21

21. CONDUCEREA PROCESULUI DE NORMALIZARE A FONDULUI

DE PRODUCŢIE (III)

21.1 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţile de gospodărire de crâng

21.1.1 Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare prin procedeul specific metodei
afectaţiilor
21.1.2 Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare cu ajutorul procedeului
aproximaţiilor succesive
21.2 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţi de gospodărire în conversiune
21.2.1 Consideraţii generale
21.2.2 Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare

21.1 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţile de

gospodărire de crâng

21.1.1 Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare prin

procedeul specific metodei afectaţiilor

Corespunzător specificului metodei afectaţiilor, procedeul utilizat în

practica amenajării pădurilor din România constă în:
- stabilirea ciclului şi a mărimii perioadelor constituite;
- repartizarea arboretelor pe perioade;
- stabilirea mărimii suprafeţei periodice în rând şi a volumului de
recoltat în primul deceniu;
- elaborarea planului de recoltare.
Pe baza mărimii ciclului şi a mărimii perioadei adoptate se stabileşte
numărul de perioade. Mărimea perioadelor poate fi de 5 sau 10 ani. De regulă se
adoptă perioade de 10 ani, cu excepţia unităţilor de gospodărire constituite din
arborete de plopi şi sălcii, când se adoptă o perioadă de 5 ani.
Repartizarea arboretelor pe perioade se face pe baza criteriilor utilizate la
unităţile de gospodărire de codru regulat. Se are în vedere o echilibrare a
suprafeţelor periodice, fără ca prin aceasta să se producă sacrificii de
exploatabilitate, în minus sau în plus, prea mari.
Un exemplu de repartizare pe perioade (de 10 ani) a arboretelor dintr-o
unitate de gospodărire de crâng (salcâm), cu o suprafaţă totală de 823,8 ha şi un
ciclu de 30 de ani este prezentat în Tabelul nr. 20.1.
 Tabelul nr. 20.1

Repartizarea arboretelor pe deceniile ciclului

Dece- Clase Suprafaţa

niul de Parcela sau subparcela
vârstă -ha-
I IV 2E,5E,6A,7B,10A,10C,14C,15E,15H,16C,16H,16J,16M,17B,18C, 209,4
19H,30B,33K,35C,39B,41A,41B,44E,45C,46O,48B,48D,51D,52A,
52B,52H,53C,54A,54D,54F,55A,59E,60B,61C,62F,62G,72A,74G
III 1A,4D,5C,27E,29D,44C,44F,50A,50G,50H,53E,62E,62H,73E,74D 64,7
58C,19A
Total deceniul I 274,1
II III 4C,5G,9A,9B,13C,13E,13F,14A,17A,17D,18A,18D,19I,31D, 78,1
31E,32E,33B,36A,37A,38D,38G,39C,40A,42C,43C,45A,46E,
46G,46L,46M,46R,47A,47E,47F,47H,49A,52D,52F,53A,53B,
56D,56E,61B,76C,58B,58D,59G
II 5B,5D,7C,8B,11A,11E,13A,19B,20B,20I,22A,35R,36B,42E, 197,2
42G,42I,46B,51G,53F,58E,59B,59D,59H,62D,63C,64B,72C,
72F,74E
Total deceniul II 275,3
III II 2C,3C,3E,3F,3G,4A,5H,6D,15A,16A,18B,20E,21E,21F,22C, 63,7
25B,25G,27F,27G,33E,38F,44I,46I,48A,57B,57J,59H,61E,61F,
67C,72G,75B,76D,76E,77A
I 1D,4E,5F,5I,6E,6G,9C,10B,10D,11G,12C,13B,13D,13G,14B, 210,7
14D,15B,15F,15I,16B,16I,16L,19D,19G,20A,20C,20H,21B,25C,26
B,26D,27B,27D,29B,29C,29E,29F,30E,30H,30I,30J,31B,
31G,32B,32D,33G,33H,33L,34C,34E,34H,35M,37E,38C,38J,
39A,39D,39E,39F,39H,40B,40C,41C,41D,42B,42D,42F,43A,
43B,44B,44D,44G,45B,45D,45E,45G,46C,46N,47B,48E,49B,
50B,51A,51C,52G,53G,54E,56C,57M,58F,59F,60A,61A,61G,6
3B,64C,64D,64E,66B,67B,72E,72G,72H,72I,72J,73C
Total deceniul III 274,4
Ciclul = 30 ani; clasa de vârstă normală: 274,6 ha 823,8

