrogarea legii din 28 Martie 1868 asupra
i raman desfiiiftate;
dota-tiunii oastei, reangajerile pe prima sunt
Avand in vedere ca once fel de reangajeri pe bani nu pot fi
hotarite cleat prm Corpurile Legiuitoare, masuri ce, in cel mai
scurt timp, Ministrul Nostru de Rasboiu le va supune;
Considerand ca' in toate administra-tiunile civile exista un mare
numar de func-tii pe care militarii de aceasta categorie sunt suscep-
tibili de a le ocupa cu succes ;
Considerând ca a implini asemenea funcOuni cu oameni care,
prin principiile lor, prin obiceiurile de bunä ordine si de supunere
la implinirea datoriei, ce se dobandesc i se desvolta in armata,
serviciul public nu poate decat sä castige;
Voind a da o nouä dovada de ingrijirea ce avem pentru tot
ce priveste la binele armatei;
In urma hrtelegerii ce au avut Minitrii Nostri dela deosebitele
çl epartamente ;
Fae cunoscut armatei urmatoarele dispoziOuni:
Art. I. Funqiile civile, cuprinse in tabloul alaturat la acest
ordin si In propoqiunea numarului vacairtelor anuale insemnate,

www.dacoromanica.ro
76 REGELE CAROL I

aunt exclusiv date subofi/erilor, caporalilor, brigadierilor si soldaIilor

luaIi prin sorIi, care, dupä Intäia perioadä. de 3 ani de seryiciu activ
obligator, vor continua a servi In actiyitate si restul de 4 ani ce
trebuia sä-i facä in rezervá panä la lmplinirea de sapte ani.
Tot aceste beneficii se oferä si angajaIilor yoluntari care vor
seryi In dctivitate sapte ani.
Art. II. Se pot bucura de acest drept si militarii retrasi sau
reformaIi din cauza de infirmitaIi contractate pe timpul s'i din
cauza seryiciului.
Art. III. Militarii chemaIi sá concure la obIinerea funqiunilor
civile, conform cu art. I si II ale acestui ordin, sunt datori a In-
deplini condipunile de yfirstà, aptitudini si cunostinIe speciale,
cerute pentru implinirea acestor funcIii, conform regulamentelor
speciale ale fiecärei administraTiuni.
Art. IV. FuncIiile vacante, atribuite prin acest ordin milita-
rilor, se yor da cu preferinVä subofilerilor, apoi caporalilor s'i briga-
dierilor s'i numai In urmä soldwplor care le-ar cere.
Art. V. In lipsa unui numär suficient de militari susceptibili
de a implini totalitatea funcIiilor rezeryate lor si in cazul and
aceste funcIii n'ar putea rarnine vacante mai mult timp färä a
aduce prejudiciu serviciului, se pot admite pentru inlocuirea lor si
candidaIi civili.
Art. VI. La sfârsitul fiecärui an se va raporta de Ministrul
Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel de executarea
dispoziIiilor cuprinse in acest ordin.
CAROL.
(M. 0., 1869, nr. 49, p. 305).

103.
InaIt Ordin de zi efitre armati.
10/22 Martie 1869.
Domnul atrage atentia gradatilor asupra avantajelor pe care le ()feed
decretul din 27 Februarie 1869 Cu privire la incadrarea In functiuni °wile,
dupl termmarea celor 7 ani de activitate 0 marele serviciu pe care 11 aduc Valli,
gradatii ce fac §i termenul de completare In activrtate.
Subofiteri, brigadieri, caporali fi soldag I
ingrijirea Mea pentru imbunät4irea armatei române in general
si In deosebi a poziIiunii soldaPor, nu are margini cleat in piedicile

www.dacoromanica.ro
HARTIE 1869 CUVANTAIII 77

greutä-ple imprejurärilor neatArnate de voinIa Mea. Dar mima

Mea este necontenit cu voi i pentru voi i nici o ocaziune nu-Mi
rämâne steginä, and pot a vä. da .dovezi despre Mele,
Una din aceste dovezi este decretul Meu, pe care 1-am sancIionat
trecutele zile 0 care s'a publicat in « Monitorul Oastei » din 3 Martie.
Prin acest decret Eu am asigurat in parte viitorul acelora dintre
voi, care, dup6 ce-si vor fi implinit trei ani in sirurile armatei,
vor mai rämânea î serviciul activ i acei patru ani de rezervä
hotäriIi de lege.
Prin acest decret, peste nouà sute cincizeci funqiuni civile, cu
lefi dela 200 lei noi Ora la 2.400 pe an, sunt pAstrate pentru sub-
brigadierii, caporalii i soldaIii ce vor indeplini condiOunea
de mai sus. ingrijirea Mea pentru voi nu se va opri aci. in curând
are a se organiza corpul pàdurarilor Statului, in numAr de peste
douà mii; pe Iânga salariu, acesti pAdurari vor avea cas6 de locuinlä
pamânt de hranä pentru dânsii 0 familia lor. Jumatate din
aceste posturi vor fi asemenea pästrate pentru militarii ieiçi din
oaste dupd sapte ani de serviciu activ.
Alte noi proiecte menite a asigura britrâneIele soldaplor se
pregatese de guvernul Meu 0 se vor supune Camerelor Legiuitoare,
indatä dupá deschiderea lor.
Asa dar pozipunea voasträ, dupä un onorabil serviciu, chiar de
pe acum fiindu-vä asiguratd, Eu ca Domn i ca Seful vostru su-
prem, vá indemn sä Iine0 seama de aceste avantaje i sá ramâneIi
suh drapel pânä la implinirea de sapte ani.
Prin aceasta, pe lângä imbunät4irea viitoarei voastre soarte
voi vqi face un mare serviciu çàrii i armatei, urmând a deprinde
cu viwça si disciplina militará pe junii conscrisi, care anual vor
intra In irurile voastre. Acest serviciu Eu nu-1 voiu uita si ochii
Mei cu nedormire và vor urma in tot cursul vieçii voastre, solda/i
sau simpli cergIeni!
CAROL
(M. O., '1869, nr. 56, p. 335).
104.
Domnul aim Reg. 2 Infanterie.
11/23 Martie 1869.
Domnul viziteaza cazarma dm Dealul Spirei, la Reg. '2 de Infanterie,
inspeaeazi instructia soldatilor i examineazi pe elevu coalei regimentare,

www.dacoromanica.ro
7$ REGELE CAROL I

Comandantui Regimentului invita pe Domnitor la masa ofiterilor i, ridicand

un toast, ii ureaza ani multi in numele ofrterilor i a0eapta prilejul sa dove-
deasca devotamenti Domnitorul constata imbunatatiri dela ultima Sa inspectie
inchina pentru prosperitatea regimentultu.
Mul;limes° Regimentului al,. 2-lea de Infanterie de simIimintele
ce-Mi exprima prin organul Comandantului sau.
Constat cu placere ca, In scurtul interval ce a trecut dela ultima
Mea inspeqiune i pana astazi, s'au realizat imbunat4ri vederate
In starea corpului, pe care Imi place sa le datoresc zelului ce fiecare
a pus In sfera sa.
Port dal% acest toast pentru prosperitatea Regimentului al
2-lea de Infanterie i urez ofiIerilor a intrqine 0 In viitor acelaq
simIimant de disciplina i acela spirit de corp, care cu pläcere Arad
ca domnete astazi.
Sa träiasca Regimentul al 2-lea!
(m. O., 1869, nr. 59, p. 348).

105.
Domnul aim Comandantii de corpuri la Iaqi.
20 Apr./2 Mai 1869.
Domnul impreuna cu fratele Sau, Principele Leopold, in vizita la Ia0.
Dupa serbarea Invierii pornesc la Palatul Adrrunistrativ unde se aflau mese
pentru soldatii Reg. 7 Infanterie, Pompien i Jandarmi. Comandantul Pompie-
rilor i colonelul Lecca exprinal devotament, supunere i ubire.
Domnul raspunde comandantului Pompierilor i colonelului Lecca.
Comandantului Pompierilor:
VA mu4umesc cu placere §i va urez prosperitate.
Colonelului Lçcca, Comandantul Reg. 7 Infanterie:

Aceste cuvinte bine simite Ma fac sa-Mi amintesc cu placere,

ca Ma aflu in mijlocul Regimentului 7, caruia sunt prea fericit
a-i arata mulIumirea ce simt pentru devotamentul sincer ce-Mi
poartä. Sa traiasca Regimentul al 7-lea.
Dela Palatul Administrativ, Domnul, impreuna cu Principele Leopold,
trece la Scoala Militara 0 de aci la Copou unde-L a§tepta Reg. 2 de Artilerie,
Lt.-Col. Angelescu expruna devotament i iubire, i ureaza ani multi 0 fericiti
pe tronul Romanic', la care Domnul multume§te.

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1869 CIJVANTARI 79

Multumesc Regimentului al 2-lea de Artilerie de simtimintele

sale 0 sunt fericit c Mä gäsesc in mijlocul unui corp creat de Mine.
(M. 0, 1869, nr. 96, p. 502).

106.
Masai la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
29 Aprilie/ 11 Mai 1869.
Adunarea Deputatilor fusese dizolvatal dm cauza, conf.lictxdui iscat tntre
guvern 0 ea pe chestiunea generalului Macedonski. Se fäcuse o nouà alegere
Corpurile Legiuitoare eran convocate pentru a completa sesmnea anului
-1868-1869. Domnul face apel la armonie intre puterea executiva' 0 le-
gislativg. La aceasta solemrutate este fatà i Prmcipele Leopold de Hohen-
zollern.
Dommlor Senatori,
Domnilor Deputali,
Disolvarea Adunarii Deputatilor a intrerupt lucrOrile legiui-
toare ca pirtine zile inaintea termenului de inchidere.
In virtutea art. 95 din Constitutiune, Eu v'am conv,ocat pentru
ziva de astäzi, spre a completa sesiunea ordinara a anului 1868/1869.
Domnilor Deputati,
Un conflict s'a fost ridicat intre ,Ministerul Meu i intre fosta
Camera a Deputatilor. Aceasta M'a decis a face apel la Tara i tara
alegändu-vä, s'a pronur4at.
D-voastre, reprezentanti ai na%iunii, cunoa§teti care sunt adevä-
ratele nevoi i trebuinte ale ei. Toate clasele societätii stint insetate
de imbunätätiri morale 0 materiale. Dar acestea nu se pot dobändi
decAt prin pace 0 stabilitate, datoritg numai unei intime armonii,
unei pline increderi intre puterea executiva i intre puterea legislativä.
Sunt dar in drept a crede eä yeti acorda tot luminatul i ener-
gicul d-voastre concurs Ministerului Meu, care 0 el, prin actele
sale de o perfectä legalitate, se va sili a mentine aceastä armonie
Vi a merita constitutionala d-voastre aprobatiune.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputat4
imi pare räu cä sunteti convoc0 inteun timp and agricultura,
marea sorginte a avirtiei noastre nationale, reclamä activitatea celor
mai multi dintre d-voastre.

www.dacoromanica.ro
80 REGELE CAROL I

Guvernul Meu va auta a va face posibilä, efit mai curand

reinturnarea pe la ocupallunile d-voastre, pentru ca cu atât mai mult
ea fie in drept a vä cere un sacrificiu de timp mai indelungat in
viitoarea sesiune de iarnä.
Tottq, oarecare chestiuni de o mare importan0 sunt Ina de
rezolvat. Ele, prin urger4a lor, nu vor putea fi amanate pâra la
viitoarea d-voastre intrunire. Mini0rii Mei dar vd vor supune
proiectele privitoare la aceste chestiuni.
Pun temeiu, d-lor, pe patrioticul d-voastre concurs ; hrAnesc
conviqiunea cà fiecare zi a activitälii d-voastre va fi intrebuinIata
spre. binele ;Aril ; 0 dar vä. 0 urez ca Dumnezeu sä binecuvânteze
lucrArile d-voastre.
CAROL.
Mirustrul Pregedinte, Dimarte Gluca ; Ministrul de Interne, M. Kogrilm-
ceanu ; Ministrul de Final*, A. G. Golescu ; Ministrul de Justive, B. Bow escu ,
Mmistrul de 115zboiu, Colonel Duca Ministrul Cultelor qi Instructiunii Pu-
blice, Al. Crefescu,
(M. 0., 1869, nr. 94, p. 493).

107.
Domnul la urärile Senatorilor §i Deputatilor.
10/22 Mai 1869.
N. Golescu, prqedintele Senatului, preziatA respectuoase 9i sincere ttrari
Domnului §i felicifiri Principelm Leopold. V. Alecsandri, din partea Ca-
merii, aduce respectuoase felicitiri pentru aniversarea intrkrii M. S. In cam-
tala RomAniei li ureaz1 am multi de Iungl, fericiti qi glorioasä domnie. Domnul,
primind urarile §i felicrarile, pune pret pe restabihrea Irätiei strZtinoe,ti.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt fericit a primi urttrile d-voastre pentru ziva de Zece Mai,
ziva cea mai mare 0 cea mai insemnatà in viaTa Mea. Astazi sunt
trei ani de cAnd am intrat ca Domn in Capitala Tiomâniei ; astazi
sunt trei ani de &And am jurat Mie de a consacra toate minutele
vieIii Mele pentru fericirea unei naliuni, in capul cäreia sunt mândru
de 4 fi. Ziva de astilzi Imi va deveni 0 mai scumpä, &And ea va
pune capat desbinarilor trecute 0 va restabili strdmoqeasca fr4ie,
care in timpurile cele mai grele a salvat naTiunea romanA. Prezenla

www.dacoromanica.ro
MAI 1869 cuvANTIFu 81

d-voastre ieuvintele d-voastre bine simOte, !mi dau dreptul a

erode cä dorinIele Mele nu vor fi in§elate.
Và mulTumesc Inca °data, d-lor i prin a-voastra mulIumesc
insa0 naiunii romane, a carei iubire voiu §ti a o pastra ca singura
räsplatire a stäruiMelor 0 a sacrificiilor Mele pentru dansa.
Sà traiasca Romania!
(M. 0., 1869, nr. 103, p. 529).

Toast la prinzul dela Palat.

10/22 Mai 1869.
Cu prilejul särbätorini zilei de 10 Mai, dupä recevtie, se dä un banchet.
Dommtorul inchmä in sänitatea tuturor Romanilor i pentru prosperitatea tärii,
Ziva de Zece Mai a fost proclamará de Iara ca sarbatoare
nationala ; ridic dar acest pahar In sangtatea tuturor Romanilor.
Fac urarile cele mai cälduroase pentru fericirea naTiunii
prosperitatea
Sa traiascä Romania!
(M. 0., 1869, nr. 103, p. 529).

Domnul la Adresa Adunfirii Deputatilor.

21 Mai12 Iunie 1869.
Adunarea Deputatilor gäseste cá mesajul contine proptnle simIiminte
aspirapuni ale navunii si va aduce concursul säu, in deplinä armome cu
vernul. Domnul se bucurä do concursul promis guvernulm si multumeste
pentru cuvmtele ce se adreseazä persoanei Sale.
Primesc cu bucurie adresa d-voastre. Ea-Mi este o dovada
pläcutä ca aveti con§tiinIa frumoasei misiuni pe care Romania
v'a Incredintat-u: aceea de a-i face fericirea In prezent 0 de
asigura viitorul. ImportanIa ce dali lucrärilor de imbunat4ire
materiala imi arata directiunea practica i folositoare ce Adunarea
voqte a da ocupaiiunilor sale legislative. in adevar, d-lor, des-
voltarea bogaIiilor noastre naturale i Inlesnirea cailor de comuni-
caVune sunt cel mai puternic naijloc al consplidärii Statului nostru,
cel mai puternic mijloc spre a-i asigura rangul i importanIa ce se
euvine a ocupa Romania intre celelalte

www.dacoromanica.ro
 82 REGELE CAROL I

Vád cu deosebitti pläcere increderea ce Adunarea Impart4e9te

cu Mine catre Ministerul Meu; va mulIumesc dar, (1,-lor deputaIi,
pentru sincerul concurs ce-i promiteIi.
Sesiunea actuala a domniilor voastre va fi scurta ; totiq, ,sunt
sigur ca activul d-voastre patriotism o va face productiva pentru
ara. Bunele cuvinte ce adresaIi persoanei Mele 9i dreptatea ce
da/i simIimintelor Mele, Ma fac, sfaqind, a repeta din inima: Vä
mulIumesc, d-lor
(m. O , 1869, nr. 112, p. 565),

Domnul adra Primarul Capitalei.

11 Mai/2 Iunie 1869.
G. Gr. Cantacuzino, Primarul Capitalei, prezinta Domnultu non' Consiliu
Comunal Domnul exprima speranta ca vor transforma Capttala Romamei in
raport cu importanta ei.
Mà simt fericit a primi astazi pe noul Consiliu municipal al
Capitalei Mele.
Sunt convins, d-lor, ca veri pune tot zelul i toata energia, spre
a implini cea mai vie a Mea dorinIa, care este transformarea, in
acord cu cerinIele importax4ei sale, a Capitalei Romaniei.
Ave-0 pentru aceasta patru ani inaintea domniilor voastre
consacrand -Wad activitatea domniilor voastre
lasand la o parte politica, vä va fi lesne a atinge acest frumos scop.
Imi pare bine &a am ocazjunea a face eunWinIä in parte cu
fiecare din membrii Consiliului.
(M. O., 1869, nr. 112, p. 565).

kan erdin de zi cifre °asta.

14/26 lunie 1869.
Domnul comunica ofrterilor intruniti in tallara dela Furceni imbuna-
tatirea pozitiunii in timpul cât va dura viata de tabara.
Ofiteri din tabara dela Furceni,
In curand am a fi in mijlocul vostru. Inaintea sosirii Mele insa,
M'am ocupat Cu. imbunatälirea poziTiunii voastre in timpul pe-
trecerii in tabara.

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1869 CUVANTARI 83

Pe tot acest timp, am chibzuit ca fiecare °filer de once grad

sä primeascä aceea0 raIiune de hranä pe care o primesc
In general.
Aceasta este numai o micA dovadä a viului interes ce port pentru
buna stare a armatei In general i pentru a voasträ in deosebi.
CAROL.
(M. O., 1869, nr. 134, p. 661).

InaIt Ordin de zi citre oaste.

29 Iunie/ 11 Iulie 1869.
Domnul a venit ea se incredmteze personal de bunul traiu in tabäri
pe de altà parte de completarea instructiunii militare a ostirii.
subofiteri, caporali fi solda;i!
Am venit in mijlocul vostru ca s'A mä pot incredinIa prin Mine
insumi ea' bunul traiu in tabarä và este asigurat, cä greut4ile de
bate zilele dela inceput invins cu ravnä, Cu persevereniä, cu acel
simIimânt inalt al datoriei catre patrie, care invinge tot obstacolul.
zipe..en AnAndrie cà construcTia taberei dela Furceni este
opera armatei.
Orneri, suboliferi, caporali fi soldati,
VA rämane acum completarea instructiunii voastre militare ;
nu Mä indoesc cä o veli face cu acela zel, bunäyoinfá, devotament,
de care ai dat totdeauna probe.
Disciplina sä fie pentru voi virtutea cea mai scumpä. Fami,
liariz'Andu-vä in tabärä Cu viaia serioasä, a soldatului, veTi dovedi
tuturor cà armata romfing, §coala de progres pentru popor, va fi
fala Iärii 0 va raspunde in once timp la inalTimea misiunii sale.
CAROL.
(M. Oastei, 18691 p. 641).

Donmul aim oastea dela Furceni.

29 Iunie/11 lulie 1869.
Domnul e multumit de ce a constatat in tablrl.
Am fost fericit de tot ce am vazut In tabä'rä*.Vä mulIumesc pentru
bunävoinIa ce Mi-ati arätat pretutindeni. in acest chip yeti ajunge

www.dacoromanica.ro
84 REGELE CAROL I

marele scop al taberei, care trebue s. fie mandria OHL Triase

România!
(M. Oastei, 1869, p. 642).

114.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
25 Aug./6 Sept. 1869.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate pentru 15 zile in sesmne extraordinard
pentru constituirea Senatului i votarea citorva legi. Dornnul anunt:icä
ltoria sa In Germania si vizita la suveranii statelor garante.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Spre a Mä conforma art. 95 din Constitulie, v'am convocat in
sesiune extraordinard, cle0 in aceastä epocà a anului cei mai mulIi
din d-voastre sunt ocupaIi cu importantele lucräri ale campului.
De aceea, guvernul Meu a mä.rginit durata acestei sesiuni pentru
un termen numai de 15 zile, Weptand ca lucrärile cele mai insem-
nate sä se efectueze in viitoarea sesiune ordinarg.
Sper in* d-lor Senatori, cà dupà ce yeti termina verificarea
titlurilor d-voastre i vä* ve/i constitui, totiq veçi gäsi timpul spre
a vota in aceastä sesiune eateva proiecte de legi, votate de Camera
DeputaIilor 0 care nu pot suferi amânare.
Domnilor Deputati,
Domnilor Senatori,
Depärtat de s'anul familiei Mele de mai mult de trei ani, un
simIiniânt natural 'Mä indeamnä a nu intärzia mai mult de a o
vedea. Voiu i pleca dar peste pulin spre a realiza aceastä dorin-0.
Mä voiu folosi de aceastA ocaziune, spre a vizita pe Suveranii
Statelor garante, arora Romania, nu trebue sá uit-am, le datoreqte
o ne0earsä recuno0in0.
Aceasta deja am 0 inceput a o pune in lucrare prin vizita ce
am facut Maiestatii Sale imparatului Rusiei, in Crimeea, unde
am fost obiectul celei mai afectuoase primiri.
Astfel, sunt in drept a crede cà 0 In Occident, prin aceea0 bine-
voitoare primire i prin relqiunile personale ce se vor stabili, Iara

www.dacoromanica.ro
 NOEMVRIE 1869 CUVANTARI 85

noastr5 nu va putea deeat sa captige i interesele noastre nalionale

vor afla i mai tari i mai calduropi aparatori.
Cu plina dar 'Mereciere In viitorul patriei, care merge cu papi
repezi pe calca progresului pi a prosperit4ii, rog pe Dumnezeu
sa binecuvanteze luerarile d-voastre.
CAROL.
Ministrul Pregedinte, Dimane Gineta; Ministrul de Interne, M. Kogellm-
ceanu; Ministrul de Finante, Al. G. Golescu ; Ministrul de Justitie, B. Boerescu ;
Mmistrul de Culte i Instructiune Publica, A. Cretescu ; Ministrul de Rizboiu,
Colonel G. Manu.
(M. 0., 1869, nr. 187, p. 867).

1.15.
Domnul catre Primarul Capitalei.
12/24 Nov. 1869.
Primarul Capitalei, G. Cantacuzino, intimpina pe Domn in gara Filaret,
la intrarea soleranA in Bucuregti, impreuna cu Augusta Sa Sope, Principesa
Elisabeta, gi Le face urari de lunavenire. Domnul multumegte Primarului
Consiliului comunal pentru felicitiri.

Multumesc din inima d-lui Primar pi Cousiliului Comunal de

bunele cuvinte de felicitare ce Ne adreseaza. Ziva aceasta, cand,
dupa o lunga absenTa, M5. pot Intoarce n frumoasa Capital a Ro-
rnaniei, cu o consoarta atat de dorita de naliune, este una din cele
mai fericite ale vie-pi Mele. Fiçi siguri de adevarata Mea mulIumire
bucurie de a M'a afla iarapi n mijlocul d-voastre.
(m. 0., 1869, nr. 252, p. 1127).

116.
Domnul catre Primarul Capitalei.
12124 Noemyrie 1869.
G. Cantacuzino, dupa binecuvintarea cisatoriei Domnului la Mitropolie,
exprima' omagii i devotamentul populatiei Capitalei. Domnul e migcat de
aclamatiile spontane gi devotamentul cu care a fost primita cisatoria Sa
in capital. RomAniei.

Sunt foarte mult mipeat de frumoasele cuvinte ce Ne-ati adresat.

Nu va pot destul exprima muliumirea inimii Mele, vazand Cu cata
bucurie i entuziasm easatoria Mea a fost aclama-La de Capitala

www.dacoromanica.ro
86 REGELE CAROL I

Romaniei, ca i - ara intreaga. Aceste expresiuni atat de unanime

spontane constitue inca o noua dovada de iubirea, de devota-
mentul ce au Romanii pentru Dinastia lor. Sper cà aceleasi simIi-
minte au sa se räsfrangà i asupra consoartei Mele, care cu curaj
a primit sa imparIeasca a Se devota cu Mine pentru marea misiune
ce poporul roman Mi-a incredinIat.
(M. 0., 1869, nr. 252, p. 1127).

117.
Domnul aire reprezentantii autoritätilor eonstituite.
13/25 Noemvrie 1869.

In sala Tronului prezintii urAri i felicitari Dornnului Cu ocazia

Nlitropolitul Primat, Primul presedinte al Curtii de Casatie, Presedintele Curta
de Conturi, Primul Presedmte al Curtii de kpel din Bucuresti i Rectorul
din Capital& Domnul multumeste fiecArui reprezentant in parte
pentru urärile facutes.

Am ascultat cu vie mulIumire cuvintele frumoase de felicita-

Iiune, pe care toate autorit4ile constituite Ni le-au adresat cu
ocazia casatoriei Noastre.
Rugaciunile inaltate de cler catre Cer Ne vor sprijini in marea
misiune eare Ne este incredimatä.
Imi adue aminte cu placere, ca Curtea de CasaIie a fost cel
intaiu corp care -a! exprimat dorinta de a vedea pe Tronul Romaniei
si o Doarana. In numele Säu dará si al Meu, astazi, cà aceasta
dorima este implinita, mulIumim CurIii de bunele cuvinte ce Ne-a
a dresat.
Nu mal pulin sunt simIitor pentru urarile exprimate de malta
Curte de Çonturi, precum si de celelalte CurIi i Tribunale.
Asemenea am fost miscat de simIimintele exprimate, in numele
corpului profesoral, prin domnul rector al Universitälii. Tin mult
la aceste simçiminte, caci ele vor fi transmise, sunt sigur, ju-
nelor generqiuni a caror cultura Ii este incredimata.
In fine, mu4umesc tuturor autoritalilor, pentru urarile ce Mi-au
adresat i pentru zelul i credinIa ce au aratat Intru indeplinirea
datoriilor lor pe tot timpul absemei Mele din Iara.
(M. 0., 1869, nr. 252, p. 1128).

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVANTXRI 87

Domnul eitre Primarul Ia§ilor.

13/25 Noemyrie 1869.

D. Gusti, primarul Iaqilor, In numele delegaTilor tuturor judetelor i co-

munelor, prezinta urari Domnului cu ocazia casatoriei. Domnul multume§te
face urari pentru judete i comune.

Domnilor.
MulIumesc judqelor i comunelor care v'au trimis sä-Mi adresa
urarile tárii ; v'd mulIumesc i d-voastre, pentru cá, spre a-Mi face
aceste felicitári, a%i 16 cut un drum atat de depärtat. In curand,
impreun6 cu Doamna, Ne vom exprima mulIumirile Noastre in
inse0 judgele i comunele d-voastre, mulumiri care le datorim
Várii pentru avântul cu care a salutat càsätoria Noasträ.
Sunt ferice a vedea cb." reprezehtantul simIimintelor -prii este
Primarul ora§ului 14, a doua a Mea re§ediffp, care de astäzi, pe
Iâng4 Mine, va fi iubità i de Doamna României.
Inc4 odatä và mulIumesc, dommlor Sà traiasa judeIele !
Sà träiascä comunele !
(M. 0., 1869, nr. 252, p. 1128).

Domnitorul dire Min. de Rizboiu.

13/25 Noemprie 1869,

Ministrul de Rdzboiu, in numele armatex, prezintd marl i exprima' omagii

pentru Doamna. Domnul multume§te In numele Doamnei

Sunt mfindru de armata României. SimInnintele sale de devo-

tament imi sunt cunoscute.
Vä mulIumesc pentru simpmintele de dragoste ce exprimmi
pentru Doamna.
SA' traiasc5 armata României !
(M. 0., 1869, nr 252, p 1128).

www.dacoromanica.ro
88 REGELE CAROL I

1.20.
Domnul dare Comandantul Gárzii Civice.
13/25 Noemyrie 1869.
Colonelul Zaganescu, comandantul Garzii Civice, adreseazi urari Doranului
cu prilejul casatoriei, iar Domnul multumeste Gärzii t Comandantului pentru
ordinea ce a, pastrat in lipsa Sa din tara.
MulIumesc Gardei Civice pentru urarile ce Ne adreseaza, ca
pentru sim0.mintele dinastice ce are.
MulIumesc Gardei pentru buna ordine ce a Iinut In tot timpul
lipsirii Mele din Iara. MulIumesc i d-voastre in parte de ostenelele
e va daTi aci.
(M. O., 1869, nr. 251, p. 1135).

Damnul &Aire Corpttl Diplomatic.

13/25 Noerrivrie 1869.
Reprezentantii Puterilor straine fac urari pentru casatoria Domnului.
Maria Sa le multumeste exprimand recunovtinta Sa pentru priinirea ce I s'a
facut de Suverani.
MulIumesc domnilor reprezentanIi ai Puterilor pentru urarile.
ce-Mi fac i pentru viul interes ce poarta acestui eveniment.
Sunt Inca fericit a avea astazi ocaziunea sa exprim recuno§tinIa
Mea pentru primirea graIioasa ce Mi s'a facut de Suverani 0 de
care voiu pästra cele mai placute amintiri. VA rog, domnii Mei,
a fi interprepi simIimintelor Mele de recuno§tinIa pe lânga Suve-
ranii d-voastre.
(M. O., 4869, nr. 252, p, 1128).

Mesaj la desehiderea Corpurilor Legiuitoare.

15127 Noarwrie 1869.
Domnul anunta cksatoria Sa care consolideaza' Dinastia. Din punct de
vedere general, politica de neinterverrtie in ale -vecimlor a dus la o mai mare
Incredere si la o serie de conventiuni cu Rusia, cu Austro-Ungaria in chestiuru
diferite ; ele vor veni In desbaterea Corpurilor. Se va proceda prin a commie
internationali la revizuirea gramtei spre Austro-Ungaria. O atentie deosebitä tre-
bue data desvoltarii marinei noastre comerciale. Fmantele, biserica, instructia

www.dacoromanica.ro
NOEDIVRIE 1869 CUVANTARI 89

publica, armata, tocmelile agricole, magistratura vor forma obiectul unor

proiecte sle legi de reorganizare sau numai de completare. Pentru toate acestea,
pentru intarirea Romaniei, unirea tuturor e necesara i Camerele nu vor pre-
cupeti aceasta unire guvernului.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt fericit cà dupa aproape trei luni de calätorie, ce am intre-
prins mai cu deosebire In interesul Iarii, Ma aflu din nou In mijlocul
d-voastre i va pot anurga In persoana realizarea uneia din cele mai
legitima dorinIe ale poporului roman i uneia din cele mai princi-
pale preocupaiiuni ale inimii Mele: cas.atoria Mea.
Salutata cu entuziasm de na4iune, privitä cu placere de Suve-
ranii Puterilor europene, InsoIirea Mea cu Principesa Elisabeta,
adaugind Inca legaturile de sange cu celelalte familii domnitoare
din Europa, and In amoarea poporului roman cea mai dulce a ei
consacrare.
Astfel, realizandu-se una din cele mai esenIiale condiliuni ale
consolidärii Dinastiei romane, consoarta Mea, incurajata prin acelea9i
simIiminte de amoare i devotament ce Miai aratat Mie, va putea
implini marea misiune ce-I impune Tronul României, pentru ca
amandoi impreunä sä putem atinge scopul comun: marirea i pros-
peritatea iubitei noastre
Onorurile ce am primit dela Suveranii, ale caror CurIi am vizitat,
se rasfrang asupra naÇiunii romane ; ele erau date Domnului ei,
care era pretutindeni insolit de aureola Coroanei Romaniei
astazi acele mari Puteri au un titlu §i mai mult la recunWinla
noasträ.
Banuelile disparand, confienIa revenind, sunt in drept a crede
ca relqiunile noastre cu inaltele Puteri garante au sä ja de acum
Inainte un caracter 9i mai favorabil pentru interesele noastre.
Aceste Puteri n'au uitat i nici nu pot uita ca nqiunea româna,
a§ezatä la porOle Orientului, pe marginea celei mai mari artere
de comunicaliune, este chemata, prin desvoltarea zilnica a for-
Ielor sale morale §i materiale, prin pa§ii sal repezi spre civili-
zaIiune, a juca un mare rol in echilibrul Europei orientale.
Acest rol ne va fi cu atat mai u§or de implinit, cu cat lealitatea
va prezida mai mult la pazirea cu sfinIenie a indataririlor ce ne

www.dacoromanica.ro
90 REGELE CAROL

sunt prescrise prin tractatele care au pus sub puternicul scut al

Europei legaturile noastre seculare cu malta Poartä.
Aceste tratate au precurmat de drept amestecul strain in afa-
cerile noastre interioare ; insa chiput cel mai sigur i mai nimerit
de a face ca strainii sa nu intervie in cele din intru ale noastre,
este ca i noi sa nu ne amestecam in treburile vecinilor nostri.
Atunci in adevär ca pragul casei noastre va fi necalcat i sfant.
Ca aceasta politica, care o urmam i care ne este dictata i prin
noastre internalionale i prin poziliunea noastra, este
politica cea mai buna, se dovedeste prin bunavoinIa ce astäzi
gasim in Puterile garante, de a indestula prin convergiuni inter-
nalionale toate chestiunile noastre de interes comun.
Asa, guvernul imperial al Austriei a primit ca, prin cale de reci-
procitate, sa se execute in toate provineiile reprezentate In Dieta din
Viena sentinIele tribunalelor romane in materie civila i comercialä.
Asa, dotià convemiuni sunt a se incheia cu guvernul austro-
ungar pentru hotarirea puncturilor de Intalnire a cailor ferate rornane
cu ca'ile ferate austro-ungare dela Suceava, Orsova si Brasov.
De mai mult timp urmau drepte i necontenite staruinIe din
partea ;arid, pentru a se reinnoi printr'o comisiune internaVionalä
vechile noastre hotare dealungul provinciilor austro-ungare. Guvernul
Meu are placuta datorie a vä anunp, dommlor Senatori i domnilor
Deputqi, ea guvernul actual al Ungariei a dat satisfacere cererilor
noastre.
Comisiunea internqionala chiar a i intrat in lucrare. Desi,
din cauza timpului inaintat, ea n'a putut mult propasi, totus de
pe acurn putem a fi mulIumiIi de rezultatul insemnat al consta-
tarilor sale. Asa, comisiunea a statornicit la judool Buzau ca
adevaratul hotar intre ambele Iäri este zisa Cheia-Buzäului, iar nu
pe unde pretindea comuna Zagonu.
O alta veche calcare de hotar s'a constatat pe teritoriul roman,
dela raul Basca in sus, alaturi cu paraul Pitacu.
Dispoziçiuni sunt luate pentru restabilirea pe lata pamantului
a adevaratelor noastre hotare, precum in unanimitate s'au stator-
nicit de cornisiunea internationala.
D-voastre cunoasteli dreptele cereri ale Romaniei in chestiunea
oboriri\i jurisdiqiunii consulare. Aceastä stare de lucruri excep-
necompatibila cu drepturile í legile Romaniei a fost

www.dacoromanica.ro
NOEMVIIIR 1869 CUVANTXRI 91

supusA la cercetarea generoasa a Europei Inca de eätre Adun'Arile

naVonale din 1857. MA aflu In drept a crede cA, In fine, suntem in
ajunul zilei cAnd i in aceastä chestiune Romania va intra In deplinul
exerciliu al autonoraiei sale.
Deja negocierile noastre pentru incheierea unei conven-puni,
Cu scop de a se supune naTionalii ruO la jurisdiqiunea legilor tärii
sunt sfAr§ite §i, sprijinindu-ne pe bunavoinIa M. S. Impäratului
Rusiei i a guvernului Säu, sper cA chiar in cursul acestei sesiuni
se va putea prezinta Corpurilor Legiuitoare instrumentul definitiv.
Negocien i in aceastA chestiune sunt incepute i cu celelalte
Puteri europene.
Termenul convelqiunii Incheiate cu Serbia pentru extrAdarea
reciproca a dezertorilor qi a criminalilor fiind expirat, s'a primit
de ambele guverne ineheierea unei noui conven-Ouni, in care nu
vor fi uitate principiile noului drept public european In privinIa
emigraOlor politici.
Am mulIumirea de a constata cA relqiunile noastre cu buna
noastrA vecina Serbia devin din zi In zi mai amicalernair intime..
Ratificaliunile convenliunii pentru navigabilitatea Prutului sunt
efectuate ; intrunirea comisarilor Statelor co-riverane se va face
In curAnd.
In vederea lucrarilor ce intr'un timp apropiat au a face din
Prut un rAu cu o navigaliune regulatä, guvernul Meu este in tra-
tape pentru stabilirea unui serviciu de a transporta cälätori intre
Galap.
Toate convenpunile citate mai sus se vor supune aprobaIiunii
d-voastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
VeÇi afla cu bucurie a marina noastrA de comer% din zi In zi
merge spre desvoltare. Deja numgrAm aproape de 200 bastimente
de mare sub pavilionul romAn §i care apaqin indigenilor. Numai
in anul curent eau acordat patente la peste 30 ,bastimente.
Va fi de interesul Várii, va fi o lucrare nu din cele mai pinin
meritorii ale d-voastre, dacA veIi da guvernului Meu mijloacele
necesare pentru a asigura marinei noastre o desvoltare in propor-
Iiune cu intinderea Tärmurilor noastre de Dunäre qi de Mare.

www.dacoromanica.ro
92 REGELE CAROL 1

Cel dintaiu pas spre a ajunge la acel folositor rezultat va fi

negresit o cat mai curanda punere in lucrare a votului d-voastre in
privino deschiderii portului roman dala Marea Neagra.
imbunät4irea finan/elor Statului este preocupw/iunea constantä
a guvernului Meu.
Mai multe deficituri repetate i acumulate din anii trecu/i au
crescut datoria flotanta AA la o cifrä, care trebu sà destepte
In to/i dorin/a de a regula imediat stangerea ei si de a o margini
pa viitor in limitele unei simple operqiuni de tezaur.
Acest rezultat va fi lesne de cäpatat, Indata ce ve/i stabili, In
coin/elegere cu guvernul Meu, un adevarat echilibru bugetar.- Tara
are constiin/a de resursele ei; ea a sus/inut i sus/ine creditul ei
la inallimea la care vedem ajunse Statele cele mai bine intemeiate.
Ramane ca d-voastre veni/i In ajutor cu masurile ce ve/i com-
bina In in/elepciunea i patriotismul d-voastre.
Guvernul Meu v'a supus in privin/a aceasta, Inca din sesiunea
trecuta, mai multe proiecte de legi. Ele se vor completa in sesiunea
prezenta prin mai multe alte proiecte privitoare la imbunata/irea
serviciilor financiare, la o mai larga desvoltare a resurselor
bugetare.
Bunele d-voastre intenOuni pentru inal/area prestigiului Bise-
ricii romane, pe care le-a/i aratat prin grabnicia ce a/i pus de a vota
credite pentru restaurarea de locasuri sfinte si-au dat fructul lor.
Peste 24 de biserici sau manastiri se ridica astazi din ruine, spre
gloria Domnului, deosebit de sfanta Episcopie de Arges, unde s'au
fäcut in anul acesta cele dintai si mai dificile lucrari pregätitoare
pentru a se putea Incepe chiar in viitoarea primavarà restaurarea
radicala a acestui mare monument de arta si de pietate strä-
buna.
Proiectul de lege organica a Bisericii, care se Oa pe biuroul
Camerei, este pentru d-voastre o altä ocazie mare ca sa dota/i
sfanta noastra Biserica cu o organizaVune puternica, conform&
canoanelor i tradi/iunilor çárii. Apreciind importania i urgen/a
sa, sunt fundat a spera ca d-voastre ve/i face chiar in sesiunea
aceasta ca acel proiect sä poata deveni lege.
Un Inceput de imbunata/ire la soarta preo/ilor de mir dela bise-
ricile Statului din cateva localita/i mai insemnate, precum 0 a
proto-presbiterilor, vi se va propune in bugetul anului viitor. Nu

www.dacoromanica.ro
NOEMVR113 1869 CUVANTX111 93

MA indoesc çà d-voastre veti cumpAni dupA merit aceastA necesi-

tate, prin a cArei satisfacere Biserica insä0 va cre§te in cuvimIA
0 in demnitate.
InstrucOunea publick reclamA asemenea o lege organicA mai,
eficace, dupA experiema de aproape cinci ani la care a fost supusä
legea actuará. Una din condi-punile esenIiale ale imbunätälirii
instrucvunii publice va fi infiinIarea unei Eforii speciale a §coalelor.
Guvernul Meu vh va propune un proiect spre modificarea unor
pArTi din actuala lege. Bugetul pe 1870 avAnd a fi prezintat intr'un
tot conform acelui proiect, Eu pun temeiu pe zelul i activitatea
d-voastre, de a-1 face sA dobAndeasca sancIiunea legislativä
decursul acestei sesiuni.
Spre generalizarea instrucIiunii primare, prescrisA de mai mul%i
ani In legile noastre, a lipsit pAnA acum o sistema in destul de comv
pieta de inspeqiune, care sä fie totdeodatA un mijloc puternic de
a o activa. Guvernul Meu va Va propune instituirea in toate distric-
tele de revizori coIari -cu atribuIiuni mai intinse 0 am toate cu-
vintele de a crede cà aici stA inceputul cel serios al luminArii, la
care poporul are drept 0 pe care legile ne indatoreazA a i-o inlesni.
Sunt mai multe Valli din legea instruc/iunii, care 'Ana acum
n'au fost incA puse in lucrare. Guvernul Meu a prevAzut
in anul 1870, a mai multor §coale de meserii in deosebite ora§e ale

Bazele puse pentru organizarea puterilor noastre militare pria

legea dela 11 Iunie 1868 s'au stabilit in acest an din ce In ce mai
mult. Diferite regulamente i instrucIiuni au venit sa puie in lucrare
sA desvolte acele baze.
00irea noastrA permanentA s'a armat cu arme noui perfecIio-
nate; armele necesare mi1iiilor sunt sosite In parte 0 astf el nu peste
mult timp vom vedea func-ponAnd i noul element al forIelor noastre
militare, milijiile. Guvernul Meu s'a ocupat 0 se ocupA pentru a
pregAti instrucIiunile i depozitele trebuincioase, ca la intAia che-
mare 0 sosire a miliçiilor, dAnsele sA se poatA convinge cA sunt
o parte insemnatA a mijloacelor de apArare ale ;Aril noastre.
Pentru ca armata permanentä sa serve bine de §coalä ost4eascA
In toate ramurile 9tiinIei militare, prin care sA treacA tofi tinerii
RomAni, in anul acesta i s'a dat ocazie a cunoa0e i serviciul in
campanie, prin manevrele in corpuri mai numeroase. Formarea

www.dacoromanica.ro
94 REGLE CAROL I

taberei dela Furceni, in timpul careia am fost mandru de a fi

Insumi in capul armatei, a produs rezultatele cele mai satisfaca-
toarey atat in privii4a spiritului de corp, cat i in privii4a instruc-
Iiunii, prin manevre sistematice ; cu aceasta ocaziune, armata romana,
atat de devotatä Dinastiei, s'a aratat ea este la inalpmea misiunii sale.
Guvernul Meu recunoa§te ea n este lesne nici bine a modifica
din nou legea constitutiva a armarii çárii. Dar cand experienIa
anilor din urma a dovedit lacune, neperfeqiuni, sau erori In acea
Jege, aceste neperfecIluni trebuesc indreptate. Guvernul Meu ya
va prezinta dar un proiect care sa cuprinda imbunataIirile ce sunt
a se aduce acelei legi.
Asemenea veri grabi negrqit, domnilor Senatori ì domnilor
Deputa-p, votarea proiectului de lege, ce se Oa de mai mult timp
dinaintea d-voastre, despre tribunalele noastre militare. Nepotri-
virea in care se 04 Codul penal militar cel vechiu cu cel civil,
trebue§te sa disparà cu o ora mai curand.
Guvernul Meu và va prezinta 9i. alte proiecte de legi, tot atat
de imperios reclamate, precum: acela al contingentului anului
viitor, acela al soldelor, un nou proiect pentru regularea poziOunii
ofiverilor, un altul pentru recrutare i unul pentru inaintare spre
a le pune in armonie cu noua lege pentru inaintare, spre a le pune
In armonie cu noua lege constitutivà a armatei.
Guvernul Meu v'a inf44at in sesiunea ordinara un proiect de
lege in vederea de a asigura judeIelor o mai mare descentralizare
administrativa. Sunt in drept a crede cá d-voastre veçi binevoi a
supune acest proiect unei con§tiincioase i grabnice cercetari, pentru
ca Inca in sesiunea aceasta jude-ole sá aiba a và datora o mai In-
tinsa independenVA In administrarea intereselor lor locale.
Aceasta lege ar ràmâne insa farä efect, domnilor Senatori
domnilor Deputa/i, daca totdeotata d-voastre nu va ve/i ocupa
cu realIarea autorit4ii morale a primarilor comunelor rurale.
Nu scapap din vedere, va rog, cá legue votate de cl-voastre se aplica
in prin acqti primari, in ealitate de agenIi ai puterii executive,
ca prin urmare este §-1 de un interes municipal §i de un interes
general, ca acesti naagistra/i A. fie inzestraIi cu capacitatea ceruta
pentru a putea inIelege §.1 a aplica legile %aril. Una din condiOunile
de capetenie pentru indreptarea primarilor rurah este de a le ridica
eat mal curand funcOunea de agenIi fiscali.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVA.NTA.RI 95

Legea tocmelilor agricole, prin experien0 s'a dovedit ea lasa

Inca' mult de dorit. Ea nu este In stare a asigura agriculturii acea
repede i deplinä Indestulare a intereselor sale, fara de care lucrul
campului nu poate propavi. Guvernul Meu va va prezinta modifi-
caPunile pe care le socotevte de neapdrate, spre a face ca aceasta
lege sa corespunda la marele sau scop.
Legea poliçiei rurale a Inceput a-vi dovedi salutarele sale efecte.
0 mai buna politie s'a introdus in comunele rurale i numärul
delictelor câmpenevti s'a impiftinat inteun chip simPtor. Aceasta
lege prevede îit fiecare jude/ statornicirea unei case de asigurare
in 'contra boalei vitelor. Experienta a dovedit ea judeIele nu sunt
in stare de a crea aceste stabilimente i cà, chiar daca acestea s'ar
intemeia, ele, prin micile lor mijloace, n'ar fi In stare a raspunde
la intenPunea legiuitorului.
Trebue dar reprezentaPunea naponala sa se ocupe cu adop-
tarea unui mijloc mai nimerit pentru a f eri clasele muncitoare de
marile pagube ale epizootiei.
Guvernul Meu vá va prezinta un proiect de lege pentru fun-
darea unei case de asigurare generala a vitelor.
Dela 1 Aprilie trecut povtele straine vi-au luat sfar§it In Ro-
mania. Convenpunile incheiate Intre guvernul Meu i Intre Monarhia
austro-ungara i 'tare Germania de Nord sunt astazi puse in Intreaga
lor lucrare ; In curand aceste acte internationale se vor
prititeo convenPune Incheiatä Cu Imperiul Rusiei.
Povtele noastre Incrediutate in maini romane funcponeaza bine.
In comparaPune cu veniturile anului trecut, povtele Infaliveaza
In anul 1869 un spor de aproape un milion, cand cheltuielile sunt
mai aceleavi ca din timpul &and nu aveam decat un serviciu povtal
interior.
Art. 54 vi 55 din legea ruralä, din deosebitele Imprejurari au
fost ramase pana acum nepuse in lucrare. Guvernul Meu a luat
toate mäsurile, pentru ca, cu aprobapunea d-voastre, insur4eii
celelalte categorii de säteni prevazup prin articolele mai sus citate,
sa fie puvi pe moviile Statului in stäpanirea particelelor de pamant
ce le sunt acordate prin lege.
Guvernul Met' tvi pune toate silinvele de a ridica pe fiecare zi
justipa la acel grad, de, uncle. ea sá inspire incredere in Intru, consi-
deraPune in afara. Curtea de Casa-Pune, redobandinduli autoritatea

www.dacoromanica.ro
96 REGÈLE CAROL I

sa morala si asigurata prin respectarea legii inamovibilitaIii sale,

este pusa in poziOune de a-si implini cu eficacitate lucrärile marii
sale misiuni. Un proiect de lege depus pe biuroul Adunarii, relativ
la distribuOunea cauzelor intre ambele secOuni, este de natura a
inlesni foarte mult lucrarile fiecareia. Se iau mäsurile cele mai
practice pentru ca legile cele noui, mai ales procedura civila s'i legea
organizärii judeckoresti, pu%in aplicate sau räu inIelese in unele
localitaIi, sa se aplice in toate parIile lor, ca. ci garanIia ce prezinta
o lege rezulta numai din exacta sa aplicare.
Proiectul de lege depus la Adunare, privitor la inamovibilitatea
CurOlor de Apela este de natura a garanta independenIa magistra-
turii, a o asigura contra fluctualiunilor si pasiunilor politice si a o
pune astfel in condiIiuni de a putea atinge cu succes marele sau
scop. Guvernul Meu vä va, mai prezinta si alte proiecte de legi
speciale, prin care se modifica sau se. completeaza unele parp din
legile noastre civile sau penale.
In privirea lucrarilor publice, am mulIumirea de a constata ca
unja ferata dela Bucuresti la Giurgiu a Inceput a funcliona dui:4
dorinIa exprimatä de Corpurile Legiuitoare, adica prin mijloacele
proprii ale Statului.
Linia Suceava-Roman, impreuna cu ramura Ia0, in lungime
de 175 kilometri, va fi data circulaIiunii inainte de finitul anului.
Lucrarile de pe celelalte linii se executa cu mare activitate 0
se spera a se mai da circulqiunii in cursul anului viitor liniile
Bucurwi-GalaIi, Bucure9ti-Pite§ti, Roman-Galqi 0 ramura Barlad,
In lungime totala de 634 kilometri.
Pentru lucrärile ordinare de poduri si sosele, guvernul si-a pus
toate siliiiIele spre a executa pe cele mai urgente, in limitele credi-
telor acordate. intre altele, 19 poduri de fier s'au terminat, hare
care cel dela Buzau este de o lungime de 530 metri; prin aceasta,
comunicqiunile au dobandit o mare imbunataIire in mai multe
puncte dificile.
Lucrarile de drumuri judeIene au dat in anul acesta rezultate
0 mai mulIumitoare decât in anul expirat. S'a constatat 0 un
insemnat progres in modul executarii 0 astazi lbcuitorii sunt pusi
In poziOune de a aprecia rezultatele binefacatoare ale legii.
Instruqiunea profesionala nu a fost neglijatä, ci s'a cautat a
i se da toata impulsiunea, pe cat mijloacele au permis.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIR 1860 CUVANTXRI 97

Prin numeroasele concursuri i expoziiuni, guvernul a putut

de§tepta i constata o insemnatA emulaIiune intre agricultorii ce
inträ pe calea imbunAtAiirilor.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputc4i,
V'am expus situqiunea generalä a %Aril. Ordinea interioarà este
asiguratä prin consolidarea Dinastiei.
Europa ne poartà astazi un viu interes. SA ne unim dar cu
spre a dovedi cA suntem un popor demn de aceastä bunävoinIA,
un popor care are con§tiinIa misiunii civilizatoare ce-i este Incredin-
%eta la gurile DunAril. Pentru indeplinirea acestei frumoase misiuni,
ad inläturAm luptele de partid. SA ne pätrundem de spiritul strA-
mo§ilor no§tri, de cAte ori s'a htins de binele Värii, au fost strAns
uniIi in cugetare i in voin%A.
D-voastre, reprezentanIi fideli ai acelora§i simIiminte, nu MA
indoiesc cà veft da tot concursul guvernului Meu, spre a putea
astfel Cu to-0i satisface legitimele trebuinIe i aspiraIiuni ale Ro-
naAniei.
Dumnezeu dar sA binecuviinteze lucrArile d-voastre.
CAROL.
Presedmtele Consiliulm Ministrilor i Ministrul Lucrinlor Publice, Dinutrte
Chica ; Mmistrul de Interne si ad-interim la Afacerile Strline, .M.
cean4; Ministrul Fmantelor, Al. G. Golescu; Mmistrul JustiVei, B. Boerescu ;
Mmistrul Cultelor o Instructiunii Publice, Al. Crefescu; Mmistrul Rizboiulm,
G. Manu.
(M. 0., 1869, nr. 253, p. 1131-1132).

1.23.

Domnul eitre Senat.

16128 Nos,. 1869.
Senatul prezint5 uriri pentru cisitorie. Domnul multumeste In numele
Su si al Doamnel Elisabeta.
UrArile Senatului RomAniei au un deosebit pre% pentru Doamna
pentru Mine. VA mulIumesc dará In deosebi, cAci nu MA indoesc
le simIimintele unui Corp care e sprijinul natural al Dinastici.

www.dacoromanica.ro
98 REGELE CAROL I

In numele Doamnei, va asigur ca d-voastre atat

de bine exprimate au ajuns la mima Sa ; o zic aceasta, fiindca pot
asigura ca consoarta Mea va sti a merita totdeauna afeqiunea
d-voastre si a Intregului popor roman.
MulIumim Senatului intreg i fiecaruia din d-voastre in parte.
(M. 0., 1869, nr. 251, p. 1135).

Domnul eitre Adunarea Deputatilor.

16/28 Noerrwrie 1869.
Adunarea Deputatalor exprima' pentru cgatorie. Carol I multumeste
lii numele Su si al Doamnei Elisabeta.
Sunt mandru de cuvintele atat de bine exprimate din partea
reprezentanWor
MulIumim din inima tuturor Deputaiilor pentru aceste

Putep. fi siguri, domnilor, ca constatarea Mea va face totul spre

a realiza speranIele d-voastre si a merita amoarea i .creainIa
poporului roman.
In numele Doamnei va pot asigura ca Ea iubeste deja din suflet
patria noastr i ca este fericita a fi impreung cu Mine in capul
unei naliuni, care are un viitor mare si frumos.
(M. 0., 1869, nr. 256, p. 1141).

Domnul citre agentul Serbiei.

16/28 Noenwrie 1869.
Agentul Serbiei, prezinti scrisorile de acreditare si asigura ca se-
va stridui pentru prietenia amlielor tri. Domnul rememoreazi legAturile
strinse ale Rominiei cu Serbia.
Domnule Agent,
Sunt fericit cà, prin canalul d-voastre primesc din nou asigura-
rile despre amiciIia ce exista intre ambele Vári. Am Iinut a constata
Inaintea Camerelor Legiuitoare ca legamintele noastre cu guvernul
Iara d-voastre devin din zi in zi mai intime si aceasta spre binele
nostru reciproc.

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1869 CUVANTXRI 99

Guvernul Meu va avea o deosebita Ingrifire a va face petrecerea

in Romania cat se poate mai placuta ; i cat pentru Mine, domnule
Agent, sper ea' và vom avea pentru mult timp intre noi.
(M. 0., 1869, nr. 251, p. 1135).

126.
Domnul la Adresa Adunirii Deputatilor.
30 Nov./12 Dec. 1869.
Delegatia Adunarii DeputaVlor promite sprijin guvernului in activitatea
sa legislativa i prezmta urari Domnului i Doamnei. Domnul releva ca
numai prin armoxue intre puterile Statului se realizeaza aspiratnuule natimui.

Am ascultat Cu o vie placere Adresa Adunarii. Nu Ma indoesc,

d-lor, ca d-voastra- ve/i da tot sprijinul guvernului Meu, fiindca
numai prin armonie perfectä intre bate puterile Statului se pot
realiza adevaratele aspiraIiuni ale napunii; In acela timp prin
aceasta, veçirealizrr dorinIele Mele cele mai sincere pentru Iara.
Sunt convins de mai inainte de simIimintele exprimate prin aceasta
Adresa i va mulIumesc, ca i pentru cuvintele adresate Doamnei
Mie.
(M. 0., 1869, nr. 265, p. 1177).

1.27.

Domnul cfitre profesorii

14/26 Dec, 1869.
Universitatea din Bucure0i s'a completat cu Facultatea de Medicina. Cu
acest prilej Domnul i Doamna asista la inaugurare. Domnul elogiaza acest
templu de lumina §i qtima, care preparà un viitor prosper. Forta unei natiuni
cre0e prin impulsiunea desvoltarii morale. Sà dobandim aceasta forta de care
avem nevoie, dela acest templu.
Domnule Rector, Domnilor Profesori,
InauguraIia Universitapi din Capitala Romaniei este o frumoasa
sarbatoare, la care tot Romanul participa i Cu mima i eu raIiunea.
Sunt fericit a o putea celebra impreuna cu d-voastra vi mulIumirea
Mea,. este cu a-at mai mare, ca. vi Doamna,. la inceputul vie-pi Sale
romanevti, asistä la deschiderea i inaugurarea templului
care are sa lumineze calea viitorului patriei Sale,

www.dacoromanica.ro
100 REGELE CAROL 1

Prin tiin-Vi 0 luminà putem numai Intäri prezentul 0. prepara

bazele solide ale unui viitor prosper. Puterea unui Stat modern
se mäsoarà mai ales dup.& gradul culturii sale intelectuale.
Precum in ordinea viqil materiale spiritul pune in mi4care
materid, mens agitat molem, asemenea 0 In ordinea vieTii sociale foria
unei nqiuni creste prin impulsiunea desvoltárii sale morale. Sä ne silim
Cu to-Pi, d-lor, a cäpäta aceastä forIA, a crea aceastä impulsiune.
Strämosii no§tri au pu g cde dintäi temelii ale InväVämäntului
nostru nalional, 0 aci, pe fundamentele vechii coale a Sfântulni
Saya, sä le exprimäm eterna noasträ recuno9tinrá. SämänIa, ce
ei au pus, a prosperat. Modesta vcoalfi a lui Lazär se aflä astäzi
transformatä intr'un splendid palat dedicat §tiinIelor superioare
0 bele-artelor. Misiunea noasträ insä este abia Inceputd. Ea este
Cu atat mai mare, Cu cat trebuiffla instrucTiunii este mai general
simIitä, mai mult apreciatfi.
D-voastre, sacerdoii ai tiini.ii, cfiumi a o infiltra cu ardoare
0. devotament in inimile unei generaIiuni ce are sá lucreze pentru
un viitor 0 mai inäret
Recunosc cu mulIumire ci inceputul este deja bun. StiinIa,
literile 0 bele-artele fac progrese simIitoare pe fiecare zi in Iara
noasträ. Am putut vedea esi Facultatea de Drept produce deja
efectele cele mai mulIumitoare; sper di 0 celelalte Facult4i, des-
voltându-se si completându-se treptat, nu vor intärzia a produce
aceleasi rezultate.
Sa continubn dar, d-lor, cu conviqiune 0 incredere, pe aceastä
mare cale a §tiinIei si ostenelele d-voastrà nu vor fi in deqert.
Na-Ounea noasträ, pliná de juneIe 0 inteligen0, atät de aptil
pentru civilizaIiune, va sti a gusta cu succes din acest fruct al
§tiinIii; 0 çara noasträ va putea astfel deveni un centru de lumini
In Orient.
Din parte-Mi i din partee Doamnei, vä pot promite tot con-
cursul 0 interesul, spre a ajunge acest nobil scop. Tare prin voinIa
naIiunii, care a väzut in Mine realizarea unui principiu, §tiu ca
puterea Mea rezideazä in lumina' 0, abstracOune fäcând de pasiunile
lätura§e, in luminä numai o caut 0 de &Lisa numai MA preocup.
Repet, d-lor, expresiunea fericirii Mele 0 a Doamnei, de a putea
astäzi inaugura acest far al prezentului 0 al viitorului României.
(M. 0., 1869, nr. 276, p. 1260).

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1870 CUVANTXRI 101

Toastul Domnului pentru Universitätile Romine.

14/26 Dec. 1869.
Dula ceremonia inaugurarii Universitätii din Capita% Rectorul a of erit
un banchet tu sida Pinacotecii. Domnul ridica un toast mn ganatatea prof e-
sorilor i prosperitatea Uiaiversitatilor din Bucuresti si

Ridic un toast in sanatatea corpului profesoral. Asemenea fac

toate urarile pentru prosperitatea Universita/ilor din Bucureoi
Ia0 i pentru desvoltarea instrucIiunii publice in Romania.
SA träiasca to-si care sunt chemaIi a implini aceasta frumoasa
misiune pe laugh' -Camara noastra genera-01nm
(M. 0., 1869, nr. 276, p. 1260).

Inalt Ordin de zi aim armati.

1/13 Ian. 1870.
Domnul constatand mbirea i devotamentul ce armata poara Tronulm
li ureaza un an fericit.
Ofiteri? suboMeri, caporali soldati,
In anul ce trece am avut ocaziunea a teal mai mult impreuna
0 a Ira cunowe din ce in ce mai mult.
Am constatat cu o vie mulIumire iubirea i devotamentul ce
purtaIi Tronului i, aratandu-va cat sentimentele acestea gasesc
un ecou in mima Domnului vostru, urez ca anul cel nou sa fie ferice
pentru armata romana.
Dat in aticure0i, la 1 Ianuarie 1870. CAROL.
Muustrul de Razbam, G. Manu.
(M. 0., 1870, nr. 1, p. 1).

Domnul airs Agentul Belgiei.

2/14 Ian. 1870.
Cavalerul de Moyard, Agent si Consul al Belgiei, prezinta sensonle de acre-
ditare i adauga ca va starui pentru strangerea bunelor relatiuni Intro ambele
Doninul multumeste si transmite multumin Regelui Belgiei pentru
primirea facuta agentului roman.
Cu o placere cu totuI particulara primesc, prin intermediul
d-voastre, scrisoarea M. S. Regelui, Augustul vostru Suveran

www.dacoromanica.ro
102 REGELE CAROL I

sunt fericit a va vedea insärcinat cu misiunea ce veniIi a implini

pe länga guvernul Meu, ca Agent diplomatic §i Consul general.
Legäturile ce Mà unesc cu familia Augustului vbstru Suveran
sunt o garanIie puternieä pentru strängerea bunelor relqiuni ce
au existat in totdeauna intre ambele Väri .0 care, sper, vor deveni
din ce In ce mai intime.
Misiunea d-voastre va va fi cu a-at mai u§oarä, cu Cat guvernul
Meu, sunt sigur, nu va crula nimic pentru a v'o face agreabilä.
Profit de aceastà ocaziune, pentru a và ruga sä transmiteli
M. S. Regelui mulIumirile Mele pentru gra-poasa primire ce a bine-
voit a face Agentului Meu in timpul ultimei sale misiuni la Bruxella.
(M. O., 1870, nr. 4, p. 14).

13L
Domnul aim reprezentantul Confedera¡iunei Germaniei de Nord.
12/24 Febr. 1870.
Reprezentantul Confederatiunii Germamei de Nord, de Radowitz, pre-
sin-a scrisorile de acreditare, iar Domnul, amintind legaturile de rudenie
cn Regele Prusiei, promite ca va starui a guvernnl roman sa faca placuta
misiunea cu care este insarcinat.

Primesc cu osebitá pläcere scrisorile ce vä acrediteaz5. pe länga

Mine in calitate de Consul general al Confedera-punii Germaniei
de Nord. Vfid in numirea d-voastre o noug dovada despre
tele de bunävointä ce animä in privinIa Mea pe M. S. Regele, Augustul
vostru Suveran, precum i despte simpaticul interes ce poart5
României.
Legäturile de rudenie ce Mä unesc cu ilustra Sa Cash' contribuesc
puternic la desvoltarea bunelor relaIiuni formate de mult timp
deja intre aceastä Iara §i Germania i clevenite mai intime Inca in
urma suirii Mele pe Tron. Fiti bine incredinIat d-le Consul general,
c4 guvernul Meu se va sili a va face u§oarä i plAcuta misiunea de
care sunteti insärcinat. Sper, din parte-Mi, cá vá voi vedea ocupand
timp indelungat acest post, cu atat mai mult ca n'am cleat a Mfi
läuda de alegerea fäcutä de cátre Augustul vostru Suveran in
aceastä imprejurare.
(M. O., 4870, nr. 33, p. 177).

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1870 CUVANTXTli 103

Domnul citre Maiond Gorjan.

16/28 Martie 1870.
Luind masa Impreunk, cu ofiterii batalionulm 4 de Vinitori, la toastul
Maiorului Gorjan, comandantul acestei unitäti, Domnul se feliciti cit. a
Infiintat acest batalion model i xnultume§te ofiterilor pentru zelul In serviciu.
Batalionul al 4-lea de Vanatori s'a infiirgat de Mine ca batalion
model. imi place a recunoWe cá merita i acum aceasta numire.
Beau dar acest pahar pentru Batalionul al 4-lea de Vanatori §.1
muliumesc ofiIerilor pentru zelu1 ce pun la serviciu,
(M. 0., 1870, nr. 61, p. 375).

Domnul cifre Colonelul Donici.

23 Martie/4 Aprilie 1870.
Domnul viziteazi Reg. 3 Ro§iori In cazarma Malmaison i ramine BO ia
masa impreunA cú ofierii. Comandantul Regimentului, Col. Donici,
un toast asigurand pe creatorul Regimentului de grgtitudine, devotament
credixrp. Doramtorul Inchini in anitatea tuturor ofiterilor.
Ma simt foarte fericit a Ma gasi pentru intaia oara ta mijlocul
d-voastre. Regimentul 1e Rolori, pe care 1-am creat, sunt convins
ca va da totdeauna probe de fidelitate i devotament patriei
Tronului §i ca va purta cu fala deviza: perseperant fi eredincios.
Sper cà Ro§iorii vor face In toate imprejurarile onoare acestei
devize i sunt fericit a exprima mulIumirea Mea de buna stare In
care am gasit Regimentul, la care a contribuit zelul tuturor
In sanatatea tarora ridic acest Ohar.
Sá traiasca' Rolorii!
(m. O., 1870, nr. 67, p. 410).

Mesaj de prorogarea Corpurilor Legiuitoare.

8/20 Aprilie 1870.
Domnul Inchide sesiunea legislativi ye data de 8 Aprili i In acela§i timp
prorogli ,sesiunea pentru 12 Mai spre a se ocupa, Cu votarea legilor financiare.
Dommlor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare pentru anul 1869 1870, pre-
lungita a doua oara prin mesajul Mea delà 30 Martie trecht, expira
astàzi, ara a se fi putut compune noul Cabinet.

www.dacoromanica.ro
104 REGELE CAROL I

Spre a nu vä Iinea mai mult tirnp depärta/i de eäminele

d-voastre, mai ales in apropierea särbatorilor PWelor, Eu, in vir-
tutea art. 95 din ConstituOune, declar sesiunea inchisä.
Totodatä va anun% ci am insärcinat pe d-1 A. G. Golescu Cu
formarea Ministerului.
Vilzand dificult4ile ce provin din nerezolvarea chestiumlor
financiare, menite a aduce echilibrarea bugetului Iärii, Eu, in
virtutea aceleeai prerogative constitu-Ponale, convoc Corpurile Le-
giuitoare In sesiune extraordinarä, pentru 12 Mai viiior, ca sä
putqi termina votarea legilor financiare.
Dat In Bucurwi, la 8 Aprilie 1870.
CAROL.
141inistrul Prqedinte, Al. G. Golescu ; Muustrul de Razboiu, G. Manu
nistrul Finantelor, L A. Cantacuzino ; Ministrul JustItiei, P. Vtoreanu ;
nistrui Cultelor i Instrucpunii Publice, G. Mdrzescu ; Muustrul LuerArilor
Publice, D. Cozadini.
(M. 0., 1870, nr. 79, p. 485).

135.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
1/13 Mai 1870.
Corpurile Legiuitoare aunt convocate sesiune extraordinarà inainte de
data indicati in mesajul precedent, dupà cererea Consiliului de muustri.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Pentru motivele cuprinse in raportul Consiliului Meu de Mini§tri
dela 22 Aprilie st. v., v'am convocat pentru astäzi in sesiune extra-
ordinarà, mai curänd cleat vä anunIasem prin mesajul Meu de
inchidere.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Pregedmtele Consihului de Ministri i Ministrul de Interne, M. Costache ;
Ministrul Rizboiului, G. Manu; Ministrul Lucearilor pubhce, G. Gr. Cantacu-
zino ; Mmistrul FinanIelor, C. Griidtfteanu ; Ministrul de Externa, P. P. Carp ;
Mmistrul Justitiel, AI, Lahoyari.
(M. 0.4 1870, nr. 951, p. 559).

www.dacoromanica.ro
MAI 1870 CUVANTXRI 105

Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

1/13 Mai 1870.
Corpurile Legiuitoare sunt dizolvate de oarece nu s'a putut forma cabinetul
din majoritgtile lor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Prin mesagiul Meu de prorogarea Corpurilor Legiuitoare din 8
Aprilie, v'am fäcut cunoscut insärcinarea ce pusesem d-lui Al. G.
Golescu, ca expresiune a majoritäIii Adunärii, pentru formarea
unui nou Cabinet.
Golescu nereuOnd a forma un alt Minister i membrii
Cabinetului actual, numiIi din iniIiativa Mea, ca unii ce fac parte
din sanul minorità%ii, neputänd spera concursul majoritäIii, Mi-au
cerut a face un apel la alegätori, apel la care Eti am consimOt.
Despäilindu-Mä de d-voastre, d-lor Senatori, d-lor DeptitaIi,
nu Mä pot opri de a vä' manifesta toatà a Mea recuno§tinIä pentru
sentimentele de devotament ce arätat in tot cursul exerci-
Oului m'andatului d-voastre.
CAROL.
Pre,edintele Consilmlui Ministrilor i Ministrul de Interne, M. Costache ;
MiniStrul Ftazboiului, G. Manu ; Ministrul Lucrärilor Publice, G. Gr. Cantacu-
=no ; Mimstrul Finantelor, G. Greidigteanu ; Mirustrul de Externe, P. P. Carp ;
Mmistrul Justitiei, A. Lahovari.
(M. 0., 1870, nr. 95, p. 559).

Domnul &Aire Tara.

9 Mai/21 lunie 1870.
Domnul adreseazA o proclamatiune poporului romin prin care ii anuntà
Dmastiei.

Romani,
Aniversarea sosirii Mele in mijlocul vostru este o data scumpä
inimii Ts1ele Entuziasmul cu care M'aIi primit, sunt acum patru

www.dacoromanica.ro
406 RECELE CAROL I

ani, a fost pentru Mine un Indemn puternic 0 am inceput cu bär-

}A-Pe i iubire frumoasa misiune ce-Mi era incredinIatä. In toate
actele Mele 'Alfa astäzi, n'ana avut altä Iintä dealt fericirea
prosperitatea %rii i, 4cle0 rezultatul.n'a raspuns totdeauna la sin-
ceritatea aspiraIiunilor i dorinTelor Mele, sper c viitorul va corona
c'un deplin succes ni§te stäruitoare i neinteresate.
Daeà insä acele decepOuni, care inso/ese neapärat once lucrare
umana, nu au lipsit misiunii noastre comunc, increderea Mea in
voi nu este sdruncinatà, i aceasta cu atat mai puIin, cu eat o nouä
legaturä este a se statornici intre noi, prin indeplinirea unei dorirge
exprimate cu aldura la mai multe ocaziunin intemeiarea Dina-
stiei.
Mà simt ferice a Vá putea anunta astäzi, cä In anul acesta chiar,
dorii4a române va fi, cu ajutorul lth Duronezeu, un fapt

CAROL.

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministrul de Interne, M. Costache ;

Ministrul de Externe, P. P. Carp ; Ministrul Justitiei, Al. Lahovari ; Mi-
nistrul de Razboiu, G. Manu ; Ministrul Lucrardor Publice, G. Gr. Cantacuzino ;
Ministrul Finantelor, G. Grailifteanu.
(M. O. 1870 nr. 101, p. 587).

138.

Domnul citre Colonelul Cerehez.

20 Mai/1 lunie 1870.

Domnitorul inspecteazii Reg. 4 de Infanterie In cazarma din Dealul-Spirei,

ja parte la masa ofiterillor. Comandantul Regimentului, Col. Cerchez, ridi-
cind un toast exprima sentimentele de- devotament ale ofitenlor, iar Domnul
face urAri Regimentului.

Simt cea mai mare bucurie eä Mä aflu In mijlocul Regimentului

al 4-lea; am dorit de mult i sunt sigur ca Regimentul al 4-lea de
Infanterie va face totdeauna onoare armatçi.
Sä träiasch Regimentul al 4-lea!
(M. 0., 1870, nr. 110, p. 629).

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1870 CUSTINTARI 107

Domnul catre Mitropolitul Primat.

21 Mai/2 Iunie 1870.
Mitropolitul Primat face urin familiei Domnului la sarbitorirea
mului Mitropoliei, Sf Impirati Constantin si Elena. Domrtul mirturiseste
dorinta Sa este sä vad a Biserica rominä tare, autonoml si Cu prestigiul
cresand.
Prea Stinte Parinte,
mul/umesc din inima pentru bunele sim/iminte te-Mi expri-
ma/i in numele intregului cler.
Sunt fericit a celebra a patra oarä, impreuna cu Eminen/a Ta,
hramul Sfintei Mitropolii a Capitalei i a marturi Prea SfinIiet
Tale, cu aceastä ocaziune, ca nu simt mai sincerä i mai vie dorin/a,
deck a vedea Biserica romAna tare, independentä, autonoma
inconjurata de un prestigiu din ce in ce crescând.
(M. 0., 1870, nr. 112, p. 63'7).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

Ruceir, 14/26 Iunie 1870.
Domnul convoci Corpunle Legiuitoare In sesiune extarordinara pentru
15 =le si tack' venficares alegerilor si sá se constitue.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'am convocat in sesiune extraordinara pentru 15 zile, spre a
procede la verificarea titlurilor i a constitui cat mai curând puterea
legiuitoare.
Cunosc cá ocupaliunile agricole reclama pe cei mai map dintre
d-voastre §i de aceea am marginit la un termen mai scurt durata
acestei sesiuni.
Duninezeu sä binecuvanteze lucrarile d-voastre.
Ruck, 14 Iunie 1870. CAROL.
Presedintele Consiliului Mmistrilor i Ministrul de Interne, M. Costache
Ministrul de Rizboiu, G. Manu ; Ministrul Lucririlor Publico, G. Gr. Cantacu-
zino ; Ministrul Fmantelor, C. Grcklifteanu ; Ministrul de Extorne, ad-interim
la Instrtictiunes, PublicA §i Culto, P. P. Carp ; Ministrul Justitiei, Al. Laltovari,
(M. 0. 1870, ur. 130, p. 713).

www.dacoromanica.ro
108 REGELE CAROL I

Domnul catre Ploeqteni.

25 Iunie/6 lulie 1870.
O delegaIie de comercial* din Ploesti prezinti Domnului o adres'a
de lealitate a locuitorilor. Domnul primegte aceste asigurIri de devotament
adaugà cà negustorilor li se cade sä mentini lini§tea i sà desaprobe incer-
&afile subversive de turburare a ordinei.
Domnilor,
Primesc Cu o vie satisfacOune adresa d-voastre i sunt fericit
a vedea asigurarile de devotament ce con/ine ; aceste asigurdri !mi
sunt cu atfit mai scumpe, cà Ploe§tii, in cei din urmà doi ani, au
fost priv* ca un centru de uneltiri culpabile. D-voastre, d-lor,
ca comercial* i ca reprezentan0 ai adeväratelor interese ale
Ploqtilor, va este dat a men/ine lin4tea ora§ului prin energica
dezaprobare a tuturor incercärilor subversive ordinei.
(Reg6le Carol I, Cuy. fi. Scrts., I, p. 213).

Donmul catre Soc. Academici Romana.

15/27 Sept. 1870.
La deschiderea sesiunii generale a Soc. Academice Romane, Domnul
arati memrea acestei societati, care prin muncgt contiincioasg i cugefiri
serioase dà putere i vmpi. Statului.
Domnilor,
Mà gdsesc totdeauna cu o nouä pläcere intre d-voastre. Chemap
a fi päzitorii tezaurelor intelectuale ale României, suntep men*
a desvolta, departe' de agitapunile febrile ale unor aspiraPuni
necoapte, adevAratele for/e ale na/iunii i a raspandi in popor,
prin exemplul ce dap, convicOunea c'à in timpurile moderne o
muncà colwiincioasä i cugetäri serloase sunt singure in stare a
da unui Stat putere
Este drept ea' greuta/ile, ce inceputurile oricArei intreprinderi
intalnesc, au fost cauza cä lucrärile d-voastre nu au ajuns la numarul
de opuri folositoare ce, altfel, ar fi fost produse ; viitorul insä va
proba cà increderea ce Tara a pus in luminile i activitatea d-voastre
a fost bazatd nu numai pe speran/e, ci pe o adeväratà apreciaPune
a insuOrilor ce va disting.
(M. 0., 1870, "u% 202, p. 979),

www.dacoromanica.ro
NOEIWRIE 1870 CUVANTIRI 109

Domnul citre Reg. 2 de Artilerie.

17/29 Sept. 1870,
Domnul inspecteaza Regimentul i ia masa impreunk Cu ()Meiji. Comaur
darrtul ridia un toast arktind devotamentul pentru ar i Tron. Domnul
Inching, In sänktatea Regimentului, care e creatia Sa.
Ridic acest toast in sànritatea Regimentului No. 2 de Artilerie,
creat de Mine 0 sunt fericit ca gäsesc intr'insul spiritul de devo-
tament pentru ;ara i Tron, care trebuesc a fi nedespärIite una de
altul in inima unui adevarat osta§.
(M. 0., 1870, nr. 204, p. 985).

Domnul citre Ploesteni.

12/24 Oct. 1870.
Domnul e In vizitk la Ploe§ti. Cetatemi ii dau un banchet, asigurindu-L
de sentimentele lor de lealitate. Domnul Inchinä. In sanktatea cetktemlor din
Ploelti, care Bunt pentru lini1te, ordine i stabilitate.
mulIumesc pentru urarile i simIimintele care expri-
mat ; am vàzut Cu o vie placere ca majoritatea locuitorilor din
Ploqti a condamnat actele crirninale tare s'au intAmplat in acest
ora. Ridic dar acest toast in sankatea acelor cetäleni din P1oe0i,
care sunt pentru lini§te, ordine i stabilitate, fiindeä numai pe aceste
baze România va putea prospera.

(M. 0., 1870, nr 227, p. '1079).

Domnul atre Consulul Belgiei.

3/15 Nov. 1870.
Barteleyns de Foselaert, Consulul general al Belgiei, prezinti scrisorile de
acreditare, iar Domnul exprimk dormta cat buncle relatiuni dintre ambele tkri
sk se desvolte din ce In ce mai mult.
Domnule Consul General,
Primind scrisorile ce va acrediteaza pe langa guvernul Meu in
calitate de Consul general al M. S. Regelui Belgilor, sunt fericit
a reg5si o ocaziune spre a exprima cat de viu doresc ca bunele

www.dacoromanica.ro
110 REGELE CAROL I,

relqiuni stabilite de mult timp intre ambele ári sa se desvolte

din ce in ce mai mult in interesul lor mutual.
Guvernul Meu, incredinIat, d-le Consul general, se va gräbi
a va face misiunea langa dansul pe cat se poate mai pläcuta
usoara, Cat despre Mine, legaturile de rudenie ce Ma unesc ca
Casa Augustului vostru Suveran nu vor contribui mai pulin spre
a aduce acest rezultat in timpul sederii d-voastre in Romania,
ce, o sper i o doresc, va fi de o durata indelungata.
(M. 0., 1870, nr. 242, p. 2055).

Domnul cifre Consiliul Comunal al Capitalei.

15/27 Nov. 1870.
Primarul i noul Consiliu comunal al Capitalei se prezinta la Palat. Dom-
nul apera ca vor satisface cererile oräsenilor care le-au incredintat aceasta
sarcini.

imi pare bine de a vedea Capitala Romaniei astfel de bine

reprezentata ; sper ca ve/i pune toate silint,ele spre a satisface
dreptele cereri ale ora§enilor, care v'au inerediniat o ap de frumoasa
sarcina.
(m. 0.4 1870, nr. 253, p. 2101).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15/27 Nov. 1870.
Prin mesajul de deschidere Domnul se ocupa de relatiile noastre externe,
situatia financiara deficitara a Romaniei, de calle de comunicatie: §osele
cai ferate si de proiectele de legi perttru remedierea starilor proaste i pentru
organizarea ad-tiei, armatei i invitamantului.

Domnitor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ma simt feriee a M'a gasi din nou in mijlocul d-voastre. Fru-
moasa misiune de control ce aveli a indeplini asupra actelor gu-
vernului Meu este nu numai o legitima satisfacOune data
dar i un mijloc de intarire pentru un guvern onest i devotat
publice.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1870 CUVANTIRI 111

Sesiunea pentru care sunte0 convocaIi se deschide In miDocul

unei crize europene, creatá de maree resbel care s'a Incins in
Occident. In fata acestei lupte uria§e futre doua puternice,
unja de purtare a guvernului Meu era ciar indicata. Credincios
convenIiunilor internalionale, care garanteaza existenta noastra
politica, el s'a silit pe de o parte a mentine ordinea innäuntru, iar
pe de alta a intreline relqiuni de buna inIelegere cu malta
Nana i Puterile garante. Tinup la respectul tratatelor care asigura
autononaia noastra, suntem convin0 cà, pastriind 0 de aci inainte
sincera atitudine ce am avut, vom putea conta din partea Europei
pe aceea0 bunavointa ca 0 in trecut.
Sunt fericit ca pot 0 acuma constata, in faIa tarii, ca rela-
Punile noastre exterioare sunt din cele mai amicale. Astfel guvernul
Imperial 0 Regesc al Austro-Ungariei a anunIat In mod oficial
guvernului Meu, cà consimte la desfiinIarea atat de dorita a sta-
rostiilor 0 ea este gata a incheia o conventiune in chestiunea
consulare, pentru o reforma completa a raporturilor judi-
ciare i administrative dintre ambele
Aceste probe de bunavoinp ne fac a privi viitorul cu incredere.
Ramâne numai ca in/elepciunea i moderatia tuturor sà inlesneasca
inenlinerea ordinei innauntru i sa nu atragem asupra noasträ
imputarea ca am ie0t din rezerva ce se cuvine sa pastram in impre-
jurarile de fata.
Recunoltinta pentru o na%iune, care a dat Romaniei in atâtea
ränduri puternicul &Au sprijin, legithneaza simpatiile noastre pentru
dânsa. In expresiunea lor sa ne ferim Ins& de a amesteca fara
cuvant ataeuri nedrepte sau zadarnice aVapri.
Sä nu uitam consideratiunea ce se cuvine sa avem pentru toate
Puterile care garanteaza astäzi poziOunea hoastra politica. Astfel
numai vom asigura viitorul Iarii in contra oricaror eventualitali
compromilatoare.
Guvernul meu a avut o Ontire neclintitä asupra situatiunii
financiare.
Cunoa§te/i, d-lor Senatori i d-lor DeputaIi, ca bugetul anului
trecut s'a incheiat Cu un deficit de 17 milloane, precum vi se va
arata ma co. amanuntul in expunerea situaliunii financiare 0 ca
o datorie flotanta de 46 milioane, provenita din deficitele acumu-
late ale anilor tree* apasä situaIiunea tezaurului public.

www.dacoromanica.ro
 112 REGELE CAROL I

Guvernul a luat angajamentul catre d-voastre de a micsora

acel deficit si de a nu spori datoria flotantä ; i cu toate ca eve-
nimentele politice au produs o crizä financiara färä precedent,
cu toatä stagnatiunea comertului nostru agricol, guvernul a in-
deplinit acest angajament i d-voastre sunteti pusi in pozitiune
a constata aceasta, in fata çárii, chiar dela inceputul sesiunii legis-
lative.
Asemenea, pentru creditele extraordinare i suplimentare, gu-
vernul s'a tinut strict in limitele londului de 2 milioane ce au fost
acordate, afectänd chiar o parte din acel fond pentru serviciile
anilor din urma.
Daca $nsa raul nu s'a agravat, ar fi un pericoI pentru prosperi-
tatea publica a nu-l. vmdeca cu o ora mai inainte.
Bugetul, ce vi se va prezenta de catre guvern, insotit si de le-
gile financiare indispensabile, s'a echilibrat.
Un deosebit proiect vi se va prezenta pentru stingerea datoriei-
flotante. Prin el se va pune totdeodath pentru viitor o limita la,
contractarea unor asemenea datorii si- sanctiunea lui va sta in apli-
carea principiului salutar al responsabilitätii ministeriale.
Din datoria flotantä, 11. milioane apartin Casei de consemna-
tiune si ea, reintrand in capitalul ei, va putea participa, in sensul
legii sale organice, cu o mare parte dinteinsul la crearea unui
institut de credit fundar, fiindca experienta ne-a dovedit cá sumele
ce se depun anualmente covärsesc cu mult cererile de inapoiere.
Asemenea vi se va infalisa un alt proiect de lege, care va inlocui
impozitul personal si de sosele, pentru a anti constatare si percep-
tiune vom reveni la sistemul intrebuintat in trecut, prin fixarea
lui in perioade de 5 In 5 ani, lasänd perceperea in sarcina comunelor
suprimând complicatul i impoNarätorul sistem de constatare,
de perceptiune i de controlare, astäzi in vigoare.
Astfel, simplificand mecanismul de astäzi, vom realiza o ade,
varata bin,efacere, mai cu seama pentru locuitorii comunelor ru-
rale, scapandu-i de un numeros personal de agenti fiscali si de siste-
mul de amenzi, care pänä acum nu au dat loe decat la abuzuri,
fara ca regularitatea perceptiunii sá faca vreun progres.
Oricare ar fi insa modificarea introdusa in sistemäl de percep-
tiunc pentru contributiunile catre Stat, n'ar corespunde cu depli-
natate la rezultatele ce ar putea produce, dacä in acelas timp

www.dacoromanica.ro
ITOEMVRIE 1870 CUITINTXRI 113

vom punè 0 o margine variatelor i numeroaselor contriburiuni

la care sunt supu0 locuitorfi comunelor rurale, pentru n4te servicii
te nu corespund cu sacrificiile fäcute, &and nu sunt cu totul nepro-
ductive. Spre a curma i aci izvorul de abuzuri, vi se va propune
suprimarea de once dare directä sau indirecta, astäzi existente in
comunele rurale, läsandu-li-se numai facultatea de a preleva zecimi
adirionale, pe langä darea generala ce va inlocui contriburiunea
personalä i cea de §osele.
Prin proiectul de buget s'a prevazut 0 plata anuitärilor drumului
de fier. Linia Roman-Suceava-Ia0 se aflá de acum pusa in eircu-
lariune. In curand, sper, se vor putea descbide i liniile Roman-
Galari-Bucure0i; astfel, se va afla in exploatare o lungime totalä
de peste 700 kilometri cale ferata.
Aceasta mare opera de pace 0 de civilizariune s'a continuat
In mijlocul crizei generale produsa prin razboiul din Occident. Ea
se poate privi ea un fapt indeplinit pentru Romania Mare 0 Mol-
dova. Rarnane numai ca, cu aceea0 activitate, sá se urmeze lucrarile
In Romania Mica, ale carei interese mai reclama i joneriunea
liniilor sale cu Austria 0 Ungaria,
Pe langa legatura ce are a se face la punctul Varciorova, studii
se urmeaza pentru a uni direct Craiova cu punctul Petro§ani prin
valea Jiului. Aceastä linie gste de un interes capital, atat pentru
aceastä parte a rarii, tat i pentru tranzitul internarional.
Este de o importanra capitala ca rezoul drumurilor noastre
ferate sá se termine cat mai curand, pentru ca rara, prin experienra
inlesnirilor ce vor procura, sá ajunga la cuno0inra deplinä a nume-
roaselor folosuri ce decurg din aceste mijloace perfecrionate de
comunicariune pentru desvoltarea ei viitoare.
In privinra acestor concesiuni, guvernul a cautat a se 6ortcluce
cu acea lama credinra, ce ¡.rebue sä fie unja de purtare a oricärei
administrariuni oneste. El crede ca indeplinit aceasta datorie.
Guvernul Meu va va supune proiectul unei alte Intreprinderi
de mare utilitate publica, primitä deja cu mulrumire, pentru partea
ce-i aparrine, de catre guvernul otoman, acela al unui pod stätator
pe Dunare, dela Giurgiu la Rusciuc.
Infiinrarea drumurilor juderene s'a continuat anul acesta cu
o mare activitate, pe langa o construcriune mult mai ingrijita.
Cáile narionale, de0 n'au participat in acela grad la aceasta

www.dacoromanica.ro
114 REGLLE CAROL I

impulsiune, din cauza mijloacelor iestranse afectate In bugetul

anului curent, tot-in s'a continuat executarea contractelor Incheiate,
In limitele bugetare.
In aplicarea legii de expropria-Pune pentru cauza de utilitate
recunoscandu-se oarecare lacune regretabile, guvernul a
simpt imperioasa necesitate de a vä supune un proiect de lege,
prin care, fara a se sacrifica nimic din principiul respectului pro-
priethpi, se va asigura fixarea indemnitäplor pe n4te baze mai
echitabile.
Mai multe proiecte de legi militare, propuse inch din sesiunea
trecuth, alteapth deliberarea d-voastre, spre a completa opera
organizärii armatei noastre.
Punerea In lucrare In toatä intinderea lor a legilor existente,
mai cu seamh adunarea §i. concentrarea repePtä a grfini-
cerilor 9i a. doroban-Plor, a intärit in anul acesta instrucPunea
militará a Romaniei.
In privinla instrucPunei publice, este de dorit, d-lor Senatori,
d-lor Deputap, ca prin In-1eleptul d-voastre concurs, invh-16mántul
sà fie indreptat mai mult catre carierele productive i studiile fe-
cunde, In vreme ce pfinh acum el a fost mai exclusiv dirijat catre
funcpunile Statului. Tot odath atrag serioasa d-voastre atenpune
asupra rezultatelor cu totul minime ce dau Seminariile. De0 Statul
Intrepne cu mari sacrificii 750 de interni, totu aproape o palie de
biserici adia mai o a treia parte a cifrei totale a comunelor rurale,
stau astäzi In parasire, din lipa de preoP.
Guvernul Meu vh va mai prezenta un proiect de creaPune a
unui stabiliment de bäi la Slhnic, dupä o InIelegere ce a avut cu
a§ezhmántul Sf. Spiridon din Ia§i.
Terminând, d-lor Senatori i d-lor DeputaP, sunt convins cà
situapunea financiara 9.1 echilibrul bugetar vor Pne cel dinthiu
loe In deliberapunile d-voastre. Pe terenul unor discuPuni serioase,
inspirate numai de o sincera iubire pentru binele public, putep
fi siguri ca ne vom gäsi totdeauna impreuna i cá un deplin acord
va domni Intre to11.
De asemenea, ¡mi place a crede, d-lor Senatori i d-lor Depu-
taP, cá in urma evenimentelor Intâmplate, pe care lara le cunowe,
veP chibzui cele mai inIelepte mhsuri spre inläturarea in viitor a
unor fapte care au Oornpromis existen1a unor naPuni mai vechi

www.dacoromanica.ro
DECEMVIIIE 1870 CIJVANT.k.RI 114

0 Mai puternice deck a noasträ. Cred ea' i d-voastre sunte%i

patrun0 de adanca cugetare a lui Montesquieu csá: un stat liber,
adicä pururea agitat, nu poate sá se meniinä, daca el, prin propriilt
sale legi, nu este capabil de indreptare.
Dumnezeu sä binecuvânteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului si Ministrul de Interne, M. Costach ; Ministrul
de Razboiu, G. Manu; Ministrul Lucririlor Publice; G. Gr. Cantacuzino ; Mi-
nistrul FinanIelor, C. Gradi{teanu; Mmistrul Afacerilor Strame, ad-interim la
Instructiunea Publica i Culte, P. P. Carp ; Mmistrul Justirtiei, Al. Lahovart-
(M. O., 1870, nr. 258, p. 2101),
1.48.
Domnul la adresa Senatului.
29 Nov./11 Dec. 1870.
Senatul va da concursul su pentru toate legile necesare desvoltarii si con-
solidarii institutiilor noastre i asigura pe Domn de devotament i iubire pentru
Tron si Dinastie. Domnul primeste promisiunile si sentimentele exprimato
de Senat.
In imprejurarile de fa-VA, primesc cu cca mai vie mulIumirc
prommumle i simvmmtele exprimate prin adresa Senatului, tu
a-at mai vârtos cu c'at ele vin din partea unui eorp eminent conser-
vator, in interesul caruia stä de a susIine, de a intAri Tronul
a lupta pentru Jardine stabilitate.
Numai ruin menIinerea prestigiului tuturor institu%iunilor, vom
ajtmge la aceasta Iintä i sunt convins cá respectul legilor de catre
guvern i guverna4 ne va asigura intarirea i prosperitatea Ro-

(M. 0., 1870, nr. 264, p. 2165).

1.49.
Domnul la Adresa Adunkii Deputatilor.
11/23 Decemyrie 1870.
Adunarea Deputatilor Incredinteaza ca va exercita controrul sälL pentru
Intariret institutiunilor la care Domnul raspunde ca prin concursul o tn/ele-
gerea intre puterile constrtuite se pot satisface aspiratiuni legitime.
Prin mesajul ce v'am adresat la deschiderea acestei sesiuni,
v'am declarat cá intrevaz in controlul d-voastre mijlocul cel mai
puternic de int-árire a instituOunilor noastre.

www.dacoromanica.ro
 116 RE GELE CAROL I

Primind astazi incredinIArile ce-Mi daii; nu pot deck a VA

asigura din non, cà nu am altä dorinta deck a vedea satisfAcute
legitimele sale aspiraIiuni prin concursul 0 comuna inIelegere intre
puterile constituite.
(Regele Carol I, Cuy. f i Scris., I, p. 228-9),

150.
halt Ordin de xi catre armati.
1/13 Ianuarie 1871.
Armata §i-a implinit anul expirat datoriile ce-i revm i Domnul ureaza
fiecAruia in parte sanatate §i un an fericit.
Ostafi,
Am fost rnulIumit de voi in anul care inceteaza.
Disciplina, instruclia, paza ordinei publice, toate grelele voastre
datorii implinit bina.
VA urez in anul care incepe aceea0 cale.
Aduce-p-vA mereu aminte cA este un lung sacrificiu cariera ce
ali imbrAIi§at.
Urez in parte fiecaruia din voi sanatate 0 un an fericit.
CAROL.
(M. Oastei, 1871, nr. 1, p. 1).

151.
Domnul cake Consulul Statelor-Unite.
25 Martie/6 Aprilie 1871.
Peixoto, Consulul Statelor-Unite Americane, prezinta scrisorile de acre-
ditare, iar Domnul e multumit a St.-Unite sunt reprezentate din non in
Romania.
Domnul Meu,
De catva timp deja am resim/it sincera dorinIA de a vedea
Statele-Unite reprezentate din nou hi aceastA WA. Sunt dar fericit
a primi dela guvernul d-voastre scrisoarea ce VA acrediteazA in
calitate de Consul general 0 Agent diplomatic in Romania.
Doresc ca relqiuni pe cat se poate mai intinse sa se formeze
intre ambele täri, din care pentru Romania nu poate rezulta deck
el mai mare folos.

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1E71 CUITANTXRI 117

Am avut totdeauna cea mai mare admiraIiune pentru Iara

d-voastre i sunt convins cà numai prin spiritul liberal si ospita-
lier ce o anima, ea a parvenit la o asa de puternica desvoltare a
prosperit4ii. Sper ca vom avea placerea a va pastra ani indelun-
in mijlocul nostru si guvernul Meu nu va lipsi de a 'va face
implinirea misiunii d-voastre atat de usoara i placuta pe cht
va sta in putinIa.
(M. 0 , 1871, nr. 68, pi 399).

Domnul &fibre profesorul Tacian la Gala¡i.

Galqi, 10/22 Aprilie 1871.
Domnul §i Doamna in vizità la Galati. Tacian, difectorul gimnaziului
de acolo, in numele teatenilor, ureazk buravenire si vede fermirea Romimei
prin intgrirea Dmastiei. Manifestataunile natiunii care doreste stabilitatea
ordinea sunt o dovada hotiritoare pentru Domn.
VA multumesc, domnilor Toate manifestaIiunile ce Mi s'au
fa'cut in cursul cälatoriei, sunt o dovada piphita despre
tele sincere i spontatee ale naliunii, care doreste stabilitatea si
ordinea. Cu concursul tuturor bunilor cetaIeni, vom face fericirea
patriei noastre. inch' °data, va mulIumesc `s'i in numele Meu
In numele Mariei Sale Doamnei I
(M. 0., 1871, nr. 83, p. 484).

Inalt Ordin de zi &are armati.

Bacau, 11123 Aprilie 1871.
Domnul §i Doamna in viziti la Baciu. efil de corpuri, In numele tru-
pelor, fac urári. Domnul multumeste pentru urAxi si pentru tinuta ostirii si
a milithlor.
MulIumesc trupelor de toatä arma pentru urgrile ce-Mi fac.
Arat tuturor sefilor de corpuri a Mea satisfaqiune pentru Iinuta
In care am gasit ostirea in toate pârçile calatoriilor
Noastre.
CAROL.
(M. 0., 1871, nr. 81, p. 476).

www.dacoromanica.ro
 118 REGELE CAROL I

154.
Domnul afro Primarul Tat¡Bor.
lafi, 27 Aprilie/9 Mai 1871.
Familia domnitoare In vizita la la§i. La plecare, la gara, primarul Ia§ilor,
Cerchez, aratä fericirea Ie§enilor pentru aflarea M M.L.L. In mijlocul lor
exprima sentimente de devotarnent dare Dinastie. Domnul e convins ca
Adunarea trecuta n'a fost expresia sincera a tarii qi top Romanii care iubesc
patria lor vor Incunjura Tronul lucrand la fericirea i prosperitatea Romaniei.
Primirea frumoaa i calduroash ce a doua capitalä a României
Ne-a fäcut, precum 0 In toatä. alätoria NoastrA, M'a convins
Adunarea trecutä n'a fost expresiunea sincera a Tärii 0 a simIi-
mintele na/iunii sunt cu totul altfel. Am luat acum din nou curajul
a lucra cu inimä i energie la frumoasa misiune care Mi-a Incredin/at
Natiunea. Sper ca toçi Romänii care iubesc patria lor vor incunjura
Tronul i vor lucra Impreund cu Mine la fericirea §i prosperitatea
României, cu care mima Mea este stalls legatä, mulTumind 0 din
partea Doamnei Ina odatà de sincerile simIiminte ce Ne-a0 arätat.
Petrecerea Noastril Intre iubiii Iepni va ramâne ne§tearsä din
inima Noasträ. Cu pärere de rdu Ne despäAim acum ; dar la revedere !
(M. 0., 1871, nr. 91, p. 523).

155.

Domnul in sinitatea Romanilor.

10/22 Mai 1871.
Cu prilejul zilei de 10 Mai s'a dat un pranz la Palat. Comitele Nic. Rosetti,
din partea locuitorilor Capitalei, ridica un toast, apoi Domnul arata ca n'a
putut face cat a clout pentru Romania, insa viitorul acestei tari e asigurat
prin ordine i stabilitate. Face urari pentru fericirea napunii i Inchina In sa-
natatea Romamlor.
Astäzi sunt cinci ani de and am onoarea a sta In capul natiunii.
Imprejurärile nu Mi-au permis a face a-am at am dorit pentru
aceastä frumoasa lug ; bash' sunt IncredinTat acum, cà viitorul
Romani ei va fi asigurat prin ordine í stabilitate, singura baza
solidä pentru prosperitatea unei Täri. Fäcând uräri pentru iericirea
ridic acest toast In sänätatea Românilor.
(M. 0., 1871, nr. 10, p. 555).

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1871 CUVANTIRI 119

Domnul citre Mitropolitul Primat.

21 Mai12 Iunie 1871.
-Domnul si Doamna asista' la serviciul divin cu ocaziunea hramului Mitro-
poliei din ,Bucuresti. Trecind apoi In apartamentele Palatului Metropolitan,
primesc urärile clerului prin graiul Mitropolitului. Domnul inchini In sanitatea
clerului.
Multumim pentru urarile Prea Sfintiei Tale. Ridic acest pahar
In sanatatea clerului, dorind ca el s'A alba totdeauna o influen0
binefacatoare asupra poporului.
(M. 0., 1871, nr. 110, p. 593).

Domnul cifre Primarul Capitalei.

21 Mai/2 Junio 1871.
Primarul si non! Consiliu comunal al Capitalei se prezin-M Domnului, care
le grata' ci au a implini o misiune frumoasi, Insi si o sarcml grea de a sa-
tisface cererile legitime ale ceatenillor.
Sunteti chemati a implini o frumoasä misiune; tusa aveti 0, o
sareiml grea, foarte grea. Sunt convins ea veli pune tot zelul §.1
toatà silinIa spre a satisface cererile legitime ale cetaIenilor §i a
arata astfel recunwinva d-voastre catre alegatorii din Capitalg,
care au pus increderea lor in d-voastre.
(M. 0., 1871, nr. 110, p. 93)

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

23 Mai/4 Iunie 1871.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate In sesiune extraordmark s4 se se ocupe
de legea stingern datoriei flotante, de reducerea cheltuehlor bugetare pe 18711
de chestia concemunii construirii c.f.r.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deput4i,
V'am convocat in virtutea art. 95 din ConstituOune, ca sá. vas
ocupaIi de marile interese ale 0'4 care nu mai pot rämâne in
párgsire.

www.dacoromanica.ro
120 REGELE CAROL I

Ministerul Meu v va prezinta legea stingerii datoriei flotante,

care stä de atilta timp nevotatä. Và rog a vä pätrunde de gravele
nevoi ale tezauruhti 0 ale creditului public §i a le da preferintä
mai Inainte de toate.
Ve/i examina reducerile ce a fäcut guvernul Meu cheltuielilor
anului 1.871 In compara/iune cu bugetul anului 1870 i nu Md
Indoesc cá ve/i aproba Insemnatele economii ce s'au fácut fa/A cu
un buget nevotat de fosta Adunare ; binevoi incä a vota bugetul
anului 1872, spre a ne conforma odatä cu art. 113 din ConstituVune.
Ministerul Meu va va prezenta Inca legile cele mai urgente, din
care unele stau de mai mult timp pe biroul Adunärii: legea comunalä,
legea pentru conven/iunea judicial% Incheiatä cu Rusia, legea pentru
taxele municipale, conven/iunea cu Austro-Ungaria pentru ¡one-
/iunea drumurilor de fier, legea pentru cheiajuri dela porturile
Dunärfi conform Tratatului din Paris, modificarea legii organi-
za/iunii militare in sensul solidif4ii ce se cuvine a se da miliOlor
0 a a§ezarii corpului de ofi/eri pe baze mai potrivite cu cerin/ele
de astazi ale instituVunii noastre militare, modificarea legii instruc-
Vunii publice, legea judecätorilor i alte legi a
eäror lipsä este de vault timp sim/itd.
Chestiunea drumurilor de fier va fi obiectul celor mai serioase
aten/iuni. Ministerul Meu a urmárit cu energie i urmäre§te pe con-
cesionari 0 pe ealea civilä' pe cea criminalä. Vä va prezenta toate
fazele prin care a treeut aceastä chestiune i situasaunea in care
se allá.
Nu M'á Indoiesc de sentimentele d-voastre de devotament pentru
binele public 0 de aceea sunt sigur cá ve/i da guvernului Meu tot
concursul de care are nevoie In greaua sarcinä ce a primit in circum-
stan/e foarte grave.
Cát pentru Mine, fi/i bine Incredin/a/i, d-lor reprezentan/i,
nu voi crw/a nici un sacrificiu ca sä' -Mi Indeplinesc cu sfin/enie
malta misiune ce Mi-a desemnat increderea
Sunt epoci in via/a popoarelor, in care legea Providen/ei se mani-
festä In toatä puterea ei. Romania are destinele ei; Dumnezeu o
protege 0 va apära-o, ca î In trecut, de toate relele. Am trecut
eu to/ii prin grele incercAri, dar lupta ne-a intärit, experienla ne-a
luminat i cunosand mai bine oamenii ì lucrurile, vom merge cu
pa0 mai siguri pe adevärata cale a progresului. Na/iunea intreaga,

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1871 CUVANTXRI 121

obosita de luptele sterile In care se framanta de mai multi ani

care ii putean amenin-ta chiar existeata sa politica' , s'a ridicat ca
un 3ingur om i, raspunzand apelului ce i-a facut guvernul Meu,
a prdnuatat verdictul säu.
Prezen-ta d-voastre aici, d-lor Senatori §i d-lor Deputati, probeaza
indestul, ca -tara este decisa a nu-0 cauta fericirea aiurea decat in
ordine i stabilitate ; caci nu fail impunitate se calca legea adevarului
0 nu farä teribile consecrate se violeaza principiile cele mai funda-
mentale pe care este apzata societatea. De aceea, sä consolidäm
prezentul pentru ca sa asiguram viitorul.
Probele constante de incredere in guvernul Meu, ce Mi se clan
din toate parçile, lin4tea ce domnwe pretutindeni, afectuoasa
primire ce Mi s'a facut in calatoria ce am intreprins cu Doamna
in o parte a Romaniei, M'au convins pe deplin ca tara este emina-
mente conservatoare, ca lectiunile trecutului au dat roadele lor
ca once intreprinderi de dezordine nu pot intampina in viitor
decat o dezaprobaré generala, mai inainte tbiar de a fi pilduite
prin infranarea legilor.
Din dal% guvernul Meu a primit incurajerile eele mai magu-
litoare. Sublima Poarta ne dà tot concursul sau binevoitor, incre-
dintata fiind in ferma noasträ rezolu-tiune de a men-tine intacte
legaturile ce avem 0 care, suntem convin0, nu pot decat a intari
Romania in existeata sa politica. Maiestatea Sa Sultanul Mi-a
dat asigurari despre a Sa înaltà solicitudine i incredere. Marile
Puteri garante, care au atatea drepturi la recunwinta
privesc cu interes mersul trebilor noastre i ne dau probe evidente
de ale lor constante simpatii.
Astf el, prin fidela observare a tratatelor i prin energica men-
tinere a ordinei, drepturile noastre vor fi totdeauna respectate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputai,
Dela d-voastrO depinde sa faceti a na§te o era de prosperitate
pentru Romania. Am nevoie de concursul tuturor, pentru a face
sä domneasca In lard dreptatea, moralitatea, libertatea, adevärata
Iibertate, care da lumina i fericire popoarelor, iara nu licen-ta
anarhia, care le duc la pieire. Unde nu este datorie, nu este drept ;
unde nu este ordine, nu este libertate.

www.dacoromanica.ro
 122 REGELR CAROL I

Sunt convins c sunte/i pAtrun0 de ceste inalte adevaruri.

Fideli xnandatari ai asculta strigatul ei §i yeti raspunde
la speranIele-i legitime ce a pus in d-voastre. Tara vrea sa trAiasck
-Ora vrea sà meargä inainte.
Dumnezeu sá binecuvânteze Iucruirile d-voastre.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL.
Presedmtele Ponsiliului Ministrilor i Ministrul de Interne, Lase& Catargit t;
Ministrul JustiOei si ad-interim la Lucarile Publice, N. Kretzulescu; Mimstrul
Cultelor si al Instructiunii Publice, General Chr. Tel I; Ministrul Afacerilor
Striine, G. Costaforu; Ministrul Finantelor, P, Maproghent; Mimstrul de
Rizboiu, General I. Enz. Florescu.
(M. 0., 1871, nr. 111, p, 397).

159.
Domnul la Adresa Adunärii Deputatilor.
1/13 lunie 1e1.
Adunarea DeputaVlor prin presedintele säu D, Ghica, face urrtrifamiliei
dommtoare, exprimi devotamentul säu pentru Dinastie i frigidueste concurs
guvernului. Domnul aratii ck dorin-ta cea mai impermasi a IArii e stabilitatea
vi numai prin stabilitate se poate ridica ceva durabil; recomandi Adunärii
unire cu guvernul, ca lucrärile sá &due& fericirea Rominiei.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputag,
Primesc astäzi Adresa votatà de reprezentaIiunea naliona14
at o adevilratä satisfagiune. Pun toan increderea in simlimintele
sale de devotament i M'A felicit ca nu M'am inplat in speranIele
Mele. Raspunsul la discursul Tronului, aclamat de mai unani-
mitatea Camerei, este cel mai elocvent comentariu al cuvintelor

Sunt monaente de durere in inimile cele mai statornice. Väzând

cum o minoritate, servindu-se de libertate pentru dezordine
profitând de buna credinI4 0 de nepfisarea majoritrqii lini§tite a
a cAutat sa paralizeze toate silinIele ce am pus dela cel dintAiu
moment and M'am suit pe Tron, am banuit, cá intenviunile Mele
hu fost räu inTelese §i, nevoind niciodatà a MA impune Várii, am
crezut up moment a ceda locul.

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1871 CUVANTXRI 123

Astazi bask increderea ce Mi-a aatat natiunea in modul cel

mai sincer 0 mai spontan, primirea entuziasta ce mandatarii
arii Mi-au fäcut la\ deschiderea sesiunii primire de care am
fost adânc mi9cat Ma conving pe deplin despre devotamentul
tuturor &aye Tron i Dinastie dau toati aria de a implini,
prin concursul Camerelor i patriotismul tuturor bunilor cetrtIeni,
frumoasa Mea misiune.
Cad este timpul, domnilor, dupa atatea infructuoase incercari,
sa raspundem odatä la dorinIa cea mai imperioasa a arii, care este
stabilitatea ; pe un tararn fara consistena i totdeauna agitat nu
se poate ridica ceva durabil.
inceputul lucarilor d-voastre este o puternicà garaniie pentru
vfitor. Sunt convins ea se va menIine intacta unirea gu.vernului
cu o majoritate pe care patriotismul o inspira 0 care negre0t nu
se va abate din calea datoriei sale, ispitia prin cercari de tendinIe
contrare sau amägitä de o vanä popularitate.
inca ()data, domnilor, va mulIumesc 0 in numele Doamnei
pentru simIimintele de devotament i urärile calduroase ce Ne
exprimaIi. Doresc din inima ca lucrarile d-voastre sa produca
toate roadele binefacatoare pentru fericirea României.
(M. 0., 1871, nr. 118, p. 636).

Domnul la Adrela Senatului.

6/18 Iunie 1871.
Comisia Senatului, In frunte cu Mitropolitul Primat, prezinti Doinnului
adresa la mesajul Tronului. Domnul multumelte mai Intim Senatului pentru
conduita sa dm iarni i apoi pentru concursul ce promite guvernului ca si
domine In tari religia, rnoralitatea, ordinea i stabilitatea.

Inalt Prea Sfintite,

Domnilor Senatori,
Simt o adevarata fericire astazi, &And am ocaziunea de mult
doritä, spre a exprima Senatului toata increderea Mea.
Conduita d-voastre in momentele grele de asta iarnä, And
pasiunile au cautat a expune Iara la grave complicapuni, v'au
atras stima tuturor i Senatul a probat Inca odata ca este demn

www.dacoromanica.ro
124 REGELE CAROL I

de nurnele ce poarth de un corp eminarnente conservator. Motiunea

ce a¡i votat atunci a gäsit un räsunet simpatic in inima Mea.
Termenii in care este conceputä Adresa ce-Mi prezentati sunt
o nOuä probä despre constanta d-voastre hotärire pentru mentinerea
stabilitätii 0 a ordinei.
Aveti dreptate, d-lor senatori 0 este, mai mult decat in a ori
anti altuia, In ale d-voastre atributiuni, de a incunjura Tronul
0 a da puternic coneurs guvernului Meu, pentru a face sa domine
In tarà religiunea, moralitatea, ordinea i stabilitatea.
Ternelia Statelor este bazata pe aceste mari principii; 0 este
un mare adevar, inscris In toate legile divine 0 umane, cä adicä:
once dreptate purcede dela Dumnezeu Acele popoare care au uitat
un rninut pe Dumnezeu, au plätit amar secoli intregi eatacirea lar.
De aceea, d-lor Senatori, Noi nu vom läsa sä se pericliteze fru-
moasele destine ale României prin uneltirile celar räuvoitori, ci
prin puternicul d-voastre concurs 0 acela al natiunii intregi, tinând
sus drapelul 0 al ordinei, vom putea läsa intact urma0lor
noWi scumpul depozit ce Providenta ì vointa poporului Ne-au
incredintat.
Primiti Inca odatä, d-lor Senatori, ale Mele sincere uräri i spe-
rartta cà yeti continua §i In viitor, ca In trecut, sa fiti sprijinul
tuturor silintelor Mele pentru prosperitatea Romäniei i astfel
atrageti asupra-và o4teasca binecuväntare pentru toate sacrificiile
ce ati fäcut i yeti mai face.
(M. 0., 1871, nr. 123, p. 657).

161.
Domnul nitre Min. Instructiunii.
30 lunie/12 lutie 141.
Donanul asistä la distribuirea premlilor in scoalele secundare din Bu-
curesti. Vorbeste Mimstrul Instruqiunii, iar Domnul eispunde ctt temelia
InvAraturii e In *coalele Normale, care formeazi Inv46tori pentru scoalele
rurale, aci acolo e inceputul instructiunii unui popor.
Am ascultat cu mare interes discursurile de astäzi i de ieri.
Nutnai prin stabilitate se poate asigura o instructiune serioasä.
Pentru Mine, väd temelia inväfáturii In Scoalele Normale,
prin care se formeaza institutori pentru §coalele rurale i primare;
acolo dar este inceputul instructiunii unui popor.

www.dacoromanica.ro
IULIE 1871 CUVA.NTXRI 125

Suntem fericiIi a putea asista acuma la distribuOunea premiilor

si a distinge astf el pe acei care au dat probe de zel i silinIe la studiu
In cursul anului scolar.
(M. 0., 1871, nr. 146, p, 792).

162.
Domnul citre Consulul Frantei.
5/17 Iulie 1871.
Le Sourd, Consulul general al Frantei, prezinti scrisorile de acreditare.
Domnul exprimi dorinta ca Rominia si se bucure mai departe de inte-
resul Frantei.

Domnule Consul general,

Primind scrisorile ce VA acrediteaza pe l'ang'a guvernul Meu In
calitate de Consul general, Ma simt fericit a gdsi ocaziunea spre a
vä exprima cat de mult Iinem a vedea continuandu-se binevoitorul
interes ce Franla a m6rturisit totdeauna pentru România. Sper
cä relqiunile intre ambele ári vor fi tot asa de intime cum au
fost In trecut. Aclânca simpatie i recunostinfa ce au Românii
catre FranIa sunt cea mai bunA chezäsie despre sinceritatea acestei
dorinIe. Fiçi sigur, d-le Consul general, cä guvernul Meu se va
sili a va inlesni misiunea d-voastre In mijlocul nostru si a y'o face
pe cfit se poate de placutä.
Aceastä misiune doresc sà o împliniçi mult6 vreme Iânga' Mine,
spre mulIumirea ambelor popoare amice.
(M. 0., 1871, nr. 146, p. 791).

163.
Mesaj pentru inchiderea Senatului.
8/20 Iulie 1871.
Legue pentru care Senatul a fost convoca.t In sesiune extraordmará hind
votate, Senatul e inclus.

