Lângă Bradul verde , murmurăm colinde Aşteptând , cu ochii aţintiţi în zare , Moş Crăciun , s-apară , dorind fiecare...
-Eu cred c-o să vină ! zice Puiul nostru ,
C-am învăţat bine , în primul trimestru ... Ce-mi doresc s-aducă , i-am scris în scrisoare Şi acum rămâne , doar s-avem răbdare .
Sigur , o să vină când se face seară ,
Că atunci , prin case , uşor se strecoară Să lase cadoul , unde el doreşte Şi-apoi , mai departe , în grabă porneşte ,
Până dimineaţă şi în alte case ,
La copii , cadoul ce-şi doresc , să lase Şi s-ajung-acasă la el , până-i noapte , După ce împarte darurile toate .
Aşa mult mi-ar place să-l prind astă seară ,
Când la noi în casă , tiptil se strecoară ! Că de-o vreme-ncoace , eu nu sunt acasă Când sub Brad , cadoul , Moşul îmi aşează . -Nu ştiu , zice Mami , dac-ar vrea , şiretul Să-i afle copiii , moşului , secretul ; Că atunci , o parte din farmec s-ar pierde , El având , în traistă , atâtea secrete ...
Uni cred că traista lui e fermecată ,
Că-i încap atâtea jucării deodată , Susţinând că Moşul , are ajutoare Ce pot duce-n spate , greutate mare ...
Alţii , zic că renii duc toată povara
Şi cunosc adrese , să-l conducă-n Seara De Crăciun , pe Moşul , cu sacul în spate , La copii să-mpartă daruri minunate...
Sau, că-n traistă are o „ maşinărie”
Care poate face , orice jucărie ; Moşul , doar îi zice cam ce îşi doreşte Şi „Robot Maşina” , orice construieşte !
Doar aşa se face că Moşul , drăguţul
Poate , noaptea-ntreagă , să care săcuţul , Pe toţi copilaşii să îi mulţumească Şi nici el , prea tare , să nu obosească .
Cu o voce caldă , Tati intervine :
-Şti ce cred , copile , că ar fi mai bine ? Să facem , pe-afară , o mică plimbare Să-l vedem pe Moşul , de unde apare ;
E cu săniuţa ? sau are maşină ?...
Iar până ne-ntoarcem , sigur o să vină... Poate şi-o colindă îi cântăm , pe stradă , În timp ce-o să-i facem , un Om de zăpadă...
-Dar suntem cu ochii după Moşulică ,
Zice copilaşul , că îmi e cam frică ; Dacă , vreo greşeală am făcut , prin clasă Şi Moşul nu vine şi la noi acasă ?
Dar la uşă sună cineva de-odată ;
Mama o deschide , emoţionată : Cu un sac în spate , Moş Crăciun apare Şi cu voce blândă , pune o-ntrebare :
-Din această casă , un copil cuminte
Mi-a trimis scrisoare , cu o rugăminte ? -Eu am scris-o ! zice copilaşu-n şoaptă Şi plin de emoţii , nemişcat , aşteaptă .
Moşul atunci , sacul repede-şi deschide ,
O cutie mare scoate şi-i întinde , Spunându-i să fie tot aşa cuminte Şi să se comporte , ca şi înainte ...
Mulţumind , copilul , Moşului îi spune
Că are să facă numai fapte bune , Şi porni să-i cânte apoi , o colindă , Plin de nerăbdare , darul să-şi deschidă ... CRĂCIUN FERICIT !