După cum se poate observa, structura reală pe clase de vârstă a impus, în

vederea realizării de suprafeţe periodice echilibrate, unele transferuri de arborete
exploatabile dintr-un deceniu în altul.
Mărimea posibilităţii pe suprafaţă a unităţii de gospodărire este dată de
suprafaţa periodică în rând.
Posibilitatea decenală pe volum rezultă din însumarea volumelor arboretelor
incluse în suprafaţa periodică în rând, după ce s-a adăugat echivalentul creşterilor
în volum pe un număr de ani egal cu jumătatea din numărul de ani ai unei perioade
(de aplicare a amenajamentului).
În situaţia în care se urmăreşte şi o normalizare a parchetelor anuale din care
urmează să se recolteze echivalentul posibilităţii anuale pe volum, în planul de
recoltare se va indica pentru fiecare arboret şi numărul parchetului în care a fost
inclus. În acest caz, volumul ce se recoltează va fi egal cu volumul iniţial la care se
adaugă creşterile în volum pe o perioadă determinată de anul în care se va „tăia”
parchetul.
Urgenţele de regenerare ale arboretelor stau la baza repartiţiei lor pe
parchete. Un extras din planul de recoltare al aceleiaşi unităţi de gospodărire, pentru
care s-a exemplificat repartizarea arboretelor pe perioade, este prezentat în Tabelul
nr. 20.2.

Tabelul nr. 20.2

Planul decenal de recoltare a produselor principale-crâng

**********************************************************************************************************************
* ! !----------SPECII* C ! V !TULP.! CREŞTERE ! V O L U M!VOLUM! !VOLUM! ANUL !VOLUM*
* NR. !SUPRA-! * O ! I ! ! ANUALĂ ! ACTUAL ! ! L U C R A R I !MEDIU! ! + *
* ! ! !P !C* N ! R !NES. ! M.C.! M.C.!M.C.!M.C. ! + ! ! DE ! EXEC.! N*CR*
* U.A.! FAŢA !ELEM.!R !L* S ! S ! ! / ! / ! / ! / ! ! PROPUSE IN DECENIU ! REC.! ! *
* ! ! !O !P* . ! T ! % ! HA ! UA ! HA ! UA !5*CR.! ! IN ! LUCR.! MC *
* ! U.A. ! !P.!.* ! A ! ! ! ! ! ! ! ! DEC.! ! *
*====================================================================================================================*
* % ! ! SC !10!2* ! ! ! 9.0!108.0! 194! 2328! 2868!CRÂNG-TĂIERE DE JOS ! ! ! *
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 1 A! 12.0! ! ! *0.9! 30! 20 ! 9.0!108.0! 194! 2328! 2868!Provoc.draj.pe 12,0 ha ! 2868! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 2.4 ha ! ! ! *
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! ! ! 186! 74! 74!CRÂNG-TĂIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 2 E! 0.4! ! ! *0.7! 35! 20 ! ! ! 186! 74! 74!Provoc.draj.pe 0,4 ha ! 74! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 0,2 ha ! ! ! *
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! 5.4! 1.0! 142! 28! 33!CRÂNG-TĂIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 4 D! 0.2! ! ! *0.8! 30! ! 5.4! 1.0! 142! 28! 33!Provoc.draj.pe 0,2 ha ! 33! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! 4.8! 1.0! 137! 41! 46!CRÂNG-TĂIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 5 C! 0.3! ! ! *0.7! 30! ! 4.8! 1.0! 137! 41! 46!Provoc.draj.pe 0,3 ha ! 46! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
*
* % ! ! SC !10!3* ! ! ! 4.8! 32.0! 246! 1624! 1784!CRÂNG-TĂIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

*
* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *
* 5 E! 6.6! ! ! *0.7! 35! ! 4.8! 32.0! 246! 1624! 1784!Provoc.draj.pe 6,6 ha ! 1784! !
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

*
* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 4.0 ha ! ! ! *
*
.. . .. . . . . . . . . ... . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . *
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

* .
*
* % ! * ! SC !10!3* ! ! ! ! ! 156! 47! 47!CRÂNG-TĂIERE DE JOS ! ! !
*-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - -

* !AJUTORAREA REG NATURALE ! ! ! *

* 74 G! 0.3! ! ! *0.8! 43! 20 ! ! ! 156! 47! 47!Provoc.draj.pe 0,3 ha ! 47! ! *
!-- --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- - - --- - --- -

* ! ! ! ! * ! ! ! ! ! ! ! !Extrag.subarb.pe 0,2 ha ! ! ! *
**********************************************************************************************************************
RECAPITULATIE
**************************************************************************************
* | PL A N D E C E N AL | Posibilitate *
* Specificari | Suprafaţ a| Actual | 5*CR | Total | % |Supraf.| Volum *
* | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M.C. *
*====================================================================================*
* A. Specii | | | | | | | | | *
* SC | 272.9|100| 53208| 8850| 62058 |100| 272.9| 62058|100*
* STB | 0.4| | 72| 5| 77 | | .4| 1| *
* DT | 0.8| | 36| 5| 41 | | .8| 41| *
* B. Tratamente | | | | | | | | | *
* Tăieri rase | 0.6| | 8| 5| 13 | | .6| 13| *
* Tăieri în crâng | 273.5|100| 53308| 8855| 62163 |100| 273.5| 62087|100*
* C. Gr. functionale | | | | | | | | | *
* C. Gr. 1 | 274.1|100| 53316| 8860| 62176 |100| 274.1| 62100|100*
*=====================================================================================
* Total | 274.1|100| 53316| 8860| 62176 |100| 274.1| 62100|100*
**********************************************************************************************

Posibilitate anuală: 6210 m 3/an; lucrări de ajutorare a regenerării naturale

(provocarea drajonării: 273,1 ha; extragerea subarboretului: 15,5 ha); împăduriri: 2,8 ha.

După cum se observă, repartizarea arboretelor pe parchete nu este

realizată, deşi structura tabelului permite această procedură. Explicaţia renunţării
3
la repartizarea arboretelor pe parchete anuale dintr-un deceniu este dată de
recomandarea întâlnită în normele tehnice de amenajarea pădurilor care oferă
personalului silvic, însărcinat cu aplicarea prevederilor amenajamentului, o
libertate de acţiune mai mare, menită să valorifice mai bine oportunităţile oferite
de dinamica procesului de regenerare şi a stării de vegetaţie a arboretelor.

21.1.2 Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare cu ajutorul

procedeului aproximaţiilor succesive

Procedeul bazat pe aproximaţiile succesive ia în considerare, la stabilirea

mărimii posibilităţii pe suprafaţă, atât structura reală cât şi cea normală a fondului
de producţie.
În vederea descrierii procedeului de stabilire a posibilităţii pe suprafaţa unui
fond de producţie de crâng introducem notaţiile:

-m - numărul de clase de vârstă de 5 ani stabilit în raport cu ciclul (m =

ciclu/5);
- si - suprafaţa arboretelor incluse în clasa de vârstă “i”;
r
- si - suprafaţa redusă a arboretelor incluse în clasa de vârstă “i”;

Posibilitatea pe suprafaţă se determină cu relaţia:

]
q5 [ S (q −1)+ S r dacă D1 ≥ 0.AND.D1′ ≥ 0
C
P = (20.1)
S
5 [ S ′(q −1)+ S ′ ] ′
dacă D1 < 0.OR.D1 < 0
r
q
C
unde: PS reprezintă mărimea posibilităţii pe suprafaţă – pentru o perioadă
de timp de 5 ani;

D1 = Sm − S ;
(20.2)
′ r
D1 = S − S;
m r
V
q = m ; (20.3)
V
e
Vm - volumul mediu unitar (pe hectar) la exploatabilitate calculat în
funcţie de caracteristicile medii ale fondului de producţie real;

4
 Ve - volumul mediu unitar (pe hectar) al arboretelor exploatabile ale
fondului de producţie real;
m
∑s
1m 1m i=j i
S= ∑S = ∑ ; (20.4)

m j=1 j m j=1(m − j +1)5

r
m Sm
∑ si ri′ = r .
( i=j )
Sj = ; (j = 1, 2, …, m) Si

m − j +1 5

S = 1 m∑Sr = 1 m∑ ;
r m j m 5(m − j +1) j=1
j=1

m r
∑si
r ( i=j )
Sj= ; (j = 1, 2, …, m)
5 m − j +1

S′ = S1 ⋅ r1 + S2 ⋅ r2 + ... + S

; r1 + r2 + ... +1

r′ r ′
S1 ⋅ r1 + S2 ⋅ r2 + ... + Sr
Sr′ = ′ ′ ;
r
1 + r2 + ...+1
S
r= m; (i = 1, 2, …, m - 1)
i
Si
 (20.5)