Domnilor Senatori,
LucrArile pentru care Corpurile Legiuitoare au fost convocate
In sesiune extraordinarà fiind terminate, vä exprim a Mea sincera'
mulIumire pentru concursul eficace ce arp dat guvernului IVIe'u la

www.dacoromanica.ro
 126 REGELR CAROL L

toate lucrärile ce vi s'au supus, precum i la votarea legii datoriei

flotante, care de mai mulIi ani ameninId finanIele noastre.
Dumnezeu sà vä aibä 'in a sa sfânta pazä.
Sesiunea extraordinarà a Corpurilor Legiuitoare este inchisä.
CAROL.
Pregedintele Consilmlui Mmit,trilor i Mimstrul de Interne, L. Catargtu ;
Ministrul Lucrarilor publica, N. Kretzulescu, Mmistrul Cultelor i Instruc-
-tiunii publice, General Chr. Tell; Ministrul Afacerilor Strgine gi ad-interim
la Justi/ie, G. Costaforu ; Ministrul Finantelor, P. Mavroghent ; Mmistrul Ras-
boiului, General I. Em. Florescu.
(M. 0., 1871, nr. 149, p. 809).

164.
Mesaj la inchiderea Adunirii Deputatilor.
8/20 Iulie 1871.
Domnu,1 multumeste Adunarii ca. In aceastii sesiune extraordinara a votat
un numar de legi de o importanta deosebita pentru Romania i inchide
sesiunea.

Domnilor Deputag,
Este timp ca dupä o sesiune ap de laborioasá ca cea actual',
sà märginim aci lucrärile sesiunii extraordinare.
D-voastre ai reu§it a corespunde la trebuirrIele reale ale
inteun scurt timp at, rezolvat chestiunile cele mai insemnätoare.
Ai regulat bugetul pe 1871, votat pentru prima °ara, conform
ConstituTiunii, bugetul anului viitor, spre a pune capät greut4flor
financiare, votat importanta- lege a stingerii datoriei flotante.
Vä exprim dará.' a 54ea sincerà mulIumire §.1 Durnnezeu sä va
ala In a sa sfântä pazä.
Sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare este Inchisä.
CAROL.

Pregedintele Consihului Mmistrilor i Ministrul de Interne, Laeciír Catargtu ;

Ministrul Lucrarilor publice, N. Kretzulescu ; Ministrul Cultelor i Instructtunii
publice, General Chr. Tell ; Mmistrul Afacerilor Straine si ad-interim la Ju,stitie,
G. Costaforu ; Ministrul FmanIelor, P. Maprogheni ; Ministrul Razboiului, Ge-
neral L Em. Florescu.
(M. O., 1871, nr. 149, p. 809).

www.dacoromanica.ro
AUGUST 1871 CUVINTARI 127

Domnul catre Min. de Rizboiu.

24 lulie/5 Aug. 1871.
Cu ocazia concursurilor militare de tragere la semn, Ministrul de litizboiu
tine o cuvintare la care Doranul räspunde multumind pentru sihntele de-
puse In acest scop.

Sunt mândru a Mä vedea inconjurat de reprezentanIii intregii

puteri armate a Orii, adunaIi aici inteun scop atat de cavaleresc.
SilinIele ce depus sunt demne de toata lauda. Ele sunt
totdeodath de un bun augur pentru viitor.
Va mulIumesc, domnilor.
(M. 0., 1871, nr. 164, p. 913).

Domnul catre Griiniceri i Dorobanti.

Sinaia, 25 luliel6 Aug. 1871.
Domnul ridica un toast in sinittatea Granicenlor i Dorobanttlor, mul-
tumind pentru urartle ce-I fac.
VA mulIumese pentru urärile ce facqi pentru Mine, pentru
MOria Sa Doamna §.1 pentru fiica Mea. Ridic acest toast in sanà-
tatea Gränicerilor i Dorobaniilor i sper ca aceste instituOuni na-
Iionale vor prospera In totdeauna pentru fericirea României.
(m. O., 1871, nr. 163, p. 908).

Domnul catre Preqedintele Cons. jud. Prahova.

10/22 Aug. 1871.
Pregedintele Consiliului general al judetului Prahova exprimk simtiminte
de devotament pentru Dinastie, cara 0-a ales resedinta de varé. In acest judet.
Domnul multumit de devotament apune ci va clidi la Sinaia o re§edintl de
varà.

Domnul rgispunde ca Máriile Lor « simt o adevOratO

mire de simIimintele de afecOune i devotament ce Li se mani-
festä, i ca in viitor, deci§i fiind a eladi la Sinaia o lucuinfá pentru

www.dacoromanica.ro
 128 REGELE CAROL I

repdinra de varä, vor avea ocaziunea pldcutd de a veni mai ade-

seori spre a petrece o parte din timpul anului in munrii Pra-
hovei ».
(M. 0., 1871, nr. 178, p. 979).

168.
Domnul inchini pentru Romani.
Cotroceni, 8/20 Sept. 1871.
La serbarea zilei onomastice a Principesei Maria, Domnul ridie.1 un
toast in sanätatea Romanilor care tanpart4;esc toate sentimentele scumpe
inimei Sale.

Cu o vie mulrumire M'am putut convinge at rara Imp'ärt4qte

Cu Mine, la toate ocaziunile ce sunt scumpe inimii Mele, micärile-
ce resimt. Adeseori, Romania Mi-a i dat dovezi despre aceastd
iubire, care, puteri fi siguri, este reciprocä, cdci mima Mea nu bate-
decat pentru fericirea României.
Urând de a vedea rara noasträ' prosperänd din zi in zi, inchirk
acest pahar in sändtatea Românilor.
(M. 0., 1871, nr. 200, p. 1076).

169.
Domnul la serbirile Soc. de tragere la semn.
9/21 Sept. 171.
Domnul deschide concursul de tragere la semn salutand pe reprezen-
tantii din toate colturile Romanic'.

Am venit cu o pläc,ere Cu atat mai mare In mijlocul d-voastre,

ea' am astäzi ocaziunea de a saluta pe reprezentanrii din toate
unghiurile rärii, Am aflat Cu mulrumire ca tragerea la semn a in-
ceput a se clesvolta in diferitele districte intr'un mod destul de sa-
tisfacator. Românii trebue sd se deprindä' cu acest exerciriu, caci
mAnuirea armelor este un mijloc puternic de propdsire a institu-
riunii miliriene, ce este menitd a contribui la intärirea rdrii noastre.
imi place a deschide acum concursul de tragere la semn, spre
a Mä convinge prin Mine insumi de progresele fäcute.
(M. 0., 1871, nr. 201, p. 1079).

www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1871 CUVANTXRI 129

Domnul catre Consulul Austro-Ungariei.

11123 Oct. 1871.
Consilierul auhe Baron Ottocar Schlechta-Wesherd, Consul general al
Austro-Ungariei, prezintI scrisorile de acreditare. Domnul transmite gu-
vernului austro-ungar simtimmtele de recuno§tinti pentru interesul binevoitor
simpatia de cara ne-a dat dovezi.
Domnule Consul general,
Prezentarea scrisorilor d-voastre de acreditare Imi dà ocaziunea
de mult dorita de a transmite guvernului MaiestaIii Sale !m'Ara-
tului Austriei i Regelui Ungariei simimintele Noastre de recu-
nostinta pentru interesul binevoitor i simpatia despre care Ne-a
dat dovezi simlitoare, mai ales in timpul din urma.
Ne vom aduce aminte in totdeauna cu o vie gratitudine de
bunele sale oficiuri, ce vor contribui puternic spre a strange Inca,
de va fi posibil, legaurile de amiciIie stabilite din fericire intre
ambele
Nu Ma indoesc eh, prin desvoltarea cailor de comunicapune,
Tela-pulule Noastre comerciale se vor intinde din zi in zi i vor ras-
pandi astf el imbelsugare i prosperitate asupra acestor Iäri asa de
frumoase i asa de bine inzestrate de natura.
Cat despre d-voastrk d-le Consul general, sper ca misiunea, la
care sunteti chemat i pe care guvernul Meu se va sili a v'o inlesni,
va fi pe cat se poate mai placuta, si sederea d-voastre in mijlocul
nostru cât se poate de indelungatà.
(M. O., 1871, nr 226, p. 1188).

Domnul &gire directorul coaIei Agronomice.

12/24 Octomvrie 1871.
Directorul Scoalei Agronomice dela Herlsträu prezintä Domnului rezul-
tatele Scoalei, eu ocazia impirlirli premiilor la elevi §i la concursul de pluguri.
La serbarea mai sunt de fatä Doamna i Prmcipesa de Wied. Domnul
nonstatä progresul gcoalei de Agriculturk gi e multumit ci distribuirea premulor
se face tuteo &delire a carei piatrI fundamentan a pus-o Insu0-
Domnule Director,
Constat cu o vie satisfaqiune, din aratärile ce-Mi facqi in dis-
cursul d-voastre, progresul destul de simIitor ce a realizat Scoala

www.dacoromanica.ro
130 REGELE CAROL I

de Agricultura in anul din urmä; aceasta marqte Inca' placer% ce

resimIim de a fi venit in mijlocul d-voastre.
!mi pare bine de a putea vedea acum pe elevi primind premiile
dobandite prin silinçele lor din m'ama Doamnei chiar i sätenii
sper c4 vor gäsi asemenea In concursul plugurilor un Indemn mai
mult pentru o bunä i priincioasa aratura a pämäntului.
Distriburlia premiilor de astäzi are pentru Mine un interes deo-
sebiti caci se face bite° zidire a carei piaträ fundamentara am pus-o
insumi, sunt acum trei ani. Sper cà acest institut, wat de trebuin-
cios agriculturii noastre se va desvolta din an In an 9i va da Iarii
roadele cele mai bune.
Sunt fericit ca soacra Mea a fost martorä la aceasta solemni-
tate i cA a putut vedea expoziliunea i concursul plugurilor, spre
a se convinge astfel de starea inaintatä a agriculturii noastre

atät pentru Noi cat si in numele Ei, pentru cuvintele

bine sim-lite ce Ne-aIi adresat in discursul d-voastre.
(M. 0., 1871, nr. 229, p. 1201).

172.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
17/29 Octonwrie 1871.
Domnul convoci Corpurile Legiuitoare inainte de termenul legal ca sA
se ocupe de o serie de proiecte de legi si In deosebi de cele privitoare la final*,
reorganizarea Curtii de Conturi, administratia domeniilor i pidurilor Statului,
exploatarea sahnelor si a vämilor, monopolul tutunului i altele privind mai
toate departamentele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
V'am convocat mai inaintea termenului legiuit, ca sä vä ocupa-çi
de lucrari urgente care reclama imperios concursul Corpurilor Le-
guitoare.
NaIiunea incredinIändu-vä interesele ei cele mai mari, d-voastre
aÇi aprobat in sesiunea trecutà ca ea nu s'a amägit in speranIele sale.
Guvernul Meu, care s'a aflat In circumstame dificile, a cäutat
In mijlocul d-yoastre tot sprijinul i täria de care avea nevoie.

www.dacoromanica.ro
OCTOMVII/E 1871 CUVANTARI 131

Sunt fericit, domnilor, a Ma afla In mijlocul unei reprezen-

ta0uni, care a §tiut a rupe cu tristele tradi0uni de mai Inainte
care va §ti totdeauna sa inlature cu bärba0e ori ce insinua0uni
contrare i sa nu asculte deck glasul ra0unii 0 al dreptalii.
Gra0e concursului patriotic ce a0 da t guvernului Meu, am
putut pune stavila crizei financiare de care eram ameninIa0.
Pentru prima oara astazi ne afläm In regulä, cu un buget votat
pe anul viitor i pentru prima ()ark dupa atatea infructuoase
silinIe ce s'au pus In anii trecu0, sim0m via satisfacOune de a Ara
anunIa cà imensa datorie flotantä, care apäsa mai inainte asupra
tezaurului intr'un mod ruinator, se afla stinsä prin legea ce a.0
votat.
Dar, ceca ce este i mai mult, ceca ce trebue sá umple immile
noastre de o legitima mandrie naTionala, este di imprumutul de
78 milioane, ce era destinat a u§ura toate dificuitài1e tezaurului
public, s'a realizat numai In Iarà i prin propriile noastre resurse.
Acesta este un mare eveniment, d-lor Senatori i d-lor Deputaii,
mai ales &and vä ve0 gandi In ce momente critice ne-am aflat in
timpul acesta ; punandu-se la cercare propriile forte ale Varii, s'a
demonstrat eu aceasta ocaziune inteun mod peremptoriu a ei
vitalitate i eredinIá in viitor.
De aceea gäsesc de a Mea datorie a recunoWe In mijlocul
d-voastre, ea patriotismul cu care publicul roman a concurs, in
grelele circumstanIe in care ne-am aflat, la subscrierea imprumutului
puternica aqiune cu care oamenii noqtri de finante au §tiut sa
Incurajeze i sä atraga economiile private spre plasarea Ion In acest
imprumut, meritä toatä lauda Noasträ.
lar d-voastre vä exprim Inca' odatä a Noastra mulpmire
preocupa0 numai de interesele %arid, a%i tiut, votand legea, a incun-
jura pericolele ce ameninIau finanIele noastre.
Ministerul Meu vä va prezenta acum mai multe proiecte de legi,
conform cu angajamentele ce a luat in sesiunea trecutä, care n'au
alta Ontä deck aceea de a se organiza serviciile pe baze stabile,
de a se face toate economiile putincioase, de a se ecbilibra chel-
tuielile cu veniturile, de a introduce cat mai curand reforme sun-
0toare in sistemul de astäzi, pe care se vor baza bugetele anului
1873 ce sunte0 cbema0 a vota ; cu un cuvant a se lua masurile
cele mai energice spre a se evita In viitor reintoarcerea cauzelor

www.dacoromanica.ro
132 REGELE CAROL I

regretabile care, intr'un period mai pw/in de zece ani, au preci-

pitat /are pentru a treia oara in criza financiará, crize nefaste care
nu aduc dui:A ele cleat ruina contribuabililor i discreditul

Avem multe de remediat, sunt inca mari dificultali de invins ;

dar nimic bun nu se poate spera fará ordine si stabilitate. De aceea,
am ferma convingere ca. Cu toii, intrunu/i pe calea binelui si predo-
mina¡i numai de interesul patriei, ve/i da tot concursul guvernului
Meu i, prin propria ini/iativa ce ave/i, ve/i lumina asupra diverselor
rnijloace de intrebuinIat spre a atinge scopul ce ne-am propus a
realiza, adica prosperarea Statului, care este Mima Várii.
Deocamdatk, reorganizarea Cur/ii de Compturi, a administra-
çiunii si a padurilor Statului, a exploatarii 'salinelor
a vämilor, o prefacere radicala in administra/iunea generala a
finan/elor pe baza unei noui diviziuni teritoriale, cu care se afla
In stransa legaturá bugetele pe 1873, sunt atatea proiecte care ad
de /inn.* a introduce stabilirea ordinei in finan/e, departarea chel-
tuielilor inutile, sporirea veniturilor i realizarea de economii in/elepte
in cheltuielile Statului. Pe langa aceasta, Ministerul Meu va sus/ine
si va cere votarea proiectelor depuse Inca din sesiunile trecute
asupra monopolului tutunului si a taxei de timbru i de inregistrare.
Aceste proiecte sunt neaparat necesare a se lua cat mai curand in
examinare, ca sà nu ne ajunga anul nou fara de a avea Inca de mai
Inainte asigurata plata la timp a tuturor cheltuielilor Statului si
a ne expune astfel la noui perturba/iuni in finan/e, care ar neutra-
liza bunele efecte ale operei ce cu to/ii am intreprins.
Situa/iunea generala a stdrii financiare actuale vi se va prezinta
deodatä. cu infatisarea bugetelor pe anul 1873 si cu inceperea se-
siunii ordinare.
Mai este tried o chestiune importanta privitoare la finan/e si,
care cere a fi imediat rezolvata: aceasta e chestiunea pensiunilor.
Neaplicarea reparti/iund prescrise de legea pensiunilor din chiar
ziva punerii ei in lucrare si votare de pensiuni in proporfmni cu totul
covarsitoare sorgintelor afectate casei pensiunilor, au produs cea
mai mare impovarare situatiunii pensionarilor si chestiunea a devenit
din cele mai dificile. Ea reclama deci toata aten/iunea Corpurilor
Legiuitoare i o prompta solu/rune pentru vindecarea raului
stavilirea in viitor a cauzelor care 1-au produs.

www.dacoromanica.ro
OCTWIVRIE 1871 C1JVA.NTXRI 133

Chestiunea cailor ferate a trecut prin diverse faze dificilel Minis-

terul Meu vä va prezinta toate actele. Nu Ma Indoiesc cä, prin
eoncursul d-voastre, se va regula acum intr'un mod definitiv.
In privin-ta puterii arrnate a Tärii, proiectele de legi ce v'a
prezentat guvernul Inc5. In sesiunea trecutä, precum i acelea care
sunt gata a vi se prezinta In aceastä sesiune, vor face a se Inlatura
neindemanarile ce s'au cercat pfina acum In aplicatiunea legiuirii
din anul 1868.
Cu toate lacunele i imperfectiunea acestei legi, ara putut Ins&
constata cu o vie satisfactiune zelul i aptitudinea ce desvolta toti
aceia care sunt chemati la nobilul exercitiu al armelor. Prin votarea
bugetului anului 1872, d-voastre ati consacrat in armata perma-
nenta, care este menità a servi de scoala militiilor, principiul unui
invatämânt superior pentru ofiterii cei tineri i chiar In iarna aceasta
va funciona aceasta nouä institutiune, care va intäri arrnata
noastra prin instructiune.
Instructiunea publica a fost obiectul celor mai vii preocupari
ale guvernului Meu. Cu to-tii trebue sá doriin, domnilor, ca ea ..sä
devinä o adevarata lumina', care intinzandu-se neinc&at In toate
treptele sociale, sa inobileze inimile i sä fortifice inteligenta juni-
mii noastre, catre care avem sacra datorie a o conduce pe ealea
aclevarului si a o proteja contra erorii.
Guvernul-Meu vá va prezinta modificarile ce s'au crezut necesare
.a se lace in ambele aceste ramuri de serviciu. D-voastre yeti ajuta,
nu mä indoesc, silinele ce-si da guvernul Meu pentru a ridica
Scoala si Biserica la adevärata inOltime ce trebue sá aibä aceste
doua rnari temelii a oricarei societäti umane.
Asemenea yeti avea, d-lor Senatori i d-lor Deputati, a va
ocupa de mai multe proiecte de legi privitaare la desvoltarea lucra-
rilor publice, a agriculturii si a comertului. Aceste proiecte fiind
legate de mijloacele financiare ale Tärii, vi se vor prezinta la timp
si In masura putintei, pentru a nu se impovara prezentul cu sarcini
covarsitoare, pe care nu le-ar putea purta.
In privinta administratiunii generale a tärii, guvernul Meu vä
va prezenta proiectul de lege pentru o nouA Impartire teritoria16,
dela a carei votare depindee regularea hugetelor pe anul 1873, reali-
zarea de insemnate econorail, mai cu seamä in cheltuelile comunale
jude-tene i ameliorarea tuturor celorlalte servicii. Totodata, veti

www.dacoromanica.ro
134 REGELE CAROL I

avea, d-lor Senatori i d-loa Deputa V, a desbate i vota proiectele

regi pentru schimbarea sistemului alegerii consiliilor comunale
judeIene, pre a pune legea In acord cu Constitutiunea, pentru
numirea primarilor i ajutoarelor lor, pentru märirea razei comu-
nelor i alter modificäri.
Se, ',vor supu.ne asemenea deliberärilor d-voastre proiectele de
legi ventru modificarea serviciului penitenciar4 bazat pe sistemul
celular mixt, inffinIarea de penitenciare pentru minori, conform
legii care se aflä pe biuroul Adunärii am sesiunea trecutä ; proiectul
pentru organizarea serviciului sanitar, proiectul pentru organizarea
serviciuluik, statisti6, proiectul de lege pentru modificäri in legea
tocrnelilor agricole.
In administrayiunea justi-Vei se simte de mult timp nevoie de
modifica-Vuni in legile existente, Deocamdatä vi se vor prezenta
proiectele de legi pe care experienia i necesitä/ile actuaIe le desemnä
6a cele mai nec4sare.
Astfelt s'a proiectat o nona lege de organizapune judiciarä..
Se vor stpune Inca deliberärilor d-voastre proiectele de legi
pentru modificarea mai multor articole din Codul penal 9i din Codul
de procedutä penarà i revizuirea unor articole din acelea0 Codice,
in conformitate cu art. 24 din ConstituOune ; proiectul de lege pentru
darea in judecatä à funclionarilor.
In ceeace privqte departamentul Afacerilor Sträine, deosebit
de convenIiunea cu Rusia pentru jurisdiciiunea consularä, aceea
-cu Austro-Ungaria pentru joncOunea cä'ilor ferate §i. convenOunea
cu Serbias care se aflä In desbaterile Camerei din sesiunile trecute,
iuvernul Meu và va prezenta incä convemiunea telegraficä cu Austro-
Ungaria, convemiunea potala cu Rusia §i alte proiecte de recu-,
no6cutá necesitate, ce vi se vor prezenta In timpul sesiunii.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,

Lucrarea pentru care v'am convocat aparpne de astäzi

d-voastre. Veçi ti a. pune,mai presus de toate interesele cele mari
ale çärii, veçi ti a proba cä. In once circumstame naIiunea noasträ
nu va Inceta un moment de a roerita solicitudinea inaltei Poqi
binevoitorul concurs al Inaltelor Puteri garante.

www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1871 CUVANTAIII 135

Cat pentru Mine, va repet i cu aceasta ocaziune, ca nu am alta

Iinta decat aceea de a consacra toate forole Mele la prosperitatea
intärirea României.
Dumnezeu s'A binecuvânteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului Mmistrilor i Mmistrul de Interne, Lascar Catargiu ;
Ministrul Lucrarilor publice, N. Kretzulescu ; Mmistrul Cultelor si Instructiunii
publice, General Chr. Tell; Mimstrul Afacerilor Strame si ad-interim la Justine,
C. Costaforu ; Ministrul Finantelor, P. Mavrogheni ; Ministrul de Itazboni,
,General I. Em. Florescu.
(M. 0., 1871, nr. 230, p. 1207).

Domnul &gire Militienii din Ilfov.

28 Oct.19 Nov. 1871.
Doran-al inspecteaza batalionul de railineni din Ilfov, concentrat pentru
instrucne, care se gaga pe campul de linga Sos. Kiseleff si exprima mulnimirea
Sa pentru buna lor tinutä i pentru modul execunei exercitiilor.
Va mulIumesc p'entru zelul cu care implinit datoria la care
v'a chemat legea militara.
Convocarea anual a milipenilor este singurul mijloc de a intari
instituOunea 9i de a face ca ea sa devina de un folos ade-
varat pentru Iara.
imi pare bine de a va putea exprima mulIumirea Mea pentru
buna voastra Iinutä i pentru modul cu care aÇi executat exercl-Oul,
care Mi-a plácut cu atat mai mult, cà timpul in care invaIat
a fost a§a de scurt.
Ca un indemn pentru toçi i spre a intari cadrele miliçiene, voi
numi pe loe un numarrde,caporali.
(M. 0., 1871, nr. 240, p. 1249).

Domnul aire Primarul Capitalei.

Oct./12 Nov. 1871.
Se inaugureaza Uzina de gaz dela Filaret i solemnitatea e prezidata de
Domn. Ta parte si Doamna. Primarul Capitalei adreseazá cuvinte maguli-
toare pentru Domn, Care, insuflat de dorinta progreselor intelectuale i mo-
role ale tarii, recomanda Consilmlui comunal sa Intrebuinteze toati puterea
pentru frabunatatirile necesare Capitalei.
in'ainte de toate, va mulIumesc pentru magulitorul cuvânt ce
adresat; nu và înselaçi zicAnd ca sunt totdeauna insuflat

www.dacoromanica.ro
136 REGELE CAROL I

dé dorinta de a vedea progresul intelectual §i moral al tarii; du con-

cursul tuturor surit convins c5.-1 vom ajunge pe deplin
Pätrun§i de un sim-timânt de adeväratä satisfactiune, am veuit
dar astäzi, impreura cu Doamna, spre a prezida aceastä solemnitate,
cad inaugurarea thinei de gaz, Ne dà o nota dovadà a pe fiecare
an se efectueaza progrese sinrtitoare la mi. Cu toate acestea, "nu
trebue sä inceam a ne pune toate silinlele spre a inainta repede
desvoltarea moralä i materialtt.
Sper cá ve0 intrebuin/a toata puterea, ea imbunataTirile
de trebuincioase Capitalei noastre sä, meargà din ce in ce cresand,
§i c ve-ti reu0 astfel a face din, Bucurqti o metropulä demnä a
Romaniei.
(M. 0., 1871, nr. 242, p. 1257).

175.
Domnul la Adresa Senatului.
7119 ,Noemorie 1871.
Cdmismnea Senatului in frunte cu vice-presedintele Al. Orescu, prezinti
adresa de raspuns la mesapil Tronului. Dornnul relevi conseryatismul
Senatului i armoma in care lucreaeg cu guvernul.
Domnule V ice- Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Inaltul Corp ce reprezentaIi, fidel continuator al traditiunilor
sale, a apätat drepturi necontestabile la recurrwinta
Sprijin.ul patriotic, ce ati dat in toate ocaziunile silmtelor guvèr-
nului Meu, garanteaza asigurärile ce promitqi pentru viitor.
Simt o vie mulIumire, domnilor Senatorl, vazänd bunele exern-
ple ce daIi d-voastre, care mai mult de cat oricine ,suntqi chemati
a contribui la intarirea institutiunilor noastre. D-voastré., ajutati
de experienta trecutului, sustinuti de preceptele religiunii,
ti totdeauna a da prudente consilii guvernului Meu.
Unaninaitatea cu care Senatul a inaugurat lucrärile sale, con-
statä In modul tel mai evident ca exista in adevar armonie intre
puterile. Statului. Fericirea Romaniei depinde dela mentinerea
acestei armonii.
Nestabilitatea puterii este o called permanenta de clezordine §.1
o adeväratä piedicà pentru realizarea binelui public-.

www.dacoromanica.ro
NO EMVRIE 1871 CUVANTXRI 437

Fi/i bine incredinIaIi, domnilor, c numai astfel se va atinge

marele scop, la care axe drept a aspira naliunea, dupä atätea lupte
infructuoase prin care a trecut.
domnilor Senatori, mukumirile M'ele pentru concursul
patriotic ce promitefi guvernului Meu ; reinnoesc cu aceastä ocaziune,
0 din parten Doamnei, expresiunea timIimintelor de gratitudine
pentru devotamentul ce arätaIi care Noi.
(M. 0., 1871, ni. 248, p. 1283).
176.
Domnul la Adresa Adunirii Deputatilor.
7119 Noemprie 1871.
Comisia Camerei, in frunte Cu presedintele D. Mika, prezintk adresa de
raspuns la mesaj cu ur4ri i prommiuni din partea Adunarii. Domnul, mul-
tumind pentru sentimentele de devotament i concursul promo guvernului,
spune .cit nimio nu se poate Intemeia flri acordul perfect hare puterile Sta-
tului, disensiunile ducind tara la pieire.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Vä mulIumesc de urärile i asigurärile ce-Mi daIi.
Concursul d-voastre eficace, susIinut prin probe pipäite i prin
votarea unanimä a Adresei, devine din zi In zi o forIä Teak*, de care
are neapäratä nevoie guvernul Meu, pentru a merge cu incredere
bärbälie pe drumul ce 0-a tras.
Se vede, dommlor, cá to-p oamenii de bine, tareount marea majo-
ritate na-punii, 0-au dat mâna pentru a depärta spiritul discor-
diei dintre noi 0 a asigura adevärata libertate, care este baza oricärei
ordine duratile a societäiii.
D-voastre ai in%eles, domnilor cä nimic nu se poate
funda fdeä un acord perfect Intre puterile Statului i a luptele
pasionate i disensiunile conduceau Iara la pieire.
Am toatä uonviqiunea cä prin constanta d-voastre voiniä de
a lucra la binele i numai la binele comun, se va, consolida viitorul
României. Guvermil Meu se va aplica necontenit a asculta
ReprezentanOor Naiiunii, iar d-voastre, ,care avqi o aa mare
parte la conducere4 afacerilor idril; nu veii inceta, sunt convins,
un singur moment, de a merita a ei recumntinyá pentru marile
interese ce a Incrediqat räspunderii d-voastre.

www.dacoromanica.ro
138 REGELE CAROL I

Pätruns de sacra datorie ce am, de a veghia la destinele patriei

noastre, toate cugetárile i fortele Mele voz fi totdeauna conduse
numai pentru fericirea ei.
Inca °data, domnilor Deputati, vì multumesc, §i din partea
Doamnei, pentru afectuoasele simtiminte de devotament ce Ne
manifestati.
(M. O., 1871, nr. 248, p. 1283).
177.
Inalt Ordin de zi cifre armati.
1/13 lanuarie 1872.
Domnul ureazk s'in:átate, ani multi i fericiti armatei, Indemnind-o
fie disciplinati i instruiti.

Cu mándrie constat astázi, cfind anul expira, ea v'ati implinit

datoria voasträ.
Ai binemeritat de 1nalta Mea Incredere i a tárii Intregi. VA
multumesc i vá urez sánatate.
8ti.ti bine, osta0, crt disciplina i instructia sunt bazele funda-
mentale ale unei armate. 8i. una §i alta au fácut progrese simtite.
Mentineti-vá pe aceast5. cale, faceti-v6 onoare din abnegatiunea
9.1 sacrificiile ce vi se cer i astfel vom avea cu totii satisfaciia de
a vedea armata la adevárata Inaltime a misiunii ei.
Va urez ani buni i fericiçi. CAROL.
(M. 0., 1872, nr, 1, p. 1).
1.78.
Domnul efitre Mitropolitul Primat.
1113 lanuarie 1872.
Cu prilejul Anului Non Mitropolitul Primat, In numele clerului, ureazi. multi
am phi de glorie §i mirire pe scaunul ce doraneste impreuni cu Doamna
fiica Lor i roagri pe Dumnezeu sa Le dea putere i t'Aria si invingi mica pie-
deci ar gasi in mersul national. Domnul multumeste pentru urari se
~daza la rugaciunile clerului romin pentru prosperarea Rominiei.
Multumesc Prea Sfintiei Voastre pentru urárile ce-Mi adresati.
Urez, la rândul Meu, tuturor ani multi §i fericip, rugAnd, impreunä
cu clerul romap, pe Atotputintele, ca O. In anul acesta O. bine-
cuvinteze iubita noastrá tarä.
(M. 0., 1872, nr. 2, p. 10).

www.dacoromanica.ro
 Pl. VI.

11114 '14140i

AKK
no .
4.

_ ; 11,

1 E;811 t. - -
g-

..
. w.

e '
A 44_
.
Pnr---- a
r. ,
%

rh/' 'tiC "--..

. ,
%. f,
i 12 1
<L
1 '
1 'I' !
.
:,.di
,
oto.?Zift'
o
s.
E.
o
.. ...c l4" ;
lit- prig
4...X.1.
s;1
1; 1

Ire ' i ' ' - ''':( : ..,,,. u

, . '..

! i i '
,...... : "' ' I` ,,,, :::::::::..
e

Z11.1
- - ' ': t \ ''... --.111:::::-.:.

t.''7' - r.,\,.v......,::::::,...::::,,:::::::..z....7:::::__;,,,,......,...........,.....

p'r
. .,.
_.. 4 ,......:
.
. - Jr,...
4.,..:.......,,;.........,.......-..........

. .....
..
a4 - ..
I.
i.
,,/,. .

'< ..
'N /: -.:7.c. 7-Thr.1 . : 4111.....;. , .!

V e,
:
r
114, ,
° ;-
.
'

R
__
,...--, .,-.. .........,
' % .,
Icp.,;,:.;:.1.:r -!,' t- ' A ' - .... -.....Sr. ''',-: - - -...-7 , ,.. .%' ..
...i..----.;71 - ;,.x,L ,..., .7. ,..,
1-
,'..r
... 5 ..z.., '"4 . ;
, %,, ' . ',... r 'ft

4. ' ,7. ".. " `r V . . \t-.:, A',-,:-..,

4
'.. '
-r 1' rr.f. i .r.1. '''',... -,..", ., -
4; ..;:,

_ _._ i , __, ,-,.) - .

,-

M. S. Minna', M. S. Doanina i Doinnita Maria la 1872.

www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1872 cuvA.mani 139

179.
Mesaj la inehiderea Senatului.
23 Martiel4 Apr. 1872.
Domnul multumeste Senatului pentru lealul i statornicul concuts ce
a dat guvernului i 1nchide sesiunea.
Domnilor Senatori,
Inainte de plecarea d-voastre, 1in a vä mulIurai pentru lealul
statornicul concurs ce ai dat guvernului Meu la toate legile
chestiunile de mare importan 0 ce s'au supus deliberärilor d-voastre.
Lucrärile Senatului fiind astäzi terminate, Eu inchid sesiunea
actual ä ce crezusem de cuviinVä a o mai prelungi piina la 1 Aprilie.
Senatul a probat i in aceastä sesiune devotamentul säu pentru
Iarä. Astf el, el a binemeritat increderea i mulIumirea generala.
Dumnezeu sà vä ail-A in a sa sfântä pazä.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este inchisä.
CAROL;
Presedmtele Consiliului si Mimstrul de Interne, L. Catargiu; IVIinistrul
Agriculturii, Comertului si Lucrüilor Publice, N. Kretzulescu; Ministrul Cul-
telor i Instructiunii publice, General Um Tell ; Mimstrul Afacerilor Strine
si ad-interim la Justitie, G. Costaforu; Ministril Finantelor, P. MaYroglieni ;
Ministrul de Rizboiu, General I. Em. Florescu.
(M. 0., 1872, nr. 68, p. 423).

180.
Mesaj la inehiderea Adunärii Deputatilor
23 Martie/4 &Apr. 072.
Domnitorul multumeste Camerei pentru statornicul concurs dat guver-
nului i inchide sesnmea.

Având in vedere ca, dupä o lucrare laborioasä i coroiincioasä

de mai bine de cinci 1un, cei mai mul%i dintre d-voastre au nevoie
de a se reintoarce in sfinul familiei 0 a se ocupa de lucrarile agrtr
cole, din care cauza In zilele din urmä. Camera nu s'a putut completa.
Eu cred de a Mea datorie, mulIumindu-vä de statornica apli-
caIiune ce aTi pus spre deslegarea chestiunilor celor mai importante?
sä inchid sesiunea ce prelungisem pfini la 1 Aprilie.

www.dacoromanica.ro
10 REGELE CAROL I

Tara và va fi recunoscatoare, d-lor DeputaIi, pentru zelul §i

unitatea ce a-li pus spre departarea tuturor greutaIllor 9.1 pentruca
aIi qtiut proba, prin al d-voastre devotament pentru binele lärii,
at de mari 0 produeatoare sunt rezultatele stabilitalii 0 armoniei
intre marile Corpuri ale Statului.
Dumnezeu A va M'U in a sa sfântä pazä.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este inchisä.
CAROL.

Presedinte al Consiliului si 141inistrul de Interne, L. Catargtu; Ministril'

Agriculturik, Comertului si Lucririlor publica, N. Kretzulescu; Ministrul Cul-
telor si Instruatiunii publice, General Chr. Tell; Ministrul Afacerilor Str5ine
si ad-interim la Justitie, G. Costaforu; Ministrul Finantelor, P. Mavrogheni ;
Ministrul de Ilizboiu, General I. Em. Florescu.
(M. 0., 1872, nr. 68, p. 423).

181.

Inalt Ordin de zi cifre armati.

23 Apr.15 Mai 1872.
Domnul a inspectat trupele din garnizoanele Bucuresti, Brilla, Galata
si Focsani si face observatille 'Sale asupra tinutei si instructiunii acestor trupe,
relevind atit binele cat si partea daba a lor.
Ofileri, subofiteri, caporali .yi soldag,
In aceasta luna, avánd ocaziune a Ne incredinTa pe Noi In§ine
de starea morará O material' a trupelor din garnizoanele Bucure§ti,
Braila, Gala0 0 Foqani, recunoa§tem mai inainte de toate, ceea
ce este un simptom din cele mai incurajetoare pentru fiecare 0 pentru
Iara intreaga, este progresul insemnat ce am gäsit in genere, de§i
starea cazármilor este din cele mai deplorabile §i astfel ele ar fi
contribuit a impiedica once progres, daca nu ar fi suplinit fiecare
pe scara ierarhicä printeo deosebita' si inteligenta bun'avoin-0, In
indeplinirea unei misiuni atat de sacre.
Astfel fiind starea lucrurilor, Mä marginesc a semnala numai
binele 0 faul ce am putut gasi in diferite corpuri, convins fiind
mai dinainte, ca ofiIerii de once grad se vor sili a aduce remediul,
dandu-Mi astf el pläcuta ocaziune de a nu avea la viitoarele inspec-
Iiuni decat a le aräta mulIumirile Mele.

www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1872 CTJVANTIRI

Tinuta
In genere am observat in Iinuta oarecare abateri regretabile
dela ordonan%e i aceasta 1u numai la gradele inferioare, dar
chiar si la unii din otiIeri. In aceasta privima atrag cea mai
serioasa atenOune dela rninistru pana la cel din urma grad ofiteresc,
caci ideea ce trebue sa predomine pe fiecare in privinIa
este aceea ca uniforma pentru a fi respectabila urmeaza a fi purtata
cu cea mai mare strictqa si in toate amanunIimile ei,
Astfel am observat captuseli rosii la unele tunici çi mantale,
pe &and aceasta se cuvine numai Generalilor. Uncle One-epolete
captusite cu diverse culori si unele achili de cavalerie captusite
cu catifea in loe de postav.
Atat la ofileri cat si la soldaIi cureaua leduncelor i a raniIelor
aruncatà deasupra contra-epoletului, in loe de a fi petrecuta pe
dedesupt.
Nodul de siret negru pe pantalonul de mare Iinuta al ofiIerilor
de Calarasi de diferite forme i märimi, in loe de a fi toate uni-
forme §i dupd ordonanIa Ro§iorilor.
Cu noile centuroane de infanterie se va observa ca sa fie dupa
soldul stang catarama, având inaintea sa baioneta.
Chìpiul sa fie asezat drept pe cap, cuprinzand Nmatatea fruntii,
iar nu uncle prea inapoi i altele prea la o .parte.
Asemenea cureaua sub-bärbii aproape de gat.
Asezatul epoletelor i contra-epoletelor la soldaIi drept pe
umär, caci diformeazà pe om indata ce elea avea poziOuni diferite.
La cei mai inutp soldaii am observat cravatele ran asezate i toate
asemenea amanumimi ar fi fost lesne de rectificat, daca s'ar fi
inspectat cu luare aminte oamemi de catre caporali sau brigadieri,
sergen0, sergenIi-majori si ofi%eri, fiecare dupä cum este regle-
mentat si de dorit, avand a suporta raspunderea unul care celalalt
pe calea ierarhica.
In Artilerie i Cavalerie, pe langa observaViunile comune In-
fanteriei, am observat cataramele leduncii ce yin la spate, ca nu
Bunt asezate la toli la aceeas inalIime la mijlocul spatelui, si la
unele centuroane, sub carlig, nu este totdeauna asezata o bucal
de pide, spre a nu se vedea postavul tunicei.
In deobste gulerile nu sunt totdeauna bine asezate i dupa
grosimea gatului oamenilor, ele nu sunt totdeauna bine incheiate

www.dacoromanica.ro
142 REGELE CAROL I

prin copca de ios, incg uncle sunt prea largi, altele prea stramte,
din care cauza oamenii ar suferi intr'un chip foarte simPt, inteun
mar q mai lung.
Prin cazàrmi efectele nu le-am &it totdeauna arzate conform
reglementelor; astfel incat dispoziOunea lar varia dintr'un corp la
altul 0 de multe ori dela o companie la alta.
Raportul scris se va da in viitor numai la efii corpurilor, iar
efii de pärIi precum: companii, baterii i escadroane vor raporta
numai prin grai de starea efectivului pärIii de trupä ce le este
incredinIata.
cursul unei inspecOuni, un ef de parte se cuvine a se afla
totdeauna alaturi de §eful corpului, iar acesta indatà dupii persoana
care face inspecOune.

Instructiunea.
Dacä am constatat cu pacere coalel&-de 1-iul grad funclio-
neaz6 cu succes in toate corpurile, dreptatea cere a recunoa§te
coala de al 2-lea grad da rezultate foarte satisfacatoare in Bata-
lionul de Geniu si in Regimentul I. 0 al 6-lea de Infanterie. Chem'Am
asupra acestor ramuri, atfit de importante in armatä, atex4iunea
tuturor 9efilor de corpuri, iar mai cu seamá. a comandanIilor Regi-
mentelor de Artilerie, unde fiecare sergent, ca §ef de tun, nuli
va putea indeplini in cunWin%à de cauz4 delieata sa misiune,
fdra o instrucOune bine ingrijitä.
Am vazut cu pfácere introducerea conferinolor militare, Iinute
ofiIerilor prin corpuri i acelea din Regimentul 2 Artilerie 0 al
3-lea de Infanterie au fost cele mai practice 0 cele mai inaintate.
La exerciIiurile pe täranii, arat mulIumirile Mele efului Bata-
lionului 1 de Vânàtori, in care manuirea armelor s'a %cut cu o
adevaratä perfecIiune. Asemenea menOune meritä Regimentul Nr.
8 0 al 2-lea de Linie, unde mar§ul §i evolupunile s'au facut Inteun
mod satisfacator.
La Regimentul 1 de Ro0ori, Iinand cont de greutatea serviciului
In acest an, am gäsit instrucOunea practicà destul de inaintatä,
0 nu MA indoesc cà prin intrunirea Regimentului Nr. 2 de Ro0ori,
ce este a se face in tabara dela Furceni, instrucOunea va putea
inainta 0 In acel Regiment, care a fost 0114 acum cleslocat din

www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1872 CtIVANTARI 143

cauza cerinelor serviciului, inteun chip atat de prejudiciabil

La Calära§i instruciiunea am gasit-o foarte inapoiata, atat in
manuirea armelor cat §.1 In diferitele mi§cari din §coala de escadron.
Aceasta a§ fi fost dispus d'a o atribui naturii serviciului din aceasta
arma, daca n'a§ fi dobandit convicOunea In urma inspeqiunii
escadronului din Foc§ani, comandat de Capitanul Alexandrescu,
care aflandu-se In condiIiuni identice cu acelea din Braila §i Gala1i,
a ajuns la rezultate destul de satisfacatoare. Cu aceasta ocaziune
atrag atenliunea §efilor de escadroane din toate judeIele asupra
mi§carii din dreapta cate unul In cariera, care urmeaza a se face
Cu agerime atat In cailor, cat §i In taerile cu sabia, mi§care
atat de necesara oricarui calarq, dar mai cu seam& unei -trupe
upare ca aceea a Calara§ilor.
Compania de Graniceri, concentrata la Braila, 1\1'a facut sa cred
Inca odata ce poate a§tepta 'tara dela Regimentela da Dorobaqi,
ce sunt a se organiza dupa noua legiuire. Aceasta companie a
manuit armele §i a manevrat ca o adevaratä companie de linie.
Cu aceasta ocazie recunosc §i .mulIumesc fiecäruia pentru silin-
Iele ce a depus, caci constat dela ultimele inspec/iuni un progres
adevarat. Dark totdeodata chem atemiunea d-lor §efi de divizii
teritoriale militare, precum §i a §efilor de corpuri asupra observa-
Iiunilor din acest ordin, cad un mare adevar, pe care nu trebue
niciodata sä.-1 pierdem din vedere, este acela c5.: stricta obser-
vare a diferitelor amanunIimi, fi e In -Omuta, fie in instrucliune,
asigura disciplina care constitue adevarata soliditate a unei armate
si aceasta mai cu seama la noi unde armata permanenta este ade-
varata §coalä a celorlalte elemente ale puterii noastre militare.
Dat In Bucure§ti, la 23 Aprilie 1872.
CAROL.
(M. Oastei, 1872, nr. 16, p. 293-5).

182.
Domnul titre loeuitorii din Pite§ti.
26 Apr.18 Mai 1872.
Domnul In inspectie spre Oltenia. La Pitegti, dupi ce inspecteazi ca-
zirmile Cilaragilor i Vântori1or, catedrala oragului, temnita, gcoala gi spi-
talul, sean 1ntrunegte la o oink' pe Prefect, Prunarul PAW.'lor gi al Curtii-

www.dacoromanica.ro
144 REGELE CAROL I

de-Arges alti notabili. Primarul Pitestilor prezinti adändi recunostintä

numel oräsemlor tsi devotament sincer catre Tron i Dinastie. Domnul
multumeste i Inchinä pentru prosperitatea Pitestenilork

MulTumesc orasenilor prin d-voastra, d-le primar, de entuziasta

afectuoasa primire ce si de astä data am aflat In Pitesti. M'aria
Sa Doamna este impacienta a vedea cat de curand i aceasta parte
a Romaniei. Nu Wain Ind oit niciodata de devotamentul cetalenilor
Pitesteni, i port acest toast pentru prosperitatea Pitesténilor.
(m. 0., 1872, nr. 95. p. 573).

Domnul &Aire Craioveni.

29 Apr./11 Mai 1872.
La Craiova Domnul e instalat la familia Glogoveanu. ViziteazA spitaIele
toate institutiile publice, principalele magazine uncle cumparä obiecte pe
Care le doneaza la scoale i biserici. Seara la cina data, au fost invitati magistrati,
deputati de Dolj, Magheru, arhiereul Troa.dos i mai multi notabili. Troados
ridica tin toast pentru sgimitatea Domnului i DoamriL, Jar G. Chitu, eputat,
kentrui agniitatea Principesei Maria. Domnul ridicg un toast pentru uni-
rea tuturor ca sà fini respentati de stränn i viitorul tárii sä he asigurat.

Sunt fericit a vedea astazi imprejurul acestei mese cetal.eni

din bate nuanIele politice. tii bine &A numai din unirea partidelor
va putea naste fericirea i täria Tarii noastre ; qi atunci, fiind
vom fi respectaTi si de sträini i viitorul -prii va .fi asigurat.
Ridic acest toast pentru unirea tuturor partidelor. Sä traiasa
Romania!
(M. 0., 1872, nr. 98, p. 585).

Domnul dire Primarul Tg.-Jiului.

29 Apr./11 Mai 1872.
Donmul plecilnd dela Craiova spre Sevenn, dupà ce trece Jiul, e Intiim-
pinat de prefectul de Gorj, pnmarul si mai multi deputati si cetä tem din Tg.-
Jiu. Primarul prezinti felicitäri i oinagii. Dotruiul exprund speranta cl
curänd calea feratä va da desvoltarea mentatg. jud. Gorj.

Sper a in curand navigaIiunea Jiului i calea ferata pe la -Vulcan

va da acestui jude i oraplui Targu-Jiu toata desvoltarea ce mcrita,
(M. 0., 1872, nr. 95, p. 573).

www.dacoromanica.ro
id Al 1.872 GUNTANTXRI 145

185.

Inalt Ordin de zi afro anima

Bucurefti, 15/27 Mai 1872.
Domnul inspecteazi trupele dm, judetele D'ambovita, Muscel, Argon,
Olt, Vilcea, RomanaO, Dolj, Mehedmti, Teleorman i Ilfov si consemneaza
sc'aderile i progresele mutaplor ipspectate In co priveste mstructia si pre-
zentarea.

Ofiteri, subofiferi, caporali i soldafi,

Cu, ocazia calatoriei Noastre din urmä, inspectand trupele din

iudeele DamboviIa, Muscel, Ane§, Olt, Ramnicul-Valcea, Roma-
naIi, Dab MehedinIl §i Teleorman, am. hotarit ca printr'un Ordin
de zi sa aduc la cuno§tinIa armatei starea in care le-am ga'sit,
pentru ca fiecare pe calea ierarhica sa caute a indrepta inconvenien-
tele ce exista', precum totodata a se cunoa§te 0 a se servi drept
exemplu acele corpuri nade reglementele militare erau bine pazite.
Sunt incredinIat ea menVonand aci atat binele cat §i FAA voiu
avea placerea ca pe viitor vad in tot o schimbare, astfel inat
sa nu am decat a aräta la fiecare Mele.
Judetui Ddmbovita. concentra/i la Salcula §i Gae§ti
produs o adevarata mulIumire, atat prin Iinuta cat i prin
exerc4iile lor. Iar Calara§ii acestui judq -urmeazá a fi inspecta/i,
caci nu Mi-am putut face o idee despre instrucOunea lor i apti-
tudinea ofi-orilor din, cauza cá to/i oamenii erau' impra§tiati pe tot
lungul drumului.
Jude¡ul Muscel. MiliIienii atat in acest judq, cat 0 In Arge§
au fost numero§i i succesul lor in exercivi Mi-a probat cu atat
rnai mult inteligen/a i aptitudinea oamenilor no§tri la arme, cut
cat ei erau de cadrele trebuincioase. Calara§ii jude/ului Muscel
au fácut exercrpul sàbiei destul de satisfaator. I'am gäsit 'hied
slab in exerciIiul de escadron.
Jude;u1 Argef. Batalionul al 4-lea de Vdneitori. Aci, am gasit
mAlte%ineorindueli. Livretele In neregulä; oamenilor deta§aIi dela
compannle dela Ocna re lipseau Cu totul livretele, care trebue sa
fie tdtdeauna la oameni. Atat pentru aceasta imprejurare cat 0

www.dacoromanica.ro
 146 REGELE CAROL I

pentru oarecare neglijentä in exercitiuri inteun Batalion, care

la ultima Mea inspec-pune nu rasa nimio de dorit, chem aten-liunea
Ministrului, care va face prin Divizia respectiva a se incredinIa
despre modul cum 9tie indeplini datoriile noul säu Comandant,
Maiorul Bureleanu, acerandu-i-se un termen de doua luni.
Am gasit escadrenul de Calara0 foarte inapoiat in exerci-pile
pe jos. apitanul Poroineanu are toata voinIa, dar este slab in cuno-
9tinIa reglementelor.
Judgul Olt. Am gasit c miliçiile din acest judeI sunt de mljloc,
dar acei dela Slatina lasA mult de dorit i aceasta numai din cauza
släbiciunii i necuno§tin-pi reglementelor a 9efului ion, Cäpitanul
Catina Nicolae, pentru care Ministrul va lua mäsuri.
Escadronul de Calära0 1-am gäsit neglijat din cauza lipsei de
ofi-leri.
Judqul Romanqi. Miliçienii foarte bine exersa-p 0 mai cu
deosebire acei din compania dela Ba4, unde locotenentul Stanciu
Teodor, pe langa cuno0inIele reglementare, pune un adevärat zel
In indeplinirea datoriilor sale.
InstrucOunea CAlära0lor acestui judeI am easit-o foarte slabtt
comandantul ion, apitanul Ploppreanu Dimitrie, n'a fost prezent.
Judetul Rcinznicul-Vtilcea. Am Osit pe miliçienii acestui jubt
slabi n exercitiuri; se -va cere cont 9efului de batalion, Maiorul
Bfirsescu, care nu s'a aflat prezent.
Judol Dol j. Regimentul Nr. 4 atat in administraPe cAt §i
instrucIie Mi-a produs o adevArata mulIumire. colile regimentare,
dela care depinde viitorul armatei, le-am gäsit in progresul cel mai
satisfäcator. Dar intristarea Mea a fost mare vazand starea
dirilor de care depinde sAnatatea oamenilor. Spitalul precum
cazarma in cea mai deplorabilà stare.
din orapil Craiova precum 0 cele din jude-lele Dolj
Mehedin-li 0 mai ales compania din Strehaia, Mi-au facut o deose-
bith pläcere i M'au Incredi%at cu catà inlesnire se vor .organiza
la noi Regimentele de Doroban-P; create prin legea dela 27 Martie
acest an. MiliPenii au impins zelul lor fanä face in00
de lemn cu baionete, pe care doresc a le vedea cat mai in graba
inlocuite cu adevarate arme.
Ca efectiv am väzut la Calafat concentrOP peste douà mii cinci
sute miliçieni 0 la Bechet peste 9ase sute.

www.dacoromanica.ro
MAI 1872 CUVANTART 147

La Prunirr, copiii de prin sate comandaIi chiar de unul din-

tein§ii, Mi-au probat rezultatul salutariu ce se poate a§tepta dela
introducerea exerciçiilor militare prin §coli.
Calara§ii din judeiele Dolj §i Mehedin-0 nui lasa nimic de dorit,
atat In exerciOuri cat i in disciplina. Ei sunt adevara-p calareIi
§i ageri in manuirea armei. Exprim mulIumirea Mea Maiorului
Balan, comandan-tul divizionului.
Granicerii din MehedinIi In foarte buna stare 9.1 au manevrat
ca adevarqi soldaçi. Aceia§ menOune se cuvine Granicerilor dela
Varciorova §i Calafat.
Judetul Teleorman. Escadronul de Calara§i in foarte proasta
stare, atat In exerci-Pri cat §i in calarie. Sunt convins ca oamenii
sunt pretutindeni aceia0, dar ca' comandantul acestui escadron,
capitanul Dragulanescu, urmeaza a-§i da socoteala de starea esca-
dronului ce-i este incredinIat. Granicerii, de§i concentra0 inteun
numar restrans, dar s'au gash In bung stare.

Corpul cel din urma pe care 1-am inspectat fiind Calara§ii esca-
dronului de Ilfov, am ramas cu totul satisfacut atat de Iinuta
eat §i de instrucIie. Capitanul Berlescu a probat cat de mulIumi-
toare rezultate se pot dobandi dela trupa, cand ofiIerii ce o comanda
au instruqiunea cuvenita §i sunt animaIi de adevaratele sentimente
militare. Zece zile au fost de ajuns ca acest eseadron sa faca atat
manuirea armelor cat 9.1 Intreaga §coala de escadron In modul
mai satisfacator. MenTionez mai cu deosebire rânduiala ce s'a pazit
In atac atat pe plutoane, cât i cu intregul escadron, precum i inte.
ligenTa §.1 agerimea ce au pus fiecare in atacul individual, atat de
necesara pentru trupe caareIe upare.
Singurul lucru de dorit este sá vedem in Iara noastra cai de o
talie mai mare, insa aceasta este o chestiune de viitor §i de un
interes general.
Nimic mai necesar pentru trupele noastre cleat a se deprinde
cu reguhle tabaruirii §i Iii aceastä privinÇà exprim mul/umirea
Mea §.1 doresc ca in timp de concentrare, atat §efii escadroanelor
de Calara§i cat §.1 acei de Doroban-p, sa Ingrijeasca cu cea mai mare
bagare de seama asupra instrucTiei apzarii oamenilor prin tabere,
cantonamente §i bivuacuri.

www.dacoromanica.ro
 148 REGELR CAROL I

ObservaIiunile din acest Ordin de zi se vor lua In de aproape

bagare de seam& de fiecnre In ceea ce-1 priveste pentru satisfac/iunea
acelora care au stud a-si face datoria precum si pentru Indreptarea
acelora care au fost cauza neajunsurilor ce am constatat.
Dat In Bucuresti, la 15 Mai 1872.
CAROL.
(M. Oastei, 1872, nr. 20, p. 355-7).

Domnul citre Consiliul judetului Prahova

Sinaia, 2/14 lulie 1872.
Consihul judetean de Prahova, In frunte cu G. Gr. Cantacuzino, arata de-
votamentul i iubirea Intregului district pentru M. S. si Dinastie. Romania
are nevoie de limste i stabilitate i pentru acestea ureaza ani multi si ferxciti
Dinastiei. Domnul, multummd pentru uräri, spera c. stabilitatea care s'a
asezat In tara. va duce la prosperitatea, desvoltarea i progresul Romaniei.
MulIumesc pentru cuvintele calduroase i pline de adevar ce
Ne adresqi In numele Consiliului general de Prahova. Salutam cu
mare pläoere In d-voastre cel dintaiu Consiliu Judelean, in care,
prin noua lege, toate clasele societaIii sunt reprezentate ; sunt con-
vins ca veTi pune toate spre a deschide, prin mijloacele de
comunicape, numeroase ale adestui frumos district si veli
Inlesni astfel crearea industriei, de care are o -aya mare trebuinIa
Iara.
Am toata speranIa ca, prin stabilitatea care a prins radacini
In lard ca si In toate ramurile adininistra%iunii, vom ajunge la
/inta ce fiecare Roman trebueste sa doreasca: prosperitatea, desvol-
tarea i progresul Rornaniei.
(M. O., 18'72, nr. 148, p. 685).

Domnul efitre Primul Ministru.

8/20 Septemvrie 1872.
Cu ocazia serbarii tragerii generale la semn cu delegati din judetele fard,
Primul Ministru prezinti pe premianti si delegatii din 26 de judete i roagi
pe Domn sa deschida concursul. Domnul socoteste tragerea la semn ca o ser-
bare nationali, saluta pe concurenti i deschide concursul.
Tragerea la semn generala este si trebue sa fie totdeauna o
serbare naVonalii i sunt convins ca fiecare Roman 'tine la acest

www.dacoromanica.ro
SEPTEmvRIE 1872 CUVANTXRI 149

frumos exerciiiu, mai ales ca el este chemat a intäri instituliunea

militarä.
Am venit Cu bucurie in mijlocul d-voastre, spre a saluta pe dele-
ga0i trimisi de diferitele districte i spre a lua parte Insumi la acest
concurs care, in toate árile unde se afla statornicit, a dat roadele
cele mai bune ; cu multä pläcere dark voiu deschide acum tragerea
la semn naVonalä.
(M. 0., 4872, nr. 201, p. 1160)

188.
Inalt Ordin de zi citre amnia
Bucurefti, 9/21 Septemyrie 1872.
Domnul face unele observatiuni cu privire la instructia trupelor din Bucu-
regti i Ploegti.

In ziva de 7 curent, inspectând trupele din garnizoana Bucuresti,

am vhzut cu pläcere a-at bunästarea Tinutei oamenilor, cAt si pro-
gresul ce am constatat in toate corpurile, In privinTa instrucIiunii
trupelor.
MulIumesc sefului diviziei II-a teritoriale i tuturor sefilor de
corpuri, pentru starea pläcuta In care am gäsit trupele i pentru ca
am constatat cà fiecare a stiut sà profite de observarile care au fäcut
obiectul ordinului Meu de zi dela 23 Aprilie.
Dacä cáliva ofier subalterni au adus oarecare confuziuni In
miscäri, pricina este indulgenTa de care nu e bine a uza mai mult ;
recomand dar sefilor de corpuri a exercita o aqiune mai energicä
subalternilor lor si a uza mai mult de drepturile si autoritatea ce le
dau legile i regulamentele in vigoare.
In scurtul timp care ne desparte de ziva in care au sh inceapil
manevrele mari dintr'acest an, recomand mai cu deosebire sefilor
de corpuri, scrupuloasa explicare a dispoziOunilor reglementare In
privin/a ordinelor de luptä si a exercipului de tiraliori.
Astfel, instruciiunea trupelor din garnizoana Bucureti va fi
complet6 si ele se vor putea prezenta cu cuvenitä soliditate In mane-
vrele viitoare.
Cu aceasta ocaziune exprim a Mea mulIumire sefului Batalio-
nului II de Viingtori In garnizoanä la Ploesti ; administraIia

www.dacoromanica.ro
150 REGELE CAROL I

instructiunea Batalionului ar fi 'bat foarte piqin de dorit, dacä

partea reglementelor privitoare la tiraliori ar fi fost terminata.
imi place a credd ca maiorul /VIäldärescu va 0i a completa
instrucOunea, pang la momentul concenträrii trupelor pentru ma-
nevrele dinteacest an.
Am Vazut cu mare pläcere zelul tu care cet4enii ploqteni
concurà la organizarea ; le mulIumesc, precum i efului
regimentului de Dorobargi, care a dobändit frumosul rezultat de
a putea face ca o companie de miiçieni sä execute cu preciziune
Inaintea Mea pärIile cele mai esenIiale ale coalei de companie.
In privinta Cälära01or de Prahova am o singurä observare de
aceea de a-i vedea fänind cu mai multä agerime mi9cari1e
armelor.
Dat In Bucure§ti, la 9 Septemvrie 1872.
CAROL..
(M. 0., 1872, nr. 205, p. 1175).

189.
Domnul afro autorititile din Tirgovi§te.
TeirgoPifte, 30 Sept./12 Oct. 187g.
In timpul manevrelor, M. S. si cartierul general sosesc la Targoviste
dea dispozitiuni pentru primirea trupelor. La lariera orasului, primarul Ion
Riducanu i presedintele comitetului permanent N. Därmanescu, intirnpini
pe Domn, asigurindu-L de sentimentele de iulnre i devotament ale orà-
senilor.Domnul mulIumeste pentru sentimentele manifestate i lauda' progresul
orasuhu i reteaua de drummi a judetului.

Am fost totdeauna foarte simtitor ja simtimintele ce

rnanifestat, de cAte ori am venit In mijlocul d-voastre.
Astazi vin cu un sinatimtnt de mândrie, in capul unui corp de
armat6'., inteaceastä veche capitald, atat de bogatä in fapte glori-
oase §i zilele ce vom petrece aci vor reamin-t,i vechea splendoare
a acestui ora.
Và urez din toatä mima a persista in progresul ce-Mi anuntaTir
atät in imbunätälirile comunale ale oraplui cat si In acele ale jude-
Iului, dintre care cäile de comunicaliune sunt cele mai importante.
Acestea sunt, domnilor, artere de viaçà pentru once WA i vä felicit
de progresul care 1-am gäsit in acest judet.
(M. 0., 1872, nr. 223, p. 1247).

www.dacoromanica.ro
QCTOMVRIE 1372 CUVINTXRI 151

190.

Domnul citre Primarul Tirgoviltei.

Teirgovi.ge, 3/15 Octomprie 1872.

Elisabeta Doamna, cu prilejul manevrelor dela TArgoviste, vine In oras.

E Intimpinad- de Domn, Consiliul comunal si cetäteni. Primarul, Ion RI-
ducanu, Ii ureazi. bunAvenire. Domnul, In numele Doamnei, mulTumeste de
primirea ce I s'a. facut.

Vä mulitnriesc, dornnilor, in numele Märiei Sale Doamnei,

pentru frumoasa i entuziasta primire ce fäcut.
Este mult timp de cänd Maria Sa Doamna dorea sä viziteze
acest interesant ora § 0 Se felicitä putut indeplini aceastä
dorinIä cu ocaziunea concenträrii trupelor noastre pentru rnanevre,
care este o adeväratà serbare nalionalä.
(M. 0., 1872, nt. 224, p. 1251).

1,91.
malt Ordin de zi &Um armatä.
Teirgovige, 5/17 Octomorie 1872.
Dupl manevrele generale, Domnul e mulpmit de modul cum au fost exe-
cutate si de aptitudinile soldatilor.

suboMeri, caporali ci soldati,

Pentru intaia °aid in Románia, o armatä concentratá din toatd
unghiurile iärii a executat manevre pe un teritoriu de o intindere
de peste 120 kilometri.
Legea din 27 Martie a 0 produs din fructele sale; toate comunele
au fost reprezentate la aceste operaIiuni, adevaratä imagine a
räzboiului.
Cincisprezece zile ae mar§uri i manevre, executate cu soiiditate
cu acea inimä care aratä aptitudinea voastra la arme, dovedesc
cä Iara poate conta pe voi.
Voi, cei din armata de linie, và veli intoarce in garnizoanele
voastre i nu uitaIi cä sunteli §coala cea mare militará a patriei.
Và mulIumesc. A§tept i cer mult dela voi.

www.dacoromanica.ro
152 RRGELE CAROL I

Dorobanii i Calara0, intoarce%i-va in comunele voastre, spunqi

parin-Por i fraIilor vovtri ca Domnitorul este mul%umit de voi
ca taria çàrii consta in organizarea voastra.
Daca armata permanenta este menita mai cu seama a forma
cadrele, voi sunteli acei ce da/i masele.

suboliteri, caporali qi solda;i,

lubiçi disciplina, faceIi dinteinsa o religiune, indepliniIi cu sfin-

Ienie datoriile voastre i Iara recunoscatoare va va binecuvanta.
CAROL.
(M. O., 1872, nr. 224, p. 1251).

192.

Domnul citre Armati.

Tcirgovige, 5/17 Octomprie 1872.
Dupä termmarea manevrelor, Domnul trece In revistä pe carapia Susani
intregul corp de armatä §i face prima distribuire a medaliei militare pentru
actele de bravurä sau pentru cä cei decprati au implinit 12 ani In grad de
sergent.

Sunt fericit ea pot recompensa serviciul i meritul vostru,

printr'un semn romanesc, In fata acestui corp de armata.
Cred ca aceasta va fi un indemn pentru camarazii vo9tri, care
vor §ti a va imita.
Prime§te defilarea trupelor i Intrune§te apoi pe toti ofiterii la un coal in
sala Arsenalului. Domnul adreseazA ofiterilor intruniti urmätoarele cuvinte
Targovi9tea, acest vechiu Scaun Domnesc, ne aduce aminte
timpurile glorioase, in care osta0i romani aveau fericirea a apära
cu sangele lor autonomia
De atunci Romania a trecut prin diferite faze grele pana cand
a putut ajunge la momentul cel mai fericit, la unirea ambelor
Din acest moment 0 armata a inceput a se organiza pe baze
mai largi, desvoltandu-se i progresand din an in an.
Tnsa, spre a pregati o armata pentru scopul la care este desti-
nata, singurul mijloc este acela al concentrarilor 0 a/ manevrelor.

www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1872 CuvANTARI 153

Din acest punct de vedere, sunt fericit a vedea astazi o mare

parte din armata reprezentata aci 9i sunt mandru ca Tnsumi M'am
gäsit in capul ei. Astfel M'am putut convinge de progresul sim-titor
ce s'a facut in acWi din urma ani 0. mulIumesc la toIi ofiterii
care au contribuit la acest rezultat.
Sper ca vom merge 0 de azi fnainte pe aceasta cale a progresului
0 nu Ma indoesc niciun moment ca., in caz &and armata ar fi chemata
a apara drepturile Iärii, ea se va grupa cu incredere in jurul Meu,
0 ca torp osta0i din toate unghiurile Iärii vor alerga, spre a implini
cu inima 0 cu iubire aceasta datorie sacra li. frumoasa 9i a rea-
minti atunci faptele glorioase din secolii trecuIi.
Ridic acum un toast in onoarea armatei, dorind sa Ma intalnesc
in fiecare an pe cámpul de manevre 9i astfel armata sa fie totdeauna
la inalIimea misiunii sale.
(M. 0., 1872, nr. 225, p. 1255).

193.
Domnul pentru viitorul Giurgiului.
Giurgiu, 21 Oct./2 Nov. 1872.
La serbarea asezarli pietrei fundamentale la cheiul portului din Giurgiu
iau parte Domnul si ministrii. La dejunul dat de comuna, M. S. Trichina pentru
prosperitatea si fericitul viitor al portului Giurgiu.
Cu mare placere am venit astazi la Giurgiu, spre a prezida o
solemnitate demna de a fi inscrisa in analele oraplui ca un eveni-
ment din cele mai fericite.
Sunt convins ea, cu savar0rea cheiului, comerIul va lua un
avant nea§teptat in acest port, care este menit a deveni marele port
al Capitalei.
Din momentul ce guvernul otoman va fi patruns de insemnatul
folos ce va aduce 0 Imperiului construirea, in inIelegere cu noi, a
unui pod de fier, ce-1 dorim atat de mult, atunci se va putea prezice
portului Giurgm un stralucit viitor, caci el va fi cheia comenului
dintre Orient 0 Occident.
Urez ca toate dorinIele Mele pentru Giurgiu 0 pentru Iara
intreaga sä se realizeze curand, 0 ridic acest pahar in prosperitatea
0 in fericitul viitor al portului Giurgiu.
(M. 0., 1872, nr. 236, p. 1300).

www.dacoromanica.ro
154 REGELR CAROL I

1.94.

Domnul cittre cetätenii din Pite§ti.

29 Oct./10 Nov. 1872.
Domnul irapreuni cu Doamna pleaci in inspectarea cad ferate Bucuregti-
Pitegti. In gara Pitegti, pregedintele comisiei interimare, T. Naum, iese in in-
timpinare Drezentand omagii i felicitiri de buná venire, urkri pentru ani multi
ferieiti. Ina oaspeti merg la Catedralk i apoi participa la dejun in casele
lui Meculescu. La aeest dejun iau parte i N. Golescu, Ion C. Brätianu, Episcopul
autoritatile. Citre sfirgitul dejunului, Episcopul felicita pe Manila Lor de
bunk venire in Pitegti çi exprimi ferieirea de a vedea intaia oark pe Doamna
venal In Eparhie. ,Domnul inchink in sänätatea oragenilor din Pitegti care §i-au
aratat devotamentul prin efilduroase
Sunt aproape sase luni, cu ocaziunea ultimei Mele venir in acest
oras, a Mi-am exprimat dorir4a de a reveni estimp, impreuna
Cu Doamna, in mijlocul d-voastre si a vedea atunci Pitestii legat
Cu Capitala prin cale feratä.
Este o adevarata satisfacpune pentru Mine, ct aceastä a Mea
dorinfá s'a putut implini asa de curând. Fie ca drumul de fier,
acest puternic tnijloc al civiliza-Punii, sä deschidä bate bogaPile
judqului Arge i sa contribueasca la inflorirea orasului Pitesti,
prin desvoltarea Qomerptlui; fie ca inlesnirea cailor de comunica-
pune sá aspändeasa prosperitatea asupra acestei frumoase parP
a României.
Urând ca sa vedem intr'un viitor apropiat realizarea acestor
progrese, asetptate cu neräbdare de fiecare din noi, inchin acest
pahar in sanätatea oräsenilor pitesteni, care astädatä, ca i ori de
ateori am venit in mijlocul lor, Mi-au arAtat devotamentul lor
prin alduroase primiri, pentru care le mulpimesc din inimä.
SI traiP ani indelungqi i fericiP!
(M. 0., 1872, nr: 241, p. 1320).

195.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15127 Nov. 1872
Domnul deschide Corpurile Legiuitoare, exprimind speranta ca repre-
ientantii natiunii vor da acelagi sprijin, ca In sesiunile trecute, guvernului.

www.dacoromanica.ro
NOEMYRIE 1872 CUVAITTiRI 155

Activitatea ce au a desfisura prive§te, pe Magi buget, infiintarea Creditului

Funciar, miele modificiri ale Codicelui i procedurii penale, legea privitoare
la alegerea Mitropolitilor i Episcopilor i institutia SI. Sinod ai legea instruc-
tiunii publice.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt pätruns de o vie mulIunaire deschizand astazi pentru a,
treia ova sesiunea Corpurilor Legiuitoara, incunjurat de aceia0
mandatari al Iärii 0 de aceia0 consilieri ai Tronului.
Sper ca qi sesiunea aceasta veli continua opera d-voastre, ale
carei bune rezultate sunt atat de evidente.
In adevär, veii vedea, domnilor Senatori i domnilor DeputaIi,
In cursul desbaterilor, cat de mari au fost foloasele ce s'au oblinut,
gra/ie voturilor ce dat, pentru stabilirea ordinei in finat4e
pentru desvoltarea tuturor ramurilor
O percepere mai regulatä a darilor a permis tezaurului public
.sä faca onoare la timp pla-plor sale. Creditul Statului s'a menIinut
In condiIiunile cele xnai favorabile inauntru i afarä, chiar in epoca
crizei ce, domnqte pe pieIele cele mai importante ale Europei.
GraIie ajutorului ce ati dat tezaurului public, prin votarea legii
monopolului tutunului 0 a timbrului i inregistrarii, putem zice
astäzi cu, incredere, ea s'a pus capat perturbqiunilor financiare 0
c nu va mai fi in vntor dureros surprinsä prin supunerea la
plata de imense datorii flotante.
Caile ferate, care au trecut prin atatea faze neplacute 0 au dat
loc la atatea desbateri i complicaçiuni, aproape de a deveni pericu-
loase, sunt astazi in plina mirare 0 mai mult de noua sute de kilo-
nietri sunt deja la dispoziOunea palatorilor 0 a marfurilor. Linia
Pite0iSlatinaCraiovaTurnu-SeverinVarciorova se va incepc
In curand 0 se va termina conform legii.
Acest mare bine Iara il datoreazä In%elepciunii, cu care ct-voastré
aft §tiut sa pune-p capät tuturor peripeliibor in care cazuse aceasta
importantä chestiune. Pentru completarea acestei opere, guvernul
Meu va va prezenta in sesiunea aceasta conveigiunea incheiata cu
Austro-Ungaria pentru jonqiunile cailor ferate, destinate a inlesni
productelor noastre 9i tranzitului strain mijloace de a se transporta
la diferite destinqiuni in distanIe departate.

www.dacoromanica.ro
156 REGELE CAROL I

CMle ferate, domnilor, vor transforma cu totul starea economic&

a Romaniei. Agricultura 0 comenul se resimt deja de binefacerile
unei mi9cAri grabnice 0 regulate ; bogälia general& se mgre9te i chiar in
anul acesta speram, din producIiunea liniei Pite9tiGa1qiRoman,
sfi putem diminua anuitatea Inscris& in buget pentru aceastä linie.
DacA, pe Mug& toate acestea 0 pe ranga votarea bugetelor ce
vi se -vor prezenta, rezolva, domnilor Senatori i domnilor
DeputaTi, in aceastä sesiune i chestiunea Creditului Funciar, che-
stiune care Inca din sesiunea trecutá a ocupat deliberärile d-voastre,
atunci putem fi siguri ca ne vom afla in cele mai bine condit,iuni
de a vedea prosperand marea noastr5 industrie agricolä, care reclamä
toatä solicitudinea noasträ.
Pentru intarirea armatei, d-voastre, domnilor Senatori i dom-
nilor DeputaIi, nu aIi refuzat niciodata mijloacele ce vi s'au cerut.
Asemenea qi pentru vitor, sunt sigur acorda ceeace va trebui
pentru a completa aplicarea legii dela 27 Martie, astfel ca o9tirea
noastra sä poat& totdeauna corespunde la misiunea ei. Aceasta
lege abia s'a pus in lucrare 0 deja am avut pläcerea personalmente
sa constat, cu ocaziunea concentrarii din toate judeIele a unei pärti
din trupele române, cat de mari i binefacAtoare au A. fie rezultatele
ce a9teptam dela noua organizqiune.
Prin diferitele inspeqiuni ce Mini9trii Mei au facut in interiorul
Orii, au putut vedea de aproape nevoile i lipsele ce se simt in diver-
sele localit4i, au dat ascultare scrupuloasä cererilor ce s'au ivit,.
au stimulat activitatea administrqiunii i s'au luat toate.masurile
de imbun-atälire, potrivit cu mijloacele ce guvernul a avut la dispo-
ziOunea sa.
S'a pus in aplicqiune legea reformat& a consiliilor judeIene,.
legea tocmelilor agricole ; s'au creat din nou trei penitenciare, s'au
fäcut studii i planuri pentru construcOuni de noi penitenciare
sistematice, combinate cu infiinTare de ateliere.
Legea pentru birourile po9tei rurale s'a pus in aplicaOune
In curand corespondenIa public& va putea merge regulat i sigur
in toate comunele
Pe rang& proiectele din anul trecut, guvernul Meu va supune
desbaterilor d-voastre mai multe legi, ce sunt indispensabile pentru
satisfacerea intereselor celor mai importante in diversele ramuri
ale a dmini

www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1872 CUvANTXRT 157

Justi-lia este cea mai mare institutiune inteo -larä unde indepen-
denla legii domnestc. Guvernul Meu s'a silit in toate modurile a
anleliora aceastä ramura a administra-Ounii. Pe ranga proiectul
privitor la unele modificäri de introdus in codicele penale si de
procedurä penará., ce se aflä supus deliberärilor d-voastre inca din
sesiunea trecutá., guvernul va cugeta Cu maturitate asupra noilor
reforme de introdus.
Biserica si scoala sunt cea mai bala preocupare a noasträ a
tuturor. Religiunea, aceastä legäturä sublimä a omului cu Dumnezeu,
aceastä temelie statornia a familiei si a monarhiei, aceastä perpetia
mängAiere a durerilor lumii, este in acelas timp pavliza in contra
cäreia s'au infrânt toate lovirile ce s'au cercat a se da na-lionalitälii
noastre. Sunt convins dar, domnilor, cri ve-li grà'bi a desbate si a
vota legea privitoare la alegerea Mitropoli-Olor si a Episcopilor si
la instituirea Sinodului Bisericii. Asemenea veIi lua in desbatere
legea instruqiunii 'publice si ve'li pune guvernul in stare sä dea
junimii invIlatori luminaTi, iar Orii sä-i asigure o viitoare gene-
raIiune inspirará de sim-limântul binelui si al datoriei.
Rela-Ounile noastre exterioare sunt satisfäcätoare. Astfel, dom-
nilor, cu ordinea si linistea dinläuntru s.i cu concursul in/elept al
d-voastre, putem privi viitorul cu -Loará increderea.
Domnilor Senatori, domnilor Deputali, prin luminatul sprijin
ce aIi dat guvernului Meu, aIi inlesnit silinIele sale in greaua sar-
da ce a pus asupra-i increderea Mea.
PrimiIi mul-lumirile Mele.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consihului Ministrilor si Ministru de Interne, L. Catargiu ;
Ministrul Lucririlor publice, N. Kretzulescu ; Ministrul Justitrei, Manolache
Costache ; Ministrul Cultelor si Instructiunu Publice, General Chr. Tell; Mi-
nistrul Afacerilor Strime, G. Costaforu ; Mirustrul Finantelor, P. Mayroghera ;
Ministrul Razboiulin, Generalul I. Em. Florescu.
(M. 0., 1872, nr. 254, p 1373).
196.
Domnul la adresa Adunärii Deputatilor.
30 Nov./12 Dec. 1872.
Delegatia Aduatrir, In frunte cu presedintele, prezinta adresa la mesaj
stAruind asupra lntelegerii leale futre puterea legiuitoare si puterea executivk

www.dacoromanica.ro
158 REGELE CAROL I

asupra devotamentului catre persoana M. S. gi Dinastie. Domnul multu-

megte fi pera in concumul ce-1 vor da guvernului.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Va mulTumesc pentru simIimintele sincere ce-Mi exprimaIi,
Vocea Iarii o voi asculta totdeauna cu bagare de seamä §i va repet
Cu aceasta ocaziune, ca datoria Mea, de a Indeplini scopul ce Pro-
videnTa §.1 1ncrederea naIiunii Mi-au desemnat, va fi mai presus
de once consideraIie.
A§tept, domnilor Deputqi, sä nu am decat a Mä felicita, ca §i
pänä acum, de binevoitorul concurs, ce sper ca veIi urma a-1 da silin-
IeIor guvernului Meu, care la randul ski nu se va departa niciodata
dela datoria ce are, de a apara interesele Statului qi a menIine
principiul armoniei puterilor. Astf el, domnilor, vom conduce de-
stinele Romftniei pe calea cea mare.
Fiçi bine Incredin/qi ca simpm, atat Eu cat §i Doamna, o
adevaratä placere, primind urarile ce Ne vin din partea mandata-
rilar
(M. 0., 1872, nr. 266, p. 1425).

197.
Domnul la adresa Senatului.
3/15 Decemvrie 1872.
Senatul e fericit de stabilitatea guvernului gi va lucra de acord Cu el pentru
toste nevoile ni Domnul spera in aceasta asociere Senatului la silintele
guvernului.

Prea Sfintite Parinte,

Domnilor Senatori,
Adresa ce-Mi face0 M. convinge §.1 tn anul acesta, cat de mult
Senatul este pätruns de Inalta sa misiune.
Nu aTi lipsit niciodatä, domnilor, sa vä' asociaIi cu
guvernului Meu §i sä-1 ajutaIi cu luminele 9.1 experienIa d-voastre.
Preocupa-1i numai de interesele cele mari ale Statului, sper ca
ve-li continua pe aceea§ cale, astfel ca In toate ocaziunile sa pute0
men-line bunele tradiOuni ce açi Intemeiat,

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1873 CUViNTARI 159

Firi siguri, domnilor Senatori, a apreciez meritul lucrärilor

d-voastre si cä voiu rine totdeauna cont de doriurele ce veri ma-
nif esta.
Vä mulrumesc s'i din partea Doamnei pentru. urärile si sincerile
siurriminte de devotament ce Ne exprimari.
(M. p , 1872, nr. 269, p. 1445).

Domnul cifre Soc. Amicii Artelor frumoase.

30 Dec. 1872/11 lan. 1873.
S'a pregatit o expozitiune a SocieVitii Armcilor artelor frumoase, la a arei
inaugurara a fost invitat si Domnul. Gr. C. Cantacuzmo, presedintele so-
cial-A exprima' vii multumiri M. S. pentru gratiosul concurs si puternicul
sprijin. Domnul saluti cu satisfactie formarea acestei societiti care are
de Scop s'a easpandeasel In tara mbirea si gustul artelor.

Domnilor,
Deschiderea primei expozirmni de arte Mä umple de bucurie.
Väd un adevärat progres inteaceasta, cdci numai tuteo Tal% care
Infloreste, artele se pot desvolta.
Cultivarea bele-artelor este unul din cele mai puternice mijloaee
spre a halla inima si constitue cea mai frumoasä. legäturà 'Mitre
toate popoarele, conducându-le la cele mai nobile aspirariuni.
Am salutat dar cu o vie satisfacriune formarea unei Societari,
care-si propune scopul de a raspändi Inrarä iubirea si gustul artelor.
Mulrumesc acum tuturor cari au luat aceastä läudabilä iniriativä,
si urez ca silinrele Societärii Amicilor bele-artelor sä fie Incununate
de un deplin succes.
(M. 0., 1873, nr. 2, p. 7).

Inalt Ordin de zi cifre armati.

1/13 Ianuarie 1873.
Domnul exprima ostasilor multumiri si le -ureaza sAnatate.

Ostafi,
La inceputul anului expirar? MA felicitam, impreunä Cu rara
intreagä, de progresul ce fäcuse armata noasträ. Vä recomandam
atunci a vá face o onoare din abnegariunea si s. acrificiile ce vi se cer.

www.dacoromanica.ro
160 RRGELE CAROL I

Astazi, Ma felicit de realizarea In mare parte a dorintelor Mele,

ceca ce am putut-o constata Cu mandrie si cu pläcere cu ocaziunea
inspectiunilor i manevrelor din toamna trecutä. Và adresez dara
ale Mele multumiri si Ira urez sanatate.
Ostafi,
Nu uitati niciodata ca desvoltarea si Intarirea institutiunii
noastre militare este chiar consolidarea intregului viitor al patriei.
Va urez an bun i fericit !
CAROL.
1873, Ianuarie 1.
(M. Oastei, 1873, nr. 1, p. 1).

Domnul dare Mitropolitul Primat.

1/13 Ian. 1873.
Mitropolitul, in numele clerului, face urari i binecuvantiri pentru Dinastie,
pentru grtj a continua' ce poartl bisericii. Domnul multume;te pentru felicitari
v't face urari la randul Sau.
inainte de toate, trebue sa ne inaltam glasul catre Atotputintele,
spre a-I multumi pentru fericirile ce ne-a acordat In cursul apului
trecut i pentru care vom pastra In inimile noastre o adanca
sincera' recunostinta.
Rugaciunile Inaltului cler, sunt Incredintat, vor atrage i In
anul acesta binecuvantarile Cerului asupra iubitei noastre tari.
Plin de incredere dar privesc anul care se deschide Inaintea noastra.
Cuvintele Prea Sfintiei Voastre sunt expresiunea fidelä a Insasi
dorintelor Mele i sunt convins cá legea eclesiastica va incunjura
din nou Bis erica noastra cu stramoseasca ei splendoare.
Va multumesc din inima pentru felicitatiunile ce Ne adresati
in numele clerului i và urez la randul Meu ani multi si
(M. 0., 1873, nr. 1, p. 2).

Domnul la investirea Episcopilor.

29 lan./9 Fey. 1873.
Ceremonia investirii eptscopilor Athanaste al Rimnicului-Noului-Severm,
Isatia al Romanului, Inochentte Chitulescu al Buzaului i Iosif al Argesului.
Dupi ce fiecare prnne§te arja episcopali din mfina Domnului i apune

www.dacoromanica.ro
IAN -FEVR. 1873 Ct_TvA.NTA:RI 161

,citeva cuvinte, Domnul, dupil ultimul, adresindu-se tuturor, le arati mai

lntâiu figurile ce au ilustrat scaunele unde vor merge si apoi misiunea ce au de
propova'dumd mántuitoare cuvinte intre credinciosi i purtind o
deosebitk grije de monumentele vechi religioase.
Prea Sting. Parinti,
Deapururea am fost insuflqiIi de cea mai vie dorintâ a vedea
pastrate frumoasele tradiIiuni ale sfintei Biserici, care pentru catva
timp cazusera in parasire.
Cu o adevaratä bucurie dar, am savar0t astazi, inaintea acestei
Inalte Adunari, actul de investitura, dupa vechile datine ale Bisericfi
noastre, a patru Episcopi ale0 conform legii nouä de catre inaltul
cler i reprezentarqii poporului.
Dela_ anul o mie opt sute §asezeci i §ase Inca', am exprimat
In diferite alocutiuni ale Mele catre Adunarile Legiuitoare, dorinIa
ce aveam pentru restabilirea Bisericii române pe bazele canonice,
spre a-i asigura, ca i clerului, poziOunea ce cautä a ocupa In Stat,
cu deplinä libertate in afacerile curat religioase.
Plin de incredere, va vä'd acum pornind la scaunele episcopale.
Pärinte Episcop al Ramnicului, ducandu-te la tärmurile Oltu-
lui, In mijlocul voinicilor Olteni, vei intampina la fiecare pas, in
frumoasela manästiri, ce ai fericirea a le poseda in eparhia Prea
Sfirgiei Tale, urme din istoria patriei ; vei regasi urme ale spiritului
bland i pios, ale täriei in credinta a stramo0lor no0ri, care 10
aflau acolo in timpii grei un azil, in timpii de fericire sfinte locapri
spre a inalIa rugile lor de mulIumire catre cel Atotputernic.
Prea Sfimia Ta, Episcop al Romanului, eti chemat a ocupa
unul din cele mai frumoase scaune; din patruzeci i cinci de pre-
decesori ai Prea Sfirgiei Tale, mulIi au §tiut ca§tiga un nume
nemuntor prin actele lor pentru inalIarea simtalui pietäii cre0ine
0 a literaturii biserice0. Mai inainte de imparIirea eparhiilor de
catre fericitut intru pomenire Domn Alexandru cel Bun, Romanul
a fost pentru catva timp chiar repdintä de Mitropolit 0 multa
vreme purta denumirea de Mitropolia Tarii de ¡os. Nu putem sa
nu pomenim aci, cu o profunda recuno0n0, de Prea Sa
Episcopul Dositeiu, acel stralucit §i luminat Pa'stor, care, ca Episcop
al acestei eparhii, a fost creatorul primei versificari in limba romana
a Psaltirului 9i caruia, mai pe urma, ca Mitropolit, se datore0e
marea idee de a suprima, at'at in leturghie cat i in carIile biserice0i,

www.dacoromanica.ro
162 REGELE CAROL 1

intrebuinTarea limbii sIavone, pentru a o inlocui Cu limba poporului ;

de renumitul Ioanichiu, fundator i recläditor al mai multor mänäs-
tiri i spitale, caruia Domnul Constantin RacoviVá, pentru a räs-
pläti virtutile i vrednicia sa, i-a acordat favoarea de a purta mitra
podoabele arhiepiscopale ; de Episcopul Leon, care a trecut mai
pe urmä Mitropolit 0 care s'a luptat cu bärbälie, in unire cu boerii
spre a nimici alegerea unui Arhiepiscop din Fanar ; de marele
Veniamin Costache in fine, acel virtuos i inTelept Episcop i Mitro-
p olit, ale cäruia urme glorioase le gäsim la fiecare pas in loath
Moldova, atät pentru ordinea i splendoarea ce a introdus in Biseric4
at i pentru neobosita sa silinVá de a imbog4i literatura bisericeascä
românä.
lar Prea SfinTia Ta, Episcop al Bueáului, care e§ti chemat a
inlocui pe repauzatul in Domnul pärintele Dionisie, ale cäruia merite
pentru cárçile biserice0 ii dau atátea titluri la recunWinIa noastrá
aminte cu gratitudine 0 de piosul Domn Radu IV, care, sunt
acum mai bine de trei sute de ani, a clädit catedrala episcopalä
a Buzilului 0 de fericitul intru poinenire Episcopul Chesariel acest
inalt model de virtute 0 de pietate, care a ridicat din nou aceastá
biserich din ruine 0 a clädit acele palaturi pentru cultura spiri-
tual& ; dar aduii aminte mai ales de ácei bine credincio0, care in
timpii de amarà incercare au säpat in stânci in fundul munpor
sfintele lor locapri, pe care le privim astäzi cu o adâncä miFare,
ca niste monumente eterne ale credinIei din acele timpuri de lupte
cumplite.
Pärinte Episcop al Argeplui, vei saluta, cu. bucurie la intrarea
in eparhia Prea SfinIiei. Tale cel mai frumos monument al nostru
din vechime, pomenind cu recuno§tinVä de Neagu Vodä Basarab,
care -a ridicat acest templu impozant, al aruia renume strabate
departe peste hotarele çrtrii. Ziva când vom vedea acest monument
readus in toatà vechea sa splendoare, vom saluta-o Cu fericire, cäci
va da un lustru nou acestei Episcopii seculare.
Conservarea, cu sfinIenie a mânästirilor si a bisericilor trebue
sä fie cea mai scumpa datorie pentru fiecare din noi, cäci ele, nu
numai à sunt sfmtele noastre locapri, ci 9i monumentele de cäpe-
tenie ale istoriei stramomti.
Pe noi toçi insä ne une§te un monumenti un semn, un simbol,
Sfrinta Cruce, care existä deapururea, care invinge toate popoarele,

www.dacoromanica.ro
MAI 1873 GUVANTARI 163

care imbräIi§eaza toate tàri1e, Sfânta Cruce ce a apärat pe strämqii

no9tri, ce i-a susIinut in timpii de nevoe i de asuprire, emblema
credinIei.
A propovädui dupä putin0 mäntuitoarele invdfáminte ce re-
prezintä acest sfänt simbol, a l'Asa In mima credincioOlor, a caror
mäntuire vä este Incredix4atd, urme ne9terse de puterea sublimelor
cuvinte ale Sfântului Apostol Mateiu, care zice: A§a sä lumineze
lumina voastra inaintea oamenilor, ca sä vazä faptele voastre cele
bune i sà* glorifice pe Tatäl vostru cel din ceruri iacä malta
misiune ce s'a pus asupra Prea Voastre.
(M. 0., 1873, nr. 23, p. 121).

Domnul cifre elevii ecialei Militare.

15/27 Martie 1873.
Domnul viziteaza Scoala Militara de Infanterie i Cavalerie din Ca-
pital& si la plecare adreseaza elevilor un cuvint de multumire pentru modul
cura s'au prezentat si le recomanda sà asculte mai intaiu pentru a putea comanda
alai In urmi.
Am rämas mulIumit de inspecOunea ce am fAcut astäzi *coalei
Militare i cu pläcere M'am convins de progresele ce facqi.
Nu uitaIi niciodatä cá sunteIi chemqi la malta misiune de a
deveni conducdtorii armatei ; pätrundeIi-vä prin urmare de marele
adevär: pentru ca cineva sá poatà comanda, cata mai IntAiu sá tie
a asculta i punqi-vd toatq spre a dobändi mul/umirea
§efilor vo§tri.
Doresc ca deviza sä fie: Onoarea, disciplina i simOmântul
datoriei», pe care sä o pästra/i deapururea In inimele voastre.
(M. 0., 1873, nr. 61, p. 496).

Domnul cifre Corpul ofiterilor.

10/22 Mai 1873.
,Auiversarea zilei de 10 Mai cu serviciu divin, primirea felicitarilor la Palat
apoi participarea Domnului i Doamnei la banchetul dat MM. LL., In cazarma
Sf. Gheorghe, de catre corpul ofiteresc din Capitala. Participa', pe langa ofiteri
persoane care reprezinta diferite ramuri ale administratiei publice, comer-

www.dacoromanica.ro
164 REGELE CAROL I

tului etc. Generalul Florescu, ministrul de razbom, inchina, exprimand dra-

gostea i recunoltinta armatei pentru desvoltarea. i Intarirea ce M. S. fi da,
In sanatatea i pentru realizarea inaltelor i romanWilor cugetari ale Domnului,
In sanatatea Doamnei §i a Principesei Maria. Domnul e mindru cà serbeaza
aniversarea In mijlocul armatei in care vede taria i viitorul tarii.

Ziva de 10 Mai, in care am intrat In Capitala Romaniei, va

rämane totdeauna ne0earsä in mima Mea. Sunt mandru de a
serba astäzi aniversarea acestei zile cu armata, in care am pus
toate speranIele Mele i in care väd täria i viitorul
Rog pe cel Atotputinte sä-Mi acorde o via-Vä lunga, pe care
si o pot consacra pentru fericirea Romaniei.
Sä trälascâ armata i prin ea sä träiasca poporul roman.
(M. 0., 1873, nr. 103, p. 713).
204.
Domnul citre Gfiläteni.
Galafi, 20 Oct.11 Nov. 1873.
Domnul vizitase Gala ii i pleca spre Ismail. La kabarcare, dupa bordul
vaporului Stefan cel Mare, la uralele locuitorilor, Domnul lauda activitatea
municipalitatii, care poate fi data model oraplor din Romania. Ureaza pros-
peritate portului a and piatra fundamentala a chemlui fusese pima cu o zi
Inainte.

Petrecerea Mea de astä datä in °rap' GalaIi va rämane scumpà

in mima Noasträ. M'am convins cu mare satisfaqiune cä,
energiei i activit4ii municipalità%ii, Gala-Pi au facut In scurt timp,
In privinIa lucrärilor publice, progrese insemnate ; lucrArile ce am
väzut pot fi citate ca model tuturor ora§elor din Romania.
Punand ieri piatra fundamentala a cheiului din portul cel mai
insemnat al Romaniei, presimt a am pus 0 temelia unei desvoltäri
mai mari a comerIului, care, prin inlesnirea ce asemenea lucräri
aduc, mai cu seamà prin mijloacele de comunicaliune, iau totdeauna
propoqiunile cele mai neweptate.
Spre a asigura insä. GalaOlor un viitor fericit, voiu uza de toata
influenTa Mea, ca acest frumos ora sii intre, prin o linie feratii
mai scurtä 0 mai directä, In marele rezou al drumurilor de fier ;
cu acest mod, putem spera cä prosperitatea acestui port va lua o
desvoltare mai Intinsä. lath' sincerele urä'ri ce fac pentru Ga1a/4
care M'a primit totdeauna aa de bine in sanul säu.
(m. 0., 1873, nr. 233, p. 2159).

www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1873 CuvA.NTXRI 165

Domnui &Um cetiitenii din Ismail.

Ismail, 20 Oct./1 Nov. 1873.
Domnul viziteaza Ismailul ca !a se convinga de starea lui. La ban-
chetul oferit de cetatem, I se ureaza ara Indelungati pentru fericirea prospe-
ritatea Romaniei. Domnul inchina in sanatatea ora9eni1or din Ismail i pentru
desvoltarea portului.

Am venit in mijlocul d-voastre spre a Ma convinge Insumi de

starea oraplui Ismail ; fac toate urarile ca, prin desvoltarea agri-
culturii i comerialui in aceasta parte a Romaniei, acest port sa se
ridice i sa prospere. inchin acum acest toast pentru realizarea
acestei dorinTe i in sanatatea or4eni1or Ismailului.
(M. 0., 1873, nr. 232, p. 2156).

Domnul cifre superiorul bisericii elene.

Braila, 22 Oct.13 Nov. 1873.
Domnul viziteaza la Braila noua biserica eleni. Preotul bisericii bine-
euvanteaza pe Domn, roaga Providenta pentru gloria, prosperitatea M. S.
a preagratioasei Doamne, a augustei famihi, pentru fericirea poporului roman
irate i amic cu poporul elan. Domnul multumelte pentru buna primire
vede ca ochi buni Intelegerea ce exista. IntTe Romani 9i Eleni.

Vad cu cea mai vie placere frumoasa biserica monumentala ce

colonia denied din Braila a cladit mulIumesc pentru buna pri-
mire ce-Mi face. Elinii au gasit totdeauna cea mai mare ospitalitate
in Romania 0 vad cu roulIumire buna intelegere ce exista intre
Romani i Elini.
(m. 0., 1873, or. 234, p. 2163).

Inalt Ordin de zi pe toati oastea.

27 Octomvrie/8 Noetrwrie 1873.
Domnul mu11ume9te tuturor din armata permanenti, teritoriall, mi-
nt'', cat 9i garzilor orl9ene9ti pentru zelul i abnegatiunea cu care au raspuns
la concentrarile pentru instructie i pentru progresele rernarcate.
Ofiteri, subofipri, caporali i soldati,
Concetrarea oastei din cele patru diviziuni teritoriale a dat
intr'acest an rezultatul cel mai satisfacator.

www.dacoromanica.ro
466 REGELE CAROL I

Ne-am putut incredinta, atit in persoana la Furceni 0 la Bucu-

re0i, at 9i prin. Ministrul Nostru de Risboiu in celelalte diviziuni,
a in tara intreagà armata permanent& precum i cea teritorialä.
au fácut maxi. progrese ; dar ceeace este menit a face sä salte de bu-
curie inima oricsárui Român, este zelul i abneggiunea, ce au arätat
tinerii care au fost chemati a face parte din batalioanele de
14 toate capitalele de judge, in toate plàile, ei au alergat eu vioi-
came la apelul ce li s'a fäcut, probAnd astfel cä apärarea tärii are
toi osta0 a pune In linie.
Ofiteri, subofiteri, caporali i soldgi ai armatei permanente, ai
dorobantilor, calgra0lor i militienilor, precum i vouä celor din
gardele org9ene0i, care pazind garnizoanele concentrarea
celorlalte clemente ale fortei armate,
Vä multumesc.
Dat in Bucure9ti, la 27 Octomvrie, anul 1873.
(M.. 4870. nr. 236, p. 21711.
208.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15127 Noemyrie 1873.
Domnul prezintl Corpurilor Legiuitoare stadnd relatiilor cu vecinii Si"

al punerii In lucrare a unor legi i le °ere a asigura concursul lor guvernului

pentru rezolvarea tuturor greutltilor din calea guvernului i pentru organi-
zarea
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa(i,
Deschiderea sesiunii Corpurilor Legiuitoare in anul acesta este
semnalatä printr'un fapt important in viata noasträ constitutionalä.
A.dunarea Deputgilor incepe a treia sesiune ordinal% a legislaturii
sale 0 Senatul va Itnplini de astä datä termenul fixat de Consti-
tutiune pentru reinnoirea sa periodicä.
Salut dar cu multumire mai vie decfit totdeauna intrunirea
reprezentgiunii ngionale. Totdeodatá constat cu prácere, cá in
tot acest timp armonia n'a incetat a domni intre marile puteri
ale Statului. Tara, linitità prin aceastä stabilitate, incepe a culege
fructele principillor conservatoare care v'au condus.
Astfel numai, guvernul Meu a putut invinge dificultätile situa-
fiunii 0 tot inteun timp a pune temelia unei reorganizgiuni serioase,.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
tit 41. I;
7;S:r.... .
;
:
.4.f.f4at'X'
NOEMVRIE 1873 CUVANTXRI 167

de care Iara simte a-a-La nevoie. Aceastä opera, pentru care garanfta
timpului este neapAratä, s'a inceput cu energie, se urmeaza cu acti-
vitate. Marna dela luminatul d-voastre concurs, ca &Lisa sä fie
sävär0tä ; tare inläuntru, un guvern va fi totdeauna respectat In
afard.
Relqiunile noastre exterioare sunt din cele mai, satisfaatoare.
Am avut mai multe ocaziuni spre a MA convinge de increderea ce
inspirà Puterilor sträine starea actualä a României 0 progresul ce
ea a realizat In c4iva ani. Cälkoria Mea de astä varä 0 simIimintele
binevoitoare ce Mi s'au arätat din partea Suveranilor, cu care am
avut onoarea a Mä intálni, sunt pentru Mine o noua dovadà de consi-
dera/iunea de care ;ara noasträ se bucurd in sträinätate. Nu putem
cleat a ne felicita 0 a fi recunoscätori de interesul cu care Imperiul
vecin a privit expoziOunea noasträ 0 de primirea graIioasä cu care
personal am fost onorat de Majestatea Sa impAratul Austro-Ungariei.
Vä mai fac Inca cunoscut cu deosebitä pläcere, domnilor Senatori
0 domnilor Deputa-p, cä convenTiunea po§talä ce guvernul Meu a
incheiat cu Iniperiul Rusiei 0 pe care d-voastre aIi ratificat-o In
sesiunea trecutà, s'a pus deja in lucrare. Guvernul Meu va avea
a supune aprobärii d-voastre in sesiunea actuala 0 alte conven-
Iiuni Incheiate cu alte Puteri sträine.
AdministraIia judeIelor a cA§tigat mult prin modificärile ce aIi
introdus In legea consiliilor judeIene 0 astäzi cea mai mare parte
din conturile judiftelor 0 comunelor pe anii trecu/i sunt lichidate.
Prin modificarea legii comunale, sunt incredinIat CA veTi aduce In
administra/iunea comunelor imbunät4iri reclamate de toIi.
MulIumitä legilor ce aIi votat 0 resurselor ce aIi ,binevoit a
acorda prin bugetele pe anii 1872 0 1873, serviciul telegrafie 0
po9tal s'a indreptat in mod simIitor 0 veniturile au sporit. Guvernul
Meu vä va prezenta spre ratificare o convenOune incheiatà cu com-
paniile cdilor ferate, prin care se deschid peste optzeci de birouri
telegrafice noui pela toate staIiile drumului de fier, färà ca prin
aceasta sä se Ingreuieze aloca-punile bugetare.
In ceeace privqte serviciul penitenciarelor, guvernul Weaptä
votarea legii asupra regimului inchisorilor, precum 0 chibzuirea
despre mijloacele de care s'ar putea dispune pentru zidirile indis-
pensabile. In acest mod va putea generaliza sistemui moralizator
al muncii, care deja s'a aplicat la Märgineni.

www.dacoromanica.ro
168 REGELE CAROL I

Administra/iunea justi/iei in toate ramurile sale va fi o constana

preocumiune a guvernului Meu.
AÇi recunoscutOVA, domnilor Senatori i domnilor Deputa/i,
In sesiunea trecuta, ca legile noastre reclama mai multe indreptari.
Proiectele necesare pentru a atinge acest scop dorit de to/i vi se
vor infa/i§a de atre Ministrul Meu la departamentul Justi/iei.
Comisiunea Intocmita pentru modificarea codicelui de procedura
civila continua' cu activitate aceasta importanta lucrare, care va
fi supusa discuOunii d-voastre cat se va putea mai curand.
Nu mai pu/in ingrijit i de personalul chemat a aplica legile,
guvernul Meu a mai gatit un proiect, prin care, aducandu-se °are-
care schimbari in legea actuala pentru admisibilitate i inaintare in
func/iuni judecatorwi, se precizeaza condiOunile cerute pentru
frumoasa §.1 delicata cariera de magistrat.
Lucrarile publice au luat in anul acesta un nou avant. Rezul-
tatele binefacatoare ale legii presta/iunii sunt sim/ite de tara in-
treaga ; pe langà marile inlesniri ce soselele executate pânä acum
au adus comunicqiunilor publice, agricultura nu a profitat mai
pu/in de dansele, in principalele noastre porturi lucrari impor-
tante incep a se ridica. Cheiul din portul Giurgiu s'a terminat in
mare parte; cel dela Braila §.1 Galaii se Jucreaza cu activitate.
CAN noastre ferate astazi in circula/ie au inceput a produce
efectele salutare ce acest puternic mijloc de civiliza/iune a avut
pretutindeni. Comunicape, Tana acum foarte grele i costisitoare,
s'au inlesnit inteun grad necunoscut pana astki; cei neavuO se
pot bucura de (Muscle cu aceea inlesnire ca i cei avu/i §i putem
constata cu mul/umire at de mult au crescut astfel, in favoarea
desvoltärii comervilui, relaÇiile intre diferitele centruri de popo-
ra/iune dela o margine in cealalta a Varii. Transportarea asemenea
la schele a productelor noastre principalul izvor de bogalie al
României s'a facut in anul curent pe liniile ferate §.1 continuà a
se face in cantita/i foarte mari §.1 cu pre/uri reduse in raport cu cele
ce costau pana aci pe producatori.
In privin/a veniturilor realizate, putem zice de pe acum
beneficiul in profitul anuitalilor va intrece previziunile bugetarc.
Prin expozi/iunea dela Viena, am putut arata lumii for/a pro-
ductiva i a industriei noastre nasande. Rezultatul ce am oh/inut
este foarte magulitor pentru noi, and vedem numarul insemnat

www.dacoromanica.ro
/%10E11VRIE 1873 CUVANTXRI 169

de medalii si recompense ce au dobandit mai cu seama produc/iu-

nile noastre agricole.
VA pot anunIa, domnilor Senatori si domnilor DeputaIi, Cu
mandrie, rezultatul mulIumitor ce a avut aplicarea legii organizärii
puterii noastre armate. Aceastä lege a fost promulgata la 27 Manic
anul trecut i in mai put,in de doi ani, ea ne-a dat o noua proba de
toate ce putem astepta dela ;ark and i se vorbeste de drepturile
ei si de mijloacele de a le pästra.
Doua concentrari, una generala in anul trecut sicea de a doua
pe diviziuni teritoriale In anul acesta, au probat Inca inlesnirea cu
care poporul se formeaza la nobila cariera a armelor. Armata per-
manentä, acea teritoriala, miliçiile i gardele orasenesti, toate aceste
elemente ale puterii noastre armate, au raspuns la apelul ce li s'a
facut cu un zel adevärat patriotic. in partea materiala avem inca
mult de facut ; dar totusi s'a sporit materialul nostru de geniu, acel
al ambulai4elor si in genere al muniTiunilor, a caror lipsa era atat
de greu
Pe langa aceasta, instrucOunea oraseneascä s'a asigurat intr'un
mod permanent, prin crearea scoalei divizionare, care chiar inteacest
an a dat rezultatele cele mai satisfacatoare, aducând o noua emula-
Tiune intre sergenIii nostri.
Ministrul Meu la departamentul FinanTelor va va supune,
domnilor Senatori i domnilor DeputaIi, situqiunea financiara a
tezaurului public in toate pàrçile i amänuntele ei. Aceasta situaIiune
nu a variat mult din aceea ce era la finitul sesiunii trecute, incat ea
este cunoscuta de d-voastre. Aplicaliunea legii ultimului impozit
votat de d-voastre asupra stabilimentelor de bauturi spirtoase a
dat rezultate peste toatd asteptarea: 'rasa imensa criza care bantue
de mai multe luni lumea financiarä si care a mers pana acum tot
crescand n'a contribuit pulin a apäsa i asupra finanTelor Iärii
noastre, prin distrugerea creditului general, care s'a resfrant In un mod
defavorabil asupra productivitaIii unora dintre principalele noastre
venituri indirecte. Aceastä crizä, Ma precedente prin intinderea
durata ei, a provocat pentru un moment 0 pentru intaia oara o
depreciere minima a efectelor noastre publice. Dar and comparam
aceastä neinsemnatä seadere cu aceea de care au fost lovite efectele
publice streine, nu putem cleat a ne felicita 0 a fi mandri de soli-
clitatea creditului nostru in Iara cat si in sträinatate.

www.dacoromanica.ro
170 REGELE CAROL I

Prin instituirea unei, Banci de scout 0 de circula-tiune, creditul

transautiunile comerciale se vor desvolta i mai mult. Asupra
acestui obiect, guvernul Meu va va prezenta un proiect de lege.
Cu excedentul provenit din ultimul impozit peste prevederea
inscrisa in bugetul anului 1874, acest buget, votat cu un deficit
de peste 2 milioane, se prezinta astazi in conditiuni satisfacatoare,
In un period de doi ani i jumätate, guvernul Meu, in intelegere
Cu domniile voastre, a invins i rezolvat numeroasele i marile difi-
cult4i care aph'sau greu -tara i tezaurul public. Acest rezultat s'a
dobandit prin emiterea imprumutului domenial i prin sporirea
graduala a ireniturilor Statului cu o suma anuala de aproape 19
rnilioane. Acum insä ne mai rämane a aviza la echilibrarea situqiunii
generale a tezaurului public, prin chibzuirea mijloacelor celor mai
nemerite pentru a acopen i golul constatat in sesiunea trecutä, cre-
ditele diferrte ce se mai pot prezenta i sarcinele privitoare la bugetul
anului 1875.
Nu numai trebuin-tele materiale, dar si cele de ordin moral au
fost obiectul constantei ingrijiri a puterilor publice in Statul nostru.
Un pas inseranat s'a facut in aceasta privinta. Prin legea ce a-ti
votat in anul trecut pentru alegerea Mitropolitilor 0 a Episcopilor
pentru constituirea Sfantului Sinod, prin implinirea vacarrtei a
mai multor scaune episcopale, reapzat Biserica romana pe
vechea temelie pe care o pusese canoanele ecumenice i datinele
naVonale. infiin-tarea in capul Bisericii romane a unei autoritaIi
supreme, care o reprezinta inlauntru si afara, asigura respectarea
dogmelor i mentinerea disciplinei eclesiastice. Ceca ce a-ti facut
pentru biserica nu yeti intarzia, sunt sigur, a face si pentru instruc-
-tiunea publica.
O experientä de mai multi ani ne-a demonstrat indestul, ea in
legea actuala sunt i lacune de implinit si noua dispozitiuni de adaugat.
Nu MA indoesc ca i asupra acestei importante reforme ve-ti
purta luminata d-voastre atentiune.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Din toate aceste pute-ti vedea cat de numeroase 0 importante
sunt lucrarile ce sunt supuse delibera-tiunii d-voastre li sesiunea
a ctuala.

www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC . 1573 CITVANTARI 171

Guvernul Meu a pregatit mat6rialul acestei opere. La randul

d-voastre veIi aduce, sunt incredinIat, acestei patriotice intreprin-
deri puternicul sprijin de care dispune/i.
InsuflaIi numai de dorinIa binelui public, veIi ramane uniIi
inteo singura cugetare 0 o singura voin-Va: intarirea 0 prosperitatea
iubitei noastre patrii.,
,Dumnezeu sk binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Min4tri qi Mmistrul de Interne L. Catargiu ;
Ministrul Luceirilor Publice, N. C. Kretzulescu; Ministrul Cultelor qi Instruc-
fiunii Pubhce, General Christian Tell; Ministrul Finantelor, P. Mavrogheni;
Ministrul Rkzboiului, General I. Em. Florescu ; Ministrul Afacerilor Striine,
B. Boerescu; Ministrul Sustitiei, Al. Lahovari.
(M. 0., 1873, nr. 249, p. 2227).
209.
Domnul la adresa Adunärii Deputapor.
25 No p.17 Dec. 1873.
Pre§edintele Camern, In fruntea comishuni adresei la mesaj, se prezinti
Domnului, care multumeste Adunirii pentru devotament 0 crede a gu-
vernul va gAsi sprijin la deputa# pentru rezolvarea chestiunilor ce intereseazi
viitorul i prosperitatea grii.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
Ira mulIumesc de simpmintele de devotament ce asta data Inca
exprima/i pentru persoana Mea. Aoeste urari le ascult cu fericire,
ca un rasunet sincer al glasului nqiunii pe care o reprezentaIi.
Spiritul inIelept 0 patriotic, care va anima, imi este o sigura
dovada, ca' guvernul Meu va gasi in d-voastre acel sprijin necesar
pentru rezolvarea atator chestiuni ce intereseaza viitorul 0 prospe-
ritatea %aril
Astfel, se vor invinge greutalile interioare, astfel Romania, tare
0 linitita inlauntru, va meniine in dal% stfabuna autonomic a
drepturilor sale.
Avand de Iinta numai aceasta nobilä ambi-Oune, Adunarea
actuala va ramanea ne0earsa in suvenirea recunoscatoare a VAAL
Primesc dar cu o deosebita placere, domnilor DeputaIi, rostirea
, . .
snnommtelor d-voastre leale 0 credincioase catre Mine 0 Pinastia
romana.
(M. 0., 1873, nr. 257, p. 2267).

www.dacoromanica.ro
172 REGRLE CAROL I

Domnul la adresa Senatului.

25 Noemprie/7 Decemprie 1873.

Presedintele Senatului, in fruntea comismnii adresei de rispuns la mesaj,
se prezinti Domnului, care multumeste pentru spiritul conservator si de
maturitate ce doraini In lucriri si pentru silintele de a fi in armonie cu gu-
vernul.
Inalt Prea Sfinte Parinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o insemnata multumire ufärile Senatului.
Patriotismul de care el Mi-a dat probe in toate imprejurarile,
imi este o sigurä dovadà ctt 0 in sesiunea actualä va ajuta
ce guvernul Meu depune pentru binele i prosperitatea -Vail.
Am contat totdeauna pe maturitatea i experien-ta acestui inalt
Corp.
Dând cel dintäi exemplu unui spirit conservator, el va contribui
in mäsura cea znai mare a räspändi in Iara noastrà acele idei bine-
fäatoare de stabilitate, färä de care nu este nici un progres durabil.
Vä mulIumesc in numele Meu 0 al Doamnei pentru expresiunea
devotamentului ce-Mi arätaTi.
(m. 0., 1873, nr. 257, p. 2267).

Domnul clire Arhierei.

29 Nov./11 Dec. 1873.
Domnul räspunde la cuvintarile arhiereilor Policarp Barladeanu i Ieremia
GATIteanu.
Prea Sfinti Parinti,
Am ascultat cu pläcere cuvintele rostite de Prea Voastrd,
inspirate fiind din inalt devotament atre Biserica ortodoxä a
României, cum 0 de supunere la legile
Pacea introdusä intre ierarhii Iärii am privit-o cu cea mai mare
bucurie, cad numai prin pace Biserica romänä va prospera. Vä,
multumesc, Prea Pärin-ti, pentru calduroasele simtiminte

www.dacoromanica.ro
IAN. 1874 CUVANTXRI 173

prin care va exprimaIi devotamentul ce aveti pentru Domnui

Romaniei s'i Dinastia Sa.
Sä träiascä Romania si sä conserve Dumnezeu pentru totdeauna
pacea In sanul Bisericii ei.
(M. 0., 1873, nr 266, p. 2320).

InaIt Ordin de zi &litre armati

1113 Ian. 1874.
Domnul ureazI an bun si fericit armatei care a dat dovezi de aptitudini
pentru arme Cu prilejul concentrarilor din toamna trecutä.
Ostafi,
In anul expirat oastea a dobandit o nouä soliditate.
MulIumitä aptitudinii de arme, de care Romanii au dat probe
cu ocaziunea concenträrilor din toamna trecutà, mulIumitä con-
cursului energic si inteligent al acelora care au fost chemaIi a In-
cadra masele concentrate pentru nianevre, am dobandit insumi
o nouä Incredere in rezultatele ce vom obIine in anul In care intram.
Ostafi,
Tara vä va privi totdeauna cu mandrie. Eu va urez an bun
s'i fericit.
Dat In Bucuresti, la 1 Ianuarie 1874.
(M. Oastei, 1874, er. 1, p. 'I).

Domnul okra Mitropolitul Primat.

1/13 Ian. 1874.
La Mitropolie, dupä serviciul religios, Matropolitul in numele clerului mul-
vimeste pentru malta si binevoitoarea protectiune, pentru statornicirea drep-
turilor bisericesti si face urlri pentru M. S., pentru Augusta Familie; ureaza
deasemeni ani lungi si prosperi natiunii romine. Domnul face aceleasi uräri
pentru biserica s'i natia romina.

Mullumesc pentru cuvintele prin care imi exprimaIi simIimin-

tele cälduroase ale clerului roman, simtiminte care imi sunt cu
atat mai scumpe, fiind Insolite de rugile sale ditre Atotputintele
pentru Iarà2 pentru Mine si familia Mea.

www.dacoromanica.ro
 174 REGELE CAROL I

din parte-Mi urarile cele mai vii pentru anul nou, care
sper ca va fi fericit pentru Biserica i Nqiunea romana.
La mulIi ani !
(M. O., 1874, nr 2, p. 8)

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

23 Martie '4 Aprilie 1874.
.Senatul si Camera, dup4 a doua prelungire a sesiumi, sunt Inchise. Dom-
nul multumeste pentru activitatea desfasurat,i In armonie Cu guvernul spre
trobunataIirea institutiilor i bitarir.ea

Domnilor S enatori,
Domnilor Deputag,
Termenul celei de a doua prelungiri a sesiunii Corpurilor Legiui-
toare implinindu-se astazi, Ma simt fericit, innainte de a M'a despärli
de d-voastre, a va exprima toata mulIumirea Mea.
Legile importante ce votat constituesc o noua proba despre
activitatea cu care aTi lucrat la imbunataIirea institu-Punilor noastre
9i la Intárirea
Prin patriotismul i inlelepciunea d-voastre, prin armonia ce
§i de astadata §tiut a men-line intre puterea legiuitoare i guvernul
Meu, ai ca§tigat noi drepturi la recumntin-la
in virtutea art. 95 din ConstituOune, declar Inchisa sesiunea
Corpurilor Legiuitoare.
Dat In Bucure9ti, la 23 Martie anul 1874.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri i Ministrul de Interne, L. Catargtu;
Ministrul Finantelor, P. Mavroghent J Ministrul Razboiului, General I. Em.
Florescu ; Ministrul Afacerilor Stráine si ad-interim la Culte, B. Boerescu ;
Ministrul Justitiei, Al. Laliovari ; Ministrul Lucrarilor Publice, G. Gr. Canta-
cuzino.
(M. 0., 1874, nr. 69, p. 457).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

25 Apr ./ 7 Mai 1874.
Domnul convoca Corpurile Legiuitoare In sesiune extraordinara pana
la sfirsitul lui Mai, avand a se ocupa de proiecte de legi financiare si econo-
mice; Senatul urmeazi si se reinnoiasca la 2 Iunie.

www.dacoromanica.ro
MAI 1874 GUVA1SITXRI 175

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,

V'am convocat in sesiune extraordinara, spre a se supune des-

baterii d-voastre diferite proiecte de legi, mai ales financiare 0
economice.
Durata sesiunii este märginitä pAna la sf Ar0tu1 lunii Mai, im-
plinindu-se in 2 Iunie termenul fixat de Constitutiune pentru rein-
noirea periodica a Senatului.
Insemnätatea i urgenta proiectelor pe care yeti avea a le desbate
M'a fäcut a vä cere concursul inteun timp, In care ocupatiunile
agricole Arà reclamä pe cei mai multi dintre d-voastre. Sunt insá
convins cà ve-ti aduce, ca 0 in trecut, acest sacrificiu pentru binele

Dumnezeu sä binecuvânteze lucrärile d-voastre.

CAROL.
Preqedintele Consiliului Mirustraor i Ministrul de Interne, L. Catargiu ,
Ministrul Finantelor, P. Mavroghent ; Mmistrul de Räzboiu, General I. Em.
Florescu ; Ministrul Afacerilor Strline, B. Boerescu; Ministrul Justitiei, Al.
Lahovari ; Ministrul Lucrärilor Publice, G. Gr. Cantacustno ; Mmistrul Cultelor
Instructiumi Publice, T. Mawrescu.
(M. O., 1874, nr. 92, p. 603.)

216.

Domnul eittre Adunarea Deputatilor.

2/14 Mai 1874.

Adunarea Deputatilor in corpore, in frunte cu D. Gluca, exprimA M. M.
L. L. profunda durere pentru pierderea Principeset Maria, durere
'de tara intreaga. Domnul multumeste pentru cuvintele de mingiiere.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputqi,
Sunt adânc m4cat de gratioasa aten-tiune ce Adunarea a avut-o,
votând aceastä Adresà de compätimire i prezentând-o in corp.

www.dacoromanica.ro
 176 REGELE CAROL I

VA' mulIumesc pentru simIimintele ce d-voastre Ne exprimqi.

Via parte ce Iara intreagA a luat la durerea NoastrA este pentru
Mine rasplatirea cea mai frumoasä pentru tot ce am cAutat a face
pfinä acum, spre a asigura României o poziIie demnä, un viitor
frumos. Dureroasa pierdere a singurului Nostru copil n'a slAbit
niciun moment si nu va släbi zelul Meu pentru toate interesele
VA' mu4umesc 0 in numele Doamnei pentru cuvintele de
mangaiere, ce d-voastre gäsit pentru inimile Noastre intristate.
Dumnezeu Ne va da aria spre a Ne supune voimei Sale.
(M. O., 1874, nr. 97, p. 623).

217.

Domnul afro Semi.

4/16 Mai 1874.
Mitropolitul Nifon, Presedintele Senatului, regretal ca maturul corp nu s'a
putut intruni mai devreme pentru a exprima profunda durere Impartalita de
toatä tara la pierderea Prmcipesei Maria. Domnul spune ca once suferinta
impart4ita devine mai usoara i In dragostea poporului roman vor gasi tine
rabdare pen tru a trece prin aceasta cruda incercare.

Inalt Prea Stinte Peirinte,

Domnilor Senatori,
Ca in totdeauna si in astA tristà imprejurare, Senatul s'a gräbit
a Ne expune simIimintele sale de iubire i de alipire.
Va multumim din inima pentru via parte ce d-voastre luati
a durerea NoastrA amará. Este foarte adevArat cá orice suferintá
devine mai upara când este Imparta§ita ; cu atá't mai mult trebue
s'A devie mai usoarA suferinta NoastrA, fiind ,impArtAsità de un
popor intreg.
Da, in dragostea poporului Nostru vom gAsi tArie i rAbdare,
spre a Ne supune la aceastA crudd Incercare.
Rugile inaltului cler vor atrage binecuvântArde Cerului asupra
tuturor familiilor care au fost izbite ca Noi.
Dumnezeu sá Ne ajute!
(M. O., 1874, nr. 99, p. 631).

www.dacoromanica.ro
 Pl. VIII.

'4.

/Pk
t.

Domnita 31arist, in 1873.

www.dacoromanica.ro
11A1-IUNIE 1874 CUVANTIRI 177

InaIt Ordin de zi citre armati.

15/27 Mai 1874.
Domnul, dorind a da o dovadi de dragoste fata de M. S. Milan Obreno-
vici IV al Serbiei, il numeste sef onorar al Reg. 6 de Infantene.
Dorind a da o proba de dragoste bunului Nostru Frate, Domni-
torului Serbiei, Milan Obrenovici al IV-lea 0 spre a strange §i mai
bine legaturile de simpatie intre armata Barba 0 romana,
Numim Cap al Regimentului al 6-lea de Infanterie de linie
pe M. S. Domnitorul Serbiei Milan Obrenovici al IV-lea.
Regimentul al 6-lea va adresa M. S. Domnitorului Serbiei raport
trimestrial de situqiunea Regimentului.
Dat in Bucure0i, la 15 Mai 1874.
Mmistrul de Razboiu, General de Divine I. Em. Florescu.
(M. 0., 1874, nr. 107, p. 671). CAROL.

Domnul aim Regimentul 6 Infanterie.

15/27 Mai 1874.
Domnul e convms ea numind pe Principele Serbiei cap al Reg. 6 In-
fanterie se va stabili o legaturi de fritie Intre amandoua armatele.

Am hotarit a numi pe M. S. Domnitorul Serbiei Cap al Regi-

mentului al 6-lea de Infanterie. Sunt convins ca prin aceasta nu-
mire se va stabili o legatura intre amandoua armatele, unindu-se
astfel mai mult cu camarazii no0ri de arme din Serbia. Aceasta
unire va fi o noua dovada de infraIirea ce exista intre poporul gush
0 poporul roman.
Apoi M. S. Domnul, adresindu-Se catre A. S. Principele Serbiei, rosteste,
In limba franceza, urmatoarele cuvinte:
AlteVa! Ne felicitam ca de azi inainte AlteIa Voastra face-0
parte din armata Noasträ, primind a fi Capul unui regiment roman.
Ziva in care numele Altelei Voastre a fost trecut in anuarul nostru
militar, va ramahe sapata in memoria Noastra ca o data scumpa
0 vecinica despre sincera prietenie care une§te ambele Noastre
popoare 0 ambele Noastre o0i.
(M. O., 1874, nr. 108, p. 677).

www.dacoromanica.ro
178 REG'ELE CAROL I

220.
Mesaj pentru inehiderea Senatului
31 Mai/12 lunie 1874.
Ajungind la termenul cand se prevede reInnoirea Senatului, Domnul
trece In revista toata opera legislativa ielita din armonia 1ntre guvern i Senat
laudi stabihtatea care a dus la prosperitate Romania.
Domnilor Senatori,
Pentru intaia data Senatul ajunge la termenul reinnoirii sale
periodice fixat prin ConstituPune.
Daca stabilitatea i armonia intre puterile Statului sunt o con-
aipune neapäratä pentru prosperitatea poporului, suntem in drept
a ne felicita cu toPi de acest rezultat.
MulIumirea noastra este cu atat mai mare, cu cat legislatura
de patru ani, care se incheie acum, a fost cea mai bogata in lu-
crarile ei.
Organizarea bisericii dupa datinele Orii i dupa sfintele canoane,
organizarea armatei, rezolvarea inIeleapta a greutaPlor ivite in
urnia primei concesiuni a caii ferate RomanVarciorova, Intarirea
ordinei In finanIe prin crearea de resurse noua in bugetul Statului,
legea domeniilor 0 a casei pensiunilor, reforma administrapunii in
district 0 comuna prin legea consiliilor judeIene i prin legea comu-
nala, convenPunile telegrafice i po§tale cu Statele vecine, legea
telegrafelor 9i po§telor, modificarea codului penal 0 legea regimului
inchisorilor i, chiar in aceasta laborioasa sesiune extraordinara,
legea pentru legarea cailor ferate cu releaua cea mare a Europei,
legile vamale, sanitare 0 a improprietäririi coloni§tilor din Basara-
bia ; aceste legi impreuna vor consolida administra pa generala a
Statului roman, iar pentru d-voastre in deosebi vor fi un titlu
la recuno§tinIa
In mesajul Meu din 23 Mai 1871, prezentat d-voastre tot prin
guvernul actual, v'am exprimat increderea ce am in destinele
Romaniei i sperauta ea napunea intreaga, luminata prin experientä,
dupä atatea grele incereari, i obosita de lupte sterile, va merge
prin mandatani sài Cu pa0 siguri pe adevarata cale a progresului
prin ordine §i stabilitate.
increderea Mea a fost fundata ; speranIa s'a realizat,

www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1874 CUVANTXRI 179

Vä' exprim dar, domnilor Senatori, Domneasca Mea mulIumire

rog pe Dumnezeu sà vä aiba in sfânta Sa pazà.
Sesiunea extraordinarä a Corpurilor Legiuitoare este incbisà.
CAROL.
Presedintele Consilmlui Mmistrilor si Minis trul de Interne, L. Catargtu;
Ministrul Finantelor, P. Mavrogheru ; Ministrul de RAzboiu, General I. Ern.
Florescu ; Ministrul Afacerilor Sträine, B. Boerescu ; Ministrul Justitiei, Al.
Lahoyari ; Mimstrul Lucrärilor Publice, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Cultelor
Instructiunii Publice, T. Maiorescu.
(M. G., 1874, nr. 119, p. 759).

221.

Mesaj pentru inehiderea Adunärii Deputatilor.

31 Mai / 12 Iunie 1874.
Domnul fnchide sesiunea extraordinarà a Adunkrii Deputatilor, mul-
tumind pentru laborioasa activitate economicä si financiará i pentru unirea
cu guvernul In resolvarea problemelor Statului.
Domnilor Deputati,
Terraenul pânä cand fost convocaIi in sesiune extraordinarä
expira astäzi. PAnä In cea din urmä zi a acestei laborioase sesiuni,
ocupat de legile economice 0 financiare, ce trebuinIele Ora
le reclanaau, adus binelui public sacrificiul intereselor d-voastre
particulare.
Unirea perfectO, ce 0 de astä datá a domnit intre puterile Sta-
tului, a produs rezultate fericite pentru inaintarea României.
adevar, prin votarea mai ales a legii pentru legarea cOilor noastre
ferate cu releaua cea mare a Europei, a legii vamale, a legii pentru
Impropriefärirea coloni§tilor din Basarabia 0 a legii sanitare, s'a
facut un pas insemnat pe calea progresului real al
Vá exprim dará a Mea Domneascä mul/umire irog pe Dumne-
zeu sä vä' aibä In sfânta Sa pazd.
Sesiunea extraordinarä' a Corpurilor Legiuitoare este inchis4.
CAROL

Presedintele Consiliului Ministrilor si Mmistrul de Interne, L. Òatargiu ;

Ministrul Finantelor, P. Mavrogheni ; Ministrul de Räzboni, General I. Em.

www.dacoromanica.ro
180 REGELE CAROL I

Florescu; Mimstrul Afacerilor Strain°, B. Boerescu; Mimstrul Justitiei, Al.

Lahovari ; Mimstrul Lucrarilor Publice, G. Gr. Gantacuzino ; Mmistrul Cultelor
si Instructiunii Publice, T. Maiorescu.
(M. 0., '1874, nr. 119, p. 759).

222.
Domnul citre armati.
14/26 Oct. 1874.
Dula' manevre, la Baneasa, se sfintesc si se impart ostirii 32 de steaguri
noi. Domnul incredinteaza steagurile noi ostirii, Cu convingerea ca le va
apira cu iubire si devotament.
Cu mândrie 0 Incredere v'am dat aceste steaguri, avänd ferma
convingere cd armata va ti a le apära In once imprejurare ca un
sfânt depozit 0 a le pdstra cu onoare 0 färä patä.
Nu Mä Indoesc niciun moment, cà fiecare dintre d-voastre,
când veIi fi chemaIi a vä implini datoria, o veIi face cu iubire 0
devotament, având numai o /intä, deviza steagurilor: # Onoare
0 Patric ! )).
Seara s'a dat un banchet la Palat pentru ofiterii strami in misnme si pentru
ofiterii superiori si trupelor concentrate pentru manevre. La sampame, M. S.
a toastat:

Ziva de astäzi fiind serbarea cea mai Insemnatä, cea mai fru-
moasà a armatei noastre, ridic cel intAiu pahar In sänätatea sa,
fäcând urärile cele mai cälduroase pentru intdrirea 0 desvoltarea
oastei.
SA träiasch armata!
A raspuns Generalul I. Em. Florescu pentru armata si ofiteri, inchinind
In sanatatea Domnului si a Doamnei.
Apoi Domnul s'a adresat ofiterilor strAini in limba franceza:
Cu o adeväratä satisfacere ridic acest pahar pentru armatele,
pe care am avut pläcerea a le vedea reprezentate la manevrele
noastre de toamnä.. Exprimând via Noasträ recuno§tin0 guver-
nelor care v'au trimis, Domnii Mei, in Románia, nutresc speranta
ca ve¡i pästra o bunä amintire de petrecerea voastrá printre noi.
Armata Mea se une§te cu urärile ce fac pentru -Wile voastre 0 se
asociazä din inimä la toastul Nostru.

www.dacoromanica.ro
OCT. 1874 CUVANTARI 181

In sänatatea Suveranilor O pentru prosperitatea guvernelor

te aveIi onoarea a reprezenta! in sanätatea armatelor voastre!
Colonelul de Stat-Major englez Charles Morris a rk'spuns in numele cole-
gilor, multumind pentru buna primire ce li s'a fama; vor pAstra o placuti
amintire si inchmi. in s'Ara-tate& M.M. L.L. si a armatei.
(M. 0., 1874, -nr. 2274 P. 1308).

223.

Inalt Ordin de zi aire arma.

14126 Oct. 1874.
Domnul multumeste ostirii de modul cum s'a prezentat la manevre,
ti distribue noi steaguri si ii cere sá jure ea va aplra totdeauna aceste stea-
guri care simbolizeazi Patria.

Ostaf i,
Pentru a treia ()ara voi ati §tiut sä räspundeli la apelul ce v'am
fácut.
Ati dovedit din nou cá nu s'au §ters din mima Românilor vir-
tutile militare ale strabunilor.
Rezematä pe voi, tara poate pii§i cu incredere spre viitorul ei.
Ostaqi, irá naultumesc la toti impreunä.
Astazi ve-li primi steagurile cele noi, simbolurile unei nona'
organizari a armatei. Ele nu mai sunt semnele esclusive ale singurei
armate permanente, precum erau cele vechi, ce se vor Ostra de
acum ca un sacru depozit. Steagurile cele noi infäti§eazä toate
elementele puterii militare, intreaga tara sub arme.
Voi va ve-li aduna pururea In jurul lor, când voiu avea trebuin0
de voi §i. ve-li dovedi in once intâmplare cá cuvintele 4 Onoar-e §.1
Patrie », inscrise pe ele, sunt mai adânc Inscrise In inimile voastre.

Ostafi,
Juraii cä. -yeti apära totdeauna aceste steaguri 9i a yeti fi gata
a va jertfi vieqa pentru tara voastrà, a carei paz5., in onoarea 9i
drepturile ei, và este incredintata sub aceste semne!
Dat In Bucurqti, la 14 Octomvrie 1874.
(M. 0., 1874, nr. 228 p. 1311).
OAROL.

www.dacoromanica.ro
182 RE GELE CAROL I

Domnul aire cetitenii Capitalei.

8/20 Noemvrie 1874.
Desvelirea statuei lui Mihai Viteazul. Dupi slujba, Primarul Capitalei spune
ci pentru prima datà se ridici un monument in memoria gloriilor noastre na-
tionale. Domnul, adresindu-se poporului, e fericit ci in timpul Siu s'a
ridicat aceasti statue care ammteste epoca cea mai glonoasi din istoria na-
tionalà. Spiritul ostäsesc sadit de marn inaintasi in sufletul Romimilor gaseste
rAsunet astIzi i barbiitia de altadatà va fi treaz'a la chemarea Patriei,

Sunt fericit ea sub Domnia Mea s'a ridicat statuea lui Mihai
Viteazul, care ne aduce aminte epoca cea mai glorioasa din istoria
noastra, epoca in care acest mare Domn roman a avut fericirea de
a lupta pentru apararea 9i autonomia 01.1
El, impreuna cu Mircea i Stefan cel Mare, a pus temelia acestui
spirit osta9esc, care insufla' astäzi armata noastra 91 care aflä un
rasunet in nqiunea intreagä.
Inaugurand acum aceasta statue, sunt sigur ca timpul de bar-
ba-Pe n'a trecut 9i ca, in momentul de peridol, Romania se va scula
ca un singur om, spre a implini ca in trecut datoria sa. Dea Dumnezeu
ca in acel moment sà pot raspunde 9i Eu a9teptari1or Iärii i sa
putem sapa In inima generqiunilor viitoare recunoltin/a catre apa-
rátorii mo9iei romane9ti.
Cada acum acel val, care acopere aceasta statue 9i ramanà
incredir4at orasenilor Capitalei monumentul lui Mihai Viteazul.
(M. 0., 1874, nr. 246 p., 1398).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15/27 Noemvrie 1874.
Domnul, deschizind sesumea Corpurilor Legiuitoare, trece in revista rapor-
turile ca vecinii i situapa armatei noastre, a exercitiilor militare in scoala, cit
si noile promete de lege ce sunt a se vota, proiecte privind mai toate laturile
de manifestare ale natiumi.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Deschid astazi cea dintai sesiune a Senatului reinnoit in termenul
fixat de ConstituVune i totodata a patra 9i cea din urma sesiune
ordinara a Adunärii Legisla tive.

www.dacoromanica.ro
NOEMITRIg 1874 CUVANTAIII 183

Acest fapt insemnat nu s'a putut indeplini cleat prin huna

imelegere ce a domnit intre puterile Statului. El este o dovada
Iara a dobandit con§tiinIa trebuirgelor sale reale 0 cä inainteazä
cu maturitate in desvoltarea moralä i economic4.
Relatiunile noastre cu Puterile sträine continuä a fi 0 in anul
acesta din cele mai multumitoare. Interesele Statului roman nu
pot decat sä ca§tige prin practica politicei noastre exterioare, bazata
numai pe legalitatea tractatelor i respectarea drepturilor.
in ceca ce prive§te armata, constat cu mulIumire progresele
fa:cute.
Repeziciunea cu care in toamna aceasta o parte a ei a putut
fi concentratä pe Ialornita, precum i marprile i manevrele ce
s'au executat 0 la care am avut satisfac-tiunea a vedea asistand 9i
reprezentantii celor mai multe armate strdine, dovedesc cá Iara
se 06 pe calea unei bune organizäri militare 0 ca nu are a se cal
de jertfele ce aduce pentru &ann.
Dorobantii, acest puternic element militar care prin recrutarea
anului curent s'a infiinçat in toatä. Tara, au ardtat din nou cu. &Ca
inlesnire poporul roman poate fi deprins la arme 0 ce suntem in
drept a wepta dela armata teritoriala.
Asemenea s'a putut vedea, chiar din primul an al organizärii,
rezultatele ce Artileria jude/eanä, creatfi prin legea din 12 Martie
1874, promite pentru viitor.
O mäsurä nu mai pOn binefacàtoare, luatà de guvernul Meu
0 care meritä a fi semnalatä d-voastre este introducerea exerci-
Iiilor militare obligatorii in §colile publice.
Legea de recrutare din 1864 ne mai fiind in armonie cu refor-
mele introduse in organizaiea armatei, guvernul Meu và va prezenta,
chiar in aceast6 sesiune, o not& lege de recrutare, bazatä pe princi-
piul serviciului militar obligatoriu 0 personal pentru tot tânärul
valid.
Domnilor Senatori i dommlor DeputaIi, in urma modificärilor
introduse de d-voastre in legea comunalä, consiliile comunale s'au
reinnoit i alegerile s'au fäcut in -ward. %are in cea mai deplinä lini§te.
Cat pentru domunele rurale in deosebi, d-voastre veti putea vedea
din tabloul ce vi se va infäli§a, nouale circumscriptiuni fixate pro-
vizoriu de Consiliul Meu de Mini§tri. Din acest tablou rezultà c'á
numarul eomunelor rurale s'a redus mai la juma'tate.

www.dacoromanica.ro
184 REGELE CAROL I

Guvernul Meu a luat toate masurile necesare, pentru ca, prin

Nregulamente, instrueiiuni i prin deosebita priveghere, legea pentru
organizarea serviciului sanitar, votará de d-voastre in sesiunea
trecutä, sà se aplice strict in toata intinderea
O conferinrá medicald interna-Po:mala s'a intrunit vara aceasta
la Viena. Romania a luat parte la luerarile ei i guvernul Meu este
In ajun a incheia douà convenVuni medicale cu Statele ce au par-
ticipat la acea conferinIa.
Prin legea votata in sesiunea trecutá pentru marginirea epizo-
otiilor, s'a putut opri ludan intinderea boalei de vite in unele judele
unde se ivise.
In anul acesta, guvernul l'ornan a fost reprezentat la comi-
siunea internaVonald permanenta de statistick ce s'a Iinut in vara
trecuta la Stockholm.
Serviciul telegrafie si postal continua a se intinde si a se imbu-
natali. ConvenOunile cu Rusia si cu Serbia, votate de d-voastre
in sesiunea trecuta, s'au pus in aplicaliune.
Guvernul Meu va va supune in curand spre ratificare noul tratat
postal internalional incheiat (la 9 Octomvrie trecut) la Congresul
dela Berna, la care reprezentantul nostru a luat parte impreuna cu
delega/ii celorlalte State.
LegislaIiunea noastrà administrativa este departe de a fi com-
pleta i guvernul Meu va va prezenta in aceasta sesiune proiectele de
legi, a-tal pentru organizarea Ministerului de Interne, eat i pentru
administrarea judeIelor. In urma modificarii legii comunale si a
reducerii numärului comunelor rurale, este neapärat a se reduce
numarul de plasi si a se face intinderea circumscripliunilor actuale
mai in raport cu numarul i intinderea comunelor rurale.
In ramul agriculturii, comerolui i lucrarilor publice, guvernul
Meu a cautat a indestula, in marginile mijloacelor votate, cerinIele
cele mai sinaIite. O expunere generara a Ministerului 11/1eu va va
pune in pozi-liune de a cunoaste cu deamanuntul starea luerarilor.
Un Consiliu special de agricultura, comei si industrie se va
crea in curánd, care, compus din persoane competinte, va fi chernat
a-si da parerea asupra mäsurilor de luat pentru desvoltarea acestor
mijloace de avurlie naponala.
Guvernul Meu se ocupa cu studierea bazelor unei sisteme ralio-
nale de iriga/iuni, a carei realizare treptata -va fi una din cele mai

www.dacoromanica.ro
VOEMVRIZ 1874 CUVANTXRI 185

mari binefaceri pentru viitor. Totodatä se afla in studiu 9.1 creerea

instituOunii de credite agricole, precum §i un proiect de lege asupra
minelor i acela pentru punerea in aplicare a noului sistem de masuri
greut4i.
Lucrärile de poduri i osele s'au condus Cu activitate i multe
lacune s'au implinit.
Veniturile drumurilor de fier §i in anul acesta au mers crescAnd
au intrecut cu mult prevederile bugetare.
Studiile pentru nouäle linii votate de d-voastre se vor termina
In curánd i chiar in aceastá sesiune vi se vor prezenta proiecte de
legi realtive la executarea lor, iar calea feratä dela Pite§ti la Vttr-
ciorova, ale cärei lucran i sunt foarte inaintate, se va da in circula-
Iiune la termenul prevazut i astfel se va realiza una din cele mai
mari opere ale timpurilor noastre in România.
Din experienia de 9 ani, de când este pusá in lucrare legea asupra
instrucOunii, s'au putut constata neajunsurile ei. *coalele demen-
tare cer o mai huna preparare a invärátorilor lor, prin institute
normale anume destinate la aceasta. Inväyámântul secundar trebue
sá primeascä o direc-pune mai realá, pentru ca s'a poatä corespunde
trebuinIelor unei yári ale cärei legitime aspiraiiuni in viitor sunt
in parte intemeiate pe desvoltarea ei economicá. lar Facult4ile,
pe länga cultura abstract6 a tiinIelor ce le este incredinIatá, vor
indeplini i scopul practic de a da Statului mnalçii funeTionari ce-i
trebuesc §i un corp profesoral bine preparat pentru §coalele secundare.
In toate aceste priviri, proiectul de lege specialä asupra invärá-
mântului public, ce vi se va prezenta de guvernul Meu i de care
ve-p avea a vá ocupa in chiar aceastä sesiune, este menit a introduce
imbunatälirile reclamate de timpul prezent.
Asemenea vi se va supune un deosebit proiect de lege, elaborat
de Sfântul Sinod, pentru organizarea seminariilor, punându-se
astfel in lucrare prescrierea articolului 26 din legea pentru alegerea
Mitropoliiilor i Episcopilor eparhio0, cum i pentru constituirea
Sfântului Sinod.
Prin reforma codicelui penal, pe care mi votat-o in sesiunea tre-
cutä, o simlitä imbunä'tälire se vede in aplicarea
Dupä nouà luni abia de experienyá, aceasa lege- a dat rezultate
atat de decisive, incat a justificat toate a§teptärile §i inlAturat
toate temerile exprimate in privinIa ei.

www.dacoromanica.ro
186 REGELE CAROL

Rämâne numai ca, prin reorganizarea juriului, sa indeplinim

un nou progres, facand ca infractiunile cele mai periculoase sa
gaseasca aceea9 represiune sigurä, care love9te asta'zi faptele mai
putin criminale.
Revizuirea legilor civile v'a preocupat de asemenea cu drept
cuvânt. O comisiune a fost numita, dupa votul d-voastre, pentru
a studia 91 elabora un proiect de indreptare a procedurii noastre
civile. Comisiunea a lucrat, in parte, proiectul cu care a fost insär-
cinata. Chiar in sesiunea actuala, Ministerul JustiOei vá va prezenta
articolii privitori la judecatoriile de plasa', a caror reformare speram
ea va aduce insemnate imbunatatiri in o ramurä a justiOei care pri-
ve9te partea cea mai numeroasa a poporqiunii.
Pe l'Onga necesitatea de a completa i larnuri legile, cunopeIi
foarte bine importaqa ce are alegerea personalului chemat a le
aplica. Timpul a sosit pentru a se cere dela acei care aspira la inalta
misiune de magistrat condiOuni de admisibilitate mai -precise. Se-
natul, Inca din sesiunea din urma, a votat un proiect de lege pentru
acest scop. Am toata sperama ca Adunarea Legiuitoare in sesiunea
actuala se va ocupa la rândul sail de o lege atat de neaparata.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Am constatat Cu o vie satisfactiune mersul regulat al afacerilor
tezaurului public, muliumitä legilor financiare ce votat in cursul
acestei legislaturi. Ministerul de Finante a putut raspunde cu exac-
titate 91 fara cea mai mica intarziere la toate indatoririle sale. Din
situatia detailata ce vi se va supune, veli lua cuno9tima de starea
financiara in care ne aflam in toate amanuntele ei, i yeti constata
totdeodatä ca greutaIile ce ne ameninIau in aplicarea bugetului
anului curent se pot considera ca invinse.
Bugetul insa al anului 1875, care se aflä impovarat cu anuitatea
drumului de fier Pite9tiVArciorova i cu alte cheltuieli, parte
adaogate cu ocaziunea votarii lui, parte cerute acum, precum
acoperirea datoriei contractate prin bonuri de tezaur, conform votu-
rilor d-voastre, trebue sa' faca obiectul primei d-voastre ocupaliuni.
Proiectele de legi privitoare la codicele forestier i la infiinprea
unei Banc' nalionale de scont 9.1 circulatiune, proiecte supuse de
mai mult timp Adunarii Deputatilor, sunt asemenea de o netesitate

www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1874 CUVA.NTXR1 187

de prima ordine. Mai cu seamä distrugerea padurilor, prin defri§area

lor nemärginita, a ajuns a fi un fapt ingrijitor. El a produs p perturbare
simPtä In fenomenele climaterice ale Orii, perturbare ce s'a §i resfrant
asupra agriculturii §i o ameninIa. Domniile-voastre, nu Ma indoesc,
ve-P chibzui asupra mäsurilor necesare spre a combate acest pericol.
In anul 1871, In momentul intaiei d-voastre intruniri, greuta-
Ple financiare erau destul de ingrijitoare ; domniile voastre
§tiut i aP putut sá le invingep. YeP §ti i asta data, inainte de a
va despar-P, a asigura continuitatea mersului regulat in care au
intrat finanIele noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Patriotismul, cu care in sesiunile trecute a-P conlucrat cu guvernul
Meu la reformele cerute In administra-Punea internä a Statului,
regularea finanIelor §i la intinderea relapunilor lor exterioare §i
prin care aP cA§tigat drepturi la reCuno§tinIa çärii, Imi dà temei-
nica incredere ca ve-çi continua opera inceputä. §i ca ve-P ajuta §i
In aceasta sesiune Ministerul Meu in conducerea Romaniei pe ealea
unui progres pacinic, &fa neintrerupt §.1 hotarit.
Dumnezeu sa binecuvânteze lucrarile d-voastre.
CAROL.
Presechntele Consiliului Mirustrilor si Mmistrul de Interne, L. Catargiu ;
Mmistrul Finantelor, P. Maprogheni ; Ministrul de Rizbom, General I. Em.
Florescu ; Mmistrul Afacerilor Strain°, B. Boerescu ; Mimstrul Justrtiei, Al.
Lahovart ; Mimstrul Agriculturii, Comertului ì Lucrarilor Publice, G. Gr.
Cantacuzino ; Mrmstrul Cultelor i Instructiunn Publice, T. Mmorascu.
(M. 0., 1874, nr. 250, p. 1419).
226.
Domnul la Adresa Adunirii Deputapor.
28 Nov./10 Dec. 1874.
Comisia Camerii de raspuns la mesaj in frunte cu Presedmtele Adunani
se prezmti Domnului, Care multumeqte pentru simtimintele de fidelitate
pentru concursul dat guvernulm.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Nu am putut asculta fàrà mi§care sinnimintele ce prin Adresa
d-voastre Mi le exprima Adunarea Legislativb'.

www.dacoromanica.ro
188 REGELE CAROL I

In tot decursul de pana acum al acestei memorabile legislaturi,

inIelepciunea d-voastre a stiut, prin desbaterea independentä a
celor mai grele chestiuni, s'a Tina seama de situaIiunea Várii si sk
ajute guvernul Meu in dreapta lor rezolvire.
Astfel, armonia futre puterile Statului, pe care o afirmaIi cu
cuata tarie, a produs efectele sale salutare. Ea a dat Iärii putin/a
de a se ocupa cu spiritul linistit de intarirea ei inlauntru si a con-
tribuit a stabili cu Puterile straine relqiuni din ce In ce mai mari
In acord cu drepturile Statului Toman.
Nu Mà indoesc ca si in aceastä ultima sesiune, veIi fi inspiraIi
de acelas cuget si veIi continua a da exemplul unui patriotism
luminat.
Sunt fericit ca Mi-a fost dat a vedea introducandu-se in scumpa
noastra Iara acea stabilitate, fara de care niciun progres nu este
Cu putinIa, si va mulIumesc din inima de simIimintele de iubire
s'i fidelitate ce Mi le arataIi.
(m. 0., 1874, nr. 261, p. 1465).

227.
Domnul la Adresa Senatului.
1/13 Dec. 1874.
Mitropolitul Primat Nifon, in fruntea Commiei de rAspuns la mesaj, asi-
gua' pe Domn de iubire §i devotament ; Senatul va da concursul sial pentru
proiectele de legi privitoare la mine, irigatie, exploatarea pkdurilor, Invati-
mtuatul profesional, modificarea legii comunale, credit fonciar, bine' agricole.
Domnul multume§te Senatului pentru ce a fkeut si ce promite.

inalt Prea Sfinte Pdrinte,

Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit cand primesc din partea Senatului expre-
siunea simIimintelor sale de fidelitate. Astazi, insa, mai muit
decat totdeauna, simt o vie satisfaqiune vazandu-va in jurul Meu.
Dupa patru ani de lucrare in armonie cu guvernul Meu, Senatul
pentru prima oara s'a putut reinnoi in forma prescrisä de Consti-
tqiune.
Acel corp care, dupä spiritul legii fundamentale, reprezinta
elementul ponderat. in viaIa politica a Romaniei, a fost in adevar

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1E75 CUVANT.X.RI 189

cel dintai care a dovedit câ indelungatele aspiraIiuni ale Iarii

spre ordine i stabilitate devin un fapt
Sunt cu atat mai fericit de acest fapt, cu cat d-voastre InOva
fäcându-vd interpre-pi naliunii care v'a ales, constataIi in unanimi-
tate ridicarea creditului 0 a demnitaIii Romanici i siguranIa
propä0rfi sale politice 0 economice.
Nu Ma Indoesc ca, 0 In aceasta noua legislaturä a Senatului,
vep contribui impreuna cu guvernul Meu a menIine -ora pe calca
salutara, pe care o vedem inaintand.
Plin de aceasta Incredere, va mulIumesc pentru simtimintele
de iubire i devotament, ce Mi le exprimaIi i aceasta data.
(m. O., 1874, nr. 264, p. 1477).

Inalt Ordin de zi &Att.(' armati.

1/13 Ian. 1875.
Domnul ureaza ostagilor un an bun gi fericit.

Ostafi,
In anul care Inceteaza astäzi, voi Mi-aIi dat o noua probä
putem merge cu incredere Inainte pe calm desvoltärii i intäririi
institu-Punilor noastre militare.
Vá mulIumesc la to0 si va urez an bun 0 fericit.
Ianuarie, 1875.
CAROL
(M. Oastei, 1875 nr. 1, p. 1).

Domnul afro Mitropolitul Primat.

1/13 Ianuarie 1875.
Mitropolitul Primat Nifon, in numele clerului, exprima recunogtinta popo-
rului roman pentru linigtea i pacea de care se bucura tara, omagii de devota-
ment i uran de am multi. Domnul, multumind, ureazi ani multi i fericiti
pentru toti.
Inalt Prea Sfinte Parinte,
Vä mu4umesc din inimä pentru ce-Mi exprimaIl
In numele clerului; primiIi din partea Mea urärile cele mai caldu-

www.dacoromanica.ro
 190 REGELE CAROL I

roase pentru anul nou §i vä rog a inalo rugi catre Atotputernicul,

spre a atrage binecuvantarea cerului asupra scumpei noastre Tari.
Va urez la toli ani multi
M. 0., 1875, nr. p, p. 19).
230.
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
16/28 Martie 1875
Se Inchide sesiunea Çorpurilor Legnutoare. Domnul relevä importanta
stalnlitátli Corpurdor pentru opera constrtutionall Incredintatá lor 11 le mul-
tumegte. nind ultitha sesiune a Adunirii Deputatilor, Domnul ii prezintá
succint rezultatele practic6 ale colaborarli cu guvernul pentru prosperarea
natnuni.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Am venit in mijlocul d-voastre pentru a vä adresa in persoana
cuvintele ce-Mi este dat a va spune la sfar§itul sesiuhii.
Deosebita solemnitate ce inconjoara astazi acest act, provine
din Ins40 insemnätatea lui pentru desvoltarea noasträ constitalio-
nala. Inchizandu-se sesiunea prezenta, se inchide totodatà cea
dintai legislatura completa a Adunarii Deputatilor.
Domnilor Senatori,
Prin sprijinul cu care i de astadata açi susIinut reformele pro=
puse de guvernul Meu, açi continuat opera constitutionala lucre-
dinIata inaltului corp ponderator §i prima sesiune a Senatului
reinnoit vine a se alatura Cu acela succes §i cu acela§ merit la se-
siunile legislaturii sale trecute.
Nu pot dar decat a va muiçumi pentru activitatea neobositä
cu care v'ati indeplinit rnisiunea pana in ultima zi i nu Ma indoesc
ca qi in viitoarea sesiune yeti fi condu0 de acela cuget plin de un
inIelept patriotism.
Domnilor Deputa;i,
Ternienul pentru care aTi fost ale0 expirand, guvernul Meu,
in conformitate cu prescrierile Constitutiunii, va pune tara in pozi-
liune de a-vi alege din nou reprezentanlii ei la Adunare.

www.dacoromanica.ro
MARTIE 1875 CIWANTA.Ri 191

O intreagä legislaturä de patru ani, plmä de activitate, inspiratä

de binele public si pästrând inlelegerea cu guvernul Meu reprezentat
prin acela§ Minister, dovedeste aptitudinea Ora de a se identifica
cu nouäle cerirqe ale timpului. Stabilitatea, ce pentru prima oarä
s'a menIinut cu aka tärie in reprezentanIii puterilor Statului, a
produs roadele ei binefgatoare si in toate ramurile administraliunii
publice ne putem bucura de imbunatäIirile indeplinite.
Controlul constitulional a devenit in fine o realitate. Sistemul
nostru financiar, precizat in toatä procedarea lui, a ajuns la o
rleplinä lämunre. Socotclile au fost date la timp spre lichidare
totdeauna cu un an mai inainte, dupä prescrierea ConstituOurai,
açi fost pusi in poziIie de a cunoaste bugetul veniturilor si cheltue-
lilor Statului. Datoria flotantä s'a regulat si s'a märginit in limite
sigure. O nouä formä de credit al Statului s'a introdus prin crearea
rentei, care insemneazA totdeodatä un adevärat progres in situa-
Iiunea noasträ financiará. Renta insás, precedatä de realizarea
favorabilä a imprumutului domenial, s'a putut emite cu un curs
atá't de semnificativ pentru creditul çàrii, incát ne-a apropiat de
Statele a caror ordine financiará stabilitä este recunoscutä. Resurse
nouti i imbelpgatd s'au deschis Statului prin monopolul tutunului,
prin legea timbrului si a licenIelor ; iar instituirea Creditului fun-
ciar român, organizarea administraOunii domeniilor, legea vamalä
cu tarif ele ei j rnai ales regularea inIeleaptä a diferitelor chestiuni
relative la drumurile de fier, constituesc o nou'a erä de puternica
desvoltare materialä a Tärii noastre.
Efectul natural al acestei lucräri nepregetate pe tarámul econo-
mic a fost inalIarea creditului nostru inläuntru i in afarä. Cursul
titlurilor emise de Stat s'a urcat si s'a menIinut ; procentele plätite
pentru imprumuturi s'au coborit i, in propoqie dreaptä cu lucre-
derea ce inspirä Iara, relqiunile Noastre cu Puterile garante si cu
alte State s'au înmuiçit i s'au ridicat.
Conven-punile interna;ionale pentru diferite interese s'au putut
incheia cu Austro-Ungaria, cu Rusia si cu Serbia; am subscris
asemenea tratatul dela Berna pentru uniunea postalä i partici-
parea noasträ la miscarea culturii generale in Europa este astäzi
un fapt recunoscut.
In mijlocul acestel desvoltäri, armata nu putea sä ramânä
indärät. Legea nouäi organizäri din 1872, legea asupra inaintärii,

www.dacoromanica.ro
192 REGELE CAROL I

codul justiTiei militare i resursele votate pentru construcIiuni

pentru imbunatatirea armaturii, dovedesc hotärfrea nestramu-
tata a Romaniei de aji pazi In limitele poziÇiunii ei demni-
tatea de Stat i drepturile intemeiate pe tratate.
Nu mai pulin aIi contribuit prin lucrärile d-voastre la 'Main-
tarea In interesele ei morale.
Prin legea Sinodului açi pus temelia Bisericii ortodoxe naIio-
nale. Prin legea admisibi1itäii judecatore0i, prin reforma codicelui
penal 0 a instituTiunii juraIilor ai dat Statului o garanTie mai
mare In ceea ce este temelia sa : In distribuirea sigura a justiIiei.
Modificarea legii judeIene §i comunale, organizarea serviciului sa-
nitar, reforma regimului inchisorilor, sunt tot atatea progrese in
regularea administraIiunii generale.
Nu este mult timp de &and Romania, de0eptandu-se spre o
noua via0 na-ponala din amorIirea in care o aruncase regimul
trecutului, reclama pentru intaia oara inaintea Europei partea sa
de lumina 04 afirma puterea de a pa0 impreunä cu celelalte State
pe calea progresului adevärat.
Intalnindu-se inteun generos simIimant, Puterile garante au
venit In ajutorul aspirarilor junelui nostru Stat i i-au IncurOat
incercarea de a se intemeia pe bazele unei civilizaçiuni, spre care-I
phemau bate tradiOunile sale de Stat cre0in i inrudirea sangelui
Statornicia cu care nqiunea Intreaga a lucrat spre indeplinirea
acestui scop märeI i vrednic de viaIa unui popor liber, incepe
aduce rezultatele dorite. Patriotismul d-voastre luminat 0 prudent,
armonía ce menIinut-o totdeauna cu guvernul Meu, energia cu
care up infranat ambiliunile personale 0 silit a se supune
marelui scop, care este mai presus de noi toçi este o vie dovad'á
ea Romania, Inteun timp a§a de scurt, a §tiut a se apropia de
culturii altor State care i-au servit de model.
Domnilor Deputcqi,
inchizand cea din urmä sesiune a unei legislaturi complete 0
ap de fertile In rezultatele binefacatoare, sunt fericit a va putea
exprima mulIumirile Mele pentru opera D-voastra de patru ani_
intorcandu-vä la cäminele a-voastre, va veIi aduce aminte cu man-
drie ca açi contribuit in mod puternic la inaintarea çàrii, ai carei
mandatari açi fost a-tau tiny.

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1875 CLIVINTARI 193

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Dumnezeu sa và aiba In sfanta Sa peà i sa ocroteasca 0 de
acum inainte scumpa noastra patrie.
CAROL.
Presedintele Consihulm Ministrilor i Ministrul de Interne, L. Catargtu ;
Mmistrul de Rizboiu, General de divizie loan Em. Florescu; Ministrul Ala-
eerilor Striine, B. Boerescu; Ministrul Justitiei, Al. Lahovari ; Mimstrul Fi-
nanlelor, G. Gr. Cantacuzino ; Muustrul Cultelor i Instructiunii Publice, T.
Matorescu; Ministrul Agriculturii, Comertulm i Lucrarilor Publice, T. Rosetti.
(M, 0.4 1875, nr. 62, p. 1575-1576).

Domnul la Clubul ONerilor.

31 Martiel12 Aprilie, 1875.
La deschiderea Clubului militar al Diviziei a II-a teritoriale, din Bucuresti,
seara, servindu-se un punch, I. Florescu, Mmistru de Räzbom, a.ritind impor-
tanta cluburilor militare pentru solidaritatea corpului ofiterese i a mijloc de
instructiune, ridick un toast in sinitatea Domnului si a Doamnei, Domnul
multumeste pentru fehcitiri i ureazi ca eercurile militare si. &duck roade
e ntru armata
Cercurile militare contribuind a forma tntre ofi/eri notia i stranse
legaturi 0 a ridica mai mult, prin dese intruniri, spiritul de corp
Intre dan0i, Ma simt foarte fericit a deschide astazi clubul garni-
zoanei.
Vá mul/umesc pentru cuvintele bine sim/ite ce-Mi adresaIi 9i
urez ca cercurile militare sà aducä pentru armata noastrá roadele
cele mai bune.
Sa traiasca. armata!
(M. 0., 1875, nr. 74, p. 1814)

Domnul la inaugurarea Jockey-Clubului Romin.

6118 Aprilie 1875.
Domnul, ca presedmte, a maugurat Jockey-Chibul romkn, ins Li tui t in
(loult sectiuni: una la Bucuresti si a doua la Iasi, cu seopul de a imbunititi
si a Incuraja cresterea tailor de rasa. In salonul cel mare al Clubului s'a dat

www.dacoromanica.ro
194 REGELE CAROL I

un banchet si vice-presedintele, D. Ghica, a inchinat in stinAtatea Domnului

si Doamnei. Domnul ridick paharul in s'AnAtatea fundatorilor si membrilor
Clubului, cdruia ii doreste un deplin succes.
Am venit Cu cea mai mare plAcere in mijlocul d-voastre spre
a inaugura clubul, care poate ajunge de un adevarat folos pentru
;ara noastra, ocupAndu-se cu imbunatalirea rasei cailor.
Prin realizarea acestui frumos scop, sper &A calul romAnesc va
recA§tiga reputatia ce a avut In Europa Inca la inceputul acestui
seco!.
UrmAnd ea silinIele clubului sA fie lncoronate de un bun succes,
ridic acest pahar In sAnAtatea fundatorilor 01 a membrilor sai.
SA trAiIi !
(M. 0., 1875, nr. 80, p. 1958).

Domnul citre Ofiteri §i tinerii militari.

15/27 Aprilit 1875.
M. S. Domnul invitase la prAnz, pe lAng1 comandantii superiori si
pe tineni militari caro se oferiserb.' a forma escorta M. S. in noaptea Pastelor.
La sfirsitul dejunului M. S. ridica un toast pentru armata : soldati sau ofi-
Teri, hind la f el apirdtori ai Patriei.

Este acela§ onor a fi soldat sau general, fiindcA fiecare osta§

este apArAtorul Orii, gata a lupta 0 muri pentru patria sa. Prin
urmare trebue sa fie o mAndrie pentru tot RomAnul de a face parte
din armatA. VAd cu cea mai mare mulIumire cA acest simtimAnt
pätrunde astazi tinerimea noastra. inceputul este bun; nu M6 in-
doese cà el va gAsi un rAsunet In toate districtele 0 atunci tara
poate a§tepta In lini§te ora de perico! 0 Eu voiu striga cu incredere:
Traiasca Romania, tare deapururea!
(M. 0 ? 1875, nr. 85, p 2064).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

19/31 Mai 1875.
Convocarea Corpurilor Legiuitoare in sesiune extraordmark pe timp hotärit
e legati, de constituirea Camerii, alegerea unui Mitropoht, votarea unor pro'

www.dacoromanica.ro
HAI 1875 CU VAN Vial 19a

iecte economice-financiare gi a concesiunii construirii drumului de fier Ploegti

Predeal i Adjud. Ureazi Corpurilor s lucreze In intelegere cu guvernul.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,

V'am convocat in sesiune extraordinarä spre a va ocupa cu

proiecte de legi importante, a cäror aplicare 0 utilitate.urgenta nu
puteau suferi intärziere.
D-voastre, domnilor Senatori, al caror patriotism 0 experienVa
luminata le cunoa§te de mult Iara, ve-i pune, sunt sigur, acum ca
0 in anul trecut, aceea0 activitate, acelaq devotament incercat,
pentru a face ca si aceasta sesiune extraordinara sa fie tot atat de
avuta in bune rezultate pentru %ark ca i sesiunile trecute, in care
ai avut ocaziunea a dobandi drepturi la stima i recunotinIa tärii.
Aceasta sesiune extraordinara este intaia, domnilor Deputqi,
a vietii d-voastre parlamentare. Sunt fericit a vä adresa in per-
soanä cele din-Lai salutari de bunä. venire.
ChemaTi a fi reprezentanIii naliunii, nu in urma unui conflict
sau dizolväri, ci dupä ce, inteun mod natural 0 memorabil, fosta
Adunare 0-a terminat mandatul, vi se poate cu drept prezice ca,
nascuti sub auspicii hat de fericite, veIi.§ti a va indeplini misiunea,
In lunga doinniei-voastre cariera, aa cum s'o terminaTi, incunjuraIi
de aureola unor servicli reale aduse patriei.
Camera precedenta, realizand prin lucrärile sale de patru ani
atatea mari si recunoschte imbunataIiri i fiind necontenit in de-
piing armonie cu guvernul Meu, a intärit bazele adeväratului regim
constituVonal la noi 0 a facut a se avea incredere in junele noastre
institOuni de guvern liber, care se intaresc intr'o ;ara numai prin
o inIeleapta aplicare a principiilor de ordine 0 de autoritate, care
nu exclud nici progresul nici libertatea.
Astfel, de c4i.va ani incoace, stabilitatea deveni 0 la noi o rea-
litate, iar nu numai un cuvânt i progresul se realiza incet, dar
permanent 0 constant. Tara noastra dobandi in acest chip o repu-
ta-pune meritatä, inspirä in Europa incredere in viitorul ei.
Opera este dar inceputa. D-voastre, noi Deputa-0, din nou man-
-datari ai çàrii, continua-0.-o. Tari 'prin nouà puteri, ImbarbataIi
prin increderea ce vi s'a acordat i prin progresul din trecut ce s'a

www.dacoromanica.ro
196 'REGELE CAROL I

realizat, ve/i 9ti a continua opera, perfec/ionand-o, consolidand-o,

completând-o.
Suntem un popor mic ca numar, ca intindere teritoriala. Putem
insà fi aprecia/i ca un popor mare, prin puterea dreptului nostru,
prin respectul i increderea ce vom ti 4, inspira. Sá cantara puterea
noastra in desvoltarea tuturor sorgintelor noastre, in organizarea
noastra interioara, in adoptarea i aplicarea imbunataprilor com-
patibile cu poziliunea i interesele noastre, In practicarea, in fine,
a principiilor de libertate i de ordine in acelas timp.
Cand, tari prin aceasta putere din launtru, vom ti a inspira
incredere in afara, men/inându-ne in stricta limita a legalitaIii
tractatelor, sus/infind cu moderqiune, dar cu nestrAmutare, drep-
turile noastre strabune; cand, practicand o politicá hr/eleapta
respect pentru vom cauta numai a revendica i pentru noi
txerci/iul dreptprilor noastre autonome i a ne Iine, conform poli-
ticei noastre de echilibru, in ßele mai bune rela/iuni cu marile Puteri
garante, atunci puterea noastra morará din afara va fi tot aa de
reala ca i cea din launtru. Na/ionalitatea romana va deveni din
ce in ce mai asiguratà i mai intarita.
D-voastre, domnilor Deputa/i, sunte/i chemap a continua aceastä
operá din afara, ca i cea din l'auntru. Misiunea d-voastre este dar
mare §i frumoasä ; indeplinita in cursul vieÇii d-voastre parlamen-
tare de patru ani, cu patriotism, inteligenrá i abnegqiune,
putea, sunt sigur, dobandi titluri la recunoltin/a generqiunilor
viitoare.
In sesiunea actuala, domnilor Senatori i domnilor Deputa0,
sunte/i convoca/i numai pentru un timp scurt de treizeci de zile
Acest timp va fi destinat, in parte, pentru a se verifica titlurile
domnilor deputa0 §i a se constitui Camera. Ve/i avea apoi, domnilor
Senatori i domnilor Deputa/i, a implini vacan/a, ce cu regret va
anun/ ca s'a facut in scaunul de Primat al Romaniei. Incetand din
via/á inalt Prea Sfinpa Sa fericitul Nifon, care a 9tiut in lungul
timp al sfintel sale misiuni a sus/ine §i a apara demnitatea i inde-
penden/a Bisericii noastre ortodoxe romane, sunte/i chema/i, dupà
lege, a alege pe succesorul s'au, la cea din-LE sesiune. Ave/i a va
ocupa in urma de cateva proiecte importante, cu privire mai
ales la chestiuni economice §i financiare, care nu puteau suferi
amanare.

www.dacoromanica.ro
IUNIE 105 CUVANTXRI 197

Intre acestea, proiectul de concesiune al drumului de fier dela

Predeal i cel dela Adjud vine in primul rind.
Legati din nainte printeun act internalional cu Statul vecin
al Austro-Ungariei, suntem Iinu/i a sävär§i in termen scurt, pänä
la August 1878, unja de jonqiune dela Ploe§ti la Predeal.
Este dar, nu numai un folos economic foarte insemnat, este inch'
o chestiune de onoare ca aceastä linie sä fie terminatä la epoca stipu-
§i. nu am putea ajunge aceastä Iintä cleat votându-se chiar
lath' ;
in aceastä sesiune concesiunea olninutd in urma concursului ce
s'a publicat ; caci numai astfel se va a§tiga campania anului curent.
Aceea§ activitate, acela§ studiu serios veIi pune, sunt sigur,
domnilor Senatori §.1 domnilor DeputaIi, spre a discuta §-1 celelalte
proiecte ce vi se vor prezenta in aceastä sesiune.
Astfel, prin cooperarea §i acordul intre toate puterile Statului,
&And Senat, Camerä §i Guvern, ajutaIi de toIi bunii Români, vor
lucra impreunä, in principii §i in aqiune, viitorul României
va fi asigurat §i patria va fi mândrä de fiii sAi.
Dumnezeu sa binecuvánteze lucrärile d-voastre.
CAROL.

Presedintele Consihului Ministrilor i Mmistrul de Interne, L. Catargu ;

Mmistrul de ROzboiu, General de divine loan Em. Florescu ; Mimstrul Aface-
rilor Straine, B. Boerescu ; Ministrul Justitiei, Al. Lahopari ; Ministrul Pi-
nantelor, G. Gr. Cantacunno ; Ministrul Cultelor si al Instructiunh Publice, T.
Maiorescu ; Mmistrul Agriculturii, Comertului si al Lucränlor Publice, Teodor
Rosetti.
(M. 0., 1875, nr. 199, p. 2477-2478).
235.
Domnul aim Senat i Gamed,.
4/16 Iunie 1875.
La 2/14 IuRie trenul dela Giurgm se ciocnise cu altul incircat ca pietris.
M. S. Domnul, aflindu-so in trenul ce venea dinspre Giurgiu, fusese usor
'lint la picior. Preseduitele Adunirii Deputatilor si al Senatului feliciti pentru
sciiparea din acest accident. Domnul multumeste.

Catre Prefedintele Adunara Deputaglor:

Vá mulIumesc din inimä pentru simIimintele ce-Mi exprimaIi
In numele Adunärii, cu ocazia unui pericol la cara am fost expus
Impreuna cu reprezentanIi. ai

www.dacoromanica.ro
198 REGELE CAROL I

Suntem adanc m4caIi de aceasta nona dovada de iubire ce Ne

dau astazi mandatarii naliunii. Cerul a veghiat O de asta datá
asupra Noastra. Sa avem da incredere in viitor, caci Romania hre
un Dumnezeu.

Catre Senatori:
Sunt foarte viu m4cat de interesul §i. de iubirea ce-Mi arará
Senatul §i sunt fericit ca niciun abcident serios n'a izbit pe nici
unul din domnii Senatori §i din persoanele ce Ma insaliau malta
Providenrá ne-a Iinut §i. de asta' data sub sfanta ei paza.
(M. 0., 1875, nr. 124, p. 2701).

236.

Domnul la Adresa Senatului.

12/24 Iunie 1875.
Prqedintele Senatului, odati cu adresa de TAspuns la mesaj, prezinti
omagii gi asigurkri de devotament. Domnul ;nultumegte §ii sperä ea vor lucra
In acord cu guvernul pentru a asigura. prosperitatea T'ami.

Inalt Prea Bfinte Parinte,

Domnilor Senatori,
Am Iinut O lin o deosebita socoteala de principiile d-voastre
conservatoare §i de aprecierile d-voastre mature §i nepartinitoare
In privinIa aplicarii legilor fundamentale ale rárii.
Sunt fericit a constata, cum prin unirea principiilor de conser-
vare §.1 de libertate, lucrand in acord Cu guvernul Meu, d-voasire
InIelegqi a se desvoIta instituVunile noastre O a se asigura pros-
perarea noastra interioara, precum respectarea 0 exerciIiul
9.1

drepturilor noastre autonome in dará.

Astfel Senatul, raspunzand la misiunea sa de conservare §i de
progres in acela timp, va ca§tiga din ce in ce mai mult increderea
O respectul nqiunii.
(M. 0., 1875, nr. 127, p. 2829-2830),

www.dacoromanica.ro
MNIE 1875 CuyANTXRI 199

237.

Domnul la Adresa Adunärii Deputatilor.

12/24 lunie 1875.
Pre§edintele Camerh, prezentand adresa la mea, asiguri pe ami], de
iubire §i devotament si de concurs guvernului. DomnuL multurneste pentru
principide lanktoase expuse.

Domnule Prefedinte,
Domador ,Deputa;i,
Primesc Cu o deosebita fericire, expresiunea de iubiri 0 de, devo-
tament ce Adunarea DeputaIilor Imi trimite prin organul d-voastre.
Sunt mandru a iredea ca i aceasta Adunare, inspirata de prin-
cipiile cele mai sanátoase, promite a conlucra cu guvernul Meu,
spre a conduce Iara, pe singura cale care-i procura prosperitatd
inlauntru, incredere i respect n afaa.
Numai lucrând astfel, toyi impreuna, condu0 de o politica In-
teleaptä, dar terma, l'ezemat pe d-voastre, pe reprezentatiunea
pe aceea adica' ce constitue cea mai esentiala garantie inteuu
Stat constitutional, vom putea, doumilor, consolida prezentul
prepara viitorul patriei noastre.
(M. O. 187, nr 127,, p. 2830).

238.

Domnul la investirea Mitropolitilor.

15/27 lunie 1875.
Murind Nifon, Mitropolitul Primatt Corpurile Legiurtoare, au ales Primat
pe Mitropolitul Moldovei, Calimc Miclescu, 1st la scaunul Mitropoliei ifoldovei
pe ,gpiscopul Iosif al .A.rgeplui. La Palat, la inminarea cirjei arluepiscopaler
Domnul se adreseazä &Are 1Vatropolitul Primat, Calinic Miclescu:

I4credinIez Inalt Prea Sfintiei Tale twagul arhipastoraT, pen-

tru ea sä conduci Mitropolia Ungro-Vlahiei Primatul României.
Cktre Mitropolitul Mold'ovei i Sucevei, ksif Naniescu:

www.dacoromanica.ro
200 REGELE CAROL I

increainIez limit Prea Sfin/iei Tale toiagul arhipastoral, pen-

tru ca sä conduci Mitropolia Moldovei 0 Sucevei.
In urma, catre ambii, urandu-le a conduce sfanta biserica cu duhul creqtmesc
al pacii si iubini pentru innaltarea. Patriei.
Prea Sfintite Mitropolit Primat,
Cu o vie mulIumire am intarit alegerea !flak Prea Sfinpei Tale
la scaunul de Mitropolit al Ungro-Vlahiei 0 Primat al României.
Prin trecerea dela Mitropolia Moldovei 0 Sucevei la Mitropolia
Ungro-Vlahiei 0 prin inalIarea totodata la Primatul Romaniei,
tnalt Prea Sfin/ia Ta infavi§ezi astäzi unitatea Bisericii autocefale
române.
Condu aceastä sfanta Biserick cu duhul cre§tinesc al pacii 0 al
iubirii, intru II-Lai/area 0 intarirea na-viunii.
Prea SfinPe Mitro polit losif,
Cu aceea§ mulIumire am intarit alegerea Prea Sfimiei Tale la
scaunul de Mitropolit al Moldovei 0 Sucevei. inalIfindu-te in a§a
scurt timp dela Episcopia de Arge§ la aceasta Mitropolie, sunt sigur
a vei insufla in eparhiile de peste Milcov aceea§ iubire, care te inso-
Ie§te din eparhia unde ai pastorit par& acum.
Prea Sfinfilor Peirin;i MitropoNi,
Privesc cu incredere in viitorul Bisericii nalionale, condusa de
MitropoliIi a§a de luminaTi 0 virtuo§i 0 doresc din inimä ca Atot-
puternicul Dumnezeu sk Ira claruiasca ani map 0 fericiti pentru
indeplinirea sfintei voastre misiuni.
(M. 0., 1815, nr. 130, p. 2911).

239.
Domnul citre fundatorii Soc. Geografice Routine.
15/27 Junio 1875.
Domnul ca presedinte al Soc. Geografice Romane, tine in palatul Aca-
demiei, primul cuvint la infiintarea acestei Societati, staruind &supra memrii
ei pentru prosperarea Romaniei.

Domnilor,
Salutand Societatea Geografica Romina, a carei infiinlare in-
depline§te una din vechile Mele dorime, bucuria Mea este cu atkt
mai mare cu citt sunt incredinIat ck luciarile ei vor fi de un folos

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1875 cuviaintai 201

nemärginit pentru viitorul Värii, a carei desvoltare economica

politica o urmarevte Europa cu un interes crescand. Terenul deschis
exploatarii d-voastre vtiin-Vifice este foarte intins vi o mum& de
zecimi de ani va fi de trebuinfá pentru a ajunge la exactitatea
cunovtintelor neapärate in asemenea intreprinderi. Insa imparVirea
d-voastre in sec-viuni va pune o regula in lucrari vi le va simplifica.
Sectiunea matematicä i astronomicä este chemata a se pune
In legatura cu acea re-tea de admirabile cercetäri vtiiatifice, care au
cupiins vi au ilustrat intregul nostru glob terestru vi observarile
d-voastre se vor putea executa cu succes, indatä ce ve-Vi poseda
instrumentele trebuincioase lor.
Cu deosebita placere vàd ca mai multi din ofiVerii novtri de
stat-major au intrat in Societatea Geograficä i s'au inscris in
sec-viunea ei matematica. Dela zelul çi silintele d-lor sunt in drept
a avtepta cà vor executa in mod sistematic ridicarea planului trigo-
nometric al -WI Lucrärile de triangulare intreprinse anul trecut
in judetele Suceava, Botovani vi Dorohoiu, sunt un inceput bun
pentru aceasta. Sa speräm ca in curand harta de stat-major a Mol-
'dovei se va termina i aceea a Valahiei se va supune unei noua
prelucräri. Ele 1mpreunä vor forma opera demnä i frumoasa a
junelui nostru stat-major.
Mai uvoará este sarcina sec-viunii fizicale, ca una ce poate deja
dispune de oarecare material. Prin deosebitele harti, care insa cer
o prelucrare mai exacta vi o completare in amänunte, se pot fixa
aproximativ relatiunile orografice i hidrografice. Nu tot ava de
inaintati suntem in atmosferografie vi mai ales in climatologie,
cäreia i s'a dat 'Ana acum prea pu-Vina atentiune, devi tocmai aceastä
parte a vtiin-Vei este din cele mai importante pentru o Vara care
atarna aproape exclusiv de agricultura ei.
De se fäceau mai de timpuriu observari i cercetäri, nu s'ar fi
pradat atatea regiuni intregi de pädurile lor vi nu am avea ava
de des recolte slabe. Dacä nu se vor opri cu toata energia taierile
de páduri, vom vedea clima noaitra in curand periclitatä In modui
cel mai amenin-vator. Devastarea padurilor la munte seaca isvoarele
produce surpäri; devastarea lor la ves usucti. Campine vi preface
pamântul roditor in pustie.
Nu de mai puvina importantä sunt studiile zoologice, botanice
mineralogice, care pot avea cea mai simtitä influenta asupra

www.dacoromanica.ro
202 1U GEtE CAROL I

vieii`lioastre economice na(ionale. S va fie dat a deprinde - ara

la ameliorarea raselor noastre de animale si a plantelor noastre
de hrana, Sa NA fie dat desgropa prin o tuna harta geologica
comorile ascunse In pantecele pamantulut Cum a fost cu putin0
ca minele noastre de metaluri, isvoarele noastre tamaduitoare,
ne fi ramas noua i Europei aproape necunoscute; ca petrolul
nostru, care, se poate xnasura cu cel pensilvanic caci aci ca
acolo este n api grad infIamabil In cat se aprinde la simpla apro-
piere unei flacari sä nu fi faout inca pe continent concurená
celui ameriean? Este de neap-aratä treidiinVà a ne gandi serios la
executarealinei harvi geologice; prin o asemenea lucrare Societatea
beografica 0.-ar aseza un adevarat monument. Atunci in scurt timp
sarea noastra gema, despre care nu, se -tie inch' daca se line de
perioada triasia sad este din epoca terVara, ceara de, parnant,
chihlibarul nostru eel negru, straturile noastre de carbuni de pamant,
pucioasa,awazu,ta la ,,suprafará, marrnurN, vor ajunge a fi cunoscute
departe peste graniIele Romaniei.
Saciiunea etnologica va observa moravurile i datinile, traiul
portul poporului nostru, din punct de vedere stii0fic §i va putea,
priri studiul lor amanuntit, sà faca compara0e cu alte popoare.
Cercetarile arheologice, care aunt deja ine,epute cu mult zel
ibun rezultat de catre arheologii no0ri, ne vor da inaterialul
dorit pentru a descrie 0 a judeca starea culturii noastre celei mai
vechi.
Cum vedeIi, domnilor, campul aetivitàÇii d-voastre este foarte
"414ins0 timpul ce va mai rarnane n anul acesta prea scurt. Va
fi tottq cu putinta, prin ajutorul lucrarilor de pan acuna, sa se
alcatuiascd un conspect general asupra ,faptelor geografice atelative
la Iara noes-tea, a0 In eât a putem fi bine reprezenta/i la
Congresul din Paris, care s'a convocat In acest an prin
Societáçii Gengrafice franceze, din care suntem mAndriA lace,
partd.
Fie ca juna noastra Societate-Geograficä 64 asocieze inteun
,mod demn celorlalte societ41 instituite In mai toate Iarite 0 din
parte-Mi nu, Ma indoesc câ sprijinita prin barbalii no0ri de
ptiinTa: ea 10 va indeplini misiunea ei i, prin harti í opuri geo-
grafice ingrijite, va scoate lara din ,regiunea necunoscutului.
(M. 0., 1e.71 far.,432, 11. 2959).

www.dacoromanica.ro
IULIE 1875 CirvAlgTXEI

240.
Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.
4116 Iulie 1875.
Domnul, la inchiderea Camerii i Senatului, multumqte pentru zelul
si munca depusä in timpul sesiunii extraordinare prelungite.

,Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
implinindu-se ast6zi termenul sesiunii extraordmare prelungite
a Corpurilor Legiuitoare, sunt fericit a và putea mu1umi pentru
pea insemnatele lucrari ce savar0t in decursul ei.
Ai fost chemaii a pärAsi interesele d-voastre private in timpul
cel mai greu si a và ocupa numai de interesele publice urgente.
Dar jertfa ce adus-o a fost pentru inzestrarea àrii Cu legi ase
cea mai mare importanp. In deosebi convenIiunea comercialà,
pe care primit-o, incheiatä intre România ì Austro-Ungaria,
darea construirii liniei drumului de fier PloqtiPredeal, conven-
Tiunea cu supu0i francezi Lemaitre 0 Bergman 0 legea pentru
räsciimpärarea unel parli a drumului de fier RomanVArciorova,
au dovedit din nou cu cata pruden0 i cu at patriotism luminat
§tiIi a judeca trebuinIele Iärii inAuntrul ei i in relqiunile ei inter-
nalionale.
Chestiuni de aceast6 naturä sunt totdeauna inconjurate de
mari greut4i 0 nu puIin contribue la acest f apt mulIimea intere-
selor ce le ating i felurimea consecin/elor indepärtate ce le produc.
In curând insä va veni timpul când se va irgelege de toIi at de
insemnatä i at de binefäcätoare a fost opera d-voastre in aceastä
privinrá i veli fi mândri a fi conlucrat la o adevgratä intArire a
viitorului economic 0 politic al României.
Incä °data va mul/umesc 0, in virtutea art. 95 din Constitu-
Iiune, declar inchisá sesiunea extraordinard prelungitä. Corpurilor
Legiuitoare.
Dat in Bucure9ti, la 4 Iulie 1875.
CAROL.
rresedintele Consiliului Ministrilor gi Ministrul de Interne, L. Catargiu ;
Ministrul de Rizboiu, General de divizie I. Em. Florescu; Ministrul Ala-
terilor Strtine, B. Boerescu; Mimstrul Justipei, Al. Lahovari ; Ministrul Fi-

www.dacoromanica.ro
 204 REGELE CAROL I

nantelor, G. Gr. Cantacuzuzo ; Mmistrul Comertului i LucrArilor

Publice, T. Ramat ; Mmistrul Cultelor i Instructmnii Publice, T. Maiore,scu.
(M. 0., 1875, nr. 145, p. 3269-3270).

Domnul Is punerea pietrei fundamental° a Peleplui.

10/22 Aug. 1875.
Se pune piatra fundamentalà a Castelului Peles. Domnul 1'1 Doamna
incing gorturi de zidart, rAspindesc varul asupra temeliez, se aseaza piatra de
temelie si Domnul, luand ciocanul, rosteste aceastà urare:
SA se ridice acest Castel 0 sä fie Intr'o zi leagänul Dinastiei
Noastre 0 al Tiírii.
(M. 0., 1875, tr. 178, p. 4054).

Dommil cittre
16/28 Sept. 1875.
Domnul, Insotit de Presedintele Consiliului de Ministri, L. Catargiu, a
plecat cu trenul din Bucuresti spre Moldova, tren condus de directorul general
al Ckilor Ferate si s'a dus pima la Botosani, apoi s'a Intors la Iasi, unde a rAmas
noaptea. Seara a dat un bancbet, la care a invitat pe Mitropoht, Gr. Sturdza,
general Cernat i alte notabiliati. La urArile primarului Ganea, Domnul
ridicl pabarul pentru prosperitatea Iailor i sanitatea cetAtenilor ieseni.
Fericit de cordiala i frumoasa primire ce Mi-au facut
astäzi, ca totdeauna &And am venit In mijlocul lor, mulIumesedin
inimä pentru sentimentele de dragoste ce-Mi exprimaTi In numele
oraplui. lidie acum acest pahar pentru prosperitatea celei a doua
capitale a Iärii §i In sänätatea cet4enilor ei.
(M. 0., 1875, nr. 232, p 5735).

Domnul &Aire Primarul din Bárlad.

Btirlad, 21 Oct./2Nov. .1875.
fu cgatoria pe care Domnul o face cu trenul In Moldova, merge ga la
BArlad. Primarul orasului ii ureaza buuil venire, iar Domnul multumeste.
pentru buna primire.
De hulk doriam a vizita districtul i °rap]. Barlad, unde n'ans
fost de rapte ani. Cu cea mai mare pläcere dar am venit astäzi

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1875 CUVANTA.RI 205

In mijlocuI d-voastre i và mulIumesc pentru urarile bine simIite

ce-Mi exprimaIi In numele orasului si pentru primirea frumoasa
cu care M4 Intámpinaii astdzi.
(m. O., 1857, nr. 237, P. 5831).

244.
Inait Ordin de zi afro Armati.
4116 Noemvrie 1875.
Domnul face observarile Sale cu privire la concentririle pe diviziuni
teritorisde. Rezervele Incorporate In randul armatei permanente au dat rezul-
tate multumitoare, dar Bunt Inca lipsuri Cu privire la instructia tirului;
recomandA deasemenea comandanplor de divizii teritoxiale instructia cadreler
de Dorobanti i Ca:Iraqi

Ofiteri, subotiori, caporali f i soldati !

Concentrarea armatei active prin centrurile diviziilor teritoriale
grabnicul apel la care au raspuns clasele rezervei din anul 1870 si
1871, IncorporaIi printre rândurile armatei permanente, au dat anul
Acesta rezultate foarte multumitoare pentru viitorul armatei Noastre.
Ne-am putut IncredinIa atá't In persoana la diviziunile 4, 3
2, eat i prin Ministrul Nostru de Resbel in 1-a divizie, de buna
stare in care -s'a gäsit armata permanentä, cum si cesa teritoriala.
Am constatat progres In instrucIie, rämânând Insä mult
%cut, mai cu seama In ceeace prive9te tirul, aceaStä parte atfit de
importantk a instrucIiei militare i asupra cäreia chem cea mai
serioasä luare aminte a sefilor de corpuri.
Concenträrile acestui an pe divizii au avut mai ales drept
scop stricta aplicare a reglementelor ; am recunoscut un adevärat
progres ; dar sunt dator a recomanda, mai cu deosebire comandan-
Por de divizii teritoriale, instrucOunea cadrelor de Dorobanii

suboffori, caporali i soldaçi ai armatei permanente si

teritoriale, vfi mullumesc pentru stäruinIele ce ai pus, precum
si you& celor din gardele orasenesti, care açi Inlesnit mobilizarea
trupelor Noastre.
Dat in Bucuresti, la 4 Noemvrie 1875.
(M. Oastei, 1875, nr. 35, p. 909).

www.dacoromanica.ro
 '2O6 REGELE CAROL I

245.

Mesaj la desehiderea, Corpurilor Legiuitoare.

15/27 NoemPrie 1875.
Domnul, deschiztind sesiunea ordmara a Corpurilor Legiuitoare, ieco-
mand'a lucrarea lor In armome Cu guvernul pentru -desvoltarea economicl
a Tara.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Am venit cu cea mai mare pläcere In mijlocul d-voastre pentru
a deschide sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuftoare.
Dupä ce, prin legile i resursele votate in legislatura trecutä,
Iara a indeplinit exact obligaOunile contractate in anii de mai
inainte 0. s'a pus pe calea unei temeinice organizäri, este momentul
venit a ne opri cu crealiuni noug 0 a da poporului timpul neapärat
trebuincios pentru a se folosi de ceeace a dobandit. Mai toate protec-
tele de legi care vor forma obiectul desbaterilor d-voastre in decursul
acestei sesiuni s'au i depus pe biuroul Camerei.

Domnilor Deputati,
Prima chestiune de care veli avea a và ocupa este bugetul
rectificat pentru anul viitor. Cum tiçi, acest buget a fost votat
Cu un deficit de 7 milioane, a cärui acoperire prin nouà resurse
rämänea a vi se propune de care Minister in aceastä sesiune. Prin-
cipala mäsurä. MO ce v'o propune guvernul Meu, este o energicà
reducTiune a cheltuelilor in toate ramurile administrative. Arnä-
nand pentru mai tärziu unele imbunaairi, restrangäna toate chel-
tuelile la strictul necesar §i propunându-vä, pentru neinsemnata
sumä ce mai rhmâne, alte mijIoace, guvernul este in poziPune a
vä prezenta bugetul anului viitor echilibrat, Tara a impune taii
sarcini nouä.
Aceastä stare de lucruri o constat i v'o anurq cu mulIumire.
Ea vu. contribui a intai creditul Statului in afarä 0 a da dreptate
acelora care au 9tiut a despärli deroltarea economicä a Romäniei
de vicisitudinile financiare ale altor State, ce nu ne ating intru
nimic.

www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1-875 GUVANTXRI 207

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Relqiunile noastre cu Statele sträine sunt din cele mai satisfä-
atoare. Negocien i sunt pendinte pentru a regula prin nouä coiwen-
iuth interesele comune 0 a strange mai de aproape legaturile ce
ne unesc Cu Puterile garante.
Evenimentele ce se petrec In cealaltä parte a Dunärii, nu putem
decat le urmäri cu o vie atenliune. MulIumitä noastre
favorabile, am fost panä acum in stare a continua calea pacinicei reor-
ganizAri inläuntru, care räspunde ap de mult la trebuinIele
Aceste trebuinIe, deplina 0 libera desvoltare economicA a Iärii qi
inaintarea ei spre poziIiunea ce-i este indicatä atat prin insema-
tatea terituriab., cat i prin crescandul progres al poporului, vor
fi 0 pentru viitor regulatorii politicei noastre.
Tara urmäreste cu interes desbaterile d-voastre i Eu sper eä
0 in aceasta sesiune Corpurile Legiuitoare vor continua in. liniste
In armonie cu guvernul Meu indeplinirea misiunii Ion.
Dumnezeu sá binecuvanteze lucrärile d-voastre.
CAROL.
Presedintele Consihului Mmistrilor, Mmistru de Interne si ad-interim la
Afacerile Sträine, L.Catargtu ; Mmistrul de Razboiu, General de &vale I. Ent.
Florescu ; Ministrul JustiVei, Al. Lahovart ; Ministrul Finantelor, G. Gr. Can-
tacuzino ; Mirustrul Cultelor i Instructiunu Publice, T. Mazorescu ; Mmistrul
Agriculturii, Comertulm i Lucrärilor Pubhce, T. Rosetti.
(M. 0., 1875, nr. 253, p. 6087-6088).

246.
Domnul la Adresa Adunärii Deputatilor.
27 Nov./9 Dec. 1875.
Presedmtele AdunIrii Deputatilor, D. Ghica, prezinti adresa de raspuns
la ruesaj, in care Camera promite lucrarea In armorue a reprezentantilor tArii
cu guvernul. Domnul spune ci aceasti unire face Viria tìni i multumeste
In numele Doamnei pentru bundle urilri.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu pläcere atat de mare Adresa Adunärii Legiuitoare,
Cu cat ea afirmA 0 mai tare armonia ce domnelte i acum futre
reprezentqiunea çärii i guvernului Meu.

www.dacoromanica.ro
208 iLEGELE CAROL

Aceasta armonie este de cea mai mare importanta In Impreju-

rarile de fa -Va. Unirea face pururea taria unei Tari; ea ne-a permis
'Ana acum a privi cu liniste, dar nu si ca nepasare, cele ce se In-
tâmpla in vecinatatea noastra. SimIimintele ce exprimati le impar-
tasesc i Eu; ele vor inspire si pe guvernul Meu.
Va mulIumesc si n numele Doamnei ,pentru bunele urari ce
Ni le rostiIi.
(M. 0., 1875, nr. 263, p. 6271-6272).

247.

Domnul la Adresa Senatului.

30 Novi 12 Dec. 1875.
Mitropolitul Primat, pregedmtele Senatului, prezinta adresa de rispuns
la mesaj. Domnul se simte feric4 c Senatul este in lung, lfrtelegere cu gu-
vernul i multumegte pentru_ura'rile exprimate.

Inalt Prea Sfinte PcIrinte,

Domnilor Senatori,
Primesc cu o vie multiimire Adresa Senatului i sunt fericit a
vedea din cuvintele d-voastre buna Imelegere in care va aflaTi
cu Ministerul Meu.
Cu drept cuvant va bucurmi de creditul Statului, In a carui
meminere stärueste guvernul impreunà cu reprezentaIiunea
Acest credit a fost si este, mai ales In Imprejurarile de astäzi, una
din temeliile prosperitaIii i demnitaIii nalionale.
Constat asemenea cu satisfacpune aprobarea ce aÇi dat poli-
ticei guvernului Meu, in faia evenimentelor ce se petrec In Iarile
cip peste Dunare.
Noi toÇi dorim a continua In pace organizarea Çàrii inlauntru
tari, In mijloacele noastre de aparare si sub scutul Puterilor
garante, putem astepta viitorul ca Incredere. Va multiimesc pentru
urarile ce Ne exprimati.
(M. 0., 1875, nr. 266, p. 6319).

www.dacoromanica.ro
MARTIE 1676 CUVANTAMI 209

InaIt Ordin de zi catre Armati.

1/13 Ianuarie 1876.
Domnul ureazi ostasilor un an bun si f ericit, multumindu-le in acelasi timp
pentru progresul din anul expirat.
Ostafi,
Väd cu o mändrie adevarat na%ionalä ca voi imi oferivi la fie-
care reinnoire a anului ocaziunea de a va pentru progresul
simIitor ce a/i continuat a face In anul incetat.
Aceasta e de cel mai bun augur pentru viitorul instituOunii
noastre militare. Vä mulIumese i vä urez an bun 0 fericit.
Dat In Bucure0i, la 1 Ianuarie 1876.
CAROL.
(M. 0., 1876, nr. 2, p. 25).

Domnul catre Episcopul Arge§ului.

22 Fevr./5 Martie 1876.
La investitura sa, EpIscopul Ghenadie al Argesului ureazi sinktate Suve-
ranului i prosperitate Rominiei. Domnul multumeste pentru sentimentele
exprimate.

MulIumesc Prea Sfinviei Tale pentru sentimentele ce-Mi exprimi

urez ani mul-vi i fericiIi pe acest vechiu scaun episcopal dela
Curtea de Argq, care ne aduce aminte timpurile glorioase ale strä-
bunilor noTtri.
(m. 0., 1876, nr. 42, p. 1091).

Masai la inchiderea Adunarii Deputatilor.

3/15 Martie 1876.
Dizolvindu-se Senatul, Adunarea Deputatilor e inchisii ne mai putind
lucra. Domnul multumeste Cameni pentru sprijinul dat guvernului.

Domnilor Deputafi,
In urma disolvärii Senatului, lucrärile Camerei ne mai putind
continua, inchid astäzi sesiunea Adunärii Legiuitoare, care fusese
prelungità pgtnä la 10 Martie.

www.dacoromanica.ro
210 RE RELE CAROL I

inainte de a Ma despäni de d-voastre, domnilor DeputaIi,

arat toatä mulIumirea Mea pentru sprijinul inIelept pe care 1'4
dat guvernului Meu in tot cursul acestei sesiuni.
MenIinând si de aci inainte armonia ce trebue sä domneasa
intre marile Puteri ale Statului, intari acea stabilitate binefä-
cätoare, care in mijlocul unor evenimente grave ne-a cfistigat in-
crederea Europei si a -asigurat pacifica desvoltare a
CAROL.
Presedintele Consiliului Ministrilor i Muustrul de Interne, Lase& Catargiu ;
Mimstrul de Ftlzbom, General de dwiziune, I. Em. Florescu ; 1VInustrul Justitiei,
Al. Lahowtri ; Ministrul Agriculturii Comertului i Lucrarilor Publice, T. Ro-
setti ; Ministrul Finantelor, I. Strat ; Ministrul Afacerilor Strame, I. Bald-
ceanu ; Ministrul Cultelor si al Instructiumi Publice, P. P. Carp.
(M. 0., 1876, nr. 50, p. 1272).

Inalt Ordin de zi citre Armati

31 Martie/12 Aprilie 1876.
Domnul inspecteaza scolile si trupele din garnizoana Bucuresti, consta-
tind progresul In instructie si In prezentare a mutatilor militare.
La inspeciia ce am fäcut in persoanä scolilor i trupelor din
garnizoana Bucuresti, am constatat cu o vie mulIumire un adevárat
progres, atät in instrucIiunea trupelor cAt i In modul de a prezenta
unitä-ple militare de cätre comandanIii Ion respectivi.
Ministrul Nostru de Resbel este insarcinat a comunica la toli
sefii de corpuri observqiunile ce am facut asupra aplicàrii regle-
mentelor noastre tactice i pe acelea care, fiind de un interes general,
urmeazä a fi cunoscute i in celelalte divizii teritoriale.
Dat in Bucuresti, la 31 Martie 1876.
(M. Oastei, 1876, nr. 9, p. 193).

Domnul inchinfi pentru Tarsi i Armata români.

8/20 Aprilie 1876.
amversarea nasterii Domnului si a proclamarii plebiscitului, se da
o cina la Palat. Generalul Florescu, Mizustrul de Razbom, urea* In numele

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1876 CIJVANTARI 211

armatei, ani multi Domnului pentru realizareit Inaltelor i atrioticelor

aspiratiuni ce nutreste pentru tara. M. S. multumind pentru urari,
pentru tara i arrnata romana.
Mu4umind pentru urarile ce-Mi exprim4, ridic acest pahar
In onorul prii 0 al armatei, pe care le privesc intotdeauna cu dra-
goste i incredere. Sunt sigur csá Dumnezeu va Intinde mAna Sa
puternicä asupra României 0 va lua in paza Sa scumpa noasträ

In sänätatea d-voastre !
(ig. 0., 1876, nr. 80, p. 2085).

253.
Mesaj la desChiderea Senatului.
15/27 Aprilie 1$76.
Domnul convoca Senitul in sesiune extraordinara pentru constituire
pentru a vota proiectele de legi financiare urgente.
Domnilor Senatori,
In urma disolvärii Senatului i noilor alegeri, y'am convocat
astazi, la 15 Aprilie, In sesiune extraordinark atät pentru a Ma
conforma art. 95 din ConstituVune care, in caz de disolvare a uneia
din Adunäri, cere convocarea Corpurilor Legiuitoare n termenul
legal, cat i spre a vá invita sä daii chestiunilor financiare soluOunea
ce tara a§teaptä cu nerähdare.
avea a vä ocupa totodatä, domnilor Senatori 0 de alte
proiecte de legi, care nu pot Wepta sesiunea ordinarà a Corpurilor
Legiuitoare.
Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile d-voastre.
Sesiunea extraordinara a Senatului este deschisä.
CAROL.

Presedintele Consiliului 1VImistrilor Mmistrul de Ftlzbom si ad-interim la

Interne, General de divizie I. Em. Florescu; Ministrul Finantelor, General Chr.
Tell; Ministrul Justitiei, D. P. Vioreanu; Ministrul Afacerilor Straine, D.
Korne ; Mmistrul Cultelor i Instructmnii publice, Al. Orciscu; Mmistrul Agri-
-culturii, Comertului i Lucrarilor publice, General T. Gherghel.
(M. 0., 1876, nr. 84, p. 2161).

www.dacoromanica.ro
212 RRGELB CAROL

Mesaj la deschiderea Adunirii Deputatilor.

15/27 Aprilie 1876.
Adunarea Deputatilor, in urma alegerii Senatului, e convocatä in sesiune
extraordinarä pentru a vota legile rImase din sesiunea trecutà.

Domnilor Deputati,
In urma disolvärii Senatului, Eu am convocat, conform art.
95 din Constituliunea çàrìi, noul Senat in termenul legal, astäzi
15 Aprilie.
Minded, dupä art. 81 din ConstituTiune, se cere ca deodatá. sä
funclioneze ambele Corpuri Legiuitoare, v'am convocat 0 pe
d-voastre in sesiune extraordinarä.
Veçi avea a vä ocupa In aceastà sesiune, domnilor DeputaIi, Cu
lucrari rämase din sesiunea trecutä, precum i cu alte proiecte de
legi, care nu pot a0epta sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare.
Dumnezeu sä binecuvânteze luceárile d-voastre.
Sesiunea extraordinarä a Adunärii DeputaTilor este deschisä.
CAROL.
Preedintele Consiliului Miniltrilor, Mmistrul de Rizboiu si ad-interim la
Interne, General de dunzee, I. Ent. Florescu; Mmistrul Finairtelor,, General Chr.
Tell; Ministrul Justitiei, D. P. Vioreanu; Mmistrul Afacerilor Strline, D.
Korne ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Pubhce, Al. Ordecu ; Ministrul Agri-
Comertului i LucrArilor Publice, General P. Gherghel.
(M. 0., 1876, nr. 84, p. 2161).

Domnul la patronul Reg. 5 §i 6 de linie.

23 Aprilie/5 Mai 1876.
Dupä ce Domnul ja parte la serviciul divin dela biserica Sfäntului
Gheorghe-Nou, porneqte la Regimentele 3 i 6 de Lime care aveau patron pe Sf.
Gheorghe i prinzwe in mijlocul ofiterilor acestor doul corpuri, Domnul
se adreseaza. ofiterilor /nchinind pentru cele douil Regimente.

Sunt fericit a Mä afla astäzi in mijlocul d-voastre la serbarea

Regimentelor al 3-lea 0 al 6-lea. Ridic acest pahar in sänätatea
acestor Regimente, care fac o parte demna din armata noasträ

www.dacoromanica.ro
MAI 1876 CUvANT.A.Ri 213

0 care in toate ocaziunile, la exerciOuri, la inspecOuni 0 la manevre,

au 9tiut atrage mulIumirea Mea.
eIii regimentelor multumesc M. S. pentru onoarea ce El le face venind In
mijlocul lor i Inching In sanitatea M. S. vi a Doamnei. Domnul ridici pa-
harul In sänätatea Principelui Milan al Serbiei, ,ef al Reg. 6 de infanterie,
pentru InfrAlirea Intre ambele armate.

Sunt acum aproape doi ani de &and Regimentul al 6-lea de

Infanterie de linie a serbat o zi care va figura ca un fapt istoric
In analele sale, atunci child am numit pe Alteia Sa Principele
Milan al Serbiei *ef al acestui Regiment ca un semn de infraIire
intre amandoua armatele. Ridic acest toast In sanatatea Inaltului
d-voastre ef, Principele Milan Obrenovici IV.
(M. 0., 1876, nr. 92, p. 2316).

256.

Domnul la Adresa Senatului.

2/14 Mai 1876.
Presedintele Senatului, Mitropolitul Primat, prezintà adresa de rgspuns
la mesaj, arktind sentimentele de care e condus senatul. Domnul multu-
meste In numele S'au si al Doamnei pentru urAri i devotament.

Inalt Prea Sfinte Pcirinte,

Domnilor Senatori,

Primesc cu o deosebita placere Adresa Senatului i va mulIumesc

pentru sentimentele i urarile ce-Mi exprimaIi. Cea mai vie a Mea
dorinIa este a merge pururea straw legat cu Tara, a Intari institu-
Ounile sale 0 a asigura astfel desvoltarea i consolidarea Statului
rom An.
Nu Ma Indoesc ca guvernul Meu, cu concursul d-voastre 0 al
/aril, va Invinge toate greutaIile care ne preocupa' astazi.
Plin de aceasta incredere, va mulIumesc Inca °data in numele
Meu i l Doamnei pentru expresiunea devotamentului ce Ne arataIi.
(M. 0., 1876, nr. 97, p. .2441).

www.dacoromanica.ro
214 REGELE CAROL I

Mesaj de inehiderea Senatului.

3/15 Mai 1876.
Din cauza dIzolVrli Adunarii Deputaplor, se inchide sesiunea extraordinarg
a Senatului.

Domnaor Senatori,
Ai fost convoca-li in sesiune extraordinara pentru a 'va constitui
pentru a da o sáluVune chestiunilor financiare.
Constituirea açi lacut-o in virtutea prerogativelor constitu0o-
nale ce va revin de drept i a-vi pus toata bunavoinIa de a rezolva
chestiunea financiara in conformitate cu nevoile árii i cu cererea
guvernului Meu.
Va exprim dar mu4umirile Mele.
Disolvfind astazi Adunarea DeputaIilor, in virtutea art. 95 din
ConstituPune,
Eu declar sesiunea extraordinara a Senatului inchisa.
Da-t In Buctrqti la 3 Mai 1876.
CAROL.
Presedintele Consiliului Mmistrilor i Mimstrul Luceirilor publice, Ma-
nolache Costac h e ; Mmistrul Afacerilor Strime, M Kogdlniceanu ; Ministrul
Finantelor, Ion BnItianu Ministrul de Interne, G. D. Vernescu; Ministrul
de Rizboiu, Colonel G. SlcIruceanu; Ministrul Cultelor i Instructiumi Publice,
G. Chlfu; Munstrul Justrtiei, M. Ferechzde.
(M. 0., 1876, nr. 98, p. 245'7).

Inalt Crdin de zi cfitre armati.

10/22 Mai 1876.
Cu °cama aniversArn zilei de 10 Mai, Domnul arata satisfactia pentru
progresele acute In timp de 10 Ani si mai ales pentru reorgamzarea armatei
care este garantia nationalitätii si a drepturilor sale.

Ostafi,
Din ziva in care Romania fmi incredin0 destinele sale, preo-
cuparea Mea cea mai vie a fost organizarea armatei, ale carei tra-
diPuni formeaza una din marile glorii ale trecutului nostru.

www.dacoromanica.ro
MM 1576 CUVANTXRI 215

Prin armatä, România a putut sträbate 1ungile perioacle istorice,

care au dispärut natiuni altà datä puternice.
Vechile noastre institutiuni militare sunt astäzi restabiliie
organizarea lar solidà va asigura scumpei noastre patrii viitorul säu.
Sunt zece ani de când urmez cu o vie satisfactiune progresele
crescâncle ce s'au fäcut prin concursul fiecäruia din voi. Stäruiti
pe aceastä cale ; numai astfel yeti räspunde la weptärile
care deja a fäcut atAtea sacrificii spre a gäsi in armatd garantia
nationalitätii 0 a drepturilor sale.
Osta.yt,
Nu uitati niciodatd cuvintele inserise pe drapelul nostru.
Disciplina voastra este cel mai bun garant cä yeti ti a fi tot-
deauna demni fii ai acelor eroi, cdrora le datorim o patrie.
Din parte-Mi, voiu fi totdeauna acolo unde interesul tárii imi
va insemna locul.
Dat la Bucure§ti, la 10 Mai 1876.
CAROL.
M. 0., 1876, nr. 104, p. 2593).
259.
Domnul dire 1V1inistrul de Rizboiu.
10122 Mai 1876.
Mnustrul de Räzboiu, Col. G. Släniceanu, la aniversarea zilei de 10 Mai,
prczinti uräri ca iinemeierea dinastiei sa ducä la marirea Romainei, §i la per-
petuarca acestei serbäri. Domnul multume§te pentru urärile Monte §i de-
votamentul arätat in numele armatei, care, e convms, e pätrunsä de credinti
disciplua.

Và mu4umesc pentru urärile ce-Mi exprima0 In numele armatei,

care In cursul acestor zece ani ai Domniei Mele Mi-a dovedit câ
este pdtrunsä de aceste douä mari virtuti ost4e§ti: credinta îi dis-
ciplinci.
Sunt convins ca 0 In viitor armata îi va indeplini in totdeauna
datoria ì se va arAta astfel demnä de increderea ce tara Impreuna
Cu Mine punem IntrInsa. Inch' °data, vä multumesc pentru devo-
tamentul vostru.
Sä träiasca iubita noasträ armatä !
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 25971.

www.dacoromanica.ro
216 RE GELB CAROL I

Domnul cifre Corpul Diplomatic.

10/22 Mai- 1876.
Cu. ocazia serbarii zilei de 10 Mai, Corpul Diplomatic ureaza Dmimului si
dinastiei ani mu4i i fericii. Domnul multumeste pentru urarile adresate.

Sunt foarte simIitor pentru placutele cuvinte ce-Mi adresaIi

In numele Corpului diplomatic 0 consular. Ma simt fericit a putea
exprima in aceasta ocaziune recuno§tinIa Mea pentru interesul
binevoitor ce Puterile garante 0 celelalte State Mi-au dovedit in
cursul acestor zeca ani. Sper ea 0 in viitor voi putea conta pe
aceea§ simpatie.
domnilor, cele mai vii ale Mele mulIumiri de bunele
urari ce-Mi adresaIi pentru fericirea Mea 0 a Doamnei i pentril
vfitorul Romaniei.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2597).

Domnul aim /Vritropolitul Primat.

10/22 Mai 1876.
Cu ocazia anivorsarii 4 10, am de domnie, Mitropolitul Primat, in numele
clerului ortodox, face urari pentru dinastie. Domnul multumeste i roaga
pe Dumnezeu ea reverse mila sa asupra

Prea Mitropoliti
ci Prea Sfinti Parinti Episcopi fi Arhierei,
VA mulIumim pentru urarile ce Ne exprimaIi i simIim o vie
preicere a Na aminti eat ace§ti zece ani ai Domniei Noastre au f ost
de fructuo0 pentru sfânta Biserica autocefala romana, restabilind-o
pe antica ei baza canonica i nalionala.
Sà inaltäm cu topi astazi 0 in totdeauna rugile noastre catre
Atotputernicul §i sa-L rugam sa reverse neinarginita Sa milà 0
binecuvântare asupra scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2597).

www.dacoromanica.ro
MAI 1876 CUVANTARI 217

Domnul citre pastorul Teutschlaender.

10/22 Mai 1876.
La aniversarea a 10 ani de domnie, pastorul Teutschlaender, reprezentantul
biiericii Evanghelice germane si Reformate ungare, aduce omagii i urari sin-
cere Domnului, Care, multumind, releva activitatea culturali a Pastorului.
Cu o deosebita satisfactiune primesc urarile ce-Mi exprimati
prin cuvinte atat de calduroase. Urmez necontenit cu mare interes
activitatea d-voastre i tiu ca, inai ales pe täramul coalelor, ati
realizat multe rezultate bineracatoare.
(M. 0 1876, nr. 104, p. 2597).

Domnul &Aire Comunitatea Israeliti.

10/22 Mai 1876.
Reprezentantai Comunifatii Israelite exprima urari Cu ocazia aniversarii
a 10 ani de domnie. Domnul multumeste pentru urari.
Am ascultat cu pläcere cuvantul d-voastre i va multumesc
pentru urarile ce-Mi exprimati in numele Comunitätii de cult mozaic.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2598).

Domnul citre Senat.

17/22 Mai 1876.
D. Sturdza, vicepresedinte al Senatului, ureaza M. S. ani multi pi fericiti
Cu ocazia aniversarii a 10 suri de domnie. Domnul, multumind, subliniazi
unirea frateasca. Intros Romani In momentele solemne, unire care va duce la
fericarea i marirea patriei.

Domnule Viceprefedinte,
Domnilor Senatori,
Felicitärile ce-Mi adreseaza Viceprerdintele celui dintai Corp
al tarii au un mare pret pentru Mine.
Increderea ce am In taria 0 In lealitatea poporului roman ma
Imbärbäteaza In indeplinirea misiunii la care Providenta §i vointa
nationalä M'au chemat. In toate momentele solemne to-0, Romfinii

www.dacoromanica.ro
218 REGELE CAROL I

au §tiut sä se uneascà fratqte; sunt convins cá aa vor urma qi.

In viitor §i cà cu toni Impreun6 vom coopera la fericirea i mArirea
patriei.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2598).

Domnul citre Curtea de Casatie.

10/22 Mai 1876.
Presedintele i consilierii Inaltei Curti de Casa-tie si Justitie prezmtä feli
citAri Domnului la aniversarea a 10 am de domnie. Domnul, multummd, stdrue
asupra

Domnule Prefedinte,
Domnilor Consilieri,
Ascultäm cu o vie mulIumire urgrile ce Ne prezintä malta Curte
de Casane 0 Justine.
Organ suprem al magistraturii çàrii, acest mare Corp va fi,
nu Ne indoim, pe viitor ca 0 in trecut, paladium al legii si al drep-
ani 0 va vti a se nne in totdeauna la inälnmea la care l-au asezat
institununile noastre.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2598).

Domnul &Aire Curtea de Conturi.

10/22 Mai 1876.
Presedintele çi Consilierii Inaltei Curti de Conturi prezintii felicitiri la ani-
versarea a 10 ani de domnie. M. S. multumeste pentru felicitärile exprimate
Siesi si familiei Sale.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Consilieri,
Primin Noastre pentru urarile ce Ne exprimä
malta Curte de Conturi. Nu Ne indoim cá activitatea i zelul acestei
institununi menite a da roade folositoare va sti in totdeauna sä
corespundä la Weptarile Iärii 0 ale Noastre.
Suntem foarte simlitori pentru sentimentele ce cu aceastä
ocaziune arätan familiei Noastre.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2598).

www.dacoromanica.ro
MAI 187b CUvANTIRI 219

267.

Domnul cifre Primarul Capitalei.

10122 Mai 1876.

Cu ()cama aniversärti a 10 am de domine, Primarul Capitalei, a Manu,
numele comunei Bucuresti, prezinta urkri Donmului, Doamnei si Principesei
de Wied. Domnul aratk la a 10-a aniversare a nu se ckeste el a primit mi-
siunea de a conduce destinele Rominiei i ureazi Capitalei si propäseasci
si si devie centrul orickrui fel de- activitate romineasck,

Domnule Primar,

Sunt astazi zece ani de cand glasul unei naliuni M'a chemat a
prezida la destinele ei.
Para a-Mi ascunde dificu1t5.01e unei sarcine atat de mari, n'am
vazut In puternieul apel indreptat catre Mine decat o datorie de
implinit, o frumoasa misiune de realizat: aceea de a. ajuta un nobil
popor, ineercat i oIelit de seculare lupte i suferinIe, in asigura
o existenVá nalionala neatarnatä §i Ostra neatinse scumpele
sale drepturi stramomti. Sunt mandru a putea spune astazi ea nu
M'a caes° de avantul mimi1 Mele i ca increderea ce am pus in nqiu-
nea romana a fost pe deplin justificata,
Nimic fara Dumnezeu » este deviza Casei Mele ; pe Dansul dar,
Atotputernic, El rog pururea a face prospera'. 9:1 fericita scumpa
noastra Romanie.
Primesc cu o deosebita placere, domnule primar, expresiunea
simpmintelor ce-Mi rostiIi. In aceasta zi In numele comunei Bucu-
rqti, a acestui ora care in ace9ti zeceaniipàrtàit cel dintai
4,'Impreung cu Mine umintirile Mele cele mai scumpe i mai duioase
ea Domn 9i. ea parinte.
Urez din inima. Capitalei, care a facut serioase progrese in de-
cursul acestor ani, s propa§easca §.1 sà devie din ce in ce mai mult
centrul nu numai al activitaIii politice, dar i al vieii intelectuale,
comerciale,-9i industriale a Romaniei.
mulIumesc In numele Doamnei 9i al prea iubitei Mele soacre,
Principesa de Wied, pentru binevoitorele urari ce Le adresal.i.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2599).

www.dacoromanica.ro
220 REGELE CAROL I

268.
Domnul dire Corpul Didactic.
10/22 Mai 1876.
Decanii Facultklilor, membrn Consihului superior sa Instructiunii publice
profesorii, prin I. ,Zalomit, Rector, prezinta uräri cu ocazia aniversIni a 10
am de domnie. Domnul arati misiunea coa1ei i Bisericii pentru pkstrarea
religiei i a nationalitätii noastre. Ureazi ca Universitatea din Bucureqti im-
preunä cu cea din Iasi si fie farui stiintei pentru neamul rominesc.
Domnule Rector fi domnilor Decani,
Domnilor membri ai Consiliului superior al Instrugiunii
publice .yi domnilor profesori,
Ma simt cu deosebire fericit a vedea In solemna zi de astazi
adunqi Imprejurul Tronului barbaIi din cei mai distin0 i stimaTi
ai Corpului invaTamantului public. Mare si nobila este misiunea
ce acest corp are a Implini In Stat, caci el este chemat a forma
generqiunile viitoare, care au sa primeasca dela noi pre-0(mm
mWenire ce ne-au lasat sträbunii noWi.
Biserica i coala au fost pentru dan9ii sfinte sicriuri, In care
au pastrat religia i nalionalitatea noastra ; 0 pe cand cu o mana
ei zidiau manastiri çi templuri, In care glorificau pe Domnul, cu
alta ei instituiau, chiar In timpurile cele mai depärtate, 9coale,
de unde se revarsa lumina 0 se Intaria prin InväVätura con§tiinia
nalionala. Astfel au urmat In al eaptesprezecelea veac glorio0i
Domni Mateiu Basarab i Vasile Lupu,- astfel au urmat i al/i
Domni de fericita i eterna memorie.
Nu Ma indoesc, domnilor, ea i d-voastre veçi ti In totdeauna
a va arata demni de frumoasa sarcina ce aveIi asupra-va i ea veIi
insufla tinerimei acele principii de religiune 0 de morala, far-a de
care nu este adevärata invaIatura, acele simIiminte de respect
catre lege 0 de iubire nemarginita catre patrie, care fac cetaIenii
virtuo0 i popoarele mari.
Va mulIumesc, domnule Rector, pentru urärile ce-Mi adresaIi
In nurnele UniversitaIii din Bucure9ti, al acestei Universitali de
care sunt mandru a se fi instituit In acqti zece ani ai Domniei
Mele, completandu-se In anul. 1869 cu cate 4 facult4i.
Fie ca aceasta Universitate, Impreunä cu sora ei din Ia0, sa devie-
adevaratele facie ale qtiinTei pentru neamul romanesc.
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2599).

www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1876 CUVANTIRI 221

269.
Domnul calm Mitropolitul Primat.
10122 Mai 1876.
Cu ocazia aniversarii a 10 ani de domnie, la cina dela Palat, Mitropolitul
Prima.t ureaz1 M. S. ani muiÇi i fericiti. Domnul e fericit de a putea fi 1m-
preuna In acest moment cu acei oameni care au lucrat timp de un deceniu la
desvoltarea i IntArn'ea

Ii mulIumesc, Inalt Prea Sfinte Pärinte, pentru urärile ce-Mi

adresezi. Sunt mandru a vedea imprejurul Meu pe toli bärba/ii
politici care In curs de zece ani au lucrat impreunä cu Mine la In-
tärirea 0 la desvoltarea Iärii.
Inteo %Eleà constitulionala trebue sä fie partide care se aflä In
lupte politice, insä trebue sä fie 0 un end care unqte pe
iubirea pentru patrie. Pe acest täram toate partidele 10 pot intinde
mana. Sá uitam dar astäzi trecutul 0 tot ce luptele sale au putut
avea ate odatà de neprácut 0, privind viitorul cu Incredere, sá ne
unim torp, intr'o singurä strigare:
Sá träiascä scumpa noasträ Romanie!
(M. 0., 1876, nr. 104, p. 2600).

270.

Domnul catre Primarul Capitalei.

22 Mai13 Iunie 1876.
Primarul Capitalei, la punerea pietrei fundamental° a scoalei primare din
strada ClemenIei, relevA interesul pe care 11 poarta Domnul pentru instruc-
iia prinaar4. Domnul multumeste pentru cuvintele adresate.

Simt o mare placere de a pune astäzi Insumi Intaia piaträ a

acestei scoale, care sper cá va deveni o adeväratä qcoalä de model
pentru Capitalä. Totdeauna_ am avut i voiu avea un deosebit
interes pentru instruc-punea primara, care este i trebue sä fie
temelia inväVäturii noastre poporale; prin ea se pune intaiu in
inimile tinerimii sämanIa simIimantului Teligios i nalional.
Vá mulIumesc, domnule primar si domnilor profesori, de cu-
vintele ce-Mi adresaIi.
(M. 0., 1876, nr. 112, p. 2781).

www.dacoromanica.ro
222 REGELE CAROL I

Domnul cifre C. Bosianu.

18/30 Iunie 1876.

M. S. Domnul ama la examenele elevilor dela liceul Sf. Saya gf
dela coalele Normale i, satisficut de rezultate, asigurä de nestrimutata sal
protectinne pe C. Bosianu, pregedmtele Societalii pentru Invititura poporu-
lui romAn.

Totdeauna am purtat un viu interes §coalelor normale, destinate

a da InvaIatori sate§ti. Aci e fundamentul instruqiunii poporului.
sigur, domnule Prepdinte, de nestramutata Mea protecpune.
(M. O. 1876, nr. 137i p. 3268).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

20 Iunie/2 Iulie 1876.
Domnul convocl Corpurile Legimtoare In sesiune extraordinarà pentru cona-
tituirea Adunarii DeputaTilor, pentru revizuirea bugetului i votarea unor
proiecte de legi,

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Terminandu-se. alegerile pentru Camera de DeputaIi, guvernul
Meu s'a grabit a va convoca 'in sesiune extraordinara, pentru ca
Corpurile Statului fiind constituite, Iara, cu o ora mai Inainte, sá
poata intra In deplinul exerciiiu al drepturilor sale constitu/ionale.
Domnilor Deputa-li, guvernul Meu a promis Iarii o completa
ablinere dela once ingerinIa sau manifesta-pune de preferinIa
alegeri. D-voastre, cu ocaziunea verificärii titlurilor, ve-li constata
daca Ministerul a l'Amas fidel angajamentelon sale. ,Nu a stat
In putirga sa a da o satisfaqiune contestdrilor multiple ridicate
contra listelor electorale lucratoare pe acest an.
Dela inIelepciunea d-voastre va depinde ca legislatura d-voastr e
sa fie manoasa in rezultate pentru binele public.

www.dacoromanica.ro
TUNIE-ITJLIE 1876 CTIVINTXRI 223

D omnilor S enatori,
D omnilor D eputati,

Fac cu atat mai mult apel la patriotismul 0 la moderqiunea

d-voastre in momentele actuale, cu cat la hotarele Noastre agita-
Iiunile dureazá 0 orizontul politic este departe de a fi senin. Pozi-
Ounea creata Romaniei prin Tratatul dela Paris ne asigurä bine-
facerile neutralit4ii. In cat timp vom indeplini legile acestei neu,
tra1it4i, in at timp vorn oferi Europei spectacolul unui popor
lucrând in pace la reformele 0 inabunätätirile sale din läuntru, avem
-tot dreptul de A ne a§tepta ca pericolele exterioare se vor opri la
hotarele noastre.
In vederea inaintarii lucrärilor ampului, cari vor reclama
prezerqa multora din d-voastre, guvernul Meu se và margini a
va prezenta numai proectele cele mai imperios cerute. In intaiul
rand figureaza economiile financiare ce guvernul Meu vi le va pre-
zenta chiar pentru anul curent 0 el peale chiar de acura a va
afirma nestramutata sa hotärire de a reduce pentru anul viitor
cheltuelile Statului in limitele resurselor bugetare.
Tot in sesiunea actualä vi se va prezenta 0 proiectul de lege
pentru transformarea zilelor de prestaliune 'hate° dare fixa ha-
neasca.
Nu NIA indoesc, domnilor senatori 0 domnilor deputaIi, a
Orland seama de hotarirea guvernului Meu de a indeplini greaua
sarcinä ce-i este data, d-voastre, la andul d-voastre, veIi conlucra
ea un perfect acord sa domneasca intre ambele Corpuri Legiuitoare,
pentru ca astf el cu toIii sa contribuim la intemeierea instituOunilor
noastre constitulionale, la desvoltarea intereselor publice 0 private,
la inflorirea scumpei noastre Romanii.
Dumnezeu sa binecuvanteze lucrarile d-voastre.
CAROL.

Presedintele Consihului Ministrilor si Mnustrul Agriculturii, Comertului

si Lucririlor Publice, Martolache Costache ; Ministrul Afacerilor Straine-, M.
Kogalniceanu ; Ministrul Finantelor, Ion bralianu ; Ministrul de Interne, George
D. Vernescu ; Ministrul de RAzboiu, Colonel G. Shiniceanu ; Ministrul Cultelor
si Instructiund Publice, G. Chifu ; Ministrul Justitiei, M. Ferechtde.
(M. 0., 1876, nr. 136, p, 3240-3241).

www.dacoromanica.ro
224 RE CELE CAROL I

273.
Domnul la premierea elevilor §colilor secundare.
29 Iunie/11 lidie 1876.
Cu ocazia Impar/irii premiilor la §coalele secundare de baieti din Capitalk
Domnul spune a h cre§te inima de bucurie când prive§te la succesele tmerei
genero' care tuteo zi va continua opera nationalä ; manifest4 de asemenea
multumirea Sa pentru progresele 9coa1ei.

Domnilor,
Am ascultat cu un deosebit interes ideile conIinute In discursui
rostit cu ocaziunea solemnitavii de astazi, solemnitate din cele mai
placute pentru noi to%i. Precum primavara muncitorul strabate
mandru holdele sale creste inima privind cum IncolIeste samanIa
aruncata de dansul pe brazdele manoase, se ridica, infraIeste si
devine 'in curand spicul care-i da' belsugul si veselia, astfel mima
noasträ a tuturor care asistam la sarbatoarea de azi creste i se
inveseleste, cand privim la succesele tinerei genergiuni care este
chemata a continua tntr'o zi opera consolidarii si maririi ngionale.
De aceea n'am lipsit niciodata i nu voiu lipsi a da cea mai mare
solicitudine si a arata cel mai viu interes pentru invaVámantul
nostru public si pentru scoale. Ma simt dar fericit a avea aceasta
ocaziune solemna, spre a proclama serioasele progrese ce am
constatat prin Mine insumi la examenele scolare ale acestui an
spre a exprima in public atat Intregului corp profesoral, cat,
elevilor silitori, Domneasca Mea mulIumire, pärintestile Mele
incurajari.
Sà urmäni, domnilor, cu toçii nepregetat pe acest drum i vom
culege mari i avute roade In viitor. Sanctuar al stiinIei, al moralei
si al patriotismului, scoala este perttru fiecare transiOunea din
viaIa de familie In viaIa publica, in care are s'A intre intio zi omul,
unde el trebue s'a se inarmeze cu Invarátura, cu ngiunile dreptului
si ale binelui, spre a sugine bärbateste anevoioasa lupta a vigii
si a deveni un membru folositor al comunitäIii. Dar daca scoala
are de scop realizarea unei asemenea frumoase misiuni, nu este ea
singura numai care o poate indeplini in societrgile omenesti ; impreuna
cu dânsa, innainte de d'ama chiar, este familia, este caminul parin-
tesc, care trebue s'a puna In acest tana'r si fraged odor, In mima

www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1876 CUVANTIaI 2.115

copilului, germenele bmecuvântat alrespectului pentru tot ce este mare

sfânt: Iubirea patriei, frica de Dumnezeu Aceasta, domnilor
profesori, aceasta, pärin/i plini de bucurie care asista/i la succesele
incununate de astäzi ale copiilor vostri, sä n'o uita/i niciodatä.
Privelistea ce avem inaintea noasträ, domnilor, este menitä
a ne da veselie pentru ziva de astäzi, incredere pentru cea de maine.
Cand un popor ajunge la convic/iunea la care a ajuns poporul
român, ea nu dela numärul i intinderea stdpánirii sale numai
atarnä puterea, ci dela desvoltarea cumpänitä a muncii intelectuale,
morale i materiale, dela räspândirea instruc/iunii dela treptele
sociale cele mai inalte pfinä la cele mai de jos si peste aceste toate
dela incordarea patriotismului säu ; atunci se poate zice cä acest
popor tràeste si cà mul/i ani incä Va. träi,
Astfel au judecat nesträmutat Românii. Grija i solicitudinea
ce ei au avut in totdeauna de a da culturhi lor o direcOune mai
inaihte de toate naponalä, explicä nu numai progresele ce aceastä
Tara a putut realiza inteun spaOu de timp relativ foarte scurt,
dar si salvarea si men/inerea existen/ei lor proprii prin toate greu-
tä/ile i restristele vremilor. Inlocuirea limbii slavonesti prin cea
naTionalä in leturghiile cultului i facerile oficiale in secobil al
XVII-lea, infiinlarea i strälucirea scoalelor române i renumele
ce paná astäzi au pästrat la noi institu/iunile scolare ale 'ni Mateiu
Basarab i Vasile Lupu, toate aceste nu sunt ele dovezi de stäruino
depusä de strämosi pentru a pästra prim, limbä i prin scoalä fiin/a
neamului românesc? Aceastä stäruinVä, pe care nici dominniunea
regimului fanariot n'a putut-o stárpi din inima Românilar, n'a
renäscut inch' mai -vie si mai puternicä cu ntrauritorul nostru Lazar,
al cärui nume deseaptä un sfänt ecou in aceste ziduri, atfit de umile
atunci când glasul s'au räsuna aci,, atát de mandre astäzi si care se
Inalá In fa/a acelui monument care ne aminteste gloria si vitejia
Românilor dela CAlugäreni?
Da, domnilor, patrioticä i na/ionalä a fost intotdeauna direc-
Iiunea invKárnantului nostru ; ei i-am datorat pe strävechii nostri
analisti i cronicari de care amint4i astäzi si al cäror nume trebue sä
vieze etern intre Romani, pe Costin, Urechiä, Cantemir, Greceanul,
Maior ; ei i-am datorat apoi pe Väcäresti, pe Eliazi, pe Bál-
cesti si pe acei care ne-au reamintit prin cântärile lor faptele pline de
lauda ale parintilor no§tri, pe un Bolintineanu, pe un Aleesandri.

www.dacoromanica.ro
 226 REGELE CAROL I

Tot in aceasa cale vor urma, sunt sigur, de aci inainte, guvernele
impreuná cu naliunea fára desbinare, cAci nu odatá Românii au
probat ea' sunt fiii aceleias mame si cá cuvântul Patric » Ii stránge
pe toIi. impreunä. Guvernul Meu, fii convinsi, domnilor, nu va ne-
glija niciun sacrificiu pentru a face sä progreseze invaIämântul
scolile ; pururea incredinI0 de interesul ce port acestei mari
chestiuni.
Iar voi, iubip elevi, care v'aIi distins prin silinça voastrá in acest
an scolar si pe care voiu avea placers a VA incununa, urmaçi in
totdeauna pe aceastá cale i aduce-p-vä aminte, cánd veli fi intr'o
zi barba/i, de ceste cuvinte pe care vi le spune domnul vostru
pe care le yap auzi din gura Sa oricând vá veli aduna in jurul
Säu, fie zile bune, fie zile grele:
CinstiIi pe Dumnezeu, iubip Patria, mai inainte de toate !
(M. 0., 1876, nr. 145, p. 3461).