(20.6)

(20.7)

(20.8)

(20.9)

(20.10)

(20.11)
 Modalitatea de calcul prezentată valorifică configuraţia structurii fondului de
producţie real, putând îndeplini şi rolul de control al menţinerii stării optime.
În situaţia în care se urmăreşte stabilirea mărimii posibilităţii pe o perioadă
D
de 10 ani ( PS ) relaţia de calcul devine:

10 [ S (q −1)+ S ] dacă U = 1
q r
D
P = (20.12)
S
10 [S(q−1)+S
′ ′] dacă U = 0

q
r

unde:
′ ′
1 dacă {D1 ≥ 0.AND.D2 ≥ 0.AND.D1 ≥ 0.AND.D2 ≥ 0}

U= (20.13)
0 restul situaţiilor

D =S −
2 m−1 S (20.14)

r −
D′2 = Sm −1 S r

Un exemplu de calcul al mărimii posibilităţii pe suprafaţă utilizând procedeul

aproximaţiilor succesive, pentru o unitate de gospodărire de crâng (salcâm) din
Ocolul silvic Bucureşti, este prezentat în Tabelul 20.3.
C D
În limitele mărimii posibilităţii astfel stabilită ( PS sau PS ), pe baza analizei
structurii fondului de producţie pe clase de vârstă şi de producţie, se elaborează
planul de recoltare în care se includ arboretele, luându-se în considerare
restricţiile ecologice referitoare la mărimea şi alăturarea parchetelor.

6
 Tabelul nr. 20.3
C D
Calculul mărimii posibilităţii ( PS , PS ) prin procedeul aproximaţiilor succesive

Clasa de Supra- Supra- m m m mr

vârstă
[ani]
faţa
si
faţa
redusă
∑ ∑ s
i
s
i
r
5(m - j + 1) S
j =
s
i= j i
∑
S
j
r
=
∑
s
i= j i

( ) ( )
r
i= j i= j

[ha] si [ha]
5 m−j+1 5 m−j+1

1(1-5) 5,9 4,55 599,1 479,20 35 17,1 13,7

2(6-10) 24,7 22,28 593,2 474,65 30 19,8 15,8
3(11-15) 44,3 37,65 568,5 452,37 25 22,7 18,1
4(16-20) 152,8 127,34 524,2 414,72 20 26,2 20,7
5(21-25) 101,4 84,90 371,4 287,38 15 24,8 19,2
6(26-30) 59,8 47,63 270,0 202,48 10 27,0 20,2
7(>30) 210,2 154,85 210,2 154,85 5 42,0 31,0
TOTAL 599,1 479,20 - - - 179,6 138,7

Ve = 190m3 / ha Vm 179,6
q=
Ve = 1,20 S = 7 = 25,7ha
Vm = 228m3 / ha
CICLU = 35ani S 138,7
r = 7 =19,8ha

m=7

D1 = 42,0 − 25,7 = 16,3 ≥ 0

⇒ PC = 5 [25,7(1,20 −1)+ 19,8] = 103,9ha
S
1,2
D1′ = 31,0 −19,8 = 11,2 ≥ 0

D1 = 42,0 − 25,7 = 16,3 ≥ 0

D1′ = 31,0 −19,8 = 11,2 ≥ 0 10

⇒PD = [25,7(1,20 −1)+ 19,8] = 207,8ha
S

1,2
D2 = 27,0 − 25,7 = 1,3 ≥ 0

′
D2 = 20,2 −19,8 = 0,4 ≥ 0

7
 21.2 Reglementarea procesului de producţie lemnoasă în unităţi de
gospodărire în conversiune