274.
Domnul la premierea elevelor §coalelor secundare.
30 Iunie/12 Iulie 1876.,
Directoarea externatulm secundar de fete din Bucuresti, Paulina Zaha-
rescu, Cu ocazia imparprii premulor, arata sihna depusa de a ridlca invafa-
mintul tinerelor fete. Domnul regreta c Doamna, care urmäreste cu
teres actrvitatea i studule elevelor, n'a putut participa fiind bolnavg. Arata
locul ce-1 are ferneia In centrul familiei i viepi ca mama ,p recomandil profe--.
soarelor sä faca din eleve femei virtuoase, mstruite p rnodeste.

Doamnelor Institutoare,
Vin astázi in mijlocul d-voastre spre a inlocui pe Doamna, a
cä.rei sanatate nu I-a permis a satisface una din cele mai vii si mai
pläcute dorinte ale inimii Sale, aceea de a incununa cu mâna Sa
pe elevele scoalelor publice, care prin silinça i asiduitatea lor la
studiu s'au distins mai mult in cursul acestui an.
Am asistat es-timp la examenele coa1ei centrale de fete qi am
putut sá constat prin Mine insumi sllrnçele i aplica-punea depuse
pentru a ridica invapmântul tinerelor copile la inalIimea la care.
el trebue sá aspire inteo societate setoasä de lumink si de progres.
tiçi bine cu toçii interesul c Doamna, scumpa Mea solie, poartá

www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1876 cuvANTAai 227

pentru instrucIiunea i educaliunea femeilor i durerea Sa a fost,

va asigur, mare, ea nu a putut anul acesta sä asiste la examene
impreuna' Cu mine. Cu toate acestea, Dansa urmareste cu un mare
interes activitatea si studiile voastre i a ascultat Cu o deosebita
placere informaIiunile ce I-am dat despre progresele ce am fpst
fericit a constata.
In rezolvarea problemei atat de mari i dificile a instrucIiunii
publice intr'un Stat, educqiunea femeilor ocupa locul eel dintaiu.
Centru al familiei si al viqii casnice, motor al sentimentelor celor
mai nobile i generoase, femeia inteadevar a avut si va avea rolul
eel mai inalt si mai frumos in societ5Iile omenesti i, ca flick ca
so-Pe, ca muma, ea are o misiune de indeplinit, pe care Providerga
i-a indicat-o, dar pentru care o educaliune ingrijita si o instrucOune
,solida trebue sa o prepare. A ceasta este misiunea scoalelor de fete,
si de aceea Eu i guvernul Meu nu vom pregeta niciodata a da
cea mai vie si mai serioasà solicitudine acelor scoale.
D-voastre, doamnelor institutoare, aveIi o mare si meritorie
sarcina de indeplinit i fiçi sigure cà in indeplinirea ei cu constiinrd
va veçi atrage recunostinIa publica.
Faceçi din tinerele fiinçe incredinIate cresterii i ingriiirii
d-voastre aceea ce trebue sä fie: femei virtuoase, instruite, modeste,
cum se cuvine sä fie femeia i casnice, inspirate de abnegaIiuni
devotament pentru tot ce sufere, tot ce este nenorocit ; incuraja/i
In ele aceastä nobilà dorinrd de a se ridica prin invardtura, dorinrá
care am constatat-o Eu Insumi acest an in silinIele ce pun atatea
eleve spre a deveni institutoare. FaceIi dinteinsele mai ales Ro.
mance, care sa nu uite cà in ele trebue sä se pastreze vii, ca piste
nestinse candele, flacära religiunii si a patriotismului. FaceIi ca
ele sa mearga pe urmele acelor läudate femei ale neamului romanesc,
al caror nume istoria i poezia n 1-au transmis cu iubire i cu res-
pect, al unei Roxandra, unei B alasa Doamna ; st. se devoteze In
totdeauna pentru tot ce este mare, nobil i frumos si atunci na-
Iiunea romana se va putea numara printre naliunile cele mai culte
civilizate.
Fie ca incurajarile i cununile ce distribuesc astazi acestor
tinere fete in numele Doamnei sa ne conduca la acest scump
dorit rezultat!
(M. 0., 1876, nr. 146, p. 3492).

www.dacoromanica.ro
228 REGELE CAROL I

275.
Domnul la premierea elevilor qcoalelor primare.
1/13 lulie 1876.
Cu ocazia împárçirii premulor la elevii scoalelor primare, institutorul N.
Scurtescu arati. menirea i desvoltarea acestui InvAtamint. Domnul spune
ca va fi deplm multumit atunci and fiecare RomAn va sti sá serie i s citeasci.

Domnilor,
Sunt fericit a putea prezida es-timp solemnitatea distribuirfi
premiilor la elevii coalelor primare. tii interesul ce am purtat
totdeauna pentru invälämântul poporal; el este temelia instrucOunii,
el dà mai intai direqiunea studiilor 0 dela dânsul depinde adesea
soarta ce copilul Ii prepara In ziva in care va intra in societate.
Nu se poate dar veghia in destul asupra acestui invätämânt
nu este sarcina mai nobila 0 mai frumoasä decát aceea a institu-
torului primar. El devine pentru copilul incredinIat cre;terii
inváVáturii sale un al doilea párinte, care Ii dà o a doua via/a, acea
moralá i intelectualä.
Voiu cere in totdeauna guvernului Meu a nu cruIa niciun sacri-
ficiu pentru §coalele primare, pentru prosperarea, pentru
lor. Un mare 0 generos Rege al Franlei zicea in vremurile
trecute, ea' nu va fi mulIumit cleat &And fiecare supus al sáu
va avea fiertura pe vaträ asigurata. Eu voiu zice, la rándul Meu,
ea in ziva aceea voiu fi pe deplin mul%umit, cAnd fiecare Román
va ti sä scrie i sá citeascá, cad atunci traiul sau moral 0 material
va fi asigurat.
Timpul nu Mi-a permis in anul acesta a asista la examenele
d-voastre, precum am fäcut pentru alte §coale. Sper cà in cursul
anului inca o voiu putea face. Cu toate acestea insá, in cálatoriile
Mele prin Iará, Mi-am fácut o deosebità pläcere de a -vizita coalele
primare de prin orae 0 de prin sate chiar, i pretutindeni am
constatat un real progres.
IniIiativa luatá in anul acesta de Primäria Capitalei, de a clädi
o coalà" primará comunalá, a cärei temelie am fost fericit a o putea
apza Eu insumi, aceastá ini-Vativá este din cele mai láudabile
sper cà acest exemplu se va imita in curând 0 de celelalte ora9e
ale -WI InstrucOunea primará in comunele urbane trebuqte cat

www.dacoromanica.ro
JULIE 1576 CUvANTIRI 229

mai mult susIinuta de comunele inse§i, pentru ca Statul, mai uprat,

pe cat Cu putinp, de aceasta sarcinä, sá poata mai lesne intrebuinia
prisosul la desvoltarea invapmantului primar rural, a celui se-
cundar i superior.
Tineri i studio§i copii, veniçi acum de primiIi rasplata
voastre din maim Mea. Voi, care va destinqi a urma cu studiile
voastre inainte, Mergeti in totdeauna pe aceasta cale, spre a deveni
inteo zi membri folositori ai Statului §.1 ai familiei voastre ; iar voi,
care opriIi invaptura voastra la studiile priraare, spre a Smbraliqa
arte i mqte§uguri folositoare societàçii, nu uitaIi niciodata cä
omul se onoreaza' numai prin munch', prin probitate, prin iubirea
de Dumnezeu §.1 de Patric.
(M. O., 1876, nr. 148, p. 3573).

Domnul cram Corpul Didactic.

1/13 Iulie 1876-
M. S. Romnul, oferind o cilia la Palat corpului didactic, dupa serbarile de
sfarqit de an, ridica un toast in sinatatea corpulm profesoral, care lucreazi
pentru taria i prosperitatea tarii.
Ridic acest pahar In onoarea invapturii noastre nalionale §i
In sanatatea celor care sunt chemaIi a o raspandi.
Iirez ca silinçele corpului profesoral sa fie Incununate Cu un
deplin succes, asigurand astfel taria §i prosperitatea scumpei
noastre
(M. 0., 1876, nr. 148, p. 3573).

Domnul la Adresa Senalului.

8120 lulie 1876.
Vice-presedintele Senatului, Ion Ghica, prezinta adresa de raspuns la mesaj
In care exprima simtiminte de devotament. Domnul e multumit de strinsa
legatura i intelegere intre Senat i guvern.

Domnilor Viceprefedinti,
Domnilor Senatori,
Sunt foarte simIitor pentru simIimintele de devotament ce-Mi
exprimaIi si astä data.

www.dacoromanica.ro
230 REGELE CAROL I

Asigurarile ce-Mi da-li In numele Senatului imi sunt cu attut mai

scumpe, cu cât, In imprejuarile actuale, numai prin o stana
inIelegere lntre Corpurile Legiuitoare i guvern, numai sprijinit
de patriotismul §i de spiritul de moderaVune al mandatarilor na-
vom putea menIine, in faIa evenimentelor ce se petrec la
hotarele noastre, neutralitatea, atat de necesaa spre a ?natura
pericolele exterioare, spre u lucra la desvoltarea din lhuntru a inte-
reselor morale §i materiale ale iubitei noastre patrii.
Và multumeseina: ndatA, domnilor senatori, pentrn afee-punce
d-voastre. Doamna Se asociaa la aceste
M. 0. 1876, ni.. 150, p. 3632)

278,

Domnul la Adresa Adunirii Deputapor.

10/22 Iunie 1876.

Presedintele Adunärii Deputatilor, C. A. Rosetti, xprimä sinnimintul de

devotament pentru Domn i dinastie, cu prilejul adresei la mesaj. Domnul
multumeste pentru acest simtimint i arati a nu are in vedere decit desvol-
tarea si märirea- Patriei Sale.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Mu4umin1u-v4 pentru simIimintele de devotament ce-Mi eX-
prima-p in numele Adunärii Deputaiilor, vä pot asigura la andul
Meu cà, pururea stain luptelor de partide, nu am in vederea Mea
decat desvoltarea i mArirea patriei noastre, prin intarirea insti-
tu-Ounilor constitOonale, prin sincera aplicare a legilor i prin
un control eficace i imparIial al Corpurilor Legiuitoare.
Sunt asemenea convins cà numai o strana inIelegere intre
Corpurile Legiuitoare i Puterea exécutiva va putea invinge greu-
falile de care suntem inconjuraIi.
VA mullumesc i In numele Doamnei pentru urArile ce Ne adresaIi.
(M. 0., 1876, nr. 152, p. 3691).

www.dacoromanica.ro
IULIE-AUG. 1876 Cuviamkni 231

279.

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

31 Iulie/12 Aug. 1876.

Domnul Include sesiunea extraordinari a Corpurilor Legiuitoare i naultu-

meste pentru zelul i patriotismul cu care au räspuns la apelul Säu i pentru
concursul

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
V'am convocat In sesiune extraordinarä, ca sä 1ndeplineso
dispozi-Ounile art. 95 din ConstituOune i pentru ca Corpurile Legiui-
toare sä fie puse in poziIiune_ a se ocupa cu o zi mai Itnainte de
regularea numeroaselor chestiuni de interes general, rämase pendinte
qi a carer soluOune nu sufere cea mai micä. Intärziere,
PätrunO ca 9i Mine de trebuinIele Iärfi i MAO la o parte
once alte ocupaIiuni, cruTat niciun sacrificiu pentru a venr
acolo uncle datoria vä cherna 9i consacrat toatà aetivitateoL
d-voastre, In timpul cel mai pulin priincios al anului, la aducerea
imbunätälirilor imperios reclamate de Iara, la discutarea i votarea
celor mai multe din masurile legislative pe care guvernul Mcii le-a
supus la deliberärile d-voastre.
MulIumindu-va dar pentru zelul çi patriotismul cu care
räspuns la apelul Meu 9.1 pentru ooncursul sincer 9i leal ce a/i dat
guvernului aceste imprejurgri i consideränd c timpul este
prea inaintat astäzi pentru a se putea prelungi aceastá sesiune
extraordinara,
In baza art. 95 din ConstituTiune, Eu declar inchish sesiunea
actualä a Senatului.
Dat la Sinaia, la 31 Iulie 1876.
CAROL.
presedintele Consiliului Ministrilor i Mmistru de Fmante, I. C. Briftianu;
Ministru de Interne, G. D. Vernescu; Ministrul Agriculturii, Comertului i Lu-
crIrilor Publice, D. A. ,Sturdza; Mirustrul de Räzboiu, Colonel G. Slimiceanu;
Ministrul Catelor i Instructmnii Publice, G. Chqu ; Ministsul Afacerilor
Strame, N. Ionescu ; Ministrul Justitiei, Eugeniu Stätescu.
(M. 0., 1876, nr. 169, p. 4251-4252).

www.dacoromanica.ro
232 REGELE CAROL I

280.

Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

21 Oct./2 Nov. 1876.

Domnul convoca Corpunle Legimtoare In sesiune extraordmara pentru a

se ocupa de buget si de o serie de modifican de introdus In Iegile organice
ale serviciilor publica. Intre proiectele de legi sunt transformarea impozitului
personal, reforma legilor de organizare judeteana si de descentralizare ad-
ministrativa.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,

Simtind necesitatea de a termina cu o zi mai inainte opera

laborioasa a reformelor §-1 a imbunatätirilor, pe care tara le a§teapta
cu o legitima nerabdare dela d-voastre i in tata grelelor circums-
tan/e prin care trecem, in mijlocul evenimentelor ce se destapara
imprejurul nostru, M'am determinat sa inaintez epoca fixatä de
Constitutiune pentru intrunirea Corpurilor Legiuitoare i sa
convoc in sesiune extraordinara.
Raporturile noastre eu Statele straine sunt din cele -mai bune.
Din rrtea tuturor Puterilor garante Suntem ineuraja-ti intru men-
Vnerea atitudinii noastre neutrale, pe care guvernul Meu a adoptat-o
inca dela inceputul luptelor ce se urmeazä in Peninsula Balcanilor.
!lisas Sublima Poarta se pare acum mai dispusa a recunoa§te
justitia revendicatiunilor noastre, Pe toatä ziva, putem zice, avem
semne bune despre sjm-timintele bine-voitoare, de care sunt animate
In privinta României toate Puterile cele mari ale Europei.
Ap, multumitä directiunii prudente 9i ferme ce reprezentantii
natiunii au imprimat guvernului Meu, avem temeiu de a spera dà,
atunci când pericole mai presus de fortele noastre ar ameninta
Statul roman, puternicul scut al Europei garante nu ne va lipsi
intru apararea integritatii teritoriului i a drepturilbr noastre
nationale.
Avem insä cea mai deplinä incredere ea un viitor apropiat va
aduce lin4tea in Orient, gratie silintelor ce toate puterile Europei
pun pentru ameliorarea soartei popoarelor crqtine.

www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1876 CuvINTARI 233

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputegi,
Peste putine zile aceasa sesiune se va ajunge cu cea ordinara
a anului. Atunci bugetele pe anul viitor 1877 vi se vor prezenta
imediat; dimpreuna cu modificarile de introdus in legue organice
ale serviciilor publice, modificari recunoscute de necesare prin re-
ducerile impuse de situqiunea noastra financiara.
Aceste modificar legislative vor trebui a fi votate in timpul
J
cuviincios, inainte de inceputul _exerciIiului anului 1877; a§a, ele
vor servi de baza la discu/iu-nea 0 votarea bugetelor pe anul 1878.
Celelalte proiecte de legi, precum e acel pentru lucrarea dru-
murilor, acel pentru transformarea impozitului personal, acel pentru
reforma legilor -judeIene 0 comunale, toate reclama atenOunea
serioasa a d-voastre. Acest din urma' proiect se recomanda Corpu-
rilor Legiuitoare ca o reforma indispensabila pentru a asigura
Iarii binefacerile principiului descentralizarii administrative, fara
de care este cu anevoie a stabili odata acea autonomic comunala
prescrisa solemn de Constitu'Oune.
DificultaIile situaliunii sunt mari §i. numeroase. Nu Ma indoesc
insa ca, prin unirea 0 patriotismul lor, Românii, acum ba 0 alta
data', vor §ti A le intâmpine §i s'a' le invinga.
Astfel lucrarile d-voastre vor fi binecuvântate.
CAROL.
Presedintele Consiliului de Ministri si Ministru de Final'le, I. C. Briftianu;
Mmistru de Interne, G. D. Vernescu ; Ministrul Agricultuni, Comertului si Lu-
crArilor Publice, D. A. Sturdza ; Ministru de 111zboiu, Colonel a Sldniceanu ;
Ministrul Cultelor si Instruqiunii Publice, G. MN. ; Ministrul Afacerilor Straine
N. Ionescu ; Ministrul Justitiei, Bugeniu Stätescu.
(M. 0., 1876, nr. 235, p. 5689),

281.
Domnul afro Primarul din Craiova.
Craiova, 31 Oct./12 Noo. 1876.
La urArile de bunavemre ale Primarului din Craiova, Domnul multumeste_
pentru cuvintele bine simple.

Va mulIumesc din inirna pentru ouvintele bine simIite ce-Mi

adresqi in numele Capitalei Romfiniei-Mici. Am venit Cu cea mai

www.dacoromanica.ro
234 REGELE CAROL I

mare placere in mijlocul d-voastre, mai ales in aceste timpuri

grele, pe pare sper cá le vom strabate cu ajutorul lui Dumnezeu
concursul intregii na/iuni.
(M. 0., 1876, nr. 246, p. 5940).

282.

Domnul la Adresa Adunirii Deputatilor.

6/18 Nov. 1876.

Vice-Presedintele A.dunirii Deputatilor, A. Stolojan, prezentind adresa de

rAspuns la mesaj, exprimi sentimente de devotament pentru Domu sit Doamnii.
Domnul multumeste Adunirii si se simte fericit cá domneste unire de vedeni
Intro guvern i reprezentanOi

Domnilor Viceprefedinti,
Domnilor Deputati,
Primesc cu o vie satisfaqiune urarile ce-Mi face/i i mul/umesc
Adunarii pentru sim/imintele de devotament, ce §i Cu aceastä
ocaziune exprima pentru Doamna 0 Mine.
Mai mult decat ori and am fost fericit s'a vad ca cea mai com-
pleta unire de veden i 0 de sim/iminte domnefte intre Iara de o
parte, guvern 4 reprezenta/iune na/ionala de alta.
Aceastá unire in momentele grele a fäcut ca Iara noastra sa poata
strabate toate vijeliile timpurilor scapand individualitatea ei
de pericolele ce o amenin/au, sa capete o adevarata valoare in ochii
lumii civilizate.
Ea ne da i astazi dreptul de a crede ea, oricare ar fi greutaiile
Rornanii vor ti sa le invinga i cá astf el, sprijini/i
pe sim/imintele binevoitoare ale Puterilor garante, vom putea
salva drepturile noastre 0 a pastra intact patrimoniul transmis
nou'a de strarno0i no§tri.
Cat pentru Mine, pute/i fi incredin/a/i, domnilor Deputa/i, ca
Ma voiu afla in totdeauna acolo unde datoria i interesele Ora
Ma vor cherna.
(M. 0., 1876, nr. 249, p. 6010).

www.dacoromanica.ro
N OV. 287e CUVANTA ¡IL 235

283.

Donund la Adresa Senatului.

9/21 Nov. 1876.
Presedintele Senatului, Mrtropoldul Primat, prezinti adresa de rispuns la
mesaj, in care arati viul devotament ce-i leagi de Domn i Doamni. Dointm1
multumeste pentru acest devotament i pentru cooperarea Cu guvernul in
timpurile grele ce vor urma.

Malt Prea Stinte Párinte,

Domnilor Senatori,
Inainte de toate, mulIumesc Senatului pentru simIimintele de
devotament ce exprima pentru Doamna i pentru Mine.
Niciodata Corpurile Legiuitoare nu s'au Intrunit in momente
mai grave. Am 'insa toata Increderea ca armonia, completa dintre
ele 0 guvernul Meu, precum i atitudinea noastra corecta aprobata
de Europa, ne vor ajuta a ie0 mai intarifi din aceasta Incercare.
Cu cea mai deplina' satisfacIie primesc asigurarea ce-Mi da
Senatul c5., in inIelegere cu guvernul Meu, va coopera la toate
actele ce reprezentqiunea naponala va fi chemata a lua pentm.
meMinerea fermii a politicei noastre nalionale, bazata pe respectul
integritaIii 0 al drepturilor
Senatul, sunt sigur, nu se poate Indoi ca, acolo unde vor fi
interesele nalionale, totdeauna voiu fi i Eu.
(M. 0., 1876, nr. 250, p. 6033-6034).

284.
Donmul citre Primarul Briilei.
Briala, 10/22 Nov. 1876.
Dornnul, in viziti la Brila, °fen'. autorifitilor o mama. Pximarul ridici un
toast la caro Domnul inchina pentru prosperitatea Portului si judetului Brilla,

VA multumesc pentru cuvintele atat de bine simIite i isunt foarte

Inantat de frumoasa primire ce Mi s'a fault inteun port atilt
de important al àrii. Ridic acest toast in prosperitatea portului
districtului Braila.
(M. 0., 1876, nr. 255, p. 6162).

www.dacoromanica.ro
 236 REGELE CAROL I

Domnul dare Primarul din Galati.

Galati, 11/23 Nov. 1876.
Domnul viziteazi Galatii. La debarcare e intimpinat de cetateni 1.1 toate
autoritItile. Primarul, in numele origenilor, ureaza bunivenire, lar Domnul
multumegte.

Và mulIumesc din inima pentru ce-Mi hdresaTi In

numele primului port al României. Vin cu cea mai mare placere
In mijlocul d-voastre, unde Mi fficut totdeauna o frumoasfi
primire.
(m. 0., 1876, nr. 256, p. 6185).

Domnul citre
Gala; i, 12/24 Nov. 1876.
Cetitenii galiteni oferi Domnului un prinz, la care Primarul inchlni in
sAnatatea Domnului i Doamnei, iar Domnul ridici paharul in sinitatea
orAgenilor giliteni.

MulIumesc de primirea cea mai cordiala ce azi, ca in totdeauna,

am gAsit In orapl Galqi urez prosperitate celui mai Insemnat
port al României i sper ca timpurile grele In care ne aflfim vor
trece i comerIul I0 va relua vechiul sau curs.
Ridic acest pahar In sänätatea orAttenilor galäTeni.
(M. 0., 1876, nr. 256, p. 6185-6186)4

Inalt Ordin de zi eitre annatä.

16/28 Nov. 1876.
Domnitorul multumegte ostagilor pentru graba Cu care au rispuns la che-
marea sub arme in diviziuni cu efectiv de fizboiu. Face recornandiri pentru
completarea instructiel individuale gi a serviciului in campanie.

Ostafi,
Vá inulIumesc pentru graba cu care açi räspuns la chemarea
sub arme din anul acesta. OrganizaVa diviziunilor active cu efectivele

www.dacoromanica.ro
IAN. 1877 cuvArnlaz 237

de räsboiu va dà ocaziunea pentru prima ()al% de a executa exer-

ci/iile i mi§carile militare in condipunile cerute de serviciul
campanie. Profita.0 dar de aceasta intrunire, pentru a face cea
mai intinsa aplicare a regulamentelor tactice 0 a completa instruc-
iiunea individuaià ca sa deveniIi ap/i pentru toate serviciile la care
pute/i fi chemaIi.
OrganizaVa mixta a marilor unitgi tactice va Inlesni mult
instrucIiunea corpurilor de dorobanO, care, nu Ma indoesc, ca
printeo stäruitoare aplicare, vor 0i a dobandi soliditatea corpurilor
de linie, ce trebue a le servi de model.
Cantonarea trupelor in ora§ele cele mai Insemnate ale Iarii,
facutä In indoitul scop de a va procura bunul trait' 0 de a nu mai
Impovara satele i catunele, care 'Ana acum suportau singure sar-
cinele de asemenea natura, va impune cea mai corecta conduita.
Am fost fericit a constata Insumi, in fiecare diviziune, dragostea
Cu care afi fost primiçi pretutindeni. Cauta# a fi totdeauna vred-
nici de aceasta solicitudine.
°Merl,
Nu uitaIi ca imprejurarile pot chema o armata la Implinirea
celor mai mari destinuri. Profita/i dar de toate ocaziunile pentru
a completa calitàçile militare ale soldatului nostru, prin instrucIiunea
cea mai Ingrijita ; numai astfel ve-p avea con0iinIa datoriei
nite catre lark care vi-a pus toate speranIele In voi.
Din parte-Mi, voi fi totdeauna fericit a imparta0 ostenelile
voastre.
Dat In Bucure0i, la 16 Noemvrie 1876.
CAROL.
(X 0., 1876, ir. 259, p. 6265).

288.
Irian Ordin de zi cifre armati
1113 Ian. 1877.
Domnul, Cu ocazia Anului Nou, ureaza un an pun gi fericit armatei.

Ostafi,
In anul care Inceteaza astazi, prin disciplina voasträ i caldu-
rosul rasunet ce a gäsit in voi apelul çàrii, aTi meritat stima i In-
crederea Noasträ.

www.dacoromanica.ro
238 REGELE CAROL I

Va mulIumesc ! Patriotismul vostru este cel mai bun garant

a ve/i fi totdeauna gata a va lace datoria, and %ara va va 41-
credinIa apärarea drepturilor sale.
FiIi nestramutaTi a practica, ca 9i. in trecut, acelea0 virtu%i
militare; astfel numai veIi merita malta onoare de a fi scutul patriei.
VA urez un an bun §i fericit.
Dat In Bucure9ti, la 1 Ianuarie 1877.
CAROL.
(M. O., 1877, nr. 1, p. 1).

Toastul Domnului de Anul Nou.

1/13 lan. 1877.
Cu ocazia Anului Nou, la pranzul dela Palat, iau parte Corpul diplomatic,
Mitropolitul Primat, ministrii si inaltd demnitari si functionari, ai Statului.
Domnul ureazä mai Intiliu pentru tarl pace, Huiste s'i concordie si tuturor am
multi si fericiti.

La inceputul anului, intaiul gand trebue s'a fie pentru -Ora.

S'a' dea Dumnezeu ca acest an ea ne adua pace, lin4te §i concordie,
dorind din suflet a vadea scumpa noastra Romanie totdeauna tare
oi mulIumita ! Urez la to-çi ani mulli §i. fericiIi.
(M. 0., 1877, nr. 2, f. 26).

Domnul cifre Curtea de Casatie.

20 lan./1 Fey. 1877.
Delegatiunea Inaltei Curti de Casatie prezinti relatiuni cu privile la refor-
mete de introdus in legislatia Orii. Domnul multumeste pentru lucrarea
supusii,

Domnule Prim-Prefedinte,
Domnilor Prefeding,
Primesc cu o deosebita plácere lucrarea ce-Mi supunep §i felicit
ata pe Curte at §i pe d-voastre de ideea ce a-/i avut de a pune
In lucrare anul acesta dispoziOunea art. 81 din legea organica a
Cuilii de Casapune. Cu modul acesta, cred a vom putea ajunge

www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1871 CUVANTA.RI 239

treptat- a aduce in legile noastre imbunät4irile de care ele sunt

susceptibile 0 a face s& inceteze multe indoeli i nedumiriri in
aplicarea i interpretarea lor.
Dar fiinda Comisiunea Central& nu mai exista in mecanismul
Nostru constitOonal, voiu inainta aceast& lucrare guvernului Meu,
recomandându-i a o avea in vedere la facerea proiectelor de lege
trebuincioase) spre a preintOmpina in viitor dificultiiIile la care
legile noastre au dat loc in aplicarea lor.
(M. O., 1877, nr. 15. p. 465-466).

291.
Mesaj la inehiderea Adunitrii Deputatilor.
23 Martie/4 Aprilie 1877.
Disolvand Senatul, Domnul inchide çi Atlunarea Deputatilor i-i multu-
megte pentni zelul cu care a lucrat In timpunle cele mai turburi.

Domnilor Deputati,
Ai fost convocaIi in douà sesiuni consecutive spre a VA ocupa
de chestiuni vitale, a carer soluOune nu mai ingkluia intárziere.
Chestiunile financiare, echilibrarea bugetului prin reducerea la
ultima limit& posibilii a cheltuelilor çi prin sporirea veniturilor
intr'un mod cOt mai pqin sinnitor pentru contribuabili, se arätau
In capul lucr&rilor parlamentare ca opefra cea mai grea 0 din toate
punctele de vedere cea mai anevoie de realizat.
Ai dat proba, domnilor Depute-0, in s&vOr§irea acestei opere,
atilt de o deciziune nestrdmutata, eta 0 de o abnegaTiune de vedeni
personale 0 de partidä, ce nu MA indoesc cá vor fi prquite de
naIiunea intreaga i và vor atrage recuno0inIa ei.
Cornpliarile afacerilor politice din Orient, care puteau s& ame-
ninIe interesele Tarii noastre, reclamau din partea reprezentqiunii
nalionale o atergiune agerä 0 o Ingrijire patriotica, spre a pfistra
României o poziOune demn& 0 o atitudine corect6 in once eventua-
litate.
AÇi tratat, domnilor DeputaÇi, chestiunile care ne priviau cu
un simI curat románese 0 in acela§ timp cu un tact politic, care a
ridicat prestigiul naÇiunii in afar& 0 a prezervat demnitatea ei
contra (irk-6rd atingeri.

www.dacoromanica.ro
240 ' REGELE CAROL I

In niijlocul preocuparilor, pe care politica exterioara le facea

sa nasca 0 din cauza laborioasei 0 spinoasei sarcine de a aduce
o amelioraIiune situatiunii noastre financiare, mai multe proiecte
de legi pentru reformele cerute imperios In legislatiuhea noastra
au ramas Inca nerezolvate. Chestiunile ce ele trateaza sunt insa
de natura a cere un studiu aprofundat 0 trebuinIele publice, pe
care acele proiecte sunt menite sa le satisfacti, nu vor avea poate
decát sa c4tige din timpul de studiu ce va ramâne a cum pana
la sesiunea viitoare.
Sunt fericit, domnilor deputaIi, a constata zelul 0 patriotismul
luminat cu care aIi condus lucrarile parlamentare in aceste din urma
sesiuni, pentru realizarea principiilor de ordine in finanIe 0 de
intarire nalionala.
In baza art. 95 din ConstituOune, declar sesiunea legislativa
inchisa, rugand pe Dumnezeu sa va aiba in a sa sfanta 'ma.
CAROL.
Presedintele Consiliulux Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la
Fmante, I. C. Bredianu ; Ministrul Agriculturii, Comertului si Lucririlor Pu-
blice, L Docan ; Ministru de Razboiu, Colonel G. Sldniceanu ; Ministrul Cul-
telor Ili Instructiunii Publice, G. Chifu,; Ministrul Afacerilor Striine, N. Io-
nescu ; Ministrul Justitiei, I. Cdmpineanu.
(M. 0., 1877, nr. 67, p. 2124-2125).

292.

Domnul citre Guvern.

8/20 Aprilie 1877,
E aniversarea nasterii Domnului si a proclam'arii plebiscitului. Guvernul
vine in corpore la Palat unde e primit de Donau, Presedintele Consiliului adre-
seazi uriri; desi conditiile sunt destul de grele, tara nu se teme avind condu-
citor pe acel care a raspuns acum 11 ani la apelul ei. Domnul, miscat de
cuvintele adresate, speri cu ajutorul lui Dumnezeu si concursul natiunii si
al armatei sk fie trecute vremurile turburi.
Sunt foarte mi§cat de cuvintele ce-Mi adresati. Am toata incre-
derea ea, cu ajutorul lui Dumnezeu, Cu concursul naIiunii 0 al
armatei, vom trece aceste timpuri grele 0 ea Iara va fi pazita in
furtuna care ameninTa Orientul.

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1577 EUVANTARI 241

imprejunrile astäzi sunt mai serioase dealt erau acum unspre-

zece ani, and am venit in capul nqiunii care M'a ales; cu toate
acestea, nu Ma tem, aci sunt convins a Românii n'au uitat nici
bärb'aIia, nici prudenn strämo§eascä, cu care Iara s'a strecurat
prin antea greuthIi.
(M. 0., 1877, nr. 79, p. 2385).

293.

Masai deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

14126 Aprilie 1877.

La, 9 Aprilie, M. S. Domnul däruise din lista Sa civil& 100.000 lei pentru
a se plAti ofiterilor indemnitatea de razboiu pe luna curenta, co nu fusese Inc&
votati de Camera. Convocarea in sesiune extraordmari a Corpurilor Legim-
toare priveste situatia noastra internationara. Neutralitatea nu no fusese recu-
noscuta de cabinetele famine. Rusia, declarind rizboiu Turciei, trecuse hotarul
nostru afirmand ci nu va impieta asupra drepturilor noastre. Romania, no
mai avand garantia tratatelor, se rezumi 1a puterile ei. Domnul coro ca
reprezentax4ii natiunii el hotarasca asupra liniei de conduit& in aceste im-
prejurari i s& voteze resursele financiare necesare.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Grelele imprejunri prin care trece lara noastrA, M'au fäcut
vä convoc in sesmne extraordinarä.
Rásboiul a izbucnit. StäruinIele noastre pe 'An& inalta Poarth
Puterile garante, ca neutralitatea noastn, pentru a cäreia men-
tinere, In clecurs de un an, am fäcut antea sacrificii 0 care de cätre
inse0 Cabinetele stnine ni se cere ca o datorie, stäruinIele noastre
ca aceastä neutralitate sà ni se recunoascä i ca un drept, au nmas
färä succes ; malta Poartä a refuzat cbiar de a introduce aceastà
cereie in s'Anul ConferinIei din Constantinopol.
inticr asemenea situa-pune, RomAnia, abandonatä de sprijinul
altora, nu mai are sä conteze cleat pe sine.
Vom invoca dar ocrotirea Dumnezeului pArimilor no0ri, care
in ora pericolului nu ne-a lipsit niciodatä.

www.dacoromanica.ro
242 REGELE CAROL I

Consultând interesele nqiunii? poväiuindu-ne de tradi/iunile

stramomti, ne vom rezima pe patriotismul tuturor Românilor
la caz de nevoie, vom recurga chiar la bra/u1 fiilor Iärii.
Domnii Mei, deed astäzi nu mai putem a ne bucura de neu-,
tralitatea pamântului nostru, ca nerecunoscutä de nimeni, datoria
noasträ este ca, Cu once pre/, cu once sacrificiu, sá ferim ca
România sä nu devie teatrul räzboiului, ca ora§ele i satele
noastre sä nu fie prefäcute In cemqe, ca popora/imaile noastre
sä nu fie, masacrate, ca avu/iile noastre, fructul muncii In timp
de doudzeci de ani de pace, sä nu se nimiceascä In mijloeul
unui räzboiu pe care nu 1-am voit, pe care nu I-am provocat
prin vine noastrá.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,

Intrarea armatelor imperiale ruse este un eveniment european,

In contra aruia nu §tim ca Puterile garante sä fi protestat. Apar-
fine d-voastre ca, In puterea art. 123 din Constitu/iune, sa-Mi
tragqi Unja de urmare ce guvernul Meu va avea a Tine.
Odatä cu intrarea armatelor rosiene pe teritoriul nostru, Majes-
tatea Sa Imperatorele Alexandru, unul din puternicii garan/i
ai existen/ei politice 0 ai drepturilor Romaniei, ne-a declarat
ca nu este In inten/iunile Sale, cä nu este in voila/a Sa, de
a lovi In aceste drepturi, de a atinge institu/iunile i guvernul
autonom al acestei Iäri. Ca semn de recunowerea
noastre politice 0 de asigurarea pacinicei func/ionäri a instituOu-
nilor noastre, Bucure§tii, capitala României, nu va fi ocupat de
trupele rosiene.
Pána ce d-voastre và ve0 rosti, gutrernul Meu, fa-Vá cu armata
imperiala, a observat 0 va observa o atitudine de rezervä, singura
ce este permisà puterii executive intiun Stat constitu/ional. Aceastà
Iinere In rezerva este desemnatà prin incheierea Censiliului
Mini§tri, dati i publicatä In ziva de 12 Aprilie.
Ministrul Meu và va supune toata coresponden/a, diplomatica
Iinutà de guvernul Meu cu cabinetele sträine in mijlocul ultimelor
evenimente.

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1877 CITVÀNTX111. 243

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,

Misiunea d-voastre in aceastä sesiune extraordinara este margi-

nita prin Inse0 imprejurarile dureroase in Tnijlocul carora patria
este Invaluita.
Activitatea d-voastre va avea mai cu deosebire a se ocupa
de situatiunea politica a tarii 0 a da guvernului Meu mijloacele tre-
buitoare pentru a putea face- fata greutätilor räsboiului, pentru a
apara drepturile 0 interesele României.
Astfel, domnii Mei, activitatea d-voastre fiind concentratä
asupra unicei trebuinte de astäzi: salvarea tärii 0 a institutiunilor
ei, am tot temeiul de a crede ea pe acest taram diviziuni de partide,
un i 0 sf4ieri din läuntru nu mai exista, Un apel de Infrätire ar fi
din parte-Mi chiar de prisos. Ffi ai aceleia0 tari, d-voastre nu
puteti avea 0 nu aveti, am ferma convictiune, cleat un singur
gänd, o singura vointa, un singur scop: binele mumei noastre a
tuturor, binele României.
Cat pentru Mine, domnilor Senatori 0 domnilor Deputati, fiti
siguri ca-Mi voiu face datoria. Din ziva de and am -pus piciorul
pe acest pamânt,. am devenit Roman. Din ziva de când M'am suit
-pe acest Tron, ilustrat prin atatia mari 0 glorio0 Domni, cuge-
tärile lor au devenit marea gändire a Domniei Mele: reinaltarea
României, implinirea misiunii sale la gurile Dunärii 0 mai presus
tie-toate, mentinerea drepturilor ei ab antiguo, apararea integri-
tatii hotarelor ei. i Intru Indeplinirea acestei, sfinte datorii, fie
bine incredintatä tara Mea ca, In capul junei 0 bravei noastre
armate, voiu 0i a plati cu persoana Mea.
Dumnezeu sa proteaga Romänia!
Dumnezeu sa binecuvânteze patrioticele d-voastre lucraril
CAROL.

Presedintele Consilmlui Ministrilor, Ministru de Interne si ad-interim la

PinanIe, I. C. Breltianu ; Ministrul Afacerilor Strilne, Mihail Kogillniceanu ;
Ministrul Agriculturii, Comertului si Lucririlor Publice, I. Docan, Ministrul
Cultelor si Instructiunii Publice, G. Clap ; Mmistrul Justipei, I. Cdrnpineanu ;
Ministru de Rizboiu, General Al. Gernat.
(M. 0., 1877, nr. 84, p. 2487-2488).

www.dacoromanica.ro
244 REGELE CAROL I

294.

Dommd la Adresa Camerii.

22 Aprilie/4 Mai 1877.

C. A. Rosetti, presedintele Adunirii Deputatilor, asigurA pe Domn de
sprijmul neconditionat al sdesilor natiunii. Domnul multumeste.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputa;i,

Dach luminatul 9i puternicul d-voastre sprijin este in tot timpul

trebuitor guvernului Meu, el devine de un prel mult mai mare
astAzi, and interesele cele mai sacre ale naIiunii aunt puse In
pericol.
Cunoa9teli cate sacrificii am Wilt in decurs de un an pentru
a he Iinea lute° deplinh neutralitate. Peste a9tepthrile noastre,
Romania se vede insh invaluitä inteun mare rhzboi 9.1 In toatä ora
suntem ameninIaIi a vedea chiar pämantul nogtru devenind teatrul
acestui rdzboi.
Fortele intrunite ale nqiunii singure pot, o sper, face fa-tä acestor
mari pericole.
ra mulIumesc dar de barbätescul räspuns ce aTi fame apelului
ce v'am adresat, in ziva cand v'am adunat imprejurul Tronului.
Acest räspuns unanim al d-voastre corespunde simIimintelor
naliunii, 9i. ca atare, el va da guvernului Meu forIa moralh, atat
de trebuitoare spre a putea ph9i cu pruden-p, dar 9i cu energie,
calea trash de d-voastre, aceea de a apara cu once sacrificiu hotarele,
drepturile 9i instituIiunile acestei Ihri.
VI mullumesc de bunele cuvinte ce in deosebi hni adresaIi.
FiIi incredinTati, domnilor Depute1i, ch voi 9ti a corespunde lucre-
derii ce naliunea a pus pe Mine ; ca Doran. al Rornanilor, in tot
timpul 9.1 in loath imprejurarea, voi lucra romane9te.
Doamna se asociaza la sincerele Mele mulpimiri pentru urärile
adresate Nouà de d-voastre.
Sä träiasch Romania!
SA trhiasch reprezentanIii ei!
(M. 0., 1877, nr. 92, p. 2704).

www.dacoromanica.ro
 APRILIE-MAI 1$77 CuvANTIRI 245

Donmul &titre Preqedintele Camerii.

24 Aprilie/6 Mai 1877.
Cu prilejul onomasticei M. S. Doamnei, Pre9edintele Adunarii Deputatilor
a flout urarile de rigoare, la care Domnul da raspunsul ce urmeazi.
Raspunsul cel mai nimerit la frumoasele cuvinte ce Ne-ati
rostit este de a retnnoi astäzi acea veche deviza latina: Tranquillus
..saevis in unais, adica In mijlocul valurilor i al furtunei stint liniptit,
rezemat pe itibirea i Increderea
(M. O., 1877, nr. 94, p. 2746).

Domnul la Adresa Senatului

25 Aprilie/7 Maiu 1877.
Dimitrie Bratianu, pre7edintele Senatului; arata ca maturul corp s hotiult
si aiba fata de imprejuratile externe o atitudine energica. Domnul, tu ris-
punsul sin, mentioneaza atacurile neprovocate ale Turcilor i indici, in caz
extrem, calea armelor pentru curmarea lor.

Donznilor Vice-preqeding,
Domnilor Senatori,
Primiçi expresiunea desavarpitei Mele recunoptinTe pentru con-
cursul energic ce-Mi promiteti n gravele Imprejurari de astäzi.
nici ca putea fi altfel din partea Senatului Romaniei! Au,
toii nu avem pi nu urmarim acelasi scop: mdntuirea patriei?
Domnilor Senatori, dela Mesajul Meu din 14 Aprilie lucrurile
s'au inasprit. Para sa fi dorit, fara sä fi provocat räsboiul ce a
izbucnit Intre puternicii noptri vecini, Tara a pi Inceput, despre partea
Dunarii, a se resinni de dureroasele lui efecte. Fara ca de pe tar-
murile noastre o singurä pupa' romaneasca sa se fi tras, orapele
satele noastre, pe jumatate pustii, Incep a fi devastate.
Comequl nostru internalional, chiar din susul Dunaiii, este
Cu desavarpire Ilimicit, &dui, In contra dreptului gintelor, moni-
toarele otomane intra In Insepi porturile noastre pi captureaza pi
chiar ard vasele, fárá privire catre pavilionul care poartä. Orape
.deschise ca Braila 9i mai ales Reni s'au bombardat. Olten In

www.dacoromanica.ro
246 REGELE CAROL I

care nu se gäseste un singur pluton din armata rus, a avut aceeasi

soarta; o noud ameninIare de bombardare s'a i fäcut. Pe la mai
multe puncte s'au i fäcut invaziuni de bande de Cerchezi si de
basbuzuci. Nu mai tärziu decät ieri, un corp de basbuzuci, trecând
Dunkea, a ars vasele aflate pe Jiu In portul bechet si a pustfit

Precum vedqi, domnilor Senatori, in contra hotäririi noastre

de a nu provoca, de a nu ataca, noi ne vedem provocqi i atacaft
PC insusi teritoriul nostru.
In faIa acestei atitudini agresive, totusi guvernul Meu nu va
päräsi calea prudentä, dar si energicä, care i s'a recomandat de
ambele Corpuri Legislative. Insa eu durere preVad cä nu ni se va
tinca seamä de modera-Ounea noastra.
In asemenea caz, vom fi siiçi a respinge forIa prin for-Va, cä'ci
mai Inainte de toate suntem datori cätre çarà a-i apara hotarele.
atunci, am convicOunea cà juna noastra armatä, luand povaIä
dela faptele strämosesti, prin vitejia sa va dovedi ca este demnh
urmase acelor ostiri române, care, secole intregi, au apärat civili-
zqiunea cretina la poilile Orientului.
Incá odatä, sunt fericit, i Ii reinnoesc recunostinIa Mea, vazánd
crt Senatul este hotarit a nu cruIa niciun sacrificiu, atunci cand
drepturile, interesele i demnitatea Romäniei vor fi puse In joc.
Träiascä Senatul!
Träiascä' naIiunea roman-a!
(M. O., 1877, nr. 94, p. 2744).

297.
InaIt Ordin de zi titre Amara.
10/22 Mai 1877.
Rom6nia declarl rlzboi Turciei, Cu acest prilej Capul ostirii se adre-
seaza ofiterilor si soldatilor romini arktindu-le ci onoarea Patriei st6 in sufle-
tul si bratele lor. Cu credurta in Dumnezeu, sá porneasa la luptI pentru a cu-
ceri independenta Tani.

suborneri, caporal' i soldati,

In momentele grave prin care trece -Ora .noasträ, Romania
Intreagä are ochii asupra voasträ; ea pune In voi toate spe-
ran-Ole sale.

www.dacoromanica.ro
MAI 1877 CUVANTIRI 247

In ora luptei ave-/i inaintea voastra faptele batranilor Weni

români; aduce-vi-va aminte a sunteli, urnia0i eroilor dela Racova
si dela CAlugäreni.
Drapelul sub care luptaIi este In mijlocul vostru ins60 imaginea
patriei. UrmaIi-1 dar vitejelte 0, când odatä laurii päcii vor rein,
verzi pe munlii §.1 ampiile Romaniei, Patria cu recuno§tin0 va
Inscrie numele bravilor ei aparätori pe frontispiciul edificiului
independenIei române.

°Neri, subotipri, caporali gi, solda;i,

Domnul vostru va urmAre9te cu mândrie. El in curând va fi
In mijlocul vostru, in friintea voasträ. Cauza ce vá este incredinIata
este o sfânt6 cauzä. Cu noi dar va fi Dumnezeu, cu noi va fi victoria.
Dat In Bucurwi, astäzi 10 Mai, anul 1877.
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3143).

298.
Domnul citre Primul 11Einistru.
10/22 Mai 1877.
La 9 Mai Corpurile Legmitoare proclamaserà independenta Rominiei. Pri-
mul ministru, T. C. BrAtianu, in numele Guvernului fehcita pe Domnul Ro-
Fnaniei, ctt acest prilej. Suveranul riispunde ea gi marile Puteri vor recunoagte
ci o Rominie independentà va constitui un element in plus pentru linigtea $kr-
murilor Dungrii.

Domnilor Miniqtri,
VA mulIumesc pentru indemanarea cu care aIi urmat impul-
siunii sin4imiintu1ui nalional in indeplinirea dorinIei celei mai
scumpe a 01'11 intregi.
Sper c6, cu concursul d-voastre §i Cu sprijinul nqiunii, acest
mare fapt va rämânea nwers In istoria noastra. Europa O marile
Puteri, care au arätat In totdeauna bun4voinfá. 9i solicitudine acestei
IAri, vor recunoWe, sunt sigur, in indeplinirea dorinTelor noastre
naSionale, manifestate lila de Divanul ad-hoc din 1857, un pas
mai mult fäcut spre a asigura In mod statornic lini§tea O pacea
pe -prmurile Dunärii.
(M. 0., 1877, rd. 106, p. 3144).

www.dacoromanica.ro
248 BROMA CAROL I

Domnul nitre Mitropolitul Moldovei.

10/22 Mai 1877.
Mitropolitul Moldovei, in numele Clerului, binecuvinteazi fapta domneasci
fi a natiunii intregi, declararea independentei. Domnul aratO el Biserica a
fost totdeauna alAturi cu natiunea In luptele acesteia din trecut fi al fi de
as tOdatà lau putea fi altfel.

Prea Slinfitilor
In zilele mari ale RomAniei, clerul a fost pururea aläturi
naliunea, sau, mai bine zicAnd, a fost insAsi naliunea.
Nu putea s'A fie altfel i astäzi, cAnd naliunea romAnà proclamrt
hotArirea sa de a trAi cu propria sa de a fi stapAnà desti-
nelor sale, de a fi de sine stätä'toare.
La voturile Corpurilor Legiuitoare, Biserica aduce binecuvAn-
-Carne sale. Cum sA nu credem in succesul cauzei noastre, cum sä'
ne indoim cà glasul poporului nu va fi i glasul lui Dumnezeu?
In numele na-punii primesc binecuvAntä'rile Prea SfinOilor
Voastre Í cu strigäm:
Sri traiascA RomAnia!
Sri trAiaseä. Biserica ei!
(M. 0., 1877, nr. 106, p. 3145).

Domnul entre delegatiunea Senatului.

10122 Mai 1877.
Vice-Prefedintele Senatului, D. Bratianu, insola de o numeroasO delegatie,
felicitO pe Domn in prima zi a independentei RomOmei. In rispunsul Siu
feful statului relevi contributia Senatului In ceasul hotiritor al proclarnärii
ruperii legAturilor cu Turcia exprima credinta in victoria hl:ala.

Domnilor Vice-prefedinli,
Domnilor Senatori,
CAnd parcurgem paginile istoriei noastre, noi vedem in mod
constant cA RornAnii datoresc conservarea lor mai ales unei
caracteristice a lor, aceea de a fi strAns uni0 in ora pericolului,
aceea de a nu avea decAt un cuget, decAt o inimA, decAt o voinVA,
cAnd se atinge de binele comun, de interesele Patriei.

www.dacoromanica.ro
MAI 1877 cuvANATu 249

Unanimitatea cu care Senatul a proclamat ruperea unor legáturi

care de mult îi fäcuserä timpul, care nu fäceau cleat a impiedica
România In calea sa de pace i de civilizapune, fäcand-o solidara'
Cu grqeli sträine i aträgand asupra pä'mântului nostru rele
calamitäli neprovocate de noi; aceastä unanimitate este o puter-
nia- dovadä cä viu este Intre d-voastre spiritul latranilor no9tri,
spiritul acelor mari strämo0, care in timpurile cele mai grele n'au
disperat niciodatä de soarta Romttniei.
Urmeze a trai intre noi aceSt spirit matur i mântuitor, urmeze
a se intemeia din mult In mai mult concordia intre to-%i fiii aceleia0
Täri 0 am ferma convinqiune cà, cu toate greutaIile ce ineä ne
Weaptä, vom ajunge la limanul dorit de toIi.
Si dar, in prevederea acestei zile mult a9teptate, acestor zile
frumoase, sä zicem cu
Sä träiascä România!
Sä träiascA Senatul României!
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3145-6).

301.
Domnul chin delegatiunea Adunirii Deputatilor.
10/22 Mai 1877.
In fruntea unei delega/iuni, de deputati, C. A. Rosetti, pre,edintele Camerii,
adreseazii cu prilejul independen$ei, cuvinte de InilTare Domnului, care
arati ca acest act e o verigl a trecutului nostru de hbertate si mAndlie, ci
neamul romAnesc 1-a dorit i el Europa va sprijini aceasti dreapti cucerire
a Romilniei.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Imi readuce0 aminte cuvintele ce, sunt acum unsprezece ani,
le-am rostit atunci, eänd pentru prima oarä am pus piciorul in
palatul naçiunii. Aceste cuvinte sunt scumpe inimii Mele ; ele au
fost povaIä Domniei Mele in tot irul de ani ce am parcurs im-
preunä.
astäzi, ea 0 la Zece Mai 1866, nu MA' caesc nici ca Mi-am
läsat familia, nici cä M'am despärIit de Tara nwerii Mele. Nu,
d-Ion DeputaIi, nu Mä cäesc c4 Mi-am fäcut din Romania iara
Mea, cä Mi-am fäcut din naliunea românä insa0 familia Mea.

www.dacoromanica.ro
250 REGELE CA.ROL I

Dimpotriva, astazi, dud cunosc mai bine frumuseIile acestei

destinele la care ea are drept de a aspira ; astäzi, and am
putut aprecia mai de aproape marile calitati ce disting poporul
roman, cu bucurie imi readuc aminee de ziva alegerii Mele de Domn,
de ziva in care am venit In mijlocul Romanilor, de ziva &and M'aIi
pus pe un Tron ce este ilustrat de atalia mari i gloriosi Domni,
apäratori ai independergei na-ponale i ai cresting-0'0i in faIa se-
milunii.
O singura umbra acoperia anii acum trecuIi; o singura umilire
exista pentruRomania i pentru Domnul ei; voiesc a vorbi de acele
legaminte eau definite si fara temei, care se numiau In Constanti-
nopol suzeranitate i pentru Bucuresti vasalitate.
Pentru inläturarea acestor legaminte, nepotrivite nici cu
nici cu interesele, nici chiar cu drepturile noastre ab antiguo,
pentru inlocuirea lor cu legamintele secolului al nouasprezecelea,
acele pe care State si popoare libere le incheie cu State 0 popoare
libere, au iucrat doua generatiuni de Romani i mai cu deosebire
dela o mie opt sute cineizeci si sapte incoace.
sunt In drept de a susIinea ca alegerea Mea, ca chemarea
Mea la gurile Dunarii tocmai dela sorgintele marelui fluviu, ca
insasi misiunea Domniei Mele n'a Insemnat decat emancip/area
Romaniei de aceste legaminte.
In mijlocul evenimentelor nedorite, neprovocate de noi, malta
Poarta a rupt singura aceste legaminte. Nu noi le vom restatornici!
Au nu d-voastre, au nu toate Corpurile Statului, au nu nqiunea
intreaga au proclamat, au declarat ca, prin ruperea acestor lega-
minte, Romania reintra In vechea sa independenVá, ca naIiune
ca Stat de sine statator, ca membru util, pacinic, civilizator,
in marea familie a Statelor europene?
Apartine "acum energiei si devotamentului tuturor fiilor acestei
apartine prudentei politice a Corpurilor Statului, apaqine
acum i Mie, aceasta afirmatiune, apaqine ravnei,
si neobositelor Mele staruirge, de a mijloci, de a ajunge, ca
noua stare politica a Romaniei sa primeasca o consacratiune euro-
peana.
Cand ne uitam la bunavointa, la malta solicitudine cu care
marile Puteri, cu care Augustii Monarhi au inconjurat toate sfor-
ârile de renastere, toate actele Noastre na/ionale, fie-ne

www.dacoromanica.ro
y41 1877 CuviirrrIRI 251

permis a spera, ba sà avem ferma credinfá, ca puternicul lor con-

curs nu va lipsi României nici in aceste momente supreme, ciind
ea nu reclam4 decat ceca ce-i revine ca popor demn de a fi liber,
oa Tará care n'a demeritat dela weptárile Europei, ca Stat care
are folla i inteligen/a de a Indeplini misiunea ce-i este tras á prin
pozi/iunea sa geografieä.
Aceasta sá o sperám, sá o credem, sá o voim i independerqa
României, departe de a fi o Ingrijire pentru pacea Europei, pentru
linistea Statelor vecine, am ferma convic/iune cá ea va fi nu, numai
o satisfac/iune datá trebuin/elor noastre naVonale, dar va Indestula
totdeodatä. 0 un mare interes european.
Inca °data, vá mul/umesc, domnilor Deputa/i, de bunele cuvinte
ce-Mi adresa/i In aceastá zi memorabilä si Doamna, asociindu-Se
la aceste muiçumiri, lmpreunä vä urána: Sá tráiasea Deputa/ii
României si, mai presus de noi tofi, sá träliascá România!
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3146-7).

302.
Domnul citre Pre§edintele Inalid Curti de Casatie.
10/22 Mai 1877,
Justitia rii, prin Prim-Presedintele Inaltei Curti de Casatie, Al. Cretulescu,
felicitá pe Domn de ziva Independentei Romimei. Domnul multumeste,
accentuand ci vocea dreptului* este allturea de puterea bratelor i de aldura
inimei rominesti in aceste

Domnule Prim Prefedinte,

In a unsprezecea aniversare a zilei scumpe inimii Mele, In care
Increderea naçiunii Má aduse pe Tronul gloriosilor ef Domni, sunt
fericit a asculta patrioticele si inIeleptele cuvinte, rostite in numele
magistraturii de prinaul magistrat al României.
Urárile d-voastre,, domnule Prim Fremlinte, Imi stint cu atát
mai scumpe, cu eat In noua pozipune ce este astäzi fácuta Orb.
Noastre prin puterea evenimentelor i prin patriotismul fiilor ei,
vocea neinvinsä a dreptului trebue 8à se unease& cu rásunetul arme-
lor, spre a afirma atät drepturile poporului romän la o via/à na/io-
nalä absolut independentà, cat si puternica lui voinfa de a le sus-
/inea 0 de a face ca ele sà fie pretutindeni recunoscute.

www.dacoromanica.ro
252 REGELE CAROL I

sigur, domnule Prim Prqedinte, at' tare 0 Anandru prin

Increderea naIiunii, tare prin braTul fiilor ei, tare prin con§tiinIa
responsabilitätii pe care am primit-o deodata cu misiunea de a lucra
la realizarea aspirqiunilor nalionale, nu voi cruia nimic din te ar
putea sa asigure triumful armelor noastre i recunoWerea Roma-
niei ca Stet absolut independent.
Am ferma speranIa ca marile Puteri vor gas ca este mai demna
de susTinerea lor i chiar mai conforma cu interesul lor o Romanie
avand con9tiinIa puterii i responsabilitaIii sale directe, decat un
Stat cu o pozi/iune rau definita' i fara responsabilitate nemijlocita
fará cu Europa.
Rugandu-va, domnule Prim Pre9edinte, sa fiçi pe lânga inaltul
Corp ce reprezentaTi 0 pe langa intreaga magistratura interpretul
muiçuminilor Doamnei 0 ale Mele pentru patrioticele urari ce
racut, voi zice impreuna cu d-voastre:
Tra..asca Romania!
(M. 0., 1877, nr. 106, p. 3147).

303.

Domnul cure Pre§edintele Inaltei Curti de Conturi

10122 Mai 1877.

De Zece Mai, Pre§edintele Inaltei Curçi de Conturi, Em. Gradi9teanu, feli-
cita pe Domn, care mulIumette.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Consilieri,
malta Curte de Conturi a impart4it In totdeauna cu cal-
dui% sentimentele patriotice care insufletesc astäzi Romania in-
tregita.
Ira mulIumesc pentru felicitärile ce-Mi exprimaIi i urez pros-
peritate acestei Inalte instituOuni, care este menita a avea sub scutul
ei gospodaria Statului roman 0 a veghea neadormit la regulate 0
onesta gestiune a banilor
(M. 0., 1877, nr. 106, p. 3148).

www.dacoromanica.ro
Defilarea gilrzil de onoare 1naint ea InipAratalid Alexandra al 11-lea al Rusiel FA M. S. Doninultii
Carol I, In fata palatului prineiar din Ilueureti
(8 Lillie 1877). ;71

www.dacoromanica.ro
IUNIE 11177 CUVANTXRI 253

305.
Domnul citre Studentii Universitari.
10122 Mai 1877.
La urarile calde pe care studentimea le face la deschiderea conflictului
cu Turcia In vederea independentei rominesti, Domnul rfispunde declarind el
voeste a llsa tinerimii o lark' fericiti si puternia.

Vä mulnimesc pentru patrioticul simnmant ce-Mi expriman, si

vad Cu o nespusä bucurie avântul junimii studioase in aceste so-
lemne evenimente. Voi lucra necurmat spre a lasa junimii acest sa-
cru patrimoniu: 0 Iarä fericitä care se desvoltä si se intäreste pe
calea päcii si a progresului.
(M. 0., 1877, nr. 108, p. 3195).

304.
Mesaj domnesc pentru inchiderea Senatului.
15/27 Iunie 1877.
Domnul strata Imprejuarile care au dus la proclamarea independentei
noastre si rostul jucat de Senat In clipa hotarirei dula 9 Mai.

Domnilor Senatori,
Alegerea si convocarea d-voastre in sesiune extraordinarà s'au
fäcut de urgenÇà in ajunul evenimentelor europene, care au izbuc-
nit la hotarele noastre si care in eurtind au ajuns a se desvolta in
insusi cuprinsul teritoriului nostru.
Patria noasträ a fost atrasa' in marele vartej ; Turcia, in loe de
a nnea sam'a de greaua noastra pozinune, de sforIarile noastre con-
stante, de sacrificiile ce un an intreg am fäcut spre a ne mennnea
neutri, ne-a tratat ca inimici pe toatä unja Dunärii, bombardând
orasele noastre deschise, arzAndu-ne satele, pustiind proprietänle
si avunile private si mäcelarind nevinovatele noastre poporanuni
rurale.
Consecvenn stärii de räzboiu, create de insäsi Turcia, d-voastre,
adeväran reprezentann ai voinIei si ai trebuinIelor nanonale, an
räspuns provocanunilor Inaltei Porn, proclamand ruperea legaturi-
lor Romäniei cu Imperiul Sultanilor.

www.dacoromanica.ro
254 REGELE CAROL I

Constatând imperioasa necesitate de a ne asigura viitorul, de a

feri Iara noastrA de solidaritatea faptelor si greselilor straine, de a fi
si noi un Stat de sine stätätor si raspunzator numai de actele noastre,
si contänd pe sentimentele de dreptate, pe binevoitorul sprijin
al Puterilor garante, d-voastre, in ziva de 9 Mai, aIi pro-
clamat independenIa completa a României. Nu v'aIi oprit in simpla
rostire a acestui mare vot nalional; d-voastre u%i. dat guvernului
Meu toate mijloacele, pentru ca insusi, cu arma In mana, sa poata
lucra ca acel vot sa devie o realitate. D-voastre aIii dat ministrilor
Mei un concurs patriotic si constant in satisfacerea trebuinIelor
Iärii.
Dei activitatea d-voastre a fost reclamatä si data Inteo sesiune
care One de douä luni acum implinite, guvernul Meu nu s'ar fi lipsit,
nici chiar acum, de cooperaIiunea d-voastre, mai mult decat oricând
necesar5. pentru Puterea executiv5. In vederea imprejurarilor excep-
Iionale In care ne aflärn ; suntem insa datori a Iinea seama si de ocu-
paTiunile si trebuh4ele d-voastre private. De aceea Ma despart
provizoriu de d-voastre, sigur fiind ea, la cea intál mare trebuin0
ce ar reclama consiliile si hotaririle d-voastre, nu veIi lipsi de a
raspunde indata la apelul Meu.
In aceastä certitudine, vä, exprim dar in numele Iärii recuno-
stinIa Mea pentru marile acte nalionale ce aIi sävärsit, pentru tre-
buinIele publice ce aIi indestulat, pentru concursul luminat ce
att dat guvernului Meu. Si zicându-va la revedere In timpuri mai
bune si mai linistite pentru iubita noastra Românie, In puterea
art. 95 din ConstituOune, declar inchisa sesiunea extraordinara a
Senatului.
CAROL

Preqedintele Consiliului de Ministri, Ministru de Interne si ad-interim la

Fix-mute, I, C. Briftianu ; Muustrul Afacerilor Straine, M. Kopilniceanu ; Mini-
strul Agriculturii, Comertului si Lucrarilor Publice, I. Docan; Mimstrul Cultelor
si Instructiunii Publice, G. Chita ; Ministrul Justrtiei, I. Ccimpineanu ; Mmistru
de Rizboi, General Al. Cornat.
(M. 0., 1877, nr. 135, p. 3861).

Un mesaj identic, Cu aceeasi data, a fost adresat Camerei Deputatilor la inchi-

derea sesiumi extraordinare.
(M. O., 1877, nr. 135, p. 3861-2).

www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1877 CUVANTXRI 255

306.
Cuvántare la Craiova.
28 Iuniel8 lulie 1877
Asistind la Impartirea premiilor de sfirsit de stn la scohle Craiovei, Domnul,
raspunzind prof. M. Fontanin, relevä prmcipiile ce stau la baza educatiei
Indeamna pe elevi O. le practice pentru a sluji cu folos Rominiei, cum au
fAcut strkbunii.

Domnilor Prolesori,
Domnilor Institutori,
Mä simt Cu deosebire fericit de ocaziunea ce Ni s'a dat a parti-
cipa, Impreunä cu Doamna, la aceastä, solemnä särbatoare.
incoronarea progresului tinerimii studioase, progres bazat pe
religiune, moralà i tiin/A, este totodatä o datorie pentru trecut, o
bucurie pentru prezent, o incurajare pentru viitor,
D-voastre, d-lor profesori i d-lor institutori, açi dus o nobilä
frumoasä luptä pentru instruc/iunea i educa/iunea tinerimii ce
vâ este incredin/atä.
Açi risipit nourii de intunerec prip raspandirea luminii 0 a veri-
tä/ii; a./i tras brazde roditoare In spirite i inteligen/e; a4i aruncat
semin/e de virtute, de patriotism, de românesti simOminte, In fra-
gedele inimi care n'asteptä deat cälduroasa Imbrä/isare a societ4ii
ca sà. 1-natureascà si sà produca fructe reale si salutare.
Constiin/a Implinirii acestei sacre datorii vä este cea mai dulce
recompensä.
Din partea Mea, precum i din partea Doamnei, primiçi sincerele
si inaltele Noastre mul/umiri.
Tar voi, tânärtt genera/iune, prquip sacrificiile ce face societa-
tea pentru educa/iunea voastrà, ostenelile i trudele ce îi dau ma-
gistrii vostri, inarmându-vä cu tiinça i virtutea; ele n'au alt scop
cleat a vä prepara o eale sigurä pe marea furtunoasà a vie/ii, un
drept mai mult la bunurile viitorului.
Viitorul este al vostru.
Nu uita/i insà ea, precum genera/iunile trecute i cea prezentä
au luptat cu sudori de sänge ca sá vä deschidä un drum, ca sä va
asigure o patrie, tot astfel, i inc4 i mai mult, sunte/i datori, la ran
dul vostru, a prepara viitorul celor care vä. urmeazä.

www.dacoromanica.ro
256 REGELE CAROL I

*coala este templul principiilor ; numai In viaIa practicä intrati

pe campul acIiunilor. Pentru a iesi triumfatori, vi se cere o munca
continua s'i neobosita, o ferma statornicie In voinrd, -un ideal pe care
trebue sa-1 aveTio pururea dinaintea voastra, pe care sä nu-1 pierdeTi
niciun moment din cugetarea voasträ: fericirea patriei, regenerarea
si marirea naIiunii.
Evenimente mari se petrec pe, orizontul României. Ele au fost
decretate prin voinIa lui Dumnezeu si pregatite prin munca s'i sta.-
ruinTa generaIiunilor trecute. InspiraTi-va la spectacolul märeI al
desfasurarii luptei naponale pentru viitor!
InvaIaIi a iubi si a urma exemplele frumoase ale marilor bärbai
pe care istoria ni-i arata plini de virt4 s'i de glorie! *i atunci, fi%i
siguri, Romania va träi in voi, si voi veTi avea o Romanie mare, pu-
ternica si fericitä.
Cat pentru Noi, va asiguram cà nu vom avea altä fericire mai
mare deck sa fim totdeauna gata a stimula talentele voastre, a
incuraja silinIele voastre, a recompensa meritele voastre.
(M. O., 1877, nr. 151, p. 4272).

807.

Malt Ordin de zi citre Regimentele de Dorobanti §i de Artilerie la

impirfirea celor zece drapele noi.
Poiana, 17/29 lulte 1877.
Cuvintele domnegti scot in evidenta valoarea simbolica a drapelului gi fac
apel la soldatii carora le aunt incredintate noile steaguri si le apere, ele repre-
zentand onoarea gi mandria Romamei.

Dandu-va drapelul corpului, va incredinIez onoarea Romaniei,

pe care o pun astfel sub scutul curajului, devotamentului si abne-
gqiunii voastre.
Pentru prima °ark' se prezinta solemna ocaziune de a primi dra-
pelul In preziva mergerii pe câmpul de onoare; cautaIi a-1 incununa
de o nemuritoare glorie.
Nu uitaiii niciodata ed drapelul este simbolul patriei ; cea mai
mare onoare pentru voi este de a v4 da viala pentru a-1 apara si a-1

www.dacoromanica.ro
 \V
..
. ,...
.. . ;;J,.
_

,
ltrse
r.,r 6 ..
O.

,; `.k. ,,.
;' -
, t - f+'
'1,-;;Irt <r ,. -
.

....-
?
i g.n,
r
,r4, k riQ''''...'iL.,
4 0 li -.1
r
iire'
v
-

a Tr .,
,

.
--
-.IN im 141*".!...r

-
-
'

M. S. Donnial Carol 1 trecibid Dulairea la Nieopole (1877).

www.dacoromanica.ro
AUGLIST-SEPTEMVRIli 1877 CUyANTIRI 257

Ostra in mainile voastre, facandu-I pururea s'a falfae peste toate

obstacolele ce va invinge vitejia voasträ.
Dat in marele cartier general Poiana, la 17 Iulie 1877.
Trupele au easpuns: Traiasci M. S. Domnul; Ura I * Domnul a adiugat:
Traiasca armata romana!»
(M. 0., 1877, nr. 163, p. 4556).

308.
Inalt Ordin de zi catre armati.
Corabia, 20 August/1 Septemvrie 1877.
Se di ordin de lupti pentru dmcolo de Dunire, in Bulgaria. Domnul mo-
tiveazA aceastä dispozrtie i 1ndeamni ostirea sà dea proba de disciplini i bir-
bi-lie in luptele ce se deschxd pentru lege si libertate.

Ofteni,
A trecut anul de cand lupta de peste Dunare intre Turci qi cre-
7tini pune in primejdie hotarele noastre.
Pentru a le apara, rara a fäcut apel la voi. La glasul ei, v'a/i pa-
rasit caminele, Cu avantul oamenilor care au conqtiinfá ca dela de-
votamentul lor atarna fiirr/a Statului roman.
Pe cat timp otirile operau in departare qi noi nu eram amenin-
-/a/i decat de nävalirile unor cete de jefuitori, ne puteam nu-
mai in apararea Varmurilor. Acum insa razboiul se apropie de hota-
Tele noastre i daca Turcii ar fi invingatori, este invederat ea ar
váli cu to/ii asupra %ârii, aducand cu danqii macelul, pradarea
pustiirea.
In aceasta pozi/iune, ca sà scapam /ara de salbaticiile navalito-
rilor, este de datoria noastra a merge sa-i combatem pe chiar tara-
mul lor.
Osta§i romani! Voi tii cat de mult a suferit patria voastra, in
timp de peste 200 de ani, In care vi se rapisera mijloacele de a mai
apara barbatqte, pe campurile de batae, drepturile ei.
Astazi ave/i ocaziunea de a arata din nou vitejia voastra,
Europa intreaga sta cu ochii spre voi.
inainte dar, cu inima romaneasca, i lumea sà ne judece dupa
faptele noastre!
Reincepem astazi luptele glorioase ale strabunilor, alaturi cu
numeroasele i bravele armate ale uneia din cele dintai Puteri din

www.dacoromanica.ro
258 RE GELB CAROL I

lume. Armata romana, dei mica, se va distinge, sunt sigur, prin bra-
vura si disciplina ei. Ea va reda astfel Romaniei rangul ce a avut alt4
data si care i se cuvine intre naçiunile europene.
Aceasta este i credinIa Augustului Imperator a tuturor Rusii-
lor. De aceea, nu numai Romanii vor lupta alaturi cu Rusii, pe acelas
camp i pentru acelas scop, dar ina comanda superioarä a ambelor
armate dela Plevna lini este incredinotä Mie.
Aceasta este o onoare care se resfrange asupra %Aril, asupra
voasträ.
FaceIi dar sa falfae din nou cu glorie drapelul romanesc pe cam-
pul de bätaie, unde strämosii vostri au fost secoli intregi aparatorii
legii i ai
Inainte dar, Ostasi romani, inainte cu bärbaIie, sf in curand
ye-0 intoarce in familiile voastre, in Iara voastra, libera prin voi in-
Ova, acoperiti de aplauzele Intregii
Dat in cartierul Nostru Domnesc din Corabia, 20 August 1877.
CAROL
(M. O., 1877, nr. 194, p. 5247).

309.
Manifest ciitre tarsi.
Poradtm, 27 August18 Septemvrie 1877.
Intrind In lupte pe cimpiile Bulgariei, Domnul Indreapti spreIarà aceasti
chemare de molnlizare a constuntelor. Aratk temeiurile care au Impins pe
Romini la razboi i rosturile de viitor ale Statului roman independent la gurile
DunArii.

CAROL I,
Prin graçia lui Dumnezeu i voinia nalionalä, Domn al Roma-
nilor.
La toti de PO i viitori, sanatate.
Romani,
Dupa doua secole de slabiciune si de injosire naponalä, voi astäzi
açi reluat arma in mana.
Ostirile Iärii au trecut Dunarea!
Punandu-MA In fruntea apäratorilor drepturilor si independen-
Çei patriei, simt trebuinp a-Mi impä'rtasi cugetärile i speranIele cu
naIiunea care Mi-a incredinIat destinärile sale,

www.dacoromanica.ro
 'V

V.

M. S. D011111111 Carol I la Poradim (1877).

www.dacoromanica.ro
 -
- -
-

-1
V51' Z.
. .
.t.01
. .,

31. S. Dommd Carol I, Comandant Suprem al armatelor asediatoare la Plevint, en Matta situ major.

www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1877 CUVANTIRI 259

Intrand in Bulgaria, noi intram in partea activa a unui razboi

pe care nu 1-am dorit, nu 1-am provocat, pe care cu to/ii am cercat
sä-1 delaturam, dar pe care, odata fiind nevoi/i a-1 primi, vom 01
a-1 purta cu curajul si statornicia unui popor care are constiin/a
drepturilor sale, care are virtutea de a le sus/inea.
Incä de pe când au Inceput nein/elegerile politice intre Impe-
riul Rusiei s'i intre Poarta Otomana, neimelegeri care 'Ana in sfärsit
aveau sa provoace in Orient räzboiul de fa/ä, ingrijindu-ne de com-
plica/iunile si nenorocirile ce cearta intre puternicii nostri vecini
avea sä aducä. asupra /aril noastre, si Guvern si Camere am staruit
pe langa toate marile Puteri europene ca ele a afle mijlocul de a
chezasui Romaniei, pe timpul marelui conflict, drepturile unei bine-
facatoare neutralita/i, pe -care tot ele ni le asigurasera In timpul
pacii.
Din nenorocire, staruimele noastre au rämas zadarnicite. Marile
Puteri nu s'au crezut in pozi/iune de a ne feri dansele de pericolele
unui räzboi, pe care noi singuri Inca mai pu/in il puteam depärta
dela hotarele noastre.
Cu toatä prudema ce guvern si na/iune am aratat in aceste
Ingrijitoare imprejurari, si aceasta numai si numai ca doar am putea
a ne feri de a fi inväluip in conflictul orietal, Poarta nu a voit sa lie
seamä de greutalile pozi/iunii Romaniei, si intaile ei loviri au fost
Indreptate in contra noasträ.
Ea a bombardat orasele noastre deschise, a fä cut goana vaselor
noastre de comer/ Oa inlauntrul porturilor noastre, si spre a le
desfiin/a cu mai mare in/eala', a intrebuimat panâ si petroleul; ea
astfel a nimicnicit comer/u1 nostru maritim s'i fluvial. Satele noastre,
holdele si averea popora/iunilor noastre dunarene au fost date prada
basbuzucilor si Cerchezilor ; sute de oameni nevinova/i s'i near-
naa/i au fost parte lua/i in robie, parte ucisi si mutila/i; in fine, un
razboi de cruzime si de barbarie s'a intins asupra Iarmurilor noastre
dela Calafat pAna la Marea Neagrä.
In fa/a acestei dureroase stäri de lucruri, Corpurile noastre Le-
giuitoare s'au rostit in unicul mod potrivit cu demnitatea, cu drep-
turile si Cu interesele -WI Am rupt vechile legaturile Au definite
cu malta Poartä, am proclamat independen/a absoluta a Romaniei
si la lovirile ce ni se adresau in mod neleal s'i barbar, am raspuns
printeo franca declarare de razboi.

www.dacoromanica.ro
 260 REGELR CAROL

Au trecut de atunci mai mult de trei luni. Doritori de a cruta

Tara cat se va putea mai mult de relele razboiului, am cautat in
tot acest interval de timp a ne tinea In defensiva, a ne margini
numai In a apara hotarele noastre, cu toate cá devastatiunile
cruzimile dealungul Dunärii din zi in zi au luat proportiuni mai
intinse.
Toate le rabdam, fiindca speram ca razboiul izbucnit intre Rusia
Turcia va ajunge la un curand sfar0t, fiindca credeam ea mode-
ratiunea aratata de noi ne va crea titluri precumpanitoare la regu-
'area conditiunilor päcii de catre marile Puteri europene.
Din nenorocire !ma, razboiul de dincolo de Dunare se prelungwe
peste Weptare ; acest razboi capatä din partea Musulmanilor un
caracter din ce In ce mai inverpnat i mai fanatic in contra cre0i-
nilor ; qi inteacest timp soarta Romaniei din zi in zi se ingsprelte
mai mult.
Daca Europa intreaga, din cauza razboiului, sufere stagnatiune
mai in toate ramurile activitatii sale economice, apoi mai cu dina-
-dinsul Romania incearca toate anevointele acestui räzboi, caci pu-
tem zice ca, prin pozitiunea noastr4 geografica, noi ii i purtam
mai toate sarcinele. De aceea, pe nimeni efectele dezastroase ale
luptei nu ating mai mult decat pe -tam noastrd.
a§a chiar, stand cu arma la brat, pe cand numai otírile im-
-periale ruse ar continua a sustinea lupta sangeroasa, nu este mai
putin adevarat ca tot pamantul nostru ar suferi mai mult, fie Irk
avutia publica, fie In avirtia particularä.
Cu cat aceastä stare de lucruri ar deveni mai infricoata, cand
armatele turce0i s'ar vedea In lesnicioasa pozitinne de a Ina ofen-
siva 0 de a transforma teatrul räzboiului In insiq cuprinsul hotare-
lor noastreP
Este dar de datoria noastra de a pune toate sfortarile noastre
spre a impiedica o asemenea groaznica eventualitate.
Expu0 a pierde prin pasivitatea noastra chiar 9i ceea ce mai
posedäm, neavand nicio garantie ea Turcia ar face o deosebire intre
räzboiul defensiv i intre razboiul ofensiv, datori a coopera pe Iângà
armatele imperiale ruse, pentru ca cu once pret sà gräbim finitul
acestui razboi, actiunea ne este reclamatä de imprejuräri, dictatä
de interesele noastre nationale i economice, imperios impusa de
instq simtimantul de conservatiune.

www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1377 CIJVANTIRI 261

Romc2ni,

Aceasta dura extremitate, iar nu ambiriunea personaltt, nu

pofta de glorie sau de cuceriri, ne scoate din poziriunea defensiva.
Bulgaria este pustiita; poporariunile ei cre0ine sunt date prada
cruzimii oardelor nedisciplinate ale Asiei; razboiul de extermina-
riune este declarat la tot ce poarta numele de creoin. Nti avem
dar niciun temei de a crede ea, mulrumita pasivitarii noastre
egoiste, o soarta mai buna ar aoepta pe Romania, cand succese
statornice ar pune armatele turceoi In putere de a calca päinân-
tul romanesc.
Intru cat timp vor sta in picioare cetarile turce0i dela Adakale
OM' la Ma' cin, pastrate nu spre a Impiedica treceri de armate
traine, nu spre a rinea piept altor cetari inimice, ci numai spre a
bombarda ora§ele noastre deschise, spre a nimicnici comer-rul nos-
tru internarional 0 local de pe marele nostru fluviu; intru cat timp
regim de umanitate 0 de legalitate nu va fi stabilit In Bulgaria ;
pana &and drepturile 0 demnitatea omului nu vor fi asigurate §i
,ere0inilor din Turcia, Romania nu poate, nu are drept a se ti In
pace, a se crede feria de prezente 0 de viitoare catastrofe. La inla-
turarea acestor rele, care o ameniap in toat4 ziva, in toatä.' ocaziunea,
la statornicirea in vecina Bulgarie a unei stari de lucruri reclamata
de justi-ria 0 civilizariunea moderna', are dar §i Romania datoria de
a contribui, pe cat Ii comporta for-rele 0 mijloacele ei. Aceasta i se
impune de trecutul ei glorios, de interesele cele mai sacre ale prezen-
tului, de asigurarea viitorului sau.
*i apoi, au noi Romanii nu suntem cre0ini? Au interesele Orien-
tului nu ne privesc 0 pe noi? Au in marea chestiune a emancipfirii
.cre§tinilor rasariteni n'avem 0 noi dreptul 0 datoria de a zice
un cuvant, de a da un concurs, de a coopera la o mantuitoare
solu-riune? Numai meschinul egoism, numai oarba pasivitate tre-
bue sa fie politica nariunii noastre? Dar izolandu-ne din marea
lupta, dar nedand sprijin acelora ce se bat pentru o cauza de
umanitate 0 de dreptate, oare Romania, prin insa0 aceasta, III
ora pericolului nu se desbraca de dreptul de a reclama concursul
altora? Trebui-va ca pururea sa ne razimam pe umerele altora
.0 niciodata sa contain pe propriile noastre forre, pe propria
noastra vitalitate?

www.dacoromanica.ro
262 REGELE CAROL I

Romdni,

Dupa staruinTele a trei generqiuni, dupa suferinIele 0 sacrifi-

ciile parintilor noWi 0 mulIumita generoasei protec/iuni a marilor
Puteri europene, Statul roman s'a format. A sosit acum timpul ca
acest Stat sa dovedeasca 0 el Europei, prin energia 0 abnegqiunea
-tuturor claselor societalii sale, si mai ales prin braTul fiilor sal., ea
Romania are vitalitate, ed ea are forTe proprii ale sale, ea ea are
conoiima misiunii sale la gurile Dunarii, ca are barbalia de a o pu-
tea implini!
Puterile europene crwine au avut destule ocaziuni de a aprecia
ca Rornanii §tiu a cumpani aspirqiunile lor In marginile prudenIei
politice. Acum, prin participarea armatei noastre la razboi, prin va-
barca i disciplina ei, a venit momentul sh le dovedira ca Romania
este 0 poate fi si un element inteligent 0 solid spre a contribui la
Intemeierea ordinei 0 a stabilitatei in Orient. Toate aceste conside-
ratiuni de mare valoare sunt atâtea datorii pentru na-Pnea masted
ca. 0 noi sa intram In lupta, ca i noi sä punem umärul, ea 0 noi sa
lucrain Irnpreuna la curmarea unui razboi care, cu cat se va prelungi,
Cu atilt mai mult va seca forIele noastre morale 0 materiale.
Deci, pentru apropiata dobandire a pacii mult dorite, pentru
Intemeierea solidá a drepturilor noastre de natiune libera 0 de sine
stAtatoare, pentru intärirea stinaei §i increderii catre noi a nqiuni-
lor straine, invocand numele marilor noWi Domni eroi, °data ener-
gicii aparatori ai cre§tinismului in Orient, luand exemplu dela batra-
nele noastre ooiri, care in timpurile de glorie au preumblat trium-
fätoare drapelele romane dela Marea Neagra pana la Värmurile Marei
Baltice, noi am trecut Dunarea!
Invocand pe Dumnezeu, in mana caruia este soarta bataliilor,
batrani 0 tineri, o§teni ai Romaniei, noi §tim ce naOunea weapta
dela bra-01 nostru. Domn, ofileri si soldqi, noi ne vom face datoria.

Romdni,

Alaturi cu drapelul Augustului Imperator al Rusiilor, pe care

sta. scris: # Emanciparea popoarelor cre§tine din Orient #, sa inaliam
0 noi drapelul nostru, care poarta senmul de viala de sine statatoare,
semnul de independen0 al Statului roman.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
122S1 IstL5nir CIO
144.19 riap pinvsy
'
- . ,
° 11 r. -
°, o
4.4,
4-
..
' J '-'. ''..) -
-..t ... ,_,Lz
:. ,,
v.
.. r ,i ',.
, i
no.
S' '
t
SEPTEMVRIE 1877 CUVANTXRI 263

Iubirea cu care ve/i. iusIinea i Imbärbäta pe fraIii i fiii vomi,

care au trecut Dunärea spre a afirma vitalitatea iJolla României,
va inzeci avântul i valoarea lor.
Cu deplinä dar Incredere In concursul unanim i necurmat al
tuturor claselor natiunii i in convingerea cä và veti indeplini to-0,
Cu sfinIenie, dela mic pänà la mare, 0 in once imprejurare, datoriile
voastre cätre patrie, noi inträm fäli§ In luptä, indlIând vechiul stri-
gät cu care mai ales au invins pàrinii vo§tri:
Inainte cu Dumnezeu, pentru lara noasträ, pentru legea
noastra
Dat In cartierul Nostru Domnesc, la Poradim, la 27 August
1877.
CAROL
Presedintele Consiliului de Mmistri, Ministru de Interne ji ad-interim la
Rizboi, I. C. Brättanu ; Ministrul Afacerilor Sträine, Mihail Kogeilniceanu ;
nistrul Agriculturii, Comertului i Lucrarilor publice, P. S. Aurelian; Ministrul
Cultelor i Instructiunii Publice, G. Chtfu; Ministrul Justitiei i ad-interim la
Finante, I. Cdmpineanu.
(M. 0., 1877, nr. 195, p. 5263-5265).

310.

Inalt Ordin de zi &aim invingitorii dela Grivita.

Poradim, 5/17 Septenwrie 1877.
Domnul arati semnificapa biruinVI rominesti dela Grivita ji preasläveste
pe cei care au castigat-o.

Ostafi,
In bätälia dela 30 August, ca §i in luptele care au precedat §i
urmat aceastà memorabilä zi, voi açi dovedit cä virtu-01e sträbune
n'au pierit din rändurile wenilor romäni. Sub focul cel mai viu
al inamicului Infruntat moartea ca bärbälie, ai luat o redutä,
un drapel i trei tunuri. Tara vá va fi recunoscätoare de devota-
mentul, de abnegqiunea voasträ, iar Eu, ca Domnul i Coman-
dantul vostru, sunt mândru de voi i vä. mulIumesc. Dei am avut
simIitoare pierden, de§i depläng impreunä cu voi pe bravii camarazi
cäzuti pe câmpul de onoare, dar sängele värsat nu va fi In zadar:
dinteinsul va rodi märirea i independenIa patriei.

www.dacoromanica.ro
264 REGELE CAROL I

Dat in Domnescul Nostru cartier general al Armatei de Occident,

la Poradim, 5 Septemvrie 1877.
CAROL
(M. 0., 1877, nr. 205, p. 5409).

Inalt Ordin de zi dare armatit.

Poradim, 5/17 Septenwrie, 1877.
Domnul aduce la cunogtinta ostirh cg. reg. 14 de dorobanti yi bat. 2 de
válnAtori, cu 3 bat. rusesti, au cucerit Grivita. Se aratik destinatia trofeelor.
Ostafi,
In ziva de 30 August virtutea noastra a incununat cu victorie
steagurile romane. Regimentul 14 de doroba0 si batalionul 2 de
vanatori, impreuna cu trei batalioane din glorioasa armata impe-
.rialä rusa, au luat din mail-tile inamicului reduta ce el apara cu
atata inversunare, si un drapel si trei tunuri au fost cucerite de
trupele noastre.
Aceste trofee, Eu ordon a se trimite In Capitala Iärii si a se
pästra acolo ca o vecinicä dovada a vitejiei armatei romane. Dra-
pelul se va aseza deocamdata in arsenal, pana se va hotari definitiv
locul unde are sa se pastreze.
kid tunurile luate dela vrajmasi, doua se vor aseza la ambele
parIi ale statuiei lui Mihai Viteazul. Umbra marea%à a gloriosului
Domn va vedea astfel ca ostenii romani au ramas 'Ana astazi fii
al eroilor dela Calugareni.
Cel de al treilea tun se va aseza inaintea marelui corp de garda
tlela Palatul Domnesc, pentru a fi pururea un glorios exemplu de
imitat pentru brava Roasted armatä.
Dat in Domnescul Nostru cartier general al armatei de Occident,
In Poradim, la 5 Septemvrie 1877.
CAROL
. (M. 0., 1877, nr. 205, p. 5407).

Domnul &aka °stall, dupi luarea Rahovei.

12124 Noemvrie 1877.
Domnul inscrie in fata oltirii o noua biruint1 a armelor rominelti: Rahova ;
se va creia o medalie 4 Apiratorii Independentii Rominiei* care va reaming
2ilele de mallare ale vitejiei rominetti dm 1877.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1877 CUVANTXRI 265

Vitejia armatei noastre a avut o nou5 izbAndä de mare impor-

tan-p. Luarea Rahovei va fi inscrisä cu litere nwerse in analele
noastre, alAturi de luarea redutei Grivia. Dea Dumnezeu ca Inca
prin alte fapte strdlucite bravura wenilor români sà rämin5
deapururea neuitatä. Açi vArsat i sunteIi inch' gata a vhrsa stmgele
vostru pentru independerga scumpei noastre çàri. Spre amintirea
implinirii sfintei voastre datorii, voi institui o medalie pe care va
fi scris: Aparatorii independenIei României ». Sá unim acum
puternic vocea noasträ in faIa vrajma0lor no§tri seculari §i, sub
bubuitul tunurilor, sfi strigam: Traiasc5 România de sine statk-
toare!
(Regale Carol I, Cut,. scris., II, p. 113-4).

31.3.

Inalt Ordin de zi cure armata romini.

Poradim, 15/27 Noemyrie 1877,
Domnul instiinteaza armata decorat ca Virtutea Militara * pe Ta-
rul Rusiei care a participat la luptele i victoriile rominegti din Bulgaria.

Ostafi,
La intAia zi in care voi açi dat piept cu dupnanul, Majestatea
Sa impäratul tuturor Rusiilor a putut vedea Insu0 voinicia voastr5 ;
laudele ce v'a fäcut Augustul Suveran sunt pentru voi o cununà
tot atat de scumpä ca §i dafinii ce. a-0 cules. De atunci, Majestatea
Sa Imperialä n'a contenit a vfi da cele mai prelioase semne de
inalta i binevoitoarea Sa solicitudine, fäcându-vä cea mai insem-
natá cinste ce un Monarh poate face vitejiei unor weni, aceea de
a sta fa-0 0 de a imp5rt40 cu dân0i pericolele câmpului de onoare.
Armata romanà va p4stra pururea in analele sale amintirea
datelor de 27, 28, 29, 30 i 31 August, când steagurile ei au intrat
in foc sub ochii lui Alexandru II, precum §i a zilei de 27 Octomvrie,
In care Suveranul §i Capul suprem al puternicei armate imperiale,
cu care suntem aliai, a inspectat pozipunile noastre sub focul
inamicului i, in fortul care poartä Augustul sau nume, a infruntat
gloanIele ca un viteaz i mArinimos soldat.
Majestatea Sa Imparatul Rusiei a binevoit a primi din mtlinile
Mele medalia Virtutea Militará ».

www.dacoromanica.ro
 266 REGELE CAROL I

Semnul nostru de vitejie pe pieptul Augustului Monarh va fi

o vepica falä pentru o§tirea româneasca, un indemn 9.1 o imbarbä-
tare pentru dansa la noi izbande i mai stralucite.
Eu aduc cu mandrie acest fapt la cuno§tinIa voasträ §.1 ordon
ca prezentul Ordin de zi sa fie cetit in toate companiile, escadroanele
bateriile.
Dat In Domnescul Nostru cartier general al armatei de impre-
surare a Plevnei, Poradim, 15 Noemvrie 1877.
CAROL
(M. 0., 1877, nr. 27, p. 869).

314.

Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

Poradim, 15/27 Noemvrie 1877.
Domnul recapituleazi fazele inscrise n istoria noastri dela declararea
Independentei pina la zi. Intre acestea lumineaz1 biruintele i sacrificiile de la
GriviIa i Rahova. Cere Parlamentului intocmirea unei legi pentru ocrotirea
vAduvelor i orfanilor de razboi. ExprimI nadejdea ci i in viitor Camera si Se-
natul vor fi la inAltimea mismnii lar ca si in trecutul apropiat.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
In faIa räzboiului ce ne-a fost facut malta Poartä, d-voastre,
In sesiunea din Aprilie, ai declarat rupte legämintele noastre cu
Imperiul Otoman, ai rostit sus §i tare cä de acurn inainte ;ara
noasträ este de sine statatoare !
IndependenTa Romaniei, proclamata de d-voastre,
no§tri au afirmat-o pe campurile de bataie din Bulgaria.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Luptele sangeroase dela Plevna fäcusera din acest punct cheia
operaliunilor militare dela Dunare. Acolo era stramutata i linia
noasträ de aparar; acolo, la locul de pericol, instinctul de conser-
vare ne impunea datoria ca sä alergam ; 9.1 dar, in capul junei noastre
armate, am trecut Dunarea!

www.dacoromanica.ro
 Pl. XIV.

'ta

.r
'o,
aü.
\-7 4.7

. .
i

3I. S. Donmul Carol I, Comandant Suprem al armatelor romano-ruse,

In imprejurimile Plevnei.

www.dacoromanica.ro
 Pl. XV.

M. S. Domind Carol I in Campania dela 1S77-7S.

www.dacoromanica.ro
 Pl. XVI.

N. S. 1)onau11 Carol I la Plevna

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1877 CUVANTARI 267

Cum Wile roman° 0.-au fäcut datoria pe campul de Waits,

o §tie tara, o spun vitejfi 0 puternicii no§tri aliqi, o recunosc in00
dupaanii nowi! Soldatii no§tri n'au desmintit nobilul sange ce
curge in vinele lor.
Ei, prin vitejia lor, au imbogAtit analele noastre militare, inscriind
pe paginile acestora numele luptelor dela Rahova 0 dela Grivita,
aläturea cu numcle glorioaselor bätälii dela Racova 0 dela CAW-
gäreni.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Noi am avut multe 0 scumpe pierden. Eroii care cu sangele ion
au dat botezul drapelelor romane, care cu viata lor au asigurat
viata Romaniei, lasa un nume neuitat in inimile noastre, un nume
scris Cu litere ne§terse in istoria renwerii noastre nationale.
Este de datoria Corpurilor Legiuitoare de a se ocupa cu facerea
unei anume legi, care sä. asigure soarta vkluvelor §i a orfanilor
acelora care s'au luptat i au murit pentru iara lor.
Sunt sigur a d-voastre veIi pune onoarea d-voastre, ve-ti pune
inima d-voastre pentru a vota färä intarziere o lege demnä de
d-voastre, demnä de acei ce au cazut vitejeqte!

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
Lupta Cu armatele otomane nu este precurmata! Succesele
trecute reclamä succese viitoare. Aceasta insä0 ne aratä c5. Domn,
ofiteri 9i soldaIi, trebue sä stäm 'ilia pe campul de onoare. Numai
aceastä imperioasä datorie M'a impiedicat a indeplini o altä datorie
scumpa pentru mine, aceea de a Ma afla in mijlocul d-voastre,
aceea de a va adresa din viu grai salutarea de bunävenire la ince-
putul activit4ii d-voastre legislative.
Plevna cäzutä, sä sperAm cu toIii cá din ruinele ei va rrisari
mult iubita pace; sä avem credinça eh' tot din aceste sangeroase
ruine se va reinälta 0 independenta României, recunoscutä de in-
treaga Europä!
Da, d-Ion, mulIumitä patrioticelor d-voastre voturi, mulIumitä
vitejiei soldaIilor noori 0 sangelui värsat pentru o nobilä' cauzä,

www.dacoromanica.ro
268 REGELR CAROL I

am ferma convicpune, 0 o aveli i d-voastre, ca marile Puteri

garante sunt astazi deplin incredinIate ca Romania are vitalitate,
ca ngiunea noastra are nu numai con§tiinTa misiunfi sale la Dunarea-
de jos, dar 0 perseverenIa pentru a o implini i barbaIia pentru a o
apära cu arma in manä.
Timpul tutelei straine, timpul vasalitaIii a trecut, dar 0 Roma-
nia este 0 va 0i a fi o Iara libera, o Iara de sine statatoare !
Domnilor Senatori,
,Domnilor Deputa#,
Pan& la intoarcerea Mea in Iara in mijlocul d-voastre,
Mei vor supune maturelor i patrioticelor d-voastre chibzuiri deosebite
proiecte de legi, cerute de trebuinIele Iarii in general, de'trebuinIele
armatei in special.
Sunt patruns de ferma credinIa ea, in mijlocul gravelor i solem-
nelor imprejuräri in care ne aflam, d-voastre veli0i a Ira Iinea la
inalpmea misiunii ce v'a incredinIat naIiunea, velivti a va arata
ctea ce. pururea in momentele mari ale istoriei noastre au fost
pàrinlii d-voastre, veTi fi Romani, steal's unili intr'un singur end,
inteo singura binele, independen/a i marirea iubitei
noastre patrii.
Si dar, de pe campul de luptä, va trimit Domneasca Mea salutare
urare: Dumnezeu sa binecuvinteze patrioticele i luminatele
d-voastre lucrari legislative.
CAROL
Presedintele Consilmlut Minitrilor, Ministru de Interne si ad-interim la
Rilzboi, I. C. BrcIttanu ; Ministru de Extern's, M. Kogalruceanu ; Mimstrul Cul-
telor si Instruetimiii Publice, G. Chip ; Ministrul Finantelor, I. Ceimpineanu ;
Ministrul Justitiei, E. Stiltescu ; Ministrul Agriculturii, Comertului i Luefarilor
Publice, P. S. Aurelian.
(M. 0., 1877, nr. 256, p. 6455-6).
315.
malt Ordin de zi cfitre trupele imperiale ale armatei de impresu-
rarea Plevnei.
Poradim, 1113 Decemvrie 1877.
Dupit dejun, Domnul dispune s'a se el-teasel de Principele Iraeritinski,
fostul sef de s-tat major al Sim, Inaltul ordin de zi, prin care M. S. Ii ia ramas bun
dela trupele ruse, cari I-au fost subordonate in vederea cuceririi Plevnei.

www.dacoromanica.ro
DECEMVAIE 1877 CUVANTIRI 269

PerseverenIa i eroicele voastre silinte au fost incununate de

izbändä. Plevna, aceastä poziOune din care inamicul credea a fi
fAcut o cetate neinvinsä de unde va putea opri mersul victorios al
armatelor Majestätii Sale Tarului, Plevna, care a costat falangelor
crestine atata sänge generos, a cäzut.
Tinta pentru care fusese constituitä armata de impresurare, a
cärei comandä Majestatea Sa Impäratul Mi-a fäcut onoarea a Mi-o
oferi, fiind atinsä, Eu vin, prin prezentql ordin de zi, a lua ziva
bunä dela frumoasele trupe imperiale ce am comandat, impreunà
Cu trupele Mele române, si a mulIumi tuturor gradelor, dela General
'Ana la soldat, pentru concursul ce Mi-au dat, pentru devotamentul
simpatic cu care fiecare M'a secondat.
Ai combätut sub ochii Augustului vostru Impärat i cavaleres-
cului vostru comandant-sef A. S. I. Marcie Duce Nicolae, care au
väzut eroismul ce aIi destäsurat ; nu mai este darä trebuinIä de a vä
face Eu laude.
Exemplu de vitejie i de cele mai inalte calit4i militare pentru
tinerele Mele trupe romäne care au fä'cut impreunä cu voi primele
lor arme, glorioasa armatä' imperiald i armata Mea au stabilit intre
dânsele nedistructibile legä.turi de afec#une. Sper cà ve-ti pästra
In totdeauna Românilor, fraIilor vostri de arme, aceeasi amintire cor-
dialä' ce dânsii vor pästra pentru voi.
Despagindu-Ma astäzi, cu vii regrete, de comanda ce am exerci-
tat asupra voasträ, i luandu-Mi ziva bunä dela voi, fac uräri sincere
ca in glorioasele lupte ce ve-çi mai avea a susIinea pentru sfânta
cauzä ce apäräm impreunk sä repurtaIi izbande tot atät de strälu-
cite ca acele ce vitejia voasträ' a cAstigat 'Ana aci.
Inainte de a ne despäni, sà ne unim darä Inca °data in acel
strigAt de bucurie pe care mima voasträ II exprimä cu atata
credin-O:
Träiascä Majestatea Sa Tarul!
Dat in Poradim, la 1 Decemvrie 1877.

Comandantul armatei de impresurare a Pleynei.

CAROL
(M. O., 1877, nr. 278, p. 7272).

www.dacoromanica.ro
 270 REGELE CAROL I

316.

InaIt ordin de zi cure armati.

Plesma, 2114 Decenwrie 1877w

Domnul multume§te ostirii pentru devotamentul i spiritul de sacrificiu

aritate in luptele pentru Independenta. Terminat rizboml, i intong pe la casele
lor, fiecare °stag va constitui un exemplu pentru generatiile viitoare.

Ostafi,
Straduin/ele voastre, nobilele i eroicele suferin/e ce 4 Indurat,
sacrificiile generoase ce 4 facut cu sangele i cu view/a voastra;
toate aceste au fost rasplatite i Incununate in ziva In care Ingrozi-
toarea Plevnä a cazut Inaintea vitejiei voastre, in ziva in care cea
mai frumoasa oaste a Sultanului, cel mai ilustru i bray General al
ski, Osman Biruitorul, au fost biruiçi, i au depus armele Inaintea
voastra 0 a fralilor vintri de glorie, sold4i Majestälii Sale Impara-
tului Rusiei.
Povestea faptelor mare/e ale trecutului, voi 4 imboga/it-o cu
povestea faptelor nu mai pu/in mari ce 4 savär0t, 9i Cartea veacu-
rilor va pastra, pe ne§tersele ei foi, numele acestor fapte alaturi
numele vostru.
In curand va ve/i Intoarce In /ara, purtând fiecare scris pe pier',
tul sdu virtutea sa de Wean i devotamentul sau pentru Patric;
Crucea trecerii Dunarii » i medalia o Aparatorilor independeff/ei
României Atunci când ve/i ajunge la caminurile voastre, In ora-
ele, satele i catunele In care 7'4 nascut, ve/i spune parinplor, fra-
/ilor, rudelor voastre, ce 4 facut pentru Iarä. Batrânii và vor
asculta amintinduli de vremile de marire ale neamului românesc,
de care, din mo0-strarno0, au auzit ; tinerii vor vedea In voi exem-
plul insuflept al datoriilor lor viitoare, iara marea/a figura a Romi-
niei va privi infindra §i lin4tita ca vepica-i va fi viea/a pe at va
avea fii cu inimi calde §i bra/e voinice ca ale voastre.
In numele Çärii, Domnul i Capetenia voastra va mulIumeTte qi
va d fiecarui din voi sufleteasca imbra/ipre a vitejilor.
Dat in Plevna, in 2 Decemvrie 1877.
CAROL
(M. 0., 1877, nr. 273, p. 7149).

www.dacoromanica.ro
N. S. Donna11 Carol I felicita pe Osman Pita pentru eroica sit rezistenla la Myna
(28 Noenivrie 1877).
www.dacoromanica.ro
.,,.... ,ok
,Ft
'. It' V ' ' - :.. ,.
- ''''' rl kl
)1,
4r 4 I,
ik c, tr.: ir il, git ,,, v.,:.
r" ,
e

is
-1.1. 1 11-'' ' S: ' I. (0
°

IJ J
4'4
'
.
.-, ;. .

,..
-1
,...7*..-----.- J: gr 1 14

-
,
'56 ' 0
.N.4
s Ark, 377
b -
: .1a, °44.'"
, le. 4_.e.- '::
.+1,A lOrt1
f O s '

Defilami prizonierilor turd inaintea M. S. Doninulai Carol I la !ileum.

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIB 1677 CUVANTXRI 271

31.7.
Toastul Domnului pentru Tar.
3115 Decemyrie 1877.
La dejunul oferit generalilor rusi i romini, Domnul a Incheiat toastul cu
cuvintele:
Sa ne unim cu to-0i intr'un glas care ne- este scump: Tea-
iasca Imperatorul Alexandru II! *.
(m. 0., 1877, nr. 281, p. 7336).

318.
Domnul afro delegatii Corpurilor Legiuitoare.
Pitefti, 15/27 Decemyrie 1877.
Senatul, prin Mitropolitul Primat si Camera, prm Vice-presedintele Docan,
intarnpma cu cuvinte de preamZirire pe Domnul victorios. M. S. arati vite-
jiile skvirsite de soldatii romim i crede ea la confermta plcil se va sine seana
de sacrificide i dreptatea cauzei rominesti.

Domnilor Delegafi,
Sunt adanc patruns de patrioticele cuvinte ce-Mi adreseaza prin
d-voastre Reprezentatiunea Nationala a -tärii. Regret ea, cu toatä
osteneala ce v'a-ti dat, timpul ràu, intrerup'and comunicarile, v'a oprit
d'a veni in Bulgaria 0 astfel n'am putut primi Adresele Camerelor
pe chiar teatrul bravurei romane§ti in veacurile trecute, martori
din nou astazi al actelor de vitejie ale o9tenilor ncori.
Eram sigur cà natiunea romana intreagä i reprezentantii sai
erau uniti prin minte §i inima cu Mine §i guvernul Meu §i ca actiunea
ce armata noastra a avut in razboiul cu Turcia va fi salutatä ca un
act de vigoare nationalä. N'am fost Irma mai putin fericit d'a vedea
ca aceste simtiminte au fost exprese de mai unanimitatea Corpurilor
Legiuitoare, dovedindu-se astfel Inca °data ca in chestiunile natio-
nale to-ti Romanii sunt uniti. Prin aceasta unire, prin concursul
d-voastre 0 al natiunii, vom putea in viitor asigura României
pozitiun.ea la care are drept a aspira in concertul popoarelor eivilizate.
Armata a adus deja un puternic concurs la aceasta opera, prin
valoarea ei, prin rezistenta la priva-tiunile §i suferin-tele unei cam-
panii fäcute in conditiuni foarte grele i exceptionale ; ea a bineme-
ritat dela patrie i a deschis o era noua de energie §i märire nationalä.

www.dacoromanica.ro
272 REGELg CAROL I

Prin sAngele generos värsat de dAnsa alAturi ca glorioasele armate

ale Augustului §i putintelui nostru aliat, atAt M. S. impäratul tutu-
ror Rusiilor cAt i celelalte Puteri garante au putut dobAndi con-
vingerea cà n'au intins mAna lor unei na/iuni färä vitalitate, far&
viitor. SA' avem darä cu to/i ferma credinp cA, la Incheierea pricii, ele
nu vor ezita de a completa opera lor.
CAt pentru Mine, de0 fericit de a MA afla iar4 In mijlocul bu-
nului §.1 bravului Meu popor, MA voiu gräbi a MA Intoarce, oricAnd
trebuin/a va eere, pe tArAmul luptei, spre a impart-4i greutA/ile
pericolele armatei noastre In viitoarele opera/iuni la care este che-
matä.
Acesta este, cred, eel mai bun mod d'a rAspunde la sim/imintele
ce-Mi exprima na/itinea i reprezentan/ii sAi i pentru care, Ina_
odatA, v4 mul/umesc cu recunwin/A.
SA trAiascA arnaata! SA trAiasa Romania !.
(M. 0., 1877, nr. 281, p. 7334-5).

Donmul cifre Primarul Capitalei.

Bucureiti, 15/27 Decemvrie 1877.
Primarul Bucurestilor primeste pe Domn, la intoarcerea din räzboi, et:
urAri de bine. Domnul multumeste, arAtAnd rolul indeplinit de Bucuresteni
pe timpul
Sunt foarte sim/itor la cuvintele patriotice ce-Mi adresa/i In nu-
mele Capitalei. Sunt fericit a Mä Intoarce, dupà o absen/A a§a de
lungä, In mijlocul Bucurweni, care In aceste timpuri memo-
rabile au dat atAtea dovezi de devotament. Capitala RomAniei a fost
ca i armata, la inät/imea misiunii ei. Dumnezeu a fost cu noi.
SA mergem dar cu to/ii Impreuna la Mitropoliez spre a mul/umi
pe Atotputernicul, care ne-a luat sub scutul
(m. 0., 1877, nr. 283, p 7387).

Domnul citre Corpurile Legiuitoare.

15127 Decemyrie 1877.
DupI Te-Deum, Domnul trece in apartamentele Mitropolitului Primat, si
de aci merge in localul Adunlrii DeputaTilor, care-L primesc cu ovatiuni. M. S.

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1877 CtrirA.NTIRI 273

se urci pe Tron gi rostegte in fat* reprezentantilor natiunii o insufletitil cuviin-

tare, prin care multumegte pentru uririle adregate prin delegatiile triraise si-L
Intimpine la intoarcerea din fAzboi.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,
In anul 1866, cand am pus piciorul pe pämäntul romanesc, am
venit mai 'jut:Ai in mijlocul ReprezentaIiunii Nalionale spre a spune
larii ca din acea zi vom impartasi impreuna soarta cea bun& ca si
pe cea rea.
Unsprezece ani au trecut de atunci. Multe greutki, multe nevoi
am avut de Invins. De sase luni, mari si Insemnate evenimente s'au
petrecut. Locul Meu, In asemenea imprejurari, era in fruntea oastei,
care apara mosia romaneasca, onoarea si neatarnarea ei. Tara stie
cum armata 0-a %cut datoria, cum ea a realizat speranIele puse
intr'Insa, justificând si nesträmutata Mea incredere.
Intorcandu-ma de pe campul de lupta, astäzi, &and cele mai
scumpe din dorinIele dela o mie opt sute sase zeci s't sase s'au Inde-
plinit, am voit a veni iara's In mijlocul d-voastre spre a va mulIumi
de felicitärile ce Mi-aIi trimis prin delegqiunea insarcinata a Ma
latampina in Bulgaria. Din fericire, evenimentele au mers mai repeoje
deck se credea, s't astazi avem o noua pagina de inscris in istoria noa-
stra: caderea Plevnei.
Stiu s't am sirmit ca /ara a fost inteun cuget unitä cu Mine in
toate grelele inaprejurari prin care am trecut, si ca ea a tresaltat de
bucurie la auzirea isbandelor armatei noastre.
Sunt mândru ca am fost In capul ei pe &and si-a varsat sangele
pentru independenIa scumpei noastre patrii.
Dumnezeu sa binecuvinteze Romania de sine statatoare si sa
intäreasca pururea viteaza noastrá armata!
(M. 0., 1877, nr. 283, p. 7388).

321.
Domnul cifre studentii universitari.
15127 Decemprie 1877.
La cuvintele de intimpinare ale studentimii, M. S. e fericit a rIspundo ca
(15. tineretului o Rominie Independenti.

www.dacoromanica.ro
 274 REGELE CAROL I

Sunt fericit ca putem da tinerimii, care este viitorul çàrii, o pa-

trie independentä. Sä träiasca România
(M. 0., 1877, nr. 283, p. 7388).

322.
Domnul cifre reprezentantii Inaltelor Curti de Casatie §i de
Conturi, cifre Rectorul Universitätii din Bucureiti §i catre Delega-
tiunile judetene i comunale.
18/30 Decemprie 1877.
Urärilor reprezentantilor Inaltelor Cursi de Casatie si de Conturi, Rectoru-
lui Universitiitii din Bucuresti i delegatiilor judeSene i comunale, la intoarcerea
Doranului de pe ~pul de lupta. Acesta le raspunde multumind i aratind me-
ritul institutiilor respective pe tot timpul lipsei Sale din taa.
Domnii Mei,
Va salut din inimä i cu bucurie và zic: Bine v'arn eisit!
Vä mu4umesc pentru felicitärile ce-Mi adresa/i, pentru devota,
mentul ce-Mi exprimaIi.
Vä multumesc pentru cuvintele patriotice §i simpatice ce, cu
aceastä ocaziune, adresaIi Armatei. Ea le meritä, precum le meritä
din partea intregei naiuni române.
In timpul lipsei Mele din Iara, in timpul luptelor noastre pe
campurile de bätaie ale Bulgariei, autorit4ile publice, rdra osebire,
s'au asociat cu inima §i cu o muna neintrerupta la marile acte
savarOte de armata noasträ.
Magistratura 0, in capul ei, !nafta Curte de CasaIie, am o
deosebità pläcere de a constata, a simpatizat ot caldurà cu faptele
noastre nalionale §i vitejqti ; totodatä, Iiindu-se la InälIimea
inisiuniilor, judeatorii de toatà treapta nu s'au läsat a se turbura
de sunetul armelor i au dat tuturor o huna §i nepärtinitoare justiVe.
Cu aceastà ocaziune exprim Mele §i CurIii de Conturi.
Constat asemenea, cu adeväratä mândrie nalionalä, concursul
energic ce ne-au dat autoritaple judeIene i comunele, sacrificiile
patriotice ce jude,ele §i comunele au fäcut, fie pentru trebuinIele
armatei, fie pentru intreIinerea i vindecarea rani-Olor i bolna-
vilor ei.
In nuinele naçiunii, mulIumesc darä delegatiunilor judeIene
comunale pe care le vad intrunite in jurul Meu, §"i pe care le basar-

www.dacoromanica.ro
DECELIVRIE 1877 CuvANTARI 275

cinez de a exprima judetelor, oraplor 9i satelor Domne9tile Mele

multumiri.
O vie 9i ne9tearsa recuno9tima exprim Crucii Ro9ii*,
spitalelor 9.1 In genere tuturor societaIilor de binefacere,
care au alinat atatea duren, au vindecat atatea rani 9i au redat
patriei In plinä sanatate mii de aparatori.
Universitalile din Bucureoi i Iai, cheia bolii Invatamantului
public, Mi-au exprimat cuvinte care Wau mi9cat adanc. Rog pe
Rectorul UniversitaIii din Bucure9ti sa fie interpretul cugetarilor
Mele celor mai vii pe Fang& corpul profesoral, pe langa junimea
studioasa, care â simit atat de bine ca ea are a se bucura de rodul
ostenelilor noastre.
Lucrul nostru, domnii Mei, nu este Inca sfar9it, timpul luptelor
al sacrificiilor nu este Inca trecut, cad Inca n'am ajuns la finitul
misiunfi noastre. Sa urmam tiara cu to%ii, Domn, armatä, autoritaIi
populapune, pe calea patriotica i barbateasca pe care a pa9it na-
Ounea.
Sa dovedim Insa9i Istoriei ca fifi Romaniei nu cunosc trude
destul de mari, nu crup sacrificii destul de dureroase, nu se opreso
de a-9i varsa chiar sangele atunci cand se atinge de binele i inde-
pendenIa mumei noastre comune:- Patria.
Astfel, 9i numal astfel, Romania va ajunge la acel grad de putere
marire la care-i dau dreptul poziOunea sa, luptele genera-
tiunilor trecute 9.1 energia fiilor sai de astazi, Inteun cuvant, vitali-
tatea i barbä/ia na/iunii pe campurile de bataie, ca 9i pe campurile
laboarei, pacii 9i ale activitaIii intelectuale.
Inca odatä, domnilor, hi numele Meu, In numele Doamnei, va
exprim Domneasca Mea recuno9tintä i, Inainte de a ne desparIi, sa
strigam cu
Sa traiasca Romania libera 9i de sine statätoare!
(M. O., 1877, nr. 284, p. 7406-7).

323.
Domnul nitre delegatiunea Senatului.
19/31 Decemvrie 1877.
O delegatie a Senatului tu frunte Cu Vice-preledmtele D. Britianu, adre-
seaa cuvinte de laudi Domnului pentru ducerea la izbiudi a armatei in
luptele pentru Independenti. Domnul multume§te.

www.dacoromanica.ro
276 REGIME CAROL I

Domnilor Senatori,
Ca §i in ziva reintoarcerii Mele in BucurWi 0 la venirea Mea
in mijlocul Corpurilor Legiuitoare, asemenea i astazi va exprim
recunwinta Mea pentru ouvintele patriotice i magulitoare ce
adresat in mai multe ocaziuni, cuvinte pe care Eu nu le
voi uita.
Da, domnilor, Cu totii sa ne mandrim de actele de bravura ale
otirii noastre, caci sangele varsat pe campurile de batae ale Bul-
gariei va afirma, a afirmat chiar, independenta Romaniei.
Và multumesc din inima, domnilor Senatori, ca d-voastre açi simtit
aceasta atat de bine ; vä multumese pentru aprobatiunea patriotic&
ce ati dat c&ii ce am intreprins i care singura ne va conduce la
limanul dorit de to-ti: binele i marirea Romaniei. Cu aceasta oca-
ziune, Doamna se asociaza la sim-timintele de afectiune i de recu-
.no§tinta, pe care am deosebita placere de a vi le exprima.
(M. 0., 1877, nr. 284, p. 7407).

324.
Malt Ordin de zi airs garda origeneasci din tari.
22 Deeemprie 1877/3 Ianuarie 1878.
Domnul multumelte garzilor orA§eneqti care au §tmt Indeplineasca
datoria pe tot timpul rizboiului de mdependen0, mentmAnd limo-tea i ordinea
In Tara'.

Gardifti,
In tot timpul cat armata s'a aflat la fruntarie peste Dunare
spre a apara tara, voi ai inlocuit-o cu devotament in interiorul
oraplor, unde aÇi indeplinit serviciul de garnizoanä i ati mentinut
buna ordine.
Sarcinile ce aÇi purtat au fost astadata mai grele decat oricand,
caci aÇi stat concentrati mai bine de pse Iuni insa, in momentele
solemne prin care trecem, &and fiecare este chemat a plati cu per-
soana sa pentru iubita noastra patrie, va puteti mandri ca, prin
ostenelele voastre, a-ti contribuit i voi la opera comuna, ati asigurat
lini§tea caminurilor.
Din fericire, succesele otirii M'au dispensat de a face apel la
voi pentru apararea in contra vrajmaplui; sunt insa convins el,

www.dacoromanica.ro
IANUARIN 1878 cusrANTAiti 277

daca ar fi fost nevoie de braIele 0 de sangele vostru, voi v'aIi fi

ificut datoria cu aceea0 fericire i vitejie ca çi fratii vo0ri din
armata.
In numele ârii, Eu v4 mulIumesc pentru serviciile ce facut,
0 Romania va privi cu incredere in garda ora§eneasca un element
puternic pentru paza ordinei ì, la trebuima, pentru apä'rarea

Ordon ca prezentul ordin de zi sä se citeasca in toate legiunile,

batalioanele i companiile.
Dat in Bucure0i, la 22 Decemvrie 1877.
(M. O., 1377, nr. 286, p. 7453).

Domnul la decorarea steagului Reg. 13 Dorobanti.

31 Decernprie 1877/12 Ianuarie 1878.
Cu prilejul decorArii cu s Steaua RomAniei * a drapelului Reg. 13 Dorobanti,
Domnul arati In Sala Tronului, vredniciile acestei unitAti pentru care merit&
distmotiunea acordati.

Regimentul 13 a meritat prin bravura sa cea mai mare distinc-

Iiune. Steaua Romaniei pe drapelul vostru va aminti pururea
ca dorobanIii de Ia0 i Vaslui au fost cei dintai care au dat piept
cu du§manul. La 27 August am avut ocaziuneá a admira vitejia
voastra pe care niciodata nu o voi uita. intoarce-0-va acum in a
doua Capital ii a Romaniei, care poate fi mandra de voi. Traiasca
bravul regiment 13!
1878, nr. 1, p. 4).

Inalt Ordin de zi airs armati.

Bucuresi, 3115 Ianuarie 1878.
Domnul aratA faptele de vitejie ale Reg. 13 Dorobanti. DA apoi dispozitii In
legAturi Cu aceasti unitate.

Ostafi,
Regimentul 13 de dorobanIi, Inca dela inceputul pampaniei,
a fost unul din corpurile care a avut sà indure cele mai mari greutaIi
0 care avut fericita ocaziune de a se distinge in toate insarcinfirile
ce a avut sa indeplineasca.

www.dacoromanica.ro
278 REGELE CAROL I

In faIa inamicului, acest regiment a dat probe de devotament

gi curaj, luând parte la mai toate atacurile fäcute contra intäririlor
dela Plevna.
Pentru a räspläti darà turajul gi devotamentul acestui corp,
ordon scoaterea sa din divizia 3-a activä In care eonteaza, trimi-
Iându-se la partea teritorialä, unde se va desconcentra pe ziva de
5 Ianuarie 1878.
Dat In Bucuregti, la 3 Ianuarie 1878.
CAROL
(M. O., 1878, nr. 7, p. 121).

327.
InaIt Ordin de zi catre armati.
Bucurefti, 15/27 Februarie 1878.
Domnul multume§te Willi care a luptat biruitor la Tatardgik, Inoya §i
Smardan.

Ostafi,
Cu_memorabila cädere a Plevnei, unde ati avut parte atAt de
Insemnatä, nu se puse capät ostenelilor voastre, troismului g'i devo-
tamentului vostru. Chiar dupa caderea Rahovei, cetäli otomano
importante de pe marginea Dun4rei din dare inamicul pornise
lovirile lui asupra noasträ se mai aflau 3na. 3n stäpânirea lui. Aceste
trufase metereze trebuiau sà" intre In mainile noastre pentru a nu
ne mai teme de räul lor.
In fine Vidinul, acea Insemnata piat,à de arme de unde Gaziul
Osman se nhpustise cu viteaza lui oaste spre a opri mersul cresti-
nat0i, Victinul, ca un desfid ri o ameninIare, sta Inca in picioare.
Am dat dar ordin diviziunii a 4-a de a trece Dunärea si a fi gata
a respinge once incercare de atac dirijat In contra teritoriului nostru
din Silistra gi Turtucaia, iar diviziunile 1, 2 gi a 3-a sub comanda
generalului Haralarnbie se indreptarä. spre Vidin pentru a impresura
g'i ataca aceastä cetate. Trupele din Calafat, care In timp de mai
bine de 9 luni au conIinut cu atAta energie aceastä fortärea0,
bombardând-o gi reductind-o la neputin-p, au susIinut cu vigoare
operaIiunile ogtilor noastre de pe malul drept.

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1E78 CUITANTXRI 279

Ostafi,
Spre a ajunge aceste nouä obiective ele operwliunilor voastre,
voi aÇi executat Cu §printenie marsurile cele mai grele pe
viforoasele vremi si pe asprele geruri ale unei strasnice ierni, dar
totodatá aÇi dovedit c5. In ostasul român de astäzi, ca la strämosi,
bärbälia este imperechiatà cu rabdarea nevoilor, värtosia trupului
Cu t'Aria inimii, Nouä fupte, nouà i stiálucite fapte vä asteptau pe
aceste ampii de vitejie ; ele se numese in analele, noastre militare
cil neperitoare nume; Tatardgik, Inova, Smärdan.
Cu sufletul induiosat de gloria voastrA, la care de astädatä
eram silit de trebile si grijile tarii a privi de departe, Eu am urmärit
voinicestii wostri pasi. Dar voi stiati ca inima Mea era mândrä
linistitä, cci Domnul vostru fusese cu voi la Plevna, i väzuse cine
sunteti si ce puteIi.
Pevoile grele, sangeroasele jertfe ce a trebuit sa mai ingäduili
pentru Patrie au fost räsplätite cu fala ce arli avut de a intra Cu
onoare ostäseascä in cetatea ce ati impresurat cu vitejie. Vulturul
românesc, care 0-a desfäsurat aripele la Grivirla, i odihneste acum
sborul pe feciorelnicele ziduri ale Vidinului. Tara, impreunä cu Mine,
va mulIumeste, si, in viitor, ca in trecut, dupä credinTa in Dumnezeu,
In voi, Ostasi, credinta ti pune.
Dat in Bucuresti, in 15 Fevruarie 1878.
M. O., 1878, nr. 37, p. 937).

328.
Domnul catre reprezentantii Corpurilor Legiuitoare
/20 Aprilie 1878.
C. A. Rosetti, Presedintele Adunara Deputatilor, rostise n numele ambelor
Corpuri:
Mana Ta,
La '1866, natiunea romana, prin intiiit,a serbat aceasti zi proclamindu-Te
Domn al ei.
Astazi, independentä si In deplina cunostinta, se strange toati In jurul Ci-
pitanului i Domnuhu ei, strigand Cu noi
Sa triiasca M'aria Ta!
Sä trgiasca MAria Sa Doamna!
M. S. Domnul räspunde:
Sunt foarte miscat de sentimentele ce-Mi exprimaIi, care tmi
sunt si mai scumpe in imprejurárile de astä' zi, si din inimä và mul-

www.dacoromanica.ro
280 REGELE CAROL!

tumese. Tara trece printeo crizA serioasä, am Ina ferma incredere

prin struin i intelepciune vom invinge toate greutatile
ne, vom bucura de rezultatele caqtigate de vitejia scumpei noastre
armate pe campul de lupta. Dumnezeu ne va ajuta, qi Eu, ea in tot-
deauna, contez pe concursul d-voastre.
(M. 0., 1878, nr. 82, p. 2374).

Domnul toasteazi la cina din Craiova.

1113 Mai 1878.
Multumind Primarului pentru cordiala primire ce I s'a flout, M. S. Domnul
releva contributia Oltenilor la faurirea Independentei.

Tara, prin patriotismul &au i prin vitejia armatei, a pus o temelie

solida pentru existenta sa politica ; ea trebue sá treaca inca prin im-
prejurari grele, Ina am toata increderea ca ele vor fi invinse, fiindea
astazi Romania este 0 va ramane un stat de sine statator la portile
Orientului. Inchin acum acest pahar in sanatatea tuturor acelora
care, prin sacrificiile i devotamentul lor, au adus acest insemnat
rezultat, intre care Oltenii iau un loc de onoare.
(M. 0.0878, nr. 100, p. 2707).

Domnul citra Primarul din Vidin.

Vidin, 6118 Mai 1878.
Primarul tostise In limba romineasci:
Ceta.tenii vechiului Budín al Bulgariei, se simt fericiti a intampina pe Maria
Ta In mijlocul lor; permiteTi, Maria Ta, ca, cu aceasta ocazie, sa exprim profunda
noastra' gratitudine pentru activa cooperare a armatelor Mariei Tale la liberarea
Bulgariei i in special ì cetatii noastre t.
M. Sa raspunde:
Viu In cetatea Vidinului imprejurul careia armata facut
datoria.
(M. 0., 1877, nr. 103, p. 2785).

www.dacoromanica.ro
11AI i878 CIJVINTXR1 281

Toast la prinzul din Craiova.

8/20 Mai 1878.
Dornnul märturisegte identitatea dintre El gi RomPknia.
Sunt astäzi 12 ani de cand i:tunand pentru prima ()ara piciorul
pe pä'mântul Romaniei, am declarat cä am devenit Roman.
Faptele petrecute de atunci v'au dovedit Indestul cat M'am
identificat cu Iara Mea. Romania, prin sacrificiile ce a fäcut, prin
vitejia ce a afatat armata sa, qitä din popor, a c4tigat drepturi
imprescriptibile la märire i la independent,ä.
Cu o legitima mandrie strig dar as-02i: Sä trä'iaseä scumpa Mea
Tarä ; s'a träiascä Craiova, primul ora § care M'a salutat la venirea Mea.
(11. 0., 1878, nr. 104, p. 2818).

Toast la cina din Pitegti.

9121 _Alai 1878.,
IVAspunzind Episcopului de Argeg, M. S. Domnul spune reamin-
teste primirea ce I-au facut-o Pitegtenii la venirea sa in Rominia. Face lusa o
deosebire intre cea de atunci i cea de azi.

Atunci Imi faceaIi o politeVa ; astäzi ea este expresiunea

-recuno§tinIei voastre. Beau In sänätatea or4eni1or din Pite§ti al
cäror patriotism §*i devotament am Avut ata-tea ocaziuni a-1
aprecia.
(M. 0., 1878, nr. 104, p. 2819).

Inalt Ordin de zi cifre armati.

Pite§ti, 10122 Mai 1878.
DupI o inspectie a unitatilor din garnizoana Pitesti, Domnul &rata ci
moralul gi disciplina ostini Sale a cagtigat de pe urrna luptelor contra Turcilor.
Mu4umegte trupelor pentru curajul i abnegatiunea arltate in timpul rizboiului
de independenta.
subofiteri §i soldati,

Am avut cea mai vie mulIumire a vfi revedea, cu ocaziunea

inspeqiunii ce am fAcut.

www.dacoromanica.ro
282 REGELE CAROL I

Am fost fericit a constata cd, departe de a fi sdruncinat ins voi disci-

plina 0 instructiunea, campania v'a servit dimpotriva de qcoald, 0 ati
pdstrat neatinse aceste elemente care constituiesc sufletul armatelor.
Am vizitat cu mAndrie Odnapurile din urmá de bdtaie, stropite
de Angele vostru, 0 am depus cunune pe mormintele eroilor rärna0
pe acolo ca o amintire ve§nicd a vitejiei armatei rornâne.
rá mul-tumesc dar, 0 vd felicit din inimä pentru curajul 0 bdrbd-tia
voastra, pentru abnegatiunea 0 devotamtntul cu care ati indurat
nevoile räzbOiului; vd doresc persevereatä nestrdmutatä pe aceastä
cale fiind sigur cd numai astfel România va fi respectata 0, va
e4tiga pozitiunea la care ii dau drept sacrificiile i demnitatea ei.
Eu, astdzi, mai mult ca totdeauna, mândru de a fi comandantul
vostru, VA' multumescIndoit din adâncul inimei Mele, 0 ca aducere
aminte neuitatä a vitejiilor voastre din ace§ti tirapi, Crucea Tre-
cerea Dundrei se va purta de toate drapelele armatei, care au luat
parte la luptele din Bulgaria.
Dat in Pite§ti, astdzi 10 Mai 1878.
(M. 0., 1878, nr. 104, p. 2815).

Toast la cina din Campulung.

Cdmpulung, 12/24 Mai 1878.
Numele de Plevna, Grivita, Rahova 0 SmArdan vor rämânea
ne§terse in istoria tärii ; numele insd de Rahova trebua sa fie scris
In analele judetului, fiinda fiii lui au vdrsat acolo Angele lor pen-
tru independenta tdrii.
(M. 0., 1878, nil. 107, p. 2892).

Domnul toasteaA la cina din Tirgovi§to

Tdrgovifte, 14/26 Mai 1878.,
La toastul Primarului, Domnul rdspunde arsatind eontributia armatei vi
a fiearui judet la saerificiile acute pentru independerrta, prii. Dambovrts, n'a
facut exceptus.
Sunt acum pse ani cand am venit impreunii cu armata in mij-
locul d-voastre ; am inceput discursul .Meu adresat ofiterilor, cu
cuvintele urmatoare:

www.dacoromanica.ro
IULIE 1878 CUITANTAILI 283

Targoviqtea, acest vechi Scaun Domnesc, ne aduce aminte tim-

purile glorioase In care o parte a armatei a avut onoarea de a lupta
pentru drepturile Iärii, 0 am sfar0t discursul zicand, ea nu Mil in-
doesc niciun moment, când Tara va avea trebuir46 de d-voastre,
eÇi alerga din bate unghiurile %aril pentru apärarea sa i astfel
eÇi aminti timpurile glorioase ale veacurilor trecute. Nu am crezut
ea aceastä a Mea dorin0 se va implini a§a de curând, i astäzi in-
treaga armatä a avut fericirea de a värsa sangele eau pentru inde-
pendenTa scumpei noastre patrii; am inscris o paging.' din cele mai
frumoase In istoria noasträ, care va rämänea nqtearsä pentru gene-
raÇiunile patriotismul Ord Intregi a adus acest raäreI re-
zultat i fiecare judeI a adus obolul sàu. MulIumesc judqului Dam-
boviça pentru partea ce a luat 0 el, 0 ridic acest pahar in sanatatea
d-voastre care fäcut o primire ap de steálucitä.
(M. 0., 1878, nr. 108, p.- 2954).

336.

Cuvintare la impirtirea premiilor elevilor din 9coa1ele secundare

primare de bäeti din Bueure§ii
29 Iunie/1I Iulie 1878.
Festivitatea sfirsitului de an polar a fost cinstiti Cu prezenta Domnului. In
sala Universititii, M. S. a rostit o cuvintare programatici din care se desprind
Indemnuri adresate profesorilor i elevilor la incheierea bilantului unui an.

Domnilor Prolesori,
Domnilor Institutori,
Simt o deosebitä mulIumire a Mä afla iaräq in mijlocul tinerimii
studioase In ziva impárOrii premiilor, 0 a putea incununa cu mAna
Mea silinIele i diligenIa la InväIäturä.
Mari 0, pentru Iara noasträ, pururea memorabile evenimente
M'au impiedicat anul trecut a Mä afla In Capitalä tn timpul acestei
dar i atunci am serbat ziva de astäzi In acea parte a
Värii, care a fost In totdeauna cuib de vitejie 0 de fapte romtmeqti,
In Oltenia, ai efirei fii, rivalizand in curaj i abnegqiune cu fraÇii lor
de dincoace de Olt 0 de dincolo de Milcov$ au justificat inch' odatä
vechiul lor renume.

www.dacoromanica.ro
284 REGELE CAROL I

Pu-One cuvinte voi avea de adaugat la cele ce va ziceam- acum

doi ani, spre a lauda zelul i activitatea d-voastre, d-lor profesori
qi d-lor institutori, spre a imbunataTi silinIele i aplicaOunea voastra
la invaIaturá, copii, prin care voi faceIi nu numai fericirea
parimilor vo§tri, dar prin care veii putea inteo zi deveni cetaIeni
buni i folositori ai Patriei.
Frumoasa i neprquita comoara a stravechii noastre mariri s'a
mai InavuOt, in cursul anului incetat, cu noi i strälucite fapte,
astfel prezentul, destainuindu-ne trecutul, ne-a deschis porlile ma-
reIe ale viitorului, catre care mana nevazuta a ProvedinIei a -condus
pururea na/iunea noastra, facand-o sa invinga panä In sfar0t toate
greutaIile.
Pe de o parte, vitejii no§tri osteni impleteau iara§ dafini pe glo-
rioasele lor steaguri i faceau ca batrana Dunare sä tresalte din nou
la numele ae Roman, iara pe dealta, bardul nostru nalional ducea
acest nume neperitor in Iarile departate i inrudite, unde el culegea
Inflorita cununä a muzelor. Acestui nume de Roman, cuvantat astäzi
Cu stima i cu respect in toate pärlile, voi trebue dar, iubili§colari,
sà va sili1i a-i face onoare, imbogaIindu-vä mintea, desvoltandu-va
cultivandu-va inteligenTa, intärindu-va mima ca morale 0 reli-
gioase precepte, cu mari i patriotice exemple.
lar d-voastre, d-lor profesori i d-lor institutori, care inzestraIi
inarmaIi junimea ce va este incrediniata cu valoarea tiin%ei, ca
puterea i credinIa in Dumnezeu, in adevar i in virtute, aveli una
din cele mai importante misiuni in Stat i meritaIi astfel cca mai
de aproape solicitudine din parte-i. Fili siguri, d-lor, ca una din cele
mai constante preoeupaiiuni ale guvernului Mea este i aceea de a va
Inlesni, pe cat se va putea mai mult, implinirea ca succes a nobilei
d-voastre sarcini, punandu-va, pe cat se va putea mai bine, in pozi-
iiunea de a ajunge la scopul cäruia devotat.
Societatea intreaga va va fi astfel recunoscatoare de buna di-
reqiune ce veIi da acestor tinere fiinIe, i (lama va binecuvanta
ostenelile d-voastre. Aci in §coli odraslesc fragedele. lastare care 10
vor desfa§ura mai tarziu numeroasele lor ramuri in toate direcOunile
activitàçii nalionale ; faeqi dar ca aceste lastare sa devinä inteo
zi puternicfi stejari sub care sa se poatä umbri cu incredere i cu
mandrie scumpa i iubita noastra mama, Romania.
(M. 0., 1878, nr. 144, p. 3882-3).

www.dacoromanica.ro
IULIE 1878 CUVANTXRI 285

337.
Cuviintare la impärtirea premiilor elevelor din gcoalele secundare gi
primare de fete din Bucuregti.
30 Iunie/12 Iulie 1878.
Domnul, asistind la Umversitate, la Impartirea premiilor der sfir§it de
an elevelor din Capita14, pune lute° striluciti lumini rostui de mami al femeii,
desrobitA de creltinism. Cere coalei s cultive aceste simtiminte In fragedele
fiinçe ce-i aunt Incredintate.

Doamnelor Profesoare,
Doamnelor Institutoare,
Cu o vie mul;umire viu astazi in mijlocul d-voastre a lua parte
la sarbatoarea tinerelor eleve, incununând i premitind pe acelea
care s'au distins mai mult, in decursul anului scolastic, prin
la inväIätura 0 bung conduita.
Asigurandu-va totdeodatä de viile simpatii ale Doamnei i de ma-
rele interes ce port pentru tot ce se refera la progresul i cultura
scoalelor de fete, nu pot a nu va readuce din nou aminte ca., familia
fiind piatra angulara a oricarei societaIi bine organizate, a d-voastre
este sarcina i misiunea instruqiunii acelor fiinTe care, intr'o zi, au
sä fie tetnelia familiei rom'Ane.
Dacà istoria trecutului nu ne poate aräta cleat starea de ion-%
ranIa 0 de sclavie a femeei, mai la toate popoarele lumei antice, re-
velqiunea divina insa a crestinismului ne arata, 0 in privinIa femeii,
adevarata cale ce omenirea trebue sa apuce spre a raspunde la doc-
trina Mântuitorului. Crestinismul a %cut 0 in privinIa femeii din
Intuneric lumina, i astfel, in lupta de mai multe ori secularsá a cre-
dinIei celei noi contra Invechitelor superstiIiuni ale pägänismului,
cununa martirului a fost primita si disputata de femee cu acelas
curaj, cu acelas devotament 0, adesea, cu rnai multa ardoare decAt
chiar a celor mai mari eroi.
Istoria desvoltarii crestinismului ne aratá, in chipul cel mai
invederat, de ce parte insemnatá era lipsitä omenirea In tot timpul
sclaviei in care zäcea femeia in antichitate.
Onoare dar timpilor moderni; onoare ilustrilor barbaIi din toate
iarile, care, desteptaIi la fäclia religiunei, a justiIiei si a moralei, au
recunoscut in femee frumoasele i gingasele cu care Dumne-
zeu a inzestrat-o spre desvoltarea i fericirea neamului omenesc,

www.dacoromanica.ro
1286 REGELE CAROL I

Cu cAtá sufleteasca bucurie, cu cAtá na/ionalA mAndrie n'am

VAzut cu toIii, anul trecut, devotamentul, abnegqiunea vi sacrificiilg
de care este capabilA femeea romana, atunci and fiii Patriei alige-
ran pentru cucerirea independenIei, and durerile ranelor strigau
armare, and boalele vi rnoartea chiar trebuiau invinse spre a asigura
triumful nostru naTional !
Convinvi dar de nobilele sirapminte vi apleari ce Dumnezeit a
pus In inima femeii romAne, noi suntem siguri, doamnelor profesoare
vi doamnelor institutoare, a d-voastre nu veIi crula nicio ostenealA,
nu veIi neglija nicio datorie, ci vep anta s'A desvolt4 vi s'a Imbuna-
tAIiIi acele fericite dispozi-Ouni ale fragedelor fiinIe ce vá. sunt 'hiere-
dinIate, prin necontenita propagare a luminei, a cunovtinIei v.1 a
.vtiinIei bazate pe religiune vi pe xnorala cretina.
Astfel numai fiicele romAne vor deveni temelia familiilor, vesta
lele Patriei, fericirea 0 podoaba societälii, speranIa unui viitor
demn de solicitudinea noastrA, de sacrificiile generaIiunii prezente.
(M. 0., 1878, nr. 145, p. 3913-4).

338.
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
4/16 Iulie 1878.
Domnul arati ce s'a facut in -sesiunea ce se inchide a Corpurilor legmi-
Loare si atrage atentia cii la Congresul din Berlin RomAniei i se cer mari sacrifica.

Domnaor Senatori,
Domnaor Deputati,
Dupä o activitate neobositä, care s'a prelungit peste 7 luni,
intrerupqi momentan lucrArile d-voastre legislative.
Prin aceastA activitate, arAtata In timpurile cele mai anormale,
d-voastre aTi dovedit Inca °data eficacitatea vi trhinicia instituOu-
nilor noastre constit4onale, care, devi In mijlocul rAzboiului, au
funcIionat regulat v'i pavnic fárA o singurà zi de suspendare.
Domnaor *Senatori
Domnilor Deputati,
RomAnia independentA, RomAnia primitä in andul marei
familii a Statelor Europene, trece prin grele incerari.

www.dacoromanica.ro
FUME 187$ cuvANT.A.ni 287

Congresul dela Berlin, preocupat de necesitatea de a da lumii

pacea mult doritä, a transijat asupra unor chestiuni importante
9i capitale pentru statele mici, dar considerate de un ordin secundar
In privinta marilor interese europene.
in deosebi Romania este chematä a face pricii lumii sacrificii
grele i dureroase.
Acestea le vom putea alina 9i pericolele le vom putea Inlatura,
inspirandu-ne de cugetarile 0 de purtarea pariOlor no§tri, care,
numai prin patriotismul, prin InTelepciunea i prin unirea lor, au
tiut a feri i pästra tara in mijlocul furtunelor 0 a restri§telor
celor mal cumplite.
Cunoscand tot patriotismul de care este insufleTitä natiunea,
In general, 0 mandatarii ei in deosebi, Eu am ferma convictiune
cä d-voastre nu veti lipsi exemplului stramo§esc, i ea, In luminata
d-voastre Intelepciune 0 In iubirea catre /ark veçi gäsi mijloacele
nu numai pentru a face fa-%ã greutaIilor prezente, dar §i pentru a
pregäti natiunii un viitor fericit 9i mareI.
Astfel prin o atitudine demna, prin hotariri inspirate de o pru-
dentä, pe cat maturä pe atata §.1 patriotick noi vom dovedi inse0
Europei, ca Romania merita mai mult dela Marele Areopag.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,

Luandu-Mi ziva bunä dela d-voastre, pe un scurt interval,

am ca o datorie scumpa inimii Mele A. vfi adresez mulwmirile
Mele pentru laborioasele i folositoarele d-voastre lucrari, pentru
concursul energic ce ati dat guvernului Meu, in tot ce vi eS'a
reclamat spre apararea drepturilor àrii, spre Indestularea tre-
buintelor ei.
Nu Ma indoesc ea acela0 concurs nu mai pqin luminat 0 pa-
triotic 11 voi gasi In d-voastre atunci &and, dupä reIntoarcere,
fi pu0 in pozitiune de a cunoaste cu deplinätate cele ce Congresul
European a hotarlt In privinta Patriei noastre.
La revedere, dar, in curand, domnilor Senatori, domnilor De-
putaTi, §i Dumnezeu sa va aiba in a Sa sfanta paza.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este inchisä.
CAROL

www.dacoromanica.ro
288 REGELE CAROL I

Presedintele Consiliulm Ministrilor i Ministru al Lucrarilor Publica, I. C.

Briitianu ; Mmistrul Afacerilor Streine, M. Kogeilniceanu ; Ministru de Interne,
C. A. Rosetti ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, Gh Chqu ; Ministrul Fi-
nantelor, I. Gtimptneanu ; Ministrul Justrtiei, Eug. Steiteacu ; Mimstru e Razboi,
General de divizie Al. Cernat.
(M. 0., 1878, nr. 147, p. 3943).

Toast la masa din cazarma Vinitorilor dela Sinaia.

30 August/ 11 Septemvrie 1878.
Ridica paharul In cinstea armatei evocand vitejia Varatorilor dela Grivita
si dind-d pilda urmasilor.

Ridic acest pahar In onoarea armatei care, prin luptele sale

pe cancipiile din Bulgaria §i-a fAcut un renume. Bätälia dela Grivita
deschide irul acestor frumoase date, care vor rämânea ne§terse In
istoria noastra. Mare, frumoask, dureroasá a fost amasa zi.
Niciodath nu voi uita momentul când am venit pe câmpul de lupta
§i Intalnind Vânätorii, fraii vo§tri, ei imi spuneau: o Niciunul din
ai no§tri nu a l'Amas *. o Cum se poate? raspunsei;. o sunteii
3, 4, 5, i acolo vin aduna-0.-VA, scapaIi onoarea acestei zile,
merge/i Inainte cu vitejie i ve-çi fi victorio§i Seara, bravii Vanätori
au luat In recluta dela Grivi/a steagul turcesc, aruncandu-1 la picioa-
rele Mele ea semn de biruin0. Eu le spusei: 4 Sunte;i voinici;
mulNmesc din inimei; de astetzi inainte este o onoare de a fi Velneitor
voua, copii, vä zic: o Face-p ca s'A fie In viitor, In totdeauna,
o onoare de a fi Vânator i luaIi ea exemplu Vdneitorii dela Grivila ».
tedias& Armatal
(M. 0., 1878, nr. 195, p. 5080-1).

Alesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare

15/27 Septemvrie 1878,
Corpurile Legruitoare sunt convocate in sesmne extraordinara pentru a
discuta si hotart atitudinea de luat lata de prevederile tratatului din Berlin. Ni
s'a recunoscut independenta, ne-au fost cedatè gurile Dunarii si Dobrogea, dar
ne-a fost rapit sudul Basarabiei. Domnitorul supune Camerii i Senatului aceste
hotariri ale Europei si tsi exprima .convingerea c vor fi jndecate cu singe rece
si patriotism, ea toate actele mari referware la destmul Statului Roman.

www.dacoromanica.ro
8RPTENIVRIE 1878 CTJVANTA.11.1. '289

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Prin mesajul Meu de inchidere a ultimei sesiuni, Eu v'am aratat
cá Congresul din Berlin, preocupat de a da lumii pacea mult dorita,
a transijat asupra unor chestiuni importante pentru Statele mici,
dar de un ordin secundar in privinla marilor interese europene, i ca,
deosebi, Romania era cherna-a a face pacii lurnii sacrificii grele
dureroase.
Tot atunci guvernul Meu a luat indatorirea de a va convoca
din nou, cand va fi In poziOune de a cunoa9te cu deplinatatè cele
ce Congresul european a fost hotarit In privinla patriei noastre.
Aceasta o fac astazi, chemandu-va imprejurul Meu In sesiune
extraordinara.
In acest interval, guvernul Meu a primit dela Pre9edinte1e
Congresului actul oficial al tratatului din Berlin. Asemenea guver-
nul imperial al Rirsiei ne-a invitat In mod. oficial de a ne conforma
hotarIrii Europei.
Ministerul Meu va va comunica aceste acte precum i lucrarile
ce a socotit de cuviinp de a inainta In aceastá dureroasa ehestiune.
Astfel, d-voastre va afla pu9i In poziOune de a va rosti
in deplina cuno9tinp asupra celor hotarite in privina noastra
de Marile Puteri.
Domnilor Senatori,
Domniflor ,Deputafl,
Europa a pr¡mit Rom'artia in familia Statelor independente,
inapoindu-i gurile Dunarei i intinzandu-i posesiunile Orla la Mare.
Totodatä insa marele, tribunal a chemat Romania la un dureros
sacrificiu, la cedarea judeTelor noastre de peste Prut!
Nu exista Roman, dela Domn pana la ultimul cetapan, care sa
nu deplangá deslipirea unei 01'0 din pamantul stramo9ese decretata
de Europa!
tusa, pe tanga aceasth dureroasasimire, d-voastre ca mandatari
ai NaPunei, ca barbaIi maturi, ca patriqi neelintiO, d-voastre
ave/i dreptul i datoria de a privi, de a cumpani cu sange rece 9i
grelele imprejurari In care ne aflam, 9i a9a de a lua o hotarire care
sa nu. ne compromita prezentul, care chiar s'a asigure viitorul
noastre.

www.dacoromanica.ro
290 REGELE CAROL I

Energia naTiunilor tari se dovede§te n timpul ispitelor.

Energia noastra, in loo dar de a o ingenunchia inaintea restri§tei,
o indoim prin experienta dobandita ca putem conta pe in00
noi, sa o oTelim prin unirea-noast-rfirea. o.clesvoltam,inteo continua
staruire de a vindeca ranele patriei, ea a§a sa dovedim lumii vita-
litatea, naOunii latine dela gurile Dunarei !
Da, domnii Mei, dupa ce pe campul de onoare am dovedit ea
brapil care a purtat sapa §tie a purta 0 arma, sä ne punem cu totii la
lucru i sà facem pe toti fiii tarii de a se bucura de bunurile pacii.
Astfel, v'o mai repet 9i astazi, cum v'am zis in ziva de 4 Iulie,
vom fi in drept de a rice Europei ea Romania merita mai mult dela
Marele Areopag, ca totu0 Romanii, çinând seama de grelele impre-
juräri in mijlocul carora s'a subscris tractatul din Berlin, nu despe-
teaza de viitor. Din contra, sa avem statornica credinta cà ceca ce
rivalitatea intereselor i necesitatile momentului nu ne-au dat astazi,
mane ni se va da de catre dreptatea mai bine luminata a Europei.
Cat pentru Mine, domnilor Senatori, domnilor Deputati,v'o declart
binele i raul ce ating aceasta lark care este a Mea, Ma ating 0 pe
Mine ! Bucuria ei este 0 bucuria Mea ; durerile ei sunt i durerile
Mele ! Oricare va fi hotarirea d-voastre, aceasta va fi hotarirea Mea!
A§a dar, domnii Mei, cumpanili imprejurarile cu seriozitate, cu
sange rece, cu prevedere politica'. Luati exemplu dela stramo0i
nowi, care in timpuri mult mai grele cleat cele ce petrecem n'au
desperat de viitor i ne-au pastrat o patrie !
Oricare a fost hotarirea Europei, oricat de dureroase sunt pentru
noi consecintele acestei hotariri, sà avem o convincOune, sa o pas-
trami. cu fruntea sus, convincOunea cà ne-am facut datoria, ca
puterea morala a Romaniei s'a rang/at, ca natiunea romana a do-
bandit un bun pe care niei adversarii no§tri, daca avem adver-
sari, nu ni-1 pot contesta, acest bun, domnii Mei, este bunä-
voinIa guvernelor straine, este stima natiunilor, fara osebire.
Sesiunea extraordinara este deschisä, i Dumnezeu sa binecu-
vinteze lucrarile d-voastre.
CAROL
Ministrul Afacerilor Straine, M. Koganiceanu ; Mmistru de Interne, C. A.
Rosettt ; Ministrul Cultelor i Instructiunb. Publice, ad-interim la Lucrärile Pu-
blice, G. Chita; Ministrul Fmantelor, I. Ctimpineanu; Ministrul Justitiei, Eug..
Stateseu; Ministru de Ilazboi, General, Cernat.
(M. O., 1878, nr. 204, p. 5223-4).

www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1878 CUvANTAR/ 291

Domnul cram Prefectul de Ilfov.

24 Septemvrie/6 Octomvrie 1878.
Cu prilejul punerii in posesiune a Insurateilor ain Fundenii-Mitreni, la cu-
vantarea Prefectului de Ilfov, Domnul a aratat ci se simte multumit a parti,
cipa la aceasta aplicare a lewd rurale. Boteaza comuna cu nunaele de it Curcani
In amintirea vitejiei dorobantilor in Balcani.
Sunt foarte migcat de cuvintele ce-Mi adresaIi, i và mullumese.
Ziva de asnzi este o serbare fru.moas5. pentru Mine gi va rtimânea
scumpa inimii Mele, fiindca am liorit de mult ca legea ruralà sà fie
aplican In Intregul ei. Sunt fericit de a putea fi astrizi nagul
comune a insunIeilor care trebue sà poarte numele de Curcani,
ca amintire a faptelor maree In ultimul nzboi, in care bravii
dorobaup vi-au schimbat pe poalele Balcanilor, aceast4 porechi
In renume. i you'd, noilor proprietari, và urez fericire In aceasn
comunk InfiinIatä prin aplicarea Iegii, i faceli,ca ea prin munca
voastrà a prospere.
Sà tniIi!
(M. 0 1878, nr. 213, p_ 5392).

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

4116 Octomvrie 1878.
Dupa ce Corpurile Legiuitoare discuta hotaririle congresului din Berlin si
le aproba Cu durere, sesiunea extraordinara este Inchisi. Domnul isi mani-
festa iaadejdea ca Europa va sine seama de sacrificille acute de Romania pentru
a evita noi complicatiuni.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
V'am chemat In sesiune extraordinan, spre a vá rosti in privinIa
situqiunii facute Romaniei de Marile Puteri europene intrunite
ftl congres.
D-voastre, iMnd seam& de grelele. Imprejunri in care se aflä
Orient@ in general gi_Iara noastrà In deosebi, aÇi primit voinia
colectivii a Europei.

www.dacoromanica.ro
292 REGELE CAROL I

Astfel, pozi-punea Romaniei in fap cu Marile Puteri este regu-

Ian ; astfel Romania intra in familia statelor de sine statatoare.
Europa, am ferma convigiune, ne va line seama de sacrificiile
ce am facut in interesul pacii lumii, i naliunea va va fi recunosca-
toare pentru patriotismul luminat i prudenIa politica ce aTi aratat
spre a feri Romania de noi
Nedespaqindu-Ma in nici un caz de interesele %aril, Eu v'atu
manifestat dela convocarea d-voastre toata increderea Mea in
d-voastre, i v'am zis cá hotarirea d-voastre va fi vi a Mea.
Va mulIumese dar, domnii Mei de hotärirea data, pe care gu-
vernul Meu va executa-o cu lealitate pe calea constitOonala, atat
In deafara cat g inauntru.
La curanda revedere, domnilor, i Dumnezeu sá và aiba in a sa
sfantä paza.
Sesiunea extraordinara este inchisa.
CAROL

Pregedintele Consdiului Minigtrilor i Ministrul Lucarilor Publice, I. C. Bra-

itanu : Ministrul Afacerilor Steline, M. Kogiálniceanu ; Ministru de Interne. C. A.
Rosati. ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publice, G. Chilu ; Mimstrul Finante-
lor, I. Ccimpineanu ; Ministrul Justitiei, Eug. Stelteseu ; Ministru de Rizboi, Ge-
neral Alesandru Cernat.
(M. 0., 1878, nr. 221, P. 5647).

343.
Inalt Ordin de zi eitre armati la intrarea triumfalit
in Capitall.
8/20 Octomyrie 1878.
Domnul adreseaz1 cuvinte Insufletite la intoarcerea ogtirii de pe cimpul
de lupti. Ia loc apoi in fruntea ei pentru a intra In Capital& Tirii.

Brayi ostafi,
Tara, prin delegqii ei, impreuna cu Capitala, impodobita ea
niciodata i insuflqin de cel thai sacru simIimant al patriei recu-
noscatoare, Và primevte asnzi i saluta in voi nu numai pe eroii
dela GriviIa, Plevna, Rahova i Smardan, dar chiar vi pe aceia
care, prin sangele lor, au pus pe fruntea Romaniei coroana indepen-

www.dacoromanica.ro
OCTODIVRIE CUVANTIRI 293

Ara ales ateasta zi memorabila, spre a pune la drapelele armatei

aducerea aminte neperitoare a trecerii Dunarei i a decora drapelele
regimentelor care, la Smardan, au lasat o urma -mai mult despre
vitejia romana. Aceasta amintire va indemna pe urmasii vostri a fi
demni de voi, precum voi a0 fi fost demni de strabunii vostri,
drapelul vostru va fi deapururea respectat ca i numele de Roman.

Bravi osto4i,
Fiçi de acum mandri de numele ce purta4i, pastraIi in voi cre-
dinIa barb54iei voasAr i amintirea entuziasmului patriotic cu care
naliunea va sarbátoreste astazi; dar nu incetaIi a vedea in steagul
vostru talismanul care va indeamna a 1:lastra, cu cea mai mare
sfintenie, sirnIimântul de datorie i disciplina.
Sunt sigur dar ea' vi de, acum inainte, oriunde datoria va va
cherna, vap fi un exemplu de ordine i disciplina, mai cu seama
aducandu-va aminte ea mima Mea este cu voi i cá nu am mai
mare fericire decat aceea de a va zice: 174 mullumesc, copii!
Cu mandrie M'a pun acum in capul vostru, spre a intra in Capi-
tala Várii, unde poporul recunoscator vâ asteaptä cu nerabdare
sa va arate dragostea i iubirea sa.
Dat in Bucuresti, astazi 8/20 Octomvrie 1878.
(M, 0.4 1878, hr. 226, p. 5736-7),

344.

Cuvinte nafta la intrarea triumfali in Capitali.

8/20 Octomprie 1878.
Ministrul de Interne, In inunde delegatilor tuturor judetelor, a pronuntat
urmitoarele cuvinte:
RomAnia, prin Inteadins delegati din toate judatele, ,salutA cu respect, cu
embire i devotament pe viteaza armati i eroicul ei apitan.
Sá trAiasca MAria Ta!
SA trliasca MAria Sa Doamna!»
M. S. Doranul rIspunde, multumind i preambire§te pe vitejii ostali.

Dragostea d hucuria cu care Capitala i Iara intreaga, prin de-

legaÇii primeste as-taxi armata, este cea mai frumoasa rasplatire
pentru tot ce ea a rabdat pe eampiile din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
294 REGELE CAROL r

Tn numele bravilor osteni, va mulIumesc din toata mima pentru

stralucita inampinare ce le. face0 i pentru cuvintele pline de
patriotism ee Ne-aTi adresat.
Da! mândra poate fi -Ora de fiii sal. Cu incredere au mers la
lupta; ca voinici s'au intors. pe ad inainte fie Iinistita scumpa
noastra patrie: un popor care si-a varsat sangele pentru indepen-
denIa sa, cu eroism va lupta ca sa intareasca i sa traiasca iubita
noastra Romanie de sine-statatoare.
(M. 0., 1878, nr. 226, p. 5738).

345.
Domnul afro Ministrul de Rfizboi.
8/20 Octomprie 1878.
Seara la orele 734, Mariile Lor au venit la palatul din Bucuresti, unde,
In saloanele de sus, eran adunati toti ofiterii superiori. Generalul de divizie A.
Cernat a Intimpinat pe Miíriile Lor, exprimind din partea armatei recunostinta
ei, salutind In M. S. Domnul pe primul Capitan care, dupi secole de som-
nolent& a condus otile romine la victorii si pe M. S. Doamna, care, In timpul
rizboiului, a alinat prin ingrijirile Sale suferintele rAnitilor.
M. S. Domnul r&spunde cu multumiri.
Sunt adanc miscat de cuvintele ce-Mi adresaIi in numele armatei
si va mulIumesc din inima pentru sentimentele ce-Mi exprimaIi.
Amintirea acestei mari i frumoase zile va farnanea nestearsa in
inimile noastre.
Astazi, armata este mandria Várfi; sá facem sà se pastreze incre-
derea ce naIiunea si-a pus In ea, i care pentru noi este un nou
puternic indemn pentru desvoltarea ei.
Sunt fericit a va vedea pe toIi imprejurul Meu si va exprim
satisfaqiunea Mea pentru tot ce mi facut In aceasta memorabila
epoca pe care am trecut-o cu succes.
(M. 0., 1878, nr. 226, p. 5738).

346.
Domnul citra Prixnarul din Briila.
14/26 Noemyrie 1878._
La urbirile de bun venit ale Primarului Bràilei, Domnul multumeste
aratl rolul pe care-I va juca portul dunarean, Braila, In noua situatie a alipirii
Dobrogei la RomAnia.

www.dacoromanica.ro
NOVIVRIE 1878 CUVANTARI

Sunt foart simOtor de frumoasele cuvinte ce-Mi adresali.

numele orasului Braila, 0 vä mulIumesc. Am venit cu atat mai
mare bucurie In mijlocul d-voastre, cu cat astAzi se va implini sub
ochii vostri un mare act care va fi Inscris In istoria noastra. Ane-
xarea Dobrogei la RomAnia va deschide un nou isvor de Inflorire
scumpei noastre Vári, i sunt convins cA BrAila, prin importanIa
sa comerciala, va lua astfel un mare avant de vieatä i prosperitate.
VA multumesc si in nuxnele Doamnei, pentru simiimintele de
iubire ce-I exprimaIi. Ea stie tot ce doamnele din BrAila au %cut
pentru ràni%i, i Noi amandoi le multumim pentru patriotismul
abnegafiunea ce au arAtat In acest mare resbel.
(M. O. 1878, nr. 255, p. 71644.

Domnul citre Pregedintele Comitetului permanent

al judetului Braila.
14/26 Noemprie 1878.
Presedintele comitetului permanent al jud. Braila saluti pe Domnul birui-
tor la trecerea Sa spre Dobrogea. Domnul muliumeste.
VA mulIumesc pentru cuvintele bine sim-0te cu care MA intam-
intäia bombil care a cazut in orasul Braila a fost seranalul
rAzboiului, si bateriile din Calafat au rAspuns In aceeasi zi. Prin
luptele de peste Dunäre s'a intarit independenta si mArirea tarii;
astAzi trecem Dunärea pentru a doua ()ark Ins& in pace si liniste,
spre a lila In posesiunc o Iara pe care armata, prin vitejia sa, a
castigat-o pe Ampiile Bulgariei.
(M. 0., 1878, nr. 255, p. 7164).

Inalt Ordin de zi catre armati la ocuparea Dobrogei.

Braila, 14/26 Noemprie 1878.
°data cu intrarea ostilor romarte n Dobrogea alipita Rominiei, Domnul
recomanda Armatei sa pizeasca deopotriva pe locuitorii de once neam ai ace-
stui pimant vechi rominesc i sá ducat pe noile meleaguri legalitatea si

www.dacoromanica.ro
296 REGELE CAROL I

Osta I

Mari le Puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ca

Romania Dobrogea, posesiunea vechilor nostri Domni.
Astazi, voi punqi piciorul pe acest pamant care redevine
romanä.
Voi nu intra/i in Dobrogea ca cuceritori, ci ca amici, ca
fraIi ai unor locuitori care de acum sunt concetaIenii vostri.
Ostasi! in noua Romanie, voi veti gasi o popula-pune In oea
mai mare parte romana! Dar yeti gäsi i locuitori de alt neam, de,
alta religiune. TaÇi acestia, devenind membri ai Statului kornan,
au drept de o potriva la protectiunea, la iubirea voastra.
Intre acestia veti afla i popula-puni musulmane a cäror reli-
giune, familie, moravuri, se deosibesc de ale noastre. Eu cu diinadins
va reeomand de a le respecta.
Fi%i In mijlocul noilor vostri concetbleni ceca ce a lost panà
acum i in timp de pace ea si pe campul de onoare, ceca ce cu
mandrie constat ca Ira recunoaste astazi Europa intreaga, adica
model de bravura i de disciplina, aparatorii drepturilor Romaniei
si Inaintemergatorii europene.
Cale buna dará, ostasilor, i Dumnezeu sa va proteagä! Cuge-
tarile Mele cele mai afectuoase sunt nedespä'ilite. de voi.
Sa traiasca Romania!
Dat in Braila, la 14 Noemvrie, anul 1878.
(M. a, 1878, nr. 254, p. 7145).

349.
Proelamatiunea M. S. Domnului &Mrs Dobrogeni.
Eraila, 14126 Noemyrie 1878.
Domnul incredarteazi. pe Dobrogeni ci, aliprtr la Roraima, er vor fi siguri
de libertatea i bunurrle personale, indiferent de origmea lor etnici. Armata
i legue rornine§ti garanteazi aceasta. Ca Intiml semn de grije parinteasti
pentru provincie, M. S desfrinteazi ô suing.' de diri cu caracter local.

Noi Carol I,
Prin graia lui Dumnezeu i voin%a nalionalä, Domn al Ro-
manilor,
La toli de faIa i viitori, sanatate.

www.dacoromanica.ro
NOEUVRIR 1E78 CUVANTARI 297

Locuitorilor Dobrogei,

Marile Puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit Tara

voasträ cu Romania.
Noi nu intram in hotarele voastre, trase de Europa, ca cuceritori ;
dar, o still si voi, mult gauge romanesc s'a värsat pentru desrobirea
popoarelor din dreapta Dunärei.
Locuitorilor de once na-lionalitate si religiune, Dobrogea, vechea
posesiune a lui Mircea cel Bätran de astäzi face parte din Romania.
Voi de acum atarnali de un Stat, unde nu voinla arbitrará, ci numai
legea desbätutà i ncuviinIatä de naTiune hotäräste i ocarmueste.
Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirei: vieaça, onoarea
proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituOuni pe care ne-o
ravnesc multe na-liuni sträine. Religiunea voasträ, familia voasträ,
pragul casei voastre, vor fi apärate de legile noastre, i nimeni nu
le va puta lovi, f Ara a-si primi legiuita pedeapsä.
Locuitorilor musulmani, dreptatea Romaniei nu cunoaste deo-
sebire de neam si de religiune. Crediala voasted, familia voasträ
vor fi apärate deopotrivä ca si ale crestinilor. Afacerile religiunii
si ale familiei vor fi pentru voi incredinIate apärärii muftiilor
judecätorilor alesi din neamul i legea voasträ.
crestini i musulmani, primiIi dar cu incredere autoritä-lile
romane ; ele vin eu anume insärcinare de a pune capät dureroaselor
incercari prin care trecut, de a vindeca ranele resbelului, de a
apara persoana, averea i interesele voastre 1egiuite, in sfarsit de
a vrt desvoltà bunästarea mom% i materialä.
Armata roman5, care inträ in Dobrogea, nu are altä chemare
&cat de a menpnea ordinea 0, model de disciplinä, de a ocroti
pasnica voastrd viquire.
SalutaIi dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi
drapelul libertàçii i al pàcii.
In curand provincia voasträ, pe calea constitu-lionalä, va
primi o organizqiune definitivä, care va line seamä de trebuinIele
0 de raoravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice poziliunea
voasträ cetaieneasca. rand atunci, autoritä-ple romane au ca
indatorire de a cerceta i indestula trebuinIele voastre, de a ingriji
de bunul vostru trai, de a và face a iubi lara la a careia soartä
de acum este lipitä i soarta voastr6.

www.dacoromanica.ro
298 REGELE CAROL I

Ca intAia dovadä a pärinte§tii Noastre ingrijiri pentru voi, a

dorinTei Noastre, de a -u9ura greut4i1e voastre, Noi desfiinOm
dijma de once naturà pentru anul 1879. Dela I! Ianuarie 1880, ea
va fi inlocuità 'prin o dare bäneastä mai dreapt5. 0 mai upará
portru agricultori.
Emleacul (impozitul pe capitalul imobiliar din ora§e i sate),
impozitul pe venitul imobiliar din ()rae, temetuatul (impozitul de
3 la sutä asupra lucrului agricultorilor i me0e§ugarilor), impozitul
asupra chiriei circiumelor, cafenelelor, bäcanillor, lanurilor, toate
acestea se vor preface, dala 1 Ianuarie 1879, inteo dare bäneased
mai upar 0 mai dreaptá; iar bedeldl (impozit pentru scutirea
din armatä) darea entizab (taxa de 2 0 jumätate la sutä pe van-
zarca vitelor) i mxa pe mori se desfiineaza cu totul.
dar chemând binecuvântarea Celui Atotputernic, in numele
cu Invoirea Europei, Noi lutim astäzi in stäphnire provincia
Dobrogea, care devine 0 este Iará românä, i, trimiVändu-vä Dom-
neasca Noasträ salutare, v'ä urärn ca aceastä zi sá devie, pentru
aceasta float parte a României, inceputul unui viitor de pace 0 de
inflorire, Inceputul bunului trai 0 al infräTirii intre fili aceleia0
Datu-s'a in Bräila la 14 Noemvrie, anul graIiei 1878, 0 al XIII-lea
al domniei Noastre.
Pregedintele Consiliului Mixiitri1or, Miiiistru al Agriculturii, Comertului
Lucririlor Publice gi ad-interim la Culte i Instructiune Publicä, I. C. Bratianu
Ministrul Afacerilor Strline, M. Kogillniceanu; Ministru de Interne, C. A. Ro-.
setti; Ministrul Finantelor, I. Ceimpineanu ; Mmistrul Justitiei, Eug. Steitescu.
(M. 0., 1878, nr. 255, p. 7161-2).

350.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemyrie 1878.
Dupi recunoagterea independentei Romaniei gi aplicarea prevederilor tra-
tatului din Berlin, Domnul anunti Parlamentului reformele interne ce tre-
buesc sI atragi grija alegilor

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Duptt o scurtà intrerupere, lucrärile d-voastre legislative reincep
la termenul preväzut de ConstituOune.

www.dacoromanica.ro
NOEMITRIE 1878 CTJVANTiati 299

Concursul d-voastre, pururea bine primit, ne este astazi mai

trebuitör deck oricand.
Multumita hotaririi unanime a Marilor Puteri europene de a
asigura pacea lumii prin aplicarea sincera a tratatului din Berlin,
razboiul nu ne raai ameninta, 0 Romania poate acum intre-
buinta iara0 activitatea in desvoltarea imbunatatirilor sale din
launtru.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,

Romania a intrat astazi cu deplinatate in familia statelor de

sine statatoare.
Indepeiidenta sa este astazi recunoscuta de intreaga- Europa.
Toate Marile Puteri ne dau necontenit dovezi de buna lor voinIa
0 de viul interes ce poarta la desvoltarea i intarirea Statului
Roman, in noile conditiuni ce i s'au creat prin actul international
dela Berlin.
Delegatul Romaniei lucreaza alaturea cu delegaii Marilor
Puteri In sanul Comisiunii europene careia Ii este incredintata
libertatea i imbunatatirea navigqiunii marelui nostru fluviu.
Autoritatile noastre i armata romana, sub ochii Mei, au trecut
ieri Dunarea spre a lua in posesiune Dobrogea, care prin tratatul
din Berlin s'a anexat Romaniei.
Organizatiunea provizorie a acestei noua provincii este in cale
de a fi indeplinita.
Puterile limitrofe au regulat reprezentatiunea lor diplomatica
pe langa Statul Roman in conformitate cu noua situatiune a Romi-
niei independente.
Noi am raspuns cu reciprocitate.
In deosebi simt mulIumirea de a va anunta, ca relatiunile Mele
Cu Majestatea Sa Imperatorele Otomanilor s'au restatornicit pe
piciorul unei depline amiciçii, 0 conform cu prerogativele Statelor
independente.
Am ferma convicOune ca i celelalte Mari Puteri vor urma
In curand exemylului statelor limitrofe.
Grabnica i oficiala statornicire a relatiunilor diplomatice intre
aceste state 0 tare Romania atarna parte 0 la d-voastre.

www.dacoromanica.ro
300 REGELE CAROL

In adevar, in ultima sesiune extraordinark d-voastre, patriotic

inIelept, a/i primit tratatul din Berlin in toate, dispozipunile.
sale privitoare la Romania.
Ceca ce era de competen/a d-voastre açi fäcut, a/i inde-
plinit. Mai apar/ine insa d-voastre de a pune, conform cu Cons-
titupunea noastra, /era in pozi/iune de da acele Camete
de revizdire carora singure revine modificarea articolelor cons-
titu/ionale.
Implinind d-voastre i aceasta ultimá indatorire cu aceea0
lealitate care a prezidat la toate lucrarile d-voastre, "am ferma
convic/iune ca vor dispare once greut4i la statornicirea relsopunilor
diplomatice ale tuturor Marilor Puteri cu Statul Roman.
Astfel, pe calea constitu/idnalk d-voastre ve/i pune in cu'rand
/era in pozipune de a corespunde la weptärile Europei, la interesul
moral care 11100 Romanii 11 au de a face sa dispara din Constitu-
Ounea noasträ prineipiul ne mai potrivit cu luminile secolului,
acel al neegalita/ii politice pentru cauza de religiune.
In intervalul implinirii procedurii ce Constitutiunea noastra
prevede in aceastä materie, activitatea d-voastre nu va ramanea
zadarnicita. Dimpotrivä, ea va fi reclamatá de mai multe reforme,
ce imperios trebue a fi introduse in deosebitele ramuri ale servi-
ciului public.
Cu toate greut4ile politice prin care am trecut In mijlocul unui
mare razboi, mulIumita energiei nqiunii, a desvoltarii resurselor
noastre §i a economiei ce a prezidat la cheltueli, starea noastra
financiara este bunk mai kind &cat ea era In ultimii nowi ani
de pace. Aceasta ve/i constata-o cu ocaziunea studierii situa/iunii
financiare.
Légea comunala care se weapta de ora cu o legitima nerä'bdare
este deja In parte votatii. D-voastre nu ve/i voi a lasa necompletä
lucrarea inceputa.
Prin bravura, prin abnegqiunea ce mai cu deosebire a aratat
popula/iunea noastra ruralä in timpul razboiului, ea a dobandit
titlnri nol la toata ingrijirea d-voastre.
Pentru desvoltarea bunei star a acestei populapuni, care in
timp de pace este insa0 boga/ia Statului, iar in timp de razboi
fost fala na/iunii romane, este neapärat de a se vota mai multe
legi i institu/iuni economices

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 187$ CIIVANTARI 301

Mai presus de toate, d-voastre va veli grabi de a inzestra Iara

eu justilia populara, cu legea organizaTiunii judecatoriilor de pace,
al careia proiect vi s'a prezentat Inca din sesiunea trecuta de Mi-
nistruI de Justilie.
Totdeodata, pentru a se stabili mai bine echilibrul puterilor in
Stat 0 a se da justiIiabililor mai mari garanIii de o bunt( i nepar-
tinitoare justiÇie, este, cred, neaparat ca principiul inamovibilitaIii
sa fie intins 0 la celelalte trepte judecatore§ti, i ca responsabilitatea
magistratului inamovibil sá devie o realitate pentru toÇi, de sus
pana jos.
In acest sens Ministrul de Justipe va va prezinta, in sesiunea
aceasta, un proiect de lege care se recomanda la toata serioasa
d-voastre atenOune.
ExperienIa dobandita pe campul de haute ne-a aratat Imbu-
nät4irile care se reclama de organiza-punea puterii noastre armate.
Pentru grabnica introducere a acestor ImbunataIiri Eu contez pe
patrioticul d-voastre zel.
Guvernul Meu de mai mult timp are pregatite proiectele de legi
pentru crularea padurilor i pentru exploatarea minelor. N'am
nevoe de a Ira destapra cat este de necesar pentru interesele noastre
economice ca, cu o ora mai inainte, aceste proiecte sa se prefaca
In legi pozitive,
Grabnica unire a sistemului cailor noastre ferate cu calea ferata
Cernavoda-Kiistendje este imperios reclamata de interesele noastre
politice 0 comerciale. Ministerul va supune maturei d-voastre
chibzuiri cuvenitul proiect de lege intru aceasta.
In fiecare sesiune, d-voastre ali dat un patriotic i energic concurs
raspandirei instrucpunei publice, atat de trebuincioasa pentru
desvoltarea forIelor intelectuale 0 morale ale na/iunii. km ferma
convic-Oune ca i, In aceasta sesiune coalele noastre -vor gasi in
d-vOastre puternici sprijinitori.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,

Cum vedeli, dinaintea d-voastre se destapara o eampie intinsA

de activitate 0 de folositoare lucräri. D-voastre i as-a data, ca
totdeauna, va veÇi arata demni de frumoasa misiune ce va este

www.dacoromanica.ro
302 REGELE CAROL I

incredinIata, aceea de a satisface trebuinIele nalionale, morale 0

materiale ale iubitei noastre Vari !
In timpul legislaturei d-voastre, mari i europene evenimente
s'au petrecut la hotarele i inauntrul Romaniei. De0 cu crude
sacrificii, naIiunea romana a ie0t lima din mijlocul acestor grave
evenimente mai libera, mai puternica 0 mai stimata decat tot-
deauna.
D-voastre luat parte la ceste evenimente. D-voastre
savar0t mari fapte: pro clamat i intemeiat independen/a Sta-
tului Roman; açi sprijinit cu barhalie cu demnitate drepturile
noastre nalionale. Prin eroismu/ solda-plor no§tri pe campul de
batae, prin abnegaliunea i sacrificiile de tot felul ale fiilor acestei
prin luminatul i patrioticul d-voastre concurs, Romania 0-a
redo/pandit astazi intre naliuni locul pe care °clinical% 11 avea in
timpurile de marire ale istoriei sale. Meritul acestui insemnat eve-
niment revine in mare parte d-voaare.
Fiçi dal% siguri, ca precum posteritatea nu va uita rnarile acte
ce s'au savar0t in zilele noastre, asemenea istoria nu va §terge de
pe paginile sale numele acelor care au lucrat impreuna la indepli-
nirea lor!
Am dar credinIa ca d-voastre, precum avi bine inceput, precum
bine parcurs, asemenea veIi bine WO:Val* cariera d-voastre legis-
lativa.
Si dar, urand bun succes activitàçii d-voastre, rog pe Dumnezeu
ca sa binecuvinteze lucrärile d-voastre parlamentare, pentru binele
prosperitatea mumei noastre comune: jubila noastra Romanie.
Sesiunea ordinara a Caxnerelor Legislative este deschisa.
Preledintele Confuliului Mithtri1or, Ministru al Agriculturii, Comertului
Lucrkilor Publice §i ad-interim la Culte i Instructiune Publick, I. C. &dawns ;
Ministrul Afacerilor Straine, M. Kogittniceanu ; Ministru de Interne, C. A. R,-
seta; Ministrul Finantelor, I. Cdmptrieatu ; Ministrul Justitiei, Rug. Secitescu.
(M. O., 1878, nr. 254, p. 7145-7).

351.
bun Ordin de zi &titre armad.
Bucurefti, 28 Noemvrie/10 Decemyrie 1878.
La un an dela Inruinta dela Plevna, Domnul Tärii rearainteqte ostasilor
acest miret eveniment.

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1878 cuvAwriei 303

Ostafi!
Este astäzi un an de and vitejia i radarea -voastri ,Invinsera
toate pxìmejdiile, toate greut4i1e, i voi intrarbli biruitori in Plevna.
Aceastà märea0 zi trebue sä rámânä ne§tearsg din -inimile voastre,
ne§tearsä din paginile istoriei oastei.
Açi vazut cu cktä mândrie, cu cata veselie §.1 irecuno§tinp v'a
primit Iara cand intors din luptä ; in toate oraple, in toate
satele a fost särbätoare, darä mai ales Capitala, mima çàrii, v'a
arätat cât NaIiunea §tie s'a prquiascä foloasele ce ea a dobindit
cu Angele vostru §.1 ca iubirea ei se va Intinde i mai mult de aci
inainte asupra voasträ.
Osta§i! In solemna zi de astäzi fiecare din vai ah' mulpmeascä.
Atotputernicului cá a intärit braIul S6u Spre a apAra Patria §i
facil fdgaduinla ed, ori cand -Ora va avea trebuinfá de voi, ea vä
va gäsi la Plevna §.1 pe Mine In capul vostru.
Dat in Bucurqti, astäzi 28 Noemvrie 1878.
(m. O., 1878, nr. 265, p. 7409).

352.

l'asimila la adra& Senatului.

9121 Deeemyrie 1878.
La adresa, Senatului, cititi de Vice-presedintele Ghica, prin care se Meca
elogiul c4peteniei i oastei romine, Domnul multumeste i scoate in relief
meritele Senatului In desfAsurarea evenimentelor care au dus la Independenta.

Inalt Prea Sfinte Peirinte,

Domnilor Viceprefeclinfi,
Domnilor Senatori,
Cu o deosebitä pta. cere am ascultat cuvintele mägulitoare ce
Senatul adreseaza armatei; ca Sef al ei ì ca Domn al Iärii, vfi mul-
/umesc din suflet pentru sentimentele ce Ne exprimaIi.
Ultimul räzboi a fost ocaziunea pentru /arfi de a da Europei
convingerea, pe care Eu dela inceput am avut-o despre valoarea
ei. Am fost indoit fericit de a Mä afla in aceastfi ocaziune In capul
bravei noastre armate.

www.dacoromanica.ro
304 REGELE CAROL I

MuIt timp s'a crezut in dará, din cauza necunc0iirtei chestiunilor

noastre interioare, ca am fi animati de un spirit de intolerant&
religioasa. Constat cu multumire ca tara, prin reprezentantii ei,
se aratä hotärita a face sa dispara' aceasta croare, §.1 regret ca impre-
jurarile par a-i impune hotarirea sa. Acum natiunea romanä va fi
admisa de toti la locul ce meritä in opiniunea lumii, caci a probat
prin vitejia sa ca poate sta alaturi cu natiunile cele mai valoroase,
prin principiile sale, ca tmpart4e§te credintele i aspiratiunile
lurnii civilizate.
Inalt Prea Sfinte Pcirinte,
Domnilor Senatori,
Daca d-voastre v'ati adus aminte §i cu aceastä ocaziune de
armata' si de Capitanul Au, implinesc din parte-Mi o placutä datorie
reamintind ca foloasele de care vorbiti mi s'au putut dobandi cleat
Cu puternicul d,voastre concurs i cu devotamentul d-voastre
patriotic.
Pot aclaoga cä, cu aceasta mare ocaziune, s'a putut constata ca,
dacä Senatul este menit, prin conditiunile constituirii sale, a mentine
natiunea pe calea prudentei i a intelepciunei, aceasta insä nu l-a
crprit ca in momente de grele incercari sa se arate plin de curaj §.1 de
deciziune.
Sunt incredintat ca ne vom intalni totdeauna in acela simtimant
de devotament cätre patrie, spre a s'ávar0 impreun'a marea operà
de desvoltare §i de intarire la care suntem chemati a conlucra.
Primiti, Inalt Prea Sfinte Parinte i domnilor Senatori, din partea
Doamnei i a Noasträ expresiunea inaltei Noastre gratitudini pentru
ufarile ce ne facati.
(M. 0., 1878, nr. 274, p. 7674).

353.
Rispuns la adresa Adunirii Deputatilor.
10122 Decemyrie 1878.
C. A. Rosetti, presedintele Adunlrii Deputa/ilor, aduce respectuoase omagii
Domnului j armatek carora li se datoreste in cea mai mare misurà situatia
de azi a Romaniei. Miscat de expresia acestor sinniminte, aratl contributia in-
tregel WI' la marele act al Independentei si cu deosebire patriotismul Camerik.

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 187$ CUVANTXRI 305

Domnule Prefedinte,
Domnilor- Deputafi,

Suntem adanc mi§cavi de. sim-/imintele ce exprimaii armatei

Tronului, pentru sfinIenia cu care, in ultimul räzboi, implinit
datoria, In realizarea celei mai scumpe aspirqiuni a na/iunii romane.
Ceea ce a creat Romaniei o pozi/iune politicä' ce nu i se mai con-
testa astä'.zi in Europa, este ea, desi invaluita de evenimentele cele
mai complicate, de0 inconjuratá de incercarile cele mai crude,
totu0 a strabatut cu succes prin acest cerc de pericole de tot felul,
färä a §ovai un moment 0 fära a face un pas gre0t care ar fi putut
sa-i compromita' chiar existen/a.
Constatam cu fericire, d-lor, ca sacrificiile i incercarile la care
cu to/ii am fost supusi, departe de a me obosi 0 a ne sdruncina,
au contribuit din contra' a ne intari, a ne o/eli, a ne lamuri ideile
noastre 0 a ne da mai multa unitate de ac/iune, proba despre
aceasta este unanimitatea cu care sa votat ráspunsul d-voastre,
ce cuprinde Insa0 programa lucrärilor spre care are a- se indrepta
acum activitatea nwponala.
Evenimentele ce na/iunea a strabatu,t, intaresc §i mai mult In
sufletul nostru credin/a ce am avut despre viitorul acestei pri, din
ziva &and am pus picierul pe pamantul ei. Din faptele savar0te,
Marile Puteri vor dobandi cònvingerea ca Statul Roman, pe care
ele l-au admis In familia lor ca un element al echilibrului european,
raspunde in adevar acestei mari chemari 0 va fi p condi/iune de
securitate 0 de lini§te pentru puternicii sai vecini.
Votul dat pentru a doua oara de mai unanimitatea Reprezenta-
punii NaTionale, afirmand voin/a de a se conforma dispozipunilor
ce ne privesc din tratatul dela, Berlin, nu mai poate rasa Europei
Indoiala ea acesta este In adevar sim-/imantul na/iunii Intregi,
va face astfel sa dispara once umbra de banuialä 9i once prejude-
catà ar mai fi existat despre 'Ora noastra:
Suntem incredin/a/i ca pruden/a,. spiritul de conciliare 1i uni-
tatea de aqiune, ce v'au ajutat 'Ana acum in realizarea unor mari
fapte, Ira vor asigura acela0 succes In viitor ; numai astfel ranele
lasate de incercarile la care am fost expu0 se vor vindeca, interesele
societ4ii noastre vor fi bine Ingrijite, 0 se va putea savar0 opera
ridicarii i Intäririi Romaniei, cu acela0 succes cu care a fost inceputa.

www.dacoromanica.ro
306 REGELE CAROL I

Pe aceastä cale, Ma vei gäsi d-lor, totdeauna alaturi cu d-voastre,

gata la lucru 0 la saprificiu.
Doamna, care in timpul pericolelor a impart4it toate
toate ingrijirile noastre, se unete azi cu Noi spre vä.
exprima, domnule Prqedinte i domnilor DeputaIi, viile Noastre
multumiri pentru cälduroasele uräri ce Ne adresati, §i spre a zice
impreung cu Trfiiaseä România !
(M. 0., 1878, nr. 275, p. 7714).

Domnul &titre Consiliul de Mini§tri.

1113 lanuarie 1879,
La felicitirile de anul nou, exprimate de D. Sturdza In numele Consiliului
de miniqtri, Domnul multumegte çi roaga pe Dumnezeu si dea $4.rii un an de
pace 0 prosperitate.

Sunt foarte mi§cat de sentimentele 0 de felicitärile cälduroase

ce-Mi exprimaIi. Sä dea Dumnezeu ca anul In care intram sà fie
plin de fericire ai de prosperitate pentru scumpa noasträ patrie.
Ne mai rämän ai in anul acesta multe dificult4i de invins, Irish
unindu-ne cu to%ii, sunt singur a Tom trece peste dânsele i vom
asigura astfel României o papia desvoltare. Contez i In viitor
pe concursul d-voastre.
(M. 0., 1879, nr. 3, p. 37);

Domnul la inaugurarea Fabricei de chibrituri.

25 Fepruarie19 Martie 1879.
La cuvintele lui V. Boerescu, in numele intreprinderii, M. S. aspunde el se
bucurfi and vede ci se inaugureazi o fabrick romineasci, zemn al desvoltirii
industriei nationale.
Asist cu o pläcere atfit mai mare la inaugurarea acestei fabrice,
ea ea va deschide o nouä ramurä industriei nationale, care este
chematá a deveni un izvor de bog4ie pentru Iara noastea. Urez
din toatá mima ca aceastä läudabil'ä Intreprindere sa se desvolte,
sä prospere, §i silinçele d-voastre sä fie astf el incununate de un
deplin
(M. 0., 1879, nr. 46, p. 1237).

www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIg 1179 CUVANTARI 307

356.

euvintare la investiture Episeopilor ale§i pentru Eparhiile Romanului,

Hu§ilor 0 Dunirii-delos.
24 Martie/5 Aprilie 1879.
Dupa ce a rostit pentru fiecare episcop, la darea cirjei, cuvintele: e Parinte
Episcop, Ili incredintez carja episcopala pentru a pastori turma Eparhiei Ro-
xnanului (Hugilor, Dunarii de jos), Domnul insist1 asupra misiuna pe care o are
de indeplinit fiecare in eparhia respectiva.

Prea SfinNi Pitrin;i,

MulIumesc Prea SfinVilor Voastre pentru chlduroasele urari ce
facqi atilt Doamnei cilt 0 Mie cu ocaziunea acestei solemniaqi,
care-Mi umple mima de mândrie, ca una ce consacrä n4te vechi
tradiVuni ale Bisericii Române.
Prea Sfinte Episcop al Romanului, luAnd administraliunea
spiritualfi a eparhiei Prea Sfin/iei Tale, am ferma convicIiune c5.
vei 9ti a conserva antica ei splendoare acestei sfinte Episcopii, care a
fost odata repdinrá de Mitropolit 0 care a adäpostit In sfinul sail
pe uncle din cele mai mari figuri ale bisericii romane. Marele colegiu
nu putea s'a' aleagg mai bine deck In persoana Prea SfinIiei Tale pe
demnul succesor al Episcopului Dositei 0 al mai multor ilustraViuni
eclesiastice, care, prin devotamentul lot catre Tarä, prin cucernicia
0 prin pietatea lor creqtinä, au qtiut at inalIe prestigiul bisericii
nationale 0 sä inspire popoarelor o nestr4mutatit iubire pentru
patrie 0 pentru românism. Nu Mä Indoiesc, cii. Intocmai ca lluqtrii
Prea Sfimiei Tale predecesori, 0 inspirându-te déla aceste MiireIe
0 nobile exemple, ve i InfrAnge toate dificultrgile 0 vei pastori mult
timp 0 cu fericire turma eparhiei Prea SfinIiei Tale la a areia
arma te-a chemat Inaltul cler 0 Reprezentapunea Nalionallí.
Prea Stinte Parinte al Episcopiei de Hui, nqiunea te-a Insar-
cinat cu administra-Ounea uneia din cele mai vechi eparhii ale
României. Primqte cu mfindrie ciirja pastoriei, p e care cu multa
falA a purtat-o Mitropolitul Veniamin, cel ce prin faptele sale pioase
a ilustrat aceastä anticä 0 sfântà Episcopie 0 al carui nume 'venerat,
strälueind cu at:Ala splendoare peste &Lisa, a ramas adânc intiparit
In mima tuturor Românilor. Care misiune poate fi mai sfântfi cleat
aceea de a lumina poporul prin lnvfiretmântul preceptelor Mântui-

www.dacoromanica.ro
308 REGELg CAROL

torului, de a-i innobila Mima predicandu-i morala evanghelica?

Sunt pe deplin convins cá vei fi totdeauna alaturi cu natiunea
ea, printeo administra-tiune de adevarat pastor al turmei lui Christos,
vei sustinea prestigiul i demnitatea bisericii i a clerului §.1 vei face
din fiii suflete§ti ai Prea Sfin-0ei Tale n4te buni cre§tini i cetgeni
devotati intereselor nationale. içi urez, Prea Sfinte Parinte, ani
mul-0 §i f ericiçi, i Dumnezeu cel Atotputernic sá te ajute
sfintei l înaltei misiuni ce s'a Incredintat.
IneredirOnduli, Prea Sfinte Pdrinte al Eptscopiei Dundrii-de-jds,
toiagul pastoral al acestei eparchii nu-Mi ascund dificultätile pe
care Prea Sfintia Ta le vei intampina In aceastà sfanta i inalta
misiune. Vei avea a administra o nouä provincie, pa care Atotpu-
ternicul, binecuvantand sacrificiile facute i sangele varsat de Ro-
mani, a redat-o patriei comune. Constatand cu placere eminentele
.calitati ce te disting, inaltele i variile Preh Sfin-0ei Tale cunwinte,
nu M'a indoiesc un singur minut, cá prin blanduli caracter, prin
nobilele i romane§tile simIiminte care te anima., vei predica multi
ani cu fericire cuvantul lui Dumnezeu, pacea i iubirea evanghelica,
vei semana §1. vei intinde pe pamantul Dobrogei samanta roma-
nismului, insufland In rnimile noilor no§tri concetaIeni spiritul
de concordie §i de infra-0.re, sentimentele de devotament §i de iubire
pentru scumpa noastra patrie.
(Al 0., 1879, ni'. 69, p.. 1834).

357.
Mesaj la disolvarea Corpurilor Legiuitoare.
25 Martie/6 Aprilie 1879.
Domnul scoate In evident4 rezultatele la caro a dus trecuta.
Intrerupti din proprie vointà. Se vor alatm Aduarile Legiuitoare menite
modifica art. 7 al Constitutiei, pentru a respecta in totul stipulatiile tratatulul
din Berlm.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Legislatura cure se curmä astäZi a avut sà preintaraplue una
din situatiunile cele mai grele, prin care poate trece un Stat. Cu
toate acestea, pe langa indestularea trebuir4elor urgente ale,mo-
meirtului, ea a gasit timp de a se ocupa §i de interesele viitorului,

www.dacoromanica.ro
HARTIE-APRILIE 1879 CUVANTARI 309

de a vota un mare numar din legik cele mai importante reclamate de

progresele ce face pe fiecare zi patria noastra 9i de necesitaIile
nouai sale poziOuni. Daca, cu toata activitatea 9.1 bunavoinIa Repre-
zentaTiunii Na0onale, ea nu a putut realiza toate reformele a9tep-
tate dela dansa, cauza este fära tndoialà ca imprejurarile nu i-au
permis sa soseasca la expirarea terrninului legal, care i-ar fi fost
deaf-tins pentru completarea operei sale.
Scurtand d-voastra in9ivä acest termin, spre a da loc Para intilr-
ziere Camerelor care au sa proceadà la revizuirea art. 7 din Consti-
tuOune, ai primit, in interesul pacii europene, ca Romania sa se
conforme cat mai curand 9.1 lam toate Tractatului dela Berlin qi
ai dovedit astfel o resemnare, un curaj 9i o abnegaIiune, care nu
pot deck sa ne ridice in opinia publica a lumii intregi.
In faTa unor acte atat de convingatoare, in faIa atitudinii demne,
inTelepte 9.1 patriotice a poporului roman, sper ca prejudeckile 9i
banuielile ce mai exista in afara vor disparea ; ea toate uneltirile,
or de unde ar veni, vor fi dejucate qi ea, in scurt timp, o apreciere
mai justa i mai echitabila in privinTa noastra va lua Jocul unor
prevenIiuni cu totuL nefustificate.
Independerqa Romaniei, pe care d-voastre cei dintai aÇi pro-
clamat-o i pe care naTiunea a dobandit-o prin energia ei i prin
vitejia ,armatei sale, daca nu 9i-a primit Inca deplina consecraIiune
din partea unora din marile Puteri, aceasta nu provine deck din
ni9te cauze treatoare i cu totul circumstanIiale. Am nestramutatä
convingere, ca din punctul de vedere superior al intereselor generale
permanente ale Europei, Iara noastra va dobandi In curand
dreptate.
Atunci and Peninsula Balcanica intreaga era in flacari i cand
perspective noi 9i atragatoare ne puteau seduce, Romania a rezistat
la once tentapuni 9.1 s'a ferit de a fi pentru Europa o cauza de tur-
burari 9i de complicqiuni. Ea n'a intrat in lupta deck in acel mo-
ment gray, cand inaqiunea ei ar fi putut sa-i devie funesta i and
extensiunea 9.1 dainuirea razboiului ar fi fost prejudiciabila nu numail
ei inse9i, ci chiar intregei Europe.
Dupa razboi, atunci cand ea avea dreptul a se a9tepta, nu la
sacrificiile dureroase ce se impun nqiunilor invinse, ci la foloasele
la care au drept a pretinde acei care se intorc incununqi de succes,
ea a avut forIa, tot in interesul pacii generale, a-9i inneca durerea

www.dacoromanica.ro
310 REGELE CAROL I

s'a resemnat a primi stipulanunile Tractatului dela Berlin. Ea a

dovedit astfel in modul cel mai neindoios, ca nu este un element
de prisos in sistema Statelor europene chemate a constituí ni§te
temelii solide pentru pacea generala. Prin urmare, o repet, Europa
Ii datorqte dreptate i sunt convins a ea nu va Intirzia a i-o da.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputari,
Am trecut, in timpul acestei legislaturi, prin imprejurari din cele
mai grele, prin peripani din cele mai periculoase, i cu toate acestea,
aunt dator a o constata cu fericire, regimul nostru constitunonal
n'a incetat un singur moment de a functiona in toata vigoarea lui.
Libertatea individuala, a presei, a intrunirilor 0 a tribunei,
inteun cuvant toate libertänle publice, s'au exercitat in deplina-
tatea lor, fara a fi vreodata atinse, fara ca utilitatea lor sa fie mticar
pusa in indoiala. Nanunea, ea 0 puterea executiva, au probat
prin aceasta ca credinta lor in acest regim era intemeiata, i ca
institununile liberale de care ne bucuram Bunt fundamentele cele
mai sigure ale unui Stat, scutul sau cel mai puternic in once circum-
stanIa. Forte in convingerile Mele intime in aceastä privinVá, intarite
mai mult prin aceasta stralucitä experien-p ; incredinIat ea numai
deba sincera 0 leala aplicare a legilor 0 a Constitununii atarnä
lin4tea patriei i viitorul ei, Ma yen gasi totdeauna nestrfimutat pe
calea care Ne-a dus deja la rezultate ap de satisfäcatoare, cale pe
care sunt sigur cà ton Romanii MA vor urma.
De§i situaliunew Orientului nu este Inca asigurata i orizontul
pare Inca turbure in dark dei in intru chiar avem a rezolva una r
din chestiunile cele mai arzaoare 0 care cu drept cuvant ne ingrijesc
pe ton, totu sunt convins ca putem privi viitorul, de nu fail serioase
preocupari, cel punn fära teama. Patriotismul d-voastre va inIelege
ca, pentru a invinge aceste dificultan, trebue, acum ca 0 in trecut,
sa ramanem cu toni unin in chestiunile cele mari, in acele chestiuni
in care ñu este vorba de interese sau de opiniuni de partida, ci de
Insa0 siguranta Statului roman.
In timp de atatea secole, printre furtunele cele mai violente,
care au distrus intregul sistem al Statelor orientale 0 au sguduit
chiar monarchiile europene care mai In mina trebuiau sa devie
ekpresiunea cea mai inaltä a civilizanunii, poporul roman, de0

www.dacoromanica.ro
APRILIE 1879 CuvANTXra 311

cople0t sub invaziuni care päreau ca au sa tearga chiar urmele

existen/ei sale, a §tiut sà reziste i sa pilstreze intacta nanonali-
tatea sa ; tot asemenea el va lupta de astäzi inainte 0 va invinge
greutanle la care suntem sau mai putem fi expu0, daca 0 in viitor
vom fi inspiraii de un singur sentiment: iubirea patriei, vom fi
mipaIi de o singurà voin/ä: aceea de a ne consacra binelui ei.
Despre Mine, domnilor Senatori i domnilor Deputan, am cea
mai deplina incredere In inIelepciunea i patriotismul nanunii,
ea poate fi sigura cà in once imprejurare Ma va gäsi totdeauna
fruntea ei.
inainte de a ne desparn, am Iinut a veni In persoana In mijlocul
d-voastre pentru a vä mulnimi Inca °data pentru puternicul concurs
ce a/i dat intaririi edificiului na/ional, urand impreuna cu d-voastre:
Sä traiascá Romania, iubita noastra patrie!
Conform art. 1.29 al Constitnnunii, Adunarile Legiuitoare sunt
disolvate.
Bucure§ti, 25 Martie 1879.
CAROL
Presedintele Consibului de Ministri i Ministru de Interne, Ion C. Brdtianu ;
Ministru de Final*, D. A. Sturdza; Ministrul Afacerilor StrAine, I. Cdnipineanu;
Ministru de Justitie, Eug. Stittescu ; Ministrul Lucrärilor _Publice, M. Phereclude;
Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, G. &milli ; Ministru de RAzboi, Co-
lonel N. Dabija.
(M. 0., 1879, nr. 70, p. 1857-8).

358.
Ins& Ordin de zi ciitre trupele intrunite in garnizoana din Capitalli.
8/20 Aprilie 1879.
Cuvinte de billarbatare citre ostirea care a *twat Independenta, eu pri-
lejul zilei de 8 Aprilie,

()Mori, subofiferi, caporali fi soldati,

Sunten punni la mimar In aceasta revista, caci mare parte din
camarazii vo§tri de arme, dupa glorioasele oboseli ale räzboiului,
care á ridicat poporul roman la inalnmea vechei mandrii stramo-
e§ti, se gäsesc astazi la fruntarii 0 In noua posesiune romaneasca
Dobrogea, unde duo cu mult devotament i abneganune sarcina
ce -/ara le-a irnpus. Cu ocaziunea acestei zile, am nnut sä. và vad

www.dacoromanica.ro
312 REGELE CAROL I

si, spuindu-vä vouä, sä cunoasca armata intreagä, ca purtarea demnä

ce ati avut in cel din urma räzboi i greutatile ce 3.0 stiut sä infrun-
cu atata tarie au dat si -tarii i Mie proba cea mai vie de lucre-
derea ce trebue sa avem in viitorul armatei romane.
Fiti cu totii tari in aceasta credinta. Pune-ti toatä stäruinta ca,
In timpul pacii, prin instructie si disciplina, sa aduceti o noua tärie
armatei si sä castigati titluri noi la recunostintatarii i la increderea
Sefului si Domnitorului vostru.
Dat In Bucuresti, la 8 Aprilie 1879.
(M. 0., 1879, nr. 81, P. 2089).

359.
Inalt Ordin de zi &Aire garda nationali.
8/20 Aprilic 1879.
La 8 Aprilie, Domnul evidentiazil devotamentul de care au dat dovadi
grzile nationale -pentru siguranta statului i paza Tronului pe timpul fazboiu-
lui din 1877.

Gardisti,
Cand am trecut Dunärea cu toata armata, Gardei nationale
i-am incredin-tat toatä siguran-ta Statului si a Tronului.
Voi ai raspuns pe deplin increderii Mele si asteptärilor tarii:
disciplina, ordinea i devotamentul, ce ati aratat In aceste timpuri
grele, au dovedit ()data mai mult, ca atunci &and interesele tarii
o cer, ostire, garda nationala, nu fac deck un singur corp,
Insufletit de aceeas dorinta: implinirea datoriei, miscat de acelas
sim-timant: devotamentul catre Patrie.
Constat aceasta cu fericire si mu4umesc din inima Gardei natio-
nale din toatä Romania ; va multumesc vouà, Gardisti ai Capitalei,
care reprezentati aici Intreaga institutiune.

Gardifti,
Am ales ziva de 8 Aprilie ca sä va exprim sim-timintele Mele,
fiindca aceastä data Imi reaminteste ziva cand natiunea In unani-
mitate a pus bazelc nofi sale organizatiuni politice i a ridicat sus
stindardul Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 Pl. XIX.

17

bC,

r.h."
e

M. S. Bonilla' Carol I la 1S79.

www.dacoromanica.ro
MAI 1879 CUVANTXRI 313

Strâns uniIi Imprejurul acestui stindard, 1-am putut apara cu

tarje in evenimentele din urmd. Sunt dar adanc convins at", §i de
acum Inainte, vom lucra astfel, IncAt sä gsigurdm viitorul scumpei
noastre patrii si A facem ca nimeni s'a nu se Indoiascá de dânsul.
Patriotismul vostru, iubirea de Iarà a tuturor Românilor !mi
sunt cea mai puternicá chez4ie cä vä voiu Intfilni totdeauna pe
calea onoarei §.1 a datoriei.
Dat In Bucurqti, la 8 Aprilie 1879.
(AL 0., 1879, ,nr. 81, p. 2089).

360.

Rispuns la primirea spadei de onoare din partea armatei.

10/22 Mai 1879.

Prezentand spada, Ministrul de RIzboi col. N. Dabija, filtre altele, a spus:

4 Ca omagiu al recunWintei noastre, ca semn al devotamentului nostru de-
plin, noi aci, reprezentanti al armatei din toate trupele, fericiti a fi strinqi In
jurul MAriei Tale, rugim sl primiti aceasti spada de onoare li sä o purtati ion
aducerea aminte a zilei de astazi §i. a luptelor din campania trecutl. Acei care au
luat parte la izbfinzile dela Grivita, Plevna, Rahova, SmArdan §i altele, cind
vor vedea aceasta' spada lucind In mainile MAriei Tale, vor simti acel foc sacru
ce poarti Cu sine victoria §i vor Os/ noi ocazii spre a perpetua intre generatiu-
nile virtoare numele Marelui Cipitan Carol I, Domnul Rominilor a.
M. S. Domnul multume§te.

Primese cu mândrie aceasta sabia, ca un semn de dragoste a

scumpei Mele armate, care prin vitejia ei. a reinviat timpurile glo-
rioase ale trecutului. O primase ca o preTioas4 amintire a acestei
mari epoca prin care am trecut Impreund, imparfäsind griji s'i durere,
pericol si speran-0, si din care am iesit eu onoare. Daca ni se strânge
mima endind la eroii cazu-0, nu vom plânge, chci din mormantul
lor a Inflorit independenta Iä'rii. S'A dea Dumnezeu ca spada aceasta
sa ramân'a un lung sir de ani In somn adânc ; Insä daca ea va fi
chemata la luptA, atunci sà straluceasca in capul vitejilor.
Traiasca' brava noastrà armatà" !
(M. 0., 1879, nr. 106, p. 2581).

www.dacoromanica.ro
31k REGELE CAROL I

Toast la prinzul dela Palat.

10/22 Alai 1879.,
Domnul Inchini pentru armata romina.

Ziva de 10 Mai a fost proclamatä de -ora ca serbare naTionalä ;

astäzi aceastä zi a devenit §i mai scumpä inimii Mele, prin dragostea
0 increderea ce Mi-a arätat armata.
Voi Ostra frumoasa spadà däruitä de ofileri, subofileri §i soldaIi,
ca cel mai scump odor. Ridic acest paliar in sänätatea bravei armate,
care de-a-pururea va rämânea paza iubitei noastre patrii.
Sä träiasca osta§ii români !
(M. 0.. 1879, nr. 106, p. 2582).

Mesaj la deschiderea Adunirii de revizuire a Constitutiei.

22 Mai/3 lunie 1879.
Domnul aduce la cuno§tinta Adunirii a are de scop a modifica art. 7 din
Constitutiune. Apoi are a se interesa de alto probleme cu caracter intern.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Deschizand sesiunea acestei nouà legislaturi, constat cu o ade-
väratä mulIumire lini§tea deplinä cu care s'au filcut alegerile generale.
Acest fapt, datorit in%elepciunii poporului romfin O legalitä/ii
stricte care s'a pazit in timpul alegerilor, estl cu atfit mai insemnat
cu cAt aceste alegeri se fäceau in mijlocul preocupdrilor celor mai
grave §i, pot zice, totdeodatä §i. celor mai legitime.
In adevär, in urma sacrificiilor ce 'Ora i§i impusese pentru a ie§i
Cu onoare din dificultälile aduse de ultimele evenimente O in faIa
situqiunii ce ni se crease de Congresul din Rerlin, era natural ca
emqiunea resimIità sä produck in Iarä o agita-pune §i o ingrijire
generalä, ingrijire cu atfit mai mare cu cAt fiecare se intreba, care
era limita cerin/elor ce se manifestase prin Tractatul dela Berlin,
care va fi limita concesiunilor ce se puteau face acestor cerinte.
Cu toate aceste, cu nelin4tea care cuprinsese spiritele, rezultatul
a dovedit odatä mai mult crt poporul român, brav O tare pe câmpul

www.dacoromanica.ro
MAHUNIE 1879 CUVANTAAI 315

de bataie, §tie s fie bland 0 prudent in luptele din nhuntru i si

se men0e neclintit pe tarâmul
Acela patriotism, aceeq inIelepciune, de care a dat proba
na0unea, sunt sigur ca le voi gasi 0 in Reprezentan0i ei. Sunt con-
vins ed to0, fara distinqiune de partide 0 de opiniune, ve0 9ti,
ca in toate imprejurarile mari, a pune interesele generale mai presus
de once alte considera0uni, 0 nu vä ve0 inspira in lucrarile d-voastre
deck de marile interese ale %aril 0 de indestularea adeväratelor ei
trebuinIe.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Preocupat de a pune capat luptelor care de secoli insangera
Peninsula Balcanica i turbura periodic pacea Europei, Congresul
din Berlin a voit, in noua ordine de lucruri ce crea in Orient, sa inte-
meieze pacea prin suprimarea inegalitäii diferitelor napondlitä0
religiuni.
De0 Romania era cu totul in afara din cercul acestor lupte, totu0,
printeo regretabila i persistenta confuziune, Europa ne-a inglobat
0 de asta data in lumea orientala. Art. 7 din ConstituOune da, din
nefericire, o arma contra noastra acelora care aveau interes sa pre-
lungeasca neinIelegerea, i astfel paraliza aqiunea noastra contra
uneltirilor rauvoitoare.
Din ()alma aceasta n'am reu§it Inca deplin a convinge diploma0a
europeanh ea' na0unea romana' nu a fost niciodata 0 nu este nici
astazi animata de spirit de intoleranIa i ea, din contra, ea a impizis
adesea ospitalitatea Oat la neprevedere.
Cand, duph caderea Constantinopolei, cre§tinii din Orient fugiau
inaintea Semilunei triumfatoare, e gasira aci un azil sigur ; Romanii
le deschisera braiele cu caldura 0 MA rezerva. Cand mai tarziu
prin tendinTele lor dominhtoare sub regimul domniilor fana-
riote, ei deveneau un pericol pentru %ark un obstacol pentru desvol-
tarea ei na0onala, Romania, amenintata in existenTa ei, lupta
neincetat ca sh scape de acest rhu, i aceasta lupta seculara nu se
termina cleat in 1821 prin triumful ideei na0onale.
Tot astfel mai tarziu, &and Israeli%ii, persecuta0 in alte State,
au navalit cu gramada la noi, aceasta imigra0une fost incurajata
de ospitalitatea tradi0onalh a Romanilor, de toleranIa ce gasiau aici.

www.dacoromanica.ro
316 REGELE CAROL I

Cand ¡ma aceastä imigraTiune, ajutatä in parte de nepasarea

nestabilitatea Guvernelor de atunci, a luat, mai cu seama in jude-
tele de peste Milcov, proporTiuni mari 0 se prezinta cu caracterul
unei adevarate invaziuni ; cand aceasta aglomeraTiune puternica
a unui "element sträin apasä greu asupra desvoltarii comerTului
industriei naTionale 0 mai cu seamä asupra poporaTiunilor rurale,
nepregatite a lupta contra exploatarli muncii 0 a activitaTii lor,
atunci temerle i ingrjirile s'au ridicat, fire0e, in sanul
astfel, in diferite randuri, Guvernele au crezut ea pot inlatura
pericolul prin restricTiuni legislative, in randul carora in cele din
urma a fost 0 art. 7 din ConstituTiune. Dar aceste restricTiuni,
a garanta In mod eficace interesele noastre economice, n'au servit
decat a expune Tara la cele mai nedrepte banueli de intoleranTa
religioasä.
Fäcând sa disparä din aceste dispoziTiuni legislative aceea ce
le-ar putea imprima caracterul unei exclusiuni religioase i punan-
du-le In acord cu marele principiu ca nimenea sä nu fie inläturat
dela folosinTa i exerciTiul unui drept pentru caned de religiune,
vom da satisfacere principalei preocupari care a dictat art. 44 al
Tractatului din Berlin.
Cu toate ca independenTa o ca§tigasem prin propriile noastre
forTe, pentru a ne admite Insä In concertul Statelor europene, Puterile
cele mari au putut cere dela noi ca s ne conform:am ideilor generale
care predomina in çàrile civilizate. in regularea chestiunilor de
detaliu, insä, ele n'au cugetat, ele nu putean cugeta a ne impune
solu/iuni absolute, contrarii intereselor noastre cele mai vitale.
Nici Camerele trecute, nici Guvernul Meu nu au prejudecat
intru nimic rezolvarea acestei chestiuni. Ea se prezinta intreaga
deliberärilor d-voastre. Este o datorie imperioasä sä-i dam o netn-
tarziafá soluTiune. Vá aparTine d-voastre ea, prin masurile iff/e-
lepte ce veTi lua, sá asiguraTi in aceba timp atat interesele noastrt
din näuntru, cat 0 poziTiunea Romaniei in privirea raporturilor
internaTionale.
Când aceasta grea chestiune va fi terminata, veTi avea, Domnilor
Senatori 9i Domnilor DeputaTi, a va ocupa de alte legi 0 reforme,
nu mai puTin necesare.
Organizarea definitiva a Dobrogei, crearea unei Bänci de scout
.0 de eireulaTiune 0 a unei Casse de economfi, construcTiunea de

www.dacoromanica.ro
MAMUNIE 1879 CuNTINTARI 317

Intrepozite i docuri la porturile principale, reorganizarea si desvol-

tarea instrucTiunii profesionale çi agricole, infiinIarea de ComiIii
agricole, sunt atatea ImbunataIiri de natura a cherna Inainte de
toate atenOunea d-voastre.
Nu trebue In adevar sa uitam ca numai prin asemenea
§i reforme, vom putea asigura viitorul nostru, ne vom putea
pune la adapost de once perico!.
In marea transformare a Orientului, numai printr'o activitate
constanta §i neobosita pe taramul economic §i intelectual, vom
putea pastra poziOunea ce ne-am creat prin energia noastra, prin
bravura osta0lor no0ri.
Sunt convins, domnilor Senatori i domnilor DeputaIi, a pe
aceasta cale i pentru rezolvarea tuturor marilor chestiuni de interes
general, veTi da, Guvernului Meu tot concursul de care va avea
trebuinia i, graçie unirii §i silinçelor tuturor, vom pune bazele
unei nouil ere de progres 0 de prosperitate qi vom Intari edificiul

Astfel providenIa va binecuvanta lucrarile d-voastre, i atatea

sacrificii facute de naliunea Intreaga vor da rodul ce -pia a0eaptä
dela dansele.
In virtutea art. 95 din ConstituOune, Eu declar deschisa sesiunea
txtraordinarä a Adunarilor Legiuitoare.
Bucure0i, la 22 Mai 1879.
CAROL
Presedintele Consiliului de Mimstri i Mmistru de Interne, I. C. Bratianu ;
Ministru de Final*, D. A. Sturdza ; Ministrul Afacerilor Strame, I. Cdmpineanu ;
Ministru de Justitie, Eug. Stdtescu ; Ministrul Agriculturii, Comertului i Lucia-
rilor Publice, M. Pherechide ; Mimstrul Cultelor si Instructiunii Publice, G. Can-
tili ; Ministru de Itàzboi, Colonel Dabija.
(M. O., 1879, nr. 114, p. 2737-8).

363.

Rispuns membrilor Academiei Romana.

27 Mai18 lunie 1879.
M. S. Domnul primeste in audienta la palatul dela Cotroceni pe Mem-
brii Societätii Academice, organizatk in corp constituit sub denumirea de i Aca-
demia Romani Presedintele Academiei rosteste urmitoarele cuvinte:

www.dacoromanica.ro
318 REGELE CAROL I

Maria Ta,
a Academia Romana, patrunsa de recunostinti. pentru solicitudinea ce Al-
tera Voastra Regali a aritat acestei instituriuni, vine astazi, cu cel mai profund
respect, sa-I exprime simrimintele sale de gratitudine.
Ideea fundamentali de a face ca limba sa fie una, precum una este si vieara
narionala In noul Stat Roman, a dat nastere Societalii Academice Romdne.
Cultura spiritului In toate ramurile activitarii sale face gloria nariunilor eivi-
lizate, glorie care se masoarl dupa urmele de lumina ce lasa din generariune In.
generariune, In liter°, In stiinra si in arte ea si In vitejie.
Ca mai toate cugetarile narionale, si aceasta a fost rezervata Domniei Mariei
Tale a o realiza. Ea a fost si este din numarul acelora care sunt menite .a inalra
nariunea pe treapta ce i se euvine.
Ca Patron, Altera Voastra Regala s'a asociat la modestele noastre incercari,
ea Suveran, a sancrionat transformarea Academiei in instituriune narionall.
Noi, Membrii acestei instituriuni, venim dar respectuos a exprima simrimin-
tele noastre de gratitudine Inaltului nostru Protector si totodati a ruga pe Su-
veran sa binevoiasca a primi presidentia onorarie a Academiei Ronan&
Aceasta e cea mai scumpa dormra a Membrilor Academiei care vin a depune
omagiile lor la pieioarele Tronulm Alterei Voastre Regale s.
M. S. Domnul rispunde ci primeste eu satisfaerie propunerea si face
urari pentru progresul Academiei Romane.
Sunt miindru ca sub Domnia Mea s'a fondat Societatea caro
astazi devine Academia Româna. Urez din toata mima ca aceastä
frumoasà instituOune sA fie un avut izvor pentru §tiinVä, pentru
limba O. istoria noastra nalionala. Primesc cu o vie satisfaqiune
a fi Pre§edintele onorar al acestui doct Corp, precum am fost fericit
de a fi, chiar dela fundarea ei, Pre9edintele Societälii Academice.
(M. 0., 1.879, nr. 120, p. 2867).

364.
Rispuns la Adresa Senatului.
10/22 Junio 1879.
La adresa Senatului, cititti de Presedintele C. Bosianu, Donuml mulru-
meste si exprima parerea ea interesele narionale vor fi apirate, desi s'a cerut
modificarea art. 7 din Constiturie.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc Cu o vie mulIumire cuvintele ce-Mi adresati In nu-
mele Senatului.

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1879 cuv.A.NTAni 319

Ele imi dovedesc °data mai mult ca in/elepciunea i patriotis-

mul, de care na/iunea romana a dat atatea probe 0 pe care le rega-
sesc cu fericire in Reprezentan/ii sâi, imnt la InalIimea greutaIilor
situqiunii §i incercarilor prin care trecem.
Nu Ma indoesci d-lor Senatori, ca gra/ie concursului luminat
0 a experien/ei d-voastre, graIie iubirii i devotamentUlui tuturor
pentru /era, vom iei triumfatori din aceste dificulta-/i, i ea, revi-
zuind art. 7 din ConstituOune i raspunzand astfel eerin-/elor seco-
lului i a9teptärilor Europei, ve-/i ti -tot deodatä sa lua/i masurile
necesare pentru ca interesele vitale ale na/iunii sä nu fie compro-
mise 0 ca viitorul ei sä fie asigurat.
Va mul/umesc inca odatá din inima, attit Eu cat i Doamna,
pentru sim/imintele ce Ne, exprima/i i Ne asociem Impreuna cu
d-voastre la toate urarile ce face/i pentru fericirea iubitei noastre
patrii.
(M. O., 1879, nr. 132, p. 3225-6).

365.
flispuns la adresa Adunirii Deputatilor.
12124 Iunie 1879.
C. A. Rosetti, pre,edmtele Adunärii Deputatilor, eite§te Adresa Camerii.
bomnul aratä ei vremurile aunt grele, dar Rominia le va birui.

Domnule Pre.gedinte,
Domnilor Deputqi,
Va mul-/umesc pentru cuvintele calduroase ce-Mi adresa/i.
In adevar, imprejurarile sunt grele. Am Ina credinta neclintita
ca InIelepciunea i patriotismul Reprezentaqilor Na/iunii vor in-
vinge, ca totdeauna, incercarile in care ne afläin.
SA nu uitam ca In unire sta taria.
Sä nu uitam, mai ales astazi, ca aceasta unire de cugetari 0 de
lucrari e reclamata de /era intreaga, pentru ca sá pute/i savar9i un
fapt atat de important precum este acela al revizuirii art. 7 din
Constitu/iune.
Aceastä ref orma, efectuat5 in puterea lberului joc al institu-
/iunilor reprezentative, va intari 0 va inrädäcina puternic in inimile
tuturor increderea in institu/iunile noastre fundamentale.

www.dacoromanica.ro
320 REGELE CAROL I

Tari In läuntru pe baza legii §-1 a libertälii, desvoltarea

va lua un avânt decisiv.
Eu i Doamna va mulIumim pentru simOmintele ce Ne arätaIi
uräm d-voastre i iubitei noastre patrii fericirea cea mai deplinä.
(M. O., 1879, nr,.. 133, p. 3282).

366.

Cuvalitare la impirtirea premiilor in §coalele de biieti

din Cayitalli.
29 lunie111 Iulie 1879.
Dorcmul, raspunzand prof. D. Petreacu, cu prdejul împàririi premiilor
§coalelor din Bucurelti, in Sala UniversitAtii, arati ce a ficut yi ce va mai face
atatul pentru InvAtimint i sfitue§te pe elevi s corespundi prin muncá vi
buni concluirá &castor sacrificii.

Domnilor Pro fesori,

Domnilor Institutori,
Solemnitatea distribupunii premiilor este una din cele mai
frumoase serbäri ale unui popor. Destinatä a recompensa meritul,
laboarea i diligenIa pe vastul câmp al culturii morale i intelec-
tuale, ea contribue puternic la desvoltarea instruciunii. Simt dar
totdeauna o vie mulIumire cand viu In mijlocul tinerimii studioase,
pentru a-i incununa ostenelile i a o cherna sà primeaseä din mäinile
Mele legitimele ei incurajeri.
Nqiunea românä, domnilor, este pätrunsä de marile foloase,
care pot rezulta pentru dânsa din raspandirea instrucOunii; ¡mi
place a recunoa§te cu mare satisfaqiune i mândrie cà RomAnul
inIelege pe deplin importanIa Intinderii invälämäntului public.
Aceasta se probeaza prin sacrificiile continue, pe care Iara nu ince-
teaza de a le face pentru cultura fiilor säi. Din toate evenimentele
imprejurärile grele prin care a trecut -ara noasträ, din toate
schimbärile i transformaIiunile adânci prin care ea s'a avantat
necontenit pentru a ajunge la neatarnare §i la progres, reese o idee,
o cugetare, care a rämas constantä In sufletul naçiunii i s'a perpe-
tuat inteinsa dela Basarabi i Lupu, prin Lazär, Asachi, Eliade,
Poenaru i at4ia neobosiIi luptätori, i aceastä eugetare a fost
räspandirea luminei in deosebitele straturi ale societälii.

www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1879 CUVANTXRI 321

Un popor, dar, care-0 1ärge9te orizontul cuno9tinIe1or sale In

domeniul 9tiinIelor, literelor 9.1 al artelor, este un popor care nu piere
9i care-0 a9eaza temeliile cele mai solide ale existenIei sale nalionale.
Prin cultura, o naliune care tinde la un viitor lung 9i. fericit, se
afirmä, se inal0, se inobile9te 9i-9i ca9tiga locul respectat care i se
cuvine in concertui lumii civilizate.
Am avut ocaziunea de a aprecia prin Mine Insumi progresele
reale olninute In deosebitele ramuri ale invaTámantului. Tara,
pätrunsä de salutara idee a desvoltarii tuturor parIilor care consti-
tuesc cultura unui popor, n'a incetat un singur moment de a imbu-
natäli, prin toate mijloacele, atat invaIamantul primar 9i secundar,
cat 9i invarámantul superior. Dacä este adevärat 9.1 elementar ea,
pentru ca un popor sali consolide libertaIile de care se bucurä,
trebue sali desvolte instrucOunea primará, nu este tusk' mai Min
adevarat a, cu cat se va ridica nivelul culturii celei inalte, Cu atat
va prospera 9i invaIamantul secundar, 9i cu cat acesta se va imbu-
nät4i, Cu atat va lucra Cu mai multä eficacitate asupra infloririi
acelui invaIamant care este menit de a lumina masele profunde
ale na/iunii. Este cu atat mai necesar de a lucra pe calea aceasta,
cu cat gasim in Roman inteligenTä 9i. aptitudine pentru a-9i intinde
cunostinTele sale in toate ramurile 9tiin1ei.
Intorcandu-ne privirile catre cultura profesionala lin a constata
ca nu poate fi un progres economic 9i social mai mare dead acela
de a Intinde 9i de a inalIa cuno9tinIele profesionale ale unui popor
9i. de a pregäti astfel un viitor mai fericit industriei nalionale. Con-
stanta preocupaIiune a Guvernului a fost 9i va fi de a cauta mijloa-
cele cele mai nimerite pentru a putea ajunge la acest rezultat bine-
fäcator.
Nu pot termina färä a vorbi 9i de cladirile pentru 9coale. M'am
putut convinge cat de insuficiente 9i. de pulin menite destinqiunii
lor sunt aceste lbcale, unde tinerimea -19i cultiva inima 9.1 spiritul.
Guvernul Meu se va ocupa cu o deosebita luare aminte de aceasta
Insemnata cestiune, pentru a-i da o soluIiune pe cat se va putea
mai satisfäcatoare. Daca este meritoriu pentru 9tiinrá de a-9i da
roadele sale ori unde s'ar profesa claim, nu este hied mai pulin
adevarat ca influenIa sa binefacätoare asupra culturii junimii se
va sin4i 9.1 mai mult, dacá vom avea localuri mai bine construite
9i. mai apte pentru propagarea instruciiunii.

www.dacoromanica.ro
322 REGELE CAROL I

Ameliorand inva0mantul secundar pentru fete, desvoltind

instruc/iunea seminariala, infiinVmd §coale normale pentru baqi
pentru fete, largind cuno§tinIele profesionale in Iara; Cu un cuvant,
prin desvoltarea invardmantului public In toate ramurile sale,
putem, domnilor, privi viitorul cu incredere i naiiunea romana
va inainta cu siguran0 spre prosperitate.
!mi ramane, domnilor profesori i domnilor institutori, sa va mul-
tumesc pentru ostenelile ce v'aIi dat in implinirea misiunii ce aveli
sa constat c, daca Guvernul nu pierde nici o ocaziune pentru ame-
liorarea soartei materiale a corpului didactic, el este in drept de
a atepta dela d'ansul diligen-ta, activitate i neobositä perseveren0
pentru luminarea tinerimii. Tara va va binecuvanta pentru staru-
inIele ce vqi depune intru implinirea acestei nobile i patriotice
misiuni.
Iara voi, colari, care prin zelul, aplica/iunea 9i buna
voastra purtare, meritat de a fi recompensaIi, sa
rasplata ce vi se cuvine din mainile Domnului vostru, care poartii
cea mai vie solicitudine instrucIiunii voastre morale §i intelectuale.
Dea Dumnezeu ca sacrificiile pe care -Ora le face pentru voi s'a aducá
fructele pe cate ea le dore§te !
Nu uitaçi, ca numai prin instruqiune veçi putea deveni cetaIeni
buni, folositori societáçii, prin luminile i cuno§tinIele voastre,
vep contribui, intr'o zi, la randul vostru, la consolidarea edificiului
nalional, la marirea scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1879, nr. 148, p. 3614-5).

367.

Cuvântare la impiirtirea premiilor in gcoalele de fete

din Capitalii.

30 Iunie/12 lulie 1879.

Domnul asisti la impärtirea premiilor din Bucurelti in sala Universititii.
La cuvintele prof. Paulina Zaharia, M. S. arati rostul gcoalei pentru educarea
viitoarei mame §i soii. mf ieaz poi insemnitatea qcoalelor profesionale,
indeamni pe eleve si munceasci pentru a corespunde a§teptirilor pirintilor
lirii.

www.dacoromanica.ro
 1879 CUVANTXRI 323

Doamnelor Profesoare,
Doamnelor Institutoare,

Venind astazi la aceasta solemnitate, spre a rasplati zelul

activitatea junelor eleve care s'au distins la studiu in cursul anului
§colar expirat, -On, mai intai de toate, a va asigura despre via 0 con-
stanta solicitudine ce atat Doamna cat i Eu avem pentru §coalele
In care copilele Ii primesc educqiunea morala i intelectualä.
In secolul de lumina in care traim, nimeni nu mai pune la
datoria ce incumba Statului i intregii societ4i, de a da instruc-
Iiunii temeei aceea0 serioasa ingrijire, care se cuvine educa/iunii
culturii barbatului. Sfiala i prejudecaiile, care aveau curs in aceasta
privinia, au disparut cu totul i toata lumea este astazi de acord
a recunoWe ca femeea are acela0 drept ea barbatul de a se instrui,
Societ4ile care. au redus condiOunea femeei la un rol inferior 0
subaltern, nu au InIeles indestul ca, ridicand acesteia posibilitatea
de a se lumina, s'au privat ele in01e de unul din cei mai insemnaIi
0 mai ageri factori ai prosperit4ei i maririi lor.
Ca mumä, femeea are o influenp decisiva asupra miqii i inimii
copiilor sai, i aceasta influen0 ramane nwearsä chiar atunci
cand ei ajung la maturitatea varstei i i0 exercita activitatea
asupra mersului trebilor publice. Muma este chemata mai intai
a sadi in inimile cele fragede samarga simIului de datorie i de
patriotism, care mai tarziu are sa produca cetaIeni buni i plini
de iubire i devotament catre Patrie.
Cu cat vom avca muma posedand, printeo instruqiune so-
MA, minte cultivata, sentimente nobile i patriotice, cu atat vom
avea inteo zi cetäleni care sali indeplineasca mai sine misiunea
lor in Stat.
Nu mai puIina influema are femeea ca sosie in vieala sociala;
cu cat aceasta tovara§a va exercita o influen0 mai culta 0 mai
imblanzitoare asupra solului in diferitele dificulta0 i incercari
ale vie%ii, cu atat barbaIii vor çinti mintea i mima lor spre fapte
bune i läudabile, care sa le inalIe numele i sà faca onoare
carei
imi place a constata cu cea mai vie mulIumire ca Romania
a inIeles i &Lisa imperioasa obligqiune a instruc/iunii femefi, 9i
ca sub acest] punct de vedere nu a ramas indärat de celelalte

www.dacoromanica.ro
324 REGELE CAROL I

nqiuni. Ea face tot ce-i, stá prin putinrá pentru cultura femeii in
toate ramurile Invavamantului, convinsa de rezultatele binefaca-
toare ce va aduce NaIiunii Romane Impodobirea facult4ilor inte-
lectuale ale fiicelor sale.
8tiu ca este Inca mult de facut pe aceasta cale. Guvernul Meu
nu a cruIat 0 nu cruia niciun mijloc pentru ameliorqiunea i raspan-
direa instrucOunii In qcoalele de fete.
invafamantul profesional a facut obiectul unei xnai de aproape
solicitudini din partea noastra, fiind pe deplin convin0 ea, des-
voltandu-se aceasta ramurä i dandu-i o direcOune practica, rea-
lizam un adevarat progres social 0 pregatim viitorul economic
0 industrial al Romaniei.
Dacá am putut aprecia prin Mine Insumi frumoasele progrese
fäcute de catre tinerele fete in §coalele unde îi priniesc educaviunea,
On a recunoWe partea insemnata ce vi se datorqte d-voastre,
doamnelor profesoare institutoare ; mai sunt Ina multe pro-
grese de realizat In aceasta privin0 ; depinde dela d-voastre ca,
printeo neobositä i patriotica activitate, sa daIi Inca 0 mai mare
avant instruc/iunii junelor noastre generqiuni.
Terminand, Mà intorc catre voi, tinere copile, spre a vä spund
cá Domnul vostru se simte mul-vumit de a putea Incununa i ras-
pläti as-täzi munca, diligen-Va i buna voastra purtare. Aduce/i-va
aminte cá sunteli chematd a Implini o misiune nobilä i frumoasa,
aceea de a face astazi mul-vumirea i mangaierea pärin-Por voqtri
0 a deveni bune romance. Nu ve-Vi ajunge la acest frumos rezultat
decat prin purtare corectä, prin aplicaTiune la studiu i prirk si-
linve de a va desvolta moralul i inteligenIa astfel ca femeea ro-
mana sa faca 0 pe viitor fala i marirea Patriei.
(M. 0., 1879, nr. 150, p 36517-2).