21.2.1 Consideraţii generale

Conversiunea este definită drept trecerea unei păduri de la o formă

specifică unui regim la o formă specifică altui regim, trecere determinată de
schimbarea ţelului social – economic. Pe baza acestei definiţii se poate vorbi de o
conversiune de la regimul crâng la regimul codru sau invers. În mod practic, în
condiţiile unei silviculturi bazate pe o gestionare durabilă a pădurilor, sensul
conversiunii este cel de la crâng la codru. Scopul conversiunii crângurilor este
transformarea arboretelor de productivitate scăzută, furnizoare de sortimente de
calitate inferioară valoric (lemn de foc, lemn de mici dimensiuni), în arborete de
productivitate mai ridicată, furnizoare de lemn de lucru de mare valoare
economică şi de efecte ecoprotective superioare.
Obiectivele ce urmează a fi realizate au în vedere:
▪ ameliorarea stării arboretelor;
▪ mărirea fondului de producţie şi conducerea sa spre o structură în raport
cu noile obiective economice atribuite.
Normalizarea mărimii şi structurii fondului de producţie reprezintă obiectivul
prioritar al conversiunii. Specificul acestui proces de normalizare este dat de
diferenţa semnificativă dintre caracteristicile fondului de producţie al unei unităţi
de gospodărire de crâng şi cele ale fondului de producţie dintr-o unitate de
gospodărire de codru. Fondul de producţie de crâng este relativ mic şi repartizat
cel mult pe două clase de vârstă de 20 de ani, iar cel de codru este de 10 ori mai
mare şi repartizat pe 4 – 6 clase de vârstă (Leahu, 2001). În esenţă, a amenaja o
pădure în conversiune înseamnă a „aduce” crângul la o structură de codru. Se
consideră de codru, orice arboret destinat să se regenereze din sămânţă, dacă
este supus unui tratament specificului codrului indiferent de provenienţă.
Literatura de specialitate (Rucăreanu, Leahu, 1982) evidenţiază existenţa
mai multor metode de conversiune. În raport cu modalitatea de reglementare a
tăierilor şi de asigurare a regenerării, se disting următoarele metode:
▪ conversiune prin suspendarea tăierilor de crâng;
▪ conversiune prin refacere;
▪ conversiune prin restrângerea treptată a tăierilor de crâng. Reglementarea
producţiei este specifică fiecărei metode, astfel că se
impune o abordare distinctă a descrierii particularităţilor acestora şi a condiţiilor
de aplicare.

21.2.2 Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare

A. Metoda conversiunii prin suspendarea tăierilor de crâng, cunoscută

şi sub denumirea de „conversiune prin îmbătrânire” constă în intreruperea
tăierilor şi adoptarea unei perioade de aşteptare, până când arboretele
ajung la o vârstă cand este posibila regenerarea din sămânţă. Din acest
moment arboretele sunt considerate exploatabile, reglementarea procesului de
producţie lemnoasă se face în raport cu noile ţeluri de gospodărire fixate specifice
unei unităţi de gospodărire de codru.
După cum se poate observa, această metodă necesită scoaterea din
producţie a arboretelor pentru o lungă perioadă de timp (20 – 40 de ani), creând
astfel dificultăţi în aprovizionarea cu lemn a zonei. La acest dezavantaj se mai
poate adăuga şi cel legat de faptul că majoritatea arboretelor tratate în crâng au o
stare care nu permite menţinerea în producţie pe perioade de timp aşa de mari,
fără să se înregistreze o scădere a calităţii lemnului. În plus, în perioada de
aşteptare, neefectuându-se tăieri, metoda nu conduce la o ameliorare a structurii
pe clase de vârstă.
Se poate afirma că această metodă se bazează pe normalizarea mărimii
fondului de producţie, neexistând preocupări de normalizare a structurii pe clase
de vârstă. Din aceste considerente, metoda este recomandată pentru:
▪ crânguri cu arborete foarte bune care pot fi incluse împreună cu alte
arborete mai bătrâne în unităţi de gospodărire;
▪ crânguri cu arborete cu funcţii complexe de protecţie, la care prin
conducerea la codru se urmăreşte, cu prioritate, asigurarea continuităţii, în mod
eficient, a funcţiilor atribuite.
B. Metoda conversiunii prin refacere. Se adoptă în cazul unităţilor de
gospodărire de crâng cu arborete funcţional necorespunzătoare, a căror
conducere până la vârsta regenerării naturale din sămânţă nu este posibilă
sau nu este indicată din considerente de ordin economic sau funcţional.
Specific acestei metode este faptul că arboretele se refac prin tăieri unice
(rase) sau prin tăieri în ochiuri, în cazul speciilor regenerabile sub masiv.
Regenerarea acestor arborete se face pe cale artificială (semănături sau
plantaţii cu specii valoroase) sau mixtă (naturală şi împăduriri). După realizarea
regenerării se adoptă o perioadă de aşteptare.
După cum se poate observa, această metodă de conversiune nu se
deosebeşte de cea „prin îmbătrânire”, decât prin faza de refacere.
C. Metoda conversiunii prin restrângerea treptată a tăierilor în crâng.
Este considerată ca fiind metoda care îmbină, în modul cel mai eficient, atât
interesele economice, cât şi cele de ordin silvicultural. Conversiunea se poate
realiza prin tăieri unice (trecerea la codru regulat) sau prin tăieri grădinărite
(trecerea la codru grădinărit).
Conversiunea prin restrângerea treptată a tăierilor în crâng se bazează pe
ideea normalizării situaţiei claselor de vârstă. Specific acestei metode este faptul
că se scot periodic de sub regimul crângului, la fiecare 10 ani sau 20 de ani,
un număr mai mare sau mai mic de arborete lăsate să se dezvolte până ating
vârsta care să permită regenerarea din sămânţă. Restul arboretelor se
exploatează în regimul crângului. Se disting în cuprinsul unităţii de gospodărire
două categorii de arborete: o categorie tratată în crâng şi alta în crâng. Arboretele
scoase de sub regimul crângului, pe măsura trecerii timpului, formează clase de
vârstă succesive, contribuind în acest mod la realizarea numărului de clase
aferente regimului codru. În acelaşi timp, suprafaţa arboretelor tratate în crâng
scade treptat, până când, în conformitate cu schema de conversiune adoptată,
tăierile de crâng încetează.
Micşorarea continuă a suprafeţei crângului conduce la reducerea progresivă
a recoltelor de lemn, fapt ce creează disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu
produse din lemn. Diminuarea acestui efect negativ se face prin acceptarea ideii
că arboretele tratate în codru devin exploatabile la vârsta la care regenerarea din
sămânţă se poate realiza, adică atunci când acestea se află în clasa a IV-a de
vârstă.
Se poate afirma că în perioada de conversiune coexistă două „subunităţi”
de gospodărire: una de crâng şi alta de codru, recoltele de lemn obţinându-se atât
prin tăieri în crâng, cât şi prin tăieri în codru.
Reglementarea procesului de producţie lemnoasă se realizează prin:
▪ formarea „subunităţilor” de gospodărire;
▪ stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare pentru
subunitatea de codru şi pentru cea de crâng.
Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare pentru crâng se
face prin modalităţile descrise la 20.1, pe baza ciclului adoptat anterior.
Stabilirea posibilităţii şi elaborarea planului de recoltare în „subunitatea” de
codru se face prin procedeul bazat pe clasele de vârstă, în suprafaţa de periodică
în rând incluzându-se, cu prioritate, arborete cu productivitate scăzută.
Posibilitatea anuală pe volum şi planul de recoltare se obţin prin procedeele
descrise la codrul regulat.
O problemă distinctă ce apare în cazul conversiunii prin reducerea treptată
a tăierilor în crâng este legată de mărimea suprafeţei arboretelor ce se trec la
codru. O modalitate simplă de stabilire a acestei suprafeţe este legată de
mărimea suprafeţei normale a unei clase de vârstă, calculată pe baza ciclului
adoptat; scoaterea arboretelor de sub regimul crângului se face astfel încât, în
fiecare perioadă de 20 de ani, să treacă la codru o suprafaţă egală cu cea a unei
clase de vârstă normale.
Ciclul adoptat cu această ocazie nu este unul definitiv; având un caracter
provizoriu, el se numeşte „ciclu de conversiune” şi are rolul de a stabili ritmul
trecerii la codru. Un ciclu mai scurt determină o suprafaţă mai mare a unei clase
de vârstă normale, ceea ce impune trecerea la codru a unei suprafeţe mai mari
de arborete tratate în crâng. Uneori se renunţă la fixarea ciclului de conversiune,
ritmul de trecere fiind impus de procentul de reducere a posibilităţii, considerat ca
acceptabil.
Pentru a pune în evidenţă evoluţia în timp a procesului de conversiune, se
recomandă prezentarea dinamicii situaţiei claselor de vârstă din perioadă în
perioadă.

10