368.

Mesaj la prorogarea Corpurilor Legiuitoare.

11123 hilie 1879.

Pentru o mai chibzuit'a modificare a art. 7 din Constitutie, Domnul
Cu o lung sesiunea extraordinara a Corpurilor Legiuitoare.

www.dacoromanica.ro
IIJLIE-AUGUST 1879 CLIVA.NTXR1 325

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Revizuirea art. 7 din ConstituOune preocupa. Romania intreaga;
ea trebue a preocupa inca mai mult pe Guvern.
Spre a cunoa9te fazele prin care aceasta chestiune a trecut atat
In de afara cat 9i in nauntru, noii Mei Mini9tri au dar trebuinla
de un oareeare timp. D-voastre asemenea, cunoscând acum mai
de aproape dificulta-lile ce ineonjoarä chestiunea, sim-/i/i negre9it
de a va pune in noi comunicaliuni cu alegatorii d-voastre, cu-lara,
li aceasta Inainte de a procede la rezolvarea definitiva a chestiu-
nii. In acest interval, Guvernul Meu va putea aduce la cuno9-tinIa
rnarilor Puteri europene hotarirea na-liunii de a admite in legisla-
iiunea sa principiul proclamat de art. 44 din Tractatul din Berlin,
dar tot odata 9i Ingrijirile ei 9i marea datorie ce avem a garanta
9.1 interesele na/ionale 9i economice, care trebue sa fie sacre pentru
once Stat, pentru once popor.
In urma raportului Consiliului Mea de Mini9tri sub nr. 441
li pe puterea art. 95 din ConstituOune, Eu dar aman sesiunea ex-
traordinara a Camerelor pe termin de o luna cu incepere de astazi.
Dat In Bucure9ti, la 11 Iulie 1879.
CAROL
Presedintele Consiliului Mimstrilor, I. C. Brcittanu
(M. O. 1879, nr. 158, p. 3802).

369.
Toast la serbarea pafronului regimentelor 1 §i 2 artilerie.
20 lulie/ 1 August 1879.
Domnul Inchinii In onoarea artilenei romine.
!mi voi aminti totdeauna cu placero de aceasta frumoasa zi,
pe care am serbat-o acum doi ani impreuna in tabara dela Ca-
lafat, unde artileria noastra a pus temelia renumelui sala, care a
-fost Incununat in urma la Plevna, Rahova 9i Smardan..
Inehin acest pahar in onoarea artileriei române, care este 91
sper ca va ramânea pururea mandria armatei.
(M. 0., 1879, nr. 167, p. 3937).

www.dacoromanica.ro
326 REGELE CAROL I

Mesaj la redeschiderea Corpurilor Legiuitoare.

11123 August 1879.
Domnul, la redeschiderea Corpurilor Legimtoare, exprima nadejdea ca art.
7 din Constitutie va fi modificat in asa fel ca sa impace principiile liberta4ii
religioase i egaIitÇii civile si politice cu necesitatile nationale si economice
romanesti.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Astäzi se Incheie amânarea sesiunii extraordinare a Corpu-
rilor Legiuitoare, urmatä potrivit Mesajului Meu din u. Iulie.
D-voastre reincepe0 acum activitatea d-voastre legislativa.
Miniwii Mei va vor supune actele atingätoare de revizuirea
art. 7 din Constittrpune, cerutà de art. 44 al Tractatului din Berlin,
pe care, cu toate sacrificiile ce ni le impune, România l-a primit
prin glasul Reprezentan-Por säi.
D-voastre, d-lor Senatori, d-lor DeputaIi, açi profitat de tim-
pul ce v'a lasat prorogarea Camerelor, spre a studia mai de aproape.
deosebitele imprejuräri ale acestei grave cbestiuni.
Am dar deplina convic/iune ca, astäzi, Camere i Guvern vor
pune tot zelul, tot patriotismul, toatä prudenIa politica, spre a
ajunge la o solu-pune, care pe deoparte sa dea satisfacOune princi-
piului libert.%ii religioase 9.1 al egalitälii civile i politice, proclamat
de Europa intreagg, iar pe de alta sà impace cu acest principiu
necesit4ile noastre nalionale i economice.
Dumnezeu sä binecuvinteze lucrärile d-voastre.
Dat in Sinaia, la 11 August 1879.
Presedintele Consihului IVIimstrilor ad-interim, M. Kogalnweanu.
(M. 0., 1879, nr. 183, p. 5269).

Domnul catre delegatii coloniei bulgare din Romania.

23 Septemyrie/5 Octomvrie 1879.
La multumirile si declaratiile de lealitate exprimate de delegatia Bulga-
rilor din Romania, Domnul declara ca Bulgarii au gasit totdeauna ospitalitate
In Romania. Luptele date de Romini i pentru independenta Bulgariei stu ser-
vit o caliza nobill. Ele au contribuit la cimentarea lcgaturilor romano-bulgare.,

www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1879 CLIVANTX.RI 327

Primesc Cu o vie mulIumire adresa coloniei bulgare din Ro-

mania 0 sunt foarte simptor pentru frumoasele cuvinte ce-Mi
roste§te 9i. pentru acele care privesc pe Doamna,.
Este adeväral ca Bulgarii au aflat In totdeauna In timpuri
grele ospitalitatea, ma- mai larga in aceastä Iara. Avefi astäzi o
patrie liberä v'i un Domn, care a luptat alaturi cu Mine pentru
independenIa Bulgariei. Sunt mândru ca armata româna 0-a Near-
sat sängele ei pentru o cauzä ata de sfanta ca acea a liberarii po-
poarelor subjugate vi pentru stabilirea unui viitor fericit pentru
d'Ansele, vi sper ca astfel s'au stabilit legäturi vi mai strânse intre
poporul bulgar vi naIiunea românä. Numele de Plevna, Rahova,
Smardan, vor fi inscrise pe paginele istoriei noastre comune. Dea
Dumnezeu ca Iara d-voastre sá prospere, sä se desvolte In pace
vi linivte, menIinându-se fraIevtile vi vechile legaturi Intre am-
bele Väri vecine, vi Bulgaria sä fie fericitä sub Domnul ce vi-a ales
vi pentru care, ca rudä vi ca amic, simt o deosebitä afecOune. Sa
uram dar cu toIii: Träiasca A. S. Principele Alexandru!
(M. 0., 1879, nr. 216, p. 6175).

372.
Masai Is inchiderea Camerelor de revizuire si deschiderea Corpurilor
Legiuitoare.
12/24 Oetomprie 1879.
Dusi la sfirsit modificarea art. 7 din Constitutie, Domnul inchide sesiu-
nea Camerelor de revizuire si deschide sesiunea ordinarl a Corpurilor Legiui-
toare In vederea activititii legislative cu caracter urgent.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Unanimitatea push' de d-voastre in rezolvarea uneia din chestiu-
nile cele mai spinoase ce au preocupat România v'a creat drepturi
nevterse la recunostinIa %aril. Aceastä unanimitate a dovedit Inca
odatä ca, in chestiunile cele mari nalionale, Românii vtiu a pune
de o parte once considerqiuni, once spirit de partid, spre a nu se
gändi cleat la interesul general. Aceastä aqiune comuna a con,
statat din nou cä, devi ConstituOunea noasträ,. ca mite opera =e-
ncased, poate avea defectele sale, Ins& chiar acestea nu se cuvin

www.dacoromanica.ro
328 REGELE CAROL I

a fi indreptate, ca unele ce fac parte din pactul nostru funda-

mental, dealt atunci când reforma este simIita de intreaga naliune.
Atitudinea poporului roman, rezerva ce el 0.-a impus,
lepciunea ce a áratat, märginindu-se, in aceste imprejurgri deli-
cate, In cercul discuOunii legale i evitand once turburare care ar
fi putut cUmpromite interesele Romaniei, au justificat Inca ()data
credinIa ce am pus in inteligenIa i prevederea politica a acestei
Vári. Cand o naspune se afla in asemenea condiOuni, oricare ar fi
greutaIile ce i s'ar înfà%ia, ea le poate privi fara 'temere, ea poate
1360 inainte cu incredere in viitorul sau.
Dow-1.110r Senatori,
Domnilor Deputati,
Opera d-voastre ca Adunäri de revizuire este terminatä Acum
d-voastre aveçi, ca Adunari ordinare, a pa0 la lucrari legislative
care nu pot suferi intarziere.
inchizand dar astazi sesiunea Camerelor de revizuire, in vir-
tutea art. 95 din Constitigiune, declar deschisa sesiunea extra-
ordinal% a Camerelor ordinare i anume panä la finele Iunii curente
Octomvrie.
Dat in Bucure0i, la 12 Octomvrie 1879.
Preledintele Consiliului Miniqtrilor §i Ministru al Lucririlor Publice,
C. Brattanu ; Ministru de Interne, M. Kogalruceanu; Ministrul Cultelor Instrue-
Tiunii Publice, N. Kretzulescu ; Ministrul Finantelor, D. A. Sturzda ; Ministrn
Afacerilor Strline, B. Boerescu ; Ministru de Ilizboiu, Colonel D. Lecca ; Mi-
nistrul Justitiei, A. Stolojan.
(M. O., 1879, nr. 233, p. 6613).

373.
Domnul cfitre Primarul din Tulcea.
15127 Octomprie 1879.
La primirea cu pline §i sare a Primarului din Tulcea, Regale §i-a main-
festat iubirea pentru Dobrogea i a figiduit a se ya stridui pentru desvol-
tarea acestei provincii.
Voi iubi Dobrogea cum iubesc Romania, din care ea face acum
parte; ambkiunea mea, staruinlele Mele, vor fi de a da acestei
çàri desvoltarea moralä i materialà la care-i dä drept admita-
bila sa poziIiune.
(M. 0., 1879, nr. 235, p. 6654).

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1679 CuvANTXRI 329

374.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15127 Noemprie 1879.
Domnul anuntO un vast program de gospodiric internl. Legi cu caracter
financiar vor duce la echilibrarea bugetului. Legi de naturi administrativi
vor tinde ia simplifica aparatul de stat ; Dobrogea va constitui punctul *supra
caruia grija guvernkni se va concentra In chip deosebit. Justitia se va folosi de
experienta trecutului apropiat pentru a lndrepta sau creia legi noui care sa o
ajute. Instructia publicA va dispune de un sprijin gi mai puternic al Statului.
Armata se va reorganiza. Drumuri i¿i linii ferate noui vor fi puse la dispozitia
circulatiei. Un consiliu legislativ e de dorit a lua fiintä, pentru coordonarea
legilor. Activitatea Corpurilor Legiuitoare se va Indrepta hispre Imbunititirea
stOrilor interne.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Dupä douà lungi 9i laborioase sesiuni extraordinare, astäzi
intrni In sesiunea ordinartt a activit4ii d-voastre legislative.
Cu aceastä ocaziune am o placutä datorie de a va mulIumi din
nou pentru patriotica §i. luminata rävng, ce aIi pus in deslegarea
spinoaselor O grelelor chestiuni ce aIi 6vut la ordinea zilei.
Situaliunea noasträ exterioarà este favorabila pentru prezent
O o putem privi cu incredere pentru vfitor.
Cu toate dificulta-Pie ce ne impunea executarea Tractatului
din, Berlin, cu toate chiar dureroasele sacrificii ce a trebuit sà facem,
d-voastre cunoWeIi cu cfitä. lealitate §i abnegqiune, Cu at tact
§i umanitate am stiut cu toIii a ne conforma acelui tractat.
Puterile semnätoare, suntem siguri, vor linea seamä de leal&
tatea noasträ, ca §i de dificult4ile ce existau, i vor aprecia modul
Indeplinirii acestei obligqiuni interna0onale precum 9i valoarea
morará a unanimit4ii cu care na-punea a putut concilia interesele
sale interioare cu stipulaIiunile unui act european.
Suntem dar in drept a crede cd peste pu-0n vom vedea stabi-
lindu-se intre noi §i celelalte patru mari Puteri semnatoare tracta-
tului acele relqiuni normale, care se formeaz6 Intre Statele absolut
independente.
Politica Guvernului Meu fiind eminamente nalionalk bazata
pe lealitate, pe drepturile §i datoriile internalionale alipite de ca-
litatea oricärui Stat liber, nu va putea jigni nici un interes legitim

www.dacoromanica.ro
330 REGBLE CAROL I

sträin; din contra, va inspira o egalä incredere pentru noul Stat

romAn din partea tuturor celorlalte State.
Astfel ne vom putea asigura simpatiile Puterilor si consolida
cu dânsele acele relapuni permanente i normale, de care Romä-
nia are trebuinVá pentru desvoltarea activit4ii sale politice si
economice.
SperAnd i asteptAndu-ne ca in curând vom fi liberi de preocu-
exterioare, cu atat mai mult activitatea noastrà va trebui
sa fie concentratä asupra imbunä't4irilor noastre din läuntru,
a.supra indestulärii trebuinTelor noastre morale, materiale, eco-
nomice.
In timpul rdzboiului, in timpul complicaliunilor noastre inter-,
nalionale, aceste trebuinIe in mare parte au fost neingrijite. Acum
a sosit timpul ca, cu foro intrunite, Camere i Guvern, sä ne pu-
nem serios la lucru.
D-voastre, d-lor Senatori, d-lor DeputaIi, i aveli inaintea
d-voastre mai multe proiecte de legi demne de toatà binevoitoarea
d-voastre cercetare; cele mai importante sunt: proiectul de lege
comunalä, proiectele de legi pentru imbunätäIirea serviciului sa-
nitar, pentru cruIarea pädurilor, pentru mine, pentru organizarea
administra-punii Domeniilor Statului, pentru Banca de scent si
de circulmiune. Alte proiecte de legi, nu mai puIin importante,
vor veui sä reclame legislativul d-voastre concurs.
In administra-punea finanIelor, un control mai eficace si mai
sever a produs imbunä'tä-pri reale, i unele ramuri ale veniturilor
Statului, precum vä'mile i monopolul tutunurilor, au dat rezul-
tate ce meritä a fi numite satisfäcätoare. Astfel, cu concursul lu-
minat al d-voastre, vom ajunge la finele exerciliului acestui an
Cu un buget executat intocmai dui:4 prevederile ce au predomnit
la votarea lui,
Cu toate aceste, in vederea multelor imbunätäliri ce se reclamä
de starea noasträ din läuntru, viitorul nu se prezintä färä difi-
cultäli financiare. SilinIele constante lima de a ameliora serviciul
speranIa ce am cá bugetele vor fi votate la timpul oportun,
fac a crede ca, cu prudeniä i exactitudine, totusi vom ajunge a
vedea situqiunea noasträ financiará pe deplin regulatä,
Ministrul de Finanie va supune d-voastre legile necesare in ra-
port cu bugetul anului viitor.

www.dacoromanica.ro
liOEMVRIE 1879 CUVANTA.RI 331

Romania de peste Dunare, Dobrogea, reclama toata bine-

voitoarea d-voastre ingrijire.
In excursiunea ce am facut in noua provincie romana, M'am
incredinIat ca acolo posedam un capital mare de devotament
de iubire catre noua lor patrie din partea intregelor poporqiuni
de once na-ponalitate, de orice confesiune. Este de datoria noastra,
este in interesul nostru de a conserva 0 desvolta acest prelios ca-
pital moral; 0 am ferma convicTiune ea once sacrificii vom face
pentru imbunätäIirea i inflorirea Dobrogei vor fi manoase in re-
zultate folositoare pentru intregul Stat roman. D-voastre ve/i
avea in curand a va pronunIa asupra proiectelor de legi privitoare
la organizarea acestei provincii 0 la regularea proprietaIii rurale
In aceea0 parte a
Ministrul Meu dela Interne va infaIi§a d-voastre mai multe
proiecte de legi privitoare la intreg Statul roman, intre care cele
mai importante sunt acele pentru implqinarea i reorganizarea
subprefecturilor, pentru admisibilitatea i inaintarea In funcOunile
administrative, pentru completaren serviciului po§telor i telegra-
felor, pentru reformarea serviciului penitenciarelor noastre.
Judecatoriile de ocoale, cu competinIa lor de astazi, au
plqinat procesele la instanIele superioare. Unele tribunale deja
au inceput a nu mai avea decat foarte puçine judecali. O reforma
dar se impune. Guvernul Meu và va prezenta In aceasta privinVi
un proiect de lege, care va asigura tot de ()data i poziOunea ma-
gistra-Olor, organizand i raspunderea lor pe o scara mai larga.
O experienfa de mai mulIi ani a dovedit ea dispoziOunile prac-
tice luate de legiuitor spre a garanta cetaIenilor foloasele
bune ale legilor moderne n'au ajuns totdeauna scopul lor.
De aceea, Ministrul de JustiIie va va prezenta un proiect de reforme
parpale ale Codicelui de procedura civila, In vedere de a concilia
mai repede cercetare a cauzelor cu trebuinIa unei instrucIiuni
serioase a proceselor. Asemenea vi se va prezenta un proiect de
lege privitor la reorganizarea corpului portfireilor, care se afla In
ttrAns6 legaturä cu reforma Codicelui de procedura civila 0 in
special cu urmaririle averilor imobiliare. Acela0 Minister va va pre-
zenta proiecte de lege privitoare la reformarea legiuirii asupra so-
ciettiOlor comerciale §i economice, asupra notariatuluir
&supra imbunataIirii organizaPunii porpului advocaOlor.

www.dacoromanica.ro
332 REGELE CAROL I

Astazi, graie impulsiunii date instrucTiunii i ridicarii nive-

lului moral al naiiunii, Romania are un personal judecatoresc
luminat, integru, corespunzator sacrificiilor ce Tara face pentru
justiIie. Cu o mai Mina' chibzuire i cu imbunataIiri parliale In le-
gislaTiunea noastrà civila si criminala, Para sa-i atingem bazele
fundarrientale, in curand vom ajunge a avea tribunale care sa fie
In toata privinIa la InalTimea instituTiunilor judecatoresti ale ta-
rilor celor mai luminate.
ExperienTa facuta In ultimul razboi a dovedit ca organizatiunea
actuala a armatei are trebuinçà de a fi pusa in raport cu noua si-
tuaTiune politica a Iarii i cu desvoltarile ce a luat aceasta institu-
Oune in timpii din urma. in acest scop se va supune deliberarilor
d-voastre un proiect de organizare a armatei, stabilit pe noi baze,
care 156 cuprinda toate elementele de forIa de care dispune %am,
spre a putea fi intrebuintate In caz de necesitate. Introducerea
noii organizari a forIelor noastre militare va necesita dela sine si
xnodificarea celorialte legi, care isi au sorgintea in legea generala
a armatei.
imbunätälirile aduse Zn uItimii ani diferitelor grade de Inva-
Iamânt public, prin separarea clasei I-a de a II-a primara i prin
adaogirea clasei a IV-a, pe &At mijloacele au permis ; infiinTarea
din nou si separarea a ditorva catedre la UniversitaIi, cum i in-
fiinIarea unei a doua Facultati de medicina la Iasi, etc., sunt atiltea
progrese facute In invaIamfintul nostru public. Guvernul Meu va
urma nu mai puIin si in viitor a se preocupa de completarea inva-
Iämântului.
Patriotica solicitudine a Corpurilor Legiuitoare corespunde,
sunt sigur, dorinIelor generale de a se distribui instrucIiunea pri-
mara In toate unghiurile patriei si de a se da o mai mare desvol-
tare diferitelor ramure de cultura' specialä.
coale/e normaie, menite a pregati invalatori rurali, au trebuinta
de multe imbunataIiri, spre a putea corespunde in toate scopului
pentru care ele sunt create; futre altele, trebue sa li se alipeasca
diteva scoale primare pentru practica pedagogiei.
In anul acesta s'a elaborat i promulgat programa gimnaziilor
reale, indispensabila unei direqiuni practice in instruqiune, lucru
/a care tinde Guvernul Meu pentru completarea sistematica a
culturii poporului. In realizarea acestei simçite neeesitaIi, nu Ma

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1872 CUVIiNTXRI 333

Indoesc ci veli gräbi a inlesni mijloacele necesare deschiderii si

organizArii instrucOunii profesionale, menite a eontribui In mod
sigur la desvoltarea economic& a nrii noastre.
Cu toate mäsurile deja luate ca A' se completeze si sä se in-
lesneasa predarea cu succes a studiilor universitare, invänmântul
superior nu mai pu/in are nevoe de deosebita d-voastre aten/iune,
mai ales in fa/a nouäi situatiuni politice ce a dohändit lara noasträ.
Daca cu toate insemnatele fonduri ce s'au afectat lucrärilor pu-
blice, nu s'au putut face antea crea/iuni din non Cat se sim-/ia tre-
buia/a, cauza a fost deteriorarea ant de mare a cäilor de comu-
nica-/iun.e, provenitä din transporturile enorme ce s'au fäcut de
armata rusa In timpul räzboiului, ceea ce a necesitat si va mai
reclama Inca fonduri considerabile, nu numai pentru repara/iune,
dar si pentru reconstrucOunea lor.- Cu toate acestea, multe 1mbu-
nätä-/iri s'au fäcut. Mai cu seamä aile judelene, executate cu fon-
durile si zilele de presta/iuni, s'au intins cu activitatea reclaman
de interesele locale.
Caile ferate, care la infiin/area primei re/ele ant de Intinse,
ingrijise pe to/i, gändindu-se la sareinile ce /ara credea a-si im-
pune, sunt astäzi artera de viean pentru prosperarea materialà a
Statului roman, si cunoaste/i cu cán stäruinn desvoltarea si Imul-
Iirea lor este astäzi reclamatä din toate unghiurile OHL Linia
PloestiPredeal se va deschide intreag4 circula/iunii publice peste
pu-/ine zile si linia BuzauMä'räsesti, destinan a stabili o comuni-
ca/iune mai directä a Moldovei cu Capitala si a inlätura gravele
inconveniente ale liniei actuale, este deja push* in lucrare. Sper a
aceastä linie va fi terminatä in mare parte cel pu/in anul viitor.
Execu-/iunile de cäi ferate prin capitaluri na-ponale dovedind cu
succes posibilitatea de a nu mai avea recurs la intreprinzatori
sträini, ne-au condus la construirea de &are Stat a liniei Buz-au-
Käräsesti. Rezultatele adjudica/iunilor, desi proiectele au fost
fäcute pe pre/urile cele mai reduse ale intreprinderilor actuale, au
fost ant de avantajoase, In cat suntem asigura/i a vom putea
In viitor intreprinde s'l alte asemenea lucräri in condi-/iunile cele
mai favorabile tezaurului public. Guvernul Meu va si prezenta
in curänd d-voastre'un proiect de lege pentru o nouà cale feratä,
care va pune in comunica-/iune centrul /Aril cu portul Kiiistendje,
a cärui importann pentru prosperarea na/ionalä este simiitä de toli.

www.dacoromanica.ro
334 REGELE CAROL I

Daca aceastá pretioasá lucrare a fost emanan.' Vana acuna;

cauza a fost obieetiunile ce s'au ridicat in contra sanctionärii fron-
tierei de sud a Dobrogei, determinata pe t'arana, conform Tracto-
tului dela Berlin, de comisiunea de delimitatre.
Constat cu fericire cá activitatea na-/ionala merge crescand
cu pa§i repezi, fiindca, cu toate sacrificiile ce a facut Statul pentru
crearea cailor de comunicatiune, ele sunt inca departe de a raspumb
la toate trebuintele productiunii noastre nationale.
O lipa insa foarte insemnata ce se simte in privinta executarii
lucrärilor de cate Stat, este acea a nesuficientei personalului tehnic
de ingineri, spre a putea intreprinde acele lucrari cu succesul dorit.
Pentru aceasta este de neapärat s'a ara Scoalei noastre nationale
de poduri i osele desvoltarea reclamata de necesitatile
Ministrul Meu de Lucrari Publice va prezinta chiar in aceastä
sesiune cateva proiecte de legi destinate la imbunatatirea agrricul-
turii §i a comertului, precum: crearea de comisiuni §.1 de §coale
regionale de agricultura', pentru organizarea de intrepozite;- de
burse pentru misiçi i samsari, in fine pentru organizarea de insti-
tutiuni economice nationale proprii a da desvoltarii Várii avantul
dorit de Mine, de siintimintele d-voast.re patriotice i reclamat
de viitorul natiunii romane.
Mai este un proiect de lege, pe care in deosebi Il recomand bine-
voitoarei d-voastre cercetari. Acest proiect de lege este privitor
la instituirea unui consiliu, carele intre alte atributiuni sa aiba
acel principal de a elabora proiectele de legi §.1 regulamentele de
administratiune publica. O experientá de mai multi ani ne-a do-
vedit necesitatea unui asemenea consiliu, compus de oameni spe-
ciali, prin concursul cärora numai vom putea avea proiecte de
legi bine studiate in toate amanuntele §i puse in concordanta cu
intreaga noastra legislatiune.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Cum vedeti, un larg camp se deschide activitatii d-voastre
legislative. Am convictiunea cà d-voastre va veti pune la lucru,
cu zel, cu inteligenta, cu patriotism ; aro convictiunea ca /ara,
multumita d-voastre, va datori §i acestei sesiuni legi manoase
In rezultate bune.

www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1879 CUVINTXRI 335

Astfel, d-voastre veti contribui la indreptarea multor neajun-

suri din legislatiunea noasträ, yeti imbunätäti servicfile publice,
veti inzestra natiunea cu folositoare instituOuni i yeti ridica ni-
velul material si moral al poporaIiunilor noastre. Fäcând asa,
d-voastre intäri tara in läuntru, i tari in läuntru, vom fi tari
si in de afarä.; aci asa vom insufla si vom merita stima si mime-
-derea natiunilor i guvernelor sträine.
Urând activit4ii d-voastre un bun si folositor succes, rog pe
Dumnezeu s binecuvinteze luceárile d-voastre legislative.
Sesiunea ordinarà a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
Bucuresti, la 15 Noemvrie 1879.
CAROL
Presedintele Consiliului Mmistrilor i Mixustru al Agriculturix, Cornelialux
Lucririlor Pubhce, I. C. Breittanu; Ministru de Interne, M. Kogeilniceanu ;
Ministrul Cultelor si Instructiumi Publice, N. Kretzulescu; Mmistrul Finantelor,
D. A. Sturzda; Ministrul Afacerilor Strline, B. Boerescu; Ministru de Rizboiu,
Colonel D. Lecca; Mmistrul JustiVei, A. Stolojan.
(M. 0., 1879, nr. 258, p. 7149-51).

Toast la prinzul dela Palat.

28 Noemprie/10 Decemyrie 1879.
Araintind de ziva caderii Plevuei, Domnul ridicà paharul in sinitatea
voinicilor care au luptat la 28 Noemvrie 1877 si in amintirea celor morti atunci.

In aceastä memorabilä zi, a doua aniversare a caderfi Plevnei,

ne amintim cu totii de vitejia armatelor aliate care au luptat im-
preunä i privesc cu mändrie fruntasii oastei Mele, care Mä* ¡neon-
joarà. Ridic acest pahar in sänätatea voinicilor acestor lupte
In amintirea eroilor cazuti. Traiasca scumpa noasträ tarä i apä-
rätorii ei!
(M. 0., 1879, nr. 270, p. 7518).

Rispuns la Adresa Senatului.

4/16 Decerrwrie 1879.
Prezentind adresa Senatului, Pre§edintele Ghica asiguri pe Domn de
solicitudinea pe care o are maturul Corp pentru problemele In legàturi cu Do-

www.dacoromanica.ro
336 REGELE CAROL I

brogea. M. S. multumeste pentru simtimintele Senatului fata de persoana Sa

si credo ca sacrificiile pe care tara le va face pentru Dobrogea vor fi depasite
de devotamentul locuitorilor din Romania dintre Dunare si Mare.
Domnule Prefedintc,
Domnilor Senatori,
Vá mulIumesc pentru Adresa Senatului. Acest act important.
Imi este o nouà dovadA despre sentimentele patriotice ale d-voastre,
despre sprijinul puternic 9i luminat ce drepturile i interesele Ro-
mAniei pot pururea gAsi In d-voastre.
SA ne rAzintAm pe dreptatea marilor Puteri europene, sA cre-
dem ca In curAnd vont fi liberi de ultimele noastre greutàÇi exterioare.
Atuncea, Cu tntrunite puteri, Guvern i Camere, ne vom deda
ocupa-punilor i imbunatAIirilor din launtru.
Pe temeiul acestei folositoare activit4i, Senatul, credincios
misiunii sale, va da, nu MA indoesc, Ministerului Meu toate mijloa-
cele spre a indestula multiplele trebuin/e, ce se reclamA de desvol-
tarea moralk materialA §.1 economicA a RomAniei.
Cu deosebitä placere, domnilor Senatori, primesc asigurarea ce-Mi
daçi despre deoseluta Ingrijire ce veIi avea pentru a bine organiza
Dobrogea. Am ferma convicOune cà amorul i devotamentul
poraIiunilor nouAi noastre provincii pentru noua patrie vor com-
pensa cu dArnicie sacrificille ce RomAnia va face pentru Inflorirea
acestei /Ari.
Inca odata va exprim recuno§tinIa Mea pentru sentimentele
d-voastre, pentru cmicursul d-voastre.
Doamna se asociazA cu Mine spre a VA mul4umi, domnilor Senatori,
pentru bunele urari ce Ne adresaIi.
(M. 0., 1879, nr. 274, 7646).

377.

Wispuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

14/26 DecemPrie 1879.
Domnul multumeste Presedintelui C. A. Rosetti i deputaOlor pentru sen-
timentele exprimate In adresa Camerii i starue asupra activitatii economice
care se cere a fi int,ensificata; Dobrogei, asilderea trebue sa i se dea organi-
zarea i buna stare reclamate de situatia ei actual.

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1880 CUVANTXRI 337

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
mulIumirile Mele pentru sentimentele d-voastre pa-
triotice, pentru concursul ce trebuinIele Várii au gasit i gäsesc in
4-voastre, pentru bunele cuvinte ce-Mi adresaIi Mie i Doamnei.
Cu drept d-voastre cä România simte necesitatea de a
pi inainte pe ca1ea.imbunat4irilor economice. Activitatea d-voastre
spre a asigura aceste imbunataliri, sunt incredinIat cà nu va fi
intreruptd.
Cu placere constat csa d-voastre aprecia-0 ca si Mine, at importä
chiar folosului Çàrii intregi organizarea i buna stare a nouäi noastre
provincii de peste Dunäre.
Inca odata, d-lor Deputaçi, vä mulIumesc pentru concursul
d-voastre, vt mulIumesc pentru patrioticele d-voastre cugeari
§i acte.
(M. 0., 1879, nr. 282, p. 7915).

378.
InaIt Ordin de zi cake armafi.
1/13 Ianuarie 1880.
Multumit a in ami! 1879 armata misiunea, Domnul o indeamn1
in pragul anului nou sa continue a cultiva virtutile militare spre folosul "Farb.
multumirea Suveranului.

Ostafi,
Anul ce a incetat Mi-a probat, odatä mai milt, a sunte0 pä-
trunsi de nobila misiune ce vä este incredinIatà, i CA, prin disci-
voastre, meritat mulIumirea Mea si incre-
derea TariL
Continua0 pe aceasta cale, facqi-vd datoria cu devotament
si abnegaIiune, desvoltaIi necontenit virtuIile militare, care tre-
bue sä fie podoaba voasträ, i putefi fi siguri astf el de dragostea
Mea, de recunostinIa Patriei, care va privi in voi scutul ei puternic.
urez an bun si fericit,
Dat in Bucuresti, la 1 Ianuarie 1880.
(M. 0., 1880, nr. 1, p. 1).

www.dacoromanica.ro
338 REGELE CAROL I

379.
Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.
12/24 Aprilie 1880.
Domnul aratk roadele sesiunilor Corpurilor Legiuitoare. Modificarea art.
7 din Constitutie, perfectionarea armatei, grija pentru Dobrogea si Iasi, aunt
numai ateva din aceste realizari. In numele si al SAIL, M. S. multumeste
Camerit i enatului pentru aetivitatea desfisurati.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Lunga i obositoarea d-voastre activitate legislativa ajunge
astazi la finitul ei. Fie ca Adundri de revizuirea Constituliunii,
fie ca Adundri Legiuitoare ordinare, Parlamentul romfin a fost
la misiunii sale.
D-voastre deslegat grele i spinoase chestiuni internalio-
nare, socrale economice.
introdus in liberala noastra ConstituOune principiul socie-
tàior acela al egalitaIii politice fara deosebire de reli-
giune, inconjurând aplicarea acestui principiu cu garanIiile cerute
de interesele noastre economice.
InvingAnd toate greutalile, a pus Iara in stapanirea marei
sale artere de comunicaliune: caile ferate.
Flra. a impune poporaIiunilor noi sarcini, ai dat Guvernului
Meu un buget echilibrat, votat la timp i in stare de a putea face
faVä la toate trebuinIele serviciului public.
MulIumita fondurilor speciale ce pus la dispoziOunea
Ministerului, vom putea perfecliona organizarea noastra militara
ImbunataIi materialul armatei.
Noua noastra provincie ne datore§te o lege organica care a fost
primita cu bucurie de poporaIiunile noastre transdanubiene, fara
osebire de nalionalitate 0 de religiune, 0 care, prin principiile sale
de ordine, de libertate i de civilizaçiune, ne-a atras laudele opi-
niunil publice europene.
implinit promisiunea data de Constituantà vechei capitale
a Moldovei, ca desdaunare a sacrificiilor ce acest nobil ora a fäeut
cauzei Unirii, i prin dou'a legi speciale dat Guvernului Meu
putinIa de a ridica din ruine marile sale edificiuri: Catedrala me-
ropolitana i vechiul Palat domnese.

www.dacoromanica.ro
11AI 1880 CUVANTAlii 339

In numele ärii 0 In numele Meu, va exprim dar toata recu-

no0inIa pentru lucrärile d-voastre legislative, atat de grele, atilt
de importante, atat de manoase n rezultate bune, 0 care le da-
torim numai activitaiii i patriotismului d-voastre.
D-voastre vä reinturnaIi acum In mijlocul conjudefenilor cu
con0iinIa impacatä, caci dat rii bune legiuiri i folositoare
imbunätaliri, VA doresc dar cu aceasta ocaziune sarbatori frumoase
In sanul familiei d-voastre i, Inainte de a ne despani, sa strigam
Cu Sa traiasca muma noastra a tuturor, sa traiasca Romania!
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este Inchisa.
Bucure0i, la 12 Aprilie 1880.
Pregedintele Consiliulm de Minigtri i Ministru al Agriculturii, Comertului
gi Lucrärilor Publice, I. C. Brättanu; Mmistru de interne, M. KogtIlniceanu.;
Ministrul Afacerilor Striine gi ad-interim la Culte i Instructiune PubHa, B.
Boerescu; Ministru de Final*, I. Ceintpineanu; Ministru de Rizboiu, General
D. Lecca; Ministru de Justitie, A. Stolojan.
(M. 0., 1880, nr. 87, P. 2693).

380.
Inalt Ordin de zi dare annatä.
10/22 Mai 1880.
De 10 Mai, ziva venirii Domnului pe tronul Rominiei 0 a independentei,
M. S. se adreseazaotirii, scutul Tirii, Indemnind-o sa. fie pitrunsl de ¡net&
misiune ce are de a pazi patrimoniul national ce-i este incredintat.
Ofiferi, suboliteri, caporali f i solda0,
Ziva de 10 Mai este Indoit scumpa inimii Mele: in aceasta 2i am
intrat ea Domn In Capitala României, 0 tot la 10 Mai rara a fie-
-venit independenta, graIie eroismului vostru.
Pe cat a fost insa de mare gloria care a Incoronat voastre,
pe atat este de grea misiunea de a pastra neatins sacrul depozit
pus de acum inainte sub scutul patriotismului vostru.
Sunt sigur ca veIi fi totdeauna patrun0 de Inalta misiune ce
va incun3bil i ca Romania va gasi pururea cea mai puternica ga-
ran/ie In devotamentul i In Indeplinirea datoriei voastre.
Sá traiasca Romania!
SA träiasca armata romana!
Dat In Bucure0i, la 10 Mai 1880.
(M. 0., 1880, nr. 106, p. 3077).

www.dacoromanica.ro
340 REGIME CAROL

381.
Ilispuns la fe1icit.ii1e delegatiunilor din judete.
10122 Mai 1880.
Q delegatie a judetelor i com.unelor ureazá domnie glorioasá, cu prilejul
zilei de 10 Mai, Domnului prin glau1 lui G. 'ACM, Vxce-pre§edintele Senatului
çi reprezentantul Bacaului. M. S. schiteazi Insemnitatea zilei i. aratá menirea
tuturor de a consolida Iara in nougle ei condiVuni de vieaVi.
Donznilor,
Sunt mandril si ea.= miscat, väzand imprejurul Meu
tuturor jude/elor i coraunelor, care au venit spre a särbätori
preunä Cu Capitala memorabila zi de astäzi.
La 10 Mai 1866, pentru prima oara, se sigilä pactul care a
legat pentru totdeauna destinele Mele cu aceastä Iarà.
Tot la 10 Mai 1877, un puternic i bärbäteso freamät fäcu sä
tresarii pe tap Romanii dela o margine la alta a /Aril; ei se gru-
pax% imprejurul Meu strigandu-Mi: Trage strämoseasca spadä
reinvie zilele de glorie si de fericire ale Romanilor! Fä Iara inde-
pendentä ! D.
Am zners vesel i plin de incredere, caci §-tiara cá am in urma
Mea un intreg popor. i astfel astäzi, 10 Mai 1880, serbäm voiosi
aniversarea neatarnärii României ea 'WA liberá i suveranä, recu-
noscutà de toate Statele.
Acura dar, domnilor, °and prin energia i silinçele noastre
ne-am reluat locul ce ni se cuvenia, o indoitá i n.0 mai pu/in nobilä
sarcinä se impune veghierilor noastre patriotice: aceea de a conso-
lida, cum zice/i, prin muncä, prin unitate, prin abnegqiune, ceea
ce brqul viteaz al ostasilor nostri, ceea ce mintea, pruden/a cum-
pänità a tuturor bärbapor care au condus trebile publice, au do-
bandit pentru scumpa noasträ patrie. Astf el se va dovedi si mai
bine ea Iara aceasta, tot 9.tat de virilä si de perseverentá in pace
ea si in räzboi, este un element de ordine í de progres la locul ce
Providen/a i-a insemnat.
Mul/umindu-vä, Doanana i Eu, incá odatä pentru cuvintele
ce-Mi rosti/i in nuraele tuturor jude/elor i comunelor, sä. ne unim
din nou cu to/fi in acel strigät, eare in veselie sau in primejdie va
iei chiar cu ultima suflare din -plepturì romanesti: Sä. träiasca
Romania!
(M. 0., 1880, nr. 107, p. 3095).

www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1880 CIJVANTIRI 31

Toast la pranzul dat in sala Teatrului National.

10/22 Mai 1880,
Capitula a dat in sala Teatrului National un prinz In cinstea Domnului
si a armatei. Domnul fuchina pentru tara.
Ziva de 10 Mai fiind o särbätoare na-Vionalä, inchin cal dintaiu
pahar in onorul Vara. Sunt acutn- trei ani de and România, in
imprejurarile cele mai grele, se declarä. independentä. Armatä
popor luptarä cu vitejie §i. härbälie i invinserá in fine toate
Lupta aceasta a ()lea i intärit rtayunea, i astäzi putem
privi viitorul culini§te §.1 incredere, i striga cu mândrie: Sä träiasci
scumpa noastrà patrie de sine stätätoare !
(M. O., 188Q Uk. 107, p. 3096).

Aloeutiune cifre ofiterii Regimentului austro-ungar Nr. 6 (( Carol I ».

Budapesta, 1113 Octomprie 1880.
Imparatul Austro-Ungariei a numit pe Domn cap al Reg. 6 a Carol I »,
In timpul vizitei ce i-a fost facutA de catre Suveranul romin, Domnul
a Intrunit pe ofiterii i soldatii regimentului Sku si le-a spus ca se simte onorat
de cin.stea pe caro I-a rezervat-o Impäratulp ficandu-L sef al unei unitìi cu
un trecut glorios. A invitat apoi pe ofiteri si strige cu El:

Sà träiasca M. S. impäratul Francisc Iosif ».

(M. 0., 1880, nr. 223, p. 6803).

Räspuns la toastul Primarului din Galati.

14/26 Octomprie 1880.
In drum spre Tau, Domnul s'a oprit la Galati. Primarul orasului , la prinzulv
oferit Suveranilor, a dat expresie simpmmtelor de lievotament dmastic al Gi.--
latenilor. M. S. multumeste.

MiFarea märea-Vä ce primim astäzi din partea GäläIenilor este

in adevär extraordinarä i prin aceasta Mä convinge de devotamentul
despre care niciodata nu M'am indoit. Recunoscätor dar pentru

www.dacoromanica.ro
342 REGELB CAROL 1

aceastg. märeaia 0 spontanee primire, va insfircinez, domnule Primar,

ca sit' arataIi CralaIenilor din partea Noastra 0 a Doamnei viile
Noastre mulIumiri, urilndu-le prosperitate in toate interesele
localitatii d-lor.
(Rominul, 1880, 20-21 Oct./1-2 .1Nov ; p. 963).

Toast la prinzul din Roman.

16/28 Octomprie 1880.
Domnul toasteazä pentru Divizia IV, amintind faptele de arme din timpul
rizboiului li pe eroii ei.

inchin acest pahar in onorul Diviziunii IV, care prin vitejia

sa pe campul de bataie a scris paginele cele mai frumoase din glo-
riosul nostru razboi 0 a §tiut sa ridice atilt de sus reputaIiunea
armatei noastre. Convins ca 0 in viitor aceasta diviziune va pastra
neatins acest renume, beau in sanatatea Diviziunii IV, amintin-
du-ne memoria eroilor cazu-O pentru independenIa Romaniei.
(M. 0., 1880, nr. 238, p. 7154).

Toast la pranzul din Iagi.

18/30 Octpmprie 1880.
Domnul ridica paharul in onoarea Ia§ilor, a doua capitalii a Tarii §.1 leagiinul
Unirii, care a suferit pentru ridicarea Statului roman.

Ridic acest pahar in onorul celei de a doua Capitalil a Värii, leaganul

Unirii, din care s'h ridicat Statul roman. Ia0i, vechea -metropola
a Romaniei, poate dar fi mandra, fiindca ea a pus temelia din care
s'a ridicat Romania tare 0 independentä, respectata de toata
Europa. MulIumind din toata mima Ia§ului pentru patriotismul
ce a arata,t in toate ocaziunile 0 pentru iubirea 0 devotaxnentul
Cu care Ne-a primit astäzi, beau in sanatatea Ie§enilor, care au fost
0 vor fi totdeauna, sunt convins, in fruntea actelor celor mari.
SA tra iIi !
(M. 0. 1880, nr. 238, p. 7156).

www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1880 cuvANTArti 343

387.

Inalt Ordin de zi catre impele dela Tiginegti i Roman.

lagi, 21 OctomPrie/2 Noemyrie 1880,

Relevind ci n timp de pace armata se exercità prin concentriri i tolera

de instructie, pomnul constata cA ostirea romini este la iniltimea cerinIelor
vremii din punctul accsta de vedere.

Ostafi,

Concenträrile i taberile de instrucIie sunt astäzi principalul

mijloc- de a desvolta §i de a da -Carie numeroaselor trupe ce organi-
zayia miitarà cere de a pune In acOune. Printeinsele numai, §efii
superiori de toatä treapta inva-Vä a cunowe §i a avea de aproape
in mänä trupele ce comandà, §.1 iarä§ printeinsele trupa dobtin-
dete increderea i coeziunea trebuincioasä. §i. cA§tiga, prin con-
tactul zilnic, dragostea efi1or, meniIi a o conduce la indeplinirea
datoriilor sale catre patrie.

Ostafi din taberele Tigclnefti f i Roman,

avut ocaziune sä và convinge0 in§iva de rezultatele do-

bindite in acest an; i mai cu seamä voi, doroban0 i calara§i,
care dei organizaIi semi-permanent, aii tiut cu toate aceste, prin
rävna i silinIa ce ali arätat, a vä infäli§a intocmai ca trupele cele
vechi, ali dovedit cä temelia puterii noastre arraate este pusá
cfi Iara poate conta pe institutiunile sale militare.
Tnainte dar pe aceastä. cale 9i Eu voiu fi pururea mânclru de a
fi In capul vostru, precum am simOt cea mai vie satisfacIiune con-
statând in persoanä, la diferitele exerciOuri, mar§uri i manevre,
adeväratul progres realizat prin silinçele voastre.
Exprim dar §efilor 9.1 trupelor Domneasca Mea mulIumire pentru
zelul i devotamentul ce au desfä§urat.
Dat in Ia§i la 21 Octomvrie 1880.
(m. O. 1880, nr. 240, p. 7201).

www.dacoromanica.ro
344 REGELE CAROL I

388.
Cuvintare la deschiderea Expozitiei de arte qi industrie.
1/13 Noemvrie 1880.
Raspunzand lui C. Porumbaru, Presedintele expozitiei organizate de
4 Concordia Romana' », Domnul e satisficut a constata ca expozitiile au fost
necesstre progresului industriei si meseriilor. La noi, expozrtiile sunt cu
atat mai utile. Desvoltarea industriilor la Romani ar scuti tara de multe cum-
paraturi de peste hotare i ar contribuí la independenta ei economica.
ExpoziIiunile au dat In toate rile Indemnul cel mai puternic
artelor, industriei i meseriilor, stabilind concurenIa, räsplätind
Sper ca tot ap va fi i la noi. Salut dar cu mare bucurie
IntAia expoziOune românä infiinIata prin iniiativa societ4ii Con-
cordia, si urez din toatä inima un deplin succes acestei frumoase
Intreprinderi, care, sunt convins, va purta roadele sale. Am avut
Intotdeauna dorinIa cea mai vie de a vedea industria i meseriile
nalionale asigurate i desvoltate prin fabrice i prin 9coale prac-
tice, pästrändu-se astfel Värii atätea milioane care merg In fiecare
an peste hotare. Voi fi dar recunosator oricärui va contribui
lucra la emanciparea noasträ economicä. Dea Dumnezeu ca aceastä
micá expozipe, care este deja semnul unui progres s'ä fie
Inceputul Intru dobandirea marelui rezultat care va da nouä vieaIä
tärie poporului romän!
Mukumesc tuturor care au luat parte la aceastä roditoare In-
treprindere, i voi trece cu pläcere prin diferitele secOuni, spre
a judeca silinçele i munca fiecAruia.
(M. 0., 1880, nr. 247, p. 7334).

389.
Cuvintare la inaugurarea lucririlor de canalizare a Dambovitei.
2/14 Noemvrie 1880.
Primarul Mumcipiului exprima gratitudmea sa Suveranului cu prilejul
participarii la inaugurarea canahzarii Dambovitei. Opera aceasta, remarca
Domnul, va transforma capitala Romaniei, facand-o mai sinatoasa si mai
demna de o tara mare.

Má unesc din toatä mima la bucuria generalä ce simte astäzi

Capitala, väzänd inceputul lucrArilor de canalizarea Dâmbovilei,

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1880 CUVA.NTARI 345e

a§teptat de mulIi ani cu neräbdare i viu dorit de Mine. Am toatä

increderea eä Municipalitatea va pone- toatii stäruinIa spre a duce
la un bun sfarOt aceastä mare Intreprindere, chematä a transforma
ora§ul i a imbunätä0 starea sänätäIii locuitorilor. Ràsplata cea
mai frumoasä, pentru inipativa Primäriei in aceastä importantä
lucrare i perseverenIa ce va pune, va fi nu numai recuno§tinIa
Bucurqtenilor, dar i acea a naIiunii Intregi, care se va m'andri
da Capitala ei. Vä mulIumesc de cuvintele bine simIite ce
adresat in numele reprezentqiunii oraului, vi-Mi voi aminti tot-
deauna de ziva in care am pus m'Ana la edificarea acestei opere.
(M. O., 1880, nr 248, p. 7355).

390.
Wlesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15127 NoemPrie 1880.
Domnul face o enumerare a ceca ce s'a ricut panä acum pentru gospodäria
interna. a Romimei independente §i ce mai e de facut. Armata, maritä In cursul
anului 1880 cu 14 regnuente de dorobanti, 4 de caliravi §i 1 bat, de geniu,
Instructia publica, hmile ferate, finantele, justrtia, mstitutille de credit vor
atrage atentia activa a Corpurilor Legiuitoare In sesiunea ce se deschide. Se
va reglementa de asemenea problema succesiurui la tron potrivit mormelor
Constitutiei.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Mà simt totdeauna fericit aflandu-Mä in mijlocul Reprezentat
iunii Nalionale. Astäzi insä mulIumirea Mea este cu atât mai mare
eà preocupaIiumle exterioare, care ne-au absorbit la inceputul
sesiumi anului trecut, sunt inläturate i toatä solicitudinea i acti-
vitatea noasträ pot fi concentrate asupra imbunätäIirilor interioare
indestulärii trebuimelor árii, care au putut suferi In anii treculi
din cauza grelelor imprejuräri prin care am trecut.
Dupä atália secoli de suferinIe §i de lupte, România indepen-
dentä luat locul cuvenit intre Statele europene. Recunoscutä
de toate Puterile, ea intreline cu d'Ansele relqiunile cele mai cordiale.
Tara va ti a rdspunde la increderea i la simpatia ce marile
Puteri i-au arätat. Prin desvoltarea sa na0onala, ea va proba cu
fapte á existeno ei constitue un element de ordine i de civili*
zatiune in Orientul Europei.

www.dacoromanica.ro
346 REGELE CAROL I

Cu ocaziunea calatoriei Mele de astävara 0 a primirii ce Mi

s'a facut cu atitta simpatie, care §e rasfrangea asupra
am constatat Insumi cu. o vie mul/umire increderea 9i stirna ce
inspira junele nostru Stat independent.
SA continuam a pastra aceste bune sio4iminte 0 a nu inceta
de a desvolta ì intari cu to%ii, Adunan i Guvern, elementele care
eonstituese condi/iunile de viea/a 0 de soliditate ale nouäi noastre
situqiuni politice.
Relqiunile noastre exterioare sunt din cele mai bune.
Independen/a Romaniei, notificatä tuturor Capilor de Stat, a
fost primitä pretutindeni cu o vie satisfac/iund.
Mai multe tractate i conven/iuni ce Guvernul Meu a incheiat
cu diferitele State, 0 altele, care sunt in negociere, va vor fi su-
puse d-voastre In aceastä sesiune.
Chestiunea reglementarii libertä/ii navigqiunii pe Dunarea-
deJoa.-are peste pu/in a se rezolva de Comisiunea europeana
dela Galqi. Guvernul Meu, patruns de marile interese ce
Romania are pe acest fluviu, va §ti a le men/inea 0 a le
apara, in acord cu textul tractatelor i au principiul libera/ii de
naviga/iune.
Dei Ingrijirile politico din trecut au oprit pe Guvernul Meu
a da toath atenOunea euvenitä administraiiunii interioare a Ora,
tott4 in intervalul sesiunilor Corpurilor Legiuitoare el s'a ocupat,
pe eat i-a stat prin putiu/ä, cu imbunatalirile cele mai insemnate
ale administra/iunii publice.
Astfel legea organica a comunelor, care s'a i votat in parte
de d-voastre, s'a supus la un nou studiu, spre a ie0 astfel 0 mai
buna din votul definitiv al Corpurilor Legiuitoare, care-i va per-
mite aplicarea. Asemenea se va face 0 cu proiectul pentru consiliile
jude/ene, deja supus Camerei. Prin ambele aceste legi, descentra-
lizarea administraOunii va deveni o realitate, push* in acord ou exi-
gen/ele ConstitOunii noastre.
Proiectul de lege pentru primirea §i inaintarea in funcliunile
administrative, studiat i modificat potrivit trebuin/elor noastre,
se va supune deliberaOunilor d-voastre i vom face ca, prin con-
di/iunile de capacitate i garan/iile de stabilitate, s'A avem un per
sonal administrativ care sa corespundä la insemnata misiune ce-i
este incredin/ata.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1880 CLTVINTLRI 347

O experienrá de mai multi ani a dovedit asemenea cä legea toc-

melilor agricole i acea a poliiei rurale cer urgente i serioase mo-
dificAri, pe care Guvernul Meu se va grAbi a vi le prezenta cat mai
neintarziat.
Starea finanIelor noastre v va fi supusa in toate amänuntele
ei prin situaliunea financiarä ce are s'A vii prezinte Ministrul Meu
de Finane. Trebue sA constat Insâ chiar aci, cä recolta cu totul
mediocrä a anului trecut i gelele sarcine ce bugetul a avut sä poarte
In anul 1879 au fäcut sA se nascä., pentru un moment, temerea
veniturile bugetare nu vor putea acopen i cheltuelile acelui an;
aceastà temere, din fericire, nu a fost intemeiatä: departe de a
prezenta un deficit, anul 1879 0 primele trei luni ale anului 1880
s'au soldat pe deplin cu simplele resurse bugetare, läsänd chiar
un excedent.
Acest rezultat de care trebue sä ne felicitäm, e datorit negre0t
silir4elor de Imbunätäliri serioase aduse n administraIiunea finan-
cial% ; dar mai ales 0 In cel mai inalt grad studiului con§tiincios
ce a condus Camera In alcAtmrea bugetelor i spiritului ei de eco-
nomie bine inIeleasà i apropiatä trebuinIelor çárii. Pentru a in-
lesni In viitor 0 mai mult lucrärile Camerei in aceastfi privin/O,
Ministrul Meu de Finaqe a luat mAsuri pentru studiul, revizuirea
punerea In deplinA armonie a legilor financiare actuale. Vi se vor
supune treptat deliberqiunilor d-voastre diferitele proiecte de
legi pregAtite, mai ales proiectul de lege pentru pAduri, a carui
mare trebuinçà este de atilla timp i atät de mult simIità de toati
Iara.
InstrucIiunea publicä, dela al cOreia mod de organizare atarnà
viitorul intreg al Ord noastre, a atras ateqiunea deosebitA a Gu-
vernului Meu.
O experieniä. de 15 ani a dovedit cà actuala Iege a instrucOunii
publice, de0 a putut fi bunk' pentru aiçi timpi, nu mai este astAzi
IndestulAtoare pentru genera/iunile tinere, care trebue sä fie pre-
gOtite In raport cu progresele noastre sociale 0 economice.
De aceea Guvernul Meu va supune deliberArii d-voastre un
proiect de lege asupra instrugiunii, mai corespunzAtor cu intere-
sele i aspiraIiunile %àrii. Fat% a se neglija câtu0 de pulin necesi,
t4ile culturii inalte, se vor satisface prin acest proiect: trebuinIa
impusà de organizqiunea noastrA politicà ca fiecare cetrgean

www.dacoromanica.ro
348 REGELE CAROL I

cunoasca drepturile d datoriile sale; trebuinIa impusä de orga-

nizarea sociala egalitara a poporului nostril ea fiecare, bärbat sau
femeie, sá aibá larg deschise carierele pentru tare este mai apt si
In care poate sä aducä mai rnult folos lui Insusi, precum si
trebuinIa impusá de situa-liunea noasträ economica ca fiecare Ro-
man, si tosi Impreunä, sä aibä cunostinIele -practice care sä'-i puna
In stare de a lupta cu succes pe taramul econoraic. Cu un cuvant,
prin noua organizare se vor putea forma din generaIiunile tinere
oarneni si cetaTeni eat mai folositori lor insile
Gra-lie progresului sim-litor ce a facut la noi tiinça dreptului,
culeasä de junimea noasträ prin Universitälile- sträine, ca si din
Universitä/ile noastre, putem constata cu mandrie ca un Insemnat
numä'r de magistra-li este gata sa alimenteze i sä intareasca
aceastá Inaltá institOune, care este o putere In Stat menita, a
ocroti familia, averea i libertatea ornului fa0 cu cerinlele sociale.
Guvernul Meu vä va prezenta dar, In cursul acestei sesiuni,
o lege organica corespunzätoare i adaptata Constit4unii si care
sfi asigure independenIa magistraturii, precum i alte proiecte,
cum sunt acelea asupra libertàçii individuale, asupra domiciliului,
al caror scop va fi a corespunde la nouale trebuin-le sociale.
Pe taramul economic, Romania trebue sa. intre pe o cale mai
largä, pe care o reclama atat poziOunea cat si interesele ei. Mi-
nistrul Meu de Lucräri Publice, Comer% si Agriculturä va va pre-
zenta o situaliune cu de-amänuntul asupra stärii lucrarilor noastre
publice. in sesiunea trecuta, d-voastre votat legea pentru cesiu-
nea cäilor ferate ale acTionarilor catre Statul roman. Aceasta lege
a si primit aplicalinnea ei mai in toate pagile sale esen-pale; astfel
ca, de f apt, Statul se poste considera astazi deplin stapan al liniei.
Binefacerile acestei schimbari au inceput chiar de pe acum a se
In cursul acestui an s'a putut aduce o usurare comerIului
agriculturii, reducandu-se in mod insemnat tarif ele de transportul
cerealelor, fara a se aduce vreo scadere In venitul normal al
Nu este de indoit ca, inteun timp scurt, introducerea imbunata-
Iirilor proiectate sau in curs de executare are sä punä marea ar-
tera RornanVarciorova in condiliunile unei linii de intaia ordine,
Liniile PloestiPredeal i BuzäuMäräsesti, a cä'ror trebuinla a
fost recunoscuta, sunt: cea dintaiu pusa deja in exploatare si pe
cea de a, doua in curand se va putea stabili o circulare regulatä si

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1E80 CUVANTXRI 349

neintrerupta. 0 altä linie, destinata a stabili o comunica-liune

directa eu Romania transdanubiana, prin Cernavoda, este in stu-
diu, 0 lucrarile de trasare pe taram, in mai multe direcIiuni, sunt
deja foarte inaintate.
Tot din cauza insemnataIii, ce pe fiecare zi iau caile noastre
ferate, care sunt legate cu desvoltarea progresiva' a stärii noastre
economice, Guvernul Meu studiaza legatura reIelei noastre de
cai ferate cu minele de Bare in exploatare, precum sunt acele dela
Targul-Ocnei 0 dela Slanic, 0 se preocupa a asigura liniilor noastre
debupurile necesare pentru scurgerea productelor noastre in strai-
natate. Asemenea el a studiat 0 a 0 inceput exploräri de mine
de carbuni de pamant in mai multe puncte, precum Bahna, Ilovila
0 PlWina. Rezultatele acclor exploran, dupa experienIele %cute
pe linia Bucure§tiVarciorova, au indemnat pe Guvern a impinge
cercetarile 0 lucrarile de explorare cu cea mai mare activitate.
Tot astfel, in ceea ce prive0e agricultura, industria 0 comequl,
s'au fäcut studii 0 se vor supune deliberarii d-voastre mai multe
proiecte de organizare 0 imbunataIiri, intre care se pot enumera:
un proiect pentru infiorlarea Creditului Agricol, un altul pentru
mine 0 cariere, un proiect pentru modificarea legii presta-punilor
0, In fine, un proiect pentru reorganizarea Ministerului de ComerI,
Agricultura 0 Lucrari Publice.
In ceea ce prive0e forIele noastre militare, ele au atras cu deo-
sebire ingrijirile Guvernului Meu, care le-a putut desvolta, gra-lie
mijloacelor ce i s'au dat de Camera in sesiunea trecutä. Astfel, con-
form cu prevederile legii organizarii militare, s'au putut crea anul
acesta Inca 14 regimente de dorobanIi, 4 regimente de calära0
0 un batalion de geniu; 0 organizarea militará devenind incapa-
-Ware pentru to-si tinerii valizi, s'a putut acum aplica principiul
serviciului obligatoriu, prin chemarea sub arme a intregului, con-
tingent anual, incat numai est-timp 30.000 de tineri au putut fi
treculi, prin diferitele corpuri ale armatei.
Dota tabere de instrucOune stabilite la Tigäne§ti 0 la Roman,
osebit de concentrarile neintrerupte la regimentele de dorobanli
0 calära0 in fiecare judeI, au contribuit la inlaturarea dificultäOlor
care rezulta din once sporire insemnata. insumi am constatat,
Cu ocaziunea inspecOunilor 0 manevrelor ce am fault, ca aspectul
0 soliditatea armatei sunt din cele mai satisfacatoare.

www.dacoromanica.ro
350 REGELE CAROL I

Dar pe cat organizarea armatei s'a lärgit, pe atat misiunea

cadrelor dobande9te o importanp. preponderanta. Din formarea
lor printr'o educqiune speciala Guvernul Meu facut cea mai
imperioasa datorie, pregatind infiimarea coalelor militare superioare
ce reclama' o instituOune larg conceputa. In acest scop, o Scoala
superioara de räzboi, spre a forma ofileri de toate armele pentru,
serviciul de Stat-major, 0 o Scoala de aplicare pentru artilerie
geniu sunt pe cale de organizare, ca sa poata funcliona chiat in
anul acesta. Scoala fiilor de militari din Ia0 s'a sporit cu 50 elevi
0 in curand se speed a se infiinIa la Craiova o nou5. §coala mili-
tara dupa modelul celei din Ia0. Guvernul Meu va' va cere, chiar
In cursul acestei sesiuni, mijloacele bugetare ce reclama privegherea
progresul acestor stabilimente, din car4 au sa iasa cadrele supe.
rioare i inferioare ale armatei.
Pe langa aceste creqiuni, s'a asigurat armatei un nou material
de razboi perfecIionat ; numai in anul acesta, ridicarea mai multor
cladiri militare, din care trei in Dobrogea, a adus o insemnata im-
bunat4ire instalarii trupelor, §coalelor militare 0 stabilimentelor
de artilerie 0 de marina.
Guvernul Meu Ira va prezenta in timpul acestei sesiuni toate
proiectele de legi militare, pe care le reclama o organizqiune
nitä a utiliza resursele noastre defensive §i a intari instituOunea
noastra mpitara, inrada' cinatä. deja in mima fiecarui Roman, 0
de natura a ne asigura viitorul 0 a ne garanta in contra oricarei
eventualit4i.
In ceea ce privqte noua provincie romana, Dobrogea, in urma
legilor ce a%i votat 0. care au asigurat o perfecta egalitate
libertate tuturor poporaIiunilor, fara deosebire este pe cale de
desvoltare 0 prosperare. Sunt sigur ca, urmandu-se tot astfel
dandu-i-se i alte legi de care are trebuin-p, asimilarea acestei pro-
vincii cu restul Romaniei va putea deveni peste piqin completa.
Este inca o chestiune, domnilor Senatori, domnilor Deputqi, care
a preocupat In cei din urma ani, toata ;ara: acea a succesiunii Tro-
nului. Va pot asigura ca ea se va regula conform prescripOunilor
ConstituOunii noastre. Guvernul Meu va va pune in cuno§tinIa
despre aceasta regulare,
Activitatea d-voastre va avea §.1 in sesiunea aceasta un camp
intins i fertil. Telul ce va propune0 a atinge va fi cu atat mai

www.dacoromanica.ro
NOV..-DEC. 1880 cuvANTXR1 354

lesnicios 0 mai productiv, ca am toata increderea, ea prin !rile-

lepciunea marilor Puteri pacea se va menIinea in Peninsula Bal..
canica 0 ca astfel vom putea continua fail. preget lucrarile noastre
pacifice din intru.
UniIi cu toIii, Adunäri legiuitoare 0 Puterea executiva, sa
ne dam un sprijin reciproc spre a atinge scopul comun-: binele
patriei.
Prin vitejia armatei noastre s'a ridicat prestigiul %aril, incre-
derea in sine 9i respectul ce impune un nobil patriotism. Prin unirea
d-voastre, prin activitatea d-voastre laborioasa 0 productiva, sa
probam ca suntem tot atat de barbaIi in luptele pacifice ale des-
voltarii noastre interioare 0 cA meritäm a ocupa locul ce am luat
intre nqiunile independente ale Europei,
Sesiunea ordinarä a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL

Presedintele Consiliului Ministrilor si Ministru al Finantelor, I. C. Bra"-

ttanu ; Mmistrul Afacerilor Striine, B. Boerescu; Minlstru de Interne, A. Te-
rtachiu; Ministru de Rizboiu, General G. Slaniceanu; Ministrul Agriculturii,
Comertului si al LucrArillor Publice, Colonel N. Dabtja; Ministrul Cultelor si
al Instructiumi Publice, B. Conta; Ministrul Justitiei, D. Giani.
(M. 0., 1880, nr. 257, p. 7513-15).

391.

Inalt Ordin de zi citre armati la impärtirea drapelelor noilor regimente.

Bucurefti, 28 Ploemvriel 10 Decemprie 1880.

Cu prilejul zilei cidern Plevnei, Domnul Incredinteazi noilor regiment°

steagurile, ficind apel la onoarea, curajul si devotamentul lor pentru a cinsti
In pace si in lupte simbolul Tirii.
Ziva de astazi este o data pururea ne0earsa in istoria noasträ.
Ea a incununat steagul roman cu laurii nemuririi 9i a rasplatit
vitejia voastra prin independenIa Romilniei.
Am ales dar aceasta mare zi ca sa consacru corpurile din nou
formate, incredinOnd onoarei, curagiului 0 devotamentului lor
sfAntul simbol al patriei, pe care fra%ii vovtri I-au purtat Cu atäta
glorie pe campul de razboi.

www.dacoromanica.ro
352 REGELE CAROL I

FraIi de sange 0 de inima, am incredere cä vei 0i a cälca pe

urmele eroilor care 1-au botezat cu sangele lor, personificánd inteinsul
ca i dán0i, onorul, vieaia i datoria voasträ. atre patrie.
träiasa România !
Sä träiasa armata !
Dat In Bucure0i, la 28 Noemvrie 1880.
CAROL
(M. 0., 1880, nr. 268, p. 7737).

392.

Flispuns la Adresa Consiliului 1e Minigtri referitoare la reglemen-

tarea succesiunii la tronul
3115 Decemvrie 1880.
Adresa incepea cu cuvintele:
Mitrule Voastre,
A Una Doranul tärii, uitind pericolul vietii Sale, a scuturat pulberea se-
culark ce acoperia drapelul rominesc si In capul ostasilor români, a mers si
redestepte virtirti rkzboinice puse de multi In Indoialk, a skvirsit o faptà eroiek
patrioticl.
Cind buna noastrk Doamna, cu sacrificiul repausului cu pericolul vietii
Sale, a men In mijlocul sfisietoarelor duren i ale rkzboiului, spre A lega Ea
Insksi rancie celos ckzuti in luptä, a indephmt o faptà mkrinimoask i patriotick.
Cind frisk Mâriile Voastre Regale, ambii In floarea virstei i aspirind Cu
duiosie la bucuriile paternitatii, veniti ski admiteti cazul unei vacante la Tron
Mirk mostenitor direct si regulacti succesnmea, pentru ca tara sä nu se afle niciun
moment In prada sfisierilor intestine, sivirsiti Impreunä actul de cea mai
Inaltä abnegatiune, ridicati rolul de Suverani ai Rominiei la cel mai deplin
si mai eroic sacrificiu de sine... s.
M. S. Domnul raspluade dupa cum urmeaza:,

Suntem foarte mi§caIi de cuvintele adânc simIite ce Ne adre-

sap in numele Consiliului de Mini0ri. FericiIi cä am putut da o
nouä dovadä a dragostei Noastre pentru lark ingrijind a asigura
viitorul ei in ceea ce prive0e succesiunea Tronului, vä incredinIez
a familia Mea, care dela 1866, de and a dat un membru al ei
României, impärtà§e9te din inimä tot ce o prive0e, a lucrat cu

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1880 CUVA.NTARI 353

caldurä spre a inlesni aceasta soluIiune a-at de dorita de Iara In-

treugä. Thumnezeu sa binecuvanteze i s'a duca spre bun sfAr9it
interesele scumpei noastre patrii I
(M. O., 1880, nr. 273, y. 7883).

393.

Rispuns la Adresa Senatului, referitoare la reglementarea sum-

siunii la tronul Rominiei.
4115 Decemyrie 1880.
Adresa Senatului, al carei raportor fusese D. A. Sturzda, incepea asa:
Maria Ta, rhari II importante au fost pentru tara noaStra evemmentele
prin cstre am trecut in ultimii ani. Vechile drepturi ale patriei au fost pe deplin
recistigate. Aspiratiunile natiumi au devenit o realitate. Munca i suferin-
tele a mai raultor generatiuni, au fost incoronate cu deplin 'pieces. Gratie
telor i Intelepciunn M'ariei Tale, unite cu vitejia i sacrificiile poporului intreg,
Romania sta astazi ca Stat independent in toata puterea cuvântului. Ea si-a
reluat Irk Orient locul i importai4a timpurilor strivechi.
Lipsia acestui edificiu politic, ridicat cu multa osteneala, .cu multa abne-
gatiune i cu mult patriotism, ultima piatra. Si ea a fost adusa i asezati: Mo-
narhia ereditara stabilita prin Constitutiunea din 1866... a.
Apoi continua:
Stabilitatea Tronulm dar, atit de doriti de intreaga natiune, al arm&
ecou cel, mai puternic au fost Adundrile nattonale din 1857, a devemt un fapt
Indeplinit. Noi, care ne aducem aminte de pericolele produse de nestabilitatea
Tronului, stim cu totii a pretui In intTegimea lui impqrtanta acestui act... ».
M, S. Domnul raspunde acestor cuvinte prin cuvantarea ce urmeaza.

Inalt Prea LS/jute Parinte,

Domnule Prqedinte,
Domnilor Senatori,
Cumpanite i cu luare aminte de tofi ascultate sunt cuvintele
PC care Senatul Mi le adreseaa la inceputul fiecarei sesiuni parla-
mentare cáci prin ele se arata trebuin/ele i Imbunätgirile recla-
mate de prop4irea Statului nostru, precum i solicitudinea patrio-
tica a acestui Inalt i matur Corp de a conduce neincetat naTiunea
spre desvoltare i progres, prin legi i Intocmiri nimerite.
In Imprejurärile de astazi, Adresa d-voastre are un deosebit
preI pentru mine Constatand pe deoaprte marile i importantele
rezultate, la care Providei4a ne-a ajutat a ajunge, realizilnd dorùi-
tele mai multor generapuni, räspratind silirgele i sacrificiile popo-

www.dacoromanica.ro
354 REGELE CAROL I

rului intreg, Senatul, ta unanimitatea lui, roste§te satisfactiunea

ce simte Impreuna eu tara pentru implinirea ultimei dorinte a
Adunarilor mume din 1857: stabilitatea Tronului Roman.
Va multumesc, domnilor Senatori, in numele prea iubitului Meu
Parinte i Fratilor Mei, Va multumesc In numele Doamnei, pentru
rnagulitoarele sentimente ce Ne- exprima-ti. Fiçi insa bine incredin-
tati, domnilor, ea' pentru Mine, ca pentru toti acei care imi sunt
deaproape prin legaturi de sange si de iubire, nu este abnegatiune,
nu este sacrificiu: este implinirea unei nobile i märete sarcine, a
ne devota cu totul la consolidarea i marirea acestei scumpe tari,
de ale carei destine pururea nedespartite sunt i ale noastre.
Astfel, gratie luminatului i patrioticului d-voastre concurs,
gratie barbatiei i intelepciunii na%iunii, nimic nu va descuraja,
nimio nu va abate pe bunii Romani din marea 9.1 glorioasa cale in
care se afla intärirea i prosperitatea patriei.
Träiasca Romania!
(M. O., 1880, lar, 273, p. 7882).

394,

Cuvintare la investitura Episcopului de RimnicNoul-Severin.

7/19 Deeemprie 1880.
La solemnitatea de investittu4 a sa In calitate de conducátor al Eparhiei
Ramnicului Noului Severin, Episcopul Iosif rosteste cuvinte de preaslavire
la adresa Domnului. M. S. multumeste si e Incredintat cà noul ierarh va duce
mal departe munca luminati a inaintasilor episcopi dela
Prea Sfinte Pärinte,
Multumesc Prea Sfintiei Tale de urarile cälduroase ce faci, atta
Doanmei cat §i Mie, cu ocaziunea acestei solemnitati, care consacra
una din vechile i cele mai frumoase tradipuni ale bisericii romane.
Am ferma convingere ea Prea Sfintia Ta, luand administra-
tiunea spirituala a eparhiei Ramnicului, vei §ti a conserva antica
splendoare a acplei sfinte Episcopii, care a fost °data Mitropolie
unde se Oil ata tea frumoase manastiri, monumente trainice ale
crediatii stramo9ilor catre biserick precum numeroasele paAti
ale Oltului, adapate cu sangele eroilor, care sunt atatea monu,
mente istorice a neclintitei dragos te a Oltenilor catre tara. Pe acest

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1880 CuvINTARI 355

scaun episcopal au 9ezut pästori din cei mai iluWi ; prin pietatea
lor crqting, prirt luminile i devotamentul lor dare %ark ei au
§tiut ea' ridice prestigiul preqiei române i s inspire poporului
iubirea nedesparIitä a religiunii si a patriei.
Nu MA indoiesc, Prea Sfinte Parinte, c, inspirându-te de ma-
exemple ale unor asemenea predecesori, vei pästori mult
timp i cu fericire turma eparhiei, la a cfirei cfirmil te-a chemat
inaltul der si ReprezentaIiunea Nalionalä.
(m. 0., 1880, nr. 275, p. 7955).

395.
Illispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.
7/19 Deeemprie 1880.
C. A. Rosetti, 'in numele Cameni, manifesa bucuna Trii fatg de regle-
mentarea problemii succesiumi la tron. Donuml, care la duren i veselii si-a
impletit viata cu Viata romaneasci, arat'a multmnirea ce simte cu prilejul
unei nouri probe de leg'iturl strinsii a dinastiei cu istoria noastrii.
Domnule Pre.Fedinte,
Domnilor Deputc4i,
Vechile noastre datini stramo§qti, mai inainte chiar de mo-
dernele noastre deprinderi nalionale, ne invarä crt ziva, In care
ale0i poporului se strängeau imprejurul Tronului spre a-1 lumina
cu sfat i a-1 intäri cu dragoste, era o zi mare pentru ;ark o zi fe-
ricitá pentru Domn. inIelege/i dar mulIurnirea sufleteasca ce am
In totdeauna, când Mä vAd inconjurat de Adunarea Deputalilor.
Astäzi multumirea Mea este 0 mai vie, caci prin cuvintele ce-Mi
roste§ti, d-le Prepdinte, satisfaqiunea ce simte Adu-
narea impreunä cu ;ara pentru regularea succesiunii la Tron
pentru mäsurile ce s'au luat, conform ConstituOunii, spre a se
intäri baza constituirii politice a Romäniei.
Vä sunt recunosator, domnule Prepdinte §i'domnilor DeputaIi,
pentru sentimentele ce manifestaii Pärintelui 9i FraIilor Mei ; &At
pentru Doamna i pentru Mine, este firesc, domnilor DeputaIi, ca Noi
sá räspundem cu iubire la iubirea cu care Ne-a imbrälipt i Ne-a in-
cälzit aceastä Iara, care impreunä cu Noi a simiit, precum i Noi im-
preunä cu dânsa am sim-vit, once durere ì once veselie. Legäturile pe
care un trecut plin de evenimente, i incä atät de apropiat le-a inod4

www.dacoromanica.ro
356 REGELE CAROL I

intre nqiune i Noi, viitorul nu va putea deeat sa le stranga

mai mult, i dea Domnul ca noi toli, care in vremi de vijelii am fost
carmacii prelioasei corabii care poarta Romania i soarta ei, i pe
care turburatele valuri ale veacurilor n'au putut-o cufunda, sa
ne putem ferici ea am dus-o astazi la limanul 1ini9tit i sigur, unde
nimio nu va mai putea opri munca i desvoltarea pacifica, cre§terea
§.1 inflorirea iubitei noastre patrii, pe care Dumnezeu pururea s'o
ocroteasca.
(M. 0., 1880, nr. 275, p. 7954; nr. 276, p. 7985).

396.
Rispuns la Adresa Inaltei Curti de Casatie i Justitie.
11/23 Decemyrie 1880.
Primul Presedmte al Inaltei Curti, Al. Cretulescu, rostise, intre altele:
Proa InAltate Doamne, cand, in 1866, ai primit a lua marea si greaua sarcina,
la oare Te-a conviat natiunea, de a prezida la indeplinirea destmelor acestei
tári, Romania a acut cel mai insemnat pas inainte, a cucerrt stabilitatea In
ceca ce-Mi voi permite a numi simbolul suveramtatii sale ; dela acea epoca
Tronul nu mai este In chestiune i unireatärilor surori este devenitil
In constiinà de malta misiune a Miriei Tale si cu dör de tara de Doma
Roman, Te-ai graba a asigura Romaniei, incâ de timpuriu, aceeasi pozrtiune
pentru tot viitorul, care poate intra in prevederile omenesti...
M. S. raspunde:

Domnule Prim-Prefedinte,
Cu vie placere yací azi in jurul Meu malta Curte de Casa/iune
§.1 JustiIie, care, unita pe deplin eu naliunea in sentimentele mani-
festate prin reprezentanlii sai, Imi dovede§te mulIumirile ce simte
suprema autoritate judecatoreasca a Iarii pentru masurile consti-
tOonale ce s'au luat in privinla succesiunii Tronului Romaniei.
Prin inaltul loe care-1 ocupa in capul celei a treia puteri a Sta-
tului, Curtea de CasaIiune este pusá deasupra patimilor i luptelor
zilniee, a framantarilor politice §i sociale, spre a -linea
cumpana dreptului §i a justiIiei; de acee i autoritatea aetelor
sale este atat de mare §.1 de respecta-a.
Manifestarea d-voastre dar are un deose bit pre% pentru Mine,
Statul nostru se poate considera cu atat mai bine intarit pe vii-
tor, cu cat toate puterile din care el se compune sunt unanime in

www.dacoromanica.ro
IANUARIE uM CUVINTIRI 357

hotärtrile ce s'au luat spre a se asigura stabilitatea edificiului po-

litic al României.
Doamna i Eu va mulIumesc, domnule Prim-Prqedinte
domnilor Consilieri, pentru cuvintele ce Ne sunt
recunosator pentru amintirea ce daIi familiei Mele.
(M. O., 1880, nr. 278, p. 8033).

Domnul citre Principele Leon Urussof.

29 Deeemprie 1880/10 Ianuarie 1881,
La prezentarea scrisorilor de acreditare ale Impiratului Ru3leì, Domnul
a aritat trimisului imperial, Principele Leon Urussof, cit de strinse sunt le-
giturile dintre Imperiul vecin i Romima, legituri consfintite prin luptele
comune dinteun rizboiu victories.
Sentimentele de afecOune i simpatie ce Mi le exprimaIi In
numele impäratului, pentru care am o profundä veneraIiune
o sincerä alipire, Imi sunt cat se poate de scumpe i foarte
toare pentru România. De asemenea Mä simt fericit cá vá pot
asigura eat de prelioase sunt pentru noi bunele raporturi cu puter-
nicul Imperiu vecin, i cät de mult dorina noi sä strängem legAturile
de prietenie, stabilite in chip ap de fericit intre cele dol.& Vári ale
noastre 0 care au fost consfinIite prin fraternizarea armatelor
noastre, intr'un räzboi victorios, plin de vicisitudini 0 de greutä/i.
(Regale Carol I, Cuv. qi Scris., II, p. 424).

InaIt Ordin de zi citre armati.

1/13 Ianuarie 1881.
Domnul ureazi armatei si continue a creste virtutile militare de care
a dat probe In anul trecut.
Ostafi,
Anul care inceteaza Mi-a dovedit cá virtu-Ole militare s'au In-
radacinat In iniraile voastre. Privesc dar cu incredere anul care
incepe. UrmaIi pe aceastä cale desvoltänd sentimentul datoriei
cätre patrie, care v'a fost i vä va fi recunoseatoare.

www.dacoromanica.ro
358 REGELE CAROL I

Mare este bucuria inimii Mele, putand a va ura sub asemenea

auspiciu un an bun, fericit i manos in rezultate.
Dat in Bucurqti, la 1. Ianuarie 1881.
(M. 0., 1881, nr. 1, p. 1).
CAROL

399.

Rispuns Corpurilor Legiuitoare, la prezentarea votului proclamirii

Regatului.
14126 Martie 1881.
D. Ghica, presedintele Senatului, in numele Corpurilor Legiuitoare
MIL aduce votul proclamirii Regatului Românici. Domnul, la atare act, mare
si solemn, scoate in evidenta a-voluta natiunii a fost Matiza Sa pala acum
qi de aci inainte. Primeste titlul de Rege ureaa ea si in aceastk calitate
a se bucure de aceiasi ineredere i afeutiune a natiunii, de aceleaqi victorii,
ca in timpul Domniei.

Mare i solemn este momentul in care Reprezentan/ii Na/iunii

au venit in jurul Meu spre a-Mi supune hotärirea unanimä a Cor-
purilor Legiuitoare. El incepe o foaie nouä in cartea in care stä
scrisä -view/a poporului romän 9i. incheie o perioadä 'Jibia de lupte
9i de greutäli, dar §i bogatä in bärbäte§ti siline, in eroice fapte.
In acest moment voi repeta ceea ce am spus totdeauna, c voinIet
na/iunii a fost pururea carduza Domniei Mele. De cincisprezeed
ani sunt Domnul inconjurat cu dragostea §i. cu increderea na/iunii;
aceste sentimente, zilele bune le-au inveselit, zilele grele le-au
intärit intre noi. Mândru dar am fost ca Domn, scump Mi-e acest
nume, pe care s'au revärsat in trecut raze de glorie §i de märire;
pentru Ariitor insä, România a crezut cà este necesar §i conform
Cu intinderea, cu insemnätatea §i cu puterea dobänditä i mani-
festatä prin acte neindoelnice §"i care au inälIat numele ei, de a
se proclama in Regat. Nu dar pentru Mine personal, ci pentru
märirea Iärii Mele primesc titlul care exprima dorin/a cea mai vie
care arde de afta timp in pieptul fiecärui Romän, dar care nu
schimb4 intru nimic legäturile strins stabilite filtre na/Iune 9i. Mine
§i care au dovedit eät sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut
impreuna.

www.dacoromanica.ro
 PI. XX.

Sala Train' tu daturile dela Intoronare la ISS1.

www.dacoromanica.ro
 Pl. XXI.
-.now
e °
-
- Li
9
....4",-- E
_
o brk? 'it. ...
_
e.. ,, :::
....
.,
ilief ;:.
''''..44-upt....-prr,to- '
,-
. 11,;:':41 4.
..
"Ir. ,
...
- " .i .=
4,.
'
.. I:r--
.4. -n 4 IL , .. .
,,,,I..°.'. .
-
=
.
C...112.
.... .
1.--4... -
,
o-.
,r

,
% t.

.
- ' 'X
-

i
.
0 °
e °

- .-e www.dacoromanica.ro
..
7.-.
a
. .C
1
..,t
'
ilk ...........v: . .-.
., .. ..
.4.
,
c.
-
.fi . ' -7. .),
......
. ° .', r

.
P.
"'",...q."--..."6-2, ',..!
.;,

'....
....
,..
.
1
,..
..
312,.... c.,
.r..
5
`..... t"-*........_.-.1ir ' .
..,1 ?-e.....=i- 1r- ?
._. . .b S'..., .,-. ;:, ' '' ''-`0, ,.. a ,zi,
MAR= 1881 CUVANTARI 359

Fie ca primul Rege al României s'A se bucure de aceea0 iubire

ca acel care pana astazi a fost i ramane Domnul ei ; caci pentru
Mine dragostea acestui nobil i viteaz popor, carui i-am dat mima
;d sufletul Meu, este mai scurnpa i mai pre/ioasa decat toate ma-
ririle care inconjurä Coroana.
(M. 0., 1881, nr. 60, p. 1810).

400.

Rispuns Ministrului de Rfizboi cu ocaziunea proclamirii Regatului.

17129 Martie 1881.

La cuvintele de felicitare ale generalului SlAniceanu, in numele ogtirei,

M. S. Regele României multumegte fäuritorilor Independentei i Regatului, osta-
gilor. Ei vor gti sa-gi faa datoria i de-acum inainte in once imprejurare.

Armata cunoa0e dragostea ce am pentru &Lisa 0 cat sunt

In totdeauna fericit, and Ma aflu in mijlocul ei; astazi Insà simt o
deosebitä mulIumire a va vedea stran0 in jurul Meu. Marele act
pe care l-a proclamat na/iunea, virtutea i devotamentul
l-au pregätit i l-au inlesnit, si din generosul sAnge, cu care (lama
a stropit edificiul politic al Romaniei, a incol/it samanIa märirii
noastre, a rasarit neatarnarea, a inflorit Regatul Romaniei. Dea
Dumnezeu ca pretutindeni, 0 mai ales aci la noi, sà domneasca
indelungi ani de lini§te 0 de pace, de care tara are trebuin0 pentru
propa0rea i desvoltarea ei; clack insa vreodata mama noastra
comuna ar avea iar trebuinia de bra/ul, de sangele, de view/a noastra
sunt sigur ca ve/i urma pe Regele Romaniei cu aceea0 incredere,
Cu aceea0 abnegqiune, Cu care a/i urmat in trecut pe Domnul
Capitanul Vostru, care nu s'a indoit niciodata de devotamentul
vostru, de stramopasca voastra vitejie. Ceeace va zic astazi vouä
dela Ina/it:ilea Tronului in fa/a acestor steaguri, simbole incu-
nunate cu glorie ale patriei, o zic prin voi tuturor camarazilor
vo9tri, o zic armatei intregi, care se va uni pururea cu Mine in pu-
ternicul strigat: Traiascä Regatul Romaniei!
(M. 0., 1881, nr. 62, p. 1880).

www.dacoromanica.ro
860 REGELE CAROL I

Ilispuns la felicitirile Inaltului Cler.

19/31 Martie 1881.
Felicitat de Inaltul Cler prin cuvintele Mitropolitului Prima, ca prilejul
Intemeierii Regatului, M. S. Regele constatacä Biserica a iners mAng 'n mâng Cu
Tara totdeauna vi n'adijduevte c. ava va fi i n viitor. Multumelte apoi preo-
Timii pentru

Clerul roman a stiut a atrage dragoste 0 respect, fib:idea la

toate actele mari nalionale a fost alaturea cu ;ara. Acelal exemplu
1-au dat 0 de asta data mnalii prelqi care ed in Senat, i intregul
cler a imparta0t bucuria naTiunii de a vedea incoronat edificiul
politic al Romaniei In vremile grele din trecut, el a contribuit
la pastrarea fiindca a tiut sa insufle Romanilor
iubirea de patrie odatá ca iubirea de Dumnezeu. Nu Mà indoese
ea, 0 in viitor, clerul roman va qti a feri naliunea de once sentimente
disolvante, care ar pune in primejdie exister4a ei. Va. mulIumesc,
litait Prea Sfinte, pentru felicitarile ce-Mi exprimaIi ca Mitropolit
Primat, i sunt convins cá Atotputernicul va asculta rugaciunile
bisericii si va räspandi binecuvantarile sale asupra Regatului Ro-
maniei.
(M. 0., 1881, nr. 64, p. 1946-7).

Rispuns la felicitirile Inaltei Curti de Casatie i Justitie.

19/31 Martie 1881.
Prevedintele Inalie; Curti de Casatie i Justitie, A. Cretulescu, aduce omagiile
celei de a treia puteri In Stat primului Rege al Romimei. M. S. Ragele e inindru
a evidentia a legile i institulille noastre fac din Romania un focar
lizatiei In Orientul Europei.

Cu o vie rnullumire vad ea malta Curte de CasaIiune

care reprezinta cea de a treia putere in Stat, in totdeauna vine 0
aduce omagiile sale actelor mari nalionale, pe care Iara intreaga,
In suveranitatea sa, ca prudenVa le-a pregatit i cu fidelitate
entusiasm le-a decretat.

www.dacoromanica.ro
MARTIE-APAILIE 1881 CUVANTARI 361

Legile noastre, intemeiate pe libert4i, ca si

legea mama de unde ele emana, i aplicate Cu sfintenie de justitie,
au contribuit nu prtin sä facä din Romania focarul civilizaIiunii
si al instrucOunii in Orient. Contand dar pe patrioticul d-voastre
concurs in viitorul pe care Iara noastra i l-a deschis inainte, pot
cu o mandra convicOune sà asigur i sà garantez inaintea
si a Europei cä libertatea bine intarita i justiIia bine imparIita
vor constitui adevarata temelie a stabilitaiii si a ordinii sociale
in junele nostru Regat.
(M. 0., 1881, nr. 64, p. 1947).

Rispuns la felicitirile Inaltei Curti de Conturi.

19/31 Martte 1881.
La adresa de felicitare a Inaltei Curti de Conturi, privind intemeierea
Regatului RomAniei, M. S. Regele declarä cl e convins a institutia in numele
cAreia vorbegte pregedintele Em. Grädigteanu va lucra cu acelagi zel pentru
prosperitatea ftegatului.

Multkimesc inaltei Curp de Conturi pentru felicitarile ce Ne

exprima i sunt convins cà ea va implini in totdeauna cu zel i acti-
vitate importanta sa misiune de a veghia la regulata si constiin-
cioasa intrebuiniare a fondurilor publice, condiOune indispensa-
bilä pentru prosperitatea financiara a unui Stat.
Primesc dar cu o vie satisfactiune adresa ce-Mi prezinta0 in
aceastä solemnä imprejurare.
(M. 0., 1881, nr. 64, p. 1948).

Rispuns la felicitirile iteademiei Romine.

21 Martiel2 Aprilie 1881.
Pregedintele Academiei RomAne, I. Ghica, a rostit urmätoarele cuvinte:
Majest ate,
Ai luat in mânä eu credintä i cu iubire spada romänä i ai dat patriei inde-
pendenta ce perduse ; astizi ai r/dicat-o la rangul la care Rominii au aspirat,
combätänd vitejegte ; ai sipat in cartea lumii o paginä. glorioasä ; ai ridicat
In lume un Regat nou, gi Europa civilizatä Te admix* gi Te aplaudi.

www.dacoromanica.ro
362 REGELE CAROL I

Academia Romtual saluti cu respect si cu mindrie pe primul Rege al Ro-

miniei, pe Protectorul i Presedintele cu Voltaire:
Cel tntâi care fu Rege, fu un fericit Soldat *.
Mkria Ta este nu numai un fericit soldat, ci si un luminitor al natmmi.
SA triesti Mai-estate!
isetrilaset gratioasa noastri Regin3!
M. S. Regele rispunde:

Primesc Cu o vie mulonnire i un sentiment de mândrie adresa

Academiei Române, ce este chematä a scrie istoria Várii. Cu litere
de pir ya fi inscris inteinsa, cä visul de aur al României s'a tin-
plinit, csá România s'a ridicat prin forole sale proprfi, prin virtu-
'Ole sale politice si militare, prin increderea in sine, pe inalta treaptä
pe care avea dreptul a se aseza. Acum trebue sà ne distingem
pe ampul larg literar. Academia are aceastä frumoasä misiun6;
ea este si va fi, sunt convins, focarul stiinIelor, care va sträluci
departe peste hotarele noastre. Regina si Eu và mulIumim pentru
frunaoasele sentimente i bunele uräri ce Ne exprimap din partea
Academiei.
0 1881, nr. 66, p. 2035).

405.
Rispuns la felicitirile Primarului Capitalei.
22 Martie/3 Aprilie 1881.
Cu prilejul intemeierii Regatului, Primarul Bucurestilor a adus felicitAri
AL S. Regelui. Acesta multurneste In chip deosebit Capitalei pentru ovaVile
zilnice ce a. ficut timp de o sAptAminà preamarind evenimentul si-i ureazi
sà creasci i &a' fie demnä de resedinta unui stat mindru i neatirnat.

Domnule Primar,
Am ascultat cu cea mai vie placere, Regina si Eu, felicitärile
sincere ce No-ali ostir'in numele Consiliului comunal al Capitalei,
suntem fericiIi a avea aceastä ocaziune spre a exprima, prin
d-voastre, intregei poporqiuni pucurqtene recunostinIa Noasträ
pentru cälduroasele manifestqiuni, pentru ovqiunile zilnice? ce
Ni edu adus in decursul unei säytämäni intregi. Era stiut ca mima
acestui oras, care este si mima %àrii, tresaltä ea mai tag la toate
faptele .märeIe, comunicAnd puternica sa vibraIiune intregii Ro-
minii; dar niciodatà aceste patriotice sentimente ale Capitalei

www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1881 CUvANTIRI 363

nu s'au aratat inte-un mod mai stralucit decat cu prilegiul. memo-

rabilului act savar9it de orpurile Legiuitoare, consacrat de Gu-
vern i aclamat de natiune. Ne9tearsa dar va fi pentru Noi amin-
tirea acestor zile de sincera i generala bucurie, 9.1 uram acestui
iubit ora, in care se concentra tot ce sufletul Nostru a simtit pe
pamântul romanesc, ca el sa Inainteze necurrnat pe ealea starui-
toare a desvoltarii 9i a progresului, sa devie din ce in ce mai mult
demn de rangul sau, de Capitala unui Stat care 9i-a luat locul ce
i se cuvenia, 9.1 ca Bucure9tii sa fie cea mai prelioasa podoaba a
Regatului Romaniei.
(M. 0., 1881, nT. 67, P. 2084).

406.
Rispuns la felicitirile Corpului profasoral.
22 Martiel3 Aprilie 1881.
Corpul profesoral, prin cuvintarea Rectorului Universitatii din Bucure§ti,
aduce uriri Familiei Regale cu prilejul lui 14 Martie. M. S. Regele multume§te
crede cà profesorimea va .1ti sa insufle tinerimii sinnimintele morale 0 patrio-
tice pentru a o pune in stare sa slujeascii Iara cu folos.
Cuvintele ce-Mi adresaIi in numele Corpului profesoral au un
deosebit prq pentru Mine 9i, impreuna cu Regina, va mulIumesc
pentru urarile ce Ne aduceti in aceasta solemna imprejurare. In-
tiadevar, o noua era a inceput pentru Romania In ziva de 14 Mar-
tie 1881. In acea zi au fost incoronate silinele seculare, dorinIele
cele mai vii ale Romanilor. Dar tot din acca zi incep noua 9i nu mai
putin mari datorii pentru noi: acelea de a pastra 9i a consolida
ceca ce am ca9tigat cu atatea greutati. Indeplinirea acestor datorii
va fi cu atilt mai mult inlesnitä, cu cat toti cetatenii romani vor 9ti
a iubi 9i a respecta libertatea ci ordinea, munca Aceste
deprinderi, care sunt temelia unui Stat bine intocmit, corpul didac-
tic trebue sà le sadeasca in inimele tinerelor generatiuni, daca voim
sa pregatim pentru Romania viitoare cetateni in stare de a culege
9i pastra neatinsa mo9tenirea care o vor primi dela noi. Sunt con-
vins ca corpul didactic va 9ti In totdeauna a insufla junimii ptin-
cipii morale, sanatoase ci patriotice aratandu-se astfel demn de
marea sa misiune, de greaua sa raspundere, ci viitorimea 191 va

www.dacoromanica.ro
364 REGELE CAROL I

aminti Cu recuno§tinrá numele Inv4atorilor celor buni, precum

au rimas nemuritoare numele lui Lazar 0 ale celor care,- impreuna
cu dansul, au, lucrat la de9teptarea neamului romanesc.
(M. O., 1881, nr. 67, p. 2084).

407.
Wispuns la felicitirile Pre§edinielui Consiliului de Miniqtril in numele
functionarilor li guvernului.
22 Martiel3 Aprilie 1881.
Pregedintele Consiliului de Mmigtri in numele Guvernului gi al tuturor
functionarilor Statului aduce felicitAri M. S. Regelui de 14 Martie, ziva lute-
meierii Regatului. M. S. Regele multumegte gi releva rostul functionarilor In
vial:it Statului. Rominia gi de azi inainte se va sprijini pe devotamentul ca-
drelor sale functionlresti.

Domnule Prefedinte al Consiliului,

Va mulIumim, Regina §i Eu, de frumoasele cuvinte ce Ne adre-
saIi In numele Guvernului, in numele tuturor autorita/ilor publice.
Dach prin inlelepciunea barbalilor de Stat, prin chibzuirile ma-
ture 0 prevazatoare ale oamenilor politici, se poate intr'un Stat
ajunge la mari rezultate nalionale, aceste rezultate nu se desvolta
0 nu se intaresc decat Cu munca zilnicä 0 stäruitoare, cu zelul 0
activitatea tuturor impiegqilor publici, care trebue A se patrunza
ca de la conTtiincioasa 0 stricta indeplinire a datoriilor lor depinde
ordinea, prosperitatea 0 puterea patriei. Daca dar Romania, prin
devotamentul tuturor fiilor ei, a putut ajunge la poziOunea la
care s'a inalIat astazi, acum, ca Regat, ea are 0 mai multà tre-
buinla de acest devotament, spre a menIinea Cu onoare loeul ce
a ocupat, 0 exemplul trebue§te dat, mai inainte de toli, de acei
care sunt servitorii Statului, de acei care trebue sa se mandreasca
cu acest nume, de acei care trebue sa dovedeasca ea sunt demni
de dânsul. Nu Ma indoesc ca impiegaIii romani, care au dovedit
ea prin inteligen-0, priu instrucIiune, prin iubirea binelui comun
pot egala pe oricare al/ii, se vor pitrunde 0 mai mult de marile
datorii care le incumba 0, stimaIi 0 respeet4 ei 1'100, vor face
sa se stime 0 sa s,e respecte 0 mai mult Regatul Romaniei.
(M. 0., 1881, nr. 67, p. 2085),

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1851 CUVANTARI 365

Cuvintare rostiti la ineoronare.

10/22 Mai 1881.
Primind coroana de o/el din mina Presedmtelui Senatului, M. S. Regele arati
semnificaVa zilei acesteia In via/a poporului roman. Regatul consacri 15 ani
de lupte si fapte mari. El este si garan/ia cea mai siguri a viitorului.
Serbarea de astäzi consacrä o epoca de cincisprezece ani, plinä
de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al ConstituOunii,
România a crescut, s'a desvoltat, s'a Intärit. Stäruinta
vitejia armatei i credima care am avut-o In barbäpa poporului
au implinit doria/ele noastre cele mai arzfinde prin proclamarea
Regatului care este garan/ia cea mai sigurä pentru viitor. Pri-
mesc dar cu mandrie, ca simbol al independen/ii si al tä'riei Rom4-
niei, aceastä coroanä* täiata dintr'un tun stropit cu sfingele vitejilor
nostri, sfiniità de bisericä. Ea va fi pä.stratä ca o comoarä pretioasä,
amintind momentele grele i timpurile glorioase ce am sträbätut
impreunä. ; ea va aräta generqiunilor viitoare voinicia Românilor
din est-timpi i unirea care a domnit intre çar i Domn. Pentru
Regina si pentru Mine insä, coroana cea mai frumoasä este si rä-
mâne dragostea i increderea poporului, pentru care n'avern cleat
un end: märirea i eriqirea lui.
Sä ne unim dar In fa/a acestor steaguri, care au strAlucit pe
câmpul de onoare ; In fa/a acestei coroane, emblemil a Regatului
imprejurul cäreia na/iunea strâne-se, ca ostenii Imprejurul drape-
lului ; in fa/a acestei märe/e manifesta/ii, pentru care Iara Intreae
a alergat in Capitalä spre a fi martorä acestei zi fericite, sä ie unim in
strigarea scumpä inimilor noastre, si care va gäsi un räsunet
puternic in acest loc sfin/it prin proclamarea celor mai Insemnate
acte: Sä träiascä iubita noasträ Romanic, astrizi incoronata prin
virtuVile sale civice i militare !
(M. 0., 1881, nr. 32, p. 998).

Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.

18/30 lunie 1881.
La Inchiderea sesiumi, M. S. Regele arati realfzärile lucriírilor Corpurilor
Legiuitoare. Pe lingi legi curente, s'a reglementat succesiunea la tron si s'a
pro clamat Regatul.

www.dacoromanica.ro
366 REGELE CAROL I

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,

Laborioase i pline de binecuvântate roade au fost lucrärile

d-voastre legislative in sesiunea care se incbeie astazi. Dupä ce
aceste Corpuri Legiuitoare, ecou fidel al solicitudinii de care este
InsuflePtä na/iunea intreaga pentru asigurarea i Intärirea edifi-
ciului sau politic, au dat o mai mare preciziune prescripOunilor
constitulionale care reguleaza succesiunea la Tron, tot lor le-a fost
rezervat a Implini dorinIa cea mai ferbinte a generaIiunilor ce ne-au
preces, a realiza aspira-punile cele mai inalte ale lungilor veacuri
de sacrificii suferix4e ale Romfinilor, reinalOnd patria la locul
ce i se cuvenea intre State. Urmând menirii lor de a fi pururea in
fruntea marilor miscari patriotice i naVonale, Senatul si Camera
intrarä In irezistibilul avfint de care toatd suflarea româneascá
era cuprinsä i, intr'o impozantä i mareaá unanimitate, procla-
mará Romfinia Regat. Aceastá unanimitate, dovadä nouä a caldei
iubiri de /era i adâncului simI politic al poporului nostru, când
este vorba de existenIa i siguranIa lui, ne-a atras si mai mult
stima in afarä ; i toate Puterile, gräbindu-se a recunoaste cu sim-
patie actul sAvarsit de Corpurile Legiuitoare i aclamat de naliune,
au vAzut intrInsul o garanIie mai mult pentru interesele päcii i ci-
vilizqiunii in regiunile Europei räsaritene.
Onoare dar d-voastre, domnilor Senatori i domnilor Depu-
taii, care ali putut inscrie In istoria Çárii acest act solemn.
Faptelor mari insä, evenimentelor importante, care prin pro-
porpunea lor intrec cadrul obisnuit al vielii zilnice a unui popor,
ProvidenIa le mânä cursul, inteligen/a i patriotismul alesilor
conducatorilor nqiunii le inseamnä ora realizärii. In laboarea insá
de toate zilele spre inläturarea lipsurilor çi indeplinirea imbunätä-
Iirilor permanente de care o societate are nevoe, mai rämfineau
Inca mari i anevoioase sarcine pentru mandatarii lárii. Aceste
sarcine alistiut ,a le Impuni cu zel i activitate in cursul acestei
sesiuni.
Prin legi bine chibzuite, ali dat, domnilor Senatori i domnilor
DeputaIi, satisfacTiune multiplelor cerinIe ale Statului. Proprietatea
funciarà a primit o usurare si un nou avânt spre prosperitatel puin-
du-i la dispoziOune mijloacele de a efectua conversiunea scrisu-

www.dacoromanica.ro
TUNIE 1881 ctivArrrAni 367

rilor funciare 0 a ajunge astfel la scäderea dobanzilor. Soarta po-

pora/iunii agricole, a numeroasei i muncitoarei clase a Iäranilor,
eare cu drept cuvânt s'a numit temelia Statului, a aflat çi ansa
cea mai iubitoare solicitudine din partea d-voastre i, prin intoc-
miri bune i parinte§ti ca 'aceea a Creditului agricol 0 a transfor-
märii zilelor de presta-/iune, cultivatorii i sätenii vor gäsi inles-
nirea de care au nevoe pentru imbunätä-/irea traiului 0 o mai
mare desvoltare a ramurei celei mai bogate a produc-/iunii noastre
na-ponale.
Comer/ill nostru se va mica i dânsul intr'un cerc mai larg
mai roditor, prin deschiderea de nouä linii ferate, pe care le-a-/i votat,
prin infiin/area intrepozitelor, care vor märi 0 activa schimbul
transaqiunilor.
Interesele economice, care constituesc avu-/ia §i cresc puterea
unui Stat, au avut toatä ingrijirea d-voastre. Dar nu mai pu-/in
v'au ingrijit i interesele morale ale naiiunii. Credin/a religioasä
cultul amintirilor istorice înal mima i dau unui popor tärie,
spre a pi cu incredere spre viitor. Condu0 de aceste idei, dat
Guvernului mijloace spre 'a reclädi biserici, a repara milniistiri, a
se intre/inea monumente, care sunt glasul unui trecut de care cu
drept ne putem fäli.
In fine, armata, bra/u1 puternic al României, scutul onoarei
al siguramei sale, a avut ca in totdeauna locul ce i se cuvine In
mintea i mima unor legiuitori in-/elep-/i i preväzätori, i d-voastre
dat ce i-a fost mai indispensabil spre a asigura täria 0 a des-
volta organiza-/iunea ei.
Toate aceste imbunätä/iri nu s'au putut realiza decât gra/ie
bunei cumpaniri( ce a-/i dat finan/elor noastre §i a situaliunii atilt
de prospere, In care ne all-Om sub acest raport 0 care a fäcut ca cre-
ditul Statului sà se ridice la inälsimea la care nu ajunsese niciodatä
pfin4 acum.
Pentru toate aceste dar, d-lor Senatori i d-lor Deputa/i., vä mul-
/umesc in numele çárii, In numele Meu, i aceste mulIumiri, care
le auzhi astäzi dela Mine, vä vor fi 0 mai pre/ioase and le ve-/i
primi din partea acelora care v'au onorat ca increderea lor, tutor-
candu-vh la aminele d-voastre4 Acolo reluand ocupa/iunile parti-
culare pe care le-a/i läsat spre a vá consacra binelui comun, ve/i
aduna noi puteri, spre a duce 1nainte opera de éonsolidare 0 de

www.dacoromanica.ro
368 REaELE CAROL I

inflorire a junelui nostru Regat, §i la reintfilnirea noastrit viitoare

ca 9.1 la despAr/irea de acum, s'A ne unim in strigatul: Srt triiiasa
Romania!
Sesiunea Corpurilor legiuitoare este inchis6.
CAROL
Presedmtele Consilmlui Ministrilor, Ministru de Finante si ad-interim la
Rizboiu, I. C. Brdttartu ; Mimstru de Interne, C. A. Rosetti ; Ministrul Afacerilor
Striine, Eugentu Statescu ; Ministru de Justitie, M. Pherechide; Ministrul Agri-
culturii, Comertului si al Luctirilor Publice, Colonel N. Dabtja ; Ministrul Cul-
telor si al Instructiunii Publice, V. A. Urechul.
(M. 0., 1881, nr. 63, p. 2051-2).

410.
Cuvintare la impärtirea premiilor in §eoalele primare din Capitali.
29 lunie/11 Iulie 1881.
M. S. Regele multurneste, cu prilejul sfirsitului de an, dascililor dela scohle
primare din Capitali pentru zelul depus In indeplinirea datoriei si consiliaza pe
elevi a asculta sfaturile ce Ti se dau.
Domnilor,
Sunt fericit ca. Mi se d'a astäzi ocaziunca sà va' mulIumesc pentru
zelul O activitatea, ce puneli in indeplinirea importantei d-voastre-
rhisiuni. Constat cu o vie satisfacIiune ca sunteIi pätrun§i de insemng-
tatea serviciilor ce aduceIi Värii, caci prin raspfindirea primelor
clemente ale invtiOmântului asiguraIi temelia, pe care se poate
ridica cu soliditatè edificiul social al unui popor luminat. UrmaIi
Cu acelal devotament lucrarea Inceputä, O toIi và vor fi recunosa-
tori de munca prelioasä cu care veIi fi contribuit la bineIe general.
Solicitudinea guvernului O a municipalit4ii pentru opera ce và
e§te incredinIata, se aplica a va' procura mijloacele materiale,
in special localuri cuvincioase: putem privi cu m'andrie §coalele
deja construite de municipalitate in condiOunile cele mai folositoare.

Iubiti copii,
Mai toIi dintre voi v'aIi silit sä asculta0 de poveIile parinOlor
§i. dascrililor ; voi care v'aIi folosit mai mult de lecOunile coalei$
veIi primi astfizi rasplata ostenelei voastre. UrmaIi O in viitor a

www.dacoromanica.ro
IIJLIE 1851 CUVANTXRI 369

asculta consiliile ce vi se dau; lucrari cu aceeas silurra si astfel

veri face fericirea parinyilor vostri si veri asigura un Viitor mai
bun pentru voi insivä. Felicit pe cei incununari astazi i urez cti
cei mai purin fericiri de asta data sà ala mai bun succes anul
viitor.
(M. 0., 1881, nr. 72, p. 2246).

411.
Cuvantere la impirtirea premiilor elevilor din leoalele secundare.
1113 lulie 1881.
M. S. Regele prezideazi serbarea de impirtire a premiilor la scoalele secun-
dare din Bucuresti. Dupa cuvintele profesorului Seicarm, Suverartul aratà
rolul cultural pe care are a-1 juca Rominia, In Orientul Europei. Scoala noas-
tri, fimd la 1nältime, va ajuta mult la indeplinirea acestui nobil
Domnilor,
Ziva înpä4irii premiilor este sarbatoaree cea mai solemnâ a
tinerimii studioase ; ea insemneaza in fastele scoalelor cea mai fru-
moasä. räsplatire pentru acei care s'au distins prin si prin la-
boare in cursul anului; ea ofera un puternic indemn acelora care au
fost in lupta pentrii invaraturä, spre a fi biruitori la randul
lor. Simt dar o vie multumire cand pot prezida o asemenea solemni-
tate, in care aflu ocaziunea de a impartasi bucuria tinerilor premiari;
mandria pärikilor i satisfacriunea profesorilor.
Cuvintele i promisiunile, ce-Mi adresari in numele corpului
didactic, ¡mi sunt foarte prerioase i va mutrumesc din suflet.
Mari i invederate sunt progresele ce rara a facut ; In scurt timp
s'au realizat dorinrele cele mai ardike, sperake neasteptate, pentru
Implinirea carora generariuni intregi au lucrat cu incredere, au
luptat cu barbarie, au suferit cu rabdare. Astäzi avem o patrie
rezemata pe temelii solide, un viitor asigurat i fiecare Roman
cu satigfacrie poate zice: Suntem Regatul cel mai tarar, desi nu
cel mal mic ; lucram i luptam insa, ca din punctul de vedere al
instrucriunii, sa nu fim niciodatä cei din urma, Precum razele in-
calzitoare ale soarelui lucesc pe Romania mai inainte decat pe
multe alte rari, asemenea bultura noasträ soare intelectual sa
proiecteze mai imediat decat asupra popoarelor rasaritene razele
sale binefticatoare.

www.dacoromanica.ro
370 REGELE CAROL I

Acea sfanta mo9tenire, care este puternicul adapost al neamului

romanesc, trebue sa fie pastratà neatinsa i gelos päzitä de noi,
desvoltata i intarita de generaIiunile viitoare. Misiunea acelora
care sunt chema%i a forma aceste genera-Ouni este dar inalta
frumoask insa 0 piing de responsabilitate; deci grija i solicitudinea
pentru tinerimea masted trebue sä fie staruitoare, neincetath.
Sa sadim in inimile ei sentimentul datoriei catre Iara 0 mai inainte
de toate iubirea de patrie.
Am avut i In anul acesta ocaziunea de a Ma convinge de pro-
gresele ce instrucOunea publica a facut in diferitele ei ramure
am constatat cu o deosebita pläcere silinIa i aptitudinea tinerilor
§colari. Sunt convins ca, prin o schimbare de metoda, adeca dqtep-
land puterea intelectuala 0 mai ales facultatea de a judeca a cola-
rilor, se poate obIine un insemnat rezultat, fiindca prin
numai al memoriei se slabesc celelalte facult40, care se
cere sà fie desvoltate In mod armonic 0 se uita mai tarziu in
parte ce s'a invaIat cu multa osteneala. InvaIatura astfel indrep-
tata va deveni mai placut4 pentru profesori 0 mai variata
pentru 9colari; ea va fi o ralionare §tiinpfic4 0 va ascuIi mintea_
fiecaruia.
Cred ca aceasta observaIiune este impartalita 0 de d-voastre,
d-lor profesen i si de consiliile intocmite de asta data pentru a con.-
trola in mod serios rezultatele dobandite de toate 9coalele secundare.
Trebue sa fim recunoscatori membrilor acestei comisiuni exa-
minatoare, care a implinit cu multa bunavoinIa aceasta sarcina
0 care a aratat cat fiecare Roman este patruns de marea insemna-
tate a invaIamantului public.
imi ramane a va mulçumi d-lor profesori, pentru zelul i acti-
vitatea cu Care açi implinit nobila misiune ce va este incredinota;
urmaii totdeauna cu iubire i staruinIa pe aceastä cale 0 cautaIi
rasplata voastre in satisfaciiunea intima de a forma
o generqiune virila i patriotica pentru viitor.
Iar voi, iubi/i elevi, veniçi acum i primiçi recompensele ce a/i
castigat prin sihuça i osteneala voastra. Fie ca cununele i incu-
rajarile ce primiTi astazi sà và aminteasca in totdeauna ca numai
prin munca, pm onestitate i prin respectul religiunii 0 al legilor
poate cineva deveni un membru folositor pentru societate.
(M. 0., 1881) nr. 73, p. 2270-1).

www.dacoromanica.ro
OCTOIEVRIE 18S1 CUVANTIRI 371

412.
Toast la Foc§ani.
18130 Octomvrie 1881.
Inaugurand linia ferata Mara§gti-Buziu, M. S. Regele, la masa ce I-a fost (At-
rita In Fogaril, a aratat Insemnatatea economica §i strategici a ramurii de
cale ferata croita acum ca o nota punte de unire a Moldovei cu Muntenia gl
a evidentiat faptul ca aceasta opera se datoreste numai mintii li Intreprin-
derii nationale. Este un semn simbolic al trecern In practica a principmlui
s prin noi in§ine ».

Domnilor,
Celebrarla astäzi o Indoitä serbare: deschiderea unei Tinii de o
mare Insemnätate economica §i. strategica, o linie mult doritä 9.1
a carei lipsä a fost adanc simtitä In anul 1877; inaugurarea In-
taiului drum de fer conceput, condus §i. ispravit prin noi inOne.
Salut cu mandrie 9i bucurie amista lucrare romaneasca. Mul/umesc
tuturor cebra care au contribuit la aceasta frumoasä izbanda.,
Sunt 22 ani cand Comisiunea centrara puse aci, la Foc§ani,
Intaia samânIä pentru Unire; nu s'a gandit ca Intr'un timp a§a de
scurt un Stat puternic ar rasäri, ea un Regat ar Inflori, care va
straluci departe peste hotarele Iärii prin virtuOle sale politice 9i
militare, prin progresele sale economice.
Sunt 12 ani cand Intaiul car de foc sträbatu campiile frumoase,
holdele bogate ale Romaniei; nu se prevedea a in timp ap de
scurt vom lucra 0 exploata singuri, prin propriile noastre mijloace,
drumurile de fer; ca vom fi deplin stapani ai acestei mari artere
a tivilizaIiunii, care a dat un avant nea§teptat vielei noastre co-
merciale. Iatà succese stralucite, progrese lnsemnate, dobandite
prin noi In§ine. Da, prin noi InOne. Aceste mandre cuvinte, care
impodobesc Coroana Romaniei trebue sä fie sapate In mima fie-
carui Roman. Trebue ca ele sä fie calauza noasträ, fiindca ele ne vor
da -Carie tb. a Invinge toate greutaple; ele ne vor da Incredere In
viitor.
inchin acum acest pahar In onoarea Intaiului drum de fer facut
de noi,, aceasta nona legatura oIelitä filtre Moldoveni §i Munteni,
care vi-au dat peste Milcov o maná fräleasca, punand astfel o temelie
nesfäramatä, pe care s'a ridicat Romania unitä, scumpa noastra
patrie!

www.dacoromanica.ro
372 REGELE CAROL I

Inchin acest pahar in onoarea geniului l'ornan! in amintirea

recunoscatoare catre aceia care au lucrat, luptat i suferit pentru
neamul romanesc.
Sa traiasca Romania, ridicata cu sborul vulturului, simbolul
nostru la o inaAime la care niciun vartej n'o poate sgudui!
(M. 0., 1881, nr. 163, p. 5474).

Cuvantare la §coala de Agriculturá, din Heristriu.

1/13 Noemyrie 1881.
Pentru incurajarea agriculturii se orgaruzeazi o expozitit agricoll la Scoala
dela HerAsträu si se distribue recompense premiatilor agricoli din Ilfov. Cu-
yvAnteaza P. S. Aurelian. M. S. Regele e mindru de a lua parte la o atare
manifestatiune, cu atit mai mult cu cit agriculturii trebue s'A i se dea o mai
mare desvoltara In
Mari i insemnate sunt progresele ce Romania a facut pe te-
renul politic 9.1 economic; numai agricultura, acest izvor al avu/iei
noastre naponale, n'a luat inca tot avantul dorit. Sunt convins,
cà lucrand Cu aceea§i staruin/a, cu aceeai energie, la desvoltarea
noastra agricola, cu care am lucrat la ridicarea edificiului nostru
politic, am izbuti in curand a transforma /ara inteo roditoare gra-
dita'. Ca un inceput fericit i binefacator, salut dar cu o vie mul/u-
mire ,aceastá expozi/iune, ale carei rezultate le-am privit cu un
deosebit interes, precum i concursurile agricole, care sunt menite
a da un puternic indemn cultivatorilor i industriaOlor. Mul/umind
pentru cuvintele bine sinr/ite ce Ne adresqi, Reginei i Mie, vom
impar/i cu placere distinc/iunile i premiile c4tigate in aceasta
lupta papica.
(M. 0., 1881, nr. 173, p. 5685).

Blesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15/27 Noemvrie 1881.
M. S. Regele d'a un nou program de activitate Corpurilor Legiuitoare. Liniltea
europeana Ingidue o activitate internil intensà. Probleme ieconomice a0eapti
deslegare ; dintre ele navigatia pe DunAre ocupi un loe de seami. Drumurile

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1881 CuvINTAsti 373

de fier mtri prin actiutule lor mai toate In stapanirea Statului. Invatkmintur
se va Intinde mai mult la sate4 armata di un sprijin lnsemnat acestei opere
prin scoalelg regimentare. Sunt nuniai citeva din domeniile. In care Jegiferarea
sesiunli ce se deschide va avea sk se exercite.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
Pläcerea ce simt de a Mà afla in mijlocul d-voastre rämane
In totdeauna vie. Ea-Mi dä ocaziunea de a vorbi pii tara, prin man-
datarii ei legali, despre progresele realizata, despre trebuin/ele ei
in viitor i despre silin/ele ce mai urmeaz5 sá facem cu spre
a o a§eza desavar§it in condi/iunile unui Stat liber, prosper 9i
respectat. Aceastä sufleteaseä mullumire O. Siria i mai deplin astAzi,
ca pentru prima °ara deschid sesiunea ordinara a Corpurilor Le-
giuitoare ale Regatului Roman, recunoscut cu simpatie de toate
Puterile, unit cu dansele prin relqiunile cele mai bune i cele mai
amicale.
In anii din urmä, pe cand avearn inca a trece prin ata-tea greu-
täli, a invinge atatea nevoi, sesiunile Camerelor absorbeau aproape
färä Intrerupere toatä actIvitatea d-voastre. Pentru prima °al%
In acest al; putut consacra mai mult din timpul d-voastre, In
vrtmea vacanIelor parlamentare, intereselor d-voastre private,
atat de legitime 9.1 a vá pune inteun raport mai direct 9i destuf
da indelungat cu alegätorii d-voastre ; tot °data' putut, ca §i
guvernul Meu, a da o mai de aproape atenyiune diferitelor
ramuri ale administrapunii publice 9i a vä convinge impreunä
mai bine care sunt pär/ile slabe sau lacunele, ce numai experien/a
putea dovedi, in legile i instituOunile noastre.
Asemen.ea lacune sunt mai naturale la noi ca in al/e State:
expu§i la nestatornicia ce rezulta din räzboaiele §i /urburärile care
pe rand au agitat in timpi de secoli Orientul, Romanii au fost
adesea nevoi-/i a intrerupe reformele ce trebuiau savar§ite in organi-
zatiunea lor interna pentru ridicarea instituOunilor Värii lor la ni-
velul principiilor domnitoare in Europa ; in fástimpuri numai,
cand Iara se bucura de o lin4te relativa, ne gräbiam de a crea legi
instituOuni, pe care apoi numai timpul ne putea aFata in ce pär/i
urmau a fi modificate sau completate, spre a fi puse in concordantä
cu tradiOunile i cu moravurile tärii noastre.

www.dacoromanica.ro
374 REGEU CAROL I

Astazi mai Cu seama credem ea vom putea sa ne aplicam Cu

o stäruinVá si mai deplina la insemnata lucrare de ImbunatOtire,
a organizatiunii noastre ; caci Imprejurärile din afara ne fac
speram o epoca de liniste si de pace. Este destul, in adevär, sä
privim stäruinta egala push de fiecare din marile Puteri In Tezol-
varea chestiunilor ridicate prin Tratatul din Berlin i care rama-
sesera In suspens ; apropierea ce In timpii din urmà s'a hitarit din
nou Intre Suverarai unora din Statele cele mari, mai ales dintre
Statele invecinate cu noi; sa privim In fine cordialitatea ce in ge-
nere caracteriza rapoartele marilor Puteri Intre dânsele, pentru ca
sá ne Incredintam c'avem atatea dovezi as putea zice garantii,
cä mentinerea pacii e una din preocuparile de cäpetenie a tuturor
Statelor mari i daca In existen-ta Statelor puternice, care prin luptä
pot obtine satisfacerea intereselor lor, mentinerea päcii se consi-
del% astäzi ca o conditiune din ce in ce mai trebuitoare, cu atat
mai mult se impune o asemenea conditiune Statelor mai mici,
care nu pot cleat sa sufere de consecintele razboiului.
Asa dar timpul e bine ales ca sá ne ocupam de completarea
de Imbunatatirea legisiaçiunii noastre i sá dam mai cu osebire
intereselor noastre economice o desvoltare potrivitä cu rodirea
si Cu avuçiile pamântului tarii noastre. Açi väzut ca a fost destul
sa se inlesneasca conditiunile de navigatiune pe marea cale a Du-
narii, sä construim parte din soselele si din caile noastre ferate,
sa dam intereselor private asigurarea unei administratiuni si a unei
justitii regulate, pentru ca tara ia in scurt timp un avant de
prosperitate necunoscutä 'Ana aci. Aceasta a surprins pe multi
si a fost o revelatiune pentru cei carenu cunosteau avuçiile. Oman.-
tului nostru si se indoiau de activitatea i aptitudinile poporului
roman.
Negre§it, pe-am dat mari silinte pentru a ohtine asemenea re-
zultate ; acele silin-te trebuesc insa urmate, caci ,rezultatele doban-
dite sunt departe de a fi Indestulätoare si trebuesc privite numai
ca un Indemn la noi sacrificii. Numerosi pasi Inainte sunt, Inca
de facut, at:At In ramura agriculturii cat si in aceea a industriei
miniere, care Onä astazi a rämas ascunsa In sanul pamaraului.
Caile ferate pe care le-ati votat anul trecut, pentru punerea in
legatura a trei din minele noastre de sare cu reteaua principala,
sunt acum In lucrare.

www.dacoromanica.ro
NOEMVR1E 1881 CUVANTARI 37$

Pentru minele de carbuni, studiile se urmeaza in mai multe

localita0 i cu inceperea anului viitor bugetar, Ministrul Meu de
Lucrari Publice Nit' va prezinta bugetul pentru exploatarea minelor
de carbuni dela Bahna, ale caror lucrari de explorare sunt aproape
terminate.
In. ceca ce prive0e agricultura, s'au fuat masuri nemerite pentru
a pune productele noastre In stare de a concura, priu calitate
ieftinatate, cu acele din alte
ComiVile agricole i concursurile de agricultura i industrie au
inceput a fungiona regulat Sn mai multe judge 0 nu Ma indoesc
ca legea ce açi votat la finele sesiunii trecute va da in urand, roa-
dele sale.
Construgiunea dockurilor i intrepozitelor este In studiu; por-
turile din mai multe °rap vor fi In curand inzestrate ou cheiuri,
ce in multe parTi sunt deja date in construgiune i bancile agricole
sunt in ajun de a Incepe a fungiona.
Pe ranga. acestea, Ministrul Meu de Lucrari Publice va prezinia
diferite proiecte de legi, Intre care 0 unele lelative la infiinIarea
unui Minister de Agricultura, Comeg, Industrie 0 Domenii, la reor-
ganizarea Ministeriului Lucrarilor Publice 0_ a corpului tehnic,
la Infiintarea regulelor privitoare la societ4i anonime un proiect
,relativ la modificarea legii asupra Camerelor de Cornell.
Toate aceste lucrari eonstituesc un bun inceput ; dar nu vor fi
mai de niciun folos practic bite° lax% pe care natura 0 4impreju-
rärile au facut-o raai cu seama' agricola, de nu vom ti sä ne punen"
§i sä ne menIinem In conditiuni favorabile de reu0ta.
Imbunataiirea calitàçii erealelor i -a viteloi) inijioacele de a
le transporta ieftin i repede la punctele de export, intrepozitele
cheiurile vor rämane teate Imbunataliri aproape zadarnice,
daca nu vom avea inlesnirile exportului pana pe pigele de ponsu,
mgiune cele mai departate.
ingrijirile dar ce a de§teptat In Tara chestiunea liberta-A
Dunttrii sunt legitime. Necesilatea de a atrage cat mai mult in
porturile noastre, In sus ca 0 In jos de Galaçi, vasele de cotnett
straine i pavilioanele de orice naTionalitate este cu titat tna viu
sim-Ot6, cit cat comerIul nostru intampinä adesea, la exportul
PC fruntariile de uscat, felurite pedici i cu, cat dela in timp
Incoace, sub cuvant de epizootie, el 'este chiar hmeninIat de *-0,.

www.dacoromanica.ro
376 REGELE CAROL I

vedea inchise Cu desavAr0re aceIe fruntarii, in ce privqte exportul

de vite mari.
Interesele noastre cele mai vitale ne silesc prin urmare de a ve-
ghia, pentru -ca cel pu/in pe acea mare artera de comunica/iune sa
nu ni se puna condipuni care sa Impiedece desvoltarea noastra
sà faca din libertatea navigqiunii un drept iluzoriu pentru noi.
De libertatea Dunarii au fost i sunt strâns legate destinele Ro-
mâniei; de aceea i Românii au fost in toate imprejurarile recu-
noscatori acelora care au contribuit la emanciparea acestui mare
r'ku de once preponderan/a exclusiva. CAnd Rusia, därkmând
a/He de pe malul stkng, a redeschis Dunarea comer/ului euro-
pean, când Tratatul dela Paris a venit sa completeze opera in-
ceputa i sä. asigure 0 mai rnult libera navigqiune, Cand Tratatul
dela Berlin, consacrAnd aceasta situa/iune, a intarit-o prin noi
garan/ii hotarind ca reglementele de navigare sa se alcatuiasca de
2nsa0 Comisiunea Europeana dela Galw/i, Românii n'au avut
nu putean avea decAt sim/iminte de recuno§tin/a pentru marile
Puteri, simpminte izvorite din convingerea adânca ce au a liber-
tatea Dunarii este o condi/iune esen/iala pentru propa0rea politick
economica a /aril lor.
Aceasta credirr/à a fost in alte imprejurari nnul din -cuvintele-
puternice, care ne-au facut sä declinam cu nestramutare propu-
nerea de retrocesiune a Basarabiei. Tot aceasta credin/à ne imppne
astazi datoria de a nu consim/i la combinqiuni, care ar avea
efect ca nkvigqiunea dela Por/ile-de-fer la Gala/i sa ramAna sub
aqiunea preponderenta a unei singure Puteri. Nu voim a aduce
nicio vatamare altora; insà voim, siliçi suntem a voi, libertatea
absoluta a Dunarii, cel pu/in in apele noastre i suntem gata a
face in prezent i in viitor, toate sacrificiile pentru a asigura in
toate privin/ele inlesnirea deplinà a naviga/iunii.
Primim reglementele cele mai severe, pentru a garanta liber-
tatea tuturor pavilioanelor; primim o supra veghiere cat de agerk
In ceea ce prive§te aplicarea lor; voim Insä totdeodata ca acele
reglemente a fie aplicate in apele române de autorita/ile române;
caci lasând chiar la o parte pentru un moment dispozi/iunile trata-
telor i dreptului gin/ilor, care sunt in favoarea noastra, avem in
vedere ca nimeni nu este mai interesat deck noi sa asigure liber-
tatea i inflorirea navigqiunii pe acest fluviu.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 18M GOVANTXRI 377

Producfiunea noastra agricola a fost est-timp mai pulin decal

mijlocie ; dei avern. Inca producte de exportat, tot-tq acest an nu
este din cei care pot face sa prospere finanole noastre. Trebue prin
urnaare sa cäutam a inargini cheltuelile noastre ordinare, ca 0 in
anfi trecu-0, la resursele efective de carédispunem, fara a avea
recur§ la imprumuturi sau la noi impozite caci imprumuturile
nu irebuesc fácute cleat pentru acele lucrari de care au sà se
bucure i genera-Ounile viitoare i pen,tru care ne e permis a pune
o parte in sarcina lor. insa, cu toata slabiciunea recoltei, nu
vom incerca nici in acest an o scadere de venituri; contribuOu-
nile indirecte in genere, veniturile tutunului, ale salinelor, ale
timbrului, promit un spor sim-ptor. De0 tarif ele introduse prin con-
ven0unile comerciale sunt mai reduse la noi ca in once alta lark
caci ne-am preocupat de a intinde rela-0unile noastre cu alte State
mai mult cleat a protege industria noastra nascânda, tutu§ prin
inabunata-Prea administra-0unii venitul vamilor cre§te 0 el din
an in an.
imbunätäprile i reformele in percep ere ce vi se vor propune
de guvernul Meu, sper ea vor intinde aceasta sporire cj la veni-
turile directe.
N-u Ma pot o,pri de a constata aci, ca rezultatele fericite ce le-am
ob-Onut panä astazi in administrarea finanTelor noastre le datorim
In special prudenIei i spiritului de economie de care am fost cu
to-0i anima-0, acestei imprejurari datorim ca am putut evita impru-
muturile, chiar in timp de razboi 0 am putut ridica creditul Statului
atat de sus, in cat conversiunea unei par-0 a datoriei noastre publice
ni s'a impus ca o necesitate i ne-a permis sà reducem cu aproape
itrei milioane pe an anuitaple ce avem de plätit.
Cu toate greuta-01e intampinate, chestiunea drumurilor de fer
este in ajunul rezolvärii dorite de Iara. Rascurnpararea obligaTiu-
nilor 6% ale societalii i inlocuirea lor prin obligatiuni de Stat 5%
s'a savar0t in conformitate cu legea votata de d-voastre, Para a
se spori anuitatea ci Para a se prelungi termenul de amortizare.
Astäzi suntem in posesiunea mai a intregului capital 0, mullumita
drepta0i instanIelor judecatorqti din Berlin, vom ajunge peste
puIin la definitiva soluTiune a chestiunii.
De aceea çi Ministrul Meu de Lucrári Publice va va prezinta
un proiect de lege special pentru administra0unea i exploataVunea

www.dacoromanica.ro
378 REGELE CAROL I

intregei Tetele de cai ferate ale Statului; asemenea va supune bu

getul lor respectiv aprobarii Camerti Deputatilor.
Pe tang& toate aceste lucräri guvernul Meu vá va prezinta
proiecte de legi nu mai pu-tin insemnate i menite de a imbunätati
administratiunea i starea sociala a poporatiumlor noastre rurale.
Astfel, Ministrul Mtu de. Interne va supune desbaterilor d-voastre
trei proiecte de legi, prin care va cere sà se modifice cateva articole
din legile comunale, judetene 0 a tocmelilor agricolej pentru a le
pune mai in armonie cu Constitutiunea noastra. El vâ va supune
-asemenea un. proiect de lege In privinta dreptului vanzarii bautu-
rilor 4pirtoase in eomunele 'wale i aceasta in profitul coalelor
0 al bisericii.
Ministrul Meu de Justitie ya va prezenta diferite pro iecte de
legi Nreclamate de necesitati urgente, in special pentru reducerea
dobanzilor legale pentru asigurarea unui control eficace asupra
a§ezämintelor de un interes public, pentru infiintarea asistentei
judiciare, pentru imblinatatirea Icatorva dispozitiuni de procedurä,
In fine pentru modificarea legislatiunii existente asupra tutelelor.
Organizarea ,armatei, pentru care Camerele au aratat totdeauna
cel mai viu interes, se completeazà neincetat, dobandind o mai
mare soliditate. \Tad asementa cu multumire juStificandu-se ideea,
pe care am avut-o Inca din anii dintai ai Domniei Mele, cd daca
armata, In once alte parti, este un element de ordine §i de garantare,
la noi ea are 0 o alta misiune tot a9a de mare: aceea de a contribui,
alaturi cu. 9coalele, la raspandirea educatiunfi 0 a invatamantului.
Dela epoca rein.vieril spiritului national, invä.-tämäntul romanesc
a reintrat In §coale. Numärul acestora se inmultese pe fiecare an
toatä lumea aduce piatra sa pentru ridicarea edificiului
Tämantului national.
Ministrul Mea de Culte i Instructiune Publica vá va supune
b serie cre proiecte menite a. imbunatati 0. completa legea astazi
In vigoare la §coale, spre a asigura mersul mai regulat i mai prosper
mai cu seamä invätamantului primar 0. celui profesional.
Sunt fericit de a constata, ca In aceasta lucrare concursul ar-
matei nu este din cele mai nefolositoare. Cine a vazut §coalele
noastre regimentare s'a putut convinge de progresele ce fac soldatii
multumita stäruintii i iubirii eu care corpul ofiterese se aplica a
secunda opera invatamantului public. Tä.ranul se tntoarce astfel

www.dacoromanica.ro
NOBIIVRIE 1851 CIIVANTARI 979

la caminul säu cu deprinderi de disciplinii, care contribuese a pune

regularitatea i ordinea In actele vie/ii sale i cu un mic capital
de cunotin/e, care vor contribui la imbunataIirea condi/iunii
traiului
Cum vede/i, domnilor Senatori çi domnilor Deputa/i daca ne
ocupam cu to/ii de armata, n'o facem dinteo pornire de ambiOuni
nesocotite din fericire, Romanii au fost pana acum feri/i de asemenea
slabiciune ; in toate luptele lor trecute, ei au cautat numai a se
apara 0 a men/inea ceca ce era al lor. Tocmai acestei In/elepte
purtari, ce in to/i. timpii 0-au impus-o, datoresc ei puterea ce au avut
de a rezista i a-0_ pastra individualitatea lor neatinsa ; 0 este de
observat, cà din, toate Statele ce s'au ridicat, dupa caderea Impe-
riului Roman, In Europa rasäriteana 0 care au avut sa sufere in-
vaziuni succesive, Romania este poate singurul Stat care a ramas
neatins pana astazi. Daca dar ne ocuparn cu toata grija de organi-
za/iunea armatei, o facem pentru a ne pune cat mai curand 0 sub
toate rapoartele n pozi/iunea de a pastra locul ce 1-am dobandit
prin sacrificiile noastre i prin simpatiile marilor ?uteri ; o facem
convin0 ea, numai prin desvoltarea necurmata a tuturor puterilor
vom putea fi un element de ordine, de pace 0 de progres
In Orientul Europei.
Domn ilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
intins i roditor este campul activit4ii d-voastre legislative
In actuala sesiune. Dupa ce a/i. Incheiat bolta edificiului nostru
politic, o sarcina noua 0 nu mai pu/in laborioasa Incepe de acum
pentru d-voastre aceea de a consolida marea opera' la care a lucrat
un lung 9ir de generqiuni spre a funda Statul roman, de a indrepta,
prin masuri in/elepte i prevazatoare, aceea ce nestatornicia timpului
pripa evenimentelor au putut lasa Inca nedesavar0t. Sunt con-
vins ca, 0 In aceasta sarcina, reprezentaVunea na/ionara va fi, ea
In totdeauna, la ina/imea menirii sale 0 oricare ar putea fi deo-
sebirile de paren i In privin/a mijloacelor celor mai nemerite spre a
ajunge la soluVunea chestiunilor supuse deliberarilor d-voastre,
deosebiri care este firesc sa se produca in sanul unor mari corpuri
In care se desbat interesere diverse, In care sunt reprezentate for/ele
vii 0 inteligente ale societa/ii, sunt bine Incredin/at insa i intregul

www.dacoromanica.ro
380 REGELE CAROL I

nostril trecut este spre aceasta cel mai sigur garant, eä oricând
se va atinge de onoarea 0 de drepturile noastre nationale, aici, ca
§i pe Tron, ca 0 in %ark nu va mai fi decAt un cuget,, care va One
de§tepte toate Inin-Ple care ya face sá beta fräte§te toate inimile,
care 'va afla gata toate devotamentele, toate bärbäte§tile sacrificii:
Româniar pe care pururea Dumnezeu so binecuvinteze !
Scsiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este, descbisä,
CAROL

Presedmtele Consiliului Mimstrilor, Ministru al Finantelor si ad-interim

la RAzboi, I. C. BrcIttanu; Ministru de Interne, C. A. Rosetti; Minis trul Afacerilor
Staine, Eug. Stcïtescu ; Ministrul Justitiei, M. Pherechide ; Ministrul Agricul-
turii, Coraertului i Luceirilor Publice, Colonel N. balnja; Mmistrul Cultelor
si Instructiunii Publice, V. A. Urechtd.
(M. 0., 1881, nr. 183, p. 5867-70).

415.

Toast la prinzul dela Palat, in amintirea luärii Plevnei.

28 Noemprid/10 Decemyrie 1881.

M. S. Regele, Intrunind la prim pe Generalii Cernat, Radovici, Racoviti,

Manu, G. Angelescu, Släniceanu, Haralambie, Davila, Leca, Cilinescu, Al.
Angelescu, Creteanu, pe Colonelii inspectori si pe Colonehi trupelor din gar-
nizoan1 1 reaminteste de caderea Plevnei.

Plevna a cäzut ! Aceastä veste strabatea, .sunt actim. patru ani,

ca un fulger lumea, gäsind pretutindeni un puternic räsunet.
Astäzi aceastä frumoasä izbändä, inälIatä printr'o eroicä apá,
rare, sträluceste in istoria rásbelelor i armata românä ocupà intr'insa
un loc de onoare, cucerit prin vitejia sa. Serbäm dar totdeauna
cu un sentiment de vie mulIumire- aniversarea Plevnei, care ne
aminte§te luptele sängeroase pentru independenIa noastrá.
Tara intreagg, mândrä de armata ei, 6 prive§te astäzi cu in-
credere i recuno§tinfá 0 se une§te cu Regina 0 cu Mine in stri-
-gätul de bucurie:
SA träiasca viteaza noasträ armatä I
(Românul, 1881, 2/14 Dec. p. 1077).

www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1881 CIIVANTAMI 381

416.

frispuns la Adresa Senatului

3/15 Decemvrie 1881.
Vicepresedintele Senatului, G. Lecca, asigura pe Suveran de simpaintele de
devotament ale maturului Corp fati de Dinastie. M. S. Regele multu.
meste i exprima siguranta ca Senatul, datorita patriotismului ce-1 Insufle-
testa, va Invinge dificultatile in misiunea legislativä ce-i este Incrednitati spre
mamma Patriei

Domnilor Senatori,
Primesc Cu cea mai vie mulIumire asigurarile ce Senatul inai
reihnoe§te astazi, de simPmintele sale de iubire i devotament
catre Regina 0 catre Mine.
Unanimitatea Cu care ele sunt exprimate i gräbirea ce Senatul
a pus pentru a raspunde la apelul Tronului, ¡mi fac aceste simp-
minte 0 mai pretiioase. Ele sunt de un bun 0 fericit augur pentru
activitatea d-voastre legislativa, pentru Indeplinirea laborioasei
opere a Imbunaatirilor noastre interioare, la care aP conlucrat
Cu atata zel i dezinteresare In tot cursul acestei legislaturi.
Nu Ma Indoesc, d-lor Senatori, ca In aceasta sesiune, ca i In
cele trecute, Senatul credincios Inaltei misiuni ce-i este incredinIata
de ConstituPune, va da guvernului Meu tot concursul sail 0 ca,
mu4umita inIelepciunii i patriotismului de care a dat pana acum
a tatea mari i netagäduite dovezi, vom ajunge a strabate toate
dificultaPle, a asigura desvoltarea papica i neIntrerupta a tuturor
resurselor çrii0 a Intemeia cat mai mult buna starea i prosperi-
tatea prea iubitei ,hoastre patrii.
(M. 0., 1881, nr. 198, p. 7025).

417.

Räspuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

8/20 Decemvrie 1881.
M. S. Regele e miscat la surgimintele Adurtarii DeputaVlor mamfestate
prin adresa cetita de Presedintele. ei, D. Bratianu. uveranul nu se indoeste
ca reprezentantii natiunii vor da sprijinul lor guvernulul regal In opera ce
are de Infaptuit.

www.dacoromanica.ro
382 REGELE CAROL I

Domnule Presedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu cca Mai vie plificere Adresa d-voastre. Fift bine
incredinIaTi ci Regina si Eu stim a prelui sentimentele care Ni se
märturisesc cu aceasti ocaziune de ReprezentaTiunea
sentimente care string tot mai mult nedespäilitele legituri de iubire
reciproci Incredere, care de-apururea unesc tara i Tronul.
Nu MA Indoesc cà i In aceasti sesiune ye-0 da guvernului Meu
luminatul d-voastre concurs. Matura i patriotica lnIelepciune,
care a condus pfini aci lucràrile d-voastre, este o chezäsuire pentru
spornica i roditoarea activitate ce veIi depune si de asti data.
Pe lângá fericiçii soni ce au avut aceste Aduniri, indeplinind
ceea ce era In culmea dorinIelor naTionale, nu mai puTin mare va
fi a lor laudi cind vor dovedi ci au stiut tot asa de bine a 'lute-
meia desvoltarea i intirirea din liuntru a tânirului nostru Regat.
Indelungi ani de liniste si de pace fie de sus diruiIi tuturor
noui, ca sub bineficitoarea lor ocrotire România sà poati invedera
si mai mult, ci la locul ce i-a insemnat ProvidenIa prin Iaboarea,
propisirea i Imputernicirea ei, este, In familia Statelor, In care
si-a reluat locul, un element de ordine si de progres.
(M. 0., 1881, nr. 202, p. 7114).

418.
Inalt Ordin de zi citre armati.
1/13 lanuarie 1882.
M. S. Regele face uriiri, de anul non, Wan Sale.
Ostafi,
Fiecare an ce trece imi dovedeste ea' voastre pentru
Intirirea instrucIiunii i a disciplinii dau roade noui.
Simt dar o adinci bucurie a vi arita malta Mea mulIumire
si a IA ura un an fericit, In care urmand pe aceeas cale de devota-
rnent i abnegqiune, si fiçi scutul, cel mai puternic al patriei
al Tronului.
Ofi/eri, subofi/eri i soldaçi, vi urez ani
Dat In Bucuresti, la 1. Ianuarie 1882.
(M. 0., 1882, nr. 220, p. 7497).

www.dacoromanica.ro
MARTIE 1E82 CLIViNTARI 383

Rispuns la felicitärile Inaltului cler gi ale Guvernului.

1113 Ianuarie 1882.
De anul nou, M. S. Regale primelite fehcitarile guvernului i clerului, pentru
care multurne§te.
Sunt &lane mipai de cälduroasele urari ce Ni SG expirmk, Re-
ginei i Mie. Va multumesc din toata mima, urand ani mul/i
Putem privi cu mandrie i recuno0in/a vechiul an, In care
Romania s'a ridicat la inalIimea la care a avut dreptul a ajunge
dupa lupte grele i mari sacrificii. Sa dea Dumnezeu ca i noul an
sa fie fericit i bogat In progrese insemnate 0 mai ales in lucrari
roditoare pentru intarirea scumpei noastre patrii!
(m. O., 1882, nr. 221, p. 7515).

Cavil:dare Ìa deschiderea qedintei solemne a Societätii Geografice

Romani,.
20 Martie/1 Aprilie 1882.
Prezio:land gedinta solemni a Societ4ii Oeografice Rornine, M. S.
Regele fixeaza In citeva zuvinte scopurile ei .(cunoWerea Çärii i a bogatiilor
sale) 04 ureazi spor In cercearde ce va intreprinde.
Am venit astäzi cu atat mai vie placere a prezida intaia Intru-
nire a Societalii Geografice, ca aceasta folositoare institutiune,
dupa o intrerupere de mai multa vreme, se afla astäzi reinsufle-
prin silinçele membrilor ei, spre a o a§eza pe temelii solide
durabile. Scopul acestei societaIi, pe Ian& serviciile aduse cerce-
tarilor §tiinIifice In genere, are un interes patriotic de un ordin
particular pentru noi, acela de a face cunoscuta Ora sub privirea
amanuntelor statistice, economice 0 mai ales geologice, prin studiul
bog4iilor sale cate stau inca im sanul pamantului, aoeptand ca-
lauzirea spre a fi scoase la lumina 0 a da mari foloase.
MulIumita diferitelor lucräri facute pana acum de barbaIii
no§tri speciali, putem deja inregistra un frumos Inceput i sa speram
ca, prin ravna i staruino tuturor instituOunilor noastre
vom ajunge la finta ce urmarim cu to/ii. Urez dar spor i prospe-
ritate SocietaIii Geografice Române.
(M. 0., 1882, our. i25, IN 587).

www.dacoromanica.ro
384 REGELE CAROL I

Rispuns la felicitarea Inaltului Cler, la Mitropolie.

10/22 ,Mai 1882.
Dtipa slujba dela Mitropolie facuta de 10 Mat, M. S. Regale primeste
felicitrile Mitropolitului Primat, In numele clerului, la care multumeste,
amintind devaa casei. sale: Nimic fara Dumnezeu.
1Vimic PA' Dumnezeu! Credincios devizei Mele, sunt fericit
ca am inceput aceasta 21 cu rugäciunile bisericii 0 cà primesc din
partea clerului roman cele dint& felicitari. Cu toIii ne unim ruga-
ciunile ce care Atotputernicul spre a avea In sfanta
sa paza iubita noastra Romanie.
(M. 0., 1882, nr. 35, p. 800).

Rfispuns la felicitärile Consiliului de Mini§tri.

10122 Mai 1882.
Guvernul felicita pe Suveran de 10 Mg, M. S. Regele, miscat, raspunde ca
In 4facerile Statului se va sprijini merAu pe tatelepciunea Guvernului si a Pre-
sedintelui de Consiliu.
Regina §i Eu suntem foarte mi§caIi de calduroasele urari
de frumoasele cuvinte ce Ne adresaii In numele guvernului. Am
strabatut impreuna rnonlente serioase, am avut multe griji; vom
intampina Inca multe din greufalile neinlaturabile mersului afa-
cerilor- unui Stat, 'bask cu concursul d-voastre i cu in-Oleapta
Cu matura conducere a iubitului Meu Pre§edinte al Consiliului,
nu Ma indoiesc ea le vom Invinge. Contez In viitor, ca0 in trecut,
pe devotamentul d-voastre.
(M. 0., 1882, nr. 35, p. 801).

Rispuns la felicitärile Corpurilor Legiuitoare.

10/22 Mai 1882.
De 10 Mai, Vxcepresedintele Senatului, D. Sturdza si Presedmtele Cameni,
D. Bratianu, aduc urrile Tarii Dinastlei. M. S. Regele aminteste faptele pe
care le trezeste In mima Sa si a Romaniei ziva aceasta (venirea Domnului la
tron, Independenta, Regatul) i releva contributta reprezentantilor natiunii
In atitri memorabile frnprejurari.

www.dacoromanica.ro
B1 AL 1882 CUVANTillI 385

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputag,

Suntem adane misca/i, Regina i Eu, de cuvintele ce Ne adre-

Bali in numele Beprezenta/iunii Na/ionale. Ziva de astäzi, care a
devenit o data. memorabilä In istoria Várii, are si o mare insemnä-
tate pentru Mine. La 10 Mai 1866 intram in Bucuresti, chemat
de voirro unanimä a unui popor, care cu aclamdri de bucurie re-
mitea in manele.Mele speran/ele i viitorul säu, cäruia Eu, din parte-
Mi aduceam o inirah curatä i plinä de credin/ä, o voinIä fern*
hotäritä. de -.11(1i consaera via/a fericirii i prosperia/ii luí.
Un jurärnant solemn se sehimba In acea zi intre noi, juramánt
aruia irapreuna am fost credinciosi si care ne-a fost calämä In
toate greutä/ile nevoile prin care am trecut. Dar mari i bine-
euvantate au fost roadele ce a dat, eäei, la 10 Mai 1877, Romania
Isi proclama independen/a 0 o sigila, apoi, cu sangele ei; la 10
Mai 1881 Romania era Regat.
Cuvine-se, dar, ca In aceastä zi de 10 Mai sä amintim cu iubire
si Cu recunostinrá de acei care au lucrat cu mintea i cu bra/u1 la
Indeplinirea operii naiionale, de to-/i nobilii fii ai acestei /Ali a
eäror inim4 caldä a bätut In totdeauna romaneste 0 a plätit tri-
butul datorit mamei lor; cuvine-se, asemenea, sá mullumim vite-
zei noastre osti, cätre care, domnilor Senatori i domnilor Depu-
tati, dovedit pururea necurmata solicitudine ca dansa sa fie
In viitor, ca i in trecut, pavaza onoarei i siguranvi noastre.
Träiascä Romania!
Traiasca armata!
(M. 0., 1882, nr. 35, p. 802-3).

424.

Rispuns la felicitärile delegatiunilor din judete.

10/22 Mai 1882.

La felicitiiile delegatilor din judete, M. S. Regele starue asupra faptului
a 10 Mai a cides atitea made datoriti muncii fAra preget i devotamentu-
lui fArâ preget, parghie i pentru viitor a. progresului

www.dacoromanica.ro
386. REGELE CAROL I

Domnilor Delegati,
Cuvintele ce Ni le rostiP prin reprezentantul iubitului Nostru
ora§,, care e. Sugglig unitaPi romane, Ne sunt cu deosebire
scumpe. Din toate unghiurile àrii, din plaiuri vi din campii,
v'a-P adunat cu topi spre a sarbatori aniversara zi In care
Romania s'a Incununat cu Coroana In qel, faurita de vitej-ii noori
ovteni 0 a saluta o memorabila data pe care ,cu litere nWerse
sapat-o na-Punea In cartea viepi sale. Dar din mijlocul nostru,
unde v salutarn i va primim cu bucurie, de aci din Capitala,
unde bate inima Várii, pe tan& impresiunile voioase i särbätorevti ce
uram sä culegep, mai este un sentiment, tdomnilor DelegaP, pe care
trebue sä. vi-1 Intiparip edam In suflet, fäcându-1 sa patrunza In
toate judeIele ora§ele, sä se Incuibeze In fiecare sat, In fiecare
amin. Acest sentiment este ea dach Romana a putut sa pa§easea,
intr'un timp relativ a§a de repede pe calea prop4irii §i consoli-
darii sale naPonale, deed ziva de 10 Mai a putut Inregistra rezul-
tate atat de roditoare, aceasta se datorevte mai inainte de toate
eoncordiei, muncii patriotice i neobosite a tutulor
Romanilor i cd staruind numai pe aceasta cale vom putea Intari
asigura viitorul nostru. La lucru dar, domnilor, la lucru barba-
tete i fära preget ! Aceasta sa fie Indemnul tutulor, dacà voim ca
ziva de 10 Mai sä vaza In totdeauna ogorul naponal &and speran-
/ele de Imbelpgat secer4 ce ne-au dat trecuPi ani i pe care Atot-
puternicul sa-1 sporeascä i sa-1 binecuvinteze.
inca odata, domnilor, fi-P bine venip Intre Noi; cu fericire
Regina 0 Eu và vedem In jurul Nostru i va muiçumim pentru
urä'rile ce Ne aduce-p.
(M. 0., 1882, nr 35, p. 803).

425.
Toast la prinzul dela Palat in onoarea delegatiunilor din judete.
11123 Mai 1882.
M. _a Regefe ridicti paharui in sAnitatea reprezentantilor judetelor
ora§elor Romaniei i pentru prosperitatea acestor Iinuturi i localitati.

Fericit de a vedea inaprejurul Meu pe delegaIii, care s'au grabit

a se intruni din toate unghiurile t,àrii in Capitala spre a serba ziva

www.dacoromanica.ro
MAI 1882 CINANT.i111. 387

de 10 Mai, ridic acest pahar n sanatatea d-voastre i Intru

fericirea i prosperitatea oraselor i judeIelor, care formeazä atatea
petre scumpe In Coroana Romaniei. S ne unim In strigarea
scumpa inimii noastre si care pururea va gäsi un rasunet puternic
din varful Carpa-tilor i pana,,la Mare: Sà traiasca iubita noastra
Romanie!
(M. 0., 1882, nr. 36, p. 832).

426.

Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.

31 Mai/12 lunie 1882.
M. S. Regele face bilantul legislativ al sesiunii ce se- Incbide a Corpurilor
Legmitoare. Sciderea impozitului, legea invoelilor agricole, infiintarea caselor
de credit agricol, regularea proprietitii In Dobrogea, sunt citeva din infiptuirile
trecutei sesium. Famine ca In viitor s fie desbatuta probleme in legfitur:i
cu invitamintul. public.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
O lungä i obositoare sesiune legislativa se inchide astazi.
Noi, in numele Nostru si al Iärii, trebue sa recunoastem ca
d-voastre ai avut ocaziunea fericitä de a va infaIisa situaTiunea
organizärii Statului, mai ales din punctul de vedere nalional-eco-
nomic i mandri i intärip prin constiinIa ea açi ,rezolvat multe
din chestiunile politice i de Stat, decis Para ezita/iune la stu-
dierea i regularea celor mai primordiale chestiuni de interes na-
tional-economic.
Onoare patrioticei d-voastre iniçiative i stäruin%ei ce a/i pus,
In acord cu guvernul, pentru rezolvarea lor!
Daca n'am men-pona pentru acest moment cleat legea reduc-
Ounii celui mai impovärator ibapozit dela 18 la 12 'lei, cu preve-
derea bugetarä a reducliunii lui pentru anul viitor Inca cu 6 lei;
dacä n'am mentiona cleat legea invoelilor agricole, prin care
proclamat principiul dreptaIii i egalitàçii intre munca si capital,
intre micul i marele proprietar, reintärind astfel vechea i tradi-
-tionala infrälire intre aceste douä clase, care sunt temelia morala

www.dacoromanica.ro
388 RE GELE CAROL

materiala a natiunii române; daca n'am avea in vedere (heat

legile atAt de necesare i salutare, ca acea a infibrprii caselor de cre-
dit agricol, acea a creärii de cai ferate economice, acea a reducOunii
prqului sarii tutunului, a reorgarrizärii vämilor, acea atat de
importanta a regularii proprietaIii In Dobrogea i altele atatea
pe care 'tara le-a väzut deja punându-se In lucrare cu cea mai vie
satisfaqiune, Inca ar fi pentru d-voastre o pagina frumoasä din
istoria legislaçiunii i reorganizaliunii noastre interne 0 un titlu
la recuncoinIa
Constatara Asemenea cu placere, domniior Senatoria clomnilor
DeputaIi, ea tot In timpul acestei sesiuni, d-voastre ocupat 0 de
imbunatälirea soartei clerului precum 0. de restaurarea princi-
palelor noastre monumente religioase i ai dat i astazi, ca in tot-
deauna, tot ce s'a putut da pentru desvoltarea i intärirea bravei
noastre

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ai fäcut mult, facut bine, pentru cà ai implinit o buna
parte din golul ce cu toçii simIeam.
Indeplinirea celorlalte lipsuri, i in special ceea ce concerne
inva-Vämäntul public 0. coalele, e rezervatä activitaIii d-voastre
viitoare.
Astazi, d-voastre VA' duce0 in sanul concetaIenilor, unde
avea ocaziunea de a vä ocupa din nou de nevoile Inca nesatisfacute
ale àrii,0 am toatä increderea ca, revenind In sesiunea viitoare,
ve0 complini ceca ce timpul i imprejurarile nu. v'au permis de
asta data.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este Inchisä.
Bucuresti", 31 Mai 1882.
CAROL.

Pre§edintele Consiliului Mirultrilor i Ministru de Interne, I. C. Brcitianu ;

Ministrul Justi/iei, G. Chtfu ; Mrnistrul Afaeerilor Straine, Eug. Steitescu ; Mi-
nistrul Fmantelor, G. Lecca ; Ministru de Rizboi, General G. Anghelescu; Mir
nistruI Agrieulturn, ComerTului 9i. Luorarilor Publice, Colonel N, Dakja Mi-
nistrul Cultelor i Instructumii Pubhce, V. A-. fIrechul.
(M. 0., 1882, nr. 50, p. 1193-4).

www.dacoromanica.ro
OCTOMVR1E 1882 CIIVANTX.RI 389

427,
Toast la pranzul oferit Batalionului 1 de Vinitori, in Sinaia.
30 August/il Septemvrie 1882.
30 August, zma lnruintei dela Grivita, aduce pe M. S. Regale in mijlocul
Ostirii. El pream'areste 8aerifIczile acuite acolo de armati pentru intirirea
independentu, preg'itirea Regatului si renumele soldatilor români. Inchini
pentru armati si in amintirea celor dauti pe cimpul de onoare.
Ostasi,
Aniversarul de astäzi ne amintegte .1upta cea mai Angeroasä.
susIinutä cii voinicie de armata i asplatitä prin steálucita izb'andfi.
deja Griv4a. S'angele roriAnesc, cu care a fost stropità, a intárit
independerqa, a pregatit Regatul, a stabilit pentru totdeauna re-
numele armatei. Eroii azu/i pe ampul de luptä au impodobit
-steagurile noastre cu dafini gi ne-au läsat, ca un sfânt legat, virtu-
Ole militare. Plin de incredere ca fiecare otean va pästra neatinsá
gi va apära cu viaIa sa aceastä scumpá mogtenire, ridic acest pahar
In onorul armatei, care poate fi m'anda de Inalta sa misiune; in-
chin acest pahar in amintirea celor care, prin moartea lor pe ampul
de onoare, au dovedit dragoste nemärginitä pentru patrie. Numele
lor sunt astäzi inscrise in istoria Ora i vor 'Imane negterse
inimile noastre.
Säl taiascá armata, care Mä va gäsi in toate imprejuarile in
capul ski!
(M. 0., 1882, nr. 128, p. 2212).

428.
Toasturi la banchetul din Birlad cu ocazia manevrelor mari.
5/17 Octomvrie 1882.
X, S. Regale amtá cá armata are datoria sá corespundi sacrificitior ce tara
face pentru ea si asigurà ci acesta sacrificii nu sunt niciodatl prea mari.
Domnilor,
Tara intreagä, privegte cu dragoste i incredere armata, care
are onorul de a fi paza i scutul patriei i care trebue sá punä toatä
silinça spre a räspläti, prin ravná gi o muna neintreruptä, marile
sacrificii ce na/iunea ii impune pentru ea. Prin luptele glorioase

www.dacoromanica.ro
390 REGELE CAROL I

pe ciimpiile din Bulgaria, Románia a dobilndit un loc de onoare

intre Statele Militare,. Sffinta datorie a armatei este de a pfistra
neatins.-acest insemnat Irezultat si a fi totdeauna zeloash de re-,
numele sä.u. Nimeni nu §tie ce viitorul ascunde In sanul eau; noi
Insk §tim cä trelme sd. ne pregatim, s'a ne intarim i sà lle rezemdin
numai pe propria noastrá putere. Sunt dar f erica de a vedea, cu
ocaziunea acestor manevre, o mare parte a armatei concentratd
din toate unghiurile çàrii 0 a constata avântul i progresul insti-
tqiunilor noastre militare. Mul-onnesc Idrii i armatei, care im-
preund au contribuit a implini dorinta Mea cea mai vie 0 ridie
acest pahar pentru fericirea i tara României, care, sunt convins,
nu se Va cài niciodatd de toate sacrificiile care le face pentru ar-
mata sa.
Sfi triiiased România!
Sá teálasa. armata!
Adresindu-se apoi trimigilor strAini, care asistan la banchet, Majestatea
Sa rostegte In litnba francezi multumbri gi face uriri Capdor Statelor respective.
Domnilor,
Exprimándu-vil via Mea muliumire pentru interesul ce Marile
Puteri aratà tinerei Mele armate, beau in säntitatea Suveranilor
Capilor de State, care au binevoit a trimite misiuni la manevrele
noastre, precnaC0 Intru prosperitatea vitezelor Ion armate.
(M. O. 1882, nr. 157, p. 2756-7).
429.
M. S. Regeie dire Barlideni.
5I17 Octomprie 1882.

Multumegte pentru prinurea ce I-au rezervat cetätenii, Lui i armatei, In

timpul marilor manevre çi adreseaza uriri de fericire Birladuhn, jude-tului gi
ceatenilor Ion.
Dupl. ]ce se ridia mai multe toasturi, Majestatea Sa Regele ja din non cu-
vintul.
Domnilor,
In tot4 timpul §ederii Noastre In urbea aárladul, am fost in-
tampina0 de a-LA-tea semne de dragoste din partea tuturor ceta-
Ienilor 0 am gdsit o primire,a§a de cdlduroasá, cd zilele petrecute

www.dacoromanica.ro
OCTOIIVRIE 1882 CUVANTXRI 391

In mijlocul d-voastre vor iämine ne§terse in inimile Noastre.

Mul/umind Barladului pentru devotamentul ce Ne-a arätat 9i
pentrn patriotismul de care a dat dovezi atta de mari, prin larga
ospitalitate data la 23.000 de osta9i, ridic acest pahar pentru feri-
cirea i desvoltarea.ora§ului 9i a judqului 9i in sänätatea cethIenilor.
(M. 0., 1882, nr. 157, p. 2758).

bah Ordin de zi catre arruga.

Sinaia, 7119 Octomvrie 1882.
Terminate manevrele, M. S. Regele mulIumeste ostasilor pentru virtutile
militare de care au dat dovadi In cursul acestor exercitii.

Ostafi,
Acum cá v'aryi intors in ~infle voastre, unde vt odihniIi
de silinIele i bárbäte§tile osteneli care, in folosul àrii, vi
impus in ultimele manevre unde ai fost chemali, viu a vä aräta
Mele pentru sarguinIa ce açi desfäprat, devotamentul,
ascultarea i neingràdita supunere cu care räspuns la glasul
§efilor vo§tri. Lucrarea v'a fost ingreuiatä de timpul potrivnit ee
a/i intämpinat n marpri i evolaliuni; aceastä imprejurare este
insä i dänsa o buná incercare pentru täria §i disciplina olteanului,
o minunatfi pregatire la greut4ile cu care el are sà lupte in räz-
boi. Voi açi dovedit cà sunte0 la inällimea nobilei voastre misiuni
cä, in once nevoe, patria poate cu incredere sä se sprijine pe
virtutea voastra.
In numele Värii dar, Eu, apetenia i frate al vostru de oeste,
va mulIumesc.
Dat In Sinaia, la 7 Octomvrie 1882.
CAROL
(M. 0., 1882, nr. 157, p. 2785).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

17129 Octomvrie 1882.
In sesiunea extraordmari ce Incepe, Corpurile Legiuitoare se vor 1ngriji
de alcituirea bugetului si de legiuirile rimase din sesiunea trecuti.

www.dacoromanica.ro
392 REORLE CAROL

Dotnnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Sunt fericit s và urez in acest an bunavenire inainte d,e epoca
obi§nuita a intrunirii d-voastre.
Sesiunile ordinara ale. Corpurilor Legiuitoare au fost totdeauna
prelungite pentru a termina numeroasele lucrari, de care ele sunt
ehemate a se ocupa In fiecare an.
Astädata, incepand lucrarile d-voastre mai timpuriu, vevi pu-
tea consacra tot timpul necesar pentru a studia bugetul anual 0
legile ramase din sesiunea trecuta, sau care se vor mai prezinta
inca.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Constatara cu mufVuraire ca relaviunile noastre cu toate Pute-
rile sunt din cele mai satisfacatoare. .A.ceastä situaOune o datorrim
silinvelor neintrerupte ale na-viunii de a se desvolta papic inlauntru
0 de a fi astfel un element de ordine 0 de progres in miparea ge-
nerala a civilizaViunii europene.
Anul acesta a fost pentru agricultura un an bun. Campiile noastre
au dat roade imbelpgate, care asigura indestularea Varii 0 permit
a spera un export insemnat.
Credltele agricole au inceput a func-Viona regulat in mai multe
judeVe 0 au produs acolo, chiar dela inceput efectele lor bine-
facatoare.
Tot in acest an, rascumpararea marei .floastre revele de cal fe-
rate a devenit un fapt real 0 definitiv, mul-vumita inteligenvei §i
energiei cu care aceasta delicata i importanta afacere a fost condusa.
Nouäle linii de &di ferate, votate de d-voastre in ultimele sesiuni,
sunt unele in construeviune 0 In ajun de a fi terminate, altele
studiu i construeViunea lor va incepe in primavara.
puvin vor contribui toate aceste imprejurari favorabile a
da un nou avant desvoltarii avuviei na-Vionale i mijloace noua pentru
perfecvionarea i cornpletarea diferitelor noastre institu-viuni
economice.
Daca armata noasträ, careia am eonsacrat atatea griji ì pentru
care Vara face atatea sacrificii, a dat rezultatele la care ne nteptam

www.dacoromanica.ro
0 CTOMVRIR 1882 CIJVINTXRI 393

§i de care ne putem mândri, daeä lucrarile publice au "net inteun

timp atat de seurt o mare desvoltare, nu e mai pu/in adevärat ca
ne mai rämäne foarte mult de facut §i in alte ramuri ale activitalii
noastre na/iona/e.
Examinând situallunea finan/elor noastre, ve/i putea constata
cä ea este din cele mai satisfäcatoare. Cu regula care, In in/elegere
Cu guvernul Men, a/i introdus in mod sistematic la alcatuirea bu-
getelor de venituri §i cheltueli §i care a condus la echilibrarea lor,
Cu deciziunea ce ai Mat impreunä, de a nu avea recurs la noi impo-
zite 9.1 de a nu contracta alte imprumuturi decat acele pentru con-
strucOuni §i lucrari publice, care sunt imprumuturi desvoltätoare
producpunii nalionale, finan/ele fárii nu puteau decAt sä intre
inteo era de COntina, prosperitate.. pugetele anilor treculi s'au
soldat toate prin excedente. Acela al eärui exerci/iu s'a finit aeum,
nu numai a fäcut faIrt tuturor sarcinelor Statului a dat mijloa-
cele de a plati cu exactitate toate anuitaple datoriei publice, ci a
läsat §i un insemnat excedent de venituri. Aceste rezultate sunt
garair/iile cele mai sigure ca creditul nostru public; care pe pie-
lele sträine a ajuns pe acela al multor State mari §i avute, se va
men/inea §i intemeia din ce in ce mai mult. Trecutul raspunde
de in/elepeiunea §i con§tiin/a, cu care ve/i §ti sä conduce/i §i in vii-
tor,. cu neclintitä ingrijire, fine n/ele

Domnilor Senatorl,
Domnilor Deputati,
Reincepand astäzi lucr5rile d-voastre, nu Ne indoim cà in ul-
tirnul an al activi/a/ii d-voastre legislative vä ve-/i inspire, ea in-
totdeauna, de aeelea§i sim/iminte patriotice i na/ionale i, uni/1
cu toçii, ve/i lucra din toaterputerile pentru unul §i acela§ /el: fe-
ricirea §i marirea patriei.
Sesiunea extraordinara a Corpurilor Leghntoare este deschisä.
Pre§edintele Cons'hultu.Ministrilor si Ministru de Rizbox, I. C. Bratianu;
Ministru de Interne, G. Chifu ; Ministrul Afacerilor Straine, b. A. Sturdza;
Ministru de JuStitie, Eug. Statescu; Ministru de Finante, G. Lecea; 1Viinistrul
Agriculturii, Comer/ului i Lucii.raor Publico, Colonel N. C, Dabija; ,Ministrul
Pultelgr i ,a1 Instructiunii vublice, P. S. Aurelian.
(M. O., 1882, nr. 163, p. 2865-6).

www.dacoromanica.ro
39 EGELE CAROL I

432,
Rispuns la Adresa Senatului.
10/22 Noemprie 1882.

Adresa Senatului Infäliseaz6 ce s'a flout pentru %ark' si ce proiecte se pot

Infiripa pentru mai departe. M. S. Regele arata a viitorul e asigurat n misura
unirii noastre pentru fericirea patriei. MultumesteSenatului apoi pentru acti-
vitatea lui.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc eu o deosebitä multumire Adresa Senatului, care si
astä datä exprimä, prin cuvinte atht de bine simOte, dragostea
devotamentul acestui Inalt Corp al Statului care Regina i care
Mine.
Am ascultat cu atentiune expunerea Senatului despre nevoile
si trebuintele rii. In adevär, am fäcut progrese insemnate in toate
Tamurile activitaii noastre na-tionale i putem privi cu satisfac-
-tiune la lucrärile sävärsite. Dar si viitorul este asigurat, din mo-
mentul in care suntem cu toçii decisi a päsi inainte, uniti kite°
muneä neobosità si statornica pentru binele i fericirea prea iubitei
noastre patrii.
Inch' odatä vä multumesc, domnilor Senatori, pentru urärile ce-Mi
face/i i pentru zelul i activitatea ce a-ti arätat in toate impre-
jurärile,
(M. O., 1882, nr. 182, p. 2602).

433.
flispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.
13/25 Isloemvrie 1882.
M. S. Ragele multumeste Camerii pentru Adresa prezentati si relevi impor-
tant& legislaturii Incheiate.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputati,
Primesc cu o vie multumire Adresa Adunärii Deputa-tilor
vä multumesc pentru sim-timintele ce contine.
\Pali gräbit a vä intruni la apelul ce v'am fäcut-0 pus
cu activitate la lucru.

www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1883 CUVANTXRI 395

Legislatura aceasta a fost una dintre cele mai mänoase pentru

prä.Açi lucrat cu neobosealä la consolidarea edificiului naTional.
Açi sävärsit acte mari, care au ridicat Statul romfin, in ochii tu-
tutor. Nu puteati termina mai bine lucrárile d-voastre deck intä-
ririd progresele %cute si asigurând pe cele viitoare prin legi bune.
NaIiunile, care imeleg timpul in care träesc si care- merg in pace
si cu deciziune pe calea unei desvoltäri constante, cresc i se intä-
resc. Astfel va fi cu România, càci fiii ei au stiut totdeauna a fi
sträns uniçi in datdriile i iubirea lor cätre patrie.
Regina si Eu và mul/umim, pentru simOmintele dilcluroase ce
aveli pentru Dinastie i devotamentul sincer cu care inconjuroi
Tronul,
(M. 0., 1882, nr. 18S, p. 2665-6).

Cuvintare la Cercul Militar din Capitali.

28 Noemprie110 Decemprie 1882.
S5rbätorind, In mijlocul otirii, aniversarea luärii 'levnei,?4. S. Regale
stimuleazi In soldati simtul datoriel dând exemplu pe Inaintelli care an
cäzut la Plevna. Multumeete pentru urärile ce I !eau facut.
Sant mändru i fericit a Ma gäsi in mijlocul d-voastre pentru
a serba aceastä zi mareafá i mullumesc pentru urririle asa de
bine sim/ite. Cum armata a implinit datoria sa pe câmpiile 13u1-
gariei, luptând cu vitejie, tot astf el sunt sigur cà va fi si in 'Limp
de pace la inál4imea misiunii sale si totdeauna va sti a ritspunde
la asteptärile
Sà träiascri armata
(M. O., 1882, nr. 198, p. 2923).

Inalt Ordin de zi citre armati.

1113 lanuarie 1883.
M. S. Regale relevä probele de virtuti date de Wire In anul trecut ai-i
ureazi ei urmeze aceasti cale ei In anul ce Incepe.

Ostafi,
Inca un an a trecut, in care açi dat probe netiVaduite de virtuIi
ce eu fericire am cónstatat. Sunt sigur urma ea

www.dacoromanica.ro
396 REGELR CAROL I

In trecut a infari in inimile voastre simIimântul datoriei &are lark

care vä, prive0e cu iubire i rnândrie.
i soldaIi, va urez un an bun 0 fericitl
Ofi%eri, subofiIeri
Dat In Bucure§ti, la 1 Ianuarie 1883.
CAROL
M. b., 1883, nr. 223, p. 3147).

Rfispuns la felicitirile Inaltului cler qi ale Consiliului de Miniqtri

1/13 Ianuarie 1883.
La felicitarile de anul non facute de Mitropolitul Primat In numele
rului i de Mmistrul Cultelor i Instructiumi Publice, In numele guvernuluf,
M. S. Regele räspunde cu multumiri i cu urari de bine pentru toti.
Sunt foarte simIitor la toate urärile ce Ne sunt exprimate cu
ocaziunea reinnoirii anului i mukumim de simIimintele de dragoste
ce Ne aduceIi. Rog pe Atetputernicul s binecuvinteze i s6
päzease6 scumpa noasträ Romanic In toate imprejurärile, acor-
dându-i o desvoltare pasnica i raspAndind asupra. ei prosperitate
bogälie, .pentru fericirea tuturor. Aceasta este dorinIa inimfi
Mele la inceputul acestui an, urându-vá din partea Reginei 0 a
Mea, ani muiçi i fericiIi.
(M. p., 1882, nr. 224, IN 3434.

Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.

5/17 Martie 1883.
Cu prilejul dizolvärii Corpurilor Legiuitoare, M. S. Regele remarca legue In-
semnate i actele ce a Inflptuit Camera 9-1 Senatul In timpul functionarii lor:
knodificarea art. 7 din Constitutie, proclamarea Regatului, desavarsirea orga-
nizrii legile cu caracter economic. Multumeste pentru patriotismul
de care au dat dovadi reprezentantii natiunii In tot timpul fun,ctiunii lot
roaga sa transmita concetatendor sentimentul mbirii de Tara care Mau-
ze§te pe Suveran In toata activitatea Lui.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Legislatura ce se ineheie astAzi va lua cu drept euvânt un loe
insemnat In istoria Várii 0 a Parlamentului nostru.

www.dacoromanica.ro
MARTIE 1883 CUVA.NTIRI 397

Chestiunile importante 0 numeroase cu care avut a vA ocupa

modul cum deslegat sunt o nouä dovadä de pätrunderea
spiritul patriotic, ce totdeauna au insuflat pe Români, de ettte
ori au fost n cbestiune mari interese nalionale.
Alesi n imprejurAri grele si cu misiunea de a da o solutiune
chestiunii atát de importante a modificarii articolului 7 din Consti-
tu%iune, stiut sá impOca-%i dispoziOunile serse In tractatul dela
Berlin cu interesele noastre cele mai vitale.
0 lucrare de natura acesteia ar constitui ea singurä un act In-
semna ts In vieqa unei legislaturi.
Opera d-voastre insO nu s'a mArginit aci.
Trecánd la chestiunile de organizare interioarä, legile de interes,
economic v'au atras in special atenOunea i lor aÇi consacrat cea
mai mare parte a activitäIii d-voastre.
PreocupaIi de dorin-Ça de a Inlesni desvoltarea si sporirea
nalionale, a%i creat institOnni puternice ca: Banca Nalionalä,
Casa de economii, Creditele agricole si le-a0 completat prin legea
Invoelilor agricole, prin acea a comiIiilor agricole i prin legea care
asigurh InflinIarea de intrepozite In porturile noastre cele mai
Insemnate.
Ati inceput opera emancipärii economice a Iärii räscumpärând
peste una mie kilometri de linii ferate, votánd construcOunea a o
mie aiÇi kilometri de cái ferate in diferite yaili ale %Orii.
Men-%inându-vO tot In aceastä ordine de idei, ai fäcut legi pentru
incurajarea industriei naTionale, pentru infiiatarea i susIinerea
a mai multe fabrici, pentru instituirea expoziliunilor i concursu-
rilor agricole si industriale.
in ordinea politich a fost asemenea dat acestei legislaturi a
inscrie in istoria %Orii unul din cele mai mari acte pentru intärirea
noastrO nationalh: aft proclamat i intemeiat Regalitatea.
Tot deodat aÇi dat armatei desvoltarea cerutä pentru a putea
rAspunde misiunii sale si qi pus finanIele %Aril intr'o stare normalä
çi prosperà.
In adevär, ordinea, introdus6 cu atáta succes In final-4e de care
legislatura care \v'a precedat, aÇi continuat-o cu stAruinrá, votand
legi organice, convertind o mare parte a datoriei publice, asigurând
In mod constant echilibrarea bugetului Statului; a-ti stabilit desvol-
tarea treptatä a resurselor fiscale c atii permis, prin realizarea de

www.dacoromanica.ro
 398 REGELE CAROL I

economii, nu numai a nu recurge la infiintarea de noi impozite,

ci a upra chiar pe unele existente. Multumita solicitudinii ce ati
pus in tot ce se atinge de finante, bugetele Statului s'au soldat
neintrerupt cu excedente, pe care, pe langa alte resurse ordinare
extraordinare, afectat toate organizarii i intAririi armatei
noastre. Oricat ar ramAne de facut pe aceasta cale, constatam cu
fericire -ea s'au realizat progrese foarte mari, care compenseaza
sacrificiile banqti ce tara impus.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Inchizänd ultima sesiune a acestei legislaturi, nu ne putem
opri de a recunowe eat de insemnate i de repezi sunt progresele
ce tara a fácut de mai bine de un phtrar de seco!. Alte tari au pus
un timp indelungat pentru a obtine, adesea prin lupte sangeroase,
rezultate ce noi am dobandit cu mai putina greutate. Acestei im-
prejuräri fericite datorim ca -tare s'a putut transforma färä zgu-
duiri violente, asigurAnd progresele viitoare sub scutul pactului
nostru fundamental.
Domnilor Senatori,
Domnilor Dew*
Inconjurat in tot timpul acesta de iubirea i de devotamentul
d-voastre, Eu MA simt fericit, in momentul de a ne desparti, sa
và exprim multumirile Mele cele mai vii i sä va rog ca, intorcan-
du-vA in mijlocul concetAtenilor d-voastre, sa duceti intre dän§ii
sentimentul adancei Mele iubiri pentru scumpa noastra Romanic,
careia apartin toate cugetärile Mele i a increderii depline ce am in
viitorul ei.
Conform art. 1.29 din ConetitOune, Adunärile Legiuitoare sunt
dizolvate.
CAROL

Presedintele Consiliului Mmistrzlor i Ministru de Rizboi, I. C. Brcitianu ;

Ministru de Interne, G. Chtfu; Mmistrul Afacerilor Striine, D. A. Sturdza;
Ministru de Justitie, Eug. Stiitescu; Ministru de Finante, G. Lecca ; Ministrul
Agmbulturii, Comertului si al LucrArilor Publico, Colonel N. Dabtja; Ministrul
Cultelor si al Instructiunii Publico, P. S, Aurelian,
(M. 0., 1883, nr. 273, p. 4393-4).

www.dacoromanica.ro
lIAI 1E88 CTJVANTA.RI 399

438.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1883.
In fata unor noi alesi ai natiunii, M. S. Regele arati pozitia international&
pe care si-a castigat-o Romania i crede ea moddicarea legii electorale, misiunea
de capetenie a sesmnii ce se deschide, va constitui Inc& o probl de maturitate
si patriotism a organizarii noastre interne.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Sunt fericit a Ma afla astazi In mijlocul noilor ale0 ai
Salutându-va de bunavenire, sunt dator, Inainte de toate,
mulIumesc ;aril pentru lini§tea i ordinea ce au domnit pretutindeni
In tot timpul perioadei eleetorale. De0 chestiunile cele mai arzä.-
toare erau puse la ordinea zilei, Iara nu s'a abätut un singur mo-
ment dela manifestarea papica i legalà a voinIii sale.
Revizuirea legii electorale, propusä de Adunärile precedente,
Ingrijirile generale ce Inconjurau chestiunea Dun-aril In noua situa-
Iiune In care a intrat prin Conferin%a dela Londra i banuelile ce
se aruncau ca s'ar medita noi i mari reforme sociale, toate aceste
erau de natura a preocupa spiritele, a framânta Intreaga noastra
societate 0 a pune In lupta opiniunile i interesele cele mai opuse.
Cu toate aceste, bunul gm% al naliunii s'a ridicat mai presus de toate
Incercarile i Iara a raspuns la apelul ce i s'a facut cu acea pru-
den%à i lin*te, care au caracterizat totdeauna lucràrile poporului
roman.
AceastTi nouä manifestaIinne a inIelepciunii 0 a spiritului po-
litic, cu care Romania s'a condus In toate fazele grele ale desvol-
tarii sale nalionale, este o noua dovada ca ea §tie a se feri de sgudui-
rile prin care au trecut asemenea reforme in alte Väri i cá ea nu va
deveni niciodatä un focar de agitqiuni 0 de turburari care sa inspire
Ingrijiri celorlalte State.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Raporturile noastre Cu Puterile straine aunt din cele mai satis-
facatoare, caci Romania a cautat totdcauna cu staruinIa sa-0 sutra-
gä lor. Ea nu a cruTat nimic pentru a Indeplini angaja-

www.dacoromanica.ro
400 REGELE CAROL I

mentele isvorind pentru d'ansa din tratate si a exeQuta toate obli-

gatiunile ce a luat asupra-si.
Dupà ce prin silintele sale si-a redobandit independenta, prin
silintele sale ea a incleplinit cu hotArire toate condipunile ce Europa
pusese la recunoasterea acestei independente, a facut tot ce i-a
stat prin putintA spre a se pune in accord cu noua stare de lucruri
creata de Tratatul din Berlin si a fi astfel admisA in coneertul
Statelor europene.
Proclamand Regalitatea i constituindu-se definitiv pe bazele
monarhiei ereditare intemeiate la 1866, pe laugh' realizarea vechilor
aspiratiuni nationale, ea a volt tot deodatA sa dea Enropei o proba
si mai invederatâ de spiritul sau de ordine si de conservatiune
a cautat sub aceastA forma garantie mai mult pentru indepen-
denta sa notionalä.
Toate aceste fapte ne dau dreptut dommlor Senatori i domnilor
Depntati, sa fim neclintiti in credinta ca Europa nu va voi sA aducä
o atingere drepturilor noastre de Stat independent si cà nu va cere
dela noi sa executAm deciziuni, la care nu am participat si la care
nu Arn consinrtit.
Domnilor Senntori,
Dommior Deputati,
Trimisi de increderea natiunii, pe lânga altele i cu misiunea
de a revizui legea electorala, nu Ma indoiese ca yeti sti a rezolva
toate greutAtile nedeslipite de o chestiune atat de idelicatä si de
importantA. insuflandu-va de principiile care au presezut la consti-
tuirea Statului roman, tinand seama de experienta facutA in timp
de saptesprezece ani si de imprejurArile particulare ale tärii noastre,
veti reusi, in intelegere cu guvernul. Meu, s'A pentru exerci-
tarea dreptului electoral, solutiunea cea mai nimerita, care, ocro-
'tind si mai bine interesele generale, va asigura din ce in ce mai -Inuit
interesele generale, va asigura din ce in ce mai mult independenta
si moralitatea votului.
SA' lucram toti in unire, spre a completa opera inceputA a orga-
nizarii noastre interioare. SA ne indreptam toate silintele la intä-
rirea Statului si la realizarea 'progreselor pasnice ale civilizatiunii.
Astfel, vom putea privi viitorul CU incredere si -Ora va binecu-
\Tanta lucrArile noastre.

www.dacoromanica.ro
MAIMM GUVINTXRI 401

CAt pentru Mine, la lucru ca §i la datorie, voi fi totdeauna mAndru

de a MA' afta in fruntea natiunii,
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL

Presedintel Consiliului de Mmistri i Mmistru de Rkzboi, I. C. Brättana ;

Mmistru de Interne, G. Clutu; Ministrul Afacerilor Strinne, D. A. Sturdza ;
Mmistrul Justiriei, Eug. Statescu ; Muustru de Finanre, G. Lecca ; Mmistrul
Agriculturii, Industriei, Comerrulm i Dorneniilor, I.Cdmptneanti; Ministrul
Lucririlor Publice, N. Dabila ; Mmistrul ultelor i Instruqiunii Publice, P.
S. Aurelicuu
(M. O., 1883, nr. 30, P. 529-30).

439.

Ilispuns la felicitirile Corpurilor Legiuitoare §i ale delegatilor din

judete i comune.

10/22 Mai 1883.

De 10 Mai, Corpurile Legiuitoare, prin Mitropolitul Primat si delegaril ju-

derelor i comunelor, prin loan Negruzzi, primarul lafilor, feliciti pe Rege.
M. S. Regele raspunde cu mulrumiri, constatind a la atare siirhAtoriri nario-
nale toatà rara I se araturi.

Nu poate fi o fericire mai mare pentru un Rege decAt a serba

datele insemnate ale Iärii impreunä cu scumpul säu popor §i de a
fi inconjurat de dragostea sa. Salut dar azi cu o vie bucurie Repre-
zentaIiunea Nalionalá §i delegaIii din toate judeIele i comunele,
care prin prezenIa lor dau o deosebitä consacraIiune acestei serbari.
Din tot sufletul vä mulIumesc de urarile cAlduroase ce-Mi aduce0
in numele ;Aril 9i privesc cu d-voastre viitorul plin de incredere,
fiinda este asigurat, i RomAnia stabilitA pe o temelie a§a de tare,
cA nicio furtunä n'o poate zgudui. in momentele grele insA, trebue
.fim to0 uni%i, spre a päzi de necazuri scumpa noasträ patrie.
SA' traiascA RomAnia!
(M. 0., 1883, nr. 32, p. 596-7).

www.dacoromanica.ro
 402 BEGELR CAROL I

440.
M'apune la Adresa Senatului.
26 Mai/7 Iunie 1883.
Senatul prm Presedintele san D. Ghica, prezinta Adresa Suveranului.
M. S. Regele o fericit constatand unirea dintre Senat i Guvern.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc Cu o deosebita satisfaqiune simIimintele de iubire 9it
devotament, ce lnaltul corp al Senatului imi exprima prin Adre-
sa sa.
Sunt fericit a vedea deplinul acord ce domne§te Intre Senat
Guvernul Meu, caci numai prin unirea puterilor Statului o naTiune
se intare§te §i-§i asigura progresele viitoare.
Concentrand toa-a cugetarea i voinça noastra spre un singur
acela; scop, binele çárii, vona ajunge cu siguranIa a Inlatura
once dificulta4i i a deslega toate chestiunile ce se infaliqeaza

Pe aceasta cale vom pài cu siguran0 spre o desvoltare

papica.
Va mulIumesc inca odata pentru bunele urari i asigurarile
sincere ce-Mi daçi pentru Mine, pentru Dinastie i pentru viitorul
scumpei noastre Romanii.
(M. 0., 1883, nr. 43, p. 820).
441.
Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.
29 Mai/10 Iunie 1883.
C. A. Rosetti, presedintele .Adunarii Deputatilor, prezinta Adresa Csunerii
Suveranului. M. S. Regele multumeste pentru devotamentul ce-I manifesta
Adunarea Deputatilor si-Si exprima bucuria de a vedea concordia ce exista
filtre Guvern i a1eii naiunii. Numai prin unire Tara va merge inainte.
Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputali,
Sim/imintele de iubire i devotament, ce d-voastre !mi aduceTi
astazi din partea 1ntregei Adunari pentru Mine i Dinastie, le
primesc cu o deosebita bucurie.

www.dacoromanica.ro
IUNIE 1883 CUVANTXRI 403

Expresiune fidelä a voikei nationale, Adunarea Deputkilor

dovedqte in imprejurkrile actuale c. este pe deplin patrunsá de
malta sa misiune.
Dacä in once timp unirea i buna intelegere intre Guvern
Parlament este o binefacere doritá de tki, aceasth unire, aceastá
concordie, devine cu atfit mai mult o datorie pentru tati ce simt
bátánd in pieptul lor iubirea de patrie, in fka situatiunii noastre
interne yi externe.
Mari yi serioase sunt lucrarile ce -tara a0eaptä dela luminile,
dela patriotismul i experieka d-voastre intru ale Várii.
La lucra dar cu bárbátie, cu prudenta i Intelepciune,
siguri ea' tara, care Va prive§te, vrt va fi recunoschtoare.
Eu vá xnultumesc din nou in numele Meu 9i al Reginei, de urárile
sincere si devotate ce Ne exprimati, zicfindu-vál din inimh:
trhiascA scumpa noastrá Románie
(M. O., 1883, nr. 45, p, 860).

442.

Cuviintare la inauguran& statuei lui tefan cal Mare, in Ia§i.

5117 lunie 1883.
Dupi discursurile reprezentantilor autoriatilor administrative i ai
tutiilor de culturi, M. S. Regele a rostit o Inaltlítoare ouviintare evocind
figura lui Stefan cer Mare, ale cirui fapte de arme au orescut virtirtile mili-
tare ale Rominilor.
Patru sute de ani au trecut ; numele 9i. faptele lui Stefan insá
nu au perit.
Ca o stea lucitoare ele ne-au condus prin primejdiile, care adese-
ori au amenikat tärile surori. In momentele grele ele ne-au dat
tarie, in timpuri de luptá 9.1 de nevoe credika in viitor, rezematä
pe un trecut istoric l in care o§tirile lui Stefan au infránt pretu-
tindeni pe dupnan §.1 au Inscris pe steagul lor izbanzile vestite dela
Baia, Rahova, Valea-A1M, Dumbrava-Ro9ie i multe alte stalucite.
Privim dar cu dragoste i admirkiune pe eroul Moldovei, care
este fala i podoaba Românilor 11 care impreunä cu Mihai Viteazul,
a intemeiat renum.ele armelor noastre, redeoeptat pe câmpiile
din Bulgaria.

www.dacoromanica.ro
404 REGELE CAROL I

Numele sau, care a avut un puternic rkunet in toatà lumea

cretina, care a fost spaima vräjmapilui, stralucqte inca astazi
0 a ramas adanc intipärit in mima fiecarui Roman.
Romania recunoscatoare ridiea dar In a doua a sa Capitala
acest monument in amintirea faptelor mare% cu care tefan-Vodä
a impodobit istoria nqionala, in frumoasa epocà a reinvierii virtu-
lor razboinice, ca semn cà vitejia nu se stinge niciodata la un:
popor care a stropit cu sangele sau mo9ia strämn9eascd pentru
pastra existenta 0 a cuceri neatarnarea sa.
Cada acum valul care acopere chipul acestui mare Domn i Ca -
pitan 0 juram, in faIa monurnentului salt, ca in imprejurarile grele
vom fi deapururea strans uni%i, avand numai un singur gand, un
singur simIimant: fericirea scumpei noastre patrii, pentru care
trebue sà fan_ gata a face once sacrificii 0 pe care, cerul sá o ocro-
teased in toate primejdiile!
Dupà desvelirea Statuei, Regele a adiugat:
rneredinIez Ia§ilor? leagänul Unirei, aceasta statue impreuna
cu &ma' tunuri udate cu sang* prelios al generaPunei prezente,
spre a le pazi ca un sant odor in onorul neamului romanesc.
(M. 0., 1883, nr. 54, p. 1077).

443.

Toast la prinzul din Jai.

6/18 Iunie 1883.

M. S. Regele ridicá paharul In onstea laplor, a doua oapitala a Rominiei.

Vechiul Scaun domnesc al Moldovei räsuna astazi de mii de ori

de strigatul: S'a traiasca Regatul Romaniei!
Din toate unghiurile patriei reprezentan-pi au alergat spre a
imparta0 veselia Capitalei celei de a doua 0 a fi martori la o ser
bare nalionalä, care a dqteptat amintirile glorioase ale trecutului
0 (*lit §i intärit increderea in viitor.
Salut dar cu vie lucurie aceastä fräleasca intrunire i inchin
acest pahar in pnorul frumoasei i iubitei Mele cetaIi a ia0lor,

www.dacoromanica.ro
SEPT.-OCT. 1683 col/ANT/au 405

care Ne-a primit cu braTele deschise vi care astäzi ca totdeauna

se unevte cu Tara intreagä din tot sufletul cu strigatul:
Sfi träiascä scumpa noasträ Rominie, impodobitä dupä lupte
seculare cu Coroana Regard.
(M. 0., 1883, nr. 54, p. 1081).

Toast la prinzul din Sinai& Cu ocazia zilei de 30 August.

30 August/11 Septemvrie 1883.
Cu prilejul anzverskai harii Grivitez.

GriviTa, Plevna, sunt nume care gäsesc astäzi un puternic ra-

sunet in toatä Tara. Ele sunt nume scumpe armatei, care a avut
ferieirea a stropi aceste locuri cu s'ingele gm, dobilndind astfel
neatArnarea patriei.
Lupta bärbäteascä dela Grivga este Inca adânc tipäritä In im-
mile noastre vi va tämânea pentru generaTiunea viitoare ca un
exemplu strälucitor de vitejie.
Plin de recunovtinTä, inchin dar acest pahar in amintirea eroilor
cfizuTi 9.1 In onoarea armatei care, sunt convins, va fi totdeauna
pätrunsh de inalta 0 frumoasa sa misiune.
Sät träiascä armata!
(M. 0., 1883, nr. 118, p. 2434).

Toast la prinzul din Castelul Pelegului.

25 Septemvriel7 ()cowrie 1883.
Clidind castelul Peles, M. S. Ragele a aritat przn aceasta dot de Inri-
d4cinati este Dinastia Sa in Rominia. }tuba paharul cu vin rorninesc
In cinstea si pentru fericirea Rominiei.
Am clädit acest Castel ea un semn trainic ea Dinastia aleasä
liber de naTiune, este adânc inrädacinatd. in astä frumoasä. %aril
vi ca räsplätim dragostea poporolui Nostru cu Increderea nemir-
ginitä care avem in viitorul scumpei Noastre Patrii. implinese

www.dacoromanica.ro
406- REGELE CAROL I

dar o datorie sacra*, o vie dorin-p, ridicAnd cu Vjn românesc, in

aceasta cash' a Noastra, cel intAi pahar in onorul i pentru fericirea
României.
Sa traiasca draga Neastra Iara!
(m. 0., 1883, nr. 139, p. 2923-4).

Toast la prinzul din Ploeqti in onoarea armatei.

10/22 Oetomprie 1883.
Räspunzind Primarului, M. S. Regele se aratä multumit de primirea ce
I s'a facut In crag, Lui i Oitirii, i ridicA paharul in singtatea Ploegtenilor
pentru prosperitatea judetului In care Dinastia 9i-a creat o regedinfi.
Mukumesc pentru cuvintele bine simIite ce Mi le rostiIi in
numele oraplui i pentru primirea calduroasá i cordiala ce Re-
gina 0 Eu, impreuna cu armata, am gäsit in mijlocul Plowenilor.
Ridic paharul acesta in sanätatea cetaIenilor i pentru prosperi-
tatea acestui frumos judeT, in care sunt mândru ca am astazi o
re§edirip.
(M. 0., 1883, nr. 153, p. 3474-5).

Inalt Ordin de zi citre armatä.

1/13 Ianuarie 1884.
M. S. Regele ureazi ani multi ostagilor i sà desvolte virtutile militare.

Ostafi,
Dintr'un an in altul instituOunile noastre militare merg desvol-
tându-se, i cu ele virtutea militara prinde adânci radacini in pa-
mântul României.
Multiimindu-vä pentru servicille aduse in anul incetat, va urez
sà mergqi pe aceea9 cale in anul ce incepe, ca sa f4i in totdeauna
fala patriei 0 a Tronului, ce va prive§te cu iubire i incredere.
Ofiteri, subof4eri i soldap, va urez ani
Dat in Bucurqti, la 1 Ianuarie 1884.
(M. 0., 1884, nr. 215, p. 4713).

www.dacoromanica.ro
 Pl. XXII.
v ;-
3 ,r
c h
sl tt
r
"
t;-.
-
N.':
r
_
ge. www.dacoromanica.ro
_
--......7. .....,..
.
. . rip, .
.
- V 1, I. .
t
. ..
,,,,,.I.
, ,... fr . , ,-:
,r
'11
.
',
. 1, ,
, ,
..0 ,..1. :Z.
......' F.
''',: '
j i a, ' F04
0
'
.
..'...
..41.2 .4 -
. " ., L, /
... ..
13, 4"
°
...
., .
.-
"ag Ì
.N ' -- . ..'g2i - -
rm L
° .',.."
.
1j-7,1 -* 7.'''' '
....:
--
CI , .
n
.. V
, .,-..,,-,,
,t,'
... ..
_
MARTIE-APRILIE 1883 (UVANTA.Ri 407

448,
Rispuns la felicitärile Inaltului Cler §i ale Consiliului de Mini§tri.
1/13 lanuarie 1884.
In fehcitarile Inaltului der prezentate de Mitropolitul Primat si ale Gu-
vernului, prezentate de Ministrul de Externe, M. S. Regole vede o noua
proba de simpatie a Tani pentru care multumeste i magi pe Durnnezeu sa
aduca fericire Romaniei.
Tara intreag6 Mi-aduce simIiminte de dragoste i devotament
In toate ocaziunile; prin cuvintele ce Mi s'au adresat azi, väd o
nouä dovadä a acestei simpatii, ap de scumpä inimii Noastre.
Multtimindu-va, primii urärile Noastre cele mai calduroase pentru
anul nou, pe care-1 privesc plin de incredere i pentru care rog pe
Atotputernicul sä fie mänos i plin de fericire pentru iubita
noasträ. Românie.
(m. 0., 1884, nr. 215, p. 4740).

449.
Cuvintare rostitä in §edinta solemni a Academiei Roman*.
23 Martie/4 Aprilie 1884.
M. S. Regele releva meritul Academiei Romano in domeniul istoriei natio-
nale. Adauga insa ci i limba romana trebue s'o intereseze lu aceiasi masura.
Propune, da atare, alcatuirea unui Etymologicum magnum Romaniae pentru
care si ofera sprijinui Säu anual de 6000 lei.
Având onorul de a fi Membru al acestei Inalte Adunäri, Regina
Eu venim totdeauna Cu bucurie In mijlocul d-voastre spre a
asculta discOunile d-voastre tiinTifice, pe care le urmärim cu un
interes neincetat. insà cum poate sä fie altfel, cand lucrärile de
cdpetenie ale Academiei sunt istoria i limba, temeliile existenIei
noastre na-ponale? Tara datore§te astäzi Academiei un qir de docu-
mente istorice, ascunse 'Ana acum 0 care au fost scoase din intu-
nerec prin ostenelile neobosite ale Membrilor ei, rdspfindind astfel
o nouà luminä asupra trecutului neamului românesc. Ni mai pu%in
insä trebue sá ne ocupam i de viitor... de limba noastra, care
s'a pästrat neatinsä in cámpiile roditoare ale Dunärii, In plaiurile
märeIe ale Carpatilor, aceste Tinuturi Incântatoare, descrise cu
mäestrie 0 in o limba ap de curatä de poetul ,uostru poporal V.
Alecsandri. Ce sarcinä mai dulce poate avea Academia cleat a

www.dacoromanica.ro
403 REGELE CAROL I

lua sub paza sa aceasta limba veche, pe care poporul o inIelege 9i

iube§te? Mentinem dar aceste frumoase expresiuni IntrebuinIate
de strabuni, i nu ne temem de cuvinte care au capatat de veacuri
impamântenirea: Superflua non nocent.
Ce limb& are norocul de a dispune de patru cuvinte pentru o
insu§ire, care trebue sa fie mandria fiecarui popor, care trebue sa
fie scrise pe steagul fiecarei armate: voinicie, vitejie, bravura,
eroism? Sa ne ferim Ina de o imbel§ugare de expresiuni moderne,
care, nepunand o stavila la timp, vor instraina poporului limba sa.
Am fost indemnat a rosti aceste cateva cuvinte prin dragostea
ce am pentru frumoasa i bogata limba romana i fiind incredin%at
ea dorin.a Mea, indraznesc a zice i a Academiei, nu va ramanea
un pium desiderium.
Supun dar la chibzuirea d-voastre daca nu ar fi folositor de a
face un fel de Etymologicum magnum Romaniae*, conIinankll
toate cuvintele vechi, care altmintrelea vor fi perdute pentru gene-
ra-punile viitoare: Verba volant, scripta manent.
Spre a sprijini aceasta intreprindere, pentru care patru, cinci,
§ase ani vor fi trebuincio§i, pun in fiecare an modesta suma de §ase
mii lei la dispozitiunea Academiei.
intr'adevar, lucrarea aceasta este foarte intinsa, poate chiar
nemarginita; sá ne amintim Irma cuvintele lui HoraIiu: Est modus
in rebus, sunt certi denique fines », i sunt convins ea opera Am-
demiei, careli va ridica sie§i un monument neperitor, va fi incoro-
nata de o ízbanda fericita.
(M. 0., 1884, nr. 281, p. 7107-8).

450.
Toast la cina dati in onoarea Archiducelui Rudolf §i a Archiducesei
*tefania.
14/26 Aprilie 1884.
M. S. Regele Bahia perechea imperialä, mo§tenitoare a tronului Austriei,
ca pe o lima dovadi a strAnselor legAturi dintre cele dou'a state. Ureaza feri-
cire familiei imperiale.

Tara intreaga se bucura cu Noi ea avem onoare a primi In Ca-

pitala Romaniei pe Augustul Mo§tenitor al Coroanei Habsbur-
gilor, Insolit de gratioasa Sa consoarta. Vizita AlteIelor Voastre

www.dacoromanica.ro
MAI 18M CUVANTARI 409

Imperiale va rämänea pentru totdeauna ne§tearsä din aducerea

aminte a Noasträ, ca un eveniment scump inimii noastre. H sa-
lutam cu o satisfacere cu at:at mai mare, ca vedem in el o nouri
dovadä a legäturilor de amiciIie intemeiate spre fericirea lor intre
Statele Noastre i la care punem un mare pret. Formänd urärile
cele mai cälduroase pentru fericirea Casei Imperiale a Austriei,
beau In sänätatea Majestätilor Lot Augwilor Vo§tri Pärinti 0 in
sänätatea AlteIelor Voastre Imperiale, Augu§tilor Nowi oaspeIi.
La acest toast Arhiducele Rudolf raspunde multumind i Inchmand pentru
Dinastia romana i prosperitatea Regatului.
Rog pe Majestatile Voastre sa binevoiasca a primi cea mai sincera a
noastra recunostinta pentru gratioasa primire ce ni s'a facut in Romania. Profit
de ocaziunea de fata spre a Inchina in sanitatea Majestatilor Lar Regelui
Reginei, precum i pentru prosperitatea frumosului i marelui Lor Regat, cu
care suntem legati prin mari interese si prin cea mai cordiala simpatie.
(M. 0., 1884, nr. 11, p. 170).

4M.
Rispuns la felicitärile Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1884.
D. Ghica, presedintele Senatului si D. Lecca, presedintele Camerii,
pe Suveran de 10 Mai. M. S. Regele se simte fencit vazind simtimintele de
care aunt Insufletiti reprezentanvi natiunii fata de dinastie. Arata apoi dru-
mul parcurs de Romania dela 1866, timp de 18 ani.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Ne simçirn cu deosebire fericiIi de a vedea astázi imprejurul
Nostru pe ReprezentanIii NaPunii, care s'au grabit a Ne aduce
sim-pmintele lor cTe dragoste cu ocaziunea acestei zile scumpe
memorabile.
Cälduroasele cuvinte cu care salutaIi, prin venerabilii d-voastre
Pre§edint,i, aceastà insemnatä aniversare i urärile cu care
inimile Noastre, Ne umplu de bucurie; ele sunt pentru Noi un
puternic indemn pentru a pä0 cu incredere inainte, având numai
o %inn', o dorinIä: demnitatea i täria çarii, fericirea i prosperitatea
scumpului Nostru popor.

www.dacoromanica.ro
410 REGEL,E CAROL I

Astäzi sunt 18 ani implinip de când o märinimoasä naIiune

Mi-a incredin/at destinele sale.
Flea a-Mi ascunde marile räspunderi care, Inca foarte tânär
fära experientä, luasem asupra Mea, am venit in mijlocul vostru,
atras prin o datorie sacra, prin o misiune frumoasà, Ì cu hotärirea
nestramutatä a dobändi pentru Roxnânia neatärnarea sa.
De atunci am intampinat impreuna multe greutat,i, am trecut
prin grele incercäri, impart4ind cu poporul ceasuri bune i rele;
insä cu räbdare i prin o inIelegere completà, neturburatfi niciuu
moment, intre napune i Tron, am ajuns a indeplini fapte, care
acum 18 ani eran privite numai ca ni§te dulci visuri.
Rog pe Atotputernicul ca Iara sä sträbatà de acum inainte
o lung& cale de lin4te i prosperitate, spre a putea intemeia 0 des-
volta ceea ce am cá§tigat prin munca i inIelepciune, cugetând
cu numai la fericirea scumpei noastre patrii.
(M. 0., 1884, nr. 31, p. 591).

452.
Regale airs delegatii din judete.
10/22 Mai 1884.
N. Fleva, primarul Bucure§tlor, face urari dinastiel, cu prilejul comemorarii
lui 10 Mai. M. S. Regele relevà legatura stransa dintre Tara i Dinastie. Aceasta
legatura a dus la realaarile din trecut §a e temeiul
Salutam din tot sufletul pe delegqii care au alergat din toate
pärtile /Aril in Capitala Regatului, pe räniIii care au venit din
plaiuri i câmpii in mijlocul fraIilor lor de arme, spre a reinvia amin-
tirile frumoase legate de intreita aniversare de 10 Mai, care impo-
dobesc deapururea istoria noasträ.
Bucuria cu care România serbeazá in fiecare an aceastä scumpä
zi este pentru Noi o dovadà cAt de adänc s'a inrädäcinat in ini-
mile tuturor Dinastia liber aleasá de popor.
Nu mai puIin insä este intipäritä in sufletul nostru dragostea,
cu care am imbräI4at parnântul românesc din ziva chiar când am
pus piciorul pe dan,sul.
Am venit atunci in mijlocul vostru cu o credinIä nemärginitä
in viitor, cu o voinrá hotaritä a lucra, a lupta 0 a suferi chiar, spre
a putea conduce scumpa noasträ Românie la fericire i märire 9i
a dobändi pentru ea un loc demn intre Statele europene.

www.dacoromanica.ro
ItTNIE 1584 CIJIT4NTXRI 411

Astäzi putem privi cu bucurie i mandrie timpurile grele ce am

strabatut, si a särbatori cu mima voioasa a saptea aniversara a
independeapi si a treia a incoronarii, roade stralucite ale unei munci
neincetate, datorite acelora care au lucrat i luptat cu mintea
Cu braIul la Indeplinirea dorinIelor noastre celor mai seumpe.
Regina si Eu primim cu o vie mulrmire cälduroasele urari ce
Ne aduce0 si pe care Primarul iubitei Noastre Capitale Ni le rosteste
asa de bine In numele delegaIilor tuturor oraselor i judeIelor
intorcandu-va la caminele voastre, vA rugäni a arata tuturor
din parte-Ne simOmintele Noastre de recunostinIa si a spune Ca
inimile Noastre sunt apururea cu iubitul Nostru popor.
M. O. 1884, nr. 31, p, 592).

453.
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
8/20 Iunie 1884.
Activitatea Corpurilor legitutoare a fost Insemnati. S'a dat tarii o noui
lege electorali, s'a instituit domeraul Coroanei.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Lungä i laborioasa a fost sesiunea actuala a Corpurilor Le-
giuitoare. Açi avut de indeplinit una din cele mai grele misiuni:
aceea de a face revizia ConstituOunii i de a da tärii o noua lege elec-
toralä.
Aceasta ref orma era ceruta de progresul moral si material realizat
de naIiune In timp de aproape dota decenii. Trebuima ei era sim-
OVA de Iara Intreaga. Cu toate acestea, realizarea ei era anevoioasa
soluliunea nu a putut fi formulata imediat In mod precis. Prin
desbateri amänunIite i luminate, açi dat timp tuturor a cugeta
matur asupra ceea ce era de facut i a-0 izbutit a realiza un non
sit insemnat progres.
Opera d-voastre dà %Aril corpuri electorale formate In vederea
intereselor general ale naiiunii i Inconjoara independenIa alega-
torilor i moralitatea votului de garanIii puternice. Astfel, açi asi-
gurat viitorul naçiunii i Iara, dimpreuna cu Mine, va pastra o
vie recuncltin-Va acelora care au putut termina cu succes o lucrare
atat de delicata si de insemnata.

www.dacoromanica.ro
M2 REGELt CAROL I

Reforma aceasta isprävita, o nouà erä incepe, in care cu toIii

0 din toate puterile sa lucam la desvoltarea morala 0 materiali
a Várii, la Intärirea rezultatelor dobandite cu atata munca, cu atatea
sacrificii, cu atata virtute.
Activitatea d-voastre nu s'a märginit insa aci, i ati cäutat a
da satisfacere multor nevoi 0 trebuinIe, prin examinarea 0 votarea
de legi financiare 0 economice. Legile pentru firmele comerciale
0 pentru Inmullirea caselor de credit agricol, legile pentru imbu-
nätäAirea mäcar in parte a poziIiunii magistraIilor 0 pentru gra-
dapunea profesorilor, Iegea pentru diferite construcIiuni, intre
care acea a Catedralei 0 a altor sfinte locapri, ocupfi locul prin-
cipal; toate aceste legi vor produce, nu MA indoesc, efectele lor
salutare.
Aceste sacrificii s'au putut face de care Iarä ; cAci de0 o mare
crizä agricolà bantue tcatà Europa, finarqele noastre au mers
prosperand, graIie acordului dintre Camere 0 Guvern pentru a
menIinea pe baze solide- 0 reale echilibrul constant Intre venituri
0 cheltueli.
D omnilor Senatori,
D omnilor D eputati,
Prin instituirea Domeniului Coroanei, a/i afirmat din nou cA
monarhia ereditarä constitutionald este piatra angularä a edifi-
ciului nostru naponal 0 aIi voit sä-Mi dati o nota dovadä de iubire
0 de incredere. Primesc acest semn de devotament cu recuno§tinfá
0 fili incredinIqi a in Palatul Meu, care este al naiiunii, toate
ideile, bate simiimintele, toate nevoile cele mari ale Várii vor gäsi
totdeauna un räsunet puternic 0 in toate imprejurarile un sprijin
cälduros.
IntäriIi Inrauntru, putem privi cu siguranVa viitorul, i constat
Cu fericire cä purtarea noasträ fermä 0 prudentk desvoltarea noa-
strä continua'. 0 pa§nick insuflä pretutindenea incredere 0 ca. Ro-
mania are astäzi in Europa o poziIiune de care se poate mandri.
Domnilor Senatori,
D omnilor D eputati,
Terminand aceastä sesiune importantä vä Intoarceti la cAmi-
nele d-voastre cu con§tiinIa ca a/i lucrat cu InIelepciune 0 cu

www.dacoromanica.ro
 Pl. XXIII.

..a.t..}..,,_..--1-ii
M. M. L. L. Regele Carol I 0 Regina Elisabeta
In anal 1883.

www.dacoromanica.ro
AUGUST 1884 CUITANTXRI 4ta

sarguinia la realizarea unei mari reforme, care nu va Intarzia a-vi

da roadele sale binefficatoare.
Va urez dar, d-lor Senatori §.1 d-lor DeputaIi, din tot sufletul,
ca Dumnezeu, care totdeauna a ocrotit scumpa noastra patrie,
binecuvinteze holdele noastre, risipind astfel grijile ce am avut
Cu toçii In aceasta primavara. Si de asta data ne despartim, pre-
cum ne intrunim, totdeauna, Cu strigatul care ne InsufleIwe
ne unWe pe toli:
Sä. traiasca Romania!
Sesiunea extraordinara este Inchisa.
CAROL

Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Ramboi, I. C. Brdtianu ;

Ministru de Interne, G. Oulu ; Ministrul Afacerilor Straine, D. A. Sturdza ;
1Vlinistru de Final* si ad-interim la Agricultura, Industrie, Comer% si Do-
menii, G. Lecca ; Ministrul Lucrarilor Publice, General N. Dabija ; Mmistru
de Culte i Instrucnune Publica, P. S. Aurelian ; Ministru de Justine, N, Voinov,
(M. O., 1884, nr. 52, p. 1073-4).

454.

Rispuns &litre Regale Serbiei

Belgrad, 18/30 August 1884.
M. S. Regele Milan al Serbiei numeste proprietar al unui regiment sir-
beso pe M. S. Regele Rominiei, care multurneste i scoate In evidenta
dintre cele dona tari.
Primesc Cu o deosebita placere onorul ce Majestatea Voastra
açi binevoit a-Mi face, numindu-MA proprietar al unuia din regi-
mentele Sale, i sunt fericit ca de acum inainte numele Meu-va fi
legat de valoroasa armata sail* care a varsat sangele ei pentru
patrie i a combatut alaturi Cu a Mea pentru independenIa
noastre. Reamintirea unui razboiu victorios stabilise deja o apro-
piata legatura intre armatele noastre. Astazi Insa aceasta Infra-
-Ore primeTte o noua i preijoasä consfinlire prin distincOunea ce
Majestatea Voastra facut, ceca ce relnalIa Inca In ochii Mel
amabila atenOune a Majesta-Vii Voastre.
(M. 0., 1884, nr. 112, p. 2555).

www.dacoromanica.ro
414 REGELE CAROL I

Alocutiune catre ostasii Regimentului 6 de Infaterie sarbesc « Carol I ».

Belgrad, 18/30 August 1884.

La luarea In primire a Reg. 6 Inf. sArbesc e Carol I », M. S. Regele reco-
manda trupei si cinsteasc.1 vechile tradith ale armatei sarbesti çi ureaza pentru
Regele Milan.

Regimentului ce Suveranul vostru a binevo4 a-Mi conferi nu

am cleat a-i recomanda de a urma vechile tradiOuni ale armatei
särbe9ti, care sunt credinIa cätre Rege i iubirea Patriei; §i. acum
cu Mine pentru a striga: Träiascä Majestatea Sa Regele
Milan, Augustul ef al armatei särbqti!
(M. O., 1884, nr. 112, p. 2555).

Rispuns la toastul Regelui Milan.

Belgrad, seara lui 18/30 August 1884.
M. S. Regele Serbiei arata Insemnitatea vizitei M. S. Regelui Romainiei la
Belgrad pentru intarirea relatiilor dintre cele doul tari vecine.
M. S. Regele Carol mu4umeste pentru primirea calduroasa ce I s'a facut
ureazi ca legaturile sarbo-romane sa devina cat mai strange.
Adânc mi§cat de amabilele cuvinte ce Majestatea Voasträ
adresat, Vä rog sä primii expresiunea viei Mele recuno§tinIe
pentru cälduroasa primire ce Majest4ile Voastre i Capitala Rega-
tului Lor au binevoit a-Mi face.
Majestatea Voasträ cunowe sentimentele afectuoase ce Vä
pästrez.
Fie ca §ederea Mea in Belgrad, de care voi pästra totdeauna
o scumpa reamintire, sà* contribue a restränge legaturile de amicie
care, precum Majestatea Voastrà a zis-o foarte bine, Ne-au unit
totdeuna, §i a stabili relaçiunile cele mai cordiale intre Serbia §i
România. Fie ca sä reinvieze intre popoarele Noastre vechia
care n'a fost niciodatà turburatä §i care e bazatá pe o simpatie
reciprocä i pe interese multiple.

www.dacoromanica.ro
 GTJ ST-SEPT. 1a84 CUITANTiRI 415

Iatä o dorin-p calduroasä ce Vä exprim astäzi, odatä cu cele

mai bune ale Mele uräri pentru fericirea MajestaIii Voastre 0 a
tânärului Principe, precum i pentru prosperitatea naVunii sArbesti.
Insuflelit de aceste sentimente, beau in sänätatea Maiestä/ilor Lor
Regele Milan si a Reginei Natalia, precum 0 a viitorului fericit
al Regatului.
(M. O., 1884, nr. 112, p. 2256).

Toast in onoarea armaiei sirbe§ti la prinzul dela Palat..

Belgra, 19/31 August 1884.
Multumind Suveranului Serbiei pentru cuvintele Sale, M. S. Regele bea
In sänitatea armatei sarbe§ti.
Mul%umind MajestäIii Voastre pentru amabilele cuvinte ce-Mi
adresqi, sunt fericit a purta un toast in onorul armatei Arbesti,
a careia frumoasä Iinuta am putut-o admira astazi, Sunt foarte
recunoscAtor MajestäIii Voastre, procurat pläcerea de
a cunoaste aceste trupe, care au luat partea cea mai glorioasä la
regenerarea SArbiei i cärora este incredinIatä onoarea i viitorul
tânärului Regat. Beau In sänätatea ,bravei armate sá'rbesti 0 a
Augustului säu Sef, In sänätatea Majest4ii Sale Reginei si a Prin-
Iului Regal, tânärului caporal al batalionului al sapteea.
(M. 0., 1884, nr. 112, p. 2557).

Toast la masa batalionului 2 de Vinitori.

Sinaia, 30 August/11 Septemyrie 1884.
Regele evoca lupta dela Grivita i vitejia bat. 2 de vânitori. Faptele a-
cestea trebue sá fie pilda urmaplor.
Astäzi sunt 7 ani câ 'tunul räsuna inaintea Plevnei i ca
rile dela Grivila se aflau ca o stavila neinvinsä in faIa noasträ;
de trei ori trupele noastre incercarä cu indräznealä a le dobindi,
vräjmasul insa rezistä cu voinicie; câmpul de luptä era acoperit

www.dacoromanica.ro
416 REGELE CAROL I

de morp §i batalionul 2 Vanatori parea a fi aproape sfä-

ramat; in momentul acesta am venit in mijlocul ostaOlor Mei,
strigandu-le; #inainte copii, la biruin-Val ». Ultima navala fu in-
cercata, i seara vulturul roman era infipt pe creasta redutei;
talionul 2 Vanatori era stapan al intaiului steag turcesc. Astfel
30 August a devenit pentru armatà o zi mare i stralucita, pentru
voi Insá, Vanatori, trebue sa ramae o zi scumpa i neuitata, fiindcä.
datoriIi vitejilor vqtri fraIi ca steagul vostru sfinit prin scumpul
lor sange, este impodobit cu Steaua Romaniei UrmaIi tradi-
Ounilor batalionului dela 1877, spre a fi totdeauna vrednici de
aceasta inaltä distincIiune. Ridic acum acest pahar in onoarea ar-
matei, care, nu M'a indoesc, va fi in orice imprejurare la trapmea
misiunii sale, precum §i in amintirea eroilor cazu-0 la GriviIa.
Apoi asezind coroana de flori oferitä de Regina Elisabeta pe drapelul ba-
talionulm, Regele adause:
In numele Reginei depun a cununá de flori pe acest steag ciu-
ruit de gloanIe i imprejurul caruia räma§i ai batalionului
s'au strans spre a merge inainte la izbandä.
(M. 0., 1884, nr. 121, p. 2731),

459.
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
23 Septemvrie/5 Octomvrie 1884,
In sesiunea extraordinarä, M. S. Regele, in urma revizuini legii elec-
torale, dizolvi Corpurile Legimtoare, pentru a se proceda la noi alegeri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputqi,
V'am convocat in sesiune extraordinara pentru a va incu-
ncoiinIa, ea' in urma revizuirii bazelor legii electorale un nou apei
la lar& devenind necesar, Corpurile Legiuitoare urmeaza a fi dizolvate.
CAROL
Presedintele Consiliului Ministrilor i Ministru de Interne, I. C. Breitianu ;
Mimstrul Cultelor si Instructiunii Publica, G. Chifu; Ministril Afacerilor Staine,
si ad-interim la Lucarile Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul Finantelor, G. Lecca ;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comertului si DomeMilor si ad-interim la
Justitie, I. Cdnyineanu ; Ministru de Rizboi, General St. l'alcotana.
(M, 0., 1884, nr. 136, p. 3065).

www.dacoromanica.ro
NOEbiVILIE 1884. CUVANTARI 417

460.

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15/27 Noemvrie 1884.
M. S. Regele India liniile de activitate ale Corpurilor Leguntoare. Sistemul
administrativ, instruqiunea publica, bisenca, comunicatiile, armata si mai cu
searak starea economick trebue sa atragi atentia Senatului si Camerii.

Domnilor Senatori.
Domnilor Deputqi,
Am sim/it totdeauna cea mai vie bucurie aflandu-Ma in mij-
locul Reprezentamilor Na/iunfi. Astazi Insà sunt cu atat mai fe-.
rich, ca salut in d-voastre pe trimi0i Iarii ale0 in urma revizuirii
Constitu/iunii, care a a§ezat legea electoral& pe baze mai largi
garaniat Inca mai mult liberul exerci/iu al votului.
Pentru a ajunge la acest scop, na/iunea a trebuit negre0t sa
treactt prin multe grele incercari. Aceasta reforma, in adevar,
atingea pe de o parte interese existente, iar pe de alta ea nu satis-
facea pe deplin unor aspirqiuni mai inaintate. Ne putem Insa feli-
cita, cá rezultatul lungilor desbateri ce au urmat a dat in sffir0t
o lege menita a pune capät multor neajunsuri.
Cu toate aceste dificultái, constat, domnilor Senatori i domnilor
Deputa/i, i constat cu mandrie, ca, in tot timpul acestei crize in-
semnate, lini§tea cea mai perfects& 9i respectul legii nu au incetat
un singur moment a domni in teat& /am. Na/iunea a fost 0 de
astä data insufleVita de aceea prudenVä, de aceea; maturitate po-
litic6, de care a dat dovezi netägaduite in toate ocaziunile cele
grele prin care Iara a strabatut.
P4ind astfel inainte In desvoltarea unui progres treptat i sigur,
Ma a paräsi un singur moment ordmea i lini0ea, increderea in
Romania nu a putut deal sfi creased 0 sa se intäreasca.
Sunt fericit a v4 putea asigura cá raporturile noastre cu toate
Puterile, 0 mai ales cu acele vecine, sunt din cele mai bune 0 mai
cordiale. In mijlocul unei ere de pace, ele nu pot cleat sa contri-
bue la desvoltarea i intarirea noastra, i Iara 10 va putea indrepta
toata aten/iunea i toate silin/ele sale in crearea de noi mijloace de
prosperitate morala 9i materiala.

www.dacoromanica.ro
418 REGELR CAROL I

Cu cat o na-viune este mai maturä. 0 are o inteligen-Va mai des-

voltata, cu atat ea simte nevoe perfec-viona condiOunile
sale de existenVa. O societate, care a dat dovezi de un spirit politic,
de un simtimant de solidaritate mai pronumat, trebue neapärat
sa asigure fiecaruia o libertate de ac-viune mai intinsa, ajutând
stimuland la o activitate puternica,
Pe calea urmarita de mai multe genera-viuni, am ajuns astäzi
la o linie de demarca-viune, care va face epoca In viea/a noastra
ca Stat §i ca popor. Lucrarea pentru constituirea Statului romän
este Indeplinita. O alta misiune, de nu mai mareata, de sigur mult
mai grea 0 mai laborioasa, ni se impune de acum inainte. Trebue
sa stabilim societatea noasträ In condiviunile de vieava modern&
a celorlalte societ4i, spre a räspunde legitimelor aspiraViuni ale
Intregului popor i spre a pregäti 0 a asigura României un viitor
plin de prosperitate.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati.
Sunte-Vi cherna-Vi a conlucra impreuna cu guvernul Meu la im-
bunatatirea Intregului sistem administrativ, punfindu-1 la hie-
-Vimea progreselor realizate 0 a creditelor .unei bune 0 solide Qrga-
niza.viuni interne, a da justiviei garan-vii puternice, magistraturii
mai multa siguran-va i justiviabililor incredere i inlesnire.
Cu toate cà resursele noastre sunt Inca marginite, s'au %cut
sacrificii simiitoare pentru instrucOunea publica. Sunt sigur ca,
Cu inima voioasa, veVi face sacrificii 0 mai mari. inainte de toate
insä, sa cautam a da Invavamântului public o direcviune practica
sanatoasa, menitä a ridica nivelul instrucviunii i educa-Viunii natio-
nale, pentru a dobändi rezultatele pe care Ora este in drept a le
a9tepta.
Biserica, care In toate Imprejurarile a Imparta0t aceea0 sdarta
Cu naiiunea i care totdeauna a fost sträns legata cu dânsa, va fi
de sigur obiectul preocupatiunilor d-voastre celor mai neadormite.
Sper ca imbunatavirea starii preo-Vilor de mir 0 o mai buna direc-
-Viune a invavamântului eclesiastic vor putea fi realizate chiar in
cursul mntâiei d-voastre sesiuni.
Armata, care a luat un avant at:At de puternic 0 a devenit astazi
institutiunea cea mai na-vionala i cea mai iubitar face In fiecare

www.dacoromanica.ro
NORMVIIIE 1884 CUVANTA.RI 419

progrese sinT/itoare i va pot asigura ca ea va fi pururea mandria

/arii i scutul tariei i independen/ei scumpei noastre patrii.
In dorin/a de a da noi inlesniri de comunicw/iuni 0 de transport.
Camerele trecute au pus la dispozi/iunea guvernului resurse extra.,
ordinare. Ele nu sunt Inca pe deplin intrebuia/ate 9i vi se vor da
toate lamuririle de care ve/i avea nevoe spre a cunoa§te situqiunea
lucrarilor, care urmeaza cu activitate. Raspunzand dorin/elor ex-
puse de reprezentan/ii /aril in sesiunea trecuta, guvernul a putut
da mai multora din liniile votate largimea normala, Mfg a trece
peste creditele alocate. In anul viitor, speram ca cele mai multe
din aceste linii vor fi date in circula/ie.
Grija insa cea mai insemnata a guvernului Meu, chestiunea
care trebue sa atraga mai serios aten/iunea d-voastre, este criza
economica 0 mai cu searna criza agricola care bantue Europa in-
treaga 0 care la noi este 0 mai mult sirnçità. Aceasta criza a pro-
vocat o stramtorare monetara, care se traduce prin o ridicare excep-
-pone% a preplui aurului. Guvernul 0 Banca Nationala fac i vor
face tot ce e cu putinrá spre a mic§ora efectele acestei situaliuni
anormale. Din norocire insa, aceastä criza ne-a gash cu finan/ele
In condi/iuni bine regulate, in cat vom putea sa o strabatem fará
ca interesele noastre sä fie sguduite.
Aceasta criza trebue hag sa fie, prin gravitatea e, chiar, o cauza
de de§teptare 0 de impulsiune, pentru a cugeta Cu tif/ii la remediu
0 la indreptare. Ea ne va sili a imbunata/i sistemul nostru de agri-
cultura, pentru a oferi pe pie/ele europene producte i tnai bune
mai jeftine 0 a lupta cu succes in contra concuren/ei. Pentru a
ajunge la acest rezultat, va trebui sa desvoltam creditele agricole,
punand la dispoziliunea lor capitaluri mai insemnate; trebue
reducem tarifele cailor ferate 0 mai jos de cum au fost scazute in
timpurile din urma. in cea mai stransä legatura eu aceste masuri
stau insa crearea i incurajarea industriei in Romania, cu ajutorul
careia numai vorn putea ajunge a indrepta in viitor starea noasträ
economica 0 a impqina efectele crizelor ea acea actuala.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Se deschide dar inainte-va un camp intins i frumos, demn de
activitatea d-voastre,

www.dacoromanica.ro
420 REGELE CAROL I

Sunt deplin convins ea, insuflepTi de dorinIele i aspiraIiunile,

nu veIi cruIa nicio osteneala 9i veil lucra Cu toata mima spre
a Inzestra scumpa noastra patrie cu toate instituliunile reclamate
de timp 0 de progres.
lar Eu rog pe Atotputernicul sa binecuvinteze
d-voastre.
Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL

Pregedintele Consilmlui Minigtrilor gi Ministru de Interne, I. C. Brdttanu ;

Munstrul Cultelor i Instructiunn Publice, G. Chi(u ; Muustrul Afacerilor Sträine,
ad-interim la Lucrärile Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul FmanIelor, G.
Lecca ; Ministrul Agriculturii, Industriei, .Comertului i Domennlor, I. Cdm-
pineanu ; Ministrul Justitiei, N. Voinov ; Ministrul Rzboiului, GenercA-Adju-
tant St. Fdlcoianu.
(M. 0., 1883, m. 179, p. 4169-70).

461.
Toast la cina dela Palat.
28 Noemvrie/ 10 Decemvrie 1884.
La a 7-a amversare a täderli Plevnei, Regele scoate In evideng faptele
glorioase ale armelor rominegti la 1877, care au dus la independen i regat.

Faptele mari i glorioase se- serbeaza totdeauna cu vii mu4umiri

de popoare 0 de armate; sa pastram i noi aceasta frumoasa datina,
Cu atat mai mult cá Romania poate fi mandra de trecutul sau.
Bataliile dela GriviIa, Rahova, Plevna i Smardan sunt i vor
ramânea deapururea fala i podoaba generaIiunii actuale, firadca
din sangele care a udat aceste locuri neatarnarea tarii a räsarit.
Astfel Plevna, acest roormant al numeroOlor nowi viteji, a devenit
o lucitoare raza de lumina, care a incalzit simOmantul patriotic,
a reinviat virtuPe rilzboinice, a Intarit i InalIat pe poporul roman.
Serbam dar astazi cu veselie a 7-a aniversara a acestei biruinte,
care a gasit atunci un rasunet mare in toata lumea 0 a intemeiat
renumele nostru militar ; i gandim cu dragoste i recuno§tinIa la
aceia care au lucrat i luptat spre a fauri Coroana de olel a Romaniei.
Ridic acest pahar In onorul i sanatatea armatei!
(M. 0., 1884, nr. 191 p. 4418).

www.dacoromanica.ro
DECEDIVRIE 1884 CUVANTARI 421

462.

Räspuns la Adresa Senatului.

9121 Decemvrie 1884.
115spunzind cu multumire sxmtimintelor de devotament exprimate de
A.dresa Seriatului, prezentatl de presedintele D. Ghica, Regele arati increderea
pe care o are In viitorul Rominiei, inainte merOtoarea cwilizatiei in Orientul
Europei.

Inalt Prea Sfinte,

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
SimOnfintele de iubire 0 devotament ce-Mi expirmä inaltul
Corp al Senatului, sunt prea scumpe inimfi Mele.
Vä mu4umesc §i, impreunä cu d-voastre, privim cu incredere
-viitorul; caci armonia care donme§te Intre Guvern §i Parlament
asigurä desvoltarea 0 consolidarea Statului romin.
Din parte-Mi, pätruns de malta misiune ce-Mi este incredinIatà,
nu voi crtqa nicio ostenealà pentru a face ca iubita Noastrrt patrie
sä, fie Inainte mergätoarea civiliza/iei In Orientul Europei.
VA mulIumesc, donmilor Senatori, cu aceea§ cäldurä cu care
adresaIi urärile d-voastre Mie, Reginei 0 familiei Mele.
(M. 0., 1884, nr. 199, p. 4578).

463.

Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.

9/21 Decemyrie 1884.
Presedintele Adunirii Deputatilor, D. Lecca, prezintii Adresa Camerii Suve-
ranului. M. S. Regale scoate in evidentA nunca de organizare si consolidare
a Statului ce asteapti pe Deputati.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputc4i,
Primesc cu o vie mulIumire sin4imintele de iubire 0 devo-
-tament ce-Mi exprimaIi in numele Iärii.

www.dacoromanica.ro
422 REGELE CAROL I

D-voastre, ale0 In virtutea noii legi electorale, pe o baza mai

larga, nu veIi uita izvorul din care ai ie§it i ye-0 lucra Tara preget
spre a raspunde la weptarea generala. Opera d-voastre este mare
laborioasa, dar vrednica de ardoarea i patriotismul ce va insu-
fle-mte. Luptele papice pe taramul organizarii interioare cer &Ate
odatä mai multa stäruinfd i tärie decat chiar luptele sangeroase de
pe campul de razboi. La lucru dar, domnilor DeputaIi, opera orga-
nizarii i consolidarii Statului roman via este incredinIata.
Mult au facut predecesorii d-voastre, dar mult Inca aveli de
facut. Eu care cuget zi i noapte la indeplinirea înaltei misiuni ce-
Mi este IncredinIatä, Wept concursul tutulor puterilor vii ale na-
çiuniì a ajunge scopul dorit.
VA mulIumesc,- domnilor, pentru urarile adresate Mie, Reginei
familiei Noastre; impreuna cu d-voastre, repet strigarea scumpia
inimii Mele:
Traiasca Romania!
(M. 0., 1884, nr. 199, p. 4579).

464.

Inalt Ordin de zi citre armati.

Bucurayti, 1113 Ianuarie 1885.
Odati Cu ufirile de anul nou adresate Oftirii, M. S. Regele uneste indem-
nul ca armata Lui si cultive vitejia stribuni.

Ostafi,
Virtutea militara este tea mai scumpa i nobilá mwenire a
naTiounii romane.
A o pastra Intreaga este cea mai mare dorina a inimii Mele,
la care cuget neadormit. Lucraii dar f Ara preget ca i in trecut,
astfel veli fi vrednicii urma0 ai vitejiei stramomti 0 la 11161-
Iimea tradiOunilor militare.
subofiIeri i soldaIi, va urez un an bun 0 fericit.
Dat In Bucurwi, la 1 Ianuarie 1885.
(M. 0., 1885, nr. 214, p. 4897).

www.dacoromanica.ro
MARTIE 1885 CIWANTARI 423

465.

Räspuns la felicitfirile Inaltului Ciar §i ale Consiliului de Miniqtri.

1/13 Ianuarie 1885.

La urArile ce-I adreseaza Inaltul Cler, prm Mitropolitul Primat, ì Consi-
hul de Minigtri, prin Ministrul de Externe, M. S. Regele asiguri pe tati cä i
greutitile prezente vor fi trecute cu bine.

MulIumim din tot sufletul pentru urarile, ce Ne-aIi exprimat

cu atâta dragoste i caldura, i care de sigur vor fi spre fericirea
noastra a tuturora. Anul In care intram nu va fi farsa grija.; cu
atfit mai mult trebue sà muncim i s'A luptam cu energie, spre a
Invinge greut4ile care vorn Intalni Inca In cursul lui.
Tara a putut strabate ara sguduire momente mult mai grele;
sa speram dar ca i asta data eriza care ne apasa va fi numai o vi-
jelie trecatoare, ce va curaIi aerul i ne va readuce zile senine.
Cu aceasta dorinrá ardinte, va urez ani muiçi ì fericiIi
(M, 0., 1885, nr. 215, p. 4923).

466.
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare.
20 Martiel1 Aprilie 1885.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoarc se 1nchide Cu rezultate pozitive. S'a votat
bugetul i s'au luat mäsurile cele mai potrivite pentru buna desfkgurare a
activitliii economice a Viril.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa0,
Sesiunea actuara' ajungând la sfar§itul ei, va mulIumesc pentru
lucrarile Insemnate ce desávânit.
Ieq4i din alegeri noi, açi trebuit sa consacraIi la inceputul in-
trunirii d-voastre chtva timp pentru a va. constitui.
Buna cumpanire Insa íactivitatea Corpurilor Legiuitoare au
%cut s'a se discute i sa se voteze bugetul, greu de echilibrat inteo
epoca de eriza economica interna §.1 externa, precum §i cele mai
indispensabile legi, cu ajutorul ea'rora sa putem intisimpina nevoile

www.dacoromanica.ro
424 REGELE CAROL I

0 ceriniele Iärii. A.Ii pus asemenea la dispoziOunea guvernului

Meu mijloacele pentru lucari insemnate menite a asigura desvol-
tarea noasta economia. 0 comercialä.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Silintele ce aIi. pus In sesiunea actualä dau siguranIa, a se-
siunea viitoare va fi 0 ea din cele mai productive. Astfel fiecare an
va aduce in mod constant panca sa de minca la inal%area 0 inn-
rirea patriei. Astfel, vom ajunge a realiza toate reformele nece-
sare pentru a ne asigura viitorul.
V'ä mu4umesc Incà odatà, domnilor Senatori 0 domnilor
Deputqi, pentru zelul 0 patriotismul d-voastre.
Vä' urez o intoarcere fericità In sänul familiilor d-voastre 0 un
an bogat 0 manos.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este incbisä.
CAROL

Presedmtele Consiliului Mmistrilor si Ministru de interne, I. G. Brdttanu ;

Mmistrul Cultelor si Instructmmi Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul Finantelor,
G. Lecca ; Ministrul Afacerilor StrIme, I. Cdmptneanu ; Mirustru de Iiiizboi,
General St. Fillcoutnu ; Mimstrul Agriculturii, Industriei, Comertului si. Do-
meniilor, A. Stolojan ; Mimstrul Lucarilor Pubtice, R. 1VItch.aiu ; Ministrul Justi-
tiei, C, Nacu.
(M. O., 1885, nr. 278, p. 6233).

467.
Toast la prinzul dat in onoarea Regelui Suediei.
3115 Aprilie 1885.
M. S. Regele toasteaza pentru Suveranii Suediei si Norvegiei lii pentru
eanItatea fiului Ior Carol. Aminteste de trecerea Regelui Carol XII prin Tara
Romineasci si Moldova.

Vizita Majest4ii Voastre este astazi o indoitä serbare pentru

Noi. Cu inima plinä de- dureroasa ingrijire aIi päräsit impreunä,
cu Regina, frumosul Vostru Regat, pentru a alerga la patul mult
iubitului fiu, atins de o boalä grea pe malurile Bosforului. Nici
depärtarea, nici osteneala n'au putut impedeca pe Majestatea Voasta,

www.dacoromanica.ro
AP RIME 1855 CUVANTX RI 425

precum 0 pe Augusta mama, a indeplini datoria de parinti 0 a

strabate repede Europa intreaga, precum odinioarg Carol XII,
care in momentul de pericol s'a intors Ware In asesprezece zile
dela Marea Neagra la Marea Baltica. Cerul a rasplatit devotamentul
Vostru i V'a conservat ceca ce Và este mai scump. Romania im-
parta§e§te din inima bucuria Majestafilor Voasfre, i daca la cea
din urma calatorie a respectat ingrijirile parintelui, ea este astazi
fericità i mandra a saluta ca oaspe pe Suveranul unui popor, care
are una din pagincle cele mai glorioase ale istoriei 0 care poate
a se felicite de a avea In capul sail un Rege atat de ilustru.
InsufleOt de aeeste sirnçiminte, inchin un toast in sanatatea
Majestalii Voastre, dorind din toatii jalma fericirea Voastra, a Re-
ginei 0 a Augustei familii, precum i prosperitatea Regatelor-Unite
de Suedia 0 de Norvegia.
In sänatatea MajestaIilor Lor Regelui Oscar 0 Reginei Sofia
0 mai eu seam& in sanatatea tanarului Principe Carol!
M. S. Regele Suediei multumeste pentru primirea ce I ea rezervat In Ro-
inknia c Inchini pentru M. S. Regele, M. S. Regina si natiunea. romini.
Sire,
Doamnd ,
Multumesc Majestatii Voastre pentru toastul ce ati ridicat pentru Regina
pentru Mine, precum c pentru cuvintele elocinte çi cordiale ce Mi-ati adre-
sat. Regina si Eu suntem recunoscitori pentru simpatia, ce Majestitile Voastre
Ne-ati aritat la trecerea NoastrA prin frumosul Vostru Regat spre a merge
la fiul Nostru bolnav.
Cunoasteti de mult simtimintele afectuoase de, bunk' rudenie si de amicie
sinceri ce am pentru Majestätile Voastre. Nu viu InsA In acest moment el vor-
besc numai In calitatea mea de rudO amic, ci ca. Rege adresindu-MO cure
bunul Meu frate.
Sire,
Tin foarte mult a multumi Majestatilor Voastre ci Rominiei pentru fru-
moasa si calduroasä primire care Mi s'a facut c a Vi arOta stima ce simt pentru
viteaza ci glorioasa Voasträ hatiune.
Majestatea Voastri V'ati fieut coroana din otelul unui tun luat pe cim-
pul de bOtalie de catre acea bravi armaa, care este Insksi opera Voastra. Maje-
statea Voastra a ficut Inch mai mult. Ali stabilit Tronul Vostru pe o temelie
mai solidi cleat otelul, 1-ali fundat pe mbirea poporului.
Providenta diving a pus pe Majestatea Voastri In capul une natiuni, care
a lucrat cu blrbatie pentru regenerarea sa nationali si care a dobindit astizi
o pozitiune, nu numai prin gloria armelor, dar si prin lucrlrile plcii.

www.dacoromanica.ro
06 REGELE CAROL I

Inchm dar acest toast Majesatilor Lor Regelui i Reginei Rominiei, pre-
cum vi prosperitipi natuum române, nedespkrIitä de fericirea Majestitilor
Voastre.
(M. 0., 1885, nr. 5, p. 124-5).

468.

Mesaj la desehiderea Sfantului Sinod.

Sinaia, 1/13 Mai 1885.

Biserica rominl care a mers totdeauna in fruntea destinelor %Aril, a
pitat autocefalia. Acest fapt o va intAri i mai mult.

Prea Sfintiti
Sfantul Sinod al bisericii autocefale ortodoxe romane are a
inregistra de astâ datä un fapt de mare insemnätate.
Sunt fericit a anunIa Prea Sfin/iilor Voastre cá autocefalia se-
cularä a bisericii ortodoxe romane a cäpätat binecuvantarea Sane-
titätii Sale Patriarhul ecumenic i c astfel poziOunea bisericii
romane, egal indreptälitä cu celelalte biserici ortodoxe autocefale,
surorile ei de aceeasi credin%â si de acelas rit, se afl& bine definitä.
Acest bun rezultat 1-am ol4inut prin stäruinIele guvernului
Meu, cu concursul luminat i patriotic al Prea SfinOlor Mitropo-
Episcopi ai bisericii romane i graçie inaltelor simIiminte
de adevärath frie crestineasa ce insufleIesc pe Sanctitatea Sa
Ioachim IV si pe Srantul sat' Sinod.
Faptur acesta, care intrtre§te Ti mai mull pozitiunea bisericii
In inälIimea si demnitatea ce 1 se cuvine, trebue sá umple de bu-
curie inimile noastre ale tuturora.
Biserica, din a cärei apärare in secoli1 trecuIi Românii îi fac
gloria lor, a fost totdeauna nedeslipitä. de destinele %árii. Pätruns
de acest adevär istoric i cunoscând credin/a nesträmutatä a po-
porului in religiunea lui strämoseascä, din cea intai zi i in tot tim-
pul Domniei Mele am avut dinaintea ochilor Mei un constant:
märirea i intärirea bisericii romäne, pentru ca ea sä rämanà acea
mare instituOune nalionalä. de Stat, pe care poporul roman sà se
poatá totdeauna sprijini.

www.dacoromanica.ro
MAI 185 CUVANTARI 427

Nu Ma in.doesc ea biserica ortodoxa româna, stand astfel in

poziOunea ei &eased, se va intari §i se va desvolta In launtru prin
stransa unire a membrilor acestui Sant Sinod §.1 prin dragostea
cre§tineasca a tuturor servitorilor altarului, a caror ridicare trebue
sà fie o preocupare continua a Sfântului Sinod i a Guvernului Meu.
Tara intreaga i§i are ochii asupra acestei sfinte Adunari.
Curioso simtimintele religioase i patriotice de care este insufleIit
Sfantul Sinod, §i de aceea guvernul Meu Il va sprijini In toate mii-
surile ce va lua in inIelegere cu dansul §i care duc la implinirea sco-
pului ce urmärim cu intärirea §i marirea bis ericii §i a patriei.
Eu declar deschisa sesiunea de primavara a Sfantului Sinod
al bisericii ortodoxe romane.
Dat In Castelul Pele § la 1 Mai 1885.
CAROL
Ministrul Cultelor §i Instructiunii publice, D. A. Sturdza.
(M. 0., 1885, nr. 26, p. 537).

469.
Cuvintare la 10 Mai.
10/22 Mai 1885.
Dupi sfintirea aripei zidite din nou a Palatului Regal, M. S. Regale, rIspun-
zand lui D. Sturdza §i aclamatiilor multirnii, a ariltat legaturile dintre El i tara
pe care o conduce §i insemnAtatea zilei de 10 Mai pentru Rornini.

Salutam Cu o vie muliumire pe aceasta inalta adunare, pe frun-

ta§ii §.1 /Aria In noua Noastra casa, ridicata de nqiune
In onorul Nostru, sfin%ita de biserica spre a-i atrage binecuvantarea
Cerului i inchinat4 de Noi spre a adaposti sim-pmintele nobile
§i cugetarile patriotice de care M'am insufleIit in tot timpul Dom-
niei Mele.
De 19 ani, gandul Meu a avut numai o Iinta, mima Mea numai
o dorinra: fericirea scumpului Meu popor. Frumoasa InIelegere
care a domnit totdeauna Intre ;ara qi Mine ne-a dat impreung pu-
terca de a invinge toate greutitlile §i a infatura toate primejdiile,
de a conduce voinica noastra armata la biruinp., intarind §i asi-
gurand neatárnarea Romaniei §i ridicarea sa la Regat. Serbam

www.dacoromanica.ro
428 REGELE CAROL I

dar astäzi Cu mândrie i recunWin-%á intreita aniversare de 10

Mai i privim viitorul -cu incredere, liindcâ Statul nostru e stabilit
pe o temelie solidä. i täria Mea este räzimatil pe dragostea popo-
rului i vitejia armatei.
Nu putem mulIumi mai bine pe tovi care s'au strilns astäzi
Imprejurul Nostru spre a Ne aduce urärile lor cälduroase, deck
prin strigarea ce intäi trebue sä fäsune in acest nou Palat:
SA träiascä scumpa noasträ Românie
(m. O , 1885, nr. 32, p. 684-5).

Toast la cina din Craiova.

2/14 Octomvrie 1885,
M. S. Regele pentru orasul Craiova.
Vechiul Scaun al Olteniei a arätat in toate imprejurärile dra-
goste 9i. incredere ; frumoasa primire de astäzi este o nouä dovadä
pentru Mine, cá aceste simiiminte nu s'au släbit i cä* pot conta
atitA In zilele grele ca i n zilele bune pe devotamentul Oltenilor,
cArora pästrez o inimä. caldà. Vá mulIumesc i inchin acest pahar
In onorul oraplui Craiova, care a fost §i. va fi, sunt sigur, totdeauna
In fruntea faptelor patriotice.
(M. O., 1885, rir. 147, p. 2949).

Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.

15/27 Noemvrie 1885.
M. S. Regele multumeste t,àrii pentru partea luatä de ea la pierderea Orin-
telui Sàu. Aratä conditiile grele dela granitele noastre. Se ocupi apoi de prob-
lemele economice pe care au a le rezolva Corpurile Legimtoare (tratatele de
comert, bugetul, cäile ferate, porturile). Armata progreseaa.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafl,
Intaia Mea cugetare aflandu-MA In mijlocul Reprezentqiunii
NaTionale, spre a vä ura bunävenire, este de a mulIumi çàrii pentru

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIEMM CUVANTXRI 429

sim/imintele ce Mi-a exprimat cu atata caldurä la pierderea dure-

roas a a prea iubitului Meu Parinte. Aceasta spontanee manifestare
a fost singura Mea inangaiere 0 o dovadä mai mult de stransa
gaturii ce Mà une§te cu naliunea.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Avand o pozipune tare 0 bine lamurita, fiind In rela/iunile
cele mai amicale cu toate Statele, am urmarit cu lìnite, insa cu
rnare bägare de seamk, evenimentele ce se desfa§ura dincolo de Du-
nare. Neamestecul nostru inteun conflict, In care mai inainte de
toate trebuiau sa se pronume Puterile semnatoare Tractatului din
Berlin, era dela sine indicat. Cu toate aceste, nu am putut a nu
sim/im o vie pärere de rau, cand ingrijiri s'au ivit ea pacea generala
ar putea fi turburata, acea pace at:at de trebuincioasa desvoltärii
tutulor popoarelor, ,iar mai ales nouà, care avem Inca atat de mult
de lucrat, pentru a ajunge la acel grad de desvoltare 0 de progres
la care aspiram Cu to/ii.
Tractatele noastre de comer/ au inceput a ajunge la terminul
lor 0 a fi denunIate. Totdeodatä regimul tarifului autonom s'a
aplicat Statelor care nu aveau convemiuni comerciale. Guvernul
Meu va prezinta d-voastre tarifele cele noua, dimpreunä cu elemen-
tele necesare pentru a stabili o stare de lucruri corespunzatoare cu
interesele actuale ale Várii, 0 care va forma baza convenOunilor
vfitoare. Cu pärere de eau am vazut cá aceste dispozi/iuni generale,
de un ordin curat economic, au fost privite de Franta ca indrep-
tate in special In contra ei. intemeia/i Ina pe vechile simpatii
dintre amandoua Statele, sunt Incredinot ea vom ajunge la o
comuna in/elegere pentru a satisface interesele legitime ale fie-
carei
Situa/iunea economicä i prin urmare finanIele Varii n'au putut
sa nu fie atinse de reaua recolta a anului trecut 0 de criza care
trece chiar peste limitéle continentului european. Speram insa ca
rani de care suferim nu este deck trecator i putern constata ca ne
aflärn la inceputul unei ameliorari reale.
Guvernul Meu va prezenta situa/iunea tezaurului public, 0.,
impreunä cu bugetele, masurile destinate a asigura 0 mai bine echi-
librul bugetar.

www.dacoromanica.ro
430 REGELE CAROL I

In fata unei stäri de lucruri, care prezintä oarecare

guvernul Meu a crezut de cuviinVá a amana o parte a luciärilor
publice pentru care aÇi votat sumele necesare. Cu toate aceste,
In decursul anului viitor, aproape p.se sute, kilometri de ai fe-
rate vor fi puse in circulqiune. Cea mai importantä dintre aceste
linii nouà, care duce spre Dui:Care la Fete§ti, va regula inteun mod
mai lesnicios comunicarea cu Dobrogea. Terminarea studiilor pentru
porturile Bräilei 9.1 al GalaIilor va permite ca aceste lucräri sä fie
executate cfit mai curând, &And o nouà viea0 acestor orae in-
semnate.
Armata continug desvoltarea ei normalà. Si in anul acesta am
putut constata progresele ei neincetate. Putem avea toatà lucre-
derea cä ea va fi totdeauna la inalIimea misiunii ei, cAci ea are
deplinä con9tiinÇâ cá onoarea i neatárnarea /ärii ti sunt incredinIate.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputafi,
Ave0 din sesiunile trecute mai multe proiecte de legi insem-
nate in discOunile d-voastre- Guvernul Meu va mai prezenta 9.1
altele menite a imbunätä0 treptat toate ramurele activit4ii
noastre.
Patrun§i de acela patriotism, care n'a incetat de a insufla
mai multe genera-Ouni In opera rena9terii noastre nationale, yeti
pune, sunt convins, i de astä datk tot zelul i activitatea d-voastre,
pentru ca lucrärile sesiunii acesteia sä intäreaseä §i mai mult te-
-rneliile pe care s'a ridicat Regatul Romániei.
Dumnezeu sä binecuvânteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinal% a Corpurilor Legiuitoare este deschisä.
CAROL

Presedintele Consiliului Munstrilor, Ministru de Interne si ad-interim fa

Afacerile Strame, I. C. Briittanu ; Ministrul Cultelor i Instructiunii Publioe,
D. A. Sturdza ; Mnustrul Agriculturii, Industnei, Comertului s Domeniilor,
A. Stolojan ; Ministru de RAzboi, General-Adjutant St. Falcoianu ; Ministrul
Justitiei si ad-interim la Finante, C. Nact ; Mmistrul Lucrknlor Publice, R.
Mihai.
(M. 0., 1885, nr. 180, p. 3593-4).

www.dacoromanica.ro
DECEI1VRIE 1885 CUVANTA.RI 431

472.

Räspuns la Adresa Adunärii Deputatilor.

5117 Decemvrie 1885.
Adresa Camerii, cititi de pregedmtele D. Lecca, di prilej M. S. Regelui si
constate simtimintele cu care II Inconjuri tara. Aceste probe sunt pentru
Suveran un nou indemn de a lucra pentru fericirea Rominiei.

Domnule Presedinte,
Domnilor Deputati,
VA mullumese din inimä pentru simInnintele cälduroase, ce
Camera imi reinnowe astä'zi Cu ocaziunea Adresei.
Nu M'am indoit niciodatä de aceste singiminte, Cu care am fost
intämpinat 0 in toamna aceasta peste tot locul de mic 0 de mare
0 a &Arm' expresiune am primit-o din nou din toate unghiurileIärii
.cu ocaziunea amintirn zilei glorioase de 28 Noemvrie.
Aceste dovezi sunt pentru Mine un indemn puternic de a lucra
netncetat pentru fericirea României, care se poate fäli astäzi de
frumoasa poziIiune ce a §tiut sä.-0 facà prin propria ei valoare,
prin propriile ei silinIe.
Sä p4im dar inainte cu stäruinVä pe calea trasä, spre a ne men-
linea la inällimea unde trebue sä stea deapururea scumpa noasträ
Patrie.
inca odatä, Regina 0 Eu và mulIumim pentru urarile ce Ne
f a ceIi.
(M. O., 1885, nr. 197, p. 3906).

473.

Räspuns la Adresa Senatului.

6118 Decemvrie 1885.

D. Ghica, pregedintele Senatului, di citire Adresei maturului Corp prin
tare acesta reinnoiegte sentimentele de devotament ale sale fati de dinastie.
M. S. Regele crede ci Senatul va pune gi mai departe 1nIelepciunea sa la
contribupe pentru gloria Rominiei.

www.dacoromanica.ro
432 REGELE CAROL I

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Senatul in bate timpurile i in toate imprejurarile Mi-a do-,
vedit devotamentul säu, at:At de scump pentru Mine.
Cuvintele de astazi au mirat cu atat mai mult mima Mea,.
ea ele amintesc in termeni cä1duro0 momente grele ale Mele.
Sunt convins ea Senatul va pune astazi ca totdeauna "toat&
imelepciunea sa, pentru ca aceasta sesiune sa fie manoasa In lu-
crari binefacatoare pentru
Regina 0 Eu va mu4urnim pentru dragostea i pentru bunele-
urari, ce Senatul Ne reinnowe 0 de astadata.
(M. O , 1885, nr 198, p 3922).

474.

Inalt Ordin de zi dire armati.

Bucurefti, 1/13 Ianuarie 1886.

M. S. Regele, multurnind ostasilor pentru chipul in care s'au comportat

anul trecut, Isi arati speranIa di el vor corespunda si de acum inainte
Weldor si asteptirilor tarn.

Ostafi,
Gandul §i silinIele Mele sunt nelncetat indreptate care voi..
Tara va prive0e cu mândrie i incredere §i este totdeauna dispusä
a face mari sacrificii pentru voi. Sunt convms ea veli 0i a raspunde
In once Imprejurare la weptärile noastre, devenind din an in an
un scut mai puternic pentru Iara i ramanand deapururea fala
In anul care s'a inchis am fost mu4umit de voi, i va mul-
Iumesc. UrmaIi dar 0 In viitor pe aceasta cale §i rasplata voastra
cea mai frumoasa va fi recuno0inIa patriei.
subofiIeri i soldaçi, cu ocaziunea anului nou va doresc
ani muiçi i fericiii!
Dat In Bucure0i, la 1 Ianuarie 1886.
CAROL
(M. 0., 1886, nr. 215, p. 4193).

www.dacoromanica.ro
 Pl. XXIV.

M. S. Regele Carol I la

www.dacoromanica.ro
ZAI 1886 CuvANAiti 433

475.
Räspuns la felicitirile Inaltului Cler §i ale Consiliului de Mini§tri.
1113 Ianuarie 1886.
Mitropohtul Prima; in numele clerului i Ministrul Cultelor i Instructiei
Publice, in numele Guvernului, aduc urari de bine Suvoranului do anul nou.
M. S. Regelo multumeste ; arati cá anul trecut imprejurAxile externo au fost
grele si speed in pace, bazat pe intirirea noastrA.

Vä mul/umesc din adäncul sufletului de toate bunele uräri

vi sim/iminte de dragoste, ce Ne exprima/i la reinnoirea anului.
Anul care s'a inchis nu a fost färä mähniri i griii; /ara 9i Eu am
pierdut oameni insemna/i, care au lucrat vi luptat pentru patrie
si care au iubit România.
La hotarele noastre o furtunä a izbucnit, care amenin/a a lua o
intindere mai mare; astäzi cerul s'a inseninat 9i putem privi vii-
torul mai linist4i; totuvi Insá trebue sa gAndim neincetat a ne des-
volta §i a ne întári, spre a intämpina once eveniment.
Rog pe Atotputernicul sà ocroteasca scumpa noasträ Ro-
mânie i a-i därui in anul acesta pace vi prosperitate.
Cu aceastá dorin/ä, vä urez din partea Reginei si a Mea mul/i
ferici/i ani.
(M. 0., 1886, Yu' 216, p. 4211).

476.
Rispuns la feliitirile Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1886.
La uririle Camern, prm presedintele Lecca si la ale Senatului, prin prese-
dintele D. Ghica, M. S. Regele reaminteste imprejurärile in care a condus
Roraima timp de 20 de ani. Cu sprijinul alesilor natrumi si al armatoi i cu sac-
Statul Romin a ajuns a avea tiria i prostigml de care se bucuri.

Urärile Reprezenta-/iunii Nalionale Ne sunt totdeauna scumpe

Incälzesc inimile Noastre.
Cuvintele Insà, ce Ne adresa0 astäzi pentru intreita aniver-
sere in numele Senatului vi al Camerei, Ne umplu de mândrie
de bucurie. Ele sunt pentru Mine un nou indemn de a pävi inainte
pe calea care am urmat dela inceput. Ele sunt cea mai frumoasä

www.dacoromanica.ro
434 REGELE CAROL I

räsplatä pentru toat silina i bunavoinp, care am pus din in-

taia zi a Domniei Mele spre a dobändi pentru .Romttnia aceastä
mnaltà poziliune, la care a ajuns asfázi 0 pe care voiu veghia nein-
cetat ca sg o memina.
Increderea absolutä in täria poporului i dragostea nemärgi-
nitä pentru M'au condus la aceastä frumoasä izbandä.
Insä ce a fi putut face fara sprijinul acelor barbaIi patriuti,
care in imprejurärile cele mai grele 0 cele mai delicate M'au incon-
jurat, intärindu-Mä prin sfaturile lor luminate i lucrând cu mima
Cu mintea la ridicarea clädirii noastre nalionale? Ce a§_fi putut
face färä puterea moralä i materialk ce Ne-a dat nqiunea prin
reprezentanIii säi legali, färä vitejia iubitei noastre armate, prin
care am redobändit neatärnarea completä a patriei?
Acestora tuturor revin roadele frumoase care culegem acum ;
lor trebue sä le exprim recuno9tinIa Mea adginck
Privesc astäzi spre o domnie de dougzeci de ani, o clipa
In vieqa unui popor o vreme indelungatä in vieqa unui om.
'FL:Car i plia de nädejde, dar färä experienp, am pus piciorul pe ph-
mântul ronaanesc, 0 am luat atunci o grea sarcina asupra Mea.
Numai credinIa in Dumnezeu 0 in viitorul României M'au sprijinit in
toate imprejurarile. Cu anii s'a mdrit nädejdea, experienIa nu s'a
mic9orat, sarcina Mi-a devenit scump'ä i vieqa Mea este deapu-
rurea inchinath iubitei noastre
(M. 0., 1886, nr. 32, p. 557-8).

477.
Mesaj la inehiderea Corpurilor Legiuitoare.
15127 Iunie 1886.
Activitatea sesiunii prelungite a Corpurilor Legiuitoare a fost consacrati
chestiunilor economice: s'au stabilit relatii economice sigure cu Virile cu care
nu aveam conventiuni Incheiate.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputali,
Interesele economice ale Iärii i necesitatea de a asigura comer-
ului raporturi sigure Cu celelalte State, cu care nu aveam

www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPT. 1886 CUITANTIRT

convenOuni incheiate, au impus Guvernului Meu datoria sä. pre-

lungeasa aceasta sesiune peste marginele obignuite ale sesiu-
nilor parlamentare.
StaruinIa gi zelul, cu care açi rfispuns la apelul Guvernului,
pentru a indestula trebuinIele çàrii, au facut ca aceasta sesiune
sa fie una din cele mai fecunde In lucräri folositoare gi de mare
insemnatate pentru desvoltarea prosperitaiii nalionale.
Eu vá mulIumesc gi /ara Ira va fi recunoscatoare.
Dei mai sunt inca legi gi lucrari importante care adasta consa-
craIiunea Corpurilor Legiuitoare, in faIa Ina' a timpului prea
inaintat gi a intereselor agricole care reclama aiurea prezenIa fie-
caruia din d-voastre, am crezut ca aceastä sesiune nu se putea pre-
lungi mai departe, fax% ca Insagi interesele d-voastre particulare
s'ä nu ramana in suferinp.
Dealtmintrelea, d-voastre açi avut grija de a pune Guvernul
in poziiiune sa poata asigura in mod provizoriu relaçiile comerciale
cu Statele cu care Elwin negocien i Incepute.
MulIumindu-va dar Inca °data pentru concursul luminat gi pa,
triotic, ce In chestiunile cele mai dificile nu lipsit a da Guyer-
nului Meu,
Eu declar sesiunea aceasta a Corpurilor Legiuitoare inchisa.
CAROL

Pregedmtele Confuliului Minigtrilor i Ministru de Interne, I. C. Briitianu;

Ministrul Justitiei gi ad-interim la Culte çi Instructiune Pubhci, Eug. Stätescu;
Ministrul Afacerilor Striine, M. Pherechtcle ; Ministrul Agriculturii, Industriei,
Comertului i Domeniilor, A. Stolojan; Ministrul Finantelor, C. Nacu; Mi-
nistrul Luceárilor Publice, R. Mihaiu ; Ministru de RAzboi, General A. An-
ghelescu.
(M. O., 1886, nr. 59, p. tI91).

478.

Toast la masa batalionului 2 de Vanlitori, in Sinaia.

30 August/11 Septemvrie 1886.
Cotnemorind bAtIlia dela Grivita Intre soldatii bat. 2 de Vanitori, M. S.
Regele recheaml In actualitate vitejia camarazilor lor dela Grivita, Indemnind
pa urmagi a le urma exemplul. Ridici paharul In cinstea armatei.

www.dacoromanica.ro
436 REGELE CAROL I

Privirea ce o arunc asupra unui trecut de care ne putem mandri

ridica sufletul j Intare§te Increderea In viitor.
Serbam dar intotdeauna Cu recunwin%â aniversarile ce amin-
tesc faptele razboinice ale oastei. Astazi sunt 9 ani dela izbanda
dela GriviIa. Ca un fulger strabatu atunci tare Intreagä aceasta
veste, gasind un puternic rasunet In toate inimile.
Lupta era sangeroasa, jertfele mari, dupnanul Insa zdrobit
de armata noastra victorioasa, 0 din aceasta dintai biruinp. Ro-
mania s'a InalIat In Stat de sine statätor.
Numele batalionului al 2-lea de Vanatori este strans legat de
acest fapt maret. Mandru poate fi dansul de barbäteasca sa pur-
tare dela Grivita. Scumpa trebue sä va fie voila, Vanatori, ziva de
astazi. Steaua României )>, care luce§te pe varful steagului vostru,
va amintwe vitejia fraIilor vovtri cazu-p pe campul de onor. Vred-
nici fiçi deapururea de aceasta falnica podoabg. InconjuraIi cu
credima steagul vostru, incununat astazi de Regina cu trandafiri,
pentru cei vii, cu, frunze de dafini, pentru cei mor/i; inconjura/i
cu dragoste acest steag, simbolul cel mai inalt al ostaplui.
Convins cá scumpa Mea armata va fi In toate imprejurarile
patrunsa de sfanta sa datorie, Inchin acest pahar in onorul
SA träiasca arrnata, fala i razimul Romaniei!
(M. 0., 1886, nr. 122, p. 2787).

479.
Toast la cina din Buzilu.
28 Septemyrie/10 Octomyrie 1886.
Multumind pentru prinaire i urkri, M. S. Regale toasteaza pentru propk§irea
Buzkului si sanitatea locultorilor

Buzaul M'a Intampinat In toate ocaziunile cu bucurie §i am

venit i Eu totdeauna cu cea mai vie placere in mijlocul d-voastre.
Astazi Insa, °rap' i judqul au Iinut a-Mi face o primire deosebit
de calduroasa, wind a-Mi da astfel o noua dovada ca vom gasi
deapururea un sprijin puternic In dragostea i increderea poporului.
MulIumindu-va peiltru aceste sentimente de devotament
de urarile ce-Mi exprimaIi In numele oraplui, Inchin acest pahar
pentru propa0rea judqului §i sanatatea ora§enilor!
M. O 1886, nr. 146, p. 3340-1).

www.dacoromanica.ro
OCTOmvniE iSIG CtivANTA.Rr 437

450.
Toast la serata militará a Cavaleriei.
Buzclu, 30 Septemvrie/12 Octomvrie 1886.
M. S. Regele arati rosturile Cavaleriei In cadrul armatei, pe timp de pace
la rizboi.

Domnilor,
Sunt fericit ca am putut intruni pentru intaia oarà 8 regimente
de cavalerie, formand cu trei baterii cäläreTe o diviziune intreagä.
Cavaleria are o InsAreinare ap de serioasä, luck trebue sà avem
toatä ingrijirea pentru instruc/iunea i desvoltarea acestei arme.
Ea este adäpostul mobilizârii, ochiul i urechea armatei; ea
dä lovitura hotäritoare in momentul izbandei, urmäre§te pe vrilj-
mas, acopere retragerea.
Sper eh aceastä concentrare nu va fi zadarnicii i c6 ea va proba
mai mult, cA trupele cäläri sunt o parte Insemnatä a aparärii

Nqiunea, care prive§te Wirea Cu dragoste i Incredere, va face

nu MA indoesc, toate jertfele i pentru Intärirea cavalcriei.
Cqnvins ca arma cavaleriei va fi in toate imprejuarile
frumoasei sale chernari, ridic acest pahar In onorul ei.
(M. 0., 1886, nr. 147, p. 3363-4).

481.
Cuvantare la inaugurarea coalei de poduri i osele.
2/14 Octomyrie 1886.
M. S. Regele i tara asteapta ea $coala de poduri §i qosele si dea ingineri
priceputi i practici, la InAltimea misiunii lor.

Avantul puternic, ce Romania a luat in un timp a§a de scurt,

se datore§te in mare parte ingrijirii neincetate ce Iara are pentru
armatä i§coalä, Vázand in amandouà temelia cea mai sigurä pentru
prop4irea i intarirea. noasträ nalionalä. Aceste aunt 0
rasplatite prin o generaTiune care weaptä Cu neräbdare ca patria
sä dispue de brawl 0 mintea lor. InväVämantul nostru a ftteut

www.dacoromanica.ro
438 REGELE CAROL I

un progres fericit din ziva cand gcoalele au primit o direcOune

mai practica, pregatind astfel tinerimea de a fi intrebuinIata in
diferitele ramure ale activitaIii noastre.
Salut dar cu vie placere reorganizarea 8coalei de poduri gi go-
sele, condusa cu atata inIelepciune gi ravnä, i stabilitä astazi in
noua frumoasa cladire, demna de desvoltarea acestui insemnat
institut. Sper i uroz ca elevii, care vor iegi de aci ca ingineri instruivi
sa fie totdeauna la inalpmea misiunii lor i ca Iara nu se va chi
de toate jertfele care le-a fäcut pentru instrucOune.
(M. O., 1886, nr. 149, p. 3410).

482.

Cuvintare dupli sfintirea bisericii episcopale din Curtea de Argeq.

12/24 Octomvrie 1886.

Iesind in fata bisericii, unde eran stransi 2.000 oameni, M. S. Regele a

aritat rostul bisericii in trecutul nostru, stäruind in special &supra ctitoriilor
manAstiresti. Intre acestea, face istoricul minastirii Curtii de Arges, restaurati
sub grija Sa deosebitil.

Popoarele care ingrijesc monumentele lor se ridica pe ele

cad pretutindenea monumentele sunt povestirea vie a istoriei,
oglinda trecutului, semnele vederate pentru generatiunile viitoare.
Amintirea faptelor renumite este in genere insemnata prin sta-
tui; in Romania lush*, Domnii cei mari au inalIat biserici i lavre,
voind a intari astfel mai mult credinIa, adeseori greu incercata prin
navaliri päganegti, i ca marturisire ea' Cerul singur daruegte izban-
dele, ocrotegte de primejdii.
intalnim dar in plaiurile märeIe ale muntilor, in Valle incanta-
toare ale %aril, numeroase sfinte locaguri, cladite de vitejii i evla-
viogii nogtri Domni, care priveau Cu drept cuvant in biseria i po-
vaIa sa scutul cel mai puternic al neamului romanesc.
Neagoe Basarab, razimandu-se cu ardoare pe religie, hot-art
sä fie pe poalele CarpaIilor cea mai falnica biserica. Megterul Ma-
nolc se punea la lucru, calf e i zidari munceau zi gi noapte, i in
curand se ridica pe Argeg in josj pe un mal frumos, o cladire cum
n'a mai fost alta.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1896 CUVLNTXRI 439

La sfintirea ei, Voda intruni o adunare impunätoare. Patriarhul

Tarigradului, patru Mitropoli%i, tori Episcopii, toi arhimandriIii
egumenii din Muntele Atonului, peste o mie de preqi, eran
faIä la aceasta märea-Vä serbare, §i. numele de Curtea de Arge§ ra-
suna in tot Orientul ca o minune vrednica de biserica asäriteana.
Asprimea vremii insä stricà sfantul loca, foc §i cutremur dara-
mase parIile sale cele mai frumoase, §.1 mandra zidire era amenin-
Tatä ,,sa fie nimicitä.
Poporul pätruns de acela§ simIinant religios, care a sprijinit
pe strämo§ii sai In toate vijeliile, care a scapat vatra lor de napa-
din vrajmä§e§ti, nu a voit ca acest scump odor a fie pierdut.
NaIiunea därui o zestre bogatä, §.1 astäzi, dupà trei veacuri
§i jumätate, Curtea de Arge§ straluce§te in vechea sa splendoare,
ca o noua dovada cà doctrinele vatämatoare n'au putut inäbu§i
cuvio§ia In inimile Romanilor §i cá numai prin harul lui Dumnezeu
se pot savar§i fapte mari §i bune.
Noi, Regina §.1 Eu, suntem mandri §i fericiti, a sub Domnia
Noasträ s'a redat credincio§ilor acest sfant §i istoric monument,
.care trebue sa ramana deapururea adapostul pravoslaviei, pe care
poporul s'a räzimat in toate Imprejurarile. grele.
Rugam pe Atotputernicul ca sa binecuvinteze scumpa noasträ
Romanic.
(M. 0., 1886, nr. 161, p. 3674-5).

483.

InaIt Ordin de zi aim armati.

14/26 Noemprie 1886.
M. S. Regele nume0e Cap al Reg. 3 Inf. de lime pe fratele &Au Printul
Leopold de Hohenzollern.

Dorind a da o nota dovada de dragoste prea iubitului Nostru

frate, Principe de Hohenzollern, i pentru a intäri Ina mai mult
stransele legaturi blue familia Mea §.1 Romania, numim Cap al
regimentului 3 de infanterie de linie pe Principele Leopold de Ho-
henzollern.

www.dacoromanica.ro
440 REGELE CAROL I

Regimentul va adresa inaltului säu Cap raport trimestrial

de situaliunea regimentului.
Dat in Bucurepi, la 14 Noemvrie 1886.
CAROL
(M. 0., 1886, tu,. 182, p, 4103).

484.

Cuvfintare ciitre ofiterii Regimentului 3 de linie, la numirea Princi-

pelui Leopold de Hohenzollern Sef al acestui regiment §i inscrierea
A. S. R. Principelui Ferdinand in armati ca Sub-Locottzient.
14/26 Noemyrie 1886.
Numirea Printului Leopold de Hohenzollern ca gef al Reg. 3 Inf. de linie
gi a Pnntului Ferdinand ea Sub-Locotenent In armata romini constitue Incl
o legaturä puternick a Dinastiei cu soarta neamului rominesc.
Din int'dia zi a Domniei Mele, am imbrälipt o§tirea cu adâncà
dragoste, privind-o ca o comoarä scumpä pe care o päzesc neincetat
Cu mándrie i gelozie.
Sprijinit de cäpeteniile armatei, am izbutit a pune in timp
de pace aceastä buna sämâniä, care a rasärit, a crescut,
du-se 9i desvoltându-se aja de repede cá chiar in cel din,urmä Paz-
boj am putut culege roadele cele mai bogate, ca frumoasa räsplatä
a unei munci statornice.
Am pus inca un alt germine in inimile ostaOlor, care a inflorit
ca cea mai inaltä insuqire militará: jertfa pentru patrie, crediro
catre Rege.
StrAns legat sunt dar cu scumpa Mea armatä, cu care am im-
parlit zile bune ca §i zile grele. N'avena, prin urmare, trebuintä
de alte dovezi.
Astäzi insä doresc a intari aceastä fericitä legaturá t pentru
timpuri mai depärtate §i a adäugi o nouá paginä in analele noastre
militare prin numirea prea iubitului Meu Frate, a Principelui de
Hohenzollern, Cap al regimentului al treilea de linie un deosebit
inderan pentru acest regiment i prin inscrierea tânärului Meu
Nepot, a Principelui Ferdinand, ca Sub-Locotenent in arrnata
noasträ. Pentru El este o cinste, de care sunt convins ca va fi tot

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIS 1886 CIJVANTART 441

deauna vrednic. Pentru Noi este o bucurie 9i o sigurania in viitor,

ceea ce iara intreaga va sinni, fiinda El, ca membru al neamului
Meu, poate fi chemat Inteo zi a pästra opera Mea, a urma tradi-
Iiunile Mele.
Este dar un prilej solemn care ne intrunwe aci, 9i. anai tarziu
ne vom aminti ca ziva de 14 Noemvrie are o mare insemnatate.
Acum ea O In viitor, Eu §i urma§ri Mei Ne vom razima cu toatä
increderea pe o§tire, ca pe o temelie neclintita.
S'a traiasca armata!
(m. 0., 1886, nr. 183, p. 4121-2).

485.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27' Noemprie 1886.
M. S. Regele inatiseaza un plan de lucru vast pentru sesiunea ce se deschide.
Nou4 convenVi comerciale de Incheiat, cäi ferate de facut, punerea la punct
a legiuirilor cu caracter economic, probleme de rezolvat In lega-tu/4 Cu gcoala,
biserica si armata: sunt puncte ale acestui plan.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa.ti,
Intrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine
pururea ocaziunea fericita de. a Ma pune in contact direct cu Vira
prin reprezentanIii ei. Aceste intruniri dau totdeauna o impulsiune
noua activitaIii- noastre.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Relqiunile noastre cu toate Puterile sunt din cele mai bune.
Evenimentele politice care s'au desfa9urat la hotarele noastre,
cu toate ca ne-au putut ingriji un moment, nu ne-au atins. StaruinIa
cu care Romania i§i urmeaza mersul ei papic, atitudinea ei demna
O linistitä, au ridicat inca mai mult pozipunea Statului'. Sunt In-
credinTat ea buna InIelegere ce exista' intre Puterile cele mari va
asigura O de aci Inainte pacea, atat de necesara pentru bunkstarea
§i desvoltarea popoarelor.

www.dacoromanica.ro
442 REGELIE CAROL I

Mai multe din convenIiunile noastre comerciale au expirat in

decursul acestui an. Sper c negocierile incepute ne vor duce la
un bun rezultat si c guvernul Meu vä va prezinta in curand con-
venpuni nouk care vor regula rela-punile noastre comerciale inteun
mod satisfäcktor.

Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Una din grijile cele mai de cäpetenie ale Värii a fost completarea
cat mai neintarziatä a reIelei noastre de cäi ferate. in anul acesta
s'au deschis laja dela Barlad la Vaslui, acea dela Bucuresti la Cä-
lärasiFetesti, acea dela Fäurei la Tändärei; alte linii sunt In ajun
de a se da circulaIiunii. In anul viitor, toate celelalte linii incepute
vor fi terminate, i astfel in scurt timp o reIea de data mii cinci-
sute kilometri va lega toate orasele de resedinVi ale tuturor jude-
Ielor, punandu-le in comunicaOune intre dansele i Cu strainAtatea.
Cu o vie mulIumire trebue sä privim asupra acestui camp al
activitáçii noastre. Astäzi liniile de cai ferate se construesc i se
administreazä de cätre inginerii nostri in condiOunile cele mai
bune si cele mai ieftine. MulIumità unei munci i unei privegheri
stäruitoare, am ajuns a construi kilometrul in termin de mijloc cu
optzeci mii lei; iar venitul net al cäilor ferate ale Statului dela
1879 la 1885 a sporit dela patru milioane lei la opt i jumätate mi-
lioane, cu toatä saiderea cea mare a tarifelor de transport, cu toate
cheltuelile fäcute pentru a imbunatäli liniile vechi, cu toate
liniile cele nouä apasä la inceput asupra intregei
Noua lege pentru construirea i intre/inerea soselelor a dat,
chiar din intaiul an al aplicärii ei, rezultate bune. Ea ne va per-
mite a completa mai curand sistemul nostru de ai de comunicqiuni.
Magaziile de intrepozite pentru märfurile de export si de import,
a caror lucrare este inceputä, vor da un nou avant comeqului
nostru.
Fina.nIele çárii aratä o situaliune lamuritä si asiguratá.
Dacä anul 1884-1885 ti inchiciea exerciIiul Cu o Hod insem-
flat& In prevederile incasärilor ve/i putea constata cä ultimul exer-
ciIiu inchis prezintä o imbunätäiire simIitoare. Mäsurile inIelepte
energice, ce aii luat In anul trecut, ne dau siguran%a cä in scurt
timp vom izbuti a restabili in mod permanent echilibrul bugetar.

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1886 CTJVANTLRI 443

Greutarile financiare prin care trecem ar fi fost mai purin sim-

ritoare, daca am fi putut hilatura perderile suferite de fisc prin
agiu 0 daca nu ne-am fi aflat in fara unei crize economice generale
0 a unor necesitäri neinlaturabile ale desvoltarii noastre politice
0 economice.
Cheltuelile insemnate facute pentru Intarirea 0 propa0rea Sta-
tului au tras neaparat dupa sine o sporire a datoriei publice. Dela
ultima conversiune din 1882, datoria s'a ridicat, dela §ase sute
douazeci milioane lei, la §apte sute aptzeci 0 patru milioane;
dar in acela0 timp s'a amortizat datoria Statului cu patru zeci 0
ease milioane, s'au cladit chi ferate de §aptezeci 0 unu milioane,
s'au ridicat edificii publice de doua zeci 0 unu milioane, s'au sporit
armamentul 0 masurile de aparare are rarii cu cincizeci 0 doad
milioane, s'a dat monopolului tutunurilor un fond de rulment
de §apte milioane, iar creditelor agricole un capital de qase
milioane.
Pentru a ne da o seama exacta de mersul finaarelor, nu trebue
scapat din vedere ca, dacai in anul trecut s'au infiinrat cateva noua
impozite, acestea sunt departe de a atinge scaderile de dari facute
In decursul unui deceniu.
Creditul nostru este mearinut sus. Aceasta se datorwe plalii
exacte a anuitarilor, Intrebuinrarii imprumuturilor In cheltueli
folositoare qi producatoare, desvoltarii avariei nwrionale 0 Imbuna-
taririlor continue ce se aduc in administrariunea finaarelor Statului.

Domnilor Senatort,
Domnilor Deputag,
In ordinea judecatoreasca, reforme insemnate sunt Inca de
indeplinit.
Noul Cod de comer, inaintat In sesiunea trecuta Corpurilor
Legiuitoare 0 In mare parte votat de Senat, este a0eptat cu o le-
gitima nerabdare.
Interesele comerrului fiind strans legate de o lima legisla-
riune nu Ma indoesc ca va yell grabi a Inzestra rara cu aceasta
noua legiuire.
Pentru a urma §i duce la bun sfAr0t opera inceputa a revizivaii
Codurilor
, 0 a introduce totdeodata In procedura 0 organizarea

www.dacoromanica.ro
444 REGELE CAROL 1

noastrà judeatoreasca toate imbunOtälirile de care au trebuinO,

este neapärat a se infiinIa un organ special pentru studierea §i ela-
borarea legilor.
In acest scop, Guvernul Meu a supus Camerelor cuvenitul
proiect de lege Inca din anul trecut. Apar/ine d-voastre a pune
bazele acestei instituOuni, menitä a inlesni opera dificilä a prega-
tirii §i confecIionarii legilor.
Ministrul JustiVei vA va prezinta chiar In sesiunea aceasta
proiectul de lege destinat a asigura o mai mare stabilitate in pozi-
Iiunea legal& a magistraTilor §i a determina mai bine normele,
dupO care urmeaz'd sà se facA numirile §i inaintärile in funqiunile
judeektore§ti.
AO modificat In anul trecut o parte din legea comunalk cautând
a asigura libertatea §i independen-0 votului. Concursul numeros
al alegfitorilor la ultimele alegeri comunale, ordinea §i lini§tea care
In genere au domnit In alegeri, dovedesc cä scopul ce v'aIi propus
-a fost pe deplin atins. In sesiunea aceasta ave0 a VA ocupa cu ter-
minarea reformei legii comunale §i cu legea privitoare la regulele
de stabilit pentru admisibilitatea in funcOunile administrative.
Intre legile supuse deliberttrii d-voastre, legea instrucOunii
publice e una din cele mai importante. Reforma ce vi se propune
de Guvernul Meu rAspunde unei necesit4i adânc simIite de to/i,
qi nu MA indolesc ca d-voastre ii \rep da toatà aten-Ounea ce meritä,
cäei a sosit timpid sk. &Am educapunii nalionale o direqiune bunk
§i sOnAtoasa.
Legea pentru imb-unät4irea soartei clerului de mir a§teapta
§i ea o grabnica soluOune, §.1 nu o pot indestul recomanda d-voastre,
pentru ca sä poatä deveni perfectO in sesiunea actualä.
Unul din intaiele acte ale d-voastre va fi intrunirea cu membrii
Sfântului Sinod pentru a prt§i la alegerea Mitropolitului Primat
al Orii In locul repauzatului intru fericire §i mult regretatului PA-
rinte Calinic.
Reedificarea monumentelor vechi a fost una din lucräri/e
care totdeauna a atras deosebita Mea ingrijire. Am salutat cu fe-
ricire ziva in care frunwasa Catedrala a Episcopiei de Arge§ a fost
redatO cultului divin, restauratti In o splendoare §i frumuse0 care
ridicä Iara in ochii ei proprii. In curând vom serba sfinIirea bi-
sericii metropolitane qi a bisericii SfinIilor Trei Ierarhi din Tali.

www.dacoromanica.ro
NOEXIVRIE 1826 CUVANTXRI 445

0 nMiune, care-si respecta monumentele strabune sr mai ales acele

ale pietaIii si ale credin/ei crestinesti, are un viitor sigur si neclintit.
Reprezenta/iunile Nmionale au dovedit neincetat cea mai mare
grija si dragoste pentru armata. De aceea, organizarea §i desvol-
tarea ei a putut lua un curs regulat si, nentrerupt. Tara a facut
mari jertfe pentru armatä, lush' si ea a devenit scoala ordinii si a
disciplinii, a datoriei si a patriotismului; iar in zile grele ea va fi
sus/iitoarea onoarei, a siguramei si a pozi/iunii 01.1
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputa;i,
Precum vede/i, câmpul deschis activita/ii d-voastre este foarte
intins. Nu Ma Indoesc ea* zelul si patriotismul de care sunte/i insu-
flmi vor da roade folositoate pentrit Ora si ca 'vom urma astfei
a pasi pe calea, ce ne-a condus la intemeierea Regatului Rominiei.
Dumnezeu sa binecuvinteze lucrarile d-voastre.
Sesiunea ordinara a Corpurilor Legiuitoare este deschisa.
CAROL
Pregedintele Consiliului Ministrilor, Ministru de Interne gi ad-interim al
Agriculturii, Comertulm, Industriei si Domeniilor, I. C. Breltianu ; Ministrul
Cultelor si Instrucgiumi Publice, D. A. Sturdza ; Ministrul Justitiei, Rug. Std-
tescu ; MinistruI Afacerilor Straine, M. Pherechide ; Ministrul Finantelor, C.
Nacu ; Ministru Lucririlor Publice, R. Mihaiu ; Ministru de Rizboi, General
A. Anghelescu.
(M. O., 1886, nr. 183 bis, p. 4135-3).

486.
Rispuns la feliciiiirile Corpurilor Legiuitoare pentru numirea Princi-
pelui Leopold cap al Regimentului 3 §i inscrierea in armati a A.
S. R. Pzincipelui Ferdinand.
15/27 Noemvrie 1886.
Reprezentantii Corpurilor Legiuitoare, prin pregedintele Senatului, D. Ghica,
aratsi fericirea Virii la intrarea in rindurile armatei a Pringului Ferdinand gi
a Printului Leopold. M. S. Regele mulgumegte miscat pentru aceasti atengie.
Suntem adanc mipa/i de atemiunea membrilor Corpurilor
Legiuitoare de a veni in ecrpore spre a Ne aduce urarile lor cal-
duroase.

www.dacoromanica.ro
446 REGELE CAROL I

Constat cu vie multumire cà am afirmat cu drept cuvant, la

memorabila serbare de eri, ca tara intreaga va sim/i insemnatatea
milei de 1.4 Noemvrie si va 1mparti bucuria ce am de a vedea doi
membri ai Familiei Mele facand parte din armata noastra. Astfel
am facut Incà un pas inainte spre a asigura stabilitatea i viitorul
scumpei noastre Romanii. Va multumim, Regina i Eu, din toata
mima pentru dovezile de dragoste ce arataIi pentru Noi.
(M. 0., 1886, nr. 184, p. 4143).

487.

Alocutiune la incredintarea steagului coalei da Ofiteri.

28 Noemyrie/10 Decemyrie 1886.

M. S. Regele incredinteazi steagul Scolii de ofiTeri in ziva comemorini

luirii Plevnei, zi in care steagul rominesc a cipitat botezul singelui si al
victoriei. Suveranul face apel la puterea de sacrificiu i la patriotismul con-
ducatordor de miine ai soldatilor pentru a pAstra si a duce la izbandà steagul
rominesc.

Scoala de Ofiteri fiind temelia instituOunilor noastre militare,

am hotarit a Và incredinta voua, elevi, un steag, cel mai inalt sim-
bol al ostasului. Am ales pentru aceasta insemnatä solemnitate
aniversarea 1115.1.11 Plevnei, spre a intipari in inimile voastre ca pe
ampiile din Bulgaria steagurile noastre au primit cea intai sfin-
pre ; ca acolo, in faia vrajmasului, ele au falfait ca semnele luci-
toare imprejurul carora ostasii s'au strans, siguri fiind ca cu vul-
turul roman in frunte izbanda va fi dobandita I Pe steagurile noas-
tre, stropite cu sángele vitejilor, gaurite de gloante, impodobite
cu t Steaua Romaniei » si 4 Crucea Dunarii», sta scris: Märirea
neatarnarea Patriei, renumele armatei Depun dar In manile
voastre un sfant odor, care trebue sa fie pastrat de voi cu credinIa
aparat cu vieala voastra. Vredniei fii deapururea de aceasta
falnica distinctiune i aduceti-va aminte de cuvintele Mele rostite
astazi cand yeti fi in randurile ostirii. Ele trebue sa fie &gauze
voastra in cariera voastra militara.
SA traiasca steagul roman, fala i onorul armatei
(M. 0., 1886, nr. 194, p. 4339).

www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC. 1886 CUV.A.NTIRI 447

488.
Toast la dejunul dela Scoala de Ofiteri.
28 Noemprie110 DecemPrie 1886.
M. S. Regele aratä viltorilor conducatori ai soldatilor nobletea carierei arme-
sor, Indemnându-i sk fie mindri de ea i s'o cinsteasca.
eleyi,
Frumoasa este misiunea pentru care va pregatiIi aci, bogat
câmpul care se deschide inaintea voastra; veçi avea fericirea de
a fi inteo zi conducatorii armatei, unei armate incununate cu
frunza de lauri 0 care a scris paginele cele mai insemnate ale isto-
riei noastre.
Pentru voi, cinstea este mare, mai mare Inca raspunderea,
hind* ca ofi%eri, veIi fi chemaIi a sadi i desvolta In mima osta-
§ului toate acele InsuOri care fac din el un cetaIean credincios, un
aparator ager.
Si ca Scoala de Of4eri sä fie totdeauna o podoaba a insti-
tuOunilor noastre militare §1 voi mändria ânii, bucuria Mea.
Sper ca serbarea de astäzi va fi pentru voi ün nou Indemn de
a imbraIi§a cu seriozitate i ardoare cariera militara 0 ca nu veIii
uita sfaturile Mele insuflate de toata iubirea care o am pentru
armatä, pentru voi.
Urez a va vedea pe toli ca buni frunta0 In randurile
(M.- 0., 1886, 111". 194, tr. 33-4O).

489.
Cuvintare la investitura I. P. S. Sale Pfirintelui Iosif, ales Arhi-
episcop i Mitropolit al Ungro-Vlahiei i Primat al Rominiei.
30 Noemvria/12 Decenwrie 1886.
M. S. Regele, Incredintind. cirja Mitropolitului-Primat, rosteste:

incredh4ez inalt Prea SfinVei Tale toiagul arhipastoresc,

pentru a conduce Mitropolia Ungro-Vlahiei 0 a purta inalta dem-
nitate de Primat al României 0 de Prqedintele Sfântului Sinod.
Apoi pune In eindenti rolul bisericii In trecutul poporului romin, aritind
',misiunea ce are de indeplinit noul inalt ierarh, pe care-1 asigurg. de 'sprijinul
regesc.

www.dacoromanica.ro
448 REGELE CAROL I

Atotputernicul te-a chemat a Indeplini o Insemnata, o sfântä

misiune. Increderea Marei Adunäri 0 a norodului, inconjurata
dragostea fratilor tai Intru Christos, te-a ales ca Mitropolit Primat
al Romaniei.
Fericit sunt Eu de a intäri ca Arhipastor pe un Mitropolit atat
de cuvios i luminat.
Fericit poti insä fu si Inalt Prea Sfintia Ta de a fi chemat a
cArmui, dimpreuna eu Sfäntul Sinod, biserica, care este temelia cea
mai neclintita In once Stat ale carui institutiuni sunt bine stabilite.
In Romania, poporul s'a inchinat totdeauna cu dragoste
rävna Inaintea bisericii, avand sigurantà cà el va gasi In ea nu
numai o mängaiere dulce In momente dureroase, ci Inca un sprijin
puternic in timpuri furtunoase. In adevar, ea este conducatorut
cel mai credincios In vieata omeneasca.
Vrednica i frumoasa este dar misiunea Inalt Prea Sfintiei Tale.
Prin sfaturile tale pline de bländete, vei atrage pe cei rataciti
vei Inrädäcina simtimintele religioase In inimile bine credincio0lor.
Din partea Mea yei afla, Inalt Prea Sfinte Parinte, razimul
cel mai sigur 0 mai statornic pentru Inaltarea i intarirea
naVonale, care trebue sa fie totdeauna Inconjurata de cea mai mare
cinste, de cea mai adânca veneratiune.
Dumnezeu daruiasca ani multi 0 fericiti pe scaunul me-
tropolitan, spre indeplinirea sfintei tale chemari!
(M. 0., 1886, nr. 196, p. 4377).

490.
Rispuns la Adresa Adunirii Deputatilor.
4/16 Decemprie 1886.
La Adresa Camerii cititi de prepdintele D. Lecca, M. S. Regele multumegte,
marufestindu-S1 totodati credmta ci alegii naTiunii vor lucra minä in mini
cu guvernul regal pentru propkirea Rominiei.

Domnule Prefedinte,
Domnilor Deputag,
Simtimintele de dragoste i devotament, ce Camera imi exprimà
cu atata aldura, sunt o noua dorada de stransele legaturi care
exista intre Tron i natiune.

www.dacoromanica.ro
1)ECEMVAIE 1886 CUVOTX.RI 449

Aceleasi simIiminte am intálnit pretutindeni -uncle am avut

prilejul de a Ma pune in contact direct cu - ara i ori de cate ori
M'am aflat in mijlocul poporului Meu mult iubit.
Aceste märturisiri sunt pentru Mine un indemn puternic de a
indrepta neincetat toate gandurile Mele la inaliarea si fericirea
Patriei.
Nu Ma indoesc, domnilor Deputaii, ca veÇi pune in aceasta se-
siune toate silinÇele, pentru a face ca Iara sá fie inzestratk cu refor-
mele de care are nevoe, i ca veli da guvernului Meu tot sprijinul
pentru a indestula trebuinIele reale ale Statului.
Astf el, sesiunea aceasta va deveni fecunda in lucrari folositoare
nwpunea va Iinea seama de tot ce d-voastre veli fi facut pentru
&ma.
Cat pentru Mine, sunt fericit, a Và putea reinnoi i astazi cele
mai caiduroase mulIumiri din partea Reginei si a Mea pentru
rile ce Ne aduce0 i pentru impartasirea ce luali la tot ce poate
mica inimile Noastre.
(M. 0., 1886, nr. 199, p. 4440-1).

491..

Cuvintare la investiture Episcopilor Ramnicului i Noului-Severin,

al Hugilor i al Duntirii-de ¡os.
12124 Decemyrie 1886.
Dupi ce a inminat fiectIrm episcop cirja, rostind formula:
Incredmtez Prea Sfintiei Tale aria episcopali pentru a pistori turma
,eparhiei Rimnicului i Noulm-Severm (Hug'lor, Dunirei-de-Jos) », M. S. Regele
tine o cuvintare aritind ce au de Meta noii alegi in eparhiile lor. Multumegte
apoi pentru cuvintele ce au adresat acegtia cu prilejul investiturii.

Prea Sfinçiçi Parinti,

Dupa vechile datine ale bisericii rasaritene, Cu o deosebita
mulIumire am incredinTat Prea Voastre carja pastorala,
intarindu-va astf el in scaunele voastre episcopale, la care glasul
poporului ì insusirile voastre alese v'au
O insemnata chemare va asteapta, si nu Mä indoesc cá patrunsi
veli fi de marea raspundere ce apasä. asupra Prea SfinOilor Voastre,
veii fi de dulcea sarcina care aveii a indeplini.

www.dacoromanica.ro
450 RE GELB CAROL I

PästoriIi cu dragoste i Ingaduinrá turma voastri. Strângqi

cu bländeIe pe credinciosi Imprejurul vostru, povestindu-le lucruri
bune i placute lui Dumnezeu. cu hranä sufleteasca pe
acei care sunt In suferinte. mängEetorii acelora care sunt
Atunci veIi fi parinIii adevara/i i sfätuitorii priinciosi ai
norodului, atragandu-vä astfel binecuvântarea Cerului i iubirea
POP orenilor.
NaIiunea are o adâncä Incredere In biserica sa, care izvoräste
din constiin;a ce are cä, In momente de grele Incereari, va gäsi
numai Inteinsa un razim puternic.
Sprijini0 dar prin povetele i stäruir4ele voastre acest fericit
simIimant, prin care vqi avea o influen-p binefäcätoare asupra
credinciosilor,

Prea Sfintite Episcop al licimnicului f i Noului Severin,

Esti chemat a carmui o eparhie mare si insemnatä, unde po-
porul a pästrat vechile sale tradiOuni, unde sunt dovezi vadite
de cuviosia credinciosilor. Sfintele locasuriy care se inalfá In toate
judaole, sunt o märturisire pipaità cä strämosii nostri au 'Moon=
jurat biserica totdeauna cu stralucire i veneraIie.
Prea SfinVa Ta, care ai studiat istoria árii i a bisericii, vei sti
aqi conduce turma pe calea religioasa i patrioticä.

Prea Sfin;ite Episcop al

Chemat pânä acum a pregäti tinerimea pentru a sluji bisericii,
treci la eparhia Husilor, unde Inceput misiunea episcopalä fe-
ricitul Intru pomenire Mitropolitul V-eniamin, Intemeietorul celui
mai vechiu seminariu al 01.1
Mândru po/i fi dar, Prea Sfinte Pärinte, de aceastä eparhie,
de unde au iesit tradiIiuni bisericesti atät de insemnate, pe care
esti acum chemat a le pästra si a le inrädäcina in clerul eparhiot.._

Prea Sfintite Episcop al Duneirii-de-Jos,

Fericit esti de a päsi pe urmele a doi pästori vrednici i cuviosi,
care au sädit In aceastii eparhie sämänTa credinIei celei adevärate.

www.dacoromanica.ro
DECEMVAIB 1886 CuvINTXRI 451

Gasesti dar, Prea Sfinte Pärinte, un ogor pregatit. Sunt con-

vins ca vei pune in lucrarea lui toatã osardia i stáruints, pentru ca
sa produca roadele cele mai bune, care, raspindindu-se In eparhia
ta, vor contopi Cu desavArsire Iinuturile noastre de pe amindouk
Varmurile Dunarii-de-Jos.

Prea SfinNi Parinti,

VA mulIumesc pentru sim-pmintele ce arZitat prin cuvinte
atat de dilduroase pentru Regina si pentru Mine. Precum
Meu este nedesparIit de Iara, asernenea el este totdeauna indreptat
spre marina bisericii na0onale. VA privesc intrand acum In epar-
hiile Prea SVoastre Cu toatà increderea, urAndu-vä ani
pentru scaunele voastre episeopale.
(M. 0., 1886, nr. 205, p. 4580).

492.

Ilispuns la Adresa Senatului.

14/26 Decemprie 1886.

Presedintele Senatului D. Ghica preznytk Adresa maturului Corp. Regele mul-
tumeste pentru asigurarile de sprijinul pe care Senatul II va da Guvernului
si arati ca numai ala se va stribate calea lung'i ce sti Inainte pentru fericirea

Domnule Prefedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o vie mulIumire ce-Mi exprima inaltul
corp al Senatului prin Adresa sa.
Asiguarile ce-Mi reinnoili, cà si in cursul acestei sesiuni Gu-
vernul Meu va fi sprijinit prin luminatul d-voastre concurs sunt
pentru el un indemn de a lucra Para preget la desvoltarea i inta-
rirea
Numai printeo deplinä inIelegere intre toate puterile Sta-
tului vom urma Mr-A Intrerupere munca inceput6; câci, desi putem
constata cu bucurie un progres simIitor in toate ramurele
naponale, totus câmpul de strAbtitut este indestul de intins

www.dacoromanica.ro
 REGELE CAROL I

-pánA vom ajunge a indeplini opera ce Ni se impune. Suntem dar

datori cu to-Pi sà nu crup.m in acest scop nicio siin, spre a pästra
României malta pozitiune ca9tigata de dânsa printr'o politicà dernnä.
inIeleaptä.
Putep fi siguri, domnilor Senatori, ca din parte-Mi nu ineetez un
singur moment de a Mä g'andi numai la fericirea §i la inflorirea
iubitei noastre patrii.
MulIumindu-vä încâ odatä i in numele Reginei pentru do-
vezile calduroase de iubire ce Senatul Ne dá in toate ocaziunile,
và urez, domnilor Senatori, ca lucrArile d-voastre sà aduca roade
frumoase pentru binele
(M. 0., 1886, nr. 207, p. 4624).

SF.A.R*ITUL VOLUMULUI I

www.dacoromanica.ro
 ABREVIATIUNI
M. O. = Monitorul Oficial.
M. Oastei = Monitorul Oastei.
Regele Carol I, CUP. i Scris. = Regele Carol I, Cuvecriteiri
Scrisori.

NOT.A.
La strângerea materialului am fost ajutat de asisten%ii mei,
d-nii Constant Grecescu i Dumitru Bodin; lor Ii se datore9te
alcatuirea indicelui.
provin dela Pre0derqia Consiliului de Mini§tri, Ser-
viciul Presei i Propagandei, dela Academia Roma* dela Muzeul
Militar 0 dela d-1 AL Tzigara-Samurca§. Rog pe conducktorii in-
amintite precum i pe Tzigara-Sami.trca s pri-
measck viile mele mulIumiri.
C. C. G.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
Pas.
Prefati A

La intampinarea dela Pitesti. 9/21 Mai 1866 5

PrIncipele catre deputatiunea orasului Pitesti. 9/21 Mai 1866 .... 5
Juraimantul. 10/22 Mai 1866 6
Declaratia solemna a Domnulm Carol T. 10/22 Mai 1866
Proclamatia Domnulm catre Romani, 11/23 Mai 1866
Domnul catre Mitropolitul Primat 11/23 Mai 1866.
... 6'
7
8
Catre Episcopul catolic. 11/23 Mai 1866. 8
g. Catre deputatia Bis. Evafighelice. 14/23 Mai 1866 8
Catre Adunarea Deputatilor. 11/23 Mai 1866 , ,A 9
Catre Curtea de Casa-tie 11/23 1VIal 1866. -9
Catré Curtea de Conturi. 11/23 1VIai 1866 > 9
Catre Consiliul de Stat. 11/23 Mai 1866 10
Catre Primarul Capitalei. 11/23 Mai 1866 10
Catre Mitustrul de Rázboiu. 11/23 Mai 1866 10
Catre Inspectorul Garzii Nationale. 11/23 Mai 1866 .. 11
Catre Consilml comunal din Ploesti. 11/23 Mai 1866 ...... 11
Catre Comunitatea Israelita. 11/23 lVlai 1866 11
Catre armatä. 12/24 Mai 1866. .. 12
Í9. Care Romani. 21 Mai/2 Iunie 1866 12
Raspuns la adresa colectivä a ofiterilor. 24 Mai/5 Iunie 1866 .... 13
InaIt Ordin de zi catre Garda Nafionala. 21 Iunie/3 Iulie 1866 .11 14
Jurätnantul Domnului pe Constrtutie. 30 Iunie/12 Iulie 1866. ,... 15
Catre Adunarea Constituanta. 30 Iunie/12 Iulie 1866 ......i 15
Mesaj pentru dizolvarea Constituantei. 6/18 Tulle 1866 ...... 17
Catre membrii Adunarii Constituante. 7/19 Iulie 1866 18
Catre- Ieseni. 17/29 August 1866 . 18
Toastul Domnului pentru Iesem. 21 Aug./2 Sept. 1866 ......... 20
Proclamatia Domnului catre Iesem. 23 Aug./4 Sept. 1866 . .. 21
Proclamatia Domnului catre Tara. 9/21 Octom.vrie 1866 ., 21
Catre ConSulii Puterilor striate. 9/21 Octomvrie 1866 22
Toastul Domnului la Rusciuc. 20 Oct /1 Nov. 1866 23

www.dacoromanica.ro
456 REGELE CAROL I

Pag.
Catre Primarul Capitalei. 21 Oct./2 Nov. 1866 23
Catre Mitropolitul Primat. 21 Oct.! 2 Nov. 1866. 23
Catre comerciantii i poporul Capitalei. 21 Oct./2 Nov. 1866 .... 24
Mesaj pentru descluderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie1866 24
La Adresa Cainerei. 15/27 Deeeinvrie 1866 . . 24
La Adresa Senatului. 18/30 Decemvrie 1866 28
Catre Presedintele Senatulm. 25 Dec. 1866/6 Ian. 1867 . . 29
Catre Consiliul Ministrilor. 1/13 Ianuarie 1867 29
Catre Mitropolitul Primat. 1/13 Ianuarie 1867 29
Catre delegatia Adunarii Deputatilbr. 1/13 Ianuarie 1867 30
Catre Rectorul ljniversitatiz din Bucure,sti, 1/13 Ianuarie '1867 . 30
Catre Mimstrul de Razbom. 1/13 Ianuarie 1867. 31
Catre membrii Corpului diplomatic. 1/13 Ianuarie 1867 32
Catre comitele Tecchio de Bayo. 4/16 Ianuarie 1867 32
Catre A.gentul Prusiei. 15/27 Ianuarie 1867 . ..... , .......... 33
Catre Agentul Angliei. '15/27 Ianuarie 1867 , 33
Catre Presedintele Camerii. 29 Ian./10 Febr. 1867 33
Catre Mitropolitul Primat. 3/15 Februarie 1867 34
Catre Presedintele Senatului. 5/17 Februarie 1867 34
Catre Primarul Capitalei. 5/17 Februarie 1867 35
Citre Comisiunea de binefaceri. 6/18 Februarie 1867 . ..... 35
Catre Agentul Austriei. 21 Febr./5 Martie 1867 36
54 Catre Agentul Italiei. 7/19 Marti° 1867 ... ..... J 36
Ca..tre Agentul Italiei. 7/19 Martie '1867 37
Ultra ConsuluI Rusiei. 21 Martie/2 Aprilie 1867.. 37
Catre Mihail III Obrenovici. 1/13 Aprilie 1867 37
Catre Adunarea Deputatilor. 8/20 Aprilie 1867 . 38
Catre Ion C. Bratianu. 8/20 Aprilie 1867. 38
Mesaj de 1nchiderea Corpurilor Legmitoare. 13/25 Aprilie 1867 . .. 39
Catre Consulul Statelor-Unite. 19 Aprilie/1 Mai 1867 .......... 40
Catre delegatii judelelor i Capitalei. 10/22 Mai 1867 41
Catre trimisul Muntenegrului. 1/13 lunie 1867 42
Domnul toasteaza pentru Prurtul Nicolae. 1/13 Iunit 1867. 42
Inalt Ordm de zi catre garnizoana din Iasi. 19 Iume/1 Iulie 1867 43
Catre Agentul Prusiei. 21 Iulie/2 August 1867 44
Catre membrli Soc. Literare. 27 August/8 Sept. 1867 44
Ultra Garda Civica. 10/22 Septemvrie 1867 44
Mesaj la deschiderea Adunarii Deputatilor. 25 Oct./6 Nov. 1867 .. 45
Mesaj la deschiderea Senatului. 25 Oct./6 Nov. 1867 . 46
71, Catre Mitropolitul Primat, 26 Oct./7 Nov. 1867. .. . .... 47
Catre ConsulUl Tarilor-de-Jos. 26 Oct./7 Nov. 1867 47
Catre Consulul Prusiei. 7/19 Noemvrie 1867 47
Catre profesorii coalei Normale Carol I. 30 Nov./12 Dec. 1867 48
Inalt Ordm de zi catre armata. 1/13 Ianuarie '1868 48
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 9/15 Ianuarie '1868 . 49

www.dacoromanica.ro
 TADDA. DE MATERII 457

Pag.
77. La Adresa Senatului. 21 Ian./2 Febr. 1868 . , 55
78. La .Adresa Adunarii Deputap1or..23 Ian./4 Febr. 186a ,... 55
79. Catre Agentul Frantei. 28 Aprilie/10 Mai 1868 ......... ..... 56
80. Catre Przmarul Capitalez. 10/22 Mai 1868 56
81. Mesaj l inchzderea Adunariz Deputatilor. 10/22 Iume 1868 . 57
82. Catre cei ce-L Intimpuza. 19/31 Iulie-24 Iu1zei5 August 1868 .. 58
83. La Scoala de Agricultura dela Pantelunon 27 Iulie/8 August1868 59
84. Catre cei ce-L intimpina 14/26-18/30 August 1868 60
85. Mesaj la convocarea Senatului. 2/14 Septemvrze 1868 60
86. Mesaj la convocarca Adunariz Deputatzlor. 2/14 Septemvrie 1868 61
87. Catre Consulul Greciei. 7/19 Septemvrie 1868. . 61
88. La inaugurarea lucrärzlor c.f. Bucuresti-Galatz. 10/22 Sept. 1868 62
89. Catre membr2i Soc. Lit. Romtene. 15/27 Septezruvrie. 1868 62
90. Mesaj la inchzderea Senatului. 21 Sept./3 Oct. 1868 62
91. Mesaj pentru inchiderea Adunarii Deputatzlor. 21 Sept.13 Oct. 1868 63
92. La toastul Colonelului Cernat. Octomvrie 1868 r 64
93. Catre Agentul Italiei. 4/16 Noemvrie 1868 64
94. Mesaj la deschzderea Corpuisilor Legnutoare. 15/27 Noemvrie 1868 65
95. La Adresa Adunarii Deputaplor. 1/13 Decemvrze 1868 70
96. La Adresa Senatului. 5/17 Decemvrie 1868 . 71
97. Catre Consulul Belgiei. 24 Dec. 1868/5 Jan. 1869 72
98. Catre Consulul Confederatiunu Germaniei de Nord. 26 Dee. 1868/7
/art. 1869 73
99. Inalt Ordin de zi catre armati. 1/13 Ianuarie 1869 . 73
100. Catre Mitropohtul Przmat, 1/13 lanuarie 1869 74
101. Catre Agentul Austro-Ungarzei. 16/28 Febr. 1869 74
102. Inalt Ordin de zi cátre armata. 27 Febr./11 Martie 1869 75
103. Inalt Ordin de zz catre armatä. 10/22 Martze 1869 76
104. Catre Reg. 2 Infanterie 11/23 Martie 1869 77
105. Catre Comandantu de corpuri la Iasi. 20 Aprzlie/2 Mai 1869 78
106. IVIesaj la deschzderea Corpurzlor Leguntoare. 29 Aprzhc/11 Mai 1869 79
107. La urarile Senatorilor i Deputatzlor. 10/22 Mai 1869 . 4 80
108. Toast la prânzul dela Palat. 10/22 Mai 1869 81
109. La Adresa Adunarzi Deputata1on 21 Maz/2 Iume 1869

-
, 81
110. Care Primarul Capitalez. 21 Maz/2 lume 1869 , 82
111. Inalt Ordm de zi catre oaste. 14/26 Iunie 1869 82
112. Inalt ()Min de zi catre oaste. 29 Itime/1/ haze 1869.... ... 83
113 Catre oastea dela Furcem. 29 Junio/11 111E8 1869 c 83
114. Mesaj, la deschiderea Corpurilor Leguntoare. 25 Aug./6 Sept. 1.869 84
115. Catre Primarui Capztalei. 12/24 Noenivrie 4869 85
116. Catre, Primarul Capitalei. 12/24 Noemvrie 1869 85
117. Catre reprezentantzi autorztatilor constrtuite. 13/25 Noenwrie 1869 86
118. Catre Prirnarul Iaszlor. 13/25 Noemvrie 1869 . 87
119. Catre Ministrul de Razboiu. 13/25 Noenwrie 1869 .. . 87
120. Catre Comandantul Garzzi Civice. 13/25 Noemvrie 1869 ., 88

www.dacoromanica.ro
458 REGELE CAROL I

Pag.
121. Catre Corpul Diplomatic. 13/25 Noemvrie 1869 ....... 88
122. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legmitoare. 15/27 Noemvrie 1869 88
123. Catre Senat. 16/28 Noemvrie 1869 . 97
124. Catre Adunarea Deputaplor. 16/28 Noemvrie 1869 ........ 98
125. Catre Agentul Serbiei. 16/28 Noemvrie 1869 98
126. La Adresa Adunarii Deputatilor. 30 Nov./12 Dec. 1869 ......... 99
127. Catre profesorii Universitatii. 14/26 Deceinvrie 1869 99
128. Toastut Domnului pentru Universitatile Romane, 14/26 Decem-
vrie 1869 101
129. Inalt Ordin de zi catre Armata. 1/13 Ianuarie 1870 101
130. Catre Agentul Belgiei. 2/14 Ianuarie 1870 101
131. Catre reprezentantul Confederatiunei Germamei de Nord. 12/24 Fe-
bruarie 1870 102
132. Catre Maiorul Gorjan. 16/28 Marte 1870 a 103
133. Catre Colonelul Donici. 23 Martie/4 Aprilie 1870 ........ .. 103
134. Mesaj de prorogarea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Aprihe 1870 103
135. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiurtoare. 1/13 Mai 1870 .. , 104
136. Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 1/13 Mai 1870 .
137. Catre Tara. 9 Mai/21 Iunie 1870 ,
138. Catre Colonelul Cerchez. 20 Mai/1 Iunie 1870 ,
105
105
106
139. Catre Mitropolitul Primat. 21 Mai/2 Iunie 1870 107
140. Mesaj la descluderea Corpurilor Legiuitoare. 14/26 Iunie 1870 107
141, Catre Ploelteni.5 Iunie/6 Tulle 1870 . 108
142. Catre Soc. Academia Romana. 15/27 Septemvrie 1870 . 108
143. Catre Reg. 2 de Artilerie. 17/29 Septemvrie 1870 109
144. Catre Ploeqteni-12/24 Octomvrie 1870 109
145. Catre Consulul Belgiei. 3/15 Noemvrie 1870 109
146. Catre Consilml Comunal al Capitalei. 17/27 Noemvrie 1870 110
417. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1870. 110
148. La Adresa Senatului. 29 Nov./11 Decemvrie 1870 115
149. La Adresa Adunarii Deputatilor. 11/23 Decemvrie 1870 115
150. Inalt Ordin de zi cdtre armata. 1/13 Ianuarie 1871 116
151. Catre Consului Statelor-Unite, 25 Martie/6 Aprilie 1871 116
152. Catre profesorul Tacian la Gala/1. 10/22 Aprilie 1871 . 117
153. Inalt Ordm de zi catre armata. 11/23 Aprilie 1871 117
154. Catre Primarul Iaszlor. 27 Aprilie/9 Mai 1871 .......... 118
155. In sinatatea Romaralor. 10/22 Mai 1871 118
156. Catre Mitropolitul Primat. 21 Ma1/2 Turne 1871 . 119
157. Catre Primarul Capitalei. 21 Mat/2 Turne 1871 P r a 119
158. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Mai/4 Turne 1871 .. 119
159. La Adresa Adunirii Deputaplor. 1/13 lunie 1871 122-
160, La Adresa Senatului. 6/18 Iunie 1871 123
161. Catre Min. Instructiunii. 30 Iunie/12 Iulie 1871 .. ........ 124
462. Catre Consulul Frantei. 5/17 Iulie 1871 .........a 125
163. Mesaj pentru inchiderea Senatului. 8/20 Tulle 1871 125

www.dacoromanica.ro
 TABLA. DE MA.TERII 450

Pag.
Mesaj /a Inehiderea Adunkrii Deputati/or. 8/20 Iulie 1871 126
Catre Min. de Razboiu. 24 Iulie/5 August 1871 ..... 127
Cktre Graniceri i Dorobanti. 25 Iulie/6 August 1871 127
Catre Presedintele Cons. jud. Prahova. 10/22 August 1871 127
Inchink pentru Romani. 8/20 Septemvrie 1871 128
La serbikrile Soc. de Tragere la sean. 9/21. Septemvrie 1871 128
Catre Consulul Austro-Ungariei. 11/23 Octomvrie 1871 129
Catre directorul coa1ei Agrononuce. 12/24 Octomvrie 1871 129
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 17/29 Octomvrie 1871 130
Catre Militienii din Ilfov. 28 Oct./9 Nov. 1871 135
Catre Primarul Capitalei. 31 Oct./12 Nov. 1871 135
La Adresa Senatului. 7/19 Noemvrie 1871. 136
La Adresa. Adunarii Deputatalor. 7/19 Noemvrie 1871 137
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1872 e 138
Cltre Mitropolitul Primat. 1/13 ¡anuario 1872 .t. 138
Mesaj la Inchiderea Senatului. 23 Martie/4 Aprilie 1872., 139
Mesaj la Inchiderea Adunkrii Deputatilor. 28 Martie/4 Aprihe 1872 139
Inalt Ordin de zi cktre armata. 23 Aprilie/5 Mai 1872 140
Catre locuitorii din Pitesti. 26 Aprilie/8 Mai 1872 143
Citre Craioveni. 29 Aprilie/11 Mai 1872 144
Catre Primarul Tg.-Jmlui. 29 Apri.lie/11 Mai 1872 144
Inalt Ordin de zi catre aimati. 15/27 Mai 1872 145
Citre Consiliul judetului Prahova. 2/14 Iulie 1872 148
Catre Primul Mmistru. 8/20 Septemvrie 1872 148
Inalt Ordin de zi citre armatk.. 9/21 Septemvrie 1872 149
Catre autoritktile din Targoviste. 30 Sept./12 Oct. 1872. 150
Cktre Primarul Tirgovistei. 3/15 Octomvrie 1872 151
Inalt Ordin de zi catre armata, 5/17 Octomvrie 1872 . ...... 151
Catre armati. 5/17 Octomvrie 1872 152
Pentru viitorul Giurgiului. 21 Oct./2 Nov. 1872 . 153
Catre cetatenii din Pitesti. 29 Oct./10 Nov. 1872 154
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legmitoare. 15/27 Noemvrie 1872 154
La Adresa Adunkrii Deputatilor. 30 Nov./12 Dec. 1872 157
La Adresa Senatulm. 3/15 Decemvrie 1872 e 158
Cktre Soc. Amicii artelor frumoase. 30 Dec. 1872/11 Ian. 1873 159
Inalt Ordin de zi catre armatá. 1/13 Ianuarie 1873 ............. 159
Cktre Mitropolitul Primat. 1/13 Ianuarie 1873 , 160
La investirea Episcopilor. 29 Ian./9 Febr. 1873 160
Catre elevii Scoalei Militare. 15/27 Martie 1873 e 163
Catre Corpul ofiteriior. 10/22 Mai 1873 e 163
Citre Gallteni. Galati, 20 Oct./1 Nov. 1873 ..... 464
Catre cetatenii din Ismail. Ismail, 20 Oct./1 Nov. 1873 . 165
Cktre superiorul bisericii elene. Braila, 22 Oct./3 Nov. 1873.. e. 165
Inalt Ordin de zi pe toata oastea. 27 Oct./8 Nov. 1873 ..... e. , 165
Mesaj la deschiderea. Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1873 166

www.dacoromanica.ro
460 REGELE AROL I

Pag.
La Adresa Adunirii Deputation 25 Nov.17 Dec, 1873 171
La Adresa Senatului. 25 Nov./7 Dec. 1873 . 172
Catre Arhierei. 29 Nov./11 Dec, 1873 .1 172
Inait Ordin de zi catre armatk. 1/13 Ianuarie 1874 173
Catre Mitropolitul Primat. 1/13 Ianuarie 1874 . 173
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Martie/4 Aprilie 1874 174
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 25 Aprilie/7 Mai 1874 174
Catre Adunarea Deputatilor. 2/14 Mai 1874 s. 175
217, Catre Senat. 4/16 Mai 1874 176
InaIt Ontin de zi catre armata. 15/27 Mai 1874 177
Catre Regimentul 6 Infanterie. 15/27 Mai 1874 177
220, Mesaj pentru Inchiderea Senatului. 31 Mal/12 Iunie 1874 178
Mesaj pentru 1nchiderea *dunärii Deputation 31 Mat/12 Iunie 1874 179
Catre armatä. 14/26 Octomvrie 1874 180
Inalt Ordin de zi catre armata. 14/26 Octomvrie 1874 t, 181
Catre cetätemi Capitalei. 8/20 Noemvrie 1874 182
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legmitoare. 15/27 Noemvrie 1874 182
La Adresa Adunarii Deputation 28 Nov./10 Dec. 1874 . 187
La Adresa Senatului. 1/13 Decemyrie 1874 ...... 188
InaIt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1875 . 189
Catre Mitropolitui Primat. 1/13 Ianuarie 1875 189
Mesaj la inchiderea Corpunlor Legiuitoare. 16/28 Ianuarie 1875 .... 190
La CIubul Ofiterilor. 31 Marte/12 Aprille 1875 r 193
La inaugurarea Jockey-Clubului Roman. 6/18 Aprilie 1875. 193
Catre Ofiten i tinerit mihtari. 15/27 Apnlie 1875 t,. 194
Mesaj la deschiderea Corpunlor Legiuitoare. 19/31 Mai 1875 ...,.. 194
Catre Senat si Camera*. 4/16 Iunie 1875 197
La Adresa Senatului. 12/24 Iunie 1875 198
La Adresa .Adunani Deputation 12/24 'une 1875 . 199
La irtvestirea, Mitropolitilor. 15/27 Iunie 1875 199
Catre fundatorit Soc. Geografice Romine. 15/27 Iunie 1875 200
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 4/16 Iulie 1875 203
La punerea pietrei fundamentale a Pelesului. 10/22 August 1875 204
Catre Ieseni. 16/28 Septemvrie 1875 204
Clue Primarul din Birlad. 21 Oct./2 Nov. 1875 . 204
Inalt Ordin de zi clue armatä. 4/16 Noemvrie 1875 . ....4 205
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1875 206
La Adresa Adunarii Deputation 27 Nov./9 Dec. 1875 ...... 207
La Adresa Senatului. 30 Nov /12 Dec. 1875 ..... 208
Inalt Qrdin de zr catre arrnata. 1/13 Ianuarie 1876 209
Mill Episcopul Argesului. 22 Fevr./5 Martie 1876 209
Mesaj la 1nchiderea Adunarii Deputation 3/15 Martie 1876 ... . 209
Inalt Ordin de zi catre arrnata. 31 Marte/12 Aprilie 1876 210
252 Inchina pentru Tara si armata romana. 8/20 Apnlie 1876 210
253. Meaaj /a deschiderea Senatultu. 15/27 Aprilie 1876 . 211

www.dacoromanica.ro
 TABLA BE MATERII 461

Pag.
Mesaj la deschiderea Adunärii Deputatilor. 15/27 Aprilie 1876 212
La patronul Reg. 5 si 6 de linie. 23 Aprilie/5 Mai 1876 212
La Adresa Senatului. 2/14 Mai 1876 , 213
Mesaj de Inchiderea Senatului. 3/15 Mai 1876 214
Inalt Ordin de zi catre armata. 10/22 Mai 1876 214
Catre Ministerul de Razboru. 10/22 Mai 1876 215
Catre Corpul Diplomatic. 10/22 Mai 1876 216
Catre Mitropolitul Piimat. 10/22 Msu 1876 , 216
Catre pastorul Teutschlaender. 10/22 Mai 1876 217
Catre Comunitatea Israelitit. 10/22 Mai 1876 217
CAtre Senat. 10/22 Mai 1876 ?
217
Catre Curtea de Casa-0e. 10/22 Mai 1876 218
Clue Curtea de Conturi. 10/22 Mai 1876 i. 218
267'. Citre Primarul Capitalei. 10/22 Mai 1876 219
Catre Corpul Didactic. 10/22 Mai 1876 4 . 220
Catre 1Vlitropolitul Primat. 10/22 Mai 1876 221
Catre Primarul Capitalez. 22 Mai/3 Iunie 1876 221
Catre C. Bosianu. 18/30 Iume 1876 .e, 222
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 20/Iunie/2 Tillie 1876 222
La premierea elevilor scohlor secundare. 29 Iunie/11 Iuhe 1876 ,. 224
La premierea elevelor scohlor secundare. 30 Iume/12 Iulie 1876 226
La premierea elevilor scohlor primare 1/13 Julie 1876. . 228
Catre Corpul Didactic. 1/13 Iulie 1876 , 229
La Adresa Senatului. 8/20 Iulie 1876 229
La Adresa Deputaplor. 10/22 Imam 1876 230
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legmitoare. 31 Iulie/12 August 1876 231
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legnutoare. 21 Oct./2 Nov. 1876 232
Catre Primarul din Craiova. 31 Oct./12 Nov. 1876 i 233
La Adresa Adunarii DeputaVlor. 6/18 Noemvrie 1876 .... . 234
La Adresa Senatului. 9/21 Noemvrie 1876 235
Cätre Primarul Brailei. 10/22 Noemvrie 1876 235
Catre Primarul Galatilor. 11/23 Noernvrie 1876 ........ 236
Catre Galaleni. 12/24 Noemvrie 1876 . 236
halt Ordin de zi catre armata. 16/28 Noemvrie 1876 236
Inalt Orclin de ni catre armata. 1/13 Ianuarie 1877 ** 237
Toastul Domnului de Anul Non. 1/13 Ianuarie 1877 238
Catre Curtea de Casatie. 20 Ianuarie/1 Februarie 1877 238
Mesaj /a inchiderea Adunarii Deputatilor. 23 Martie/4 Aprilie 1877 239
Catre- Guvern. 8/20 Aprilie 1877 240
Mesaj de deschiderea Corpurilor Legitutoare. 14/26 Aprilie 1877 244
La Adresa Camerii. 22 Aprilie/4 Mai 1877. 244
Catre Presedintele Camerei. 24 Aprilie/6 Mai 1877 245
La Adresa Senatului. 25 Aprihe/7 Mai 1877 , 245
Inalt Ordm de zi catre arrnata. 10/22 Mai 1877 , 246
Citre Primul Ministru. 10/22 Mai 1877 .,c 247

www.dacoromanica.ro
462 REGELE CAROL I

Pag.
299. Catre Mitropolitul Moldovei. 10/22 Mai 1877 ......, .. 248
300k Catre delegapunea Senatului. 10/22 Mai 1877 248
atre delegatiunea Adunarii Deputatilor. 10/22 Mai 1877 .... 249
Glue Presedintele Inaltei Curti de Casatie. 10/22 Mai 1877 ..... 249
Catre Presedintele Inaltei Curti de Conturi. 10/22 Mai 1877 . 252
Catre Studentii Universitari. 10/22 Mai 1877 253
Mesaj domnesc pentru inchiderea Senatului. 15/27 Iunie 1877 253
Cuvantare la Crainva. 28 Iunie/8 Iulie 1877 .......... 255
Inalt Ordin de zi Regirnentelor de Dorobanti si de Artzlerze la impar-
tirea celor zece drar?ele noi. 17/29 Iuhe 1877 256
Inalt Ordm de zi catre Armati. 20 August/1 Septernvrie 1877 257
Manifest catre tara. 27 August/8 Septemvrie 1877 258
Inalt Ordin de zi catre invingitorii dela Grivrta. 5/17 Sept. 1877 263
Inalt Ordm de zi okra armata. 5/17 Septemvrze 1877 264
Catre ostasi, dupa. luarea Rahovei. 12/24 Noemvrie 1877 264
Inalt Ordin de zi catre armata romana'. 15/27 Noemvrie 1877 265
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legruitoare. 15/27 Noemvrie 1877 266
Inalt Ordin de zi catre trupele imperiale ale armatei de impresurare
Plevnei. 1/13 Decenevrie 1877 268
Inalt Ordin de zi catre armata. 2/14 Decemvrie 1877 270
Toastul Domnului pentru Tar. 3/15 Decemvrie 1877 ...... 271
Catre delegatii Corpurilor Legmitoare. 15/27 Decemvrie 1877 .... 271
Catre Primarul Capitalei, 15/27 Decemvrie 1877 272
Catre Corpurzle Legiuitoare. 15/27 Decemvrie 1877 7- 272
Catre Atudentii uraversitari. 15/27 Decemvrie 1877 273
Catre reprezentantii InalteIor Curti de Casatie si de Conturi, catre
Rectorul Universitith din Bucuresti si catre delegatiunile jude-
tene comunale. 18/30 Decemvrie 1877 274
Catre delegatiunea Senatului. 19/31 Decemvrie 1877 275
Inalt Ordin de zi catre Garda Oraseneasca din tara. 22 Decemvrie
1877/3 Ianuarie 1878 . 276
La decorarea steagului Reg. 13 Dorobanti. 31 Decemvrie 1877/12
Tanuarie 1878 277
Inalt Ordin de zi &are armata. 3/15 lanuarie 1878 ............ 277
Inalt Ordin de zi catre armata. 15/27 Februarie 1878 278
Catre reprezentantii Corpurilor Legnutoare. 8/20 Aprilie 1878 279
Toasteaa la cina din Craiova. 1/13 Mai 1878 280
Catre Prirnarul din Vidm. 6/18 Mai 1878 280
Toast la pranzul din Craiova. 8/20 Mai 1878 281
Toast la czna din Pitesti. 9/21 Mai 1878 281
Inalt Ordirt de zi catre Armati. 10/22 Mai 1878 281
334, Toast la cina din Campulung. 12/24 Mai 1878 282
Toasteaza la cina din Targoviste. 14/26 Mai 1878 .. 282
Cuvantare la impartirea prenuilor elevilor din scoalele secundare
primare de bleti din Bucuresti. 29 Iuttie/11 'Ellie 1878 283

www.dacoromanica.ro
464 REGELE CAROL I

Pag.
Mesaj la redeschiderea Corpurilor Legiuttoare. 11/23 August 1879 326
Catre delegatii coloniei bulgare din Romania. 23 Sept.15 Oct. 1879 326
Mesaj la inchiderea Camerelor de revizuire i deschiderea Corpu-
rilor Legiuitoare. 12/24 Octorrivne 1879 . 327
Catre Primarul din Tulcea. 15/27 Octomvrie 1879.. 328
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1879 329
Toast la pranzul dela Palat. 28 Nov./10 De c. 1879 335
Raspuns la Adresa Senatului. 4/16 Decemvrie 1879 . 335
Raspuns la Adresa Adunarii Deputatilor. 14/26 Decemvrie 1879 336
Inalt Ordin de ,zi catre armatä. 1/13 Ianuarie 1880 . ..... 337
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legiuitoare. 12/24 Aprilie 1880 . 338
Inalt Ordin de zi catre armata. 10/22 Mai 1880 339
Raspuns la felicitarea delegatiunilor din judete. 10/22 Mai 1880 340
Toast la pranzul dat in sala Teatrului National. 10/22 Mai 1880 341
Alocutiune catre ofiteni Regimentului austro-ungar Nr. 6 Carol I ».
1/13 Octomvrie 1880 .. . 341
884. RIspuns la toastul Primarului din Galati. 14/26 Octomvrie 1880 341
Toast la pranzul din Roman. 16/28 Octomvne 1880 . 342
Toast la pránzul din Iasi. 18/30 Octomvrie 1880 342
Inalt Ordin de zi catre trupele dela TigänWI si Roman. 21 Oct.
2 Nov. 1880 343
Cuvântare la deschiderea Expozitiei de arte si industrie. 1/13 Noem-
vrie 1880 344
Cuvantare la inaugurarea lucranlor de canalizare a Dambovitei
2/14 Noemvrie 1880 344
Mesaj la deschiderea Corpurxlor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1880 345
Inalt Ordin de zi catre armata la impartirea drapelelor noilor re-'
gimente. 28 Nov./10 Dec. 1880 . 351
Raspuns la AcIresa Consihului de Ministri refentoare la reglemen-
tarea succesiunii la tronul Romaruei. 3/15 Decemvne 1880.... 352
Raspuris la Adresa Senatului, refentoare la reglementarea succe-
simui la tronul Romaniei. 4/16 Decemvne 1880 353
Cuvantare la investitura Episcopului de Ramnic-Noul-Severm
7/19 Decemvrie 1880 ... . 354
Raspuns la Adresa Adunani Deputatilor. 7/19 Decemvne 1880 .. 355
Rispuns la Adresa Inaltei Curti de Casa-tie i Justitie. 11/23 De-
cemvrie 1880 356
Catre Principele Leou Urussof. 29 Dec. 1880/10 Ian. 1881 357
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1881 . ç 357
Raspuns Corpurilor Legimtoare, la prezentarea votului proclamani
Regatului. 14/26 Marne 1881 , 358
Raspuns 414inistrului de Razboiu cu ocaziunea proclamarii Rega-
tului. 17/29 Martie 1881 359
Raspuns, la felicitänle Inaltului Cler. 19/31 Martie 1881 360

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE mATERII 463

Paz.
Cuvintare la impirtirea premiilor elevelor din gcoalele secundare si
primare de fete din ,Bucuresti. 30 Iunie/12lie 1878 .... % 285
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legiuztoare 4/16 Lille 1878 286
Toast la masa din c azarma Vinatorilor dela Sinaia. 0 August/11
Septemvrie 1878 . ... POO 288
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare 15/27 Septemvrie 1878 288
Catre Prefectul de Ilfov. 24 Sept./6 Octomvrie 1878 . .. 291
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legimtoare. 4/16 Octomvrie 1878 291
Inalt Ordin de zi catre armata la intrarea triumfala In Capitala.
8/20 Octomvrze 1878 . . ..6 292
Cuvmte rostite la intrarea triumfala in Capital 8/20 Octomvrie 1878 293
Catre Mimstrul de Razbom. 8/20 Octomvrie 1878 .... . 294
Catre Primarul din Braila. 14/26 Noemvrie 1878 294
347. Catre Presedmtele Comitetului permanent al judetului Braila. 14/26
Noemvrie 1878 .4 .. . 295
348. Inalt Ordin de zi catre armatä la ocuparea Dobrogei. 14/26 Noem-
vrie 1878 . . . .. 295
349. Proclamatiunea M. S. Domnului catre Dobrogeni. 44/26 Nov. 1878 296
350. Mesaj la deschiderea Corpurilor Legmitoare. 15/27 Noemvrie 1878 298
351. Inalt Ordm de zi catre armata. 28 Nov./10 Dec. 1878 . 302
352. Raspuns la Adresa Senatului. 9/21 Decemvrie 1878 . ....... . 303
353. Raspuns la Adresa Adunarii DeputaIilor. 10/22 Decemvrie 1878 304
354. Catre Conszliul de Ministri 1/13 Ianuarie 1879 . . 306
355. La inaugurarea Fabricei de chibrituri. 25 Febr./9 Martie 1879 .. 306
356. Cuvantare la investitura Epigcopilor alesi pentru Eparhille Roma-
nului, Husilor si Dunarii-de-Jos. 24 Marne/5 Aprilie 1879 .... 307
357. Mesa) la dizolvarea Corpurilor Legmitoaro. 25 Martie/6 Aprzlie 1879 308
358. Inalt Orclin de zi catre trupele intrunite in garmzoana din Capitali.
8/20 Aprilie 1879 311
359. Inalt Ordin de zi catre Garda. Nationala. 8/20 Aprilie 1879 .. 312
360. Raspuns la prinurea spadez de onoare din partea armatez. 10/22
Mai 1879 r 313
361. Toast la pranzul dela Palat, 10/22 Mai 1879 . 314
362. lIesaj la deschiderea Adunarn de revizuire a Constitirtiei. 22 Mal/
3 Iunie 1879 .... . 314
363. Raspuns membrilor Academiei Romine. 27 Mai/8 Iunie 1879 .... 317
364. Raspuns la Adresa Senatului. 10/22 Iume 1879 . 318
365. Raspuns 1a adresa Adunarii Deputatilor. 12/24 Iunie 1879 .. 319
366. Cuvantare la 1E12par-tau premnlor in gcoalele de baieti dm Capitali
29 Iunie/11 Tulle 1879 . . .. 320
367. Cuvântare la inaparVirea premiilor in scoalele de fete din Capitala
30 Iunie/12 Iulie 1879 .. 322
368. Mesal la prorogarea Corpurilor Legnutoare. 11/23 Julie 1879 324
369. Toast la serbarea patronului regimentelor 1 gi 2 artilerie. 2 Iulie/
1 August 1879 ........ 325

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII 465

Pag.
Rispuns la felicitirile Inaltei Curti de Casatie §i Justrtie. 19/31
Martie 1881 ... 360
Raspuns la felicitirile Inaltei Curti de Conturi. 19/31 Martie 1881 361
Rispuns la felicitarile Academiei Romine. 21 Martie/2 Aprilie 1881 361
405: Raspuns la felicitarile Primarului Capitalei. 22 Martie/3 Aprilie 1881 362
Rispuns la felicitarile Corpului profesoral. 22 Martie/3 Aprihe 1881 363
Rispuns la felicrtarile Presedintelui Consiliului de Ministri In nu-
mete functionarilor si guvernului. 22 Martie/3 Aprilie 1881 .... 364
CuvIntare rostita la incoronare. 10/22 Mai 1881 . 365
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legnntoare. 18/30 Iunie 1881.. s . 365
Cuvintare la Impartirea premiilor In scoalele primare din Capitali.
29 Iunie/11 Julio 1881 868
Cuvintare la Impartirea premiilor elevilor din scoalele secundare:
1/13 Tulle 1881 . .
Toast la Focsani. 18/30 Octomvrie 1881 .. 371
Cuvintare la coala de Agriculturi din Herestriu. 1/13 Noemvrie 1881 372
Mesaj la deschiderea. Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1881 .. 372
Toast la prinzul dala Palat, In amintirea luàrii Plevnei. 28 Noeni-
vrie/10 Decenivrie 1881 . . . 380
Rispuns la Adresa Senatului. 3/15 Decemvrie 1881 - 381
Raspuns la Adresa Adunara Deputatilor. 8/20 Decemvrie 1881 ..., 381
Inalt Ordin de zi catre arrnata. 1/13 Ianuarie 1882 382
Rispuns la felicitarile Inaltului ciar si ale guvernului. 1/13 Ianua-
rie 1882 383
Cuvintare la deschiderea sedintei solemne a Societatii Geografice
Roman& 20 Martie/1 Apriiie 1882 ... 383
Raspuns la felicitarea Inaltulm cler la Mitropolie. 10/22 Mai 1882.. 384
Raspuns la felicitarile Consilmlui de Munstri 10/22 Mai 1882.... 384
Rispuns la felicitärile Corpurzlor Legiuitoare. 10/22 Mai 1882 .. 384
Rispuns la felicitirile delegatiumlor din judete. 10/22 Mai 1882 385
Toast la prinzul dala Palat In onoarea delegatiumlor din judete.
11/23 Mai 1882 . i .. ...
. 386
Mesaj la Includerea Corpurilor Legiuitoare. 31 *ai/1.2 Iunie 1882 387
Toast la prinzul oferit Batalionulin 1 de Vinatori, in Sinaia. 30 Au-
gust/11 Septemvrie 1882 . .. 389
Toasturi la banchetul din Birlad cu ocazia manevrelor mari. 5/17
Octomvrie 1882 .... . r. 389
M. S. Regele catre Birladeni. 5/17 Octomvrie 1882 ... 390
Inalt Ordin de zi catre armatä, Sinaia, 7/19 Octomvrie 1882 391
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 17/29 Octomvrie 1882 391
Raspuns la Adresa Senatului. 10/22 Noerrivrie 1882 .... 394
Raspuns la Adresa Adunirii Deputatilor. 13/25 Noemvrie 1882.. 394
Cuvintare /a Cercul Militar din Capitali. 28 Noenwrie/10 Dec. 1882 395
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1883 . 395

www.dacoromanica.ro
466 REGELE CAROL r

Pag.
Raspuns la felicitarile Inaltului cler si ale Consibului de Ministri
1/13 Ianuarie 4883 . .. 396
Mesaj la- dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 5/17 Martie 1883 . 396
Mesaj la deschnierea Corpurilor Legitutoare. 10/22 Mai 1883 ..... 399
Räspuns la feliditärile Corpurilor Legnutoare si ale delegaplor din
judete i comune. 10/22 Mai 1883 ,, 401
440, Raspuns la Adresa Senatuhn. 26 Mai17 Iunie 1883 .... 4-. ..g 402
Raspuns Ja Adresa Adunärii Deputatilor. 29 Mai/10 Iunie 1883.. 402
Cuvantare la inaugurarea stathei lui stefan cel Mare, in Iasi. 5/17
Iunie 1883 . .. 403
Toast la pränzul din Iasi. 6/18 Iume 1883 404
Toast la pränzul din Smaia cu ocazia zilei de 30 August 30
August/11 Septemvrie 1883 . 405
Toast la pränzul din Castelul Pelesului. 25 Sept./7 Oct. 1883 .... 405
Toast la pränzul din Ploesti In onoarea armatei. 10/22 Octonivrie 1883 406
Inalt Ordin de zi catre armata. 1/13 Ianuarie 1884 ............ 406
Raspuns la feheitarile Inaltului Cler si ale Consiliului de Ministri.
1/13 Ianuarie 1884 . 407
Cuvintare rostiti in sedinta solemnä a Academic]. Române 23 Martie/
4 Aprilie 1884 , . 407
Toast la eina data In onoarea Archiducelui Rudolf si a Archiducesei
tefania. 14/26 Aprilie 1884 . 408
Raspuns la felicitarile Corpurilor -Legiuitoare. 10/22 Mai 1884 .. , . 409
Regele catre delegatii din judete. 10/22 Mai 1884 410
Mesaj la Inchiderea Corpurilor Legmitoare. 8/20 Iunie 1884 411
Raspuns catre Regele Serbiei. Belgrad, 18/30 August 1884 413
Alocutiunet catre ostasii Regimentului 6 de Infanterie sarbesc e Ca-
rol I )>. Belgrad, 18/30 August 1884 .. . ... 414
Raspuns la toastul Regelui Milan. Belgrad, seara lui 18/30 August
1884 .. 414
Toast In onoarea armatei särbesti la pränzul dela Palat. Belgrad,
19/21 August 1884 .. 415
Toast la masa batalionului 2. de Vinatori Sinaia, 30 August/11
Septemvrie 1884 . . . . 415
Mesaj la dizolvarea Corpurtlor Legiuitoare. 23 Sept.15 Oct. 1884 .... 416
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1884 .. 417
Toast la cilia dela Palat. 28 Nov./10 Dec. 1884 . .. 420
Raspuns la Adresa Senatului. 9/P1 Decemvrie 1884 421
Raspuns la Adresa Adunkrii Deputatilor. 9/21 Decemvrie 1884 421
Inalt Ordin de zi catre armata. Bueuresti, 1/13 Ianuarie 1885 422
RIspuns la felicitarile Inaltului cler si ale Consilmlui de Ministri
1/13 Ianuarie 1885 . .. . 423
Mesaj la inchiderea Corpurilor Legmitoare 20 Martie/1 Aprilie 1885 423
Toast la pränzul ,dat in onoarea Regelui Suediei. 3/15 Aprilie 1885 424
Mesaj la desehiderea Sfäntului Smod. Sulam, 1/13 Mai 1885 .... 426

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATE RII 467

Par.
Cuvintare la 10 Mai. 10/22 Mai 1885 . 427
Toast la cina din Craiova. 2/14 Octomvrie 1885 428
Mesaj la desehiderea Corpurilor Leghntoare. 15/27 Noemvrie 1885., 428
Rgspuns Ja Adresa Adungril Deputatilor. 5/17 Decemvrie 1885 431
Rgspuns la Adresa Senatului. 6/18 Decemvrie 1§85 431
Inalt Ordm de zi ektre armatg. Bucuresti, 1/13 Ianuarie 1886 432
Rgspuns la fencrtarile Inaltului cler si ale Consiliului de Ministri,
1/13 Ianuarie 1886 .. . 433
Rgspuns la felicitgrile Corpurilor Legiuitoare 10/22 Mai 1886 .... 433
1VIesaj la Inchiderea Corpuri/or Legiurteare. 15/27 Iunie 1886 .... 434

Septemvrie 1886 ... .. . ..

Toast la masa batalionului 2 de Vingtori, In Sinaia. 30 August/11

Toast /a cina din Buzgu. 28 Sept./10 Octomvrie 1886 .

435
436
Toast la serata milita. a Cavaleriei. Buzg.'u, 30 Sept /12 Oct. 1886 437
Cuvintare la inaugurarea coalei de poduri si sosele. 2/14 Octom-
vrie 1886 . 437
Cuvintare dupg sfintirea bisericii episcopale din Curtea de Are
12/24 Octomvrie 1886 438
Inalt Ordin de zi atre armatg. 14/26 Noemvrie 1886 439
Cuvântare cgtre ofiterh Regimentului 3 de linie, la numirea Prin-
cipelui Leopold de Hohenzollern ef al acestui regiment si In-
scrierea. A. S. R. Principelui Ferdinand In armatg ca sublocote-
nent. 14/26 Noemvrie 1886 440
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noertivrie 1866 441
Rgspuns la felicitgrile Corpurilor Legiuitoare pentru numirea Prin-
cipelui Leopold cap aI Regimentului 3 si Inscrierea In armati
a A. S. R. Principelui Ferdinand. 15/27 Noemvrie 1886 445
487, Alocutiune la Incredintarea steagului $coalei de Ofiteri. 28 Nov./10
Decemvrie 1886 ....... 447
Toast la dejunul dela coala de Ofiteri. 28 Noemvrie/10 Decem-
vrie 1886 . 447
CuvAntare la investitura L P. S. Salo Parintelui Iosif, ales Arhi-
episcop i Mitropolit al Ungro-Vlahiei i Primat a1 Rominiei.
30 Noemvrie/12 Decemvrie 1886 ..... 447
Rgspuns /a Adresa Adungrii Deputatilor. 4/16 Decemvrie 1886 .. 448-
Cuvantare la investitura Episcopilor Riannicului i Noului-SeVerin,
al Husilor si al Dungrii-de-Jos. 12/24 Decemvrie 1886 449
Rgspuns la Adresa Senatului. 14/26 Decemvrie 1886 ..... 451
Abreviatiuni 453
Notä . .. 453
Tabla de materii 455
Tabla planselor 469

www.dacoromanica.ro
 TABLA PLANgLOR
M. S. Domnul Carol I la verurea. in Rominia (1866).
Jur'imAntul pe Constitqie al M. S. Domnului Carol I la 30 Iunie /12
rulie 1866.
M. S. Domnul Carol I la 1866.
M. S. Domnul Carol I la 1866.
M. S. Donanul Carol I la 1869.
VI M. S. Domnul, M. S. Doamna i Dommta Maria la 1872.
M. S. Domnul Carol I la 1873.
Domnga Maria, in 1873.
Defilarea gkzu de onoare inamtea ImOratului Alexandru al II-lea
al Rusiei si M. S. Domnulm Carol I in faIa palatului prmciar din
Bucuresti (8 Iunie 1877).
M. S. Domnul Carol I trecind Dunirea la Nicopole (1877)-
XL M. S. Domnul Carol I la Poradim (1877).
XIT. M. S. Domnul Carol I, Comandant Suprem al armatelor asediatoare
la Plevna, Cu statul s'au major.
Asaltul dela, Grivita (30 August 1877).
M. S. Doranul Carol I, Comandant Suprem al armatelor romino-
ruse, in imprejurimile Plevnei.
M. S. Domnul Carol I in Campania dela 1877-78.
M. S. Domnul Carol I la Plevna.
M S. Domnul Carol I felicitä pe Osman Pasa pentru eroica sa re-
zisterrp. la Plevna (28 Noemvne 1877).
Defilarea pnzomenlor turci inamtea M. S. Domnului Carol 1 la Plevna.
M. S Domnul Carol I la 1879.
Sala Tronului cu darurile dela incoronare la 1881.
Incoronarea M. M. L. L. Regele Carol I si Regina Elisabeta la Bu-
curest (10/22 Mai 1881).
Castelul Peles la Sinaia, ternunat in 1883.
M, M L. L. Regele Carol I si Regina Elisabeta in anul 1883.
M. S. Regele Carol I la 1886.

www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL $1
IMPRIMERIILE STAMM
IMPRIMERIA NATIONALÀ,
BLICURE$T1 1939

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro