ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE

INSTITUTUL DE STUDII ROMTNO-SOVIETIC

G. BEZVICONI

CONTRIBUTII
LA

ISTORIA RELATIILOR
ROMINO-RUSE

I: T1
I 9 I; 2

www.dacoromanica.ro
ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMINE
INSTITUTUL DE STUDII ROMINO - SOVIETIC

G. BEZVICONI

CONTRIBUTII LA ISTORIA
RELATIILOR ROMINO-RUSE
(din cele mai vechi timpuri pind la millocul secolului al XIX -Iea)

BUCURE,$TI
1962
www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Infritisarea istoriei poporului nostril nu poate fi despiirtitii de aceea a

popoarelor invecinate si indeosebi de inriurirea binefuctitoare a marelui popor
rigs, al comi rol in dezvoltarea societiitii onienesti din regiunea Math Negre 1-a
subliniat F. Engels in scrisoarea din 23 mai 1851 ciitre Karl Marx'.
Poporul nostru a indurat veacuri de-a rindul jugul exploatarii sociale si
priidiiciunile diversilor cuceritori. El $i-a faurit cu greu o culture' materials $i
spiritualti de sine statatoare, la care a ajuns, in bursa parte, $i prin ajuto-
rul ru$ilur.
Cunoasterea legaturilor multitaterale romino,ruse este .o datorie a noastrii,
ciici faptele istorice ne intiiresc in convingerea necesitiitii, piisirii pe urmele
traditiei de luptii comuna impotriva asupririi, pentru libertate si independentii.

Istoria relatiilor romino-ruse n-a lost studiatii in trecut Ca un ansaniblu

economic, politic, cultural 4gi militar. Cercetilrile monografice au Post unilaterale
fi n-au folostt, in aceea$i miisurii, izvoarele documentare romine$6 si rusegi. In
diferite lucriiri mai ales in acelea in care se facea analiza relatiilor diplo-
ntatice au lost expuse subiectiv $i superficial frinturi de documente $i scrieri
necontrolate. Concluzii din cele mai indraznere, dar tot atit de ipotetice, 'se
intemeiau pe afirmatii nesigure, ale unor persoane vrednice de putinii incredere,
tinindu-se mai niult seamy de scopurile politice, de interesul de class.
Veninz cu aceste contributii modeste, care oglindesc truda unei uteri.
Materialul istoric este indeajuns de elocveat.
Numai printr-o juste' pretuire a situatiei social-economice, a relatiilor sociale
de productie, a vechilor institutii yci printr-o cunoavere deplinii a activitiitii
maselor putem stabili valoarea evenimentelor istorice.

' K. Marx ai F. Engels, Opere, val. XXI, ed. ruse', p. 211.

www.dacoromanica.ro 3
 Conceput intrucitva si ca o lucrare de popularizare, materialul istoric
de feta cuprinde mai putine trimiteri la studii tipiirite, care pot fi usor
ideniilicate din textul capitolelor privind relatiile culturale, dar inai ales din
bibliografia aliituratii la sfirsitul volumului. In general, notele din subsol mai
malt compieteaza, on corecteazii unele afirmatii din hIcriiriie mai vechi, docu-
rnentarea relerindu-se indeosebi la manuscrisele romine (ms. roan.) si slave (ms.
Slay.). documentele (doc.) si fotocopiile (f.) Academiei R.P.R., in originale,
precum qi la copii provenite din arhivele oaenilor de stiintii Grigore Toci-
lescu si loan Bogdan. In expunerea istoriei moderne, folosim trimiteri la perio-
dice care oglindesc stiiri de fapt contemporaue, strins legate de aceste relatii.
Aceasta lucrare a Post alciituitii in anul 1948, suferind de atunci o serie
de modifiairi si compleairi.
Mu ltumini si pe aceasta cale celor ce ne-au ajutat la publicarea lucriirii.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL I

Prime le contacte

SLAVII IN TIMPURILE VECHI

Origini (pins in veacul al VI-lea). Dintr-o samara privire asupra istoriei
patriei noastre, se poate stabili comunitatea del dezvoltare a popoarelor din
aceast5 parte a Europeri. Cu ltura b5otinaoilor spa dezvolltart in strins5 deg5turi
cu aceca a popoarelor vecine din regiunile de situps din riis5ritt si cele de la slid
de Dunire.
In primal mileniu inainte de era noastrii, triburile agricole din central
Europei si cele din R5s5rit printre care of triburile scitice ajung in orga-
nizarea for socials la un nivel mai avansat. Pe la sfiroitrul veacului al VI-lea
i.e.n. constatIm prezenta prianelor elemente de cultura scitica pe teritoriul
tarii noastre. In procesul dezvoltarii social-economice a populaliei locale, scitii
au intervener paralel cu influenta civilizatiei greceoti, cu- care s-a intrepiitruns.
lnfluenta scitica s-a manifestat pe un spatiu mutt mai larg, cu atit wai mutt
cu cit istorioul Tucidide afiran5 china- ca scitii ar fi alcatuit eel mai puternic
popor in acea epoc5, daci triburile dor ar fi trait in bun5 intelegere. Cu
timpul, uncle trihuri de seiti s-au infiltrat in lames tracica locals. impotriva
ecitilor a pornit, in anul 514 i.e.n., vestita sa expeditie Darius, regele peroilor.
Razboiul s5u din Dobrogea of de la nord de Duniire, descris de Herodot, s-a
sfiroit printr-un etec.
Prin veacurile VIIIVII i.e.n negustorii din centrele cele mai inain-
tate ale lumii greceoti incep sa infiinteze colons pe tiirmui de nord of de Nest
al Aliirii Negre. Conditiile locale inlesneau crearea uuor importante aoeziiri
greceoti. Aceste asez5ri au contribuit la transforraArile sociall-economice. din
care a izvorit instaurarea modutui de productie sclavagist in none colonii.
Relatiile indelungate dintre b5stinaoi si greci au avut inriuriri de o parte $i de
ails. Inceputul deeAderii bogatelor colonii cline dateaz5 de la sfirsitul veacului
at III-lea i.e.n. of este pricinuit de criza generalii a lumii cline oi de niiv5Iirile
triburilor sarmate $i bastarue.

www.dacoromanica.ro
 Catre mijlocul ,veacului al IV-Ica Leal. inaintarea sarmatilor in regiunea
de nord a 1115rii Negre a impins pe sciti pe maLu1 drept al Dumirii de jos.
Primejdia acestei inaintitri grabeste consolidarea statului macedonean condus
de Filip al II-lea. Fiul sin, Alexandra eel Mare, va supune triburile de la sud
de Dun 5re, iar in anul 335 Lem. trece fluvnul, intilnind in noile megiuni
dupii cum relateazii scriitorui Arrian o pofpulatie deasi si multe lanuri de
griu. Alexandru a fast nevait sa se reintoarcii in patrie din pricina unci
r5scoale. Succesorul sau, Lisimah, dup5 lupte indelungate cu getii bautinaoi.
c on dusi de D ro m hate, a fort lnvat ,p rizonier.
In epoca elenistic5, ofasele din Dobnagea mentineau intense legiituri cu
celelalte colonii greeesti de pe tiirmful Mark Negre. Spre sfirskul veacului si
II-lea i.e.n., sub conducerea lui Mitridate, s-a format o uniune ponticii, in care
au intrat nu numai Crianeea, dar Dobrogea. Pericolul incursiunii lui Mitridate
a grabit inaintarea romanilor spre Dnniire.
lu timp ce in orasele pontice inflows eivilizatia selavagista, pe teritorirul
tiirii noastre se desfasura procesul de destrilanare a orimluirii comunii primi-
tive. Dezvoltarea social-eicanomici a itriburilor bistiatase ale getilor sau dacitlor
a dat nastere in sinul lor la aparitia si formarea relatiilor sclavagiste si la
crearea unui stat selayagist incepator, in veacul I i.e.n., condos de Burebista
si dezvoltat mai tinziu de eatre Decebal.
De teama acestor inchegiiri statale si impotriva incursiunilor dacice peste
Dunlre, precum si din interese economice, sub domnia imaparatuluii Domi-
tian (81-96), romanii due r5zboaie impotriva dacilor, terminate prin cele
doua expeditii ale suacesondui lui Domitian, Traiau (in anii 101-102 si
105-106).
Romanii au format aid provinda Dacia si de aid, precum si din Dobro-
gea. cucerit5 mai inainte, si-au intins st5pinirea asupra unor colonii pontice
de la nord. Inc'ur's unite trilmrilor libere dinspre nord-est tindeosebi ale
earpilor se tin last. Titlul d,e Daciens", atribuit unor imp5rati romani in
urma unor biruinte povestirte de biografii lor, este o dovad5 a faseoalelor dacice
care silesc pe romani 6;5 int5reaseil organizarea military a Daciei. Riimasitele
arheologice de provenienta romans, raspindite pa o arie lard pin5 in regiunea
Kievului, indica numeroasele ciocniri cu Imperial Roman, preoum si tr5inicia
legiiturilor dacibor en triburile dinspre ras5rit.
Evenimentele econofmriee din veacul all III-lea al e.n. au spark exploatarea
piiturilar de jos din Dacia eucerita de roanarti, a,propiind pe aalonistii adusi din
alte p5rti ale imperiului de papulatia local5, eeea ce a inlesnit raspindirea
limbii latine populace. Friimint5rile social-politiee, care au alus la shibinea
Imperiului Roman, an intensiJficart lupta bastinasilor impotriva exploatInii
romane. Inceputurile r5spindirii crestinismului in paturile de jos ale populatiei
trebuie studiate si ele prize prisma acestei rezistente interne.
Pe de alt5 pante, dinspre riis5rit siporesc atacurile asupra icentrelor sola-
vagiste ale provinciilor, in care se dezvalla viata economics, agnicultura, mine-
ritul, c5ile de comunicatie si comertal. Carpii, ce-si sleiser5 purterile in lupta
impotriva Imperinlui Roman, cedeazi scum intiietatea military si politica
gotilor. Totusi, nu gatii, ci carpii sint aced cane ataca necontenit si apoi saslat-
luiesc in Dacia. Romanii, mai precis adaninistnatia si trapele romane hArtuite de
miscarile interne si atacurile dinafara, furs siligi sa evacueze Dacia in anul
271, mutindu-se la sud de Dunare.
Dealinul puterii Inaperiului Roman, care pentru prima oarii s-a retras
dintr-o provincie cuceritl, a insemnat pentru Dacia eliberata inaugurarea perioa-

www.dacoromanica.ro
-dei de trecere la feudalism, ce a darat pins in veacul al X-lea. 0 perioadi
cit de lungs, atit de franuintati, din cauza atragerii spre bogatiile oraselor
europene a populatiilor migratoare. Neputin,d cuceri China, hunii, in urma unor
upfte inversumarte, s-au indreptat spre Europa, desehieind druntal acestor mari
miscari de populatii. El an unpins spre apus in veacul al IV-ilea federatia go-
tiler. Precedind pe avian, geipizii au acupat Dacia. Musa gtirile despre gepizi,
ca acelea ale lui Iordanes, sint destul de nebuloase. Aceste populatii, in reviir-
sarea tor, au start prin partite noastre un tin1p relartiv nu Area indelungat, asa
illicit numai slavii prezinta o insenunatate mai mare la forraarea tlefinirtivii a
poportului nostru.
Slavii la Dunare (veacurile VIX11). Aparitia triburilor slave pe intin-
sele teritorii din centrul si rasarital Eurapei se pierde in negura vremurilor.
Stramosii slavilor au fast neurii amintiti de Herodot si care traiau la nord de
sciti ; la eat saliislularu budimiu. Pliniu col Batrin si Ptoleaneu varbesc, la Tindal
lar, de triburile locale de slavi-venezi care, o data cu venirea dinspre rasarit a
sarmatilar, se unesc cu scolatii. Pe tniisura descompanerii arinduirii gentilico-
patriarhale, se formeaza o puternica coalitie slava, din care se desprind
triburile de sud ale antilor. Trecerea de la civilizatia scitilor la cea a slavilor-
anti agricultori ce au asimilat triburile nomade si seminomade invecinate,
mai ales sciti si sarmati coincide cu ivirea plugului cu brazdar de fief.,
jar in veacurile III ale e.n. in sinul populatiei agricale incep sa se dezvalte
si mestesugurile, fapt ce cantribuie la inchegarea in veacurile VI VII a unor
formatiuni statale prefeudale. Antii se intindeau la inceput la rasarit de Car-
pati, dar in urma unor lupte purtate cu populatiile migratoare de la rasarit,
spre sfimitul veaeului al V-lea si in veacul al VI-lea. tree Dunarea.
De&pre slavii din regiunile noastre ne vorbesc istoricii contemporani
Iordaneq 6iProcopiu din Cesareea. Slavii, care pe atunci se aflau in ultimul
stadiu de dezvoltare a democratiei militare, sint descriyi cu groaza. ca barbari
salbatici, de catre istoricii bizantini cuprinsi de spaima. In schimb, convietuirea
.slavilor cu populatia bastinasa daco-ramanii din Dacia, in veacurile VI IX,
tliinastere la procestul propriu-ris al etnogenezei ramirtilar. Rainanitatea
daeo-moesica se accentueazii in Dacia, nude elemental slay de la nord de
Dunare este treptat asimilart, pastriml totusi inriuriri slave in structure social-
economica, in limbs, in obiceiuri si superstitii, in organizarea politica si
culturala, in inohegarea odor dimtii formatiuni statale conduse de cnezi si
vaievozi. Vechea toponimie onomastics, de apropiere fonetica slavo-ruseascil
Si
in Moldova, dovedesc aceleasi patrunderi in Transilvania si in regiuni perife-
rice. Sint subliniate inrinriri asupra lexicului, privind configuratia terenului.
ape, fenomene ale naturii, flora si fauna, agriculture, crestetea animalelor,
rasa. uneltele, conditiile sociale, arganizatia feudalii y.a. Astfel, folclorml nostru
nu se opreste la granitele canventionale ; de asemenea -nici ceramica, cat motive
de pictura ce se repeta cu veacuri mai tirziu in tesutul mestesugit al covoa-
relor, yi nici sculpture decorative in Iemn. In intreaga aceasta circulatie a arte-
lor se observe alit elemente izvorite din oultura bastinasilor, eit cele comune
slavilor.
* * r
Unii istorici socotesc pe slavii-and drept strarmosii ucrainenilor. alti;
drept stramosii ulicilor si tivertilor din vecinatatea noastri. Despre aceste
trihuri slave letopisetul rusesc spunea : Ulicii si tiverlii se aflau asezati pe
Nistru si lacuiau linga Duniire ; si eras fare numar. deoarece sedeatt pe
7
www.dacoromanica.ro
Nistru, clliar pina la mare ; sint orase de-ale for chiar ping asrtayi ; si numele-
lor era de la greci Marea Scitie.
Aceste triburi slave, ce tr5iau independent, s-au eienit cu oastea lui
Oleg. cneazul Kievului, apoi au luat (parte, ea aliati, la oampania lui din
907 impatriva Bizantului. Trupele cneazului kievian Igor, stvocesorul lui Oleg.
comandate de Sveneld, au cucerit, dup5 un asediu indelungat, Peresecina, eapi-
tala ulicilar care, (lup m5rturia geografului bavarez din veacul al IX.lea, avean
numeroase °rase distruse de invaziile incepute pe la sfirsitul acelui veac de
pecenegi, apoi de eumani 1.
inv5tatii sovieticri socotesc drept teritariu al nenum5ratelor triburi ante"
regiunea cc porneste de la gurile Dtrniirii inspre ras5rit, ping In part& Kievului
si Varonejului. Formatiunide for prefeudale au primit o lovitura puternic5 in
veacul al VII-lea. prin narvaliirea avarilar. Gu taate acestea, retragerea antilor
..din istorie" se liimureste mai curind prin crearea statului bulgar, care des-
parte pe anti de Bizant gi -i indep5rteaz5 din cimpul de observatie al i,toricilor
bizantini. Diversele tr5siituri ale vietii Kievului din veacurile IXX si for-
marea feudalismului kievian au la baz5 cultura prefeudala a antilor din veacu-
rile VIIIIX : agricultura, cresterea vitelor, formele de aservire a produca-
torilor directi. In aceasta perioada au loc anumite imbunatatiri in procesul de
produotie (se iveste plugul en br5zdanul larg), fapt care duce la transformiiri
social-econamice si contribuie la dezvoltarea vietii politice si oulturale a Busier
kieviene. De la anti, iar nu de la grupul putin nrumeros al narmanzilor, atras
de belsugul Kievului, provine intreaga dezvoltare a vietii din regiunea Nipru-
lui, uncle grupul normand al varegilar s-a pierdrut de altfal de scurt5 vreme..
Nivalrul inalt al culturii slavilor a fost aratat de Lomonosov si Boltin.
oameni de stiint5 ruti din veacul al XVIII-lea. Oamenii de stiint5 de mai
tirziu au comb5tut, pe baz5 de doeumente, teoria normand5" a intemeierii
statului rusesc in veacul al IX-lea de catre varegi. B. D. Grekov si alti inva-
tati sovietici au dovedit c5 slavii slut b5stinasiri tinuturilor pe care tr5iesc pint
ast5zi. Bizantinologia, la rindul ei, a inlesnit studierea trecutului slavilor, care
nu numai a an intrat in conflicte militare au Bizantul, dar au $i influentat
aceast5 lame prin organizarea for social- economics. intr-adevar, inriurirea lup-
telor si imigratiei slave, a ortinduirii sociale si a propriet5tii de piinvint a sla-
vilor se ohserv5 in intreaga desasurare a istoriei Bizantului conteinporan. De
aici, de pild5, izvor5sc rezistenta impotriva fendalismului si consalidarea p5turii
tiir5nimii libere ce s-au Mout simtite mai cu seams in cadrul erizei din veacu-
rile VIIIIX. De asemenea, multe din influentele bizantine din 15rile noastre
de mai tirziu trehnie privite prin prisma inriuririlor recipe oce slavo-bizantine.
Un non val de misciiri de papallatii prin meleagumile dunirene se iveste
in veacul al VII-lea, cind cetele razboinice ale protohulgarilor popasesc la sud
de Dun5re. La sfirsitul veaeultti al IX-lea, trecind Carpatil in regiunea nude
am trehuit s5 lupte en rominii si slavii, ungurii se stabilesc si ei in vecinitate.
in Panonia. Pratobulgarii pIstari, asezindu-se in mijlocul slavilor agricultori en
un nivel de viata mai inalt, s-au pierdut in curind in masa slav5, alc5tuind
primul stat slay de tip feudal timpuriu din Balcani (anul 679). Bizantinii an
1 Ulicii locuiese la nord de tivertii ce ocup5 regiunea Nistrulsti de jos si ajung
pin5 la Dunire. Madar, tivertii, iar nu ulicii, locuiesc in Bugeac, Theft numele tribului
olio; n-are nimie comun ou Bugeacul tatitresc sau Ugol slay (lama dintre Prat, Duniire-
mare qi valid troian"), denumirea fiind ulici, iar nu uglici (deformatie cronicAreasert).
Cu alit mai putin imp5rtiisim pirerea ca numele tribului tiverri ar proveni de la anticut
Tiras ei tirageri.

8
www.dacoromanica.ro
incercat s5 domine viata spiritual5 a slavilor de said prin clinizare si cre$-
tinism. Aceste popoare, deli au preluat clemente ale culturii bizantine, au
stint totusi sa-si pastreze @i s5 duos mai departe propria for culturii. Necesi-
tatile sociale ale statelor slave au impus cnearea alfabetului slay. Traducerea
cartilor in slavoneste s-a facut in veaoul al IX-lea die Metodie @i Chiril. in
dialeotul bulgaro-paleoslav, introdus iu cancelarie si biserie5 de asemenea de
stramosii nostri @i care s-a mentinut la not pin5 in veacul al XVII-lea, iar cu
huohiile ehirilice s-a sons la not pins in a (lona jum5tate a veacului al XIX-lea.
In veacul al X-lea Rusia kieviana, prin unirea formatiunilor feudale
din regiunea Niprului, ajunge o mare putere military situatil pe veehiul drum
comencial ce trece de-a lunguA aeestui fluviu. De aici, rusii vor apara stat:le
feudale din apasul Europei de naviilirile dinspre rAsarit. Pe de altii parte,
oastea cneazului Oleg al Kievului a asediat viotorios Bizantul Tarigradid
de atunci impuninclax-i, in anul 911, un tratat considerat de Karl Marx
ea fiind nusinos pentru denmitatea Imperiului Roman de R5s5rit. DP aseme-
nea, bog5tinle Bizantului, dar mai ales nevoia de a-si asigura iesirea in Marea
Neagr5, au in pins, in and 941-944, pe cneazul Igor pe fagasul acoleasi lupte.
Un treat de cement ruso-bizan tin va fi ineheiat in anul 945.
Bizantinii, amenintati de arabi si bulgari, au inoercat sa slabeasca forta
rusilor, folosintlu-i pentru a stavili atacurile bulgarilor. In consecint5, ei au
cliental pe cneazul Sviatoslav, fiul lui Igor, sa participe la r5zboinl impotriva
slavilor de sud, care isi insusisera numele bulgarilor. Campaniile lui Sviatoslav
din anii 967-970 s-au terminat eni victoria rusilor @i insusi cneazul for s-a
asezat in Pereiaslavert pe Dun5re (intre Cernavoda si Hirsova), intro regiune
de orase cucerite, spunind : ,,Acesta este centrul tilrii mele ; aici se adun5 toate
bog5tiile : de la greci aur, tesuturi de pret, yin @i fnucte felurite. din Cehia si
Ungaria argint @i eai, din Rusia bl5nuri, ceara, miere @i oameni".
Sviatoslav, care mentinea relatii si cu populatia de la nord de Dunrire,
urmiirea in fond crearea unui putemsic imperiu de sud @i cuicerirea Bizantului.
Cu maci greutiiti si munai dupa lupte @i negocieri indelungafte, armata imp5ra-
tului Joan Tinnisches a reusit s5-1 indeparteze, in 971, din noul stat de la sud
de Dun5re ; Sviatoslav si-a gash, la intoarcere, moartea razboindu-se cu pece-
negii, cane de citeva zeci de ani ataoaru pe rusi dinipre stepele de rilsarit.
Urmele care ni s-au pastrat dovodesc ea rusii si-au continuat, in anii 983 si
1043, camp aniile impotriva bizantinil or.
St5pinirea bizantina in Bulgaria (anii 1018-1187) provoac5 rilscoale
ale slavilor in anii 1040 si 1072. Contaotul nostril cn slavii de sud se int5-
reste in iurma unei noi riscoaLe a popntlatici b5stinase impotriva autoritatilor
bizantine (in tanii 1185-1187).
Al doilea stat bulgar, intemeiat de capeteniile acestei misc5ri Petru
si Asan -- a consolidat si mai mult influenta slavilor din sud asupra regiunilor
noastre si a ajutat pirocesul de feudalizare pe teritoriul Orli noastre.
In anul 1036 Iaroslav cel intelept, cneazul Kievului, a infrint pc pece-
negi, desohizind asezirilor rusesti din regiunile de sud largi posihilitiiti de
dezvoltare. Pecenegii s-au retras spre Dun5re, iar la mijbocul veamilui al XI-lea
au atacat Bizantul. Iu anii 1054-1064, pe urnacle pecenegilor an trecut uzii-
turci. Din ris5rit usi fac aparitia si polovtii sau cumanii (in anii 1061 si 1064),
care var zdrohi, in amid 1091, puterea peoenegilar din preajma Bizantului.
Cumanii s-au intors ins5 in Rusia, untie vor fi infninti abia in anti 1103 si 1111.
In acest time, Rusia kievian5 ajunge la un malt grad de dezvoltare. Horo-
distele de crtlinioar5 se transforma scum in orase, centre eomorciale si admi-
9
www.dacoromanica.ro
-niqtrative, populate de mestesugari pretuiti pentru lucrarea artistica a fierului,
motaleler pretioase, armelor si ceramicii ce pistreaza stravechile forme si
desene. Leagan al ouiltuali friusevti, cu o LIMA bogata si un scris datind din
veacul al X4ea, acest scat pastreaza legaturi economice si culturale cu Bizantabl,
indeosebi &Iva anal 988. &Ind marele cneaz Vladimir s-a casatorit cu sora
imp5ratilor bizantini Vasile al II-lea si Constantin al VIII-lea, iar rusii s-au
creginat. Acmel acesta urmarea consolidarea autoritatii centrale si a relatiilor
feudale.
Iaroslav eel Intelept (1016-11054), sueeesorul cneazului Vladimir, a con-
.solidat organizarea de stmt a Kievulad si a largit relatiile cu statele europene ;
sora sa s-a casitorit cat principele Poloniei, jar fiicele s-au maritat cu regii
Frantei, Nonvegiei ffa Ungariei. Cultara Kievului inflorea tot mai mutt, pe
masura ce se dezvolta si viola lui economica, absorbind si prelucrind de asemenea
eurentele straine, intr-o forma specific ruseasca si creind acea culture originals
rare influenteaza, la rindul ei, popoarele invecinate. Cartile erau aduse din
Bizan si Bulgaria ; ele se traduceau si au inceput sa se scrie letopiketele
tuteoti. Hotaririle domnesti au fost culese in ,Russkaia pravda", pravila ce
oglindeste procesul de oonsolidare a puterii eentrale. Printre monumentele de
arhiteetura ale epocii amintim catedrala sfintei Sofia din Kiev. Se intemeiaza
manastirea Pecerska din Kiev, focar de raspindire a crulturii in evill mediu
nn pumai in Rusia, ei si in tot sud-estul Europei 1.
Luptele dintre enevii feudali din Rusia slabeau puterea military in fata
loviturilor din ce in ce mai grele ale cotropitorilor din step. Marele cneaz
Vladimir Monomahul (1113-1125) va chema Inc ii o data poporad la lupta
conning si va relua colonizarea stepelor de and. precum si politica de expe-
ditii drunarene a inaintasilor sal.
In anal 1116, principele bizantin Leon Diogen, cumnatul 2 eneazului
Vladimir Monomahul, s-a rasculat impotriva imparatului Alexis Comnen sri a
outpat citeva orate dutnarene. Leon a fast insa ucis la. Durostor (Silistra).
Atunci Vladimir, dorind sa pastreze legaturile cu Virile de sud, a trimis la
Dunare pe voievodul Ivan Voitisici, care a asezat posadnici sau pircalahi in
orasele locale. In curind, bizantinii au recucerit Durostorul si rusii s-au retras.
ladimir a mai trimis in aceste parti trope conduce de fiul sau, Viaceslav, si
de voievodul Foma Ratiborovici, insa ei n-au reusit sa se mentina in localitate.
In amid 1119, V ladimir avea de gird sa rrizhune moartea cumnatului sau si sa
eucerease5 orasele dunarene pentru fiul acestuia din lima, Vasile, dar, in
nrma propunerilor de pace cc i-a adresat imparatul Bizantului, a renuntart Ia
plaint' de campanie.
CELE DINTII FORMATIUNI POLITICE ALE POPULATIILOR
BASTINW (VEACURILE XIIXIII)
Legiiturile cu cnezatul Haliciului. Dezvoltarea fortelor de productie in
regiunea carpato-dunireana contribuie la generalizarea treptarta a raporturilor
prefeuttale, iar mai tirziu de feudalism tirnpuriu, in mijlocul populatiilor basti-
nase, din Sinai' earora, pe la mijlocul veacului al XIl.loa, se disting diferite
i 0 cruce veche, pomenind pe cei dintii stareti-oarturari ai acestei manistiri,
se pastreaza la Mazeul de arta din Bucuresti. Patericul sau Oteoinicul, adica vietile
ealpeteniilor manastirii, pentru prima data tiparit in 1635 din initiativa lui Petru
Movili, circula in numeroase copii la not in tare (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 568,
1388, 1903, 1912, 1915, 2452, 2490, 2664, 2953. 3343 s.a.).
2 tar nu ginerele, amts hizautinologut V. V asilievski.

10
www.dacoromanica.ro
grupuri cu aceleasi trAsituri social-econontice : slut valahii sau rominii, bir-
ladnicii, halohovenii si brodnicii. In limp ice in cimpia Dunarii, aceste forma-
141.111i se ineheagii sub influenta statului de la sud de marele fluvin, la r5srit
de Carpati se resimte inriurirea mai ales a enezatului Haliciului.
Vechi teritoriu rusesc, Haliciul era stapinit de cnezi, unmasi ai stiipini-
torilor kievieni. Spre sfirsitall veacului al XII-lea statul kievian, ilipsit de uni-
tate economics si neputind satisface nevoile regionale ale noilor formatiuni
statale, s-a f5rimitat in numeroase enezate Sendale. Pretentille Kievului in d5ri
pi oameni nu mai corespundeau eonditiilor economies fendale de pe noile teri-
torii. Aristocratia military kieviana trimisa in tinuturi marginase, in loc sii
apere interesele tentrului, acapara ogoarele obstiilor taranesti zidea castele.
Cu toatii rezietenta taranitor liberi, numilrul for se micsora mereu. Pentru
a-si exercita puterea asupra supusilor, noii feudali trebuiau sii obtinii de la
suveran privilegii in legaturi cat stapinirea pirmiuutului, munca produclitorilar
aserviti, judecata si altele. Primejdia unor ineursiuni externe i-a silit pe
feudali s5 gracascii organizarea aparatulni de stmt regional. ImpArtirea succe-
siunii intre ciopiu cnezilor kievieni la inlesnit ,procesul consolidkii noilor ra-
porturi de productie si formarea unor state fendale, printre care si eel al
Haliciului.
Misciirile de populatii spre sud si traditia campaniilor rusesti in Pe-
ninsula Balcanica au influentat dezvoltarea interns, ducind la aparitia tirgu-
rilor si oraselor. Impirtisim parerea aciademicianului savietic M. N. Tihomi-
rov, care d5 alts explicatie dealt qcoloniz5rii" rusesti mentionkii oraselor
mohloNenesti in crunosoutul Ispisoc al oraselor rusesti deip5rtate si apropiate",
aceastii list5 datind cel miult din anii 1393-1406. Orasele volosesti sau moldo-
venesti slat aratate la inceputul listei, poate si datoritil faptuflui ca, in acea
perioada, corespondenta for se f5cea in -aceeasi lianbil ca si in celelalte orase
rusesti ; poate fi o insirare din povestirile unui pelerin, care se intorcea in patrie.
Dupa orasele Diehl (Diciina sau Vicina de mai firziu) si Chilia la Dunare,
Novoe Selo, adic5 Satul Non, Akoliakra (Caliaera) p.a., g5sim Belgorodul
(Cetatea Alba), apoi indreptindu-ne spre nord Cion (Muncel VasTui,
cetatea puternicului feudal Duma Ciornii), Iaskii torg (tirgul Iasi) pe Prut,
Romanov torg pe Moldova (tirgul voievadfului Roman, care apare pentru prima
oars in dacumente in mantic 1392, mai inainte fiind numit Smedorova sau
Simedru, adic5 s[f. Dmnitru), Nemeci (Neatnt), in munti Korociunov Kameni,
adicii Pietro lui Criiciun (Piartra Neamt), Suceava, Seret, Bania (Baia), Ceciuni
(j'etina, cetatea care doming orasul Cerniiuti), Colomiia (Colomeea), tirgul
pe Ceremus si Hotin.
In eimpia galitiana Ponizie aflat5 de/parte de puterea centralii,
fendalii isi largeau in voie dameniile, eilutind ski intiireascii cit mai mull
autoritatea lor.
In veaeul al XII-lea, la nord si-a impus puterea asupra populatiei locale
Iaroslav Osmomisl, cneazul de Halici (1152--1187). In .,Cintecul slespre oasrtea
Jui Igor", poem istoric din acea vremc, in care A. Petrusevici, cercettitor
galitian de aeuun o suta de ani, g5se;te itrfluente finpurii lingvistice si topo-
nimice rominesti, se spune cii Iaroslav Osmornisl a ivaintat cu astenii siii,
inhricati in zale, pinii la muntii unguresti si a inchis cillea regelni Ungariei
spre Dunitre. Negustorii galitieni f5ceau si ei camert cu Imperiul Bizantin.
In lumina acestor evenimente trebuie studiate legaiturile Haliciului au Birla-
dui moldovenesc, tirg ce dii nastere denumirii unui grup de poprulatie biisti-
nas5 :

11
www.dacoromanica.ro
 Birladtticii. Ca si Tmutorakan din regiunea Marii Azovului, tirgul Birlad salt
rusescul Berlind era o localitate aflata in vecinatatea lumii rusesti. Aici isi gaseau ada-
post ftigarii tarani oropsiti si tirgoveli ruinati din partile de nord. Numele
aeestui tirg a devenit popular datorita cneazului Ivanko Rostislavovici Birladnicul.
vrajmasul lui Iaroslav Osmomisl.
Fill at lui Rostislav, cneazul de Peremisl, dupii moartea taralui silo Ivanko ajunse
la donanie in tirgul Zvenigorod de pe malul sting al Nistrului. In 1144, cetitenii Ha li-
ciului, nemultumiti de cneazul \ latlimirko, unchiul lui Ivanko, au chemat pe acesta
din tirma sa domneasea in orasul lot. Biruit ¢i izgonit de oastea lui Vlatlimirko. Ivanko
a prihegit spre Dunare La Birlad, fugind in anul urmator, prin einipie, la marele cneaz
Vsevolod din Kiev.
Letopisetele rusesti povestesc viata zhuciumatii a lui Ivanko Rostislavovici, po-
reclit Ber/ednicut. Istorieul rus Kararnzin s-a pronuntat, la vremea sa, pentru simpla
poreclire a mercenarului Ivanko hirladnicul". adica .,hoinarul ", jar nu cneaz ..al
Birladului". Cu toate aeestca, porecla cneazului Ivanko a dat nastere unui document,
pc cit de netemeinic, tot pe atit de diseutat pine acum de oamenii de stiintrl. Este
vorha de asa-numita diploma birladeana", care ar fi fost data la 20 mai 1134 de
.,Ivan Rostislavovici din seaunul galitian, cneaz at Birladului". negustorilor din Mesern-
hria 1, pentru plata viimii in tirgul Halici eel Mic, afar5 de tirgurile Birlad si Tectici2.
Fire sa studieze conditiile in care a apiirttt diploma", oamenii de stiinta, rljn
motive pur subjective, o aeceptau, on o respingeau. Discutind problema data au existat
dotra °rase Halici, A. Petrusevici a folosit si el, in anii 1862-1865, diploma". Lui
Roesler diploma" i -a servit, in 1871, pentru suslinerea teoriilor sale gresite. De-abia
istoricul rus N. P. Barsov, in 1885, se va pronunta pentru prima data impotriva
autenticitatii documentului". pe care-1 va respinge din consideratii lingvistice ¢i tb-
ordin diplomatic 3. La noi, slavistul loan Bogdan a puhlicat, in 1889, o luerare referi-
toare la falsitatea acestei ,. diplome" analizata din punct de vedere paleografic ¢i istoric.
lntr-adeviir anul 1134 anticipeaza nu nuntai evenimentele vietii lui Ivanko Birladuicul.
Jar si cele ale dezvoltiirii cnezatului de Hanoi 4.
Adapostit in 1145 la marele cneaz Vsevolod, in anul imitator Ivanko Birladnicut
!ultra in oastea fratelui acestui stapinitor. Trecea ea oamenii siii din serviciul unui meal
la altul, de la Rostislav al Smolenskulni la Inri at Suzdalului, in 1149. II gasim In 1157
la Cernigov, salvat de cneazul Iziaslav, pe care it dusmiineste1 Iaroslav Osmomisl-
cneazul de Halici. De teama lui Iaroslav, Ivanko pribegeste in 1158 in stepele cumane.
In jurul sau se adunii oamenii simpli, nemultumiti de Iaroslay. Ei ocupa unele orase
duntirene, impiedicii pescuitul ¢i negotul galitian. Apoi, in fruntea unei ostiri de cumani
ii a sase mii de birladnici bejenari ¢i cazaci ea ¢i dinsul spun istoricul rus
Soloviov ,Ivanko atacii la granita galiliana orasele Kucelmin ¢i Usita 5, ajutat chiar de
oamenii de jos din aceste localitati. Birladnicii cucerese orasul galitian Olesie de la
gura Niprului.

1 in regiunea orasului Burgas, pe Carmul Marii Negre

2 Diploma a fost publicatii de tiniirul Bogdan Hasdeu in revista Instructitmea
publicti", la 24 ianuarie 1860 (nr. 1, p. 8). Alexandre Hijdeu, toil' situ, este autorut
diplomei" si al unicului" din 1374, at principelui Iuri Koriatovici (publicat de Bogdan
Hasdeu in Foita de istorie ¢i literaturii", aprilie 1860, p. 41), scrieri alciituite din
expresii culese din diverse izvoare, cu trimiterea la originale inexistente, incit cercetarea
paleografica a textului nu prezintit nisi o insemniitate. Falsul, fircut in spiritul roman-
ticelor plastografieri din prima jumatate a veacului at XIX-lea, se sprijinea pe autori-
tatea numelui posesorului diplomei" Antioh Cantemir-Rolski. Intr-un aeticol, publicat
la 26 august 1869 in ziarul Traian" (nr. 50, p. 199 si urm.), Hasdeu a revenit asupra
diplomei".
Dintre oamenii de stiintii rusi de mai tirziu, A. I. Sobolevski a contestat si et
autenticitatea diplomei". Comunicarea slavistulu,i nostru loan Bogdan pe marginea
articolului Itti Sobolevski se aflii la Academia R.P.R. in ins. rom. 5218, p. 200-216.
4 Cu toate acestea, diploma" a mai fost primita es autenticit de N. Daskevici.
A. D. Xenopol, Die Barbulescu, P. Mutafciev, M. S. Hrusevski, V. V. Mavrodin, V. T_
Pasuto .41.

5 In regiunea Hotinului.

12
www.dacoromanica.ro
 Cneazul Rostislav, dupa ce ocupai hievul, trimite in 1160 o oaste condusa de
Gheorghe Nesterovici si de Iakun, cu plute, sa recucereasca- Otesie. Birladnicii se retrag
ping la orasul Dicina I pe Dunare, unde sint zdrobiti. In cele din urma, Ivanko is calea
pribegiei la Seluni (Salonic). Acolo el xnoare pe la 1161, se pare otravit ; fiul stilt,
Rostislav Birladnicici, lupta si el pentru Halici si impotriva ungunilor, ftira sir ajunga
down la Birlad.
holiferent de atitudinea fats de autenticitatea diplomei birladene", istoricii nu
pot tagadui existenta birladnicilor, pomeniti in letopisetele rusesti. Patin fericita pare
si incercarea unor cercetatori de a situa tirgul Birlad impotriva parerii istoricului
Solcuiov in alta parte decit in Moldova. In anul 1174, cneazul Andrei Bogoliubski
va porunei cneazului David Rostislavovici sit se retragii la Birlad, in afara hotarelor
tarii rusesti, asa ea no este vot ba de un tirg rusesc, ci de o localitate invecimaa, avind
legatuni strinse _cu lumea ruseasca.
M. N. Tihomirov considers pe birladnici predecesori ai brodnicilor, iar Radu
Rosetti, scriind in 1889 despre statul birlidean, identifies pe birladnici cu brodnicii,
precunt si cu valahii istoricului Nichita Choniates.
Valahii sau roneioii. Vlahii din scrierile bizantine qi sud-slave, volohii letopi-
setelor rusesti din veacul al IX-lea, sint pomeniti de asemenea in cronica contemporana
ungara. N. P. Barsov socotest.- ea letopisetele slave atribuiau numele de volohi a suc-
cesorilor romanilor, care conlocuiau cu slavii la Dunare, denumirea trecind apoi la
ormasiii tor.
Valahii sint amintiti de cronicile contemporane ale Bizantului, in cimpia Du-
narii, in stinga si dreapta marelui fluviu. Aceeasi populatie locuia in muntii Carpati,
pins in nordul pa trier noastre, fiind semnalatti, inch' din aces epoch', si in Halici.
A. Petrusevici staruie asupra importantei asezarilor romInilor pe versantele Carpatilor
nordici ; cunoscatori ai vechiulni drum roman spre Baltioa, rominii convietuiesc aici cu
triburile slave retrase apoi in Celia. Nichita Choniates povesteste, de pilda, cii Andro-
nic Comnen, pribegit in anul 7164 prin Halici, a fost prim la hotarul acestei tari de
romini.
Cereetatorii trecutului vorbesc despre o eolaborare militari a cumanilor cu va-
laltii, ceea ce am observat qi in cazul birladnicilor. In acele vremuri framintate, grani-
tele nu delimitau precis regiunile populatiilor bastinase. Bejenarii galitieni din sod au
venit in 1223 in ajutorul cneazului kievian, navigind pe o mie de barei, din regiunea
Nistrului, pe mare si pe Nipru. Pe de alta parte, scriitorul bizantin Gheorglie Acropo-
litul aminlelte, in 1250, pe aceiasi fugani ea aliati ai lui Joan Asan al II-lea. cirmuitorul
celui deal doilea slat bulgar (1218 1241).
Bolohooenii. Central de influents dinspre nord continua sa fie cnezatul Halielu-
lui unde, in urma mortii lui laroslav Osmomisl. se dueeau lupte pentru stspiuire, pine .
cind puterea a fost dobindita, in 1199, de Roman, cneazul de Volinia.
Istoricul sovietic V. V. Mavrodin a aratat ea, in veacul al X1I-lea, iniibusirea
miscarii orasenesti in timpul cuezilor galitieni Vladimirko qi Iaroslav Osmomisl a
lipsit pe cneaz, in lupta impotriva boierimii, de aliatul sau firesc tirgovetul. Astfel.
pulerea centrals a slabit. in Limp ce boierimea s-a cottsolidat intr-o class feudala
asemanittoare celei din Polonia si Ungaria. Conditiile naturale au contrihuit la sporirea
resurselor ei economice (ca piiminturile si veniturile comerciale). Era firesc ca tendinta
puterii centrale de a -li consolida pozitiile sa provoace un razboi feudal care, inceput
in anal uciderii in battilie a cneazului Roman, a continual timip de plait, decenii
(1205-1245).
Cneazul Roman a unit Volinta en Haliciul. A. Petrusevici este de parere ca
Roman este acela care. in urma unor razboaie de la sud, ar fi adus in tinuturile

1 Dicina loc salltatic, Vicina din veacul at XIII-.1ea, port asezat in delta Du-
narii, poate Isaccea de mai tirziu. Iachint, episcopul de Vicina, ajunge in 1359 primal
mitropolit al Tarii Rominesti (Ungrovlahiei). Pentru legaturile de consolidare feudala
bisericeasca din veacul al Al-lea cu regiunile dunarene este interesanta descoperirea
la Dinogetia in apropierea orasului Galati a unei peceti a lui Mihail, mitropolitul
Rusiei din al doilea patrar al acelniasi veac, provenita poate de la Constantinopol,
untie se pare ca s-a retras Mihail in 1145.
2 La rusi, numele de vololui" se refers mai des la moldoveni. Ntunele princi-
patttlui N alahia" Tara Romineasca, este raspindit la rusi mai tirziu, spre sfirsitul
eacului al XVIII-lea, sub influenta occidentalii, incetilterita si prin confuzia numelor
de volohi valalti (de la arheograful N. N. Bantis-Kamenski incoace).

13
www.dacoromanica.ro
marginase ale Orli sale aceastii populatie slavo-romineascii de sub conducerea cnezilor
bolohoveni.
0 localitate Bolohovo, mentionata de la anul 1150 in letopisetul galitian, se afla
In granite cnezatelor Haliciului, Voliniei si Kievulai ; der este un nume destul de
raspindit in vechime 1. In ce priveste insa populatia Marii bolohovenilor, bolohovenii
din regiunea Bugului superior, amintiti pini la 1257 in Letopiserul Ipatievski, acestia
erau condusi de cnezi rfizboinici care au provocat chiar greutati cnezilor rusi. Ca
organizare social- economics, gasim anumite asemanari intre cnezii bolohoveni si cci
valahi. Problema n-a fost cercetata prin analiza paralela a unor institutii, dupi
cum n-a fost studiat mai adinc nici drcptul rontinesc (jus tvalachicum) al vechilor eve-
ziiri din Galitia subcarpaticii.
M. S. Hrusevski si alti istorici de conceptii burghezo-nationaliste socoteau ea
asa-numitii bolohoveni alcatuiau niste obstii populace, conduse de cnezi alesi de locui-
tori. Ca atare. Hrusevski sustinca ca intreaga regiune a Kievului, datorita stapinirii
tiitiiresti, a eapitat o orinduire bazata pe obstii tipsite de o putere centrals si ca in
Ucraina n-a existat feudalism, clase sociale si lupta de °Iasi'. Istorioul sovietic B. D.
Grekov a supus unei onitici aspre concoptiile gresite ale lui Hrusevski, scotind in
evidenta faptul ca tatarii n-au schimbat niedieri regimul social din teritoriile cucerite.
Folosindu-se de materialttl sapaturilor din ceta tea Raikovet, V. V. Mavrodin a dovedit,
Ia rindul sau, existence feudalismului Is cnezii bolohoveni, care dupi parerea sa
n -au fost starosti sau hatmani alesi. In ceca cc -1 priveste pe V. T. Pasuto, istoric so-
vie tic al Haliciului, acesta impartaseste p5rerea mai veche a lui A. E. Presniakov cii
cnezii bolohoveni au fost n.iste boieri ce administrau populatia locale in numele hauu-
lui tataro-mongol. Se pare ca., ridicati Ia conducere in aceleasi imprejurari ca si cnezii
valahi, cnezii bolohoveni se hucurau de o situatie asemiinatoare ou a feudalilor gali-
tieni, der, dup5 nitvalirea tate rilor, dorind sa depindii numai de un singur stapin mai
putemic hanul, ei au incercat salt scuture dependenta de cneazul Haliciului. Ten-
dinta for de neatirnare s-a manifestat Inca din 1231, cind se intensified actiunile bolo-
hovenilor impotriva eneazulun Daniil.
Brodnicii au fost niste populatii bistinase din stepele de nord si nord-vest ale
Mini Negre. Cuvintul broditi inseamni a vagabonda, iar brodni sint niste cizme hinge.
Brodnicii n-au nimic comun cu oamenii de la vaduri, desi cuvintul brod inseamni vad.
Teoria despre brodnicii-vaduleni din tinutul Donului a fost pusit in eirculatie -in veacul
al XI/III-lea de istoricul rus V. N. Tatiscev, care a liimurit numeroase denumiri vechi
pc haze unor calatorii proprii. Karamzin socoteste pe brodnici ca hind haiducii si
hoinarii dintre Don si Volga, mercenari despre care vorbeste si misionarul flamand
Wilhelm Rubruquis.
Le topisetul Ipatievski" ii pomeneste in 1147 pe brodnici gi pc cumani ca fiind
aliati ai cneazului Sviatoslav in lupta impotriva cneeilor de Cernigov si Kiev. Nichita
Choniates aminteste despre voinicii brodnici in 1186, jar scrisorile regilor Ungariei si
ale papilor vorhesc despre ei si mai tirziu. In 1216, brodnicii fac parte din oastea
cneazului Iaroslav Vsevolodovici. Faptul ca brodnicii se rizboiesc in riisarit, in regiunea
Mini Azovului, nu inseamna ci locul for de basting trebuie antra nearparat in tinutul
Donului. Regele Bela al IV-lea al Ungariei scrie in 1254 papei Inooentiu al IV-lea
despre greutatile pricinuite de niv5lirea t5tecilor, Intr -o vreme in care Cara sa se
invecina spre riisiirit cu triburile rusilor gi brodnicilor, iar spre sud cu bulgarii si boa-
niecii ; tiitarii au impus trihut Rusiei, Cuntaniei, brodnicilor si Bulgariei.
Amintirea Tiri4 brodnicilor alaturi de Cumania 2 ne face sa revenim asupra
simbiozei cumanilor cu populatiile bastinase. In tot cursul veacului al XIII-lea. ungurii,
care an suferit si ei inriuriri cumane, continua sa denumeesca pirtile de dincolo de
Carpati Cumania. In leglitura cu aceesta Cumanie, N. forge vorbeste de anumite
grupuri autonome, ca acelea ale brodnicilor, deduoind si el gresit numele for de la
cuvintul brod, vad 3. Daci ar fi vorba numai de vadulenii de la varduride Nistrului.
Prutului si Siretuiui, atu-noi brodnicii n-ar fi avut ce came mai spre rasarit, iar dacii
aceeasi teorie a lui Tatiscev s-ar fi potrivit tuturor vadulenilor, atunci brodnicii s-ar
fi ivit si in alte tinuturi slave, unde denumirea de Brodi este destul de rdspindit5.
Ca fel de organizare social - economics, brodnicii se aseamind eu birladnicii si
tmutorakanienii. Credem ca ei pornesc din aceste Bona grttpuri, fiMd totodata ele-

' In limbs urrainean5 bolohovet" inseamni ,,pesear".

2 De pildii, in scrisoarea papei Grigorie al IX. ea, din 1227.
3 Si mai gresite sint pirerile vorbind despre brodnicii prutnici, prusi,
rinceni §.81.

11
www.dacoromanica.ro
mentul care, in lipsa unor stavile, ajunge mai la rasirit decit celelalte. In veacurile
XII XIlI ei se stabilesc in stepele marginase ale asezarilor rusetti. Nefiind o populatie
deasa, brodnicii iau iprintre primii legittura cu tatarii, dindu-le ajutor in lupta de la
Kalka, in 1223. Din acele timpuri apare obiceiul pribegiei prin stepele avanposturilor
tataresti, care capita proportii de fenomen social, atunci ()Ind exploatarea feudal
sporette aceastii forma a luptei de elasi a lartinimii.

Nava lirea tatarilor. Dezvoltarea internit si miscarille succesive ale paptt-

latiilor dinspre nerd spre Dunare si mare contrib,ttie pe la jumittatea veacului
al XII-1011 da incheg area celor din tii forma tiutti b5stinase : birladnie bolo-
boveni si brodnici de la r5sarit de Carpati, uniti cu rominii Idunareni si car-
patici, care se inaprastie pe eimpiile mrtnoase dimprejar. Stirile despre acete
evenimente sint uneori nesigure ; ele. dovedesc, torousi, o continuitate in con-
vietatirea populatiilar locale, at ciror proms de fendailizare este stingherit de
nfiviilirea t: tarilar,
In anii 1236-1238 tatarii, care pi -au insusit de In chinezi o tehuica
militara inaintata, au pustiit cnezatele Riazanului, VLadiuniruln, Suzdalului
qian infrint pe cumani. Rezisterga eroica a poporului rue a Aavilit inaintarca
cotropitorilor. Cu toate acestea, in 1240 ei an pridat Kievol qi au ocupat
Vladianirul oi Haliciu1. Apararea vitejeasea tin-1p ale patnu ani a rusilar a
sl5bit milt foga cotropitorilor si le-a zadArnicit planurile de cuenrire a Euro-
pei. In anil 1241-1242, dupii o seric intreaga de ciocadri singeroase, tatarii
an jefuit cergrul Europei si Peninsula Balcanica. Temindu-se sa Lase in spatele
for fortele rusilor, care ar fi putut rupe printr-o riscoala unitatea intregului
Imperiu Mongol, cotropitorii s-au inters prin Transilvaruia si Moldova, ca sa
se stabileasca in sudul Rusiei.
Unii istoriei strain i an -incereat si advert dovezi ca papalitatea a
caul tat sa inmiinuneheze fortele Europei in vederea respingerii eatarilor. In
realitate insii fruntasii catolici, preocupati de rivalitatea for cu imparatul
Germaniei, uranareau sa-si intareasca pozitiile prin extinderea puteriii papale
inspre wasirit, folosidu-se mai ales de cucerirea Constantinopolmlui centru
al ortodoxiei de cruciati. Navalirea tittarilor a incureat planurile papali-
Temindu-se de a. aliantrt a impkratului Germaniei cu tatarii 6i cu hope-
riul din Niceia undo se retrkisesera bizantinii (1204-1261) fruntayii
catolici incepuri megocieri cu aces'te puteri. In scopul inlesuirii piitrunderii
cureigului catolic, papalitatea a aferit coroana regala lui Caloian, cirmuitorul
celui de-al doilea stat bulgar, si cneazului Daniil de Halici (1254). Catolici-
zarea ar fi uiurat cucerirea tarilor risiiriteme. De altfeil rusii au ti suferit
citea atacuri ale vecinilor din apus, provocate in aceleasi scopuri. Actiunile
energise ale onezilor rusi Alexandru Nevski si Daniil de Halici au spulberat
insa ping In mind planurile care urmaireau aservirea popoarelor secrituite de
$ugul t5tarilor.
Aeest jug aerie Marx in Istoria diplamatiei secrete a veacului
at XVIII-lea" nu numai c5 a asuprit, dar a si pingfirit si a secituit insusi
sulletn1 aeolor popoare care cazusera jortf5 ilui". Intr-adevar, tatarii au insta-
urat un regim ide teroare sistematic5, de jai ucidere in masa. Flind putini
la numar fati do uriasele t5ri cucerite, ei cantau prim teroare sa parii mai
numerosi gi totodata prin omoruri si itnputineze populatia ce ar fi putut
sa se r5scoale itt spatele lor.

1 Uminski, 1922 ; Ammann, 1936.

15
www.dacoromanica.ro
 Impotriva a ceea ce Marx a denumit noroiul singeros al jugului mongol",
lupta ru7ii care astfel, in veacrul al X1H-lea, joaci un rol de mare insemnii-
tate. Dtvpa cum suldiniaza si ginditorul democrat-revolutionar N. G. Cerra-
sevski, rusii nu (apar in Maria politica drept joftvitori si cuceritori cum an fost
hunii si mongolii, of ca niste salvatori de sub jugul m.ongolilor, pe care ei
1-all purtat pe gratmazul for puternitc, nelasindu-i s5 se instaurez,e in Europa
si fiind astfel un zid in calea cotropitorilor.

NOvalirea tatarilor a zdruncinat viata reginnilor prin care acestia an

trecut. Pentru moment, cefntrele economice an fast distruse, sistemul adminis-
trativ dezorganizat, puterea military slabita. Populatia b5stinasa a trebuit sa
pl5teascii tribut hanului taw. In cnezatal Haliciului puterea contralti a fost
serios zguduit5.
Si lit s5 recamoasc5 dependenta nominal5 fati de hanul taut., marele
cneaz Daniil de Hanoi a trecut la o lupta hot5rit5 impotriva boierimii si a
enezilor bolohoveni. Zdrobirea ostilor polone si ungare la Iaroslav, in 1245, a
insemnat o mare biruintO pentru Daniil. Rofacderea cuezatulati a mers destul de
repede. Orase le si-au reluat viata lor, sprijinita de aseutenea de comertul cu
regiunea dunOrean5 si ou Bizantail.
Totusi cneazuil Daniil a rousit nuanai pentru tin &curt tirmp 65 realizeze
mnificarea puterii. de stat. Sirtuatia economicii predominanta a boierimii feudale,
d.estr5marea autotutatffff centralle dupa moartea lui Dania (1264) si satzeranita-
tea Hoardei de Aur an contribuit la restabilirea inflruentei politice a clasei
boieresti, fapt ce va avea un rol dezastruos fin cursrul expansiunia Ungariei,
Poloniei si Lituaniei asupra Rusiei de sad-vest, in veacul al XIV-Iea.

FORMAREA VOIEVODATELOR FEUDALE IN TARA ROMINEASCA

SI MOLDOVA (VEACURILE XIIIXV)
Dezvoltarea vietii economice si polirtice de pe teritoriul tariff noastre a
fo.-t frinat5 de navillirea tOtaro-mongol5. Slabirea influentei hulgare si a celei
ungare constituie prilejuri potrivite pentru intitrirea formatiunilor politice
rominesti dintre Carpati si Duniire. Lupta rusilor impotriva jugului tatar inles-
neste si rezistenta noagtra fats de acesti cotropitori. Pe mascara retragerii tata-
rilor, printr-can prooe,s de dez-voltare interns a obstiilor tiiranesti factor
determinant al intOririi formatiunilor polirtice si din nervoia respingerii ex-
pansiunii feudatilor veeini, feudalii roarnini diutre Carpati si Dunire reounose.
inairtte de 1324, pe eel mai puternie dintre ei, Basarab, mare voievod al Tarii
Rominesti.. 0 expeditie a regelui Ungariei Carol Robert este respins5 de romini
in 1330 si Basarab, ca si urmasii sOi, i i inaugureazil o politicfi externs proprie,
inchegind relatiile cu statele slave de la sud de Dunare.
Apropierea de regiunile ootropite de tatari a 'iritirziat formarea voievo-
datului Moldovei. Asezilrile locale s-an trezit insa si ele la viata economicil spre
sfirsitul veacului al XIII-lea, o data cu slibirea stapinirii tatare.
Friim.intarile interne au redus forta combativ5 a enezatului Haliciului,
-al c5run inalt nivel de ,cruIrtura se oglindeste in monumente era letopisettvl galitian
si frurmoasele locasuri din Holm. Follosindu-se de destrOmarea acestui inseannat
cnezat, feudalii unguri si poloni an cautat printr-o puternica ofensiva sa once-

16
www.dacoromanica.ro
xease5 teritoriile lui si sa ocupe time turile invecinate, aflate sub iufluenta gali-
%iana si unde srapinirea tatarilor impiedicase inchegarea unor formatiuni feudale
mai trainee. Moldova lama si ea parte din aceste tinuturi invecinatc.
La inceputail veacului al XIV-lea, vechile clocumente arestii in Moldova
I n tr-a dev5 r, tirgovelii sporesc car timpul, mai
o .p opu I atie chi ar ar asen e a se5.
ales pe drumul f alosit de negustarii care cilatoresc intre Lvov (Liovul cum ii
-spuneatu moldovenii), noua metropoli a comertului galitiare, si porturile Miirii
Negre. Particip area in 1325 a unei armate recrutate pe teritoriul Moldovei,
ala tar ni de ()stile polone, ruse si lituaniene, imp otriva marcgraf ului 13 rantlen-
burgului, constituie ex,p resi a cousolidarii puterii feutlale pe teritoriul de la
-1.5sarit de Carpati. La rindul ei, top onimia slava, peceneag5 si cum an5, moste-
mitii de mold oveni, nu lass sa se intrevadii intreruperi in succesiamea p opu-
latiei locale. Lupta linpatriva t5tarilor si a regatului ungar a gr5bit concen-
trare a formatiunilor teritoriale in jured unei formatiuni feudale a-nai p ettern ice,
in interesul stlipinitorilor de p5mint ajunsi sa se constirtuie ca o elas5. For-
tn.a rea statului feudal Tara Romineasc5 a exercitat o inriebrire puternic a asupra
Mohlovei.
Trep ta ta scadere a influentei t5 taril or a dart posibilitatea lui Dragon,
un feudal al regelui ungar, sa se aseze pe la mijlocul veaeului al XIV -Iea
intro manta military creata pe versautul risaritean al Carp atilor. Un voievod
rAzvriitit imp otriva regelui in Maranneres, Bogdan, alungii in 1359 pe Bale,
-nepottul lui Dragon, si se nit-ewe cu feudalii bilstinasi in rezistenta for imp o-
triva stapinirii f eudalilor ung,uri, ac ap arinal treptat formatiunile politice de
pe intregul teritorin de Ia r5s5rit de Carp a ti. Astfel, in aceeasi vreme in care
Tara Romineasea apace pe deplin consolidat5, Moldova ciireia str5inii ii
spuneau Bogdania ajunge Jun slat de sine st5t5t or, care-si va asigura si el
independenta prim biruinta ()Minima imp atriva incercaril or regelui un gar de
a o supine.
In ce priveste populatia Moldovei si convietuirea masel or populare role-ti-
mes ti si rusesti Ia risArit de Carp ati, legenda despre Dragon, care descalec5"
in Moldova, prezint5 un oarecare interes. Dincoae e de Carp ati, in 1 o cu I des-
-chis unde mai tirziu se afl a man iistirea Eteani, le gentla aminteste pe s tuparul
rus Etco, venit din Tara Leseasca can Polonia, adieu din Halici. Cin d voinicii
-eon dusi de D ragas s-au asezat aici, asigurind linistea locului, Etco a mere la
Edith si a adus de aeolo num erosi rusi, care s-au asezat pe spa Sucevei in sus
ti pe Siret, in partea Botosanil or, asa itueit p aped a tia moldoveneasc5 s-a largit
.sere stud scriu crouicarii in veacul al XVII.] ea iar cea ruseasc5 sp re
-n ord : Ce intr-insa spun c5 este f5eut5 tam din dou5 limlri, din romini si
din rusi, per care Ireacru se camoaste eu si pin5 astilzi este Cara giam iitate de
rusi si gium5tate de martini". Desi demented rusesc se asimileaz5 in simul
mol dovenilor, la fel dup5 cum rominii coboriti din Carp ati se pierd in mijlo-
cad rusil or de la no rd de mum ti, totusi este interesant sa urm5rim acest apart
rusesc la formarea populatiei. moldoveriesti, cu atit mai larg cu emit aceiasi
eronicari arata c5 in 1498, de pilcI5, Stefan eel Mare a adus in tarre mai multe
min da oameni din Galitia, desigur nemultuaniti de train! for sub o bl 5 du irca
feudalilor poloni : Multi de accia au asezat Stefan vodii in last sa, de pin5
si ast5zi triiieste limba ruseasea in Moldova, mai ales pe nude i-au desc5lecat,
e5 mai a treia parte griiiesc musette ".
Sa ne aducem aaninte si de c el e 'Hite nuigralittni ruse.; ti provor ate. de
amp aniile moldovenilor intreprinse in Polonia (expetlitia din 1509 a lui
Bogdan al III-lea si algtele), preaum si de pribegirile a titer re,i din picina
2 Contributii la istoria relaviiloc comino-ruse. 11
www.dacoromanica.ro
asupririlor feudalilor poloni, si vom intelege eit de strinsa a fort totdeauna
convietwirea mitre triranii romini of rusi. Aceste misciri de populastie se
integreaz5 intructitva pe drumul luotei autiferudale a maselor populare, cam
refuglati cantina ad5post in slotboziale noastne sau in cele cazacesti din Ucraina.
Dc altfel, g5sim si flee domnesti care int5resc privilegiile unor sate moldo-
venesti formate din rrusi, veniti mai ales din Tara Leseasei io vetacurile-
XVXVI, crhiar XVII, de pilda &awl Scumpia din tinutal Iasi, despre care
vorbesc documental din 1619 al lui Gaspar Gratiani ti eel din 1623 al lull
Stefan Toansa 1. Dorm il Moldovei Constantin Canterair diruieste si el logo-
ritului Tudose Dub 5u si lui Bale, vornicul Tirii de Jos, mosille Horodistea
si Marciutii, fiind fugirti oamenii acelor motii in Tara Cliziceasca 2, iar Ale-
xandra Mavrocordat intireste la 29 decembrie 1785 sapinirea vornicului Ior-
daehe Cantacuzino peste tiganii ce i-au adus din Ueraina, unde erau furgiti 3.
Patin mai tirziu, in 1788, primal agent austriac din principate, Raicervicir
spun ca rindurile populatiei locale se ingroasa iatu naunerosi rusi priubegiti din
Polonia. Si in 1817 logofitul Constantin Paladi intcbeie contracte ea ,,Iocui-
torii rusi" aduti de el din Bucovina, pe mosia sa Seheia de lingo Suceava.

Statul feudal Moldova ti -a consolidat organizarea in a doua jumatate a

veacului al XIV-lea, in mijlocul rivalitatilor de st5pinire din partea utter
puteri velciaue. Un factor mu a a,p5rut in veciniitatea Moldovei. Printr-am
proces indelungat de dezvoltare social-econamica interns, in veacul al XIII-lea,
la nord-est se formase stead Lituania. Razboaiele feudale indelungate din
sud-vestal Rusiei of nelinistea ce a domnit la Novgorod (ping la 1236) an
contribuit la crearea statului lituanian pe o baza teritoriala mai largi. Pu-
terea Lituaniei va creste sub domnia marelui principe Ghedimain (1316-1341).
Mai ales dupii alegerea regelui Unigariei Ludovic I ca rege al Poloniei, in
1370, cued Moldova era amenintata 65 eard5 prada cotropirii feudalilor unguri,
fendalii moldoveni incearca o apropiere de cci lituanieni. Dc teama cavalerilor
teutoni, feudalii poloni au reutit, insii, in 1385, s5 uneasca Polonia on Litua-
nia, prin cas5toria fiieei regelui Ladorvic I cu Vladislav Iagello, nepotul
lui Ghedimin. Molt time wnirea cu Polonia nu a inseannat o supunere a
lituanienilor, care ti -au p5strat neatirnarea sub conduce.rea principelui Vitovt
(1392-1430), v5rul lui Viadislav gi etunnartill domnolui Moldovei Alexandra.
eel Bun.
In asemenea condilii, leg5turile dintre Moldova si enezatele rusesti nu
au putut sa se injghebe in mod direct, ea o rea4ie Impotriva pornirilor cotro-
pitoare ale vecinilor. Polonia, intinzindu-ii stipinirea asupra Halleirului (1349),
si a celorlalte teri'torii ruse ti invecinate, a cautat, units ea Lituania
sa speculeze acest proms in folosul sau. in urma navalirii tiitarilor, eind prim-
cipalul drum comencial dintre Marea Bal tic' of Marea Neagr5 tre'cea prim
oratul galitian Lvov in Moldova, interesul polonilor fall de Cara noastra a
creseut. Astfel, cat torate conditiile polittice nefavorabile, colaborarea moldo-
ruseasca a continuat, p5strindu-se legatura economics si de n5zuinte dintre-
moldoveni gi rusii din Polonia ¢i Lituania, fapt c-are va contribui 4i el fa

1 Muzeul romino -rus din Bucuretti.

2 Academia R.P.R., doe. XXII. 140.
3 Academia R.P.R., doe. UV. 24.
18 www.dacoromanica.ro
 inteusificarea relatiilor oficiale dintre Moldova si acest stat. Datorita aceleiasi
colaborari s-a creat si papularitatea cnezilor lituaniano-rusi in mijlocul moldo-
venilor. Astfel, Feodor Koriatovici, alt nepo4 al lui Ghedimin al Lituaniei,
s-a ficut cunascut pe la 1360 in Maramures, pe cind fratele sau, Iuri Koria-
toviei, care au fi foist cisatorit cu Anastasia fata domnului Moldovei Latco,
ar fi ajuns, pe timp de doi ani (1373-1375), damn al Moldovei t.
*

In dorinta de a scaPa de pritnejdia ustor atacuri din partea vecinilor,

moldovenii, legati econamiceste de Polonia si Lituania, se orientan din ce in
ce mai mutt sere aoeste state 2. Incepind din 1387, domuii Moldovei an depus
deseori juriminte de vasalitate fata de regii Poloniei, isealcind tratate care se
srijineau numai do parte pe stiipinirea fendukti Pocrutici3. Primul juramint
a fost depus de don nul Petra Musat, la Lvov, in fata mitropolitului ortodox
din Kiev, juramint is care adauga si oredinta boierilor s5i.
Donnunl Tarii Raminesti Mircea cel Bitrin (1386-1418) a incheiat si
el, in 1389, un tratat de aliauta en regale Poloniei. Tratatul a fost islcalit la
Radom, statornicind de asemenca legaturile economice ale Tarii Rominesti
cu Lvoval, bazate sii pe prirvilegiide comerciale. Aeest act constituie o latura
a -politicii europene a inteleptnlui damn. Intr-adeviir, Mircea simtea apropie-
rea primejdiei navalinri turoilor, a caror organizare militar5 era superioari
Bizancului. In 1357, turcii au pus piciorn1 in Europa si, lasind deocamdati
Constantinopolad hizantinilor, incepura oucerirea slavilor sudici, sirbi si bul-
gari. Pentru a stapini inaintarea for grahnica, muntenii s-au alatur.aft lea Luptia
vecinilor krupotriva acestei invazii, pe care Karl Marx 4 o compara cu -nava"-
(Linea maurilar in Europa Apuseani.
*
* *

Suocesorul lui Petru Musat, Roman (1391-4394), care oel dtntii s-a
intitulat mare domn, singur stApinitor al Tarii, Moldovei, de la munte la
mare", a fost inraturat de la domnie de Stefan (1394 - 4399). Noul domn a
depus si el juramintul de credinta regelui Poloniei. El s-a razboit cu feudalii
unguri care au incercat, folosindnse de neirutelegeri, sa active Cara. I-a urinat
la domnie Iuga (slavonescul Gheorghe), care a ajutat pe lituanieni in hatatia
en tatarii la Vorsola, dar Mircea eel B5trin intervani in treburile Moldovei
ea sa-si asigure buna vecinatate, asezind la domnia din Suceava, in 1400, pe
Alexandru eel Bun, fin! lui Roman.
Mircea ,oel ratrin a mai ineheriat tratate cu polonii si in anii 1390 si
1403. El a acordat pnivilegii non negutiitorilor din Lvov. Dupg citeva infringeri

Desi urioul" lui luri Koriatoviei din 3 iunie 1374, publicat de B. Hasdeu in
Foita de istorie si literatura" din Iasi (1860, nr. 2, p. 41), dupii originalul din biblio-
teca comi-telui Swidzinski din Kiev" (la care nu se gases, veal Revista istorica",
1928, p. 320), nu oonstituie decit un fals, totusi nu trebuie sa ignoriim faptul ca furl,
voievodul moldovean, apare in diplomele polone din 1377 si 1390; pare a fi inmor-
mintat intr-o ctitorie a La, la Camenipa.
2 Nu trebuie sa socotim totuki ca expansiunea teritorialii a Poloniei a fost,
miicar la inceput, ajutati de moldoveni. N. Molcianovski, istoric podolean, aratii ca
rusii, tatarii si volohii au luptat uniti impotriva patrunderii feudalilor poloni in Podolia.
o Cedata drept garanpie a unui imprumut de trei mil de ruble de argint, acordat
in 1388 regelui Vladislav Iagello.
4 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. VII, ed. rasa, p. 276.
19
www.dacoromanica.ro
9aferite in luptele cu thrall, la Cosovo (1389) si Nicopole (1396), numai nava-
lirea cnceritorului mongol Timur (Tamer lan) in Asia Mica si infringerea Bulta-
nului turc Baiazid (1402) au aminat pentru oitava vreme deznodamintul crizei.
Amestecul lui Mircea do certurile pentru succesiunea lui Baiazid n-a izbutit.
Gu timpuil, pierzind cet5tile dun5rene, Tara Ronaineascii a fost silica s5 infra
si ea in sistemul economic si militar otoman.

Deocarndatii, Moldova 'Area mai putin amenintata de primojdia turcease5.

Indelitngata domnie a lui Alexandru eel Bun (1400-1432) consolidase orga-
nizarea social-ocionamica fondal5 a t5rii. Politiceste, domnul oseila intre Po-
Ionia gi Ungaria. in 1411, regale Vladislav lagello a admis vasalitatea Moldovei;
aceasta nu 1-a impiedicat ins5 un an mai tirziu sa incheie au ungurii tainica
intelegere de la Lublin, care prevedea impartirea Moldovei in caz rind s-ar
uni cu turcii.
Inca din 1411 Alexandru eel Bun s-a casiitorit eu sora principelui Vitovt
al Lituaniei, asadar vara primary a regelui Poloniei Vladislav Iagello. Cind
zece ani mai tirziu casatoria s-a desfilent, in amid 1425 domnul insurat
fiul, Dias, cu fata principelui kievian Andrei Oligmondovici 6i sora Sofiei,
regina Polon lei. In 1422 dupii cum relateazii aronicarul poton Jan Dlugosz
c5lanimea moldovenease5 a ajutat pe poloni 1a Marienburg impotriva teuto-
nilor si in sfirsit, in mai 1426, Alexandru ce1 Bun s-a invoit la libera trecere
a ostirii polone prin. Moldova impotniva tnrcillor. Dup5 moartea lui Vitovt
in 1430, Alexandru a sprijinit in Lituania pe principole Svidrigailo, fratele
regclui, fruntas al grupiirii feudalilor ortodocsi care &Antall deplina lichidare
a dependentei Lituaniei de Po Ionia.

1,

Alexandru col Bun a tinut s5-si eonsolideze domnia prin organizarea

bisericii int'-un mod corespunzator until stat feudal. Biserica ortodox5 din
Moldova pastra leg5turi cu popoarele slave invecinate de la sud de Dunare
si mai ales au Haliciul. In Moldova Inca de la mijlocul veaeului al XIV-lea
existau episcopi ontodoesi. Unull dintre ei, Iosif, inrudit cu domnii mold°.
veni, a fost hirotonisit in 1371 de Antonia, mitropolitul de Hanoi, ca
mitropolit al Moldovei. Gracia 5tile prin care trecea pe atunci mitropolia de
Ha lici an gr5bit formarca mitropoliei Moldovei. Iosif ti -a mutat resedinta la
Suceava, capitala Orli.
Patriairhul Constantinopolului, c5utind s5-si pistreze jurisdietia asupra
Moldovei, n-a vrut sa recunoasc5 pe losif pe Meletie ca episcopi ai Roso-
vlahiei sane Moldovei. Moldovenii au respins insa pe ierarhiii trimisi din Con-
stantinopol, asa ineit, in cele din urm5, Iosif a fost reennoseut in 1401 ca
mitropolit al Moldovei, iar la Suceava a sosit un reprezentant al ,patriarlmlui,
Grigorie Tandy lac. Astfel a luat ,fiinta mitropolia Moldovei, important organ de
r5spindire a culturii in evul mediu.
Reloriile econamice cu Lvovul (veacul al XV-lea). In tarile noastre s-a
dezvoltat agricultura, cresterea vitelor, mineritul si mestesugurile. Oratele au
crescut si s-a langirt schimbul de m5rfuri, rare a intensificat circulatia mone.
tara. Legaturile noastre cnt Halicirid au dart nastere unor relatii comerciale au
20 www.dacoromanica.ro
rusii. In eentrul acestor relatii s-a situat °racal Lvov, care a concentrat comer-
tul dintre Marea Baltieg si Marea Neagra, Kievul, chiar lumea ruseascg cle
dincolo de Ucraina si orasele noastre din Transilvania, .Moldova si Tara Romi-
neascg, ai cgror negustori obtineau privilegii la Lvov. Prin pozitia sa centralg,
buourindu -se si de dreptul de depozit, Lvovul a d j tins o mare piatg interna-
tionalg ; negustorii aduceau aici, prirutre altele, miirfurile de pe tarmul Marii
Negre, din porturile Cetatea Albg, Chilia si Caffa, de la gurile Dungrii si din
Constant inop ol.
In arhivele liovione s-au pilstrat uncle socoteli comereiale cu MoldoN a
din veacul al XV-lea, cind numerosi negustori circulau intre Lvov si a.
Pentru comertul cu Marea Neagril si intreguil Orient, drumul moldovenese
din Lvov sere Cetatea Albg prezenta o importantg mai mare decit drumul
tdairesc din Lvov pre Catfa. Procesele judecate si imprumuturile incheiate
la Lvov vgdesc insemugtatea acestui centru economic, care exercita o inriu-
rire puternica asupra Moldovei, rivalizind cu influentele oscilatorii ale negus-
torilor venetieni si genovezi. Se face chiar un whim') de mestesugari gg,ipa
la Lvov pielari si croitori molidoveni, iar la Suceava zidari rusi. Problema pri-
milor ziditori de biserici la noi, veniti in Moldova de la Lvov, dupg cum am
argtat mai de mult 11111 poate fi pus5 in sarcina unei influente polono-catolice :
ei trebuie sa fi fost rusi, ca acel ,.Johannes Murator din Lemberg" de la 1479.
Inca din 1481 cunoastean in capitala Moldovei o ulita ruseased, locuitg de negus-
tori si mestesugari nisi (este pomenit Sima Liovet, adicii din Lvov).
La Lvov se oonicentra comer/mil nostru en tura ruseascd, adie5 cu regiunile
locuite de rusi in regatul Poloniei. Dovadg Sint privilegiile de convert date lio-
venitor la 8 octombrie 1408 de Xlexandru eel Bun si, in aceeasi vreme, de
Mircea cell Biltrin. Privilegiul de convert al lui Alexandru eel Bun, adresat sfet-
nioilor si orgsertilor din tirgul Liovului". este dat negutgtorilor domtrului
nostru, craiul Poloniei din toatd Cara Rusiei si a Podoliei". El ne spune cg
acesti negustori cumpgrau in Suceava marf5 tatgreascg adicg tesgturi fine
de mgtasg, coloniale si mirodenii aduse din Orient ; mgtasg, piper, camh5
un fel de miltasa turceascg, tebenci adicg un soi (le podoahe de Ingtas5
pentru ornamentat sane calwlnni, tamiie, vin grecesc adicg vinul de Malvasia
(Laconia). Se poate adauga si scortisoara, pe cane o aminteste un privilegiu
comeroial din 1456. Cumpirau apoi diferite produse manufacturate si lucruri
maruntele, unite din ele advise din Transilvania : sepoi, pantaloni, sgbii ungu-
resti, palose, jderi unguresti, argint din Ungaria si cearg din Brasov.
Totusi esentialul cumpariturilor 11 formau produsele tarii : vitele cornute,
vestitii boi moldovenesti, apoi caii, dar nu si caii buni de tarn" al cgror
export era formal oprit, porcii, oile si pestele, adic5 morunul si crapul carat
transportat de la gurile Dungril in caravan de zeoi de care, tot felul de pici
(de vite cornute, crude de oaie, de miel, de vulpe si de veverit5), precum gi
ling. Nu puteau canwpgra exportul fiind oprit jderi, argintul si ceart
produse in Moldova. Negnstorii vied postavul, care se trimite de asemenea in
Tara Romineasca si in Transilvania, si pinza ldtvand, dar mai ales blgnuri
scumpe (samur sau zibeling, cacom, vulpe neagra, jder), precum si blanuri obis-
nuite (de lup, urs, irpure, cline alb") si vestminte croite sau cgptusite cn
asemenea blgnuri. $i in istoria Poloniei sint artnintiti liovenii care importg in
Moldova spade, imbrilegininte, pglgrii s.a. Se mai wind dinti de peste, adicii dinti
de morsii, produs asetniingtor filcleticrulvi. Repetatele privilegii comerciale prevgd
de asemenea taxe vamale de tranzit.
21
www.dacoromanica.ro
 Tot din ti opal domniei lui Alexandru cel Bun avem cele dintii stiri
despre negustorii din Kiev, care strabat Moldova. Acestia sint pomeniti de
Zosima, pelerin rus din 1419. Afanase Nikit in, negustnr nue, care in anii
1466-1472 a calatorit in Irrdii, sonic ca in Tara Moldovei este belsug si ea
toate de ale mittearii sint ief tine.
Armenii in jarile noastre (veacurile XIVXVI). Pentru vechile relatii economice,
ca si pentru studiul legaturilor noastre cu vecinii de la rasiirit, un intere, deosebit
prczintri armenii.
Armenia, alaturi de Georgia si Azerbaidjan, este un stravechi centru de civil-
zatie. Armenii pasesc in istorie o data cu asirienii si monumentele for istorice pas-
treaza vie in amintirea unnasilor viata poporului si v4ejiile din veclrime. Prime le
nucke armenesti sint cunoscute din veacul al VIdea i.e.n., iar prin veacul al II-lea
i.e.n, s-a inchegat puternicul stet armenesc condos de Artases I.
Armenii, la inceput nu erau negustori, Tara for fjind lipsita de o iesire la mare.
Cucerirea Orientului Mijlociu de aralri a deschis armenilor in veacul al WI-lea dru-
murile negotolui, rola inch' elemental armenesc a p5trims inaintea celui grecesc in
lumea mahomedana ca negustori si mijlocitori la diferite trebuni. Prin Cnimeea,
luind contact cu genovezii, armenii an ajuns In Cetatea Alba si Lvov. In cadrul nego-
tolui, numerosi armeni s-au stahilit in p5rtile noastre, mai cu searing atunei cind au
fost siliti sii pribegeasca din patrie. in urma cotropirii persilor si mongolilor. Din
veacul al XI-lea, dupe ciiderea capitalei armene Ani, emignirile armenesti s-au trout
lant, devenind ntaQive in veacurile XVI X\ III.
Asezraile armene din Moldova dateazii chiar dinainte de formarea statului
feudal moldovean de sine stiitator. Ei si italienii an contribuit la extinderea comertului
local. Alexandra eel Bun si alti domni, dindu-si seama ca dezvoltarea comertului si
a tirgurilor din Polonia se datora in bunk' parte si armenilor, an cautat sa-i atragil
in Moldova, dindu-le privilegii. Enciclicele catolicosilor 1 pomenesc de Cetatea Alba
(Mankrmain) incii de la 1384, rind catolico,ul Teodoros asazii biserioa locals sub
jurisdictia eiriscopului armean din Lvov. La 30 iulie 1401 a luat fiintii episcopia arme-
neascii din Suceava. Pray, Guillebert de Lannoy, Wavrin, Donato da Lezze si alti
calatori straini vorbesc de puternice grupuri armenesti la Cetatea Alba, care devine
un insemnat centru armenesc nu numai din punct de vedere economic, dar si spiri-
tual, deoarece acolo gasim, in 1460, chiar un episcop armean. Biserica armeneasci din
Botosani pare a fi zidita in 1350.
Manastirea Hagigadar de lingi Suceava (1512) si bisericile din alte tirguri
moldovenesti dateazi din veacul al XVI-Iea si mai tirairt, iar canturarii armeni din
localitate Iasi unnasilor numeroase manuscrise din veacurile XVXVII.
Dupii formarea voievodatelor noastre, armenii au avut functii insemnate in
viata de start. Armeni an fost Calian, sfetnicul domnului Petru Flares, si hatmanul
Petre Vartic, omorit in 1548 ; el este eroul baladei care se incheie prin versuri
pomenind un trandafir (anneneste vartic) de pe mormintul lui. Cunoastem de ase-
menea porecla lui loan vada .,cel Cumplit" Armeanul. Petre Grigorovici Armeanul,
la inceput zugrav de hiserici, apoi si important cronicar, a fost solul lui Mihai
Viteazul la Praga, In timpul domniei lui Vasile Lupu, o scoal5 armeneasca este pome-
niti de calatorul Bandini la Iasi. Armenii au luat parte la riescoala populara condusii
de Durac serdarul si Mihalcea Hincu in 1671, impotriva hainului Duca vodii. Biserica
B5ratia din Bucaresti poate a apartrinut Ia inceput armenilor ; s-au pastrart inscrip-
tille de mai tirziu ale mormintelor alaturate, ca cel al lui Serinus, seful breslei
croitorilor armeni din Tara Romin,eascii, mort in 1739, si allele.
Influente armene si georgiene in arhitectura romineasca se constata la minas-
tirea Dealului, la bisenica domneasca din Curtea de Arges, ctitoria lui Neagoe Basarab,
si la alte locasuri. Inradricinarea acestor inriurini in arta noastrii n,ationalii a indem-
nat pe arbitecti de frunte (Irian Mincu, Grigore Cerchez s.a.) Si foloseascii aceleasi
motive pitoresti in monumentele arhitectonice din epoca renasterii artei noastre
moderne. Vechile pietre de morminte, chiar si cele domnestri din Moldova, poarta
ornaments caucaziene, care se pot observa in chenarele usilor (Tismana) si feres-
trelor (Golesti) bisericilor acelor vremi departate, dar si in miniaturile manuscriselor ;
chiar uncle elemente decorative apusene ale mortumentelor noastre se datoresc anis-
tilor armeni. Le precedeaza influentele armene si georgiene in arhitectura, aduse Ia
not pe tale indirecta, prin manistirile sirbesti.
Catolicos (universal), titlul patriarhului suprem al armenilor.

9
www.dacoromanica.ro
 lnfluente slave in vechea noastrii organizare de stat. In statele feudale
romtinesti organizarea politico, administrativii, judeatoreasca si militara, ca si
intreaga dezvoltare oeonomica si socials, este foarte aseaninatoare, purtind
puternice influente ale vietici leadale slave. Locuitorli sent irupartiti in doui
Blase prineipale, antagonlae : boie.rimea feudal:1 si taranisnea aservirta ; mai
exists taranimea libera, orasenimea, precum si tigani qi tiltari robi eau holopi.
Voievodul domnul de mai tirziu este ocirmuitarul si principalul
feudal al tarii (i se anal zice gospodar). Voievodul, &Iva cum e insa i semnifi-
catia aeestui °mint slav, este capetenia ogti,rii, dar si jrudecatorul suprem, eel
cane numeoe dregatori, strInge binwrile si daride in nature. Puterea lad este
marginita de obiceiul ;aril (zakon zemski) si de sfatul boierilor. Sfetnicii dom-
nului Pint prineiipalii detinatori ide domenii, praprietatea for feu,dala purtind
denumirea slava de ocina si basting. Largirea bazei economise a dasei boieresti
IrrioinuieQte clo calcine a ei eu d am ni a, came luprta imp) ort riv a al iga rh lei boierelti.
Stabil sau divanul Orli este campus din boieri (boiare), ale caror titluri
.slut de obirsie slava, on bizantina, transmisa prin slavii de la swd de Davnare.
La inceput, rangurile coreapund direct denuminii for la ourtea voievodului. Din
aceste raniguri : logofiitul a ajuns cancelar al tarii, vornicul (dvor, elute)
judecatar, postelnicul (posteli, pat) in.dnumator al afacerilor straine, vistier-
.nicul privighetor al finantelor, mecinicul sau spdtarul comandant de
o.stine, portarul i (Si) hatmanul Suceayski (ghetmart, ataman) comandant al
capitalei Moldovei. Mai amintim rangurile de paharnic sanr ceasnic, stolnic (stol,
masa), clucer (cliuci, cheie), 'jitnicer (jitni(ii, grinar), medelnicer (medelni(ii),
.satrar, pitar (pita) s a. Boieril maxi isi ziceau velifi (velikie, marl) oi-qi adaugau
inaimte de tidal : vel. Pooh deannictari scriau : biv (bivsii, foot), jar holerianea
de tango' al doilea : vtori, de rangul al treilea : treti.
In fruntea tirgurilor (slavoneste : torg) se aiflau starostii §i pirciilabii,
ori dupii teraninologia slava vornicli de tirg, si sfatul ales de cetateni.
1Vlarii feudali aveau curti (dvor). Vechile formatiuni teritoriale puntau denuimiri
de okrug sau ocol (okolo, ungs) si volosti sae tinuturi. De altfel mestesugarii
moldoveni vor fi organizati, ca si cei rusi, pe bresle bratstvo, adica fret)),
avind in frunte nun staroste (batrin).
Oastea sea mare era aleatuita din cete, comamlate de boieri. Judecata
-se facea, in cazuri mai invportante, la sfattul doannesc. Cine pornea din non tan
proses, judecat o data, platea o mama prestabilita, eu denumirea slava : zo-
roach% Legea nu era scrisa, intr-o prima faze existind door obdceiul piirnintului,
Inca inainte de vremea lui Stefan eel Mare an aparuct pravile (ceguli) pentru
-consultare. Nu taate prevederile pravilelor intruchipau lush' realitatile Teti),
fiind dese on simple tradueeri ale unei legislatii straine.
Stapinirea paanintului, pe batrini (slavoneste star(i), constituia o stapinire
in coanun a obstiilor, ogontvl fiind lucrat in devalmasie. Despre specificul acestei
stapiniri la not vorbeste Karl Marx 1. Taranil liberi se numeau in Moldova
razesi, iar m Tara Ramineasca mosneni. In arfara de aceasta, in regiunile de
munte, unele obitii de pastari stapineau in devalmasie munti si paduri ca, de
pilda, in Vrancea. In central obstiilor mai marl se afla cetatuia horodiste,
horodniceni, griidiste, gorodca p.a., nume slave de sate Ii drealuri ce s-au pastrat
prin5 aouma pe tot teritoriul tariff: La inceput, aceste formatiuni) politice isi
alegeau cnezi si voievozi, dar cu timpnrl voievozii, anezii si vitejii s-au transfor-
mat intr-o anistroenatie militara feudala, care a treat institartia domniei.
1 K. Marx, Capitalul, vol. I, ed. IV, E. P., 1960. p. 261.

23
www.dacoromanica.ro
 Baza social-economica a domniei s-a ronsolidat. Voievozii aveau nevoic
in primal' rind de armata si dregiltori, care sa organizeze apararea dameniular. in
at:est stop domnii an dat boierilor autunite privilegii pentru stapinirea parnin-
tului si pentru stringerea bUtuilor. Astfel, stapinitorii lasau ca intreaga povara
s-o suporte taranii. Munca robilor nu producea indeajuns, incit boierii precerau
sa exploateze pe t5ranii care se bucurau de o oarecare libertate, cu atit mai
atult on tit ¢i ei paurtau sareina operatiunilor mvlitare. Taranilor li sna l5sat o-
gospodarie proprie, dar ei erau oiliti sa amine erica (robota) pentru stapin. Aoesti
t5rani, aserviti din ce in ce mai mUlt, se numeau in Tara Romineasca rumint
(euviutuil romin se (Latoreste influentol literare din veacul al XVI-dea), iar Yu
Moldova vecini sau susedi.
Elecare gospodarie isi satisface singuri trebuintele, dar o .dat5 cu Injghe-
barea vietii de stat se largesse si comertul salt tIrguiala, care se concentreazi
in tirguri in miinile tirgovetilor sane negutiltorilor. Se dezvolta produotia interne
, dupe modelul marfurilor importate, sporeste activitatea mestesugarilor
paminteni, care k+tiau de altifel din veehime sa lucreze destul de bine imbriica-
mintea, incaltamintea, armele si altele. Nuanarul negutatorilor si mestesugarilor
ereste, aceste categorii tie cet5teni alcatuind ou, incetul o noun forts socia15-
F. Engels, vorbind despre puterea domneasea purtiitoare a ..ordinii", arata
tendinta ei de a se alia en elementele revolutionare" ale tirgurilor §i satelor,
fenomen ce dateaza in Europa Occidental5 Inca in veacul al X-lea. FAr5 sa
precizam data acestei alinnte in Rasarit uncle tirgurile domanesti nu se hu-
e/Luau de libertati deosebite, observarn manifestari ale ei sub, domnia lui Vladimir
Monoanahul si Daniiil Romanovivi in Rusia, precurn si sub domnia lui Stefan
cel Mare in Moldova. Domnii contribuiau din plin la dezvoltanea oraselor,
insa incursiunile turoesti aveau sa stinghereasca mult propkirea tirgurilor-
noastre.
Intensificarea vietii comerciale a avut si ea 'ea efeet largirea circrulatiei
monetare. floriaii (din Florenta, apei eel ungari) si ducatii venetieni, zlotii
tiit5resti, adica genovezi din Crimeea, Inlesneac schianbul de marfuri.
Treptat, exploatarea feudalii se itttensifiea. Folosindu-se de impilarea prin,
biruri covirsitoare impuse poporului tie r5zboaie si de haraciul cuvenit sultanu-
lui, boierii nostri continua sa acapareze parmintail taranilor libeni, domeniile
feudale ajungind astfel la proportii nem5surate : in veacul al XVILlea, croni-
carul Miron Costin este stapin pe 76 de sate, boierii Buzesti stiipinesc 133 de.
mosii, iar Iordache Ruset poreclit de contemporani matca tutnnor rautliti-
lor" este stapin a 213 mosii, din care 112 sate intregi. Dispunind astfel de
avutii inseannate, aceiti boieri se opuneau din r5sputeri inoercarilor tlomnilor
de a intari puterea oentraia si formau o oligarhie permanenta.
Situatia taranimni devine din ce in ce mai rea. Sporeste boierescul (bars-
dna) manna pentru boier, iar in zilole de siirb5tori pllocoanele (pokloni) eau
darille (si data) in natuaii ale oranilor eatre boieri ajung sa fie statornicite de
dom.ni ca biruri obstesti in nature, banii hind Inca putin raspinditi chiar la
populatia oraseneasca. Piecarea taranulni de pe mosia boierului devine din ce
in ce mai grea. Legislatia ruseasca din mad 1497 recunoaste dreptul taranilor-
la mutari numai diva sfirsitul muncilor agricole (o s5ptamina Inainte ¢i dupe-
26 noiemhrie). Este nor sa stabilim paralelisanul intre sterile sociale din Rusia
si cele de la noi, data linem seams c5 aceasta reforms Ca si legiferarile
mosvovite din mil 1581 si 1592 1597 care accentuau din ce in ce mai rank
dependenta taranulrui de movie corospunde legislatiei taranesti a lui Mihai
Viteazul si a altor domni ai nostri. Nevoia de bani, intensifloarea muncii pc
24 www.dacoromanica.ro
ogoare si sporirea prestatiilor in natura intarea.0 incetul eu incetul ..legarea
de glie" si intensificau pauperizarea paturii de jos a populatiei 1.
In ce priveste darile, si in ace&t domeniu dupa cum am vazut bo-
ierimea dispunea de privilegii, majoritatea sareinilor revenind prostimii. Amen-
zile pentru crime purtau denumirea slava : dusegubina. Principals dare in hani
era birul, care se lua pentru tributtill turcese. Pentru localitati, of bile stabilcau
cisla, adica cota parte care se platea de tirg, oni sat. Darit le in natura, zeciniala
produselor, se numeau dijntii (deseatina). Doinnii mai primeau venituri de la
ocne de sare, de la vami, fara sä mai vorbian de tot felul de slujbe sau muuci,
diferite prestatii taranesti, cum era transportul produselor destin ate voievodului
(povoza, podvoda), §.a.
Nu ne oprim deck la sumara enuntare a unor institattii feudale commie c
obirsie, asemanari si denstmire.
Viata culturala. Pe linga stra. echiul fond de obic.eiuri si traditii commie
bastinasilor si popoanelor vecine, influeterle slave an patent's la noi prin don t
curente importaute primul slavo-bizantin, prin mijlocire bulgarii si sirba, al
doilea rusesc, prin mijlocirea galitiana, kievo-lituanianA si moscovita.
Pentru cureutful venit de la sud de Dnnare un rol insemnat 1-a jucat cel
de-al doilea strut bulgar. Cu tiRnipul, comsmita tea de interese a elaselor exploat
ware a contribuit si ea la formarea funei identitati de organizare statala si la
relatii strinse cu slavii sudici, relatii consolidate de asetnenea prin lupta col
A a populatiilor halcanice imp otriva cotropirii otoanane. Diva p iiret ea
slavistului Alexandnu Iatimirski, literaturn slavo-romans se leaga de vechea lite-
rature bulgara in aceeasi mantra oa litcratura din Dubrovnik de literatura
sirba ; cele dona literaturi i i fac aparltia o data eul pralutsirea politics a
bulgarilor si sirbilor.
Intr-adevar, o data cu navalirea tureilor, emiararile bulgareoti si sirbesti
aduc in Virile noastre nuanerosi carturari de seams ai slarvilor mak., cu atit mai
mult cu sit viata manastireasca din ladle noastre este mult mai veche. In in-
treaga dezvoltare culturala, in arbitectura si pctura de inriurire indepartata
bizantina a primelor locasuri se observe influente sad-slave, pe cind mai nastirile
bulgaresti pi sirbesti vor primi, la rindul ior, mai tirziu, ajutorul otitorilor
rornini 2.
Marele numar de mAnastiri dovedeste cresterea stiipinirii feudale clericals.
precuan si inradileinarea culturii bisericesti, a carei ideologic constituia can te-
meinie sprijin pentru puterea domneasca. Poposind pe meleagurile noastre.
carturarii slavi ,ajung grarryirticii zyi diacii cancelariilor voievottale. Gusliarii sirbi
au adzes din patnia for baladcle care, cu toate lacadizarile de mai tirziu. an
ramas ipresarate cu elemente sud-slave. Ele alcatuiesc cielul dunarean al chute-

1 in lumina acestei exploatari a taranilor, intelegem cele scrise de calatorul rns

Leontie mai tirziu, in 3701 Orasul Iasi este asezat pe dealuri foarte frumoase, impre-
juin' lui sint munti inalti. Mai inainte orasul era foarte frumos ,dar astazi este s5racit de
turci si poloni ; iar domnul moldovenesc 1-a sar5eit cu totul, 1-a copletit cu darile. °null
sitrac, care se tocnieste la munca cImpului, d5 domnultri 130 de copeici pe an, afar de
darile turcesti. iar omul bogat o mie de taleni ; omul de mijloc 500. Cum sa on
stea nemincati ? far de ture se rascumpara cu d5ri man : turcul is mult, far5 mila.
Tara Moldoveneasca tot e pustie ; toti si-au lust cimpii : unii in Polonia, altii la KieN.
la noi, altii la Palei" (polcovnicul din Fastov, in Ucraina). Aceleasi constatari le far.
in decors de 120 de ani, si callitorii rusi Ipolit Visenski, D. Bantis-Kamenski, Ignati,
Iakovenko si altii.
= Ca si manastirea ruseascii sf. Pantelimon de la Atos, sprijinita de romini
Inca din timpul lui 'Battu cel Mare (1495 1308).

2
www.dacoromanica.ro
color haiducesti care se afli la teme(lia ointecelor de vitejie poporane, apro-
piintlu-se inult de veehile Mine rusesti, de felul basmelor despre voinicul
Dunaj. Ivanovici si cintecelor eroioe despre Iliia Muromet si alti viteji din
vremea legendarului oneaz kieviarn Vladimir Spare rose" (cel Frumos).
In aceeasi epoca indep5rtata, cultura moldoveneasei se afla sub inriurirea
Niiditi a rusilor, sub forma simbiozei ruso-lituanieue, Jar mai eta seams a verhiu-
lui cnezat al Haliciului, de unde pornesc de altfel unele Inceputuri ale scrisului
ntoldovenesc. Dupa ce a ceroetat maniistirile din Bucovina si Moldova, A. Pertru-
sevici a scos in evidenta insemnStatea colaborartii moldo-ausesti, ce Iacepe hood
inainte de formarea voievodatului Moldovei, rfapt pe care-1 dovedeste indeajuns
limba popularii din Galitia Si toponimia regiunilor subcarpatice.
Cancelaria noastra pink' la sfirsituil veacului ad XVII-lea este in mare
parte slavo-ruseasca. Puternice inifluente tuso-uerainene le descoperim in texteile
noastre Slave, de aseanenea in Transilvania si Maranntres, nude is-a format o
koala de culturi slavo-ramina 1. Principalele tree carpi ale vremii : Psaltirea"
(carte de inviitSturii pastrata inc5 la inceputufl veacallui al XIX-lea in scolile
miinfistiresti si (le dascIlii de la tars), Faptele .apostolilor" si Evanghelia" se
traduc alternativ in clouji limbi slavoneasea sl romineascfi. Versiunea ruseascal
a slujit drept original multor tfilmficiri si rugiciuni rominesti din cola mai
,vechi vremuri.

Lu rol important in pronuovarea culturii in Moldova 1-a avut Grigorie

Tamblac 2. Acest cirturar de seams, trimis aiai in 1401 de patriarhul Constan-
tinopolului, a pierdaut *mind legatura en patriaaihia, asa luck in activitatea sa
desfasurata in tare nru treburie sa ,c5tutilm inrittriri externe_
Ajuns presviter al bisericii din Suceava, Grigorie Tamblac devine la 1403
stare% la manfistirea Neamt, care se transforms prin rivna lui intr-un focar
iusemnat de crulturii. Alexandru Iatimirski a inchinat numeroase pagmi artei
oratorice a acestui mare predicator 3.
Luind camostinti despre boala unehiului san, Ciprian, mitropolitul Mosco-
vei, Grigorie Tamblac pleac5 in Rusia. AflA insa, an datum, de moartea mitro-
pelituluri (septeanbrie 1406), asa inch, drupa un popas in Lituania, se retrage-
in Serbia (1407-1408) 4. In iorna aninlor 1409-1410 el se intoarce la Kiev,
mule inehini un cuvint de lauda lui Ciprian. Prinoipele Vitovt canna in acest
timp siisi consolideze situatia prim r eo rg an iz area bisericii liituaniene, indepen-
dent 'de jurisdictia mitropolitului Moscovei. In asemenea conditii are loe procla-
marea impusa de Victovt a lui Grigorie Tamblac ca mitropolit al Kievului
(1415), ceea ce trezeste proteste la Moscova si Constantinouol. In primavara
anului 1418, Tamblac a luat parte Ia sinodul de la Constanta, undo it insoteau
yi reprezentantii moldoveni si nuunteni. Ar fi munit, dupe cum arat5 cronicile
tusesti, la Kiev in iarna anilor 1419-1420.
' Numeroase manuscrise slave Ia Academia R.P.R.
2 Numele Tamblac, Samvlah, Semivlah, a dat nastere la presupunerea gresita
a obirsiei sale remit-testi. Nasout in 1364, era de fel din Tirnovo ; unchiul sau, Ciprian,
a ajuns mitropolit al Kievului oi de la 1389 al Moscovei. Grigorie Tamblac
a fost un ucenic at patriarhului-carturar Eutimie at Tirnovei. A inv5tat la Atos.
3 0 compozitie muzicali Tamblacina it face pe Iatimirski si presupuna
ca Grigorie Tamhlac s-a ocupat de eintari bisericesti.
4 Grigorie Tamblac este autorul Vietii lui Stefan Decianul".

26 www.dacoromanica.ro
 Ne ocupiim mai pe larg de Grigorie Tamblac, deoarece el este personali-
tatea prectunapanitoare a perioadei de ineeput a colaboriirii cultus -ale mold°.
rusesti. Slavisrtul Iatimirski, care i-a Inehinat studii masive, este de pitrere ca
mitropolitul Grigorie Taanblac n,a snurit pe la 1420, ci s-a ad5postit Is milnAs-
tirea Neamt. Aici, intre anii 1424-1450, aetiveaza calug5rul Gavriil, vestit
ciirturar si copist de manuscrise valoroase, considera latimirski care n-air
fi altul decit Tamil) lac in schimnicie. Nu ate oprian asupra piirerii lui
deli Gavriil s-a niscut in acelasi an cu Grigorie Tamblac si a fost si el ueenic
al carturarului Eutimie din Tirazovo. 'Nu atim nisnie despre acest Gavriil inainte
cle disparitia itimpurie a Lai Tamb lac ; de altfol crouinarii nostri it potnenese pe
'faith lac diva 1420, chiar in 1439 1, in leg5tura cu tinerea sinodului de la
Florenta 2.
Cuvintarea lui Grigorie Tamblac despre Ioan eel Non a fost milt
si in Rusia. De gilds, in 1552, crud ieromonaltul Ilie din Pskov scrie despre
olitli
Muceniciile lui Gheorghe eel Nou din Bulgaria", ea foloseste fragmente din
aceasta lucrare 3. Mitropolitul rus Macarie (mort in 1563) ii popularizeazii de
asemenea serierile in culegerea Mineelo" sale. Grigorie Taanblac avea de
-nude s5 aiba camostinte de culttura ruseasea ; este de aitfel inch un motiv care-1
indemua pe Iatimirski s5-1 identifice cu Gavriil. Printre cele vreo treizeci de
manuserise ale ltui Gavriil din Neamt, Iatimirski a deseoperit si opere rusesti :
Guvintul lui Feodosie Pecerski crane eneazuil Iziasaav despre latini" si Poves-
tirea folositoare despre latini".
In veacul al XV-lea circulatia manuscriselor sud-slave si rusesti incepe
s.ii fie destua de vie. Petrusevici vorbeste despre Tetravanghelul" galitian din
1143, care prin Moldova a ajuns la Moscova. Iatimirski da ca exeniplu un
Stoslovet" 4 snd-slav adus in Rusia ai care in copie se intoarce in Cara noastrii
in veacul al XVI-1ea. Acelasi Iatimirski publics muneroase manuserise rusesti,
p5strate in sbornicele awn eulegerile din tarts noastr5, printre care ,.Pravila
marelui cneaz Vladimir privitoare la oamenii bisericesti si La deseatine". Alt
manuscris, Aanintire despre transportarea moastelor lui Nieolae din Mira
Likiei in orasul Bar", dirstr -o culegere din Neamt din veacul al XVI-Jea, este
atribuit episeopului Efrem al Pereiaslavului din veacul al XI4ea. in atecasi
culegere, Iatimirski deseoper5 Cuvintul lui Ilarion despre folosul sufletesc"
ai povestirea Jul Chiriil Turovski despre viata anonahal5. Ursneazii. o parabola
atribuita acelniesi Chiril Turovaki, apoi Povestirea despre uciderea eneazulati
Gleb" gi Povestirea despre steaua Tigra".

1 Ca staret de Neamt e aratat in anii 1439-1449.

2 Grigorie rambhe este confundart cu Grigorie Unitul. Tamblac n-a hat parte
la acest sinod, uncle nu -1, amintese nici actele, nici Povestirea despre al optulea
sinod", atribuita lui Simion din Suzdal, care vorbeste despre reprezentantii Teril
Volosesti" (trimisi propriu-zis din Constantinopol). Cu toate acestea, traditia croni-
careasca despre legaturile lui Grigorie Tamblac cu Obrida qi Florenta se aflii la baza
teoriei lui D. Cantemir despre inlocuirea literelor latine La romini prin cele slave,
4111)5 sinodul din Florenta. Cu tooth netemeinicia ei, aceasta teorie a fost reluata in
veacul al XIX-lea he A. Densusianu s.a., ear alti autori oa E. Regnault, it infitisau
Pe Grigorie Tamblac drept distrugator de carti latine.
3 Printre allele, in 1637; Varlaam, mitropolitul Moldovei, va trimite tarultti
Rusiei descrierea vietii lui loan eel Nou din Suceava.
4 0 suta de cuvinte.

27
www.dacoromanica.ro
 Pe 11110 caligrafii de seamy lui Nicodim din Tismana I si a lui GavriiI
din Neamt 2, Iatimirski pomeneste pe Joan, Teodor, Palladia Evloghie si Marital,
pe grilm5ticii Mardarie, Manuil si Radu, pe diacii Dragomir, Dimitrie Bielinski,
Maxim Lascoviei s.a. Un document moldovenese din 1452 arat5 c5 la curtea
donmeasca se aflaru eel rputin Base gramAtici. Unii din caligrafi martneeau impre-
una mai ales la ornaanentarea manuscriselor. Se lucreaza cu pergament si cer-
neala de calitate superioar5. Scrisul mOldovenesc, nuantat printr-urn specific
local, is4 p5streaz5 caracerul pinil la inceputul veacului ad XVIII-lea. Spre
deosebire de manuscrisele surd-slave, manuscrisele moldovenesti sint bogate si
elegance, distingindu-se prin fastul tor, prin ornamentarea in,grijit5 si clarita tea
gra fiei. Iatimirski constat5 ca manuscrisele moldoveuesti an influentat de ase-
menea serisul rusesc si anuane manuscrisele muscovite de Ia inceputul veaculni
al AV[ -lea, ale caror litere, ca forma, au slujit drept model pentru priniele ma-
trite tipografice rusesti.

Actele srla. o-romine.sti, ca si manuscrisele, sint pline de elemente originate

qi vklesc inriuriri slave. Din ele, la curtea dommeasca, iar nu din poinelnicele
m5Mistiresti, izvoriiste in a dorm jum5tate a veactudai al XV-lea scrierea lotopise-
telor sau cronicilor, caracteristice penult istoriografia fendal5 si care slujeau
in primul rind interesele domuului (in Moldova uncle putem urm5ri
acest proces mai usor interesele lui Stefan eel Mare), justificind dreptul
domnici de a dispune de soarta iniregii tiiri. Cei dirutfi crocnicari moldoveni.
continuatori ai lotopisetului anonim din veacul precedent Mama-le all Roma-
nului (snort in 1558) 3 si Eftimie, desi clerici, scriu din porunca clomnease5.
spre deosebire de cronicarii-hoieri din veacul al XVII-lea, care vor zugr5vi
lap tele istorice in lumina intetreselor maridor fendali. Scrisul vechil or cro-
nicari nu oglinclestte viata biseriiceasca, povestirea for purtind doar pecotea
cultuii slave, raspinclit5 in aceeasi masur5 in ciancelaria domneascii si in m5-
in ceea ce priveste prianii cronicari cunagauti ca nume, Macarie si
niist iri.
Eftimie amintiti mai sus, ei p5streaza lerg5turi cu luanea ruseascii, eel dintii
lucrind o carte pentru tarul Ivan eel Groaznic 4, iar cell de-al idoilea purtind
sarcina unei solii Ia Moscova.
In sfirsit, in anii 1508 -1512, mesterul Macarie, care lucrase in Munte-
negru, tip5reste in slavoneste, la Tirgoviste, cede .dintii ,ciirti ale noastre 5. Ti-
parnita continua sa lucreze si mai tirzin, favrnizind c5rti si Moldovei. Limba
bulgar5 veche este inlocuit5 on tisnpul prin limba medio-butgark In Moldova ou
elemervte rusesti din Haliiai si Kiev, de made veneau stirutorrii de carte. In 1453,
anal caderii Constantinopolului, cunoscutul vladica Teoctist al Moldovel a fost
1 Evanglielia scrisa de Nicodim in 1405 se aflii la Muzeul de arta al R.P.R.
2 Vezi manuscrisele slave din! anii 1430 -1447 la Academia R.P.R., nr. 122,
123, 136, 143. 149, 164, 165.
3 Crescut de mitropolitul Teoctist, din Neamtul unde se mai pastrau traditiile
de carturarie slava, Macarie, ca reprezentant al noii gcoli de slavonie, a avut o suma
de ucenici cu rosturi importante in Moldova : mitropolitul Teofan, cronicarii Eftimie
§i Azarie, §i Isaia, episcopul Radautilor, copist harnic si priceput, trimis in 1572 la
Moscova.
4 Alta copie a lui Macarie este o Psaltire" din 1523 (Academia R.P.R., ms.
slay. nr. 505).
5 Tipariturile rorninesti dateaza in Transilvania din 1544.

28
www.dacoromanica.ro
hirotonisit la Peci, in Serbia, ca Si mitropolitul Eftimie al Transilvaniei din
veacul al XN I-lea.
Inregistrind unele izvoare gi trazaturi comune ale artei noastre cu cea
nava, trebuie sa sublinienn necesitatea studierii obiectelor noastre de arta
ajunse in Rusia. Seminal Linda-se inrittrirea iconografiei rusesti in vechea arta
moldoveneascii arta care, la rindul ei, influenteaza si este influeutatii de
cea munteana, se vorbeste despre perioada creata de 'postern veniti cu Evdochia
din Kiev, sotia lui Stefan oel Mare (tipul elinlirilor din aceasta epoca se aflii
In temelia dezvoltarii arhirtecturii ntoldovenesti din veacurile urmatoare), despre
relatiile cu Lvovttl din epoca lati Alexandra Lapusneanu 0 a Movilestilor, despre
frescele create de piotorii rusi sub damnia lui Vasile Lupu. Sint interesante
in schimb oonstatarile pnofesorului N. I. Petrov din Kiev despre monumentele
de arta roan/teaser' ¢i despre posibilitatea iuniu rii lor asupra artei rusesti,
precum gi observatiile lui N. P. Komlakov asupra influentelor iconografice,
san cele ale slavistului Iatiniiraki asap ra asomaniirii !rise rircilor de lemn
rusesti cu locasurile din nardul Molclovei. Sint semnal a te It-lathe de in-
fluents ruseasca la Dragomirna (aici se pastra ran aer" din 1598, filcut din
porunca lui Varian"' al Rostovului), la Sinaia, 'nude luereaza in 1703 zugravul
rus Tilton Ivanov, la ctitoriile familiei Cantacuzino de la Miirgineni, Fiiiponnii
de Tirg in Stilpar- tyi altele. Din veacrul al XVIdea si mai tirziu gasim icoane
rusetti la milnastiride Patna, Su cevita, aleni-Neatnt, Bistrita-Vilcea, Hurez,
Haniul Greci 1i Curtea Veche din Buouresti, Cocorestii de Sus-Train:Iva, in bierica
sf. Ilie de Hugh' Suceava si multe altele. De-a lungul veacurilor, operele meste-
rilor rusi slujeau drept model arrtistilor romini, in time ce obiectele de arts din
regiunile noastre giiseau aceeati pretuire in Rusia.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL II

Legaturile cu Moscova
si lupta impotriva instaurarii jugului otoman

STABILIREA LEGATURILOR CU MOSCOVA

(Stefan cel Mare §i Ivan al III-lea)

Apropicrea turcilor de Dunare In inceputul veacului al XV-dea a spotlit
incordarea in relatille inte.rnationale din preajma tarilor noasItre. Dupa treizeei
de ani de lupte purtate de Mireea eel Batrin, Tara Romineaseil a fest silita,
in 1417, sa eedeze sultanulaii 1VIahomed I cetatea Giurgiu gi sa,i plateasea um
tribust anual. In feint acesta, Moldova ajunse in centrul razboaielor diutre Turcia.
Ungaria si Polonia. Cronicarul moldovean. Grigore Ureche eerie ca regele polon
plantria si cupriuda in granitele statului salt si accasta tiara, dar in sfatul tinut
cu nobilii i s-a spus : a mai bine este a se apara de turd dupa peretele altuia,
dealt at salt".
Moartea lui Mircea eel Biltrin, in 1418, si luptele pentru domnie ale -
urmatilor sai au a41us run curs nou in desfasurarea evenimentelor. Alexaudru
eel Bun, donmul Moldovei, s-a grabit sa-ti consolideze sisrtemull economic si de-
fensiv at tarii, ocmpind Chilia. Cu ajutorul lui Ghedigold, voievodul dui Vitovt
al Lituaniei, el a intarit de asemenea si Cetatea Alba. Domnul Tarii Rominesti
Dan al 1I-lea, nepotuil de frate aL lui Mircea qi unealta a ferudalilor unguri, a
atacat en sprijinul turetior Cetatea Alba ; atacul s-a intimplat in 1420, data
care inseinnua prima incursiune turceasca impotriva Moldovei.
Chilia prezenta o insemnatate economics si strategics deosehitii, deoarece-
accasta cetate apara acicesul la Dunare, prineipala artera care unea centrul
Europci cu orasul Constantinopol, Inca necucerit de turci. De aceea, in luptele-
pentru stapinirea Chiliei, tumid ramineau deocamdata pe planul at doilea, feu-
dalii unguri ndemnind pc munteni la razboaie impotriva damnilor moldoveni,
vasali all regelui Poloniei. S-a incereat ehiar in 1435 o impartire a Moldovei
intre fiii lui Alexandnu eel Bun : Stefan, ajutat de unguri Si munteni, Ilia

30 www.dacoromanica.ro
sprijinit de poloni. In cele din urnu5, feudalii poloni au preferat Ins sii se alieze
cu Stefan, dindu-ti putinta sii-si uneasca Cara. Stefan s-a declarat, atunai, Nasal
al reigelui Poloniei si nwldovenii au avut posihilitatea si lupte impotriva
tatarilor, ce au pradat in 1439 Botosanii, iar iii anal unm5tor Vasluiul si
Birladul.
Luptele fendale interne au continuat intre domnii care au urmat
Roman, fiul livi flies, pi Petri', urnehithl sau. Cal din urma a inoredintat prote-
guitorilor unguri cetatea Chilia, formal lisata in voia muntenilor, Jar cu o- gar-
nizoan5 ungarii pentru supravegherea miscarii turailor la gurile Duniirii. Vr 5j-
masia pentru zona de influents in west sector imipontant al Europei va continua.
exereitindu-se apoi prin fr5mintarile din timpul domniilor lui Alexandre', u
t i nu t de poloni, si Bogdan, sprijinit de unguri.
*

In 1457 tputerea in Moldova a fost dobindit5 de Stefan cel Mare, fin! lur
Bogdan. Stefan era socotit aliatul feudalilor unguri, aka indit adversarul sau Petru
Aron s-a refugiat la poloni, care an i-au dart ajutor Ia timp, fiind preocupati de
impotriva eavalerilor teutoni. Doi ani mai tirziu, in aprilie 1459, nonl
damn a recrunoscut suzeranitatea polona, silind pe Petri( Aron 65 pribegeascri
in Ungaria. In 1462, aind eavalerii unguri 6i muntenii se r5zboiatt en turcii,
Stefan a ataeat Chilia. In acelasi timp el a reocupat gi cetatea Hotin, cedatii
fendatilor poloni prin tratatul de Ia 1459. In anal, 1465 Chilia a foe cucerit5 de
moldoveni, iar oastea ungara, ce ince/via sa loveasort pe Stefan in Sara lui, a m-
ferit o infringere in batiilia de la Baia (deaeanbrie 1467).
Certurile fendale pentru surcesiante, al- an uannat durp5 moartea lui Alexan-
dru cel Bun, sliibisera pozitiile domniei in rapport cu cele ale hoierimii. Acapa-
rarea de paminturi si intensificarea expioatarii se lovette de rezistenta tot mai
indirjit5 a tarAnimii. Dezvoltarea social-economici a t5aii se datoreste extinderii
agniculturii, cnt sporirea produatiei de mlinfuri i cu largirea pietei interne ; in-
floresc tirgurile, unde diviziunea socials a muncii indreapt5 tot mai mult popu-
latia spre activitatea mestesug5reasea Ei comerciali, care astfel se intensific5.
Domnia caut sii spirijine dezvoltarea orasenilor, restringind privilegiile feudalilor.

Din prima perioadi a domniei Itui Stefan dateaza reluarea legiiturilor

economice cu negutiitorii din Lvov. Relatiile comenciale au ca scop nu numai
indestularea trebwintelor boierilor moldoveni ; ele imbogritesc de asemenea
vistieria statallui, seciituita de rizboaie. De aceea, in indie 1460, domnul inta-
reste privilegiul do comer; dart negutatorilor lioveni de inaintasii siii, resta-
bland v5mile ce vor avea sii pliteasei ei pentru marfurile de import, de tran.zit
ti (le export in Tara Ungureasca, Tara Rominease5, Turcia si Crimeea. Din
ianuarie 1463 dateazii gi salveonductul eliberat negut5torilor lioveni, ca ei
s5 poat5 veni sii aumpere gi sä vinda orice manta in Moldova. Activitatea comer-
eia15 a Lvovului s-a redws abia in urma cuceririi de catre turci a orasultri
Caffa, in 1475, gi mai ales a Chiliei si Cet5tii Alba, in 1484. Accasti
restringere a atins insa mai putin relatiile economice ale Lvovului au Moldova
propriu-zisii, relatii care se vor intensifier( ebiar sub domnia lui Stefan. conti-
31
www.dacoromanica.ro
round si in veacul al XVI-ilea. Printrc altele, domnul a adus din Lvov clopote.
din care eel de la manastirea Bistrita poart5 data de 1490. Prin Lvov au
ineeput sa soseasc5 si negutatorii din Moscova. La rindul lor, negustorii din
Suceava luau Si ei Arnaud Mosoovei. Amintim pe Stefan Armeanul, care in
1502 recumoa7te ca Martin Wasserbrot personaj carnoscut al vremii i-a
mitts servicii la turci si la Moscova, probabil pe ind Stefan Armeanul se afla
acolo.
*

0 data cu stringerea relatiilor economice cu Lvovul, Stefan a stabilit

legaturi de prietenie si cnt Kievatl, celadalt central apropiat al rutilor.
Cronicarul Grigore Ureche relateaza Ca in al saptelea an de domnie,
in iunie 1463, Stefan s-a asiitorit cu Evdoebia, sora lui Sintion imparatul,
donninil de mare nude. Evdochia, al carei portret s-a pistrat intr-o fresca a
biscricii sf. Nicolae din Iasi, era fiica lui Ole lko, marele cneaz al Kievului,
urmas al unei ramuri rusificate a dinastiei lui Ghedimin al Lituaniei, inru-
du5 *din veehime on domnii Moldovei i Moscovei 1. Asvfel Stefan 1-.-o inru-
dit Cu familia lui Ivan al IILlea, mare cateaz at Moscovei, cu atit mai mutt cu
cit mama Evdochiei, Maria, era fiica lui Vasile I al Moscovei. Letopisetul scrie
ca acest Vasile a pribegit la Moscova in 1386 prin Moldova, la curtea lui
Pt tru voielnd, fugind din hoarda tatareasca, uncle era detinut ca ostatcc.
Doamna Eldochia n-a trait mult. murind in noiembrie 1467.
*
* 7

Pericolul agresiunii turco-t5tare a Bout pentru eitva time pe feudalii

uuguri sit se impace cu Stefan, deli Ungaria gi Polonia continuau sii rivalizeze
pentru drepturile de suzeranitate asupra Moldovei. Turcilor nu le convenea
in ii sederea la Chilia nici a feudalilor uuguri Si nici a lui Stefan, vasalul
Peloniei. Pe de alts parte, Moldova era amenintatii de asemenea de incursiuni
din Tara Ronaineasc5, uncle donmea Radii eel Fruntos, omul turcilor. De aceea,
dup5 ce a zdrobit pe tatari la Llpinti, Stefan a trecut luptele in Tara Romi-
nea,C5, uncle dinsul voia sit aseze la domnie pe un alias al sau. La 10 ianuarie
1175 turcii au fost infrinti la sud de Vaglui, comandantul for papa Soliman
45pind prin fuga. Folosindu-se de certurile feudalilor din Crirneea, turcii
au cucerit cetatea Caffa 2. Stefan nutrea interese deoselyite fat5 de aceste

1 Olelko era nepotul lui Olgherd ti strarcepotul lui Ghedimin. Vasile I al Mos-
co. ei, bunicul lui Ivan al III-lea, era casitorit cu fats lui Vitovt at Lituaniei, alt
nepot al lui Ghedimin si cumnat al lui Alexandru cel Bun al Moldovei. Regele Kazi-
mi r at Poloniei, ca si Olelko, era nepotul lui Olgherd, iar o stranepeatit a lui Olgherd
era mama Jul Ivan al III-lea at Moscovei. Cnezii Ivan si Simion Patrikeev, amintiti
mai jos, sint fill altui stranepet at lui Ghedimin Iuri Patrikeev, cits5torit cu fiica
marelui cneaz al Moscovei.
2 Lupta pentru cane comerciale spre Orient provoaci asa-zisele eruciade".
Pentru itegood din baminul Marii Negrc rivalizeaza puternicele republici italiene
Venetia si Genova. Hegemonia Venetiei. din prima jumatate a veacului at XII-lea,
se scliimba in a doua jumiltate a aceluiai veal prin predominarea Genovei. Spre
sfirsitul veacului, venetienii si-au reintitrit pozitiile, consolidate ti may molt sub
dominatia imperiului latin (1204-1261). Germ% ezii insa, contribuind la reinstaurarea
Paleologilor la Constantinopol, dupa 1261 siau rec5piitat intiietatea in bazinul
Marii Negre, mentirandn-se la Caffa yi sub obliuluirea hanului lloardei de Aur.
32
www.dacoromanica.ro
 trTfl VAZ'S : TIM,* says, -

-J

111%
.

re- L-1' 4

hgt. T
- St, /
itr.ngti9°,,
Largo

A
Doninul Moldovei ,Stefan eel Mare
(Bibl. Acad. R.P.R. -- sectia stampe)

3 Contributii la istoria rclatiilor romino-ruse.

www.dacoromanica.ro
locuri, de unde se tragea noua lui sotie, o principes5 din Mangup. indata cer
a dial despre caderea Caffei, Stefan a cerut ajutorul Ungariei, ceea ce al
sup5rat insii pe regele Poloniei.
in anul urm5tor, sultanul Mahomed al II-lea va intreprinde personal a-
expeditie impotriva viteazului damn. Stefan se lupti cu indirjire, pustiind totuE
in retragere. Mahomed a pirasit Moldova lira sot fi plant euceri Suceava.
Abia in 1484 sultanul Baiazid a reusit sot ociupe Chilia gi Cetatea Alba.
Pierderea acestoc cet5ti era de neinlatufrat, deoarece de la 1453, cind a camut
Constantinopalul, Marva Neagri ajunseae sub dominatie turceasc a, puninalu-se
capit legiturilor ei cu porturile mediteraniene. Baiazid insttsi a declare el
'cetatea Chilia este eheia gi poarta intregii Moldove, a Ungarie?' si a regiu-
nilor dAn5rene". In ajunivl expeditiei hot5ritoare a sultanadrui pentru cuce-
rirea cetatilor moldavene, treptat Polonia (1476), Venetia (1479) si Ungaria-
(1483) au parasit hipta, Steffan riianinind singur sot se razboiasca impatrivm
ostilor caplesitoare ale otomanilar. Atunci, (Lomita Moldovei, intro
iucercare, a depus solemn in 1485, la Colormeea, jur5mintul de credinta rege-
lui Po lonied.
Turcii s-au retras din tarn, dar cetatile ocupate de ei n-au putut fii
reeucerite. Moldova a piendut astfel posibilitatea camel/Irani maritim Qi foloa-
sele pe care le putea dabindi din acest negat. Comervul rasiiritean, care a
imbog5tit Lvovul gi Cracovia, a dec5zut, negotul exterior potion indreptindu-se-
spre nord, spre Marea Baltie5. Nici in alte privinte jurimintul de da Colomeem
n-a Most pniincios Malalovei : Polonia 5i Lituania se fereau sa intre in conflict
cu Imperial Otoman, periculos cra atit mai mutt cu cit diva 1475 hanatul
Crimeei era si el vasal al acestui imperiu. Urmind pilda celorialti, in 1489'
Stefan a incheiart un tratat en sultana, consimtind la plata haraciului. in poll-
lice sa fata de Polonia, domnul n-a fast strain de izbuenirea in Pocutia, fat.
anii 1490-1492, a miscirilor populare antipolone de sub conducerea moldo-
veanului Muha, in care ucrainenii hi,ptau alaturi de moldoveni. Stefan a reluat
leg5turite de alianta en feu,dalii unguri, en alit mai necesare cu cit regele-
Poloniei loan Albert, sub pretextuil eliberatii eetatilor ocupate de turci, se
gindi la .eueerirea Moldovei. Cavalerii poloni au fast tdrobiti in 1497 in b5faliat
de la Codrul Cozminului, Stefan r5spunzind la atacul lor printr-o incursiume-
in Galitia.
*
* *

Fats de lruptele neincetate pe care Moldova era silit5 sa le due5,impo-

triva actiunilar r5zbainice ale feudalilor vecini, Stefan cel Mare ii-a cantat
aliante in afara nestatornicilor s5i protectori.
0 luane nova se deschidea in fata dommvlui Moldovei, dincolo de Kievui-
tlec5zut. Pe orizont se inalta Moscovia, Cara din care veueau bogatii negutatori
in drum spre Constantinopol si locurille afinte ". La
ti inteleptii pelerini I,
dezvoltarea Statului Moseovit a contribuit gi Indepartarea sa de Hoarda de-
Aur, pradalnica tr5m5sita a Imperiaui Mongol.

1 Vecliii pelerini rutii piitiisesc drumul prin Crimeea, acaparat de feudalii latini.
Amintim pe Ignatie din Smolensk, calator prin anal 1389 ; Agrefenie, care in 1370,
a trecurt prin Belgorodui pe Nistru, adiei Cetatea Alba ; Epifanie din Novgorod, care-
a colindat aceleasi locuri prin 1416, ca si Zosinia, care ne-a lasat insemnari dim
calatoria din 1419 ; gi Varsonofie, din 1454.

34 www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 In luptele feudale pentru intiietate. cu Tveri pi celelatte principate rusesti
intemeilate de urmasii damnilor kievieni. Moscova s-a intarit sub conducerea
lui Ilan halfita (1325-1341). In 1380 nepotui acestuia, marele cneaz Dimitrie
Donskoi, a rewsit sa zdrobeasca pe taitari in batalia de la Kulikovo. Cronicarii
moldoveni povestesc si ei ca Vasile, marele cneaz al Moscovei, a recucerit
oratul Smolensk de da cneazul Litvei 1. Cultura ruseasca, inabusitii in veacul
al XIV-lea din eauza jugului tatar, a reinflorit la inceputull veacului urmartor,
eind Ila Mascoma lucra vestitul pietor Andrei Rubliov.
Nu turn data diva prima casatorie Stefan cell Mare a intrat in relatii
cu Ivan al III-lea, mare cneaz al Moscovei (1462-1505), varul doamnei Evdo-
cilia. A doua casatorie a doannului Moldovei, in 1472, cu Maria de Mangup
(docedata in 1477), 1-a inrudit din non cu Ivan, care s-a insurat in acelasi
time cat Sofia, nepoata de frate a ultimului imparat bizantin ; Sofia era fiica
avi Toma Paleolog si a Eeaterinei Asan. vara primara a Mariei din Mangup 2.
Ca,litoria roarelui cneaz Ivan al III-lea a fast mijlocita de papa si de venetieni.
In ajunful deplasarii tailor conaerciale anondiale spre oceane, repuhlicile
italicise nu mai puteau face flip singure primejdiei otomane 3, asa incit pro-
iectele noilor cruciade" unman sa se intemeiete de acum inainte pe sprijinul
Moscovei, care a string laolalta cu toata impotrivirea incercfuirii vrajmase
disparatele cnezate rusesti. Insa, cu loath' dibacia lor, diplomatii occiden-
tali n-au reutit sa-¢i sporeasca influenta in Riisarit. In schimb, rnsii inchegau
legaturi cu Crimeea, Caucasul, Persia, India... In anul 1477 Ivan a infrint cu
totul rezistenta Novgorodulari, metropola ruseasca a comertului halos, lipsitii
in acel limp de sprijinul feudalilor poloni amenintati atunci de Ungaria, Prusia
$i Moldova. Aceasta a constituit o victorie de seattna pe drumul unifiearii
statului rus, deoarece feudalii din Novgorod se impotriveau eel mai mult
politieii de centralizare pe care o ducea Moscova.
Imparavii Germaniei din dinastia Habsburgilor, ca si Ivan al III-lea,
aflindu-se in vrajmasie can Iagellonin lituaniano-poioni, awn' sa foloseasca
Inca din penultimul deceniu al veacului al XV4ea fortede Statului Moscovit
pentru susvinerea polaticvi for europelle. Imparatud a oferit marelui ea-leas titbit
de rege, dar suveranul rusilor n-avea nevoie de reonfirrnani de titluri. Prietenia
ea cu Mengli Ghirei, hanul Crianeei (1479 - 1515), vasal al tureilor, s-a conso-
lidat in cursul larptelor impotniva Lituaniei, ata Inca Mengli Ghirei a gi coutri-
bait in 1502 la lichidarea ramasiteflor dependentei ruaor de Hoarda de Aur.
,,Europa, stria K. Marx care la inceputul domniei lui Ivan al III-lea nici
nn banuia existenta Moscovei, strinsa intre Lituania yi tatari, a fost uluita la
ivirea suinta a uriasului imperiu la marginile sale de rasarit" 4.
Stefan eel Mare irti va da seams inairttea altora de insemnatatea inter-
nationalii a aseensiunii nouliui imperiu. Inca din anul 1480, la Moscova se
vorbette despre posibilitatea unei aliante cu Moldova, care ar inlesni rusilor
le{ atnrile cu Ocicidentul. Diva obiceinl medieval, altianta tnebnie S5 se lute-
rneieze pe ciisatoria unei domnite, Elena (nascutii in 1465), fata lui Stefan

1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 168. p. 52.

2 Letopisetul rusesc mitnastirii Gustinski, care se pastreaz5 intr-o copie
al
din 1670, pomeneste aceasta innuhre, spunind ca sotia Ini Ivan al III-lea era sora
soliei lui Stefan cal Mare. Greseala e repetata si de istorici (de ex. I. C. Filitti, in
1937, si de recenzentii artieolului sau).
3 Putin mai tirziu, deseoperirea Americif si a noilor drumuri spre Asia va
provoca o puternica zgnduire economics la bursele din 1 enetia si Genova. ruinind
comertul acestor republici si deplasind central navigaliei spre oceans.
4 K. Marx, Istoria diplcmatiei secrete din veacul al XVIII-lea, p. 8L
30 www.dacoromanica.ro
ai a Evdochiei din Kiev, cu Ivan eel Timor (u5scut in 1458), fiul ai moste-
nitorul tromului druii Ivan al III-lea. in acest scup oneaghina Fedka (Feodosia),
solia insemnatului baler rats Simion Iurievici Patrikeev, se adreseazii rudei
sale, mama marelni eneaz Ivan. Retinem fartul ca Fedka este sora Evdochiei
din Kiev, atadar aumnata lui Stefan col Mare ai matuaa fetei sale, Elena.
Cind, la 16 aprilie 1480, in Crimeea pleaci eneazul Ivan Zvertet pentru a
incheia un tratat de alianta intre Ivan al III-lea $i halm]. Meng li Ghirei impo-
triva lui Ahmat, hanul Hoardei de Aur, ai a lui Kazimir, regele Poloniei, acest
sol cere hanului Crimeei sa lase sa treaca in Moldova un trimis al Fedkiii
ciitre crumnatul ei, Stefan eel Mare. Fedka face eunoscut domnului Moldovei
rezultatul deanersurilor in legatura au proiectul de cas5torie al Elenei on Ivan
eel Tinar. Atunci Stefan road pe priacipele Mihail Olelkovici, fratele Fedkii,
ii pa eneazul Ivan Iurievici Patrikeev 1, cumnatul ei, s5 se adreseze din
partea sa mamei lui Ivan al III-lea. Mamie eneaz consisnte la aceast5 aleatoric,
a3teptind sosirea unni imputernicit al lui Stefan ca sa inceap5. tratativele
matrimoniale ce se desfasurau atit de cereanonios.
In 1481 trimisii domnului Moldovei apeleaza la ajutorul regelui Kazi-
mir al Poloniei impotriva tureilar. Stefan cere de asemenea ca regele s5 lase
si treaca prin tarii o solie la Moscova. Negooierile moidoruseati nu inspirii
iaasi incredere regelui Kazimir, cu atit mai mult cu cit in acel an a fost
descoperit un complat impotriv-a sa, la care a luat parte principele Mihail
Olelkovici 2, eumnatud lui Stefan, binuit si el de complicitate.
Letopisetul rusesc arata c5 in 1482 se hollr5ste c5sAtoria lui Ivan cel
Tin5r cu domnita Elena. Andrei Plesceev ai Ivan Zinovievici, solii Jul Ivan
al III-lea, plead spre Moldova, dar allatoria for este impiedicata de regele
Poloniei. Hanul 111.04i Ghirei, aliatul Moscovei, atacii atunci Kievul si sile4te
pa rege sal elibereze un salvconduct solilor roil care sa insoteasc5 pe domnita
Elena. Actul este isalit de rege la 28 rnartie 1482, la Torki, in apropierea
Viluei.
Fratii Andrei si Petre Plesceev sosese in Moldova ai, in ajunul Crileiu-
nului, impreuna cu domnita Ipornese spre Moscova. Fata lui Stefan este inbo-
tita de boierii pomeniti de istorieul Karamzin : Iancu gi Sincu impreuna cu
jupinesele lor, preewm 1i de Glierasim probabil un eilugiir. La trecerea
domnitei prin Lituania, la Noygorodet, imputernioitii regelui Kazimir i-au ofe-
ait darwri. La 16 ianwarie 1483 a avut loc mama, iar in oetombrie acelasi an
Elena a n5seut un fiu, Dimitrie. Ea a mai avut o fiic5, Evdochia.
Inru,direa lui Stefan cel Mare cu Ivan al III-lea si negocierile diplontatice
de alianta politic5 pe care ea se intemeia inseinnau o indep5rtare a domnului
Moldovei de la orientarea spre Polonia, in cicada jurimin.tului solemn de la
Columeea, provocat doi ani mai tirziu de situaiia ineordata de la Dun5re.
Aceast5 inrudire cu stiipinitorii Moseovei, a consfintit traditia care a avut
o influent5 reali asurpra desfaaur5rii politicii noastre internationale 3.
*
*

I Cneazul Ivan Iurievici Patrikeev, ruda gi cel mai apropiat sfetnic al lui Ivan
at III-lea, mai tirziu ai-a sprijinit nepoata, d.onmita Elena, impotriva Sofiei (Paleolog),
solia lui Ivan. In 1499 el a cazaa in disgratie.
2 Mihail Olelkovici, fratele Evdochiei din Kiev ai al Fedkiii, a fost executat in
august 1481.
' In colectiile din Moscova si Leningrad s-an piistrat peste 10 manuscrise mol-
dovenesti numai din epoca lui Stefan eel Mare (1463-1498).
3T
www.dacoromanica.ro
 In vechile arlsive ale diploma-0.6 rusesti se pkstrau cartile moldovenesti
knighi voloskie) din anii 1482 -1505, cu finsemnani de sushi si trimiteri de
numeroase solii. Ciirtile n-au ajuns pinii in vreirsurile noastre, dar cereetatorii
problemea, ca prefeserul Vladimir Ulianitki, semnaleaz5 imponanta atrihwitii
14a noscova relatiilor au Moldova. Stefan col Mare a fost eel din,tii domn din
acest sector european de la care se pastra eorespondenta diplornatica la arhiva
ministerului af acerilar strain
din Moscova. Intimitatea leg5turilor moldo-
rusesti se oglindeste din serisoarea episcopului moldovean Vasile al Roma-
si
nului din 2 februarie 1484, adresatii mitropolitului Gherontie al Moscovei 1,
care ii ceruse parerea intr-ant conflict bisericesc eu marele cneaz.
In 1482 un sol al Ind Ivan al Ill-lea, ounoseittul diplomat Feodor. Vasi-
lieviGi Kuritin, a fost trimis in Ungaria ciitre regele Mated Corvinul, pentru
a trata actiuni commie impotriya regelui Poloniei. La intoarcere, Kuritin s-a
oprit in Moldova, uncle desigur avea de indefplinit sarcini diplomatice, deoa-
rece hanului Crimeei i s-a cerut, apoi, libera trecere la Moscova a solilor
moldoveni si ung,uri (iunie 1484). Se credea, fiira temei, ca Feodor Kuritin era
autorul povestirii rusesti despre voievodul muntean Dracul 2.
In vara anului 1486, regele Poloniei Kazimir s-u amestecat si el in
relatiilet moldn-rusesti 3. In virtutea actuilui de la Colomeca, regele a cerut
lui Ivan al III-lea sii dea ajutor lui Stefan. Diplomatia polon5 unmiirea, in
realitate, sii rupa alianta Moscovei en Crimeea, vasall tultanului. Drept riis-
puns, Feodor Mansmrov, solid anarelui cneaz, a invocat depiirtarea Moscovei
de Moldova si obligatia regelui de a apara pe Stefan, deoarece un trimis mol-
dovean, Ioan Tureul, a si f5cut cunosout lwi Ivan al III-lea jurlmintul depus
de domn la Colomeca. Mande cneaz oere un salvtconduet pentru solul sun
trimis la Suceava, Procofie, fiu de boier. Alt sol rws. Feodor larolikin, este
jefuit pe drumal prin regiunile polono-dituaniene. Feu dalii poloni impiedic5
in limita posibilitltilor desfiisitrarea relatitlor moldo-rusesti, asa Incit in
octombrie 1487 Ivan al IThlea intervine la hanul Mengli Ghirei ea, la nevoie,
solii rusi a5 fie 15sati sa eilatoreasc5 prin Grimeea. Regele respinge cererea
solulni Andrei Karamisev (trimis in Mlle 1488) s5 li se aprobe diplomatilor
rusi un salvconditot permanent pentru provineiile pcdono-lituaniene ; se aproba
Boar libera trecere in Moldova a solulati Vasile Karamisev. fin de boier. In
snartie 1489 Ivan at III-lea a mai dojenit 4 pe rcge pentru greutiltile ce se
pnneau in mica trimisilor nisi la Suceava.

t Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5219, p. 7.

2 Vlad Tepes, donmul Tani Rominesti (1456-1462 si 1476), fiul lui 'triad
Draoul. Povestirea a fost asa de populara in Rusia, inoit pe Dracul voievod 11 amin-
tette, de pildii, ciiIiitorul Vasile Gagara din 1637. Karamzin. in a sa istorie a statului
ma, eiteaza pentru prima oars aceastil povestire in 1825 (vol. VII, nota 411, p.
230-231), ca exempla de roman mitologic. Bibliograful A. Vostokov atribuie aceasta
scriere lui Kuritin, ceea ce este infirmat de cercetiaorii de mai tirziu. Totusi, autorul
povestirii rusesti a trait in Ungaria, ceea ce face pe istoricul Soloviov sa caute
identitatea sa cu autorul letopisetului contem,poran. Istoricii literari Pipin (1857) si
Buslaev (1861) considers gresit ci este vorha de o nanatiune serial dttprt izvoare
occidentale. Cea mai veche copie a scrierii, care se piistra la naiiniistirea Kirillo-Belo-
ziorski, data din 1490, povestirca fiind scrisa in ruseste in 1486, probabil la Buda.
Copiile culese de slavistul Joan Bogdan, se giiseac la Academia R.P.R., ins. mm. nr.
5217, p. 29 si urm.
3 Solid regelwi, nobilul Zenko, pleaca din 1 ilna la 4 iunie 1-186.
4 Prin solul Mihail Iaropkin.
38
www.dacoromanica.ro
 Domnul Moldovei a poftit o solie moscavita la nunta fiulni salt Alexan-
dru 1. In acest scup, imputernicitul lui Ivan at III-lea, Mihail Zvorika, a plecat
in februarie 1490 un Polonia si a obtinut un salvconduct pentru trecerea
-salami Procofie Zinoviev, fiu de hoier. Alta intimplare in acelasi an a Indoliat
Mosoorva si Moldova : la 7 martie 1490 a ineetart din viata Ivan eel Tinar,
mostenitorul tronului lad Ivan al III-lea si ginerele ltvi Stefan ced Mare. Cro-
aricamul moldovean Azarie a insemnat si el tragica intimplare. Credam ca
vestea a fest aclusa la Snceava de scant ras Ivan Lihariov care, deli plecat en
trei zile inainte de moartea mostenitorurlui tronului, s-a batons mai tIrziu la
Moseorva insotit de o importantit solie moldovencasca, alcatuita din Sandra si
Stetou, sfetnioli bun Stefan eel Mare. Grutpul for somerste la Moscova la 1 ianuarne
1491. Moldovenii ramin aeolo pina In intik acelasi an. La intoarcere la 28 iulie,
prin Lituania, ei aunt insotiti de un sol rus, Skurat Zinovievici 2. In februarie
1492 Skurat Zinoviervici se intoaree la Moscova, timpreuna ou solid moldovean
Murat 3, a carui misname continua pina in aprilie acolali an.
Pina in prezent istoricii n-au rensit eel putin sa Inregistceze soliile care
a u atitea g.reutati strabateau drumul dintre Sncearva Li MOSiC,01,11, bineinteles nu
de dragul unor omagii protocolare. De pilda, fats de intensificarea agresiunii
o.tomane si nervosa vatirii fortolor Europen Centrale si de Raisarit, discutiile
fin jurul suceesiunii la tronal Ungarieri, dapa anoartea regelui Maria in
1490, ingrijorau pe muldoveni si rusi. Nunuai prin negocieri diploanatice com-
plicate, day mai des nescrise, se purtau relatiile internationale din jurul Mol-
dovei, node Stefan cell Mare trebuia sa se razboiasca intr-una. Semnifieative,
in aceasta privinta, sint cuvintele dommului Moldovei, inregnstrate de calatorul
Herberstein, despre suver.anol mosoovit, care se refers insa si la propria lui
-situatie. Stefan s-ar fi exprilmat ca Ivan al III-lea, cuscrul sau, este un mu
cindat : sade acasa, se veseleste, doarme linistit si iese biruitor asupra dusma-
Jailor, in tianip ce el 141541§i este totdeauna calare si in cimp, dar nu poate
-65-si arpere tam.
Grimeea joaca un rol de seams in aceste negocieri ce se intensifies o data
en inoordarea relartiilor cu Polonia si Lituania. In 1492 izbacateste r5zhoiul
Moscovei ad Crimeei impotriva Litdaniei.
Ist aeelasi an, boierul Loban-Koliciov. solul marclui eneaz in Crimeea,
face cunoscut la Moscova ca Stefan a triads cinci nth tie osta,i sub comanda
fiului sau In ajutorul sultanului, care atac5 pe unguri. Cu aceastii oeazie,
hanul Mengli Ghirei vesteste pe Ivan al III-lea despre alianta sa cu Stefan
i despre sosirea unui sod moldovean in Crimeea. La 30 august acela,i an
-marele cneaz trimite catre han pe C. Zabolotski, insotit de Ivan Andreevici
Pleseeev, poreclit Subo'ta, care pleaca in Moldova.
Sorisoarea Iruu Loban-Kolieiov. primita la Moscova in octombric 1492,
vesiteste ca la ourtea hanalui a sosit solul moldovean Mitea Gomza. Stefan
cel Mare il asigura pe Mengli Ghirei de prietenie si se deciara dusman al rege-
lui Poloniei si al fillor lun Ahmat, hanul Hoardei de Aur ucis in 1480. La
riundul sau, Mengli Ghirei trimrite in Moldova pe solul Kazimir ca sa Inchcie

1 O solie a lui Stefan a cerut regelui sa lase pe trimisii moldoveni sa treacii

prim Polonia si Lituania. Rispunsul a fost dat de arhiepiscepul Lvovului si de Iacov
Buczaeki, castelanul
2 Salvconductul acestei solii ii ohtine Feedor Iaropkin, trimis in Polonia in
lebruarie 1491.
3 Onica Murat, vornic de gloats intre 1476-14,83 si pircalab de Hotin intro
1491-1496. Datoram lui Andrei Ionescu identificarea a patru solii din acest tiny.
39
www.dacoromanica.ro
un tratat de prietenie ou Stefan, cerindu-i de aseanenea ajutor militar. Aside!,
din 1492 dateazii cel dintii tratat de aliant5 formal dintre Moscova, Crimeea
6 Moldova. Printr-o solie, sosit5 la Moscova in iantrarie 1493, banal Crimeei
confirm5 lui Ivan al III-lea alianta sa cu Stefan. Despre intoareerea in Mol-
dova a solului tatiirese Kazimir, scrie la inceputul an-mini 1493, din Perekop,
C. Zaholetski ; pe saint tatiirese it insoteste tilmacittl lui Stefan, au armean-
Se mai spune ca fiul domatului Moldovei, impreunA cu turoii, a lovit de dour
on Podolia.
Patin inainte de intoancerea lui Zaholotsloi si &theta (Plesoeev) la Mos-
cova, curierii t5tari admc acolo sorisorile tor. Subota scrie ca doannul Moldovei
a trimis impreuna on el doi soli (pe diaccull Costea 1 si Sandra), dar in apro-
pierea Nistrului ei an fast atacati de lecnitorii orasaui Cerkasi pi s-au rotors
in patrie. In octe/nbrie 1493, Zabolotski si Subota sosese in Moscova. Intimpla-
rea cu solii este pomenita in corespondenta ruseasca adresata hanului in noiem-
brie rurmitor.
In 1494 IN an al III-lea, obtinind uncle despiigubiri teritoriale, s-a inupacat
cu Alexandra, marele principe al Lituaniei, care se c5sitoreste cu fiica lui
Ivan, Elena. Solii rust, anezii V. I. Patrikeev 2 Si S. I. Riapolovski, sint insar-
cinati sa spunii reprezentantilor tAtar si voloh" dacii-i intilnesc la Vilna,
c5 prietenia dintre Moscova, Crimeea si Moldova rinnine neschimbat5.
Rusii i i daru seama de apropierea unei non cioenini cu feudalii polono-litruanieni,
asa ci urmiresc on luare aminte desf5surarea negocierilor sd luptelor dintre
turci, poleni si moldoveni, despre care le aerie Mengli Ghirei (iunit 1494).
In februarie 1495 Ivan al III-lea cere salveonaluote pentru solid care
pleac5 in Crimeea si Moldova. La Suceava se 'duce Timofei Zamitski, fiu de-
boier. De data aoeasta incordareo crette intre Lituania si Moldova. In Jima
mai, Alexandra vesteste pe socrul sau c5 Stefan a atacat terito.riul lituanian
6a oratul Briaslavi. Raspunsul lui Ivan este transmis in Lituania prim
ass
Boris Kutuzov, care obtine un salvconduct pentru solul Mihail Kutuzov 3,,
trimis la Suceava ea s5 restabileasca paoea intre Alexandru si Stefan.
In 1496 in timpul unor negocieri asupra tratatului mado-polon, prin
vornicul Giurgea si pitarn1 Mihail, Stefan cc' Mare cere si el salvconducte
pentru trecerea unor soli moldoveni si rusi din Suceava la Moscova. Raspunsuf
lui Alexandra al Lituaniei este adzes de stolnicul Petre Olechnowiez si de
paharnicul Fedko Gavrilowicz. Domini Moldovei isi repeta cererea prin a Boma
solie : pitarul Joan Isacsetil si cunoscattul dine Tama, obtinind r5spuns favo-
rabil.
Mihail Kliapik-Iaropkin, noel reprezentant moscovit trimis in mai 1196
in Lituania. sustine acolo c5 Stefan si Mengli Ghirei doresc pace eu Alexandra.
In ceea ae priveste Moldova, se reaminteste marturia solului Tisnofei Zamitski ;
este pomenit 5i solul M. Kutuzov. Se obtine un salveonduct pentru solul rusesc
Ivan Oscerin, care pleac5 in iunie la Suceava impreuna cu Luca Tolosenin 4.
Fiieei sale. sotia lui Alexandra, Ivan ii scrie de asemenea despre intentiile

I Urmas at boierttlui Negrea, din sfatul lui Alexandru eel Bun, si frate our
Toader diacul, este pisar at lui Stefan icel Mare intre 1484-1493.
2 Cumnatul Fedkiii, din 1481.
3 Este interesant de urmarit metoda diplomatlei ruse de a foloai frati si rude-
in misiuni in aceleasi tarn (Moldova) sau in tari vecine (Polonia si Crimeea), pe.
toti aeesti Pleseeev, Kuritin, Karamisev, Iaropkin, Zaholotski, Zamitski, Kutuzov,.
Moklokov s.a.
4 Plobabil de origine moldoveneasca.

40
www.dacoromanica.ro
pasnice ale hanului Crimeei si ale lui Stefan. Alexandra nu respinge prietenia
veciailor, dar se plinge de pagubele pricinatte de ei Lituaniei. In iunie 1496
Oseerin si Volosenin pornesc din Moscova, uncle se intarc abia in august anal
uranitor. Ei sint insotiti Ia Intoarcere de solul moIdovenesc pirtarul Joan,
precum si de eguartenul Paisie si de trei eillugari de la miinistirea sf. Pante-
limon de la muntele Atos. Ca si Subota, Oseerin si Volosenin au fost jefuiti
pe teritoriul titiiresc 1. Pitarul _loan sta la Moscova Irina la 3 septembrie 1497.
De la ineeputul analui 1497 dateazi prima solie ruseasca la Constanti-
napal. Ivan al III-lea trimite titre saltanul Baiazid pa Mihaill Andreeviei
Plesceev. Negocierile privesc si treburile volosesti".
Polonii pregitese o eampanie impotriva tureilor. Scopal imediat al
ostilititilor este cucerirea Moldovei. Pentru a se justifica din timp, inci din
lama mai 1497 reprezeutantui lui Alexandra actuce la eunostintil rusilor ca
tureii au de gind sa atare Lituania si ca domnrul voloh" se afli sub aseultarea
tor. Ivan al III-lea isi di insi seama de realitate, si amine de faptul cii nu
nurrnai .regele Poloniei Ioan Albert planuieste cotropirea Moldovei, dar si ca
fratele regelui, Alexandra al Lituauiei, este piirtas (la aceste planuri. La 19
august 1497 Ivan se gribeste sa trimeata atm Arexandru o scale (boierul Loban-
Zabolotski d diacul Valk-Kuritin), prin care stiiruie askipra intentiilor pasnice
ale domnului Moldovei. Ym caz ca lituaniemii ar fi pomentt ituriisi de atacul tie
la Briaslavl, imputernicitii rusi au primit poruncil sa rispundil ca locuitorii
acestud oral au Omit ei insisi sa treaca de partea volohilor" si ei orasul a fost
ars apoi de titarii care au sosit prin surprindere.
Ca atare, Alexandra nu indrazneste sa is a atitudine potrirvnica socrului
sin sd promite si nu participe la campania impotriva Moldovei. Cu Coate
acestea el anunti pe Mengli Ghirei ca rizboiul este pornit numai impotriva
lrui Stefan, nu si a titaritor. Vestind aceasta la Moscova (februarie 1498), banal
a field eunoseut de asemenea rispu,nsul sin dat lui Alexandra, si anume ei
incilcarea teritoriatlui Moldovei ar eehivala unei declariiri, de rizboi Crimeei ;
de altfel Mengli Ghirei se astepta Ia ostilititi impotriva Orli sale. In urma
atitor negacieri, Alexandra a renunlat si mai participe personal la expeditia
fratelui sin in Moldova, care s-a sfirsit prin InfnIngerea de la Codrul Gozmi-
nului ¢ii prin contraatacull represiv din 1498 al moldovenilor si titarilor in
Polonda. Ivan al III-lea a aflat cu intirziere de desfilsurarea evenimentelor.
Soldi Romodanovski si Kulesin, trianisi in martie 1498 din Moscova, repro:au
lui Alexandra participarea ostasilor lituanieni la expeditia regelui Ioan. Albert
si-i atrigeau atenrtia asupra consecintelor repetirii unei asemenea greseli.
La 29 aprilie 1498 din Moscova, prin Crimeea, este trimis la Suceava
solul Feodor Axentiev (Alexeev). 0 scrisoare a sa este adus5 la Moscova la
19 august, de Iusko, ajutor de iliac. Feodor a sosit in Moldova la 24 iunie,
iinsotit de Sabanci Afiz, omul de incredere al lui Mengli Ghirei, care ciuta si
justifice fate de Stefan intirzierea ajutorului tiltiresc in timpuil incursiunii
polono- lituaniene. Mengli Ghirei sustinea ca se astepta el insusi la un atac
aipoi a mai izbucnit si eiruma. Cu toate acestea, final hanului a luptat impo-
triva ostirii vrijanase, conduce de printul Ostrogului, iar hanul insusi nu s-a
lisat artras de diplomartii palono-lituanieni ianpotriva lui Stefan.
La 20 iulie 1498 o solie nova 2 a lui Alexandra soseste la Moscova,
aducind stirea ca Mengli Ghirei a atacat Cernigavul, iar Stefan a lisat pe
I Protestul rusesc a fost trimis hanului in noiembrie 1497.
Marsalcul Stanislav Kiszka si Jan Sapieha.

41
www.dacoromanica.ro
turci sit loveascii Lituania prin Moldova. Ivan al III-lea conskinte sa mijlo-
ceascii negoeieri de pace *i, in toanma acelui an, trimite in Crimeea pe aneazul
R ontodan ovski, care in realitate it asiguri pe Meng li Ghirei de sprijinul
rusesc. In scrtsoarea hanuilati, pnimit5 in acelasi timp la Moscova, se staruie
asupra aced o rasi utdatoriri de al i anta, deoarece Stefan 1-a invtiintat pe Meng li
Ghirei ca Alexandru vine cu * (taste mare impotriva Crtimeei.
De team a tiurcilor, Po Ionia si Lituania s-au imp iicat au Ungania *i Mol-
dova, as a Inuit Stefan ire va schimb a art iturtline a qi, pe m isura ac centru
con fl ictului dintre Moscova si Lituania, isi va da toata silinta si imp ace pe
Ivan al III-lea au Alexantdru. De ace as 15 data salmi rus, &maul Nikita Nandu-
kov, sustine e5 marele prineipe lituanian si-a &goat juraMintele. In iunie
]498, Stefan capita un salvconduct prin Lituania pentru o solie imp ortanta.
La Moscova pleaca Teodor Isaescul I si $audru dime-n.12, insotiti de diaeul
rus Nikita si de p a truzeei de oameni. Moldovenii au sareina sa conving5 pe
Ivan al III-lea s5 piistreze p a c,e a, in conformitate cu cele start ornieite in
trecu t, indetnnind totod a tO pc rusi sa se al 5ture aliantei statelor occidentale
impotriva humidor. La ap eluri 1 e impotriva lui Alexandru, Stefan invoae5
utisiuuea inn p5 ciui ware a diplomatilor rusi Ivan Bers ani-Beklemisev i (llama
Balita.
Dia 3u1 Iiluanian Bolutsz, sosit in Moldova in 1499, atit5 pe Stefan
impotriva rusilor, ara tind ca nnterventia domnului a ram as f5rA efect. Ca sa
1 amureasc5 pe Alexandru, Stefan trimite in Lituania pe Costea diacul, care
vizitase Moseova. El explicii nereutita demersu rid or moldovenesti prnin neincre-
dcrea lui Ivan al III-lea in fagOduintele lui Alexandru ; feudalii lituanieni
pi; streaz5 leg5turi cat dusananni rusdlor, mai ales cu fiii hanului Ahm at din
H oarda de kur, ji snow pe frunta*ii orrtodoesi din Lituania sa treacil la
ca tolicism. Stefan adaugil ea va trimite iariisi per Costea dia la Moscova
si c5 este gata oricind sa mijloceasca p acea dintre en. Se pare ea domuul
Mot dovei depune st5muint5 si pe IInga Mengli Ghirei, deoarece Costea diacul
45tuieste pe lituanieni sa trianita un sal in Crimeea, de uncle Stefan asteapt5
in to a rcerea rep rezen tantrulun situ.
Ca urmare a moil or st5ri de Inert-hi, imputernicitii lituanieni Kiszka sit
Sapieha, scositi in august 1499 la Moscova, vestesc printre altele ca tureii se
pregAtese s5 atace Moldova si ca polonii, ungwrii *i lituanienii o vor ap5ra.
N rci acest ap el nu indupleca insa pc Ivan ad III-de a, cadre stie dortino tainica
a dipl om a tilor polono-lituanieni de a-1 desp5rti de aliant a cu Crimeea. Ivan
fagadnieste ajutor Moldovei numai in caz cinud it va cere personal Stefan. Se
int elege c5 Naomi a *i Lituania continua sa r5minO Kit-trip alin du,tnani ai
nisi! o r, asuprirea feu dalilor p olono-li tuanicni fatal de poporul rus din tinuturile
cle sud-vest contribuind la adincirea erizei. Inoepind ostilitatile intre Moscova
si Lituania, Mengli Ghiinei vorbind *i in name! e lui Stefan cel Mare sP
/lee] aril* insO, din august 1499, credincios rintelegerii au Mosrcova, alianta fiind
rein noit5 si in vara arnului 1500.
In p rim iivara annul un 1500 solid moldovean Teodor Is5eseul, prire5lab de
la Moscova. In cursul verii, Ivan Mamonov, trimis la
H o tin, ici face ap a ritia
Mengli Ghirei, cere un salvconduct pentru alt sal moldovean, Petre, Insotit de
iii,areinatul rus Nikita Narduk ov diacul.
1 Urmas al logoffitului I.aia Girdoviei, Teodor este stolnic in 1189. apot
pirealah de Hotin intre 1493.1508.
2 Probabil acelasi Sandru din soliile mai vechi ; diacul Sandru este fiul lit
ias Cirjevici si pisar de documente intre 1495-1499.

42
www.dacoromanica.ro
 Stefan cel Mare initervine in 1501 pentru a inlesni trecerea unor eilli-
tori rusi prin Ungaria. Din pricing r5aboiului ruso-dituatrian, acest grup de
cAlkori, prinstre care si raesterii italiend, condus de solid. moscoviti Dimitrie
Larev (Radii) si Mitrof an Karacearav, va zahavi amp indelungat in Moldova.
Doi ani intregi se date negocierile in legiitura eu plecarea oaspetilor acestora
inspre Moscova 1. Ajungerea for la destinatie o face cunoscut rusilor moldo-
veanul Nichifor, find. paharniettlui Dimitrie. Datoriile celor plecati le suporta
hanul Crianeei, care nu-si va lichida socatedile dealt citiva and mai tirziu.
Din eorespondenta lui Jan Zahererski eu boierul Iacov Zahariici, din
lung mai 1501, afliart ca Moscova a fosrt vizitat5 de solid moldovean Sand u.
pe care 1 -a insotit la tinapoiere Guba Moklokov ; acest insiincinat rus a fort
sprit in Lituania. In iulie laminator din Crrinacea se vestea ca Stefan mijlaceste
pacea intre Mengli Ghirei si Alexandru al Lituaniei, a anti alegere ca rege
al Poloniei a consoliclat pozirtiile vr5smasilor Moscovei. In decembrie 1501,
reprezentantii lvi Stefan it felicita pe noul rege al Paloniei cer urn salv-
,eondatet pentru trecerea salului Sandru, trimis la Moscova ca sa impace pe
rege cu han al III-lea si as sa induplece pe rusi sii se aliiture coalitiei
nntiotomane.
Sandru mai avea si sarcina de a se interesa la Moscova de soarta dont-
mitei Elena, fiica lid Stefan cel Mare, a fiului ei, Dimitrie. Soled domnitei,
sit

Ivan cel Tinar, murise in 1490. Pentru succesiunea la domnie se aflau in

conflict Elena, ()are apara drepturile lui Dianitrie, si noua sotie a Ind Ivan
al III-lea, Sofia, care c5uta sa obtin5 tromul pentru fiul s5u, Vasile. Dimitrie
era sustinut de familiile inrudite : Patrikeev, Riapolovski 2 si de atti boieri ce
se teaneau sit izbinda Sofiei va contribui la consolidarea antouratiei suh &ma-
nia lui Vasile. La 4 februarie 1498 Dimitrie a fest proclaanat solemn mare
eneaz. Actud acesta avea semnificatia bizantin5 a coasocierii la domnie. La
scurt limp, insA, uneltirile Sofiei an frucrut sii se clatine pozitia lui Dimitrie,
astfel se explica" repetatele apeluri ale lui Stefan, adresate ini Mengli Ghirei,
cu privire la soarta domnitei Elena. Hanul a dezmintit ins5 zvonurilo despre
starea ingrijoratoare a fiicei demnului Moldavei.
Soliile ajiucg cu greu la destinatie. In aprilie 1502, Ivan al III-lea se
plinge sultanului Mehmed Sihzade din Cafifa ca solul rus, Ivan M-amonov, a
fort jefruit de azoverni, tar diacul Nikita Nardukov a font ucis. Stefan continua
leg5turile strinse eu Mengli Ghirei, fiigaduindu-i ajutor impotriva dusmanilor.
Dornmul Moidovei it felicit5 de asentenea pe han in legiitttra cu biruinta obti-
nut5 asupra Hoardei de Aur 3.
In vara anului 1502, regele Palandei opreste trecerea ninth sal moldo-
can la Moscova, deli Stefan ii face cunascut ca turcii se pregartesc sii-i atace
tan. Relatiiile se imaut5tese, asa incit regele se gr5beste, in apriirie 1503. sa
intftiinteze pe domnull Moldovei ea, pe eind el luptii impatriva polonilor, Ivan

1 La inceputul anului 1503 eurierul Ileika. trimis in Moldova, se afla retinut

in Lituania.
2 Cunoastem inrudirea apropiata a Elenei cu cnezii Patrikeev si Riapolovski,
asa ca nu impiirtilsim parerea istoricului C. V. Bazilevici ca urgia care se dezlintuie
asupra acestor familii nu are o legaturi directii cu lupta dinastici. De altfel, cistoricul
Soloviov precizeaza si el ca asa-zisa tradare a acestor boieri constii in actiunea
indreptati impotriva Sofiei.
a Scrisoarea lui A. Zabolotski, din Crimeea, trimisii la Moscova in octombrie
1502.

43
www.dacoromanica.ro
al III-lea i-a aruncat £iica ital temnita si a indepiirtat de la succesiune pe
nepotul Dimitrie, asociind I la domnie pe fiul Sofiei, Vasile. Lui Meng li Ghirei
i s-a cerut sa verifiee aceste stiri, tagiiduite de solul rusesc din Crimeea-
Zaboloiski.
Sparta domniten Elena sup5r5 pe biitrinul Stefan. Leg5turile sale Cu Ivan
al III-lea sl5beau. La Moscova se apunea e5 Elena, diaeui Feodor Kuritin, inva-
tatul sfetnie trimist altada LI in Moldova, mitropolitul Zosima si anti eitiva
oameni de seams ar fi piirtasii unen erezin de nuanta rationalistii din Occident,
osindiit5 la sinaadcle din anii 1490 si 1504. La mijloc era de bunii seams
o uneltire, menit5 sa compromita pc Dimitrie Si gruparea ce-1 sprijinea.
Dtupa cum relateaz5 letopisetul, tbanntita Elena a murit de inima rea
in ianuarie 1505, la sase luni dupii moartea tatalui ei, Stefan, si la noua Mari
inaintea mortii soerului ei, Ivan al III-lea. Elena a fast ingrepati in aceeasi
manastnre Voznesenski din Kremlin, in care i s-a facet cununia. in februarie
1509 a incetat din vnat5 in temnitii si fiul Elurtei, Dimitrie, nefericit nepot a
doi mari domni 2.

Popularitatea lui Stefan cel Mare se pekoe vedea din legende ca, dc-
eintecul rusesc de-pre Stefan Voloski" la Dun 5re, reprodus in Gra-
pildii,
matica Ceske a lui Jan Blahoslaw, din 1571.
Puterrtica personalitate a lvi Stefan a ramas in istorie ca deschiz5toare
de drumuri ptntru legiitnrile noastre cu Moscova. inteleptul down (tura cum
ni-1 descrie intr-un raport din 15021 medicul venetian Matei de Muriano
a stint sa ridice preotigiul imbeb,ugatei sale tan, care puvea sa trimita la
nevoie in lupt5 40 000 de c5Iiireti si 20 000 de pedestrai.
Chiar cronicarii polonn Michowski si Dlugosz it socoteau drept un UM]
al veacului, iar istoricul rus Kararnrin, vorbind de biruiniele strilluoite ale
domnului Moldovei asupra ostirilor tureesti, incheia prin a m5rturisi c5 Stefan
constituna obiectul admiratiei suveranilor sn poporului, deoarece el s5virsise en
mijloace mici fapte marl. Letopisoul rusesc al ntiin5stirni Gthstinski are de ase-
menea cuvinte de laudii despre vajnicul prieten al Moseoven, eu prilejul mortii
sale intimplatii in iulie 1504 : S-a pristavit Stefan voievodul Moldovei, ostas
viteaz ca qi alt Alexandru (cel Mare) ; e5ci de multe on a infrint pe impa-
raw' turcesic cn marea lun putere, asemenea si pe attari si pe Marten craiut
ungnrese, si pe craiul polon Olbracht".

I In aprilie 1502.
2 Una din cronicile rusesti arata ar fi murit in februarie 1508..
ea Dimitrie
C515torui Herherstein inregioreaza oitiva ani mad tirziu zvonul ca Dimitrie ar fi fost
ornorit. Testamentul din 1509, ce i se atribuia, apartine intr-adevar lui Dimitrie
Ivanovici, cneazul Ugliciului. Casitoriei donanitei Elena se datoresc vechi migratiuni
moldovenesti la Moscova. In Cartea de catif9a", aleatuitii in veacut al XVII-lea,
gitsim patrn familii de obirsie voloh5", greaca" si strains ", care pot fi pomenite-
in oceasti privinta : Ofrosimov, care se trage din birbatul einstit Andrei" venit din
"Tara volohilor" in slujba cneazului Vasile (1425-1462), VolorriOn, Volohov §i Rah-
marrinov, care se coboara din fratele domnitei Elena, Ivan, numit Vecin", emigrat
la Moscova (A. Iatimirski it socotette un fie din flori al lui Stefan eel Mare),

44
www.dacoromanica.ro
 LUPTA IMPOTRIVA INSTAURARII JUGULUI OTOMAN
(veacul at XVI-lea)
Situatia interttationala din veacul al XVI-lea se mentine grea din pri-
cilia inainfarii tureilor spne centrivl Europei. Forta ofensivei este conditionatii
de r5zboalele Imperiului Otortuan cu Persia (din deceniile IIsi IV, din anii
1548-1555 si dup5 1578). In acest interval se, intensific5 agresivitatea tureilor
in Mediterana 5i Ungaria, unde vrajmagii prineipali ai sultanului sint Habs-
burgii, suverani in Germania $i in Spania. Contradictiile dintre regii Frantei si
imp5ratii Habsburgi ii va face pe francezi sä intervinii si in treburile din
partea de rilsirit a Mediteranei, iar pe Habsburgi sa caute alianta Statului
Rusesc impotriva Imperidul Otoman. In lupta impotriva juguflui otoman,
veneti,-nilor nu le era de nici un folos preluarea coloniilor genoteze din r5siirit ;
mai mult, chiar pe unuele italienilor si francezilor vin actun negutiltori noi,
engiezi si olandezi. In nord-estul Europei, Stain)! Rusese, prin imobilizarea
fortelor t5t5resti trupe auxiliare ale ostirilor otomane. impiedicii extin-
derea stiipinirii turcesti in intreaga Europa.
Relatiile dintre Moscova 6i Imperiul Otoinan incep din ultimul sfert
al veacului al XV-Ilea, eind turcii supun Crimeea, transformind-o intr-un hanat
vasal sultanului titre. Stingherirea activutii ii uegutiitorilor rusi la Azov si
Caffa, precum 5i retinerea la Cetatea Alba a solului rus Feodor Kuritin, care
se Intorcea din Ungaria si Moldova, provoacil Inca in timpul domniei lui Ivan
al HI-lea proteste pe tring5 sultan. Cu toate acestea, felajiile Moscovei cu turcii,
avind un earacter incidental, continua BA fie relativ pa5nice pinii in 1524
eind, in unna unor lupte eu Moscova, vec,inul ei, hanul Kazanului, recunoaste
suzeranitatea sultanulni turc. Nona stare de lucruri stinghereste activitatca
statului feudal rus, desi deociamdat5 turcii, amenintati de incunsiunile pertilor,
nu pot s5 sprijine pe fatarii din Crimeea, cat atit mai min sa vin5 in ajuto-
rul Mot. din Kazan. In urma unel expeditii rusesti, hanul Kazanului recu-
noaste din non depeavdenta sa formal5 fat5 de Statul Rusesc. Relatiile Rusici
en Imperiul Otoman bleep sa devina incordate. In 1525 t5tarii din Crimeea
5i turcii se pregiltese sa atace teritoriile rusesti, dar tulbur5rile izbuctiite in
Crimeea zadiirnicesc planurile lor.
In r5zboaiele din Persia tu,rcii se foloseau 5i de ajutorttl t5tarilor din
Crimeea, care trebuiau s5-i atace pe per5i prin Caucaz. Ca sa-si consolideze
pozitiile, turcii 5i tiitarii din Crimeea inteutionau s11 cucereasca hanatul Astra-
hanului 5i hoarda nogailor, dintre Volga si Ural. Plamirile ariitate an fiicut ca
politica rusease5 fat5 de agresori s5 devinii mai categoric5, aceasta cu aitit mai
mult cu cit populatiile din Caucaz fiiceau apel la sprijinul J4oscovei.
In 1547 tatarii din Crimeea an intreprins o expeditie pentru supunerea
Astrahamtlui. Drept riispuns, folosindu-se de r5zIntial turco-persan, ru5ii au
cucerit in 1552 Kazanul, iar in 1556 Astrahannl. Actiunile ru;ilor corespun-
dean de altfel etap:-i de dezvoltare economicii 5i strategicii in care se afla statul
for pe marea cale a Volg5i, spre Caucaz si Orient. Acest stat, care in 'lord-
e.tul Europei preluase funetiile statului kievian, nu putea nu-si proptin5
printre principaleleteluri do politica international5, 15rgirea hotarelor spr,-
marile de nut. De bunii seaunii cii aceste interese, 5i nu simpla pretcntie la
..succesiunea" Bizantmlui, ciiI5nzeau pasii clasei conduc5toare rusesti.
Din.pre Nipru, Don 5i Cerkesia feudalii ru1i ar fi putut ataca usor
Crimeea. Insii in 1558 incep luptele din regiunea balticii, asa ca Moscova va
45
www.dacoromanica.ro
renunta tleoc.amdatii la eantinatarea "conflietailui en tatariri si la ci5direa um.%
cetiti in nordul Caucazwlui. Inaintarea rusilor 1i stingherirea pain aceste
misciri a ostilor titarloi an Neat pe tura gi pe tittarii din Crimeea sa
incence in 1569 si cucereasca Astrahanul ; doi alai mai tirziu halm' Crimeei,
din porunca sultantduci, a lima o puiternicii inoursiune in tinuturile rusesti.
Turcii n-au Nat parte la prad5ciunile tatarilor, deoarece erau retinuti de
r5zboiad. din MiNcliterana, ce s-a incheiat prin infringerea for la Lepanto.
Lupta in jurul tronului vacant al Poloniei a merit incordarea interna-
tiona15. Poarta otomaata sprijinea catulidatuira unui principe francez, iar dupa
fuga lui pe Stefan Biithory. Tarul Ivan al IV-lea eel Groaznic, el insusi
can,didat la tronul Poloniei, prefera s5-1 cedeze Habshwrgilior, asigurindu-si
astfel stiipinirea Lituaniei si a regiunii baltice. Pornit5 dintr-o comunitate de
interese, apropierea )(Entre HabAntrgi si tar s-a coneretizat prin negocierile
din anii 1575-1576 si de mai tirziu.
In cadrul acestor evenimente avea Sri se desf aware lupta Brea a poporn-
lui nostru pentru libertate, intr-o perioad5 in care diIrza rezisaenti mai en
seams a Moldovei este zdrobit5 de fortele coplesitoare ale dusmanilor.
Urauqii lui ,Stelan cel Mare : Bogdan al HI-lea fi .telanita. Cu toata
imersunata rezistont5 pus de Stefan eel Mare, latacurile ortomane au zdrun-
cinat atit viata economics, tit si pozitia international5 a Moldovei, care iti
p5streaz5 tatusi independenta reaunoscut5. Po de aka parte, pierderea legii-
turilor ecanomice cu Mediterana prim Marea Neagr5 limiteazil interesele Polo-
niei in Moldova mai mutt la necesirt5ti strategice ; legaturile familiale ale
dinasrtiei domnitoare din Polonia si Ungaria au readus astfel, pentru citva
tinip, Moldova in sfera de inflUetlitil ungara. Dup5 ce tratatul de pace de la
Buda, incheiat in 1503 intre Ungaria si Turetia, a extins clauzele sale si asupra
;5rib:or nerastre, printr-o intclegere noua dintre Ungaria si Polouia Moldova
a lost recamoseutii in 1507 ca vasala a Ungariei, actionind in coanam lanpotriva
turcilor gi tiitarilor. Aceeasi stare de lueruri s -a pastrat si prin intelegerile de
mai tirziu, de pilda prin tratatul de pace din ianuarie 1510, incheiat de regele
Poloniei cu domnal Bogdan al III -lea, find lui Stefan.
Incordarea in regiunea aceasta a Europei n-a sl5bit in tot cairsul veacu-
lui al XVI-lea, asa intuit traditia de legarturi politice cat Mosmova, stabilita de
Stefan cel Mare, a lost continuatii de unmasii siii.
In anul 1513, hanrul Crimeei a artacat nu numai Lituania, ci si Moldova.
Ineureittnea t5tiineasci povesteste cronicarail Grigore Ureche a proVO''
cat tritniterea de saki moldavenesti cltre crainl Poloniei si chiar la Moscovar
uncle de la 1505 domnea Vasile al III-lea 1. Bogdan a incermat chiar sil orga-
nizeze o expeditie coanun5 cu rusii si polanii impotriwa t5tariilar, dar
n-a ,revisit, desi a negociat in 1514 impficatrea dintre marele eneaz al Moscovei
si regele Poloniei. Papoarele subjugate de Imperial Otoman, legate intre ele
prin ortodoxism 2, priveau pline de speraatte la ascensiunea Mosoofvei Roma
cea nouii asa cum o numea Ieremia, patriarhuil ConstantinopOlului, intr-um
act din 1589, cu prilejul anfaintarii patriarhiei ruse. Sn ceea ce privetc aceste
popoare, isturioull sovietise M. N. Tihomirov staruie asupra insemnitiitii cgs5to-

1 Intr-o scrisoare c5tre imparatul Germaniei, Vasile al III-lea se intitula tar.

In 1517 fiul sau, Ivan eel Groaznic, s-a inooronat cu acest titlu.
2 Cu atit mai mutt cu cit legislatia musulmana intemeiata pe Coran, (WO corn
arata Engels (K. Marx si F. Engels, Opera, vol. X, ed. rasa, p. 6), reduces geografia
si etnografia popoaretor 'until la o formula simpla si usoara de impartire in dotal
jumatati : drew credinciosi si necredinciosi.

46
www.dacoromanica.ro
riei lnui Vasile al III-lea on Elena Glinska, fata printului latuanian Vasile Glin-
ski si a Anei Stefan Iaosici. Sora Anei, Elena, era m5ritata cu lovan Branco -
vici, despot de Srem (wort in 1502). Dintre fiieele despotului, Despina-Elena
s-a ciisitorit ant Neagoe Basarab, dommul Tarii Rotninesti, iar Elena-Ecaterina a
ajuns sotia lui Petru Rames, dourtrul MOIdovei. In feint aoesta s-a meat o atano-
sfera mai prielnica pentru apropierca cu Moscova.
Vasile al III-lea a trimis in iunie 1521 o scrisoare lui Stet 5nit5 vod5,
fiul Si succesorul la dommie ail lui Bogdan al III-lea. Lui Tretiak-Gulyin, qol mos-
covit la Constantinopol, i s-a recosnandat s5 is contact cot solii moldoveni la
Azov, Caffa sau Constainitinopol. Tinarttil Stef5nit5, neincrezindu-se in vecini si
vazind ofensiva sultamului Solianan spre eentrul Europci (Belgradul .irbesc
fusese cucerit in 1521 si Seserinthl in 1524), a incercat 4i el 65 stabileascii legii-
turi mai trainice cu Moscova, dar solia sa n-a fost bisarta s5 treaa print Polonia,
-,pentru neasezare ce avea cu Mosoul" -- spun cronicarul Grigore Ureche.
Indat5 ce negocierille ruso-,polone au ingiduit relnarea reilatiilor diplomatice cat
Moldova, solii ru¢i Morozov si Buturlin, ce se aflau la Vilna intre noieanbrie
1522 si mai 1523, s-au interesat de soluil .voloh" Toma si am cerut o intrevedere
ru dinsul. Alt5 solie ruseasca, din anii 15261527, cauta sa afle dac5 solul
,,voloh" a foot la rege si dwell i-a fost impiedicat5 cal5toria la Moscova.
In 1527, Stefiinitii c5zu victims uneltirilor oligarhiei boieresti, pierind
otfivit. In timpul doanniel sale vita in tarry diferiti rani. Asa, de pila, la
Itcarrvi Veohi se pastreaz5 mormintul din 1525 al unui oarenare Procrofie din
Pskovul rusese, indep5rtat orat comercial, vestit prin monumentele sale de arts.
Petru Runes. &annul domnese at Moldovel fu ocupat de Petru Rares,
fin al lui Stefan oel Mare. Putin mai inainte, in 1526, turcii infrinsera pe
ungumi la Mokaci si Uisgania isi piendm independenta. In luptele pentru domnie
din Transilvania intervine si Petra Rares. Drept r5splat5 pentru ajutorul
dat, regele loan Zapolya i-a inoredintat citeva orase igt5rite, dincolo de Car-
pati. Petru Bares a cautat de asemenea sa inchege legaturi statornice qi cu
Moscova.
In primivara anului 1529, solii moldoveni vistierul Duma Cozma
si Toma loan, c5151toresc prin Polonia si sosese la Moscova, ion solul rus
Constantin Timofeevici Zamitski pmimeste um salvoondatet ca sit treaca prin
aceeasi tar5, in drum spre Suceava. La sfirsitul aceluiagi an slut pomeniti
solii moldoveni pirealahul Alexandru Ghia si Toma Joan ; la untoarcerea de la
rusi, impreant5 cu Zamitski, ei silt retinuti timp de Jona sapt5mini La Vilna.
Feudalii poloni deseoni pun piedtizi in calea apropierii dintre Moldova si
Moscow, deo a rece adianta mod do-ruse as c 5 este i n drop ta t 5 in p rianu I rind
impotriva vrajmasillor comuni : regele Polotriel si sultanul Turciei. 0 mani-
festare in spiritul unei asemenea colabor5ri a avut loc in 1530 cind, Lobo-
sindu-se de rizboirul ruso-polon, Petru Raines a voit sa reocupe Pocutia. Dup5
relat5rile polonilor, populatia uoraineana din tinuturile de sub st5pintirea for
intimpina car hueurie pe moldoveni. Temindu-se de cresterea miscarii poporu-
lui asuprit, feudalii poloni s-au gr5hit sa adune forte considerabile si, in
august 1531, oastea lath Rare* a fost respinsii la Obertyn i. Doi ani mai tinziu
moldovenii aut opnit coutraatacul polon, insii Poentia a fost pierdulta cu totul.

i In septembrie 1531 Petro Tomicki scrie palatinului Vilnei despro biruinta

for si dcspre intelegerea lui Rares cu

47
www.dacoromanica.ro
 Uu trimis fmoscovit, Ivan Elizarov, a sosit la Suceava in tuna anai 1532,
prim/ Crimeea, insotit In inapoiere, la 7 noiembrie, de moldoveanul fuse°.
Moldovenii cereau sprijinul oirmuitorilor rusi impotriva regelui Poloniei si a
marclui principe al Lituanlei. Nestatornicia feudalilor Otani impiedica nego-
cierile moldo-rusesti ; totusi, la 19 iunie 1533, o data cu Iusco pleaci in Mol-
dova solid rats Feodor Leonte, unnat in august acelasi an de tiitarul Nebolsa
Kobiakov.
Reprezentantii rusi la negocierile de pace cu prima in 1536 au luat
apararea Moldovei, aratind ca suveranul tar a fileaduit lui Petru voda s5-1
apere, 85-1 ajute si s5 nu -1 paraseasca la iscalirea pica cm regele Poloniei.
Rusii staruiau ca regele sa ineheie neintirziat un armistitiu au domnul ; ei
au declarat la 3 febnuarie 1537 lituanienilor :
Va este eunoscut ca Stefan, voievodul Moldovei, a fost in prielenie si
legaturti de inrudire Cu marele cneaz Ivan, bunicul suveranului nostru, si
suveranul nostru 1-a ajutat si a shat pentru dinsul, iar pe fiul s5u, Petra
voda, 1-a ajutat si 1-a miluit toted suveranulta nostru, marele suveran Vasile,
si acum marele nostru suveran Ivan it miluieste pe Petru voda si Petru voda
slujeste suveranului nostru. Si acum, .eind se face pace si bun5 intelegere
intre suverana nostri, sureranul nostru ne porunceste sa va spunem : regele
Sigismund sa faca pace si cat Petru voda, si stiveranul nostru va trimite pe
omul sat.' la Petru voda, ca sa trimita el soli Ira regale Sigismund, pentru pace".
Nu ne slut eunoseute amanuntele negocierilor dintre domnul Moldovei
si Moscova, dar aceste deelaratii confirmil existenta unui angajament formal.
Actiunile lui Petru Rares inlesneau de al tfel desfasurarea politica rusesti fats
de revile Poloniei. In deceanbrie acelasi an rusii cereau regelni sa lase sa treaea
un schimb de soul in Moldova. Lisa, nisi solid rums Vasile Bezobrazov n-a foot
lasat sa plece prin Polonia.
Hartuielile din Bugeac, refuzul lua Petru Rares de a ceda turcilor acest
tinut si legaturile sale. cu imparatul Germaniei an trezit nomultumirea sulta-
nului rare, atitat de feudalii poloni, a venit in august 1538 cu o ostire spri-
jinita de tatari in Moldova. Rusii nu puteau sa villa in ajutorul moldeverillor,
deoarece la Moscova, in jurul tronului unui bliiat in virsta de opt ani, boierii
eran preocupati de uneltiri pentru aeapararea puterii. Feudalii poloni cal-
car5 si ei granitele Moldovei, impresurind f5,ra izbiuda Horinul. Petra Rares
reusi sa restabileasca pacea cm acesti cluvmani, rearuntind la pnetentiile asupra
Poeutiei, si respinse pe titan la Stefanesti, pe Nut. Trildat bash de boieri,
in.pahnintati de cei 150 000 de ostasi ai sultanulrui, domnul a trehuit sa is
calea pribegiei in Transilvania. Sul tamd Soliman intro in Suceava si puoe
dome pe um/ fin salt nepot at lui Stefan eel Mare, Stefan, zis Lacukii. lasind
pentru citava vreme Sn capitala Ora o garnizoana turceascii. Moldova si-a
pi enlut astfel independenta, rarninind aservitri Imperiului Otoinan. Tinutul
de sod -est al tarin, Bugeacul, a fost transformat intr-o provincie turceascii,
populata pentru siguranta cle tatarii nogai. Printre primele raiale a fost Ben-
derul (Poarta), vechea Tighina aide, pentru intafrirea vadultti peste Nistru,
s-a °Wit o cetate. In felul acesta au luat fiint5 pozitiile tie inaintare ototnane
irnpotriva vechillor de la nord-est, in regiuni in care inflorea regimul feudal
turcesc.
Navalirea turcease5 si foametea provocata in tarn de lacuste (de aici
vi porecla de Lacusta" data dommiliti) au stirnit nemultumirea locuitorilor
Lila de Stefan voda ; socotit unealtii a Porta, dinsul a fost omorit. Petru

18
www.dacoromanica.ro
Rares, oiatigind bunavointa sultanului, s-a intarg in ;ark in a doua doannie
(1541-1546).
Cind bunk il ganisera in 1538 pe Petru Rares din Moldova, el avea
de grind sa piece La Masoava, dar n-n putut s141 realizeze planul din prioina
impotrivirii polonilor gi tatarilor. Asa spuneau solii ski, veniti la Moseova
in anii 1542-1543, pirealahul Cristea Vlad, logoititud Petra Cirou gi uricarad
loan Stefan. In februarie 1544 o sake ruseasca era in drum spa'e Suceava,
aducktd domnului gi un ajutor hi-mese. Alta solie n-a fast lasatii de poloni
sk treaca in Moldova im anal urmator. Teimi Ii moldoveni oe se indreptau
spre Moscova an fast jelniti.
Petra Rares a ajuns cunotscut rusibar gi datorita sederii la Sueeava a
vestitului calator sicriitor moscovit Ivan Peresvetov 1, care a shat filen einoi
>ri
Juni. Cum inseannaride drumetilor din vreani indepartate vorbesc nu atit
despre locurile vizitate, oit oglinde.sc ctonceptiile for personale, unii cercetatori
ai vcchii literatrumi (A. N. Popov, A. N. Pipin) au socatit pe Ivan Peresvetov
daypt un psendonim. In reallitate, acest calator a poposit in Moldova $i a
-desoris pe In 1549 ponvorlyiride sale avute cu danaraul %kris, infati$at ca un mare
iubitor de dreptate, filozof invatat 6i doctor intedept".
Elogiide aduse de Peresvetov intelepoiunii doninului nu sint vorbe goade.
Domani a mirk fruanoasa mangstire Pabrata sau Prabota si a pus pe invitatul
Macarie al Roananului sa aerie slavoneste letopisetul Moldavei, continuind analcle
din vremea lui Stefan cel Mare, dar intr-un arid mai inflarit. Petru Rares se
interesa mutt de bald din Russia, punind tot felul de intrabari nu numai lui
Peresvetov, dar si unui eurteen, Vasile Mertadov, veuit de asemenea de la
Mosoova. Poate din aceste legaturi moldo-rusesti rezulta inscrierea, cam pe
-atunoi, in Letopisetul Voskresenski" a cronicii moldo-ousesti, care oglindeste
interesul rusilor fate de Cara naastra indepartarta $i care poarta titlul : ,1Poves-
tire scurta despre dommii mahloveni. De uncle s-a incepirt Cara moldoveneasca".
De allied, sub doannia lui Petru Rares se face un comer mai apreciabil cu
Moscul. Negufatorii moldoveni se tintilneau cu cei moscoviti la bilciurile din
Lvov $i Lublin. Clad regele Poloniei, in 1527, opre$te pe negutatorii lui Petru
Rare sa treaca spre Moscova pentru a cumpitra acolo blanuri seumpe si dinti
de peste (de morsa), socatind ca ei ar putea fact; apionaj in interesul ru$ilor,
.acest comer% va fi continual prin greci, ca acel Andrei Hatehocondilas, bogat
negustor at sultanului. Totusi §i Halchocondilas a avast de indurat citiva ani
interdictii oficiale.
Petru Rare§ era un prieten de nAdejde at statudui rus. Din eele relatate
de Ivan Peresvetov stim ca dammil Moldovei considers necesara cucerirea de
cake nutsi a hanatului Kazaatudui ,.cel anal mare vrajrnas al tarului, care nu
trebuie all rabde atit ". Rare§ its &idea seams de primejdia instaurarii stapinirii
otamaate fin Rasarit, cu atit mai molt Cu cit in 1541 Buda a eazut si a font
transformata in pasalic tureesc, o mica parte a Ungarici la nord raminind lui
Ferdinand de Habsburg, fratele timparatului Carol Quinvul, dar Transilvania aka-
Wind un principal de sine statator, vasal sultanului, (Jar buourindu-se de
aceeasi libertate ea si Moldova $i Tara Romineasca. Ferdinand ajungiud impii-
rat, Viena a inceput sii joace un rol insemnat in negocierile diplamatice de
mai tirziu cu privity la -Pride noastre, deti tratatul de pace de la Braga. din
1562, recrunoaste mentinerea puterii sultanului nu numai asupra Tiirii Romi-
Copia publioatiei insemnarilor sale, in 1865, la Academia R.P.R., ma. rout. nr.
1.5148, p.147-153.
4 49
www.dacoromanica.ro
Contributii la istoria rclatiilor romino-ruse.
nesti si Moldovei, dar si extinderea ei asupra Trausilvaniei. Inchiderea dru-
mnlui comerciai pe spa, iar mai tirziu caderea TimistArei, care a statornicit
in intreguil sud-estul ewropean dominatia ecanamma otomana, a indreptat cu
total Moldova spre unica %ark' Teeing cal posibilitati de comunicatii in afara.
Spre Po Ionia si Lituania. Trecerea Moldovei in sfera tie influents polona a
font confirmata prin tratate de domnul Bogdan. Lapusneanu in 1569 si de.
insasi Poorta otomana in 1577. garantindu-se tatodata libertatea comertului
dintre cele doua tari.
Legaturile cu Lvovul (Alexandra Liipa§neanu). Adus din Polonia de o-
riscoala a boierilor, a venit in 1552 in Moldova find lui Bogdan al III-dea.
Petra stolnicul, prodlam.at damn sub nuanele de Alexandru (Lapusneanu).
Ca sa indeparteze resedinta voievodatla de granitele strain si s-o ling sad>
imediata for abservatie, turcii au silit pe Alexandru voda sa paraseasca cetatea
Suceava 5i sit* mutte capitala tarii in orasul neintarirt Iasi 1, mai apropiat de
raialele for si de Bugeacrul tatarese.
Venind din regiunile rusesti stapinite de regale Poloniei, cu toate le.ga-
turile sale cu feudalii strain, Alexandra' Lapusneanu a manifestat o deosebita_
rocunostrint5fats de rusi pentru ospitalitatea primita. Cercertatorrul galitian
A. Petrusevici staruie, pe bunk' dreptate, asupra insomniitatii relatiilor lui
Alexandru Lapusneanu car cetitenii rusi din Lvov. Petrusevici afirmii ca
acest domn al Moldovei merits intreaga reeunostinta a Rusiei galitiene, ca ocro-
titor al rusilor din Lvov, impilati de fendalii eatolici. Prin sprijinul salt
direct si prin interventii pe lingo' rege, Alexandru Lapusneanu a contribuit
la mentinerea acestor cetateni intr-un oral undo' ei emu lipsiti de unitate
si aparare. Cu ajrwtorul San, in 1558 a inceput sa se zideasca his/erica Adormirii
din Lvov, in jurul careia s-a gmipat hreasila ruseasca" a orasului. Frumosaii
local a arts in 1571, prahabil o data cu o ,alts biserica mica a sfintului
Gheorghe. cladita si ea cu sprijinul lui Alexandru Larpusneanu, pe la 1553 ;
vethea clopotnita, din 1567, s-a niiruirt trei ani mai tirziu, inciit ne-a ramas
=id admiram si asfazi doar clopoYnita clidita in anii 1572-1578 de alt emi-
grant din Moldova, Constantin Corniact. Obstea ortodoxa s-a mentinut totusi.
obtinind in 1586 primu1 statut de conducere. S-a constituit fratia" aso-
ciatia national-religioasii a orasenilor din Lvov care a intemeiat scoala
si tipografia a-useasca din localitate. Biseriea Adormirii a foist inalltatta la ranguF
de Stavrapigie. Spre Isfirsitaill veacului al XVI-lea Lvovul ajunsese principalul
centru cultural din and-vest ul tinuturilor papillate de rusi si ucraineni Fra-
tia" din Lvov a slujit drept model pentru infiintarea in celelalte orase a
unor bresle asemanatoare ce duceau laupta ventral libertali politice si econo-
mice, premix' si pentru pastrarea culturH lor, manifestrindu-si protestul politic
si social intr-o forma religioasii, eeea ce este un rfenomen obisnuit in cadrut
orinduirii feudale 2 Inriurirea binefacatoare a scolilor si tipografiilor frartiilor
rusesti o vor resimti i tarile noastre.
Corespondenta purtata de Alexandru Lapusneanu cu fruntasii orasului
Lvov oglindeste grija sa 'NO de organizarea comunitartii rusesti ; de altfol pfina
la 1539, cind a luat fiinla episcopia Lvovului, viitorii preati rusi calitoreau in
Moldova pentru a di hirotonisiti. in iulie 1558 domnul pofteste patru tineri sg
vino' in Moldova so' invete tcinf5rile biserice,sti, ca si tinerii din Peremisl ce-
invitau la Suceava. Este vorba de asemenea de turnarea unor clopote pentru
I Aceste constatitri le face in 1593 calatortil rus Trifon Korobeinikov.
a V. I. Lenin, Opere, vol. 4, Bucuresti, E.P.L.P., 1953, p. 223.

50
www.dacoromanica.ro
 [

Biserica valaltir din Lvov

www.dacoromanica.ro
bisericile din Lvov si din Moldova. Traditia aceasta de ajutorare mutualii pe
tarim cultural, traditle care intarea selaliile economise si politice, a fost pas-
trata de succesoriri lath Alexandru Lapusucanu tint') de peste o suta cincizeci de
aui. In aceasta perioada sa reluat mai intens comertul cu Lvovul, unde trimis
team vite, vin ¢i mite produse ale Orli, primind in whim)) metale, anme, stofe
si altele. Serisorile dommului Pertru Sohiopul, ale logofitului Luca Stroici, ale
Movilestilor mai ales, ne indica toate foloasele de care se huourau moldovenii
de pe urma acestei colaborari, mai cu seams atunoi .aired pribegeau la Lvov din
pricina urgiei turcesti. In 1605 dommul Ieremia Movila cumpara din acel oras
hirtie de saris, card si tocmea copisti. Un dascal si citiva diaci ai cancelariei
lui Simion Movila au vomit din Lvov. Luca Stroici, care trimitca acolo yin
anoldovenesc, scria de asemetrea despre doi tineri care inviitau la dascali lio-
veni. Moire voda, fratele lui Petru Movila, I i adapostea in orasul rusesc averea.
Alt moldoveam, Stefan Dropan, a mai cladit la Lvov biseriica sf. Onufrie, iar
domnail Miron Barnovski-Movila este ctitorul bisericui sf. Paraschiva, restaurata
de Vasile Lupu in 1644 si inzetstratii au o catapeteasma in still moldovenesc.
Printre ctitorii, sprijinitorii si donatorii de carti ai miiniistirilor apropiate se
numarii de asemenea si moldovenii ; faptul acesta se observe mai cu seama in
ultimul patrar at veacului at XVII-lea. la emigrantii din jurul doannului Stefan
Petriceieu. Maniistirea numita Mamie Schit din Galitia a fost cladita in 1607
de Maria Potocka, fiica lui Ieremia Movila ; pomelnicele maniistirii aminteac
despre dew relatii cu Moldova in veacul al XVII-lea-t. In Male 1680 tarul
Feodor Alexeevied a darnit Marelui Schit o frumoasa °nice, admirata acum
peste 100 de ani de pederinul Partenie la manastirea Sueevita, altinlata inchinata
Marekti Schit cu toate interventille rusesti 2 desfiintat in 1785 de austrieci.
Vechile asezilminte cultu,rale din Lvov au suferit mutt de pe urma jafului
ostasillor suedezi din 1704, administratia austriacii de mai tirziu contribuind si
ea la ruinarea acestor monfmnente istorice.
Ivan eel Groaznic (1533-1584) 0 Moldova. Alexandru Liipusneanu a con-
tinuat, daps cum can vazut, politica traditionala fatil de Moscova, unde domnea
tarul Ivan cod Groaznic. Unnl din cei mai insemmati suverani ai epocii, Ivan a
consolidat unitatea statului rus, a pus capat certurilor boieresti, a cucerit
hauatele tatiresti din Kazan si Astrahan, a reocupat vremelnic oras,ele baltice
si a extins stapinirea ruseasca asupra Siheriei Apusene. Centralizarea politica
a contribuit la consolidarea legaturilor econoanice dintre regiunide indepartate
si a intensificat comertul i productia de naarfuri a diverselor looalitati. Negu-
tatorii rusi calatoreau in Caucaz, Persia. Buhara, Crimeea, Moldova si Turcia,
iar navigatorii din apusul Europei au inceput sii villa pc non/ drum spre
Moscovia, prin Marea Alba. Cuiltura prospera si ea in capitala tariff, unde in
1551 s-a tinut sohoral sau sins:KU cheanat sii reorganizeze viata bisericeasea
feudala a statudni. In 1564 invatatul mesteu tipograf Ivan Feodorov, ce a lucrat
mai tirziu la Lvov si a colindat in 1577 prin partite noastre, a inceput tiparirea
de carti rusesti.
In promovarea politicii rusesti in sud-vestul Ethropei, ;and se interesa de
situatia internationala a Moldovei, solii sai din Polonia inceraind sa stabileasca

' Academia R.P.R., ms. slaw. nr. 79 gi 500 ; giisim aici gi alte manuscrise ale
MareLui Schit, nr. 523, 525, 567, 607 g.a.
2 Copia scrisorii maregalului Rumiantev din 25 decembrie 1772 efitre guvernato-
rul Itvovului, la Academia R.P.R., doc. CCCXXVI, 67. Vezi ¢i scrisoarea lui Zosima,
staretut Marelui Schit, din 2t1 iulie 1776 (ibidern, doc. CCCXXIX. 40).

www.dacoromanica.ro
 10,,t ow

Kcct

5e4.1:1; TANAl. . 4, , art;s7.411,41.44Pra

Tana Rusici Ivan eel Groaznic

www.dacoromanica.ro
relalii cu moldovenii veniti in tarile vecine sau sa cearii salvemulucte pentru
calatorii in Moldova. Pentru tara Ivan col Groaznic, din insarcinarea lui
Alexandru Liipusneanu, carturarul Macarie al Romanului a orinduit in 1556
materia juridira a Sintagmei pravila bizantina a lui Matei Vlastares, in
ordinea alfabetului slay ; in ineheiere, Macarie vorbeste despre relatiile tarului
Cu domnul Moldovei. Sintagina lui Macarie n-a ajfuns insa in Rusia, fiind oprita
in 1561 la maniistirea sf. Onatfrie din Lvov. Cultura analdoveneascii era pretuitii
la rintlarl ei la Moscova, uncle inca de la 1522 diploinatul Dimitrie Glicrasimov,
ucenicul carturaruilui Maxim Great II, ,talta'aeind graanatica Ind Aelius Donatus,
vorbea despre insemnatatea literelor chirilice la moldoveni. Ivan col Groaznic
diva o traditie diu veacul al XVII-lea, mentionartii de istorionl Soloviov este
si ertitorul unei miiniistini din Moldova. Trehuie sa fie mauastirea Slatina, al
carui pornelnic 1 evoca ,pe primii binerfacatori tarul Ivan Vasilievioi si sotia
sa, Anastasia, pe fratele sun, luri, pe copiii Ivan, Evdochia si Feodor ;
cum viitorul tar Feodor s-a nasout in 1557, iar farina Anastasia a murit in 1560,
din acent riistimp dateaza donatia tarnbui Ivan miiniistirii Slatina, otitoria lui
Alexandra' Lapusneanu sfintita la 14 octombrie 1558 ; tarul Ivan eel Groazate
si neamurile sale agar de asornenca in pounelnioul manastirii moldovenesti
Bistrita. La Muzeul Omdeinaia Palala din Moscova se pastrau vase en inseriptii
arnintind pc Ivan col Groazuic $i cv arnamente moidovenesti, printre care si
stiuna tiirii ; puteau as fie darurile dotnnultri Moldovei, deli cereetatorul
A. Oresnikor 2 orede ca este vorba de sederea la MOSCON a a vrennui mester
moldovean. Si mai tirzin, stub domnia tartatti Boris Gottunov, la Moscova sint
Incrate cape in stil moldovenesc. 0 entree din 1544 de la Ciipriana a ajuns
la catedrala din 'Una ; un aer" damnes' din 1561 griseam la catedrala din
Periaslav, iar la Bildioteca publics din Petersburg in 1817 se afla ircoaua
tiiierii capului sf. loan, cu o inscriptie ce ainintea pe voievodttl Alexandru
Lapusneanu Si pe sotia sa, Ruxandra 3.
Din patamile negutatortului moldovean Driigan, care a strabatut Polonia
intre anii 1561-1564 ciiilatorind spre Moscova ca sa carnpere piei tie zibelina si
dinti de peste, ounoastem greutatile ce stateau in oalea desfavurarin cemertulni
anoldo-rus. Pentru aceeasi perioada, Graziani. biograful lui Despot voila, aratii
ea din Moldova se exports un mare numar de boi, cu a curor carne se hriineste,
printre altele, populatia ruseasca.
Si in 1567 solid tarulni aveau sarcina si se intereseze in Polonia de starea
Moldovei si sa afle data nu cumva sultanul prictinuieste neplaceri domuului,
dacii avesta are tie gind sa trimita soli la Moscova si de ce ajutoare banesti
ar avea nevoie.
Pretenden(i moldoveni pribegi la Moscova (1557-1607). Criza politica cc
a urinal a deschis larg calea interverttiei feudalilor poloni in Moldova. Despot
vod5, sueoesorul lui Alexandru Lapnoteanu la domnie (1561-1563), a fost
sustinut de acesti ft-11Jan, iar in 1563 a incereat sa se inscanneze in Moldova
alt pretendent profit's %repot de fiica a bail Stefan eel Mare Dimitrie
Wisznewieeki.
Vorbind despre ultirnele fetule rusesti, academicianul sovietic S. B. Vese-
lovski it aminteste pe Dimitrie Ivanovici Wisznewiecki, insemnatii capetenie

1 Astrizi la Muzeul Patrierhiei din Bucuresti.

2 Iar an T. Uspenski, aratat in ,.I3tiletinut Contisiei monumentelor istorice",
vol. XX. Craiova, 1927. p. 88 97.
3 Academia R.P.R., /11 5. root. nr. 5219. p. 15.

54 www.dacoromanica.ro
a ostirilor cAzicesti din Zaporojskaia Seci. In 1557 Wisznewieeki a trecut in
.slujba tarului si a luat parte, in fruntea cazarilor sill, In luptele rusilor im-
potriva t5tariflor. El a adus servicii importante tarolui, dar' n-a putut sa se
impace cu disciplina din armata rasa, asa incit Wisznewiecki,.insatit de cazaci.
s-a intors in 1562 in Polonia ; de acolo in anal urmator el a permit expeditia
din Moldova. Cel putin, aeeasta expeditie trebruie 85 ne preooupe ea prim
contanet em trupele cizacesti I, adage pe teritoriul nostru de Wisznewiecki,
cintart de eazaci sub Les endarid nil m& de Baida biruitorul tatarilor.
Dupa izgonirea lui Alexandra LaPusneanu, fiii sal, Bogdan si Stefan, au
plecat la Moscava. Stint ra Dimitrie Wisznewiecki a locuit la Moscova in caseile
lui Stefan Alexandrovici Volosski, adici ale lrui Stefan al Moldovei, fiul lui
Alexandra Lipusneanu. Acesta ar putea fi izvorul aventuroasei expexlitii a pre-
tendentarlui Wisznewieeki la domnia Moldavei. Ramine totusi de lanturit time a
stat in umbra aetiunii dud.
Prim de Stefan Tomsa si extradat turellor, nefericitud Dianitrie pieng in
-chiming In Constantinopal in 1564, anal clad insusi domain! Stefan Tomsa a fost
decapitat la Lvov, impreuni cat sfetnicii 1ui Motoc, Veverita si Spanoioc.
Reintoaneerea lui Alexandru Liipusneanu la domnie, sprijinit de turci, a pus
capi4 pentru citva timp tulburiirilor.
*
*
Increderea moLdovenilor in eficacitatea protectiei polone fiind zdrunci-
mati, limner)* bejenani inoldaveni an incetput sa treats dincolo de fruntariile
regatului vecin, ,paposind la Moscova. Printre primii an fost fiii lua Alexandra
Lipusneanu, Bogdan si Stefan. Fri an fost probabil trimisi aeolo in 1561,2 pe
1)aza ones intelegeri mai veckhi, indati ce Despot voda, ea sprijinul feudalilor
poloni. a ocrupat domnia.
La maartea tatalui situ, in 1568, Bogdan Lapusneanu era in virsta de
eincisprezece ,ani. Totusi, S. B. Veselayski erede ca. Bogdan ar fi wait la Moscova
Pe la 1565, ceea ce pare nevi:mash:nil, deoarece de an an tatal salt reocupase
ca var al treilea al taralui 3 -
teaurrul doannesc, al caraii mostenitor era Bogdan. In orice naz, in, 1566 ell se
afla la Moscova, untie poseda una din ulti-
mete feude ruses* Luh, heti in 1562 de la eneazul I. D. Belski. In 1569 sau
1570 fetich Luh a fost restituitii lui Belski, Ian in testamental tarului Ivan eel
croaznic, din 1572, Bogdan Lipusneanu no mai este pomenit. Veselovski sus-
tine ca Bogdan s-ar fi intors au oareeare intirziere in Moldova, unde pins la
1568 lomneste tatill sat'.
In tisnpul eelei de-a (Iowa domnii, Alexandra Lapusneanu s-a adresat
tatntlui printr-urt sal 'special, Eftimie, staretul manastirii Capriana 4 cerind

I Amintim, in treacat, sederea sefului cazacilor, Evstafie Daszkiewicz, in 1522

la curtea kid Steffinitii voda.
2 Indiferent de virsta lui Stefan L'apu§neanu, Dimitrie Wisznewiecki a oat
la Moscova in easele lui, asadar eel mai tirziu in 1562.
3 Mama lui Bogdan, Ruxandra Rares, era vara a doua a Elenei Glinska, mama
tarului Ivan cel Groaznic.
4 Autobiografia lui Eftimie se pastra in Rusia, de uncle era de obirsie (notele
slavistului I. Bogdan dupa A. F. Bicikov, ms. rom. nr. 5219, p. 4, la Academia R.P.R.).
Calugiirit la Cipriana, el a primit diaconia de to episcopal Macarie at Romanulad, al
carui unna§ a font la redactarea eronicii Maldo%ei. Mutts staret la Neamt si spriji-
nind tin pretendent in domnie Stefan Mizga, ar fi trebuit sii pribegeascii in 1566
in Transilvania, unde ar fi functionat ca episcop al rominilor. De la 1574 ar fi ajuns
episcop la Roman.

55
www.dacoromanica.ro
un impruman pentru plata datoriilor la Paarta. Misiunea lei Eftimie putea sa
fie de asemenea in legitura au intoarcerea lei Bogdan Lapusneancu in Moldova-
Tinarul Bogdan a urmat la domnie pe tafal sou, dar uneltirile rubedenii-
ler polone I-au adus, patru ani mai tirziu, la pienderea saannului don:mese si
la o twat prihegire in capitala Rusiei. In innie 1574 dinsul poposeste la Ru-
godev (Narva), au un insatitor al imparatului Germaniei si au nau5 aameni,
din care unul, Zaharia, este trimis la tar, iar ,fostul damn pleac5 la Novgorod,
uncle asteapta permisiunea de a se stabili in capital5 1. in anal urm5tor tarn}
a cerut lituanienilor sa lase sa treats la Moscova slug& si baierii oaspetelui
moldovean. Veselovski afirm5 ca in 1575, Bogdan L5pusneanu poseda feuda
Tarusa. Orbind, el a merit f5r5 copii in 1577, lasint tarului prim testament
drepturile sale asupra Moldovei, ceea cc afirm5 Veselovski la ocazie putea
sa slujeasca drept pretext pentru o inrterventie in treburile Moldovei.

* 5.

In time cc Bogdan Lilpusneanu damnea in Moldova, fratele sou, Stefan,

ramAsese la Moscova. In e5rtile de ranguri aerie oil la expeclitia de represalii a
tarului Ivan eel Groaznic la Novgorod, in 1570, au luat pane fiii de voievozi
anoldayeanul Stefan si volohul (munteanul) Radu. In orice caz, acesti fii de-
vaievozi aat venit la Moscova inainte de domnia tailwind Feodor Ivanavici (1584
1594), cin.d acolo se mai aflau si altii : Dimitrie Ivanovici at Moldovei Si Petra
yi Ioan ai iMunteniei. In lama mai 1597, la receptia solului impiratului Rudolf,
in mijlocul boierilor moscoviti gasim si fii de domni moldoveni $i munteni.
Biognafia lei Stefan Liipausneanu este destul de neolar5. In 1589 II g5sian
la Roma, prin uranare polecat pentru un antnnit limp din Rusia. Stefan a trimis
apai la Moscova pe eurteanud Teodor Boiasev, care n-a inlesnit c515toria in
capitada ruseaso5. Numit voievod la Tula, ii vedem iscAlind in 1598 alegerea
tarului Boris Godamov ; in 1604, imprennil cu eneazul Turenin, Stefan Alexan-
droviei Volosski a fast voievod la Kazan. C5s5torit eni fiica cneazului Bulgakov-
Galitin. dinsul a murit In 1607.
*

Succesorul la domnie al lui Bogdan Lipusneanu, loan voda, aitva timp

inainte de a ajunge damn al Moldovei a stat Si el la Moscova, uncle sa asiitorit
cu fiica cneazului Rostovski 2. Ocupind in 1572 scaunul domnesc, loan a trimis-
la Moscova pe halo, episcopul de Riial5uti, ca s5-4 aduc5 sotia in tarn- dar
clamnita ai copihrl lox an murit in rastianp ; propunerea tarului ca donmul sa
se o5s5toreascii cat fiica cneazului Mstislayski n-a putut sa se infiiptudasci, dim
pricina sfirsitulni groaznic al domnului.

Academia R.P.R., MS. rom. nr. 5216, p. 3 ; nr. 5151, p. 141.

a Intr-o scrisoare din 13 ittlie 1574, trimisul venetian Girolamo Lippomancr
afirma ca sotia domnului era ,,rucl5 de aproape" a tarului.
56
www.dacoromanica.ro
 4

.11C ,

'00
Isr
.1!

" dee' "'-`4. 'es ' a.- t i

Domnid Moldovei Bogdan Lapumeanu
(Bibl. Acid. R.P.R. s-ectia stampe)

www.dacoromanica.ro
 CA PITOLUL III

Lupta Impotriva exploatarii feudale si a asupririi

turcootatare

ACTIUNI COMUNE

Participarea cazacilor la luptele antiotomane din Moldova. loan voda, fin

al dommodui $tefriniti, s-a bucurat la inceput de sprijinuil turcilor. Mai impor-
tant a font ins akittorrul dart lni loan vodii de cazacii ucrainenn, care aveau
multe interese commie eu moldevenni invecinati.
Din sinul populatiei sutpus5 juguluil feudal si incursiunilor twreo-tatare
s-a format, prim veaeurile XV-=XVI, ostirea cazaceasert din Ucraina. ale carer
rinduri se ingro.au cu bejenarii rusi si mo4doveui. Despre originea cazacilor,
cronicarul Miran Costin seine :
,,Sint cazacii de neamul &nu rusi, ramiisitele de oameni ai aneznilor rusesti,
pe care cu indelungate vreuni, supuindu (wain lesesti si cazind Kiomull, seaunul
pe sama le illor, en pe Nipru de jos si pe acne ¢i pe de nasta parte, trilau
sub aseultarea orailor lesesti, slohozn de vecinatate, in ehipul ostenilor, eu hrana
silobod5 pe Nipru, on cu vidatoriia la cimpi, on cu pesc5inia pini la pragurile
Niprului, untie are Niprul in trci locnri praguri, asa din firea locului ficute,
de cade apa de pe sbinci, ce slut in fundull apei, la loc mai jos, care loeuri nici
nu fel de vas a trace nu poate, irtra vasele for si acele a lor, insa, au mare grijri
tree si de multe on pe uscat frog vasele, pins ce tree .acele locuri ".
Cazacii s-au asezat in jurul vechiului adiipost al pragurilor Niprului,
alciituind vestita Zaporojskaia Seci 1. Cunoastem un sir de misciri populare
pornite de cazaci impotriva jugului feudal si strain polon, in perioada de la
sfirsitul veacului al XVI-lea gi pina In ra'zboinil de eliberare din anin 1648-
1654, ce a this la biruinta popornlui ucrainean, condos de hatananul Bogdan

I Bran4te de dineolo de praguri. Despre trasiiturile particulare ale brodni-

cilor qi cazacilor a se vedea studiile lui Soloviov, Kostomarov, P. V. Golubovski §i
IIrtqevski ; pentru bolohoveni studiilc lui N. P. Datkevici.

www.dacoromanica.ro
Hmulnilki, si la rounirea Ucrainei cu Statwl Rus. Cind saizeci de ani mai tirziu
feudalii poloni vor inoerca iarasi, in partea de vest a Ucrainei, sa reinstaureze
jugul de odinioarii, vor apare haidamacii. Aqiunea eondusii de polcovnieul
Virlan in al patrulea, deoeniu al veacului al XVIII-lea, apoi riiscoala din 1750,
.dar mai ea seams acitiunile din 1768 conduse de Maxim Zalizniak. au constituit
lovituri singeroase pentru feadalii poloni.

Cazacii au venit pentru prima data in Moldova ca participanti la expecli-

Mile unor pratenclenti la domnie, contribuind astfel la intensificarea miscarilor
populace din tar& Ucrainertii sufereau malt de pe urma in cursiunilor bitaro-
-tairoesti, asa hick, ohiar atunci rind feudalii poloni din interes de ordin inter-
national, cautau sa piistreze pacea cu hall Crimeei, cazaoii provocan ciocniri,
nadajduind in cede din ursna sa gilsoeasea apAnane la ruti. Aceastil ,concep tie
despre Moscova eliberatoare era impantiisiti si de popoarele asuprite din Bal.
cani, care dupa Orerea solului venetian la Nana, Sorazzo, din 1576.
erau in orice moment gala sa se riiscoale, ca sa sentare stapinirea o tomanii si
sa se supuna suveramtlui moscovit. Cazacii r5spindeau aceeasi ides si in
-Moldova, undo circulau serieri de ale tor, printre care, de pildii. scrisoarea
ba tjocoritoaire a zaporojenilor adresata sultanulni.
Intrerupindu-se firul dinastic al domnilor Moldovei, diferiti fruntasi mai
riisariti au inceput &a-0 asinine puterea donineascri. Multi dintre ei fileeau apel
la ajutorul cazacilor, care veneau aici sä lupte pentru cauza cormunii. Asa a
proeedat si Ioan vodii, dad a refuzat Portii aporirea haraciuliti cerut5 in legii-
tura au Inarmairile turcesti de pe urma infrinrerii de In Lepanto. In riizboiul
ea a izlyucnit, domnul, ajutat de 1 200 de callreti oazaci con dusi de hatmanul
Svirgovski, a ohtinut citeva biruinte, ajungindu-se pinii la Bucuresti si Briiila.
Triidat insa de boieri si coplesit de forta vriijmasuilui in biltillia de la Roscani,
loan vodii a pierit in ionic 1574 ; turcii si tatarii au pustiit intreaga regiune.
Cazacii nu 1-au pacnisit pe dirzul domn, luptind tpinti la urmii aliituni de
el. Deocamdati jugul atoman distrugea mice manifestare de rezistenta, dar din
colaborarea istorica dintre moldoveni si ucraineni izvorea viitoarea hiruinti in
action militare comune pentru redohinclirea
Mai apoi cazacii, uniti in lupta for anti fettdalii cu moldovenii, f or con-
tinua atacuritle ca all omata din domnie pe Petra Sallioptil, impus de turci. Trei
ani mai tirziu a venit in Moldova, in fruntea tor, un pretins frate al Lui Ioan
odk Ivan Potcoava, zis si Cretul, eroul versurilor lui Tams Sevcenko. In
noiembmie 1577 Petru Schiopul a fast silit sa faga, filmd respins la Docolina,
lingii Iasi. Intervenirii muss tureii, fatarii, muntenii (si ungurii, asa incit Potooavii
a trehuit sa pribegeasca in Podolia. Feudalii poloni, temindu-se de inniurirea
accstor miscari populare asupra tiiranilor ucraineni, s-au al5turat interventiilom
Portii pe tlinga regale Poloniei Stefan Bithory (fostul principe rtransilviinean.
vasal sultanului) si acesta a dat dispozitie Spre marea neunultumire a p °porn-
lui ca Ivan Potcoavii sii fie executat la 4 iunie 1578, la Lvov. In acelasi an
veni de la cazaci ¢i fratele la; Potcoavii, Alexandru, care cu ajutorul maselor
populare a ajuns pins la Iasi, f5cind loc si altor ..domnisori" din r5sarit, pe
tiinpul lacomului domn Iancu Sasul, intro apoca in care riiscoalele populatici
miirginase din Moldova prilejuiau interventia aliatilor cazaci.

59
www.dacoromanica.ro
 Expeditiile cazacilor in Moldova eras indreptate mai ales impotniva tur-
oiler din cetitile de .pe Nistru 1 si a uneltelor Portii aflate pe tron. in rimdurile
caz5eisnii luptau si nurmerosi bejenari moldoveni.

Domnia lui Petra Schiopul a fast intreruptii prin inscanuarea la Iasi a 'itti
Iancu Sasul. Laconia acestui domn a provocat pribegirea in Polonia a anultor
fruntasi moldoveni, printre care ti fralii Moghila sau Movi15., In anal 1582
Iancu Sasul s-a refugiat si el, cu o sul5 de care de avere, la Lvov, untie la 28
septembrie acelasi an i s-a t5iat capul. Petru Sehiopul s-a inters la Iasi. Cazacii
an mai atacat Cara in anii 1583-1587 de trei ori. Viizind greut5tile prin care
trecea domnul, solul venetian la Moscova, Lorenzo Bernardo, a apelat in iulie
1586 la sprijinul rusesc pentru moldoveni. Poarta cerea mine de bani mereu
porite, asa ca Petru Schiopul parasi pentru a doua oars scaunnl domnesc.
insotit in fuga in Polonia de Movilesti, Stroici si alti boieri. De la domnul
pribeag au famas In Bcdzano, in Tirol, uncle el a murit in 1594, trei icoane
rusesti.
Un contemporan al lui Petru Schiopnl, cal5torul Giovanni Botero. rela-
teaz5 ca pe atunci se exports yin din Moldova in Rusia si Polonia. Si Nicolae
Pogoniadi, negutAtor httcurestean, porno to prin Moldova la muscali, ca sa
eumpere piei de sobol si alte lueruri", pe care le duce (la Lvov. In decembrie
1593, in Venetia, Zotu Tzigara, ginerele lui Petru Schiopul, maga pe Pogoniadi
85-1 ing5duie de regrul de bani ce-i datora, deoarece Inui lt putinrul ce-I aveam
Inainte de la domnia ta, 1-am trirnis la Moscova, en feciorii, ca s5 scoatcan si
not o bucata de piine".
in aceeasi perioad5, in 1592, Veniamin Rusin a traders din moldoveneste
in ruseste ,,Floarea darurilor ", cunoscuta crulegere italian5 de ouget5ri. Origi-
nalwl tlLmacirii moldovenesti, de Gitelman Volosin, s-a ratacit probabil in
Rusia ; traducerile roaninesti de mai tirziu se vor face dupa texte slave si gre-
eesti, lucrarea tip5rindu-se in 1700, in urma st5ruintei lui Antim Ivireanul.
Precedat de domnisorul" Petru Cazacul, care si el s-a bucurat de sprijinul
maselor poptilare, in octoanbrie 1592 in Moldova ajunse domn Aron Tiranul.
Citeva luni mai tfirzin, in abartie 1593, a trecut prin Iasi in drum spre Ierusa-
lirn neg-ut5torul si diplomatul snoscovit Trifon Korobeinikov 2 insotit de diacul
Mihail Ogarkov ; cillatorii rusi au fost primiti de dom.',
in acelasi an, eazacii condusi de hatmanul Lobod5, razvaiitindu-so im-
potriva feudalilor poloni, loviri eefitile turcesti din Moldova. Atacul se repet5
si in am& urmAtor, sub comanda lui Nalivaiko.
Stringerea relatiilor dintre Tara Romineascii si Moscova (Mihai Viteazul).
In toamna anului 1593 Mihai Viteazul a ocupat seminal domnesc al Tirii Ro-
minesti. Din punct de vedene al situatiei internationale, domnia lui se situeaz5
intr-una din fazele oele mai acute ale rivalitAii Habsburg-How cu Polonia, in
privinta tiirilor noastve. Agen.tii inap5ratului si ai papei ciiutau sa atrag5 pf-
&Inn de partea tor, in vederea Iproiectatei izgoniri a turcilor din centrul
1 Aceste expeditii au stirnit interes din pantea reprezentantilor Venetiei in
Orient, care le pomenese in rapoartele diplomatice din ultimul patrar al veacului
at XVI-lea si din primul patrar at veacului at XVII-lea.
2 Insemnarile lui Koroheinikov referitoare la lerusalim
reproduc in parte cele
scrise in 1558 de negut5torul Vasile Pozniakov din Smolensk. Importentii Mei este
descrierea vizitei in Moldova, care apartine cu totul lui Korobeinikov.

60 www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Europei. Pe de altii parte, in 1594 emisarul papal, dalmatinul Alexandra
Comuloviei, vorbea Is Moscova despre planul unei r5scoale a popoarelor sub-
jugate din Transilvania, Moldova, Tara Romineaseii si din teritoriile invecinate
din Imperil!) Otoman.
In noiembrie 1594 Mihai Viteazul a inceput ostilitatile contra turcilor.
a ciiror ostire poruise impotriva imparatului Rudolf al II-lea. Era natural en
turcii, 15sind deacamdatii pe austricci in pace, sa vino $i sa in5buse miscarea
dc r5zvritire din %anti noastrii, unde a fost trimisii si o avangardil tatireasc5.
Ca sal -si infareasea pozitiile Sigismund Bithory, principele Transilvaniei, interveni
in 1595 in Moldova si schimb5 din domnie pe pasnieul Aron vadii ((Iasi deelarat
r5sculat si el impotriva turcilor) prin Stefan Rilzvan. Sigismund incheie de
asemenea un tratat de aliant5 eni Mihai. In august acelasi an domnul Tiirii
Rominesti obtinu victoria de la Calug5reui impotriva ostirii marelui vizir
Sinan-Pala. Tot-n.0, el a trebuit s5 se retrag5 spre munti, in asteptarea sosirii Jul
Bithory ; cele douii ostiri reunindu-se, tuncii an fest alungati din tars.
V5zind c5 ungurii si tureii shit prin.si in r5zboiul cu Tara Rornineasca.
feudalii poloni s-au hotanit sa.si restabileasca suzeranitatea asupra Moldovei..
Hatmamul lar, Jan Zamojski, a intrat la Iasi si a asezat aici in scaun pe omit)
son de incredere, vornicul Ieremia Movila. Tiutariu isi f5curi gi ei aparitia
is hotare, dar nu s-a ajuas la o ciocuire. Dona luni mai tlrziu, printr-o inteleger&
iscillit5 la Tutors, turcii an Most nevoiti retrag5 trupele din Moldova.
reettnoscind pe Movil5 ca down tributar sultanului. Era perioada culminantii a
influentei polone, cind oastea Moldovei era condusii de comandanti poloni, iar
multi boieri moldeveni au obtinut mosii si titluri in Palonia. Tinerctul inuvatx
la colegiile polone, pe cind iezuitii deschisesera inca din timpul domniei lui
Petru Schiopul 1co4lile for la Iasi si Cotnari.
isoendentul polon asupra MoldoVei n-a r5mas neluat in seama la Moscova.
Drept r5spuns la politica regatului polon, Rusia a staliilit legiituri diplomatic
directe cu Mihai Viteazul, a elirui faim5 de luptiitor era Indeobtte recanoscut5.
In 1595, solii tarului Feodor Ivanoici &weal' la curtea intp5ratului Rudolf al
II-ilea, la Praga, negocierile incepute sub domnia tarului Ivan eel Groaznic. Se-
puan,eanu la tale actiuni commie impotriva turcilor, dar si a feudalilor poloni.
cn atit anai mult cnu cit, in fata primejdiei unor ostilitati din partea turcilor si
rusilor, acesti feudali s-au unit definitiv in 1569, la Lublin, cu cei lituanieni,
alciituind agresivul stat polono-lituanian. Thiplomatii rusi s-au intilnit la Praga-
cu solii domnulni Tarii Rominesti. Tratative de alianta eu rusii a mai purtat
$i trinaistel special al lui Mihai la Moscova, inviitatul episcop Luca al Buzilului,
viitor mitropolit 1. Acesta s-a intors in tar5 in 1597 cu o scrisoare din partes
tarului si en fitg5duinta de ajutoare impotriva dusananilor. S-a mai primit um
dar de dour sate de galbeni si bl5nuri. Raportul agentului raguzan din B51gra-
dui transilv5nean (Alba Iulia) aartinteste, la 15 august acelasi an, de o a dour,
solie a lui Mihai la Moscova. Aceast5 solie va trece prin Polonia si tarul va
sprijini en bani luipta domnului romin impotriva turcilor.
Rolul activ pe care Statul Rusese I-a jucat in misearea de eliberare din
sud-estui Europei este subliniat de contemporani. Panegiristul lui Mihai Viteazul.
Matei, mitropolitul Mirelor, dup5 ce a %izitat in anii 1595-1597 capitals
Rusiei si Lvovul, 5i -a exprimat Increderea Ica libertatrai va veni de la neamurile-
Mitropolitul Luca (1603-1629) va piistra legilturi en Moscova Ili mai tirzitr..
El a recomandat Jambi!, la 15 noiembrie 1624, impreun5 cu domnul Alexandria.
Coconul, pe Serghie: mitropolitul Grevenei (Academia R.P.R., ms. torn. nr. 326
p. 52, 54; nr. 5216, p. 4 ; nr. 5151, p. 330, 325 ; nr. 5244, p. 138, 110).

62
www.dacoromanica.ro
 14-1---.(

\-.

. .,

f.45,

7 ' 47),
I.;

Masai Viteazul
(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

www.dacoromanica.ro
cele biilane de la miaz5noapte". La rindul lor, ruiii pretuiau faptele de argue
ale domnalui romin. intr-un enortograf rusetsc ce se p5stna Ia Viena s-a gisit
talnacirea preseurtata a poematIni vistermionlui Stavrinos. inethinata faptelor
vitejesti ale lui Mihai. Persona that. dirzului luptiitor a fost popularizata
printne rusi oi prim versttrile lui Gheorghe Pa lamed, ajuns in primii ani ai
veacului al XVII-lea calaborator al ocolii din Ostrog, auntie pwtin mai inainte
an fast profesori Chiril Lucaris gi Niehilfor. Pe frontiscipiul ealitiei edzevieniene
a lnor5rii Russia scu Moscorvia iternque Tartaria", tip5rit5 in 1630 la Leyda,
intilnint of portretul eroukti nostru. Alt portrait al salt poart5 numele lui
Gheorghe $tefan, domvwl Moldovei.
Din oastea lui Mihai Viteazul faceau parte oi oazaci ; in 1595 numarul
for se ridica is oapte mii, deoi polonii impiedicau trecerea cazacilor in Tara
Roanineascii. Domnad se bucura de largi simpatii in sinul populartiei ruse of
ucrainene din Statul polono-lituanian, razy5titii oi mai mult in urma hotanirii
unirii cu Roma in 1596. Cronicarul Miron Costin spune ea podolertii aoteptau
en hueurie sosirea lu; Mihai.
Negocieri diplomatice au fast oontinuate cu tarul Boris Godunov, ajuns
la tron in 1598, dupil incetarea din viat5 a lui Feodor Ivanovici, altimul tar
din dinastia Riwrikovici. In 1599, la Praga s-a intilnit saki/ inoscovit Afanase
Vlasiev si trimisul laui Mihai, Petra Araneanul. in anul urm5tor, cancelarul polon
s-a opus trecerii nnei a treia solii romincoti la Maseova. Curiud s-a v5zut of
rostul acestor negocieri indelungarte. Ca sa inl5ture bariera polona, ce-I desparte4
de Ucraina oi Moseova, Mihai a inaintat in mai-septembrie 1600 in Moldova,
alungind din tarn pe Ieremia Movila. Boris Godunov, minat de aceleaoi planwri
marete, sustinea proiectul prin care Mihai Viteazul trebuia sa ajunga rage al
Poloniei. Iezuitul Sebastian Lajciewski stria la moartea lui Leon Sapieha, in
1633, ea acest magnat a zid5rnicit intelegerea tainic5 roanino-irusa, care ,trebuia
sa adue5 Rusiei elliberarea provirsciilor ruseoti si werainene din statul polono-
lituanian.
ineercarea lui Mihai Viteazul de a constitui un puternie stat unificat u-a
treuoit, ca de altfell gi celeflalte planuri prea uriaoe. El n-a izhutit nici sii se
retragii Ia Mosoova, duipi cum pliinuia, fiind ucis in august 16011.
Probabil ca o alan5olta a acestor leg5turi romino-ruse, in manastirea Bis-
trita din Tara Romineasca scriitoruil Alexandru Odobesou a descoperit un raer"
rusese din 1601, provenit de la m5nastirea Tihvin din Novgorod, untie a fost
diiruit de Istoma Bezobrazov, postelnicul tarului Boris Godunov. Man5stirea
Tihvin p5stra legaturi eu tarile noastre, inoit la Neamt s-a g5sit o Povestire
despre minunile ieoanei de la Tihvin", de la sfiroltn1 veacului al XVII-lea. De
altfel icaanele in fresc5 moldoveneoti foloseau modeletle din Tihvin, ca of din
site manastiri rusetti.
*
*

Scaunul doannesc din Moldova este reocupat de Iereania Movilii. El a

readus la conducerea tiirii grupul de boieri anari care, sub suzeranitatea regedui
vecin, ar fi dorit sa irustanreze la not un region intenaeiat pe privilegiile nobili-
1 Nepotul de fiu al lui Mihai Viteazul, Mihail aventurosul pretendent la dom-
nia Transilvaniei, prin acrisori trimise in anii 1649-1650 la Moscova, a cerut in
casitorie pe sora tarului (Academia R.P.R., ma. rom. nr. 326, p. 2-4, 6-9 ; nr.
5216, p. 16-17), iar mai tirziu voia sa se ciisatoreascii cu domnita Ruxandra, viiduva
lui Timut Hmehtitki.
64
www.dacoromanica.ro
are polone. Din nestatornicia acestui regint va izvori rivalitatea dintre suece-
sorii fratilor Ierensia §i Simion Movi15. Gerturide for pentru domnie, ea si in-
cercirile de insciunare la Iasi a unor unelte turcesti an pustiit Tara. In eon-
flicte, alaturi de masele popomdui nemulttunit, interveneau si cazaicii. In
b5tiilia de la Tutora, in 1620, turcii, ajurtati de titari, munteni ri unguri, au
iesit biruitori asupra polonilor ; coanaudantal potion, hatmanul Zolkiewski, a
pierit in retragere. In mud urm5tor sultanul Osman al II-lea a condus personal
armata ortoman5 Ila Hotin. Nuctnai datorit5 vitejiei celor 40 000 de cazaci care,
eomandati de iscusitul hatman Sagaidacinii, luptau in rindurile trupelor polone,
statul polono4ituanian a sic5pat de cotropitorii turei. La aoeste batalii au luat
parte si tinerii Petra Movila si Bogdan. Hmelnitki.

Razhoaiele dose pe teritoriul taxilor noastre st exploatarea maselor

populare printr-o fiseallitate excesivii au fninat dezvoltarea fortelor de productie.
legit/11mile comerciale eu tarile str5ine se imputineazii si se consolideaz5 mono-
polaul tuirceoc. Aceastii stare jalnic5 a econoaniei farii a contribuit la intensifi-
area asuprarii feuidatle, Ila aseutirea contradiclidor sociaie, ia slabirea puterii
domnesti si la instaurarea reginuului nobiliar. In acelasi timp, in mai putin de
o sank' de ani (1538-1634), prin simple acte administrative doannii au fost
schimbati in Moldova de pease 43 de ori. Tureii pneoonizau sistemul nrumirii
eirranitorilor, ,precruan si all retinerii doannilor mazidlitn si ail oataticilor la Con -
stantinopol, ea s5 aib5 Is indeminii, oricind, eitiva candidati de ales. Uneori
domnia era vinduta cat mai ectunp ; site ori, aceiasi oameni erau mutati de la
scaunul donmesc al unei tiiri la celalalt. Un Mihnea voda s-a turcit. Alti domni
au platit en viata puterea obtinutA in condilii lamentabile
si simbolizati prin
tuiuriler turcesti.
Cresterea expiloatirii a intensificat lupta t5rattintii. Este destui sa amintim
de miscarrile populace timpotriva acaparartorilor greco-turcizati din Tara Romi-
neasc5, sub dotnnia lui Rada Mihnea, repetate apoi in anii 1617-1618 de pa-
harnicul Lupu Mehedirnteanu, care alualgase din tarn pe dotnnul Alexandru
Dias. Au mai armat gi ante miscari populare. hapotriva aceluiasi Alexandru
Dias si a exploasarii ereseinde s-au risculart andldovenii in 1633, de data aceasta
actinnea fitind in leg5turii cu lupta haiducului Codnean.

MOLDOVA MULOCESTE RELATIILE DINTRE RU$1 $1 TURCI

(Vasile Lupu)
Relatiile roso-turce§ti. La inceputul veacului al XVII-lea continua perioada
de maxima putere a Imperiului Cowman, in sinul ciruia ineep insa sfi apar5 si
semnele declinului. La inceput Poarta int5rit prieteina en Franta. In 1604
francezii, englezii si venetienii au oblinut unele privilegii la Constantinopol.
In 1606 Poarta rincheie un tratat de pace cu impiratuil Germaniei. Acalmia pe
frontal' european a corespuns unor actiuni r5zboinice ale tureilor in regiunea
Caucazului inapotriva Rusiei si mai ales a Persiei.
Planurile politice putin sustinote ale tarului Boris Godunov s-au incheiat
prin liahidarea, in 1605, a ,punetelor de sprijin rusesti pc riul Terek, in nordtd
Caucantlui. In timp ce Rusia era zgatt1uit5 de trulbur5ri interne ti de interventia
polono-suedezii, tntneii si tatarii din Crimeea si-au infaritt bazele strategice in

3 contribute; la ;mila relatiilor romino-ruse. 65

www.dacoromanica.ro
Caucaz. insa, in 1612, cotropitorii polono-suedezi an fost alungati si a urmat o-
perioada care a contribuit la dezvolitarea econamica a Statului Rusesic. Deoarece,
pentru moment, Polonia riiminea dunnanul principal al Moscovei, cit si al
Portii otomane, o data cu intronarea in 1613 a taruki Mihail Feodorovici o-
solie ruseasca a plecat la Constantinopol, pentru reluarea relatiilor diiplomatice
en sultanul.
Neintelegerile dintre nisi si turci proveneau din cauza atacurilar caza-
cilar tie la Don, proteguiti tie rusi, la care turcii din Azov an raspuns-
in anii 1614-1615 prin pratlarea regiunilor de snd ale Rusici. Framintarile
interne de la Constantinopol faceau gi ele ca negocieirile fruso-turoesti 65 ta-
ragiineze, deli un schinth de solii a avut loc.
Yn cursul razbointui cu Polonia, sultanul Osman al II-lea (1618-1632) a
incercat 55 reorganizeze armata turca si 85 normalizeze relatiile cu Statul
Rusesc. Sareina lichidarn neintelegerilor cu ruGii, Poarta a incredintat-o
lui Toma Cantacuzino, iscusit diplomat grec. Solia otomana a prezentat in
septeunbrie 1621 la Moscova scrisorile sultanului, vizirulati si patriarhulni Cons-
tantinopolului, scrisori care -indetnnau pe tar la lupta comuna impotriva Polo-
niei care, folasindu-se de rrizboiul tarco-persan, exlins influenta asupra
Moldovei. Solid Cantacuzino a dedlarat ca Moldova si Tara Ronvinease5
uncle domnea socrui sau, Radii Mihnea, 1 nu vor ingadui imparaului Ger-
manici sr' villa in ajutorul Polonnei. Ln martie 1622 Cantacuzino a parasit
Aloscova, f5r5 sa iprianeasca asiguriiri formale din partea tariu4ui, deoarece-
intro timp nerlat iile turco-palone s-au stabilizat intruttva, iar dup5 atitea
zdruncinari Rusia socotea mai bine sii nu agraveze contradictiile cu Polonia
si Suedia.
in 1624, solul rus Ivan Beghicev a fost ucis in cursul rascoalei dirt
Crimeea. Cazacii nu se potoleau nici ci. Folosindu-se de tulburarile din Impe-
rinl Otoman, ei au devastat Trapenuntul si turnul de In Ca lance. in afar5,
tie aceste ciocnitti, situatia politica din centrul Europei favoriza apropicre
ruso-rturceasca.
Spre sfirsitul atuukti 1627 Tama Cantacuzino s-a prezentat din nail la.
Moscova, uncle uu isoalirt cell dintii tratat ruso-turc de prietenie vesnica" ;
Poarta atomana se abliga sr' dea ajutor Rusiei impotriva Poloniei. Cum atacu-
rile cazacilor nu conteneau, iar situatia diplomatica internationals trebuia (Ps-
cutata, Gantacuzino veni de citeva on 'in capitala Rusiei. Banuit ea vese
intrigi, cazacii azoveni 1-au amorit in 1637 2.
Drumm' solilor prin Crimeea 4i Azov deveni astfel ideosebit de primej-
dios. Rusii si rturcii ann cautat atunci alte posibilitati .de contact. Astfel, calem
negaoierilor ruso-turcesti a inoeput sa treaca prin ladle noastre.

a *

Legitura Statului Rusesc cu Moldova se intensifier' paralel cu reluarea

relatiilor ruso-tureesti. Se ttie ca tarul Mihail Feodorovici 3 a contribuit la
cliidirea manastirii Soveja, ceea ce s-ar fi petrecut in 1613 sau poate

I In anii 1611-1616 si 1620-1623 domn al Tara Rominesti, iar in anii

1616 -1619 si 1623-1626 al Moldovei4
2 I. C. Filittri si aiti istoriei it confundii pe acest sol cu alt Toma Cantaeuzino,
asezat in 1623 in Moldova, caimacam mort patruzeci de ani mai tirxin si inmormintar
la Golia, ginerele lui Miron Ciolpan, apoi al lui Voruntar Prijescu.
La Academia R.P.R. gasim manuserise rominesti de ,.istorii" vorbind despre
tarul Mihail (nr. 1264, p. 57-63 ; nr. 3403, p. 133-137 ; nr. 4862, p. 14-16).

66
www.dacoromanica.ro
mai tirziu, in orice caz inainte de 1622, cind otitorul manastirii, Partenie,
a trecut ca staret la milnastirea Bisericaui.
Incepind cu domnia Lui Miron Barnovski-Movila (1626 1629) relatiile
se inten.sific5. Ele shut bilaterale, linsa mu ni s-au p5strat scriptele veehi
despre soliile sosite la Iasi. Unelle solii shat adevirate ambasade, care mentin
corespondenta cu snveranii ce-i acrediteaza ; intilnim chiar slujbasi volohi"
la departamentul solilor din Moscova. Numerosi soli qi curieri vin acolo in
zepetate ninduri.
Soliile ruse.sti in drum spne Constantinopol aveau misiusmi speciale catre
domnii nostri. Ele treceau prin tiiri striline, deghizate in grupuri de calatori
moldoveni. Negutiitonii sositi la Moscova pentru cuarkpiiraturi de blanuri de
samur infaptuiau in .realitate impontante sarcini diplomatice. In lumina acestor
solii descoperim insetnniitatea politvca, economic5 si culturalii a relatiilor diplo-
matice, dar si a legatunilor bisenicesti dintre Moscova si popoarele subjugate
din Impernul Otoman, intr-o perioada in care domnii nostri furnizau stiri si
inijloceau tratativele dintre Statul Rusesc si celelalte pnteri.

a r
Un factor important a influentat desfiisurarea politicii internationale
in Rasarittil Europei in veacul al XVII-lea. Pe masura dezvoltarii social - economise
qi a int5ririi constiintei de lupta pentnu libentate de sub jug strain a popu-
latiilor asuprite, biseniea ortodox5 incept sa capete o insemn5tate din ce in ce
mai mare, deoarece luipta antiotoman5, pe care se axon diverse curente .politice
feudale, giisea un hnvelit ideologic in religie. In conditiile luptei pentru inde-
pendenta, in aceast5 penioad5 ortodoxia devenea un factor supnastructnral
important la popoarele nemahomedane din Imperiul Otoman.
Stand, la nimi,' sau, fodosea biserica in interesele sale administrative,
de aici si acea pnetinsa todenant5 a tuncilor farta de celelalte confesiuni. Din-
du-si seama de utilitatea administrative a patriarhului Constantinopolului, dup5
ce la inceput i-a restnins cputenea, soltanul a afirsit rprim a-1 Vasa ca unit
conducator spiritual ad populatiei ortodoxe, acordindu-i diverse p'rivilegii. Cu
timpul, pozitia patriarhiei deviate tot mai insemnata. Asa, de pild5, Stefan
Gerlach stria ea vestitud negustor din veacusl ad XI/I-lea, Mihail Cantacuzino,
zis Seitanoglu, inrpreung cu manele vizir, erau adevarartii detin5tori ai puterii
bisenicesti supreme. Patriarliii sh domnii nostri erau sehimbati dutpa bunul
]or plat. Ineetul cu incettsl patriarhul Constantinopoludui extins puterea
ti asupra Ierwsaliinntlui, Bulganiei, Senbici, iar in, epoca fanariota si asupra
tarilor noastre. Istoricul grec Paparrigopod seunnaleaza ca in veacurile XVII
XVIII t5rile romine s-au transformat intr-o inflonitoare colonie greceascii"..
Uniase averi au fost inehinate mai ales Sfintudui Monmint, acestei asociatii
greceoi ocrotite de patrianhia constantinopolitan5, deoarece patriarhul Constan-
tinopoludui beneficia de sedenea in capitala imperialui a patrianhului
titularul Sfintulun Mormint. Domnii, ce inchinau patriarhiilor averile
t5rii, participau la rindul for la impartirea venitivrilor biserieesti. Metodele
stoarcerii profiturilor mergeafu asa de departe, melt Pahomie, patriarhul Con-
stantinopolulni, care in al doilea deceniu al veacului al XVI-dea a stnins bogate
danuri in tarile noastre, aind a trecurt Duniirea pc la Silistra a fost otravit
spre a fi jefuit.
Instaurarea puterii tuncesti in intregul std -est al Europei a inlesnit
elericilor iudepartati calgtoria pain aceste tinuturi ale Imperiuhii Otonnan. Li
67
www.dacoromanica.ro
veneau in Odle noastre, de untie apoi treceau cu uourinta in Ucraina oi
Rusia. SarIcirea populatiei ortodoxe din imperiu a indemnat, pe de altii parte,
pe patriarhii din Orient sr)) cearil ajutoare celui mai bogat stat ortodox ---
Rusia.
Caliitorind pre Moscova prin tarile cluatirene, dentnitarii bisericii erau
socotiti drept oamemi de incredere, car- transmiteau gindurile trrinice ale
fruntaoilor lacati, ruluoindu-le in schimb cuyintul de imbirhatare al eirmui-
torilor ruoi. De importanta acestui factor si-a dat seams gi domnul Moldovei
Vasile Lupo (1634-1653). El a otiut sa follosease5 in propriile scopuri pe
patriarhi, ,fie creati, fie subyentionati de eel. Chiar de la inceputul domuieti,
dud arhinaandritul Chiril, spin] lnti 'replan, patriarhul Ierusalianului, n-a reuoit
efi capete ajutoare de la ruoi, Vasile Lupu a trirnis patriarhului 45 000 de
taleri 1. Dreprt reouncrotint5 pentru sprijimul prima, in ajunul mortii sale care
a survenit In decembrie 1694, Teofan a cerut lui Partenie, patriarhul Constan-
tinopolului, oi lui Vasile Lupu sa intruneascii sinodul pentru alegerea noului
pabriarh al Ierusalimului. A fost ales Paisie, egumenul unui domeniu al Sfin-
tului Mormint. propus de Vasile Lupu.
Papa Grigorie al XIII-lea la rindul &au a ciiutat sa foloseascii clerul gre-
cesc pentru propagarea catolicismului in Rasiirit. Dupii modelul "colegiului gee-
man, la Roma, catird sfiroitul veaeului al XVI-lea, a hurt fiintii un colegiu
greeese. Ineereanea n-a dat insa rezultatele dorite 2.
n.

Un caliitor de seams ,prin Cara noastral, spre Moscova, a fost Ieremia,

patriarhul Constantinopolului. El a luat parte la solemnitatea instituirii patriar-
hiei rusetti. Actul eonstitutiv al patriarhiei 1-a iscfilit of Gheorghe
mitropolitul Moldovei.
Sapte ani mai tirziu, in august 1595, la Iaoi a aunt loc sinodul Intrunit
pentru cornbaterea propagandei iezuite. La sinad au partieipat. pe )1ing5 car-
turarii moldoveni of munteni, episcopul Peremiolului i Ghedeon Balaban, epis-
eopul Lvovului. Framinfarille contemporane ale cazacilor au avut strinsa lega-
turd ear aoeste dezbateri idealagice. Ieremia, mitropolitul Peiagoniei bi Prile-
pului, numit in pribegie episteop al Muncaciului oi Maramureoului, a eallitorit
in 1621 in Rusia, iar Anastasie Crimcovici, mitropolitul Moldovei, a hiroto-
nisit pe la 1607 pe Ieremia Tisarovski, episcopul neunit al Lvovului. Anastasie
Crimeovici a recoanamdat in ialie 1625 patriarliu!ni Hare/ al Mosoovoi, trail
tarului Mihail Feedoroyiei, pe Macarie din Atos 3. Asemenea recomanda'ri" se
bazaar citeadata pe rellatii mai intime intre corespondenti, find chez4ia sea
cele transmise prin yin grai de purtiitorii for merits incredere. Grigorie, mitro-
politul Taxi Ramineoti, a avut vi el leeituri en Moscova, in 1629, pain arhiman-
dritii Venediot din Bucureoti, care oerea ajutoare pentru infiintarea rine' Koh,
of Lavrentie din Tirgoviote. Calugarii venal s'a ceara milostenie un Rusia mai
can seams de la manastirea Gustinski, intemeiata in 1600 in regiunea Poltavei,
Scrisoarea lui Teofan, primital la Moscova la 13 noiembrie 1643.
2 Discipolul tipic al noului colegiu a fost Paisie Ligarid (1609-1678), doctor
in filozofie si teologie, trimis pentru propaganda la Constantinopol ti in Wile
noastre. Alt ucenic al colegiului a fost invatatul oroat Ittrie Krijanici, en misiuni
speciale qi mult discutate la volohi" si in Moscovia". In lumina acestot relatii,
ar trebui lamuritil in parte si activitatea carturarului Nicolae Meson.
3 Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p. 4 ; nr. 5151, p. 321 ; nr. 5244, p. 134.

68
www.dacoromanica.ro
 7.0)

1 e

11 1.t ; R1 \ s \TO CIA.,S1SS1Nit 1)kl \Cl.

I ). 1),\ic.,; I N I Y G.
N1
, i,
11 I h.

Domnid Moldovei Vasile Lupu

(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe

www.dacoromanica.ro
 erau in realitate adevarati curicri diplamatici ; actcle de) danii fats de
straine confirmindit-de drop LW (le a vizita la diferite termene
m tin asti ni le
curtea tarului, deoareoe ffira aceste salvconducte putea sa le fie oprita c515-
toria la Moscova I.
Via(a culturalii. In epoca de consolidare a legaturilor noastre en vecinii
de la nond, faima pietorilor rusi, din sooala renumitului mester moscovi t Andrei
Rubliov, trecuse de multi granitele patriei lotr, incit la 9 doccmrie 1628,
domnufl Miron Barnayski-Movila a cerut tarului icoane pentru ctitoriile moldo-
venesti 2. Solia domnului moldovean a fost .primita de tar la 8 mania 1629,
aducantlit-i-se si danwrile euvenite. Pain Movila, )marele arhimandrit al mana-
stirii Pecerska din Kiev, recomanda la rindull salt pe acesti soli nroldoveni
arhimandritul Varlaam, medelnicerttl Pawl Stefan Ureche, cainarasul Hristofor
Lamion si Paladi Panaglrii 3. Din cauza unei neintelegeri formale asupra pietu-
ril or 4, acestia n-au putut sa ia icoanele comandate tuoscovitilor Ivan Gamullin,
Sidor Pospeev @i Bajen Napeudnii.
Relatiile dintre intreaga Iume ortodoxii" cresteau mereu tin amploare,
orasele Kiev si Lvov fiind impoTtante centre de logatura. Rezistenta an tifern-
dala a populatiei rusesti @i ucrainene din statul polono-lituunian fats de ten-
(1 nte le de catolicizare @i unire se (manifessta prin fratiile" de pe linga loca-
slit ile de rugs. Pentru Moldova continua sa aiiba insemniitate deoschitii friitia"
din Lvov, do uncle erau aduse si clopotele bisenicilor noastre, dovada insicriptia
din 1626 a clopotului ctitoriei ictene a lui Barnovski-MoN Ha. Tineretull nostru
1 Printre numerosii pelerini din regiunile de dincolo de Carpati, amintim
in 1629 pe Loghin, mitropolit de 'nail, care ia drumal Moscovei ; in septembrie
acelasi an, Ghenadie, mitropolitul Balgradului (Alba Iulia), recomanda pe calugarit
manastirii Prislop. care cer ajutop spentru raseumpararea manastirii din miinile felt-
dalilor unguri. Acest Ghenadie, originar din Putivl, it comparti pe tar on impiiratul
Constantin eel Mare, iar Moscova o nunteste Roma cea north. Mitropolitul Varlaam yi
alti fruntasi moldoveni au recomandat rusilor in iunie 1645 pe Ilie Iorest, fostul
arhiepiscop al Transilvaniei. Meletie, mitropolitul Proilavului, gresit considerat Mantic
cu Meletie Sirigul, a vizitat Moscova in anii 1644-1645 ; mitropolia Proilavului
(Brailei), mai cu seams in veacul al XVII-lea cind o parte a Ucrainei era cotropitii
do turci, pastreazsi legaturi strinse en regiunile invecinate cu Moldova. Dupa o cala-
tonie in 1643 la Kiev, inviitatul Meletie Sirigul in noiembrie 1645 a cerut tarului
stt i ingfiduie sa comunice informatiuni sosi,te din Turcia @i Crimeea ; confratele
se
can, dascalul iesean Arsenic Grecad. a fost recomandat rusilor in 1649 de Paisie, pa-
triarhul Ierusalimului. Ultra sfirsitul anului 1647 s-a infatisat la Moscova Iona, stare-
tut manastirii Girlita (?) din Tara Romineasca. Vasile Lupn a recomandat tarului
pe mitropolitul Teofan, solul lui Partenie, patriarhul Constantinopohdui, @i pe Gher-
man, mitropolitul manastirii Ivirultd din Atos, care transmitea in 1652, la Moscova,
stiri despre trupele turcesti @i despre insula Creta. Mitropolitul Sofronie al cetatil
Lipova Ghiula, cu sedittl la mfinlistirea flodosului, a vizitat Rusia in iarna anului
16:31. Actul de Janie a fost eliherat manastirii Nicolae din Galati (iar nu manas-
sf.
tirii Galata) in noiembrie 1653, in urma cererii lui Atanasie, fostul patriarh al
Constantinopolulni, mort in anul urmittor in manfistirea uenaineanii Liubenskt ; Arsenie
Suhanov 1 -a intilnit in 1651 pe Atanasie la Galati. In 1654 gasim la Moscova pc Cali-
nic al Proilavului. La mfinistirile Putna, Bistrita si altele rusii erau pomemiti printre
binefacfi loci. Mitropolitul Teodosie din Virset, impreunit en trei insotitort de la
mfinfistirea Vodita, s-a prezentat tarului in octombrie 1662. La Academia R.P.R.
se pastreaza actele tarilor, adtesate intre anii 1642-1g53 clericeilor din Pogoniana in
Macedonia (doc. DCCCLXXXV. 1-12) ; vezi @i pomelnicile mainfistirilor sf. Arhangheli
din Pogoniana din 1692 (Ins. slay. nr. 529) si Dniano din Arghirocastron din 1705
(ms. slay. nr. 530).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 52.
3 !Lidera, ms. rom. nr. 5216, p. 4.
Ibidem, ms, rom. nr. 5151, p. 140 ; nr. 5244, p. 185.

70
www.dacoromanica.ro
stadia si el in scold rusesti. Nestor Ureche, tatal croniearului Grigore Ureche,
s-a inscris in ianuarie 1612 membru al frAtied liovene, figurind al5turi de
-numerosi compatrioti. La Lvov au inviitat Petru MoviI5, Paanvo Berinda, Sil-
vestru Kosovici, eronicsarul Grigore Ureche (mort tin 1647).
Pttmivo Betrinda 1, orator, redactor si tipograf de carti, calator la Moseava,
a fost cheimat impreurta cu Stefan si Luea Berinda s5 luereze la tipografia lui
Petri' Movil5 din Kiev. Acolo eel si-a tip5rit in 1627 vestitul Lexicon slavo-
rusese si a numedor tileuire", cu traducerea a opt mii de euvinte slaNe in lintba
uaraineanii, eu elemente populare, si care va sluji dreprt model atitor lexicoane
slavo-rominesti, printre care si celui alcatuit cu 22 de ani mai tirziu de Mar-
darie de la miniistirea Cozia. Lexiconul lui Mardarie a contribuit la resta-
bilirea limbii slavone in actele domnesti si a influentat in Tara Romineasc5
tip5riturile din timpul domniei lui 1VIatei Basarah. Descoperirea unor numeroase
dictionare slavo-romine in Rusia este o dovada a interesului pe cared prezenta
zeal() limba noastr5.

In cadrul cresterii activitatii crulturale din tiirile noastre, inregistrata

in veacul al XVII-lea. leg5turile culturale eu orasud Kiev constituie un capitol
aparte si la inceput de veao se datores,c in bona parte sfort5rilor deipuse
de Petru Movil5 (1596-1646), fiul dounnului Sionion Movi15. In amid 1596,
la sinodul din Brest, feudalii catolici au silit o parte a popullatiei rusesti si
tterainene din statul polono-dituanian sa accepte unirca. Cirmuitorii poloni
n5d5jduiau sa rezolve astfel problema confes.ionahl in sensul dorit de hiserica
romano-eatolic5, dar urmarea a fost izbuenirea unor putennice friimintari
intre uniti si ortodoesi. Teofan, patriarhul Ierusalinuului, intorcindu-se de la
instalarea patriarhului Filaret al Mascovei, a trecut priu acele locuri si a
restabilit ierarhia ortodox5.
Petru Movila, deli legat de marine faetilni feudal:. ale Poloniei, a fort
tatusi acela care, opunindu-se inflatentei catolice, aim inchinat viata luptei
pentru drepturile papulatiei ortodoxe. Dupa studii tetneinice, Petru Movila,
a fost ales in 1627 mare arhimandrit at manfistirii Pecerska din Ki v.
Ivloartea fanatieului rege Sigismand at III-lea. in 1632. a prilejuit denier-
suni mai indr5znete. Staruitor in actiune, Petru Movil5 a obtinut in seitnuri
recunoasterea clerului ortodox, restituirea bisericidor si inlocuirea vechilor
ierarhi. in martie 1633 el a fast confirmat mitropolit al Kievului. Noul mitro-
polit a biruit eu timpul opozitia candusa de predecesoraul sou. Isaia Kopinski,
care nu intelegea ca nrumai o earakteere centradizatii d5dea putinta sic reziste
ofensivei catalicismului. Totusi, deseori in desif5surarea activitatii sale, Petru
Movila era nevoit s5 p5sease5 pe calea negocierilor cu oficialitatea polonti, ceca
ce in aparenta intirziia adineirea crizei si ceert ce a facia pe unii istorici sa -I
considere (leapt sprijintor at dominatiei deudalismalui podon.
Pentru formarea cadrelor de apolageid ai ettdturii ortodoxe, Petru Movil5
a infiintat Colegiul din Kici, viitoarea Academic Movileana. El a dat o orga-
-nizare nouii clerului si a restaurat stray ecbile biserici kieviene, adevarate monu-
mente de arts. S-a opus de asernenea amestecului mo:Aerilor uniti in trelmrile
dboiilor bisericesti.

1 Mort in 1632 la Kiev.

www.dacoromanica.ro 71
 Scriitor erndit, Petru Movi,15, a indreiptat uncle scrieri mai vechi si a
alcatuit eiteva lucr5ri polemice ryi apologetiee triispinKlite si in Wile noastre,
colaborind cu Silvestru Kosovicti 1 si alti cartorari : Exegesis" (1635), Pateri-
con" (1635), Teraturghima" (1638), Indiciaun" (1638) si Litos" (1644),
indreptat impotriva pamfletului lui Casian Sakovici. Movilii a convoeat sinodul
de la Kiev, in septembrie 1640, care si-a inoheiat dezbaterille la sinodul de la
Iasi in z.eptembrie-octondirie 1642, untie in Cara ferit5 de imixtiunea rege-
Ini polon an vent inv5tatii constantinopolitani, precum si cei rusi : Isaia
Trofimovici Kozlovski, 'rector al Colegiului din Kiev, Iosif Kononovici yi Ignatie
Ksenovici 2 ; in aceasta adunare, Kozlovski a eitit vestitul catehism al lui
Petru Movil5 3 : Pravoslavnica mArturisire", a cirui traducere greceace5 a-
aparut in 1667 in Olanda, fiind folosit5 Is film5cirea romineasca a logofatului
Radu Grecianu 4.
In 1645 Petru Movila a vizitat capitala Moidovei 5.

lit spiritul acelci epoci feudale, literaftura noastr5 se manifesta in dou5

domenii : prin opened hisericesti si prin croniei. R5spindirea scrierii slarvone
prezint5 o insemniitate deosehit5, deoarece limha slavon5 era alma din limbile
riismindite in Rals5rit, ceea ce fkea posibiil in ernl mediu ca serisnl c5rturarilor
poponrelor putin numeroase, dar care isi redactau iluerarile im slavoneste, sa
capete o rIvindire mai large. Scrim' in limha vorbita de popor s-a afirmat
la noi abia prin veacul al XVI -Iea, dczvoltindu-se o dat5 cn intensificarea vietii
economise interne. in prima jufm5tate a veaculni urm5tor acest saris s-a impus
in literatur5.
In Moldova renasterea culturs15, reflectind nevoile social-economice con-
temporane. se datoreste in parte mitropolitului Varlaam 5. Prin contri-
bvtia acestruia serisul a inceput e5 cireule intr. form5 usom-5, pottivit5 pentru
operele literare. Diplomat iscusit, Varlaam s-a intilnit la Kiev cu Petru Movil5
ti s-a due in 1629 la Moscova. Cind In 1637 s-a hotarit s5-si timIreasc5 tradu-
cerea din slavoneste a predicilor patriarhullui Calist, el a cerut sprijinul rusi-
lor13. Era prima carte moldoveneasca tip5rit5 la Iasi. Ilustrarea ei a fost f5eutri
de mesterul Ilie din Kiev. In prefata acestei Itier5ri, intitulata Caranie" san
..Carte de inv5t5tur5", in 1643 Varlaam gnu-tea c5 Petru Movili. a trimis is
Iasi o tipografic. Solul rats Ordin-Nasciokin, care pe atunci se afla la Iasi,

I Silvestru Kosovici a lost eel dintii ,.prefect" al Colezittlui din Kiev 5i urinal
al lui Movila la conducerea mitropoliei. Silvestru a murit in 1657.
2 Scrisoarea adresatii de participantii sinodului din Iasi domnului Vasile Luptr
a lost reprodusa de Dositei, patriarhul Ierusalimulni, in Manualul impotriva rata-
cirii calvine", Bucuresti, 1690, p. 28-29.
3 Considerim ca Isaia Kozlovski a lost coautorul catehismului.
4 Editia din 1695. din Lipsca, a apgrut in greceste si latineste. A treia editie
greceasca s-a tipirit la Snagovn in 1699 (altii editie greceasci la Bueuresti, in 1767).
precedati de editia romineascii din 1691, tipiiritii la Buziiu ; a doua editie romineasci
a apiirut la Bucuresti, in 1745. Redactorii ultisttei editii (Bucuresti 1942) cunosc la noi
saptesprezece editii ale acestei lttcrari. folositi si Ca manual de seminar.
5 Curind a fost tiparitii cuvintarea sa, Omni la nunta fiicei domnulni Vasile-
1,upn. Nezi gi la Academia R.P.R. ms. slay. nr. 76, p. 110; nr. 83. p. 145.
6 Mitropolit in anii 1632-1653, mort in 1657.
7 Probabil dupii editia galitiani din 1606.
s Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 57 ; nr. 5216, p. 84; f.XXII. p. 5_

72 www.dacoromanica.ro
semnaleaza $i el insemnatatea aparitiei acestei ciirti. Doi ani mai tirziu arlaam
a alc5tuit R5spunsul la catehismul ruminese", adicil la catehismul calrvinesc
ap5rut in Transilvania.
Ace tun* ajutor din Kiev ii datram nu animal infiintarea de tipografii
in *tile noastre, ci si de scoli. Vizitind orasul Iasi in 1637, Vasile Gagnra.
negustor run din Kazan, pelerin cru preacupiri destad de largi, scoria unm5toarele
despre Vat laam Mitropolitul doreste sii infiinteze o scoala, uncle ar fi putut
invita trei sau patru sate de toopii, si vrea sa -i invete citirea ruseasc5". Exem-
plul sieolii itiwne este citart de Petru Movii5 in propunerea din 7 amine 1640,
referitor la infiintarea runei scoli asem5n5toare Ia Moscova.
C5I5torul Bandini, care in 1646 a stat in capitala Moldovei, a intilnit
acolo aiteva scoli si nannerosi $colari. Prineripala scoali cea de la Trei
lerarhi a moat fiinti in proportii mai modeste davit proiecta Varlaann, dupii
modelul Colegiului din Kiev, de uncle au si venit prianii profesori. Erau Sofronie
Pociatki, care supraveghea de asemenea lvcrarile tipografice, si Ignatie Ievlevici.
Sofronie Pociatki a inv5tat la $coala fr5tiei" kieviene. Zece ani mai
tirziu, in 1632, el a functionat ca profesor de retorica la Colegiul movilean.
Dintr-o scrisoare a sa, iscalita la 17 februarie 1642 in calitate de staret al
man5stirii Trei Ierarhi din Iasi, prin care Sofronie cerea ca fratia" din Lvov
sa eliberreze -neintirziat tiparnitele grecesti comandate acolo, affam ea el a
fost la Lvov, triznis pentru a cump5ra o tipografie penult' propagarea crulturii
in sinul poporului moldovlah". Pociatki nu s-a buourat la Lvov de o pninnire
bung, probabil deoarece fr5tia" isi ap5ra autonomia impotriva centralisanrului
mitropoliei kieviene, poate si din spimitul de concatrentii tipograficii, oglindit
inch' din 1639 in prefata Slujelmicului" lui Petru Movill5, care a condamnat
retipiirinea la Lvov, can greseli si corecturi, a Liturghierului" din 1637', dupa
Slujebnicul" milnastirii Pecerska, din 1629.
In noiembrie 1646 a venit in Moldova si Venedict din Vatoped. fost
profesor de limba greac5 la Kiev, precedind astfel pe numerosii dascilli care
au activart la Academia greceasca din Iasi. Prin stringerea leg5turilor cu lumca
elertic5 din Orient, doznnul Va.side Lupu a iniesnit grecizarea inv5t5mintului
moldovenesc, incit in, lumina acestor actiuni intelegefm ineercarea de
renastere a $colii moldo-slavone initiata ulterior sub doimnia lui Gheorghe
Stefan, adversarul lui Vasile Lupu, si elegiac aduse vechilor daserdi rwzi
din Kiev 2.
Sub aceeasi inriurire a Kievului a luat fiint5 de asemenea o Koala in
Tara Romineasei, la Tirgoviste. intemeictorul ei, logofitul Udmiste Nasturel,
harnie c5rturar r i cumnat au domnul Matei Basarab, a inv5tat Ia Kiev 3, uncle
vechea $coala functiona inci din 1589. Printre profesoril Kohl tirgovistene,
puteau sa. fie Teodor (Rusu), dascalul fitului lui Udriste N5sturel, precum si
nu alt dase51 run, Grigare Rojadovski, care a inchinat versuri Jul Matei Ba-
sarab. Rojadovski a luat parte la disputa calatorului DUO Arsenic Suhanov cu
inv5tatii greci. in 1652 el scria ca dascibul Teodor pleaca in Rusia, insotit de
Varfolomei si Dositei, c5lugari rusi. Alt dasc5l de slovenie al $colii, gr5milticur
Daniil Staicu, este autorul celei mai vechi incercari de ,gramatici romineasci 4,
1 Liturghier" retipirit in 1616 la manistirea Dealul.
2 Independent de diseutabilele surete din 2 aprilie 1656 g.a. referitoare la
initiativa domnutui Gheorghe Stefan.
3 Poate §i la Oqtrog.
4 Academia R.P.R., nis. rom. nr. 312, precum §i nr. 3473 din 1672.

www.dacoromanica.ro 73
folosind drept model graanatica slava a lui Meletie Smotritki, tiparita Ia Evie
in 1619. In scoli se invata gi eintecul !coral slavano-rusesc.
Udrirote Namara, autor de stihuri .slavone, a tahrikeit din ruses,te in rarni-
neste romanul popular ,,Povestea Itii Varlaam gi Ioasaf", precum gi Cazania",
scoasa gi printenita to pe limba ruseasea pe limlba romineasca" gi tiparita in
anii 1642 1644 in aceeasi tipografie la Govara, apoi la manastirea Dealul,
reprodueind gravurile unei Cazanii" din Lvov. El a mai tradus din latinegte
in slavonegte Imitatia lwi Cristos", inchinind-o mitropolitului Varlaam al
Moltlovei gi tiparind-o in 1647 la manastirea Dealul ; cartea a giisit o riispin-
dine mai mare, fiind eunosenta editortlor din Vilna din 1681, precum gi eelor
din manastirea Pociaevska din 1764, copiatii de asemenea la Moscova, de pada
in 1704.
VeehiLe scrieri apocrife, povestiri despre Alexandru eel Mare gi multe alte
compilatii de altadata (Rojclanicail", Gramovnicul", Tre,petnieul") poarta
pecetea talanacirtlor ruse ti, ea si Cirmaciul" indieele lucrarilor apocrife
interzise. Sub inriurirea ruseasca au fast sense gi psaltirile camentate, de
pilda manuscrisul de la manastirea maldoveneasca Bistrita, alcatuit de staretul
Stefan gi de dasealul rus Alexandru.
Petra Movilii a sprijinit din plin infiintarea de tiparnite" in tarile
noastre. In molitveniattl slavon tipiirit in 1635 la Cimpulung, de tipograful
ruts Ivan Glebkovici, insusi domnul Matei Basarab marturiseste ca, dorind sa
faca o tipografie, s-a sfatuit en un carturar venit din Wile ruse,ti", anume
lleletie Macedoneanni (staret la Cimpulung, apoi la miiniistirea Govora), gi cu
un tovaras al acestuia, Nectarie Pelagoneanul, si i-a trimis pe amindoi, impreuna
cu un fecior" dommesc, Ia Kiev, dinclu4le banii trebuitori, scrisori gi daruri
catre Petrol Mavila. Trianisii an prianit tiparnita intreagii, en litere de cinci
feluri" t si s-au intors in tarn insotiti de doi tipografi iscusiti. Timofei Alexan-
droNiei Nerbitki gi Ivan Glebkovici. La Cimpulung a mai luerat Ivan K11110t0-
16. alt tipagraf mis, care a retipiirit aici in 1643 cu o prefata de Udrigte
Nastutel AntologItionul" tipiirit tat de dinsul putin mai inainte, in 1638, la
Lu ov. In 1644, la manastirea Dealul, Ivan Kunotovici a terminat tiparirea sus-
amintitei Evanghellii inv:itatoare sane Cazanii" ; in partea doua a acestei earti
a fost folosita Cazania" mitrapalitului Varlaam al Moldovei. Cunoagtem pe
ucenicii lui Ivan Kunotovici Proca Stancioviei, Tudor Dumitrovici gi Lupu
Dumitroviei. Printre altii, din particle rusegti an venit tipografii A. Skolski
eunoscut la Lvov, Andrei Peneski si Elicei Mihailoviei. In anii 1641-1642 la
manasuirea Dealul 'item caligraftil rus Siluan.
Pe cued popoarele vecine nn aveau tipografii, la nai se tipareau frumaase
cacti slavane, de un real folos pentru cania culturii generale. Dupii. cum Zaha-
ria Kopistenski de la manastirea Pecerska din Kiev, in scrierea sa despre Ioan
Gura de Aun, avea in vedere in 1624 ;pc rusi, slavi, muldoveni, munteni gi alte
popoare, tot asa si in ,predesloviile in primele tiparituri doming Matei Basarab
se adresa $i altar neamuri innualite cat not &Tit credinta gi avind acelagi
vc'tit dialect slavonesc as limbs, gi cu deasebire ungrovlahilor, maldovenilor.
ru;ilor, bulgarilor gi sirbilor" 2.

1 Tipografia a functionat la Cimpulung, Govora, manastirea Dealul si Tirgovigte ;

materiatui tipografic s-a trimis gi in Transilvania.
Faptul este confirmat de cillugitul catolic Francisc Marcanich, Ia 10 august
1637, cind worbefte despre tipariturile din, timpul domniei !al Matei Basarah. care
erao deainate populatidor din Moldova, Rusia, Bulgaria, Serbia, Herzegovina, cea mai
mare parte din Tracia si din Macedonia.
'74
www.dacoromanica.ro
 Al

Biserira Trei 'email din Iasi, viizittii de A. Ballet (1837)

(Bill. Acad. R.P.R. aectia stampe)

www.dacoromanica.ro
 Re latiile culturale mai intense le mentinerau Kievul si Moscova cu Mol-
dova, unde Vasile Lupu, in eei dou5zeci de ani ai unei domnii netulburate de
avaliad incercind sii constituie ud stat centralizat, a asezat temerlii sociad-
economice mai trainiee. Pnincipala sa ctitonie manistirea Trei Icrarhi din
Iasi poarta acelasi mane ea veohea biserici kievian5 restaurat5 de Petra
Movila. Pictura hisericii Trei Ierachi, executatil de mesterii rtryi pomeniti mai
jos, a stirnit nimirea cal5tortslui conteanporan Pavel din Alep, care spune ca
acesta este eel mai frinnots local din Moldova, Tara Romineasc5 si Tara Caz5-
ceascii. Podoabele interioare au fost luerate la Moscova ; ornamentarea in piatra
a bisericii atest5 intiurire ras5riteana. Alt5 ctitorie ieseang a c5rei 015dire a
inceput-o Vasile Lupin, biserica Golia, dupg cum ne mirturiseste Joan Neculce,
a lost vizitata in 1711 de Petra eel Mare : Atunce an imblat imp5ratul
povesteste cronicarull pt-in toate manastirile ce le-au v5zut, si din toate
i-au pl5cut man5stirca Golia, wicind ca are trei feluri de mestesugthri ilesesc,
greceac si moskieesk" 1. Pavel din Alep a mai varut si minunatul iconostas de
arts ruseasc5 de la biserica Stelea din Tirgoviste, ctitoria munteanii a lui Vasile
Lupu, ziditi in 1645 si ars5 in acea vreme la invazia turcilor.
in aceast5 epoca, in tarile noastre, cartile si tratitteerile ruso-slavone
s-au bucurat de o larga raspindire. Traduckori ca Varlaam, Moxa, Udriste
Niisturel, Eustratiemtogofatul se luau en rivna Is iutrecere. Eustratie logofiitul
a fost t511115eitorts1 din slavoneste al cactii Septe taine" si autorul unei econici.
Lui se datoreste de asemenea pi intocmirea ,.Pravilelor imp5r5testi", tip5rite la
Iasi in 1646. Primul text de legi tiparit Pravda de la Govora" din 1640
este tradueerea n.omocanonulati slavon, facut5 de olteanul Moxa, editia pen-
tru Transilvania reproducind prefata lui Petru Movila la nomocanonul tipiirit
in 1629 la Kiev. Dar, ceca ce e si mai important, este r5spindirea unui mare
numiir de cacti rusesti in Moldova, Tara Romineasca si Trausilvania, aduse
direct this Lvov, Kiev, Moscova si din alte centre de cultur5 rusease5 de negu-
tkori, pelerini si ciirturari, cumfparate tie acesti eisTateri sau daruite for de frun-
taoi nisi, oi deseori etipirite in tipografiile noastre. Cercetitorit t:pariturilor
slavo,rusesti, de larg5 circulatie incepind cu sfirsitul veacului al XVI-lea in t5rile
noastre si care s-au piistrart pin5 in prezent in biblioteci, stabilesc urm5toarea
list5 eatanar5 de c5rti, in care nu mai repet5m uncle din cele aratate on
alte ocazii :
Din Vloscora : Tilctuirea Evanglieliilor" din 1568 (la milniistirea Putna) ;
Mineittl" din 1600, Nonaocanonul" sau Kormciaia" din 1629, 1649 ei 1653 ; .,Gra-
matica slavoneaser a lui Meletie Smotnitki, editiile din 1647 1648 ; Apostolur
din 1648, 1688 of 1759 ; ,.Ceaslovul" din 1657, retipiirit in 1789 la Iasi ; Evanghelia"
din 1663, 1703, 1716, 1766, 1771 si 1805 ; Cuvintgrile lui loan Gurii de Aur la
Evanghelie" din 1664, precum oi Cuvintarile" sale la Sestodnev" din 1665 ; ToiaguI
cirmuirii" din 1666, talniiicit din slavoneote2 in romineste in 1731 de Manasic Cimpu-
lungeanitl, din paninca lui Inochentie al Rimnieului ; Psaltirea" din 1681, 1689,
1703 oi 1712 ; Triodul" din 1683, dup5 care s-a tiparit Triodul" din 1731 din Rimnie,
tradus mai inainte de episcopul Damaschin ; Prologurile" sau ,.Vietile sfintilor" din
1685, 1689, 1700, 1705 oi 1755; ,.Malitvenicul" din 1689 ; Mineiul pe ]2 Min",
Izbitoare este asemanarea hisericii Golia cu locaoul din Olyka din Polonia,
1

zidit de un Radziwill, ruda ginerelui lati Vasile Lupu, dar si Cu uncle bisenici din
Ucraina.
2 In ce privcote textele ilavoneoti, talmacirea for din ruseote este atribuita
printre altii lui Alexandru dascalul Rusul, invitat rus (1:ti Lvov care, la sfirsitul
veacului al XVII -Ica, a tradus numeroase cacti ruseoti la Brasov. Alexandru a tradus
un Tried", un Pentioostar", o Psaltire". preoum si -Botezul paginilor" (ms. rout. nr.
3551, la Academia R.P.R., copie din 1731).

76 www.dacoromanica.ro
12 volume din 1689-1691, in multe exemplare, din 1768 ai 1774 ; Octoiltul" din
1691. 1692 ai 1715 ; Penticostarul" din 1692 vi 1815 ; ,.Noul testament", tipiirit in veacul
al XVII-lea ; Sbornicul de cuvinte folositoare de la dasciilii bisericii risiiritene" din
1700 ; Biblia" din 1700 ; Cirtile lui Efrem Siriul" din 1700, in, multe exemplare ;
,,Slujebnicul" din 1705, 1797 vi 1803 ; Cuvintiirile lui loan Gurii de Aur la faptele
apostolilor" din 1712 ; Tilouirea ha Andrei al Cesareei la Apocalips" din 1712,
tradusii (dupe o editie mai veche din Kiev) de Damaschin al Rimnicului ; Liturghie-
rul" din 1721 ; Ulojenie" a tarului Alexei Mihailovici, din 1737 vi 1759 ; Trebnicul"
din 1743 ; Tilcuirea Evangheliei de Teofilact" din 1748 ; Datoriile creatinilor" din
1754 ai 1794 ; Antologhionul" din 1759 ; Tipiconul" sau Ustavul" din 1763 ai
1769 ; Dictionarul hisericesc" din 1775 ; Indatoririle parohilor" din 1777 ; Descrie-
rea Ierusalimului" din 1781 ; Cartea sf. Ignat" din 1784 ; Scara care se inalta spre
cer" a lui Ioan Sciirariu, din 1785, v.na.a.
Din Ostrog : cele dotta editii ale Biblieti" din 1581 ; Shornicul" din vase
piirti tipiirit pe la 1588 ; Inviitaturile sf. Vasile al Cesareei" din 1594 ai Ca'rticica
din zece capitole" din 1608.
Din naimiistirea Striatin, din Galitia : ..Liturghierul" din 1604 ai Molitvenicul" sail
Trebnical" din 1606 .
Din Li ov : Cartea despre preotie a lui Ioan Guxii de Aur" din 1614 ; ..Octoi-
hul" din 1630, uncle exemplare inchinate lui Petru Movilii al domnilor Moise Movilii
§i Miron Barnovski-Movilli1, precum ai editiile din 1639. 1644,
1671, 1681, 1686, in
multe exemplare Antologhionul" din 1632 (tipiirit de Ivan Kunotovici gi retipfirit
in 1643 de acesta la Cimpulung), 1643 ai 1694 ; Evanghelia" din 1636, 1637, 1644,
1670. 1690 vi 1722, in multe exemplare ; Liturghierul" din 1637 (retipiirit in 1646 la
miimistirca Dealul), 1646 ai 1666 - ultimele dour' editii in multe exemplare ; Apos-
tolul" din 1638, inchinat lui Petru Movilfi ai eel din 1639 ai 1654 ; Triodul" din
1612, en exemplare inchinate lui Petru Movilii ; Orologhionul" sau Ceaslovul", cele
douii editii din 1642 ai editia din 1668, toate trei In multe exemplare ; Euholo-
ghionul" adicii Molitvenicul" sau Trebnieul" din 1645, tiParit de Andrei Skolski,
din 1668, in multe exemplare, ai din 1695 ; ,,Cheia intelesului" a lui Ioanichie Golia-
tovski, editiile dirt 1663 ai 1665 ; Triodul de post" in editia rare a tloi Simion
Stavnitki din 1664, precum ai cele din 1666 ai 1679 ; Cetul nou" a lui Ioanichie
Goliatovski, din 1665 ; Psaltirea" din 1665, 1687, in multe exemplare, ai din 1715 ;
Penticostarul" din 1666 ai 1669 ; Psaltirea" maldoveneascii din 1671 tipiiritri din
indemnul domnului Duca de Ivan Polovitki ; Acatistele" din 1699 ; Irmologltiontil"
din 1709 ; .,Canonul invierii" din 1731 a.m.a.
Din Vilna : Ustavul" sau ,,Liturghierul" din 1617 ; Vertogradul sufletesc"
din 1618 ; Iconionnl" din 1618 2 ; Cuvinrarile sf. Macarie" din 1627 ; Cuvintiirile
lui Efrem Siriul" din 1627 ; Trehnicul" din 1638.
Din Ugot.ti, din Galitia Adunarea pe sourt a cuvintelor din sfinta scripturil"
din 1618.
Din localitatea bielorusa Evie ,.Gramatica slavoncasa" a lui Meletie Smo-
tritki din 1619 3; 'Acrid testament" din 1641.
Din Kiev : CuvintArile despre epistolele apostoluiui Pavel" din 1623 ; Cuvintul
sf, loan despre faptele apostolilor" din 1624 ; Cazania" din 1625, 1637, in multe
exemplare, ai din 1660 ; Apocalipsul sf. Andrei" din 1625 ; Ceaslovul" din 1626 ai
1748 ; .,Lexiconnl slavo-rusesc" a lui Pamvo Berinda, din 1627 ; Triodul Penticostar"
din 1627 -(retipiirit in 1649 la Tirgoviate), 1640 ai 1792 ; Invatiitura lui Avva Doro-
fei" din 1628 (traducerea romineasca din 1676 '.a.) ; Liturghierul" din 1629, in
multe exemplare, din 1637, 1639, 1740, 1746, 1762 ai 1775 ; Nomocanonul" din
1629 ; .,Acatistele" din 1629, 1636, 1654, 1677, 1706, 1741, 1766, 1786, 1795, 1806 ;
.,Apostoluln din 1630, 1654 ai 1752 ; ,Imnologhionul" din 1630, inchinat lui Petru
AlovilA, ai eel din 1753 ; Triodul" din 1631 cu o prefatii evocind pe Movilevti ; Trio-
dul ales" din 1631 cu o sfatoas5 profatii inchinatii domnului Moise Movilfi4; Enha-
ristionul" din 1632, inchinat lui Petru Movila ; Crucea..." din 1632 ; Inviitiiturile sf.
Calist" din 1637, traduse de Petru Movilii ; -Poluttstavul" cu psaltire ai ceaslov din
1643, 1682 vi 1691 ; Cuvintul rostit de Petru Movili la Iasi din 1645 ; Trehnieul"

' Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5219, p. 35.

2 Fragment din veacul al XVIII-lea la Academia R.P.R., ms. slay. nr. 404.
3 Amintitii in 1650 de Arsenic Suhanov in hihlioteca inviitatultti
ciiliitorul
Udriate Nfisturel ai copiatii in 1655, tot la Tirgoviate, pentru mitropolie.
4 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5219, p. 62.

77
www.dacoromanica.ro
din 1646, in cele doui editii, din care cca mai putin rare in multe exemplare, din
1730. 1768 si 1775 ; Cazania la cheia intelesului" din 1660 ; Psaltirea" din 1667, 1681,
1697, in multe exemplare, din 1733, 1739, 1760 si 1806 ; Pacea cu Dumnezeu'
din 1669 ; Pa tericul" din 1678 si 1798 ; Sinupsisul" din 1680 ; Cununa lui Cristos"
din 1688 ; .,Vietile sfintilor" din 1695, 1700 si 1764 ; Evanglielia" din 1700. 1746.
1732, 1759 si 1773 ; .,Catehismul" din 1712 ; Lexiconul latino -slav si slavo-polori"
din 1722 ; Litos" din 1730 ; Canonul Maicii Domnului" si Pravelnic" din 1716 ;.
, Mincile" din 1750 ; Faptele apostolilor" din 1759 ; Pravila" din 1760 si 1851 ;
.Slujebnicui" din 1762 ; Aca fish& din 1766 1 ; Octoiliul" din 1768 ; Da torintele
preotilor" din 1779 ; Scurta dcscriere istoricii a manastirii Pecerska din Kiev" din-
1805 2 ; .,Canonical" din 1811 ; ,.Cartea lui Efrem Siriul" dm 1857 s.m.a.
Din maniistirea bielorusi Kuteen, de ling,5 Orsa, intemeiatii in 1623: ..% iata
lni \ ailaam si basal" de loan Damaschin, tiparitii in 1639 ; Antologhionul" din
1647 ; Psaltirea" din 1650 si ,,Lexicomil" lui Pant% o Berinda din 1653.
Din Cernigov : Runo orosennoe", descrierea unor minuni de Dimitrie at Ros-
tovului, din 1696 ; Psaltirea" din 1697 ; Minunile Maicii Domnului" din 1703 ;
.Alfaltetul cotes in rime" din 1705 ; .,Fecioara nascatoare de Dumnezeu" de loan
Maximovici, din 1707 ; Calea imp5rateasca a crucii" de loan Maximovici. din'
1709, s.m.a.

Caracterul religios al cartilor se explica prin acelea,i cerinte ale epo-ii

fendale. Se subdiniaza oa inriurirea cartii rusesti si a stabilirii la not in tarn
a tipognafilor si Icarturarilor ruti a fost nu numai de ardin cultural, ci si
tehnic, tipariturile noastre imprinnutind dc la cele rusesti oaracterele titturilor-
prefetelor, foilor si literelor. In cartile noastre plitnunde ohiar limba slavono-
ruseasca din tipariturile rusesti. Tot alit de pronutitzta esrtc si influents
gravurii rusesti asupra celci locale. T4iariturile putin riispindite se copiau.
pastrind eiteodatil caracterul literelor moscovite si kieviene.
In schimb, de la inccputul Neactului al Xl II-lea pins la inceputul yea-
oului at XX-lea, nu numai tipariturile, dar si manuscrisele noastre, se intnul-
tesc in bibliotecile ruse,ti. Dommtl Moldovei Miron Barnovski-Movilii. care
ajutase cu bani tipografia fratiei" din Lvov distrusa de fac, darind eel dintii,
cu ajutorul liovenilar, sa infiinteze o tipografiu la Iasi, a trimis acolo un
,.0e vechi al manastirii Neamt. Tirziu de tot, in 1888, A. Petrusevicit
inregistra manusemise si tiparituri de provenienta romineasca la Lvov 3 : Oc
toihul" din veacul al X\ -lea, Tetravanghelul" din veacul urmanor.Slujeb-
nicul" din 1680 din Bucuresti, Trebnicul" din 1735 s.a. De pilda, in colec-
tine rusesti s-au pastrat urmatoarele manuscrise provenite doar de la manas-
tirea Dragomirna : Apostolul" din 1610, Culegerea" din 1615, Evanghelia'
ilustratii din 1615 scrisa de Teofil din Varonet pentru mitropolitul Anastasie-
Crimkovici, Psaltirea" din 1616 scrisa de acelasi mitropolit Anastasie, ..Pia-
tideseatnita" din acelasi au, Faptele hil Ioan Damaschin" din 1618-Psattirea'
si Prologul" din 1625, Laysaicul" din 1629 s.a. Textele grata deseori din at
eui dispozitie au fast copiatc : Alexandria" din 1562 din porunca mitro-
politului Grigorie at Moldovei ; ..Psaltirea" din 1619 a fost scrisii do Efrem,
de Radiruti ; Mineiul" din 1625 a Most luerat pentru mitropolia tirgovis-
teana. din porunca hid Anastasie Grimcovici.
Legaturi politice (1634-1653). Am staruit mai mutt asupra aspectuluii
cultural al legattunivlor inaintasilor nostri din veacul al XVII,lea cat Rusia. in ce-
prkeste relatiile economice, ele ramineau inetattusate de interventiile straine cc-
stinghereau schimbul de marfuri intre regiunile duninene si aceasta tura..
1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 716, p. 2-3.
2 Ibidem, ms. rom. nr. 930, p. 73.
3 Vezi si scrisoarea lui A. Petrusevici c5tre I. Diann, din 4 aprilie 190l'
(Academia R.P.R., corespondents 58797).

78
www.dacoromanica.ro
lie altfel, pe viitor Moscova se va afla in central legiiturilor noastre eu lumea
ruseasca.
Dolunia lui Vasile Lupu constituie o insemnati perioada in relatiile
diplomatice moldo-rusesti, care se intemeiaza @i pe asemanarea condittilor so-
cial-ecanomice ale vietii feudale, oglindite in pravilele timpului. Este si meritul
personal al acesltui damn care, in vrennuri deasebit de grele, thud nu numai
domnia lud, dar insiisi tans prezenta slain chezasii pentru legaturi internatio-
nate tenteinice, a stint &Ali piistreze echilibrul intre marile putcrti vecine-
dtheind titup de douiizeci de ani o politica abilii gi pastrind totusi prestigiul
tarii. Diplomatia lui Vasile Lupu mentine staruitor orientarea filoruseasca
desi el trebuie sii tins seanta de atitudinea) Portii suzerane care, de teama.
cresterii puteria statului rusesc, a inceput sa incheie o serie de tratate de pric-
tenie cu Polonia, ca sa-si asigure libertatea de aetiune impotriva rusilor (1634,
1640, 1667, 1672, 1676-1677, 1678). Cu toate aoestea, Rusia @i Turcia n-au
ajun inca la un conflict filtis, gisind citeodati punete comunc de ma.nifestare
in relatiile cu vecinii, ata anent Vasile Lupu apace ca mijlocitorul dorit intro
antindona tarile, bucurindu-se de la 1637 inainte de o incredere deosebita din
partea turcilor
Aeeentuarea anarhiei in Imperial Otoman a dus la o sporire a atacurilor
turcesti din Azov, mai on seams davit 1634, rind s-a incheiat tratatul de prie-
tenie turco- polon. Astfel, nu a constituit o sturpriza cueerirea Azovului de
cazact la 18 iunie 1637, rind Crimeea era tullturata de rascoala priointtita de
inlocuirea hanului, iar sultanul era ocupat cu razboiul din Persia ; atunci a
pierit @i salt" Tama Cantaeuzino. Chiar cativa ani mai tirziu, in vara anului
1643, solul rus Ondin-Nasciakin inregistra in Moldova rasunetul cureririi
cetatii Azov, favorabil rusilor.
Situatia inoordata de pe alte frontuni a silit Poarta otomana sii pastreze-
oficial, relatii pasnice cat Moscova ; numai hanului Crimeea i s-a poruncit si
atace avanposturile rusesti. In aceste imprejuraini, rind Moldova ajunsese. pun-
tea de legatura cea mai potrivitil intre Moscova @i Constantinopol, disparitia
lui Tama Cantacuzino a pricinatit un go" in sinful diploanatiei turcesti. Pentru
negocierile cu taanl, Poarta avea nevoie de un ceprezentant al lumii orto-
doxe, apropiat de tarile noastre si care si inspire, astfel, mai multi incredere-
rnsilor. Fara a fi mn diplomat de profesie, Vasile Lupu a preluat aceasta sar-
rink cat alit mai grew ipentru acea vreme, eu cat sultanul cucerise Bagdadul @i
incheiase in 1639 pacea cat Persia, iar an Mediterana luase sfinsit rilzboiul cu
Venetia. Numai moartea sultanului Murad al IV-ilea a aminat proieetata
expeditie pentru recucerinea Azovului. Continuity" pregatirile pentru acem,ts
lupta, noul sultan, Ibrahim I, asigura totusi pe rusi de prietenic.
rt
* *

Iu ceea ce priveste legaturile prapriu-zise anoldo-rusesti ele au conti-

nuat aparent pe calea trasata de inaintasul lui Vasile Lupu, Mixon Barnovski-
Moeda, asa inclit in prirnavare anului 1636 la Moscova si-au facut aparitia solii
moldoveni 2, acelasi Camara§ Paladi Panaghii gi pircalabul Petre Baltaga 3, care
1 Am5nunte despre sosirea unui ceaus al sultanului la Iasi, vezi in insemniirile
de calatorie ale lui Vasile Gagara.
2 Pentru solaile moldovene de la 1629 si mai tirziu, Vf Zi Academia R.P.R., "g-
roin. nr. 5216, p. 5 si urm. ; nr. 5151, p. 140-146.
Scrisoarea lui Vasile Lupu din 31 martie 1636 (Academia R.P.R., ms. ront. nr..
5244, p. 143, precum ¢i nr. 5216, p. 5).
79
www.dacoromanica.ro
au cerut doua icoane comandate de fostul domn pictorului rus Nazarie. Scopul
soliei era lima altul : oamenii dui Vasile Lupu au adus tarului stiri despre
razamiul dintre turci si persi, conflict a carui desfasurare influenta politica
Moscovei. Ei au informat de asemenea si despre intentia sultanului de a oeupa
insula Malta. Domnul trimitea tarului daruri : un cal si un covor persan. La
rindul lor, solii au primit hliinuri do samur. Paladi Panaghii a mai venit la
Aloscova si in iulie 1637 insotit de negutatori constantinopolitani 2.
0 solie mai importanta va poposi in capitala Rusiei la 1 decembrie
1638 3, condusd de elmilrasaiil Isar Eustate. Este solia despre care cronicarul
Mira Costin scrie : intr-acest an au luat cazacii Donului Azacul, cetate tur-
ceasca pe apa Domvlui, care apoi au dat-o de bunavoie Mosoul turcilor inapoi.
Isar a imblat la acest mijloc peastru aceie- cetate &a Mose, om aiee in lard pe
.acele vremi vestit cu negutitoriia in Tara Moscului".
Camdrasul Isar, sau Isaia din scriptele rusesti, a adus scrisorile lui Vasile
Lupu care, din ordinal sultanului, st5nuia asupra faptului cii imbunatiitirea
-relatiilor ruso-turcesti depinde- de retragerea cazacilor din Azov. Din Moscova
se rispunse ca tarn& n-a poruncit cazacilor sd ocupe eetatea, ca el ii va indemna
s-o pariseasca, iar sultamill si hanul Crimeei sa nu inceapd operaiiuni militare
impotniva Azovinlai. Pe lingii comuniearca intentiilor riizhoinice ale sultanului
si ale hanului Crimeei, Vasile Lutpu trarnsmitea stiri despre patriarhia Constan-
tinopolului si despre Polonia. Dommul sctria invatatului disc de duma Feodor
Lihaciov, ritgindu-1 sa intervina pe lingli tar pentru trimiterea unor card,
icoane qi a unor pictori rusi la Iasi 4. Alesterilor moldoveni ce tinsoteau solia,
eel cerea sd li se ingddivie sa lavcreze catapeteazma si rastignirea, detsigur pentru
ctitoria sa ieseana biserica Trei Ierarhi 5. Vasile Lupu oferea tarului daruri :
dui cai, hamuri bogate, rum ceas de our si altele. Curierii motdoveni soseau mereu
la Moscova si, prin aeelasi sal, c5m5rawl Isar Eustate, domnul inforana cereu-
rile conidtve5toare, mai cu seams despre mersul riithoicului din Persia (manic
iulie 1639 si mai tirziu) 6.
Interesanta era stirea transmisa prin sol la 3 august 1639 7, despre prin-
derea in Moldova a pretimsului tarevici" Simion. care se &idea drept fin
al tarului Vasile Suiski (1606-1610). Davi izbinda impostorului Dimitrie in
1605, unealti a feudaltilor paloni, pretendenti ca acesta puteau sa prilejuiasca
oriaind interventii straine in Russia. Vasile Lupu nu numai cii a pains, dar
a si intemnitat pe impostor intr-am lac mai sigur, la Suoeava, extrldindu-I
apoi in decembrie lui Bogdan Duhrovski, solul rus venirt impreuna en till-
maeiful Sagaieev, ims5reirtati in acest scup in septembrie 1639 8. CFI', de mare era

' Scrisoarea lui Vasile Lupu din 31 martie 1636 (Academia R.P.R., ms. rom.
iv. 5216, p. 5 ; nr. 5244, p. 186).
2 Vasile Lupu intervenes si pentru Averchie, mitropolitul Vereii, care la intoar
cere de la Moscova a ziihovit bolnav in Moldova (ibidem, ms. rom. nr. 5235, p. 56;
nr. 5216, p. 84).
3 Declaratii din decembrie, Academia R.P.R. nts. rom. nr. 5216, p. 5 ; nr. 5244,
p. -189; nr. 5151, p. 144.
4 Scrisoarea lui Vasile Lupu din 13 septembrie 1638 (ibident, Ins. rom. nr. 5235,
p. 60; nr. 5216, p. 85).
5 Sinitic(' in luna mai 1639, dar a carei impodohire interioar5 continua, podoabele
fiind a5teptate din Rusia (iulie 1639).
6 Academia R.P.R., ms. row. nr. 5235, p. 62 qi urm. ; nr. 5216, p. 5, 6, 85.
7 Ibident, ms. rom. nr. 5235, p. 70 ; nr. 5244, p. 148 ; nr. 5216, p. 6, 85. ai din
29 august, nr. 5151, p. 143 ; nr. 5244, p. 148.
8 Scrisoarea din 29 decembrie 1639 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 75:
nr. 5151, p. 142 ; nr. 5215, p. 6, 86).

80
www.dacoromanica.ro
serviciul mitts de domuul Moldovei, vedem si din desfasurarea evenimentelar
ale mai tirziu, eind alt impostor, ce se da drapit tareviciul Ivan", isi facu
aparitia in Crimeea. Vestea a fast aclus5 tarului de jitniceruil Isar Eustate la 22
martie 16451. Pins in august 1646 Vasile Lupu ii infonrna pe rusi despre
,,tarevicial Ivan", care era tinut in mare cinste la hanul Critneei 2. Athiman-
Aritul Anifiloteu al patriarhiei constantincrpolitane soria si el la Moscova despre
poposirea iat capitala Trurcieri a impostorului (pe care It numea : Ivan Dol-
goruk) ; in coutinuare. Anfiloteu se ocupa de petitiiile impostorului, care sugera
sultannlui si hatananului ideea de a cotropi Rusia, anotivind actiunea for prin. apfi-
rarea drepturilor" pretentlentulni. De altfal adluga Anfiloteu principele
"Transilvaniei, Gheorghe 11610ezi, a dart de afire sultanuilui ca tarul s-a inteles
en imparatul Germaniei, cu regele Polonici si cu dormnii Tarii Rominesti si
Moldovei ca sa se razhoiasc5 impotriva Portii otomane. Impostorul sosit la
'Constantinopol, in realitate Timofei Akundinov, alt pretins fin al tarului
-Vasile Suiski, se rplingea era a (lost jefuit de Vasile Lupu, domnul
Moldovei, care voia sa-1 si omoare, duns' cum a &Scut cat fratele sou
-mai mare, iar capul sa i-I trimeata la Moscova. Ac.est Akundinov pare a fi
-omul de incredere al impostorului Simion de la 1639 ; el ar fi stat in Moldova
in manastirea cladita de fatal Ivan eel Groaznic. In orrice caz, atitudinea lui
Vasile Lupu trebuie pretuitS, cu atit mai mult au eft se stie ca in 1650 insusi
hatmanul Bogdan Hmelnitki a refuzat salilar rusi extradarea accstui impostor
Akundinov, fapt relatat si de Arsenic Suhanov : Akundinov insusi, pus in fata
rusilor, isi schimba declaratiirle, zieind ca eel ar fi trimis un om in Moldova,
1a manastirea zidita de tarul Ivan cel Groaznic, si cii domnul Vasile- Lupu i-a
poruncit s5-si insuseasea numele tarului Dimitrie, 1-a incoronat si 1,1 trimis
la Constantinopol.
*
Solid moldovean Eustate Dimitrie si zugravuil Nicolae au vizitat Moscova
in ianuarie 1641 3. Accasta solie s-a intors la Iasi insotit5 de doi pictori rusi :
Sidor Pospeev, unul din 'Doi mai buni ,mesteri ai timpului care a zugr5vit eate-
drala Uspeniei din Moscova, si Iacov Gavriilov, care a murit in capitals
Moldovei ; in Rusia s-a intors fiul sou, Timofei Gavriilov.
Curiarii mold aversi au mai adus PlI4 ill or informatii despre Imperiul
Otoman, transmise de inv5tatul iesean Gavriil Vlasie 4, cunoscut prin scrisori
ciitre tar si prin c515toria de mai tIrziu la Moscova. Problema turceasc5 pry-
ocupa itte conduo5torii rusi din ce in ce mai mult. in legAturi cu noile eveni-
menle uegocierile de pace ale Portii cu Persia si pregitirile turco-taitare in
vederea unei expeditii impotriva cazacilor de la Azov la 18 aprilie 1641 la
Moscova an fort primite scrisorile lui Vasile Lupu c5tre acelasi Isar Eustate,
ins5reinatul ski un Rusia 5. Solul Eustate Dimitrie a adus rusilor o luny mai
1 (Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216, p. 12).
2 La 9 mai 1646 (ms. ram. nr. 5216, p. 90) of august (ibidem p. 14).
3 Academia R.P.R., ms. rom., nr. 5216 p. 7.
4 Originar din Corfu, profesor la Coustantinopol, mitropolit de Naupacta of Arta,
la 1 fehruarie 1641 (Academia R.P.R., ms. rom, nr. 5244, p. 151 ; nr. 5216, p. 7) Gavriil
Vlasie a Indus tarului multumiri pentru hlanurile de samur trimise drept risplatii pentru
informatii. El transmits difcrite stiri din Turoia, untie vizirul Mustafa orinduiette tre-
burile in loeul holnavului sultan Ibrahim. Mootemitorului tronului, Alexei Mihailovici,
"Gavrid Vlasie ii daruieste o gramatica paralelit roseascii of grecease5. Nicolae Milescu
it lauds" pe Gavriil Vlasie, care-i fusese profesor.
5 Ibidem, nts. rom. nr. 5244, p. 182 ; nr. 5151. p. 144; nr. 5216, p. 7.

43 Contributii la istoria relatiilor romino-ruse. Si.

www.dacoromanica.ro
tirziu infottuatii cat privire la aceleasi intimplari, dart. vorbind si tlespre plc-
tort de icoane 1. In iunie a sosit din Iasi-Pavel Dimitrie, alt om de inoredere 2,
care a vesta c5 Deli-Rusein, pasa de Silistra, a trectrt Dunarea cu o anmatil
si se pare .c5 se indreapt5 spre Azov. Domnici Moldovei si T5rii Rominesti au,
fort siliti sä participe la aceasti expeditie cu cinci sute de ostasi fiecare.
Intr-adevar, Azovul a fast asediat de la 7 iunie pin5 la 26 septembrie
1641. Cinci mii oinoi sate de cazaoi an aparat cetatea impotriva unor taupe de
vrco sapte-apt on mai nusneroase. Turcii si t5tanii au prildat regiunile rusesti-
din vecinlitate si apoi s-au Tetras. Tarul se vedea in neputint5 s5 ocroteasci pe
luptatorii de la Don, desi acestia constituian o adevArat5 avangard5 a rusilor
in ofensiva impatriva Imperiablui Otoman.
Tarul Mihail Feadorovici a riispuns lui Vasile Lupu prin Bogdan si Afa
nase (Likov si Buko lov), soli rush trimisi la Constantinopol. In vara anului"
1641 este confirmata trecerea for prin Iasi 3. Boierul Eustate Condrate a camu--
nicat In Moscova 4 ca pe soli ii insoteste in Turcia uu out de ineredere, care if
va tine la curent cu intimplarile c515toriei. Vasile Lupu stria s ea a f5cut
ouno.,cut vizinului sosirea sOliei rusesti, comunicindu-i ca lituanienii au irnpie-
(heat la INejin pe ourierul turc, greoul loan Petre, sa piece la Moscova, dar c5
scrisorile sultanului si ale vizirului catre tar an ajuns in Rusia printr-un emi-
sar moldovean. Drept faspuns a urmat aceasta solie a lui Bogdan si Afanase.
care an trecut prin Polonua ascunsi in ceala solului moldovean Eustate Dimitrie 6.
La 17 noiembrie 1641 a sosit la Moscova solid Mihail Joan cu danurile
lui Vasile Lupu si co cererea de a se ingadui unor piotori rusi sa vine
in Mahlova 1. 0 sable diiruiiii tarti1ui de &Aire damn se pastra in Muzeul Oru-
jeinaia Palata din Moscova. Multuanind lui Vasiile Lupu pentru omagiile expri--
mate, tarul la 7 ianuarie 1642 a trimis la Iasi pe pictorii Deiko Iakovlev si
Procofie Nikitin Iartov, care an lfuorat aid impreun5 cu Sidor Pospeev, pin5 in
august 1642 8. In decembrie 164.1 a anal venit la Moscova 5i solul Isar Eustate 9
Tn februarie urni5tor Vasile Lupu vorbea despre uneltirile solului polon Ia
Constantinopol ; polonii sustineau ca luptatorii de la Don, in actiuni impotriva
turcilor, erau incurajati de tar Hp. Dar. deoarece soliile sint atit de dese, nu le-
vow mai insira pe toate 11. De asemenea schimhul de scrisori se purta in aniir
1 7 mai 1641 (ibidem, ans. rom. nr. 5235. p. 79 ; nr. 5216, p. 86).
2 Plecat d'n Iasi la 7 mai 1641, Pavel Dimitrie se intiineste la 4 iunie Ia Putivl
ou solid Eustate Dimitrie, care se intoarcc din Moscova (ibidem, nr. 5151. p. 145 ;_
nr. 5216, p. 7 ; nr. 3244, p. 201).
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 84; nr. 5151. p. 145 ; nr. 5216, p. 7-
87; nr. 5244, p. 168 si arm. Scrisoarea lui Vasile Lupu din 10 iulie 1641 trimis5 prim
curicrul Stefan Dani15.
4 Ibidem, ms, rom. nr. 5244, p. 173. Scrisoarca din 3 august 1641.
5 ibidem, ma. rum. nr. 5244, p. 171.
6 Inca intr-un raport di.n anul 1640, solul polon la Poartii, Woiciech Mja.tkowski.
se plingea ea donmul Moldovei i-a oprit o scrisoare. a citit-o si abia dupg sapte septa- -
mini a porunoit si fie predate talmaciului sou din Constantinopol. Aceleasi metode ale -
dipl tintpului he descrie Arsenic Suhanov, in 1650.
I Academia R.P.R.. ma. rom. 5216, p. 8 ; iv. 5151, p. 145.
s Se intorc prin Putivl la 17 august 1642 (ibidem, ma. roan. nr. 5216, p. 101..
9 Academia R.P.R., ms. roan. nr. 5216, p. 8.
10Curierii moldoveni Stefan Wanira si Constantin Ioan sosesc la Moscova la 3;
februarie 1612 (ibidem, nr. 5151, p. 146 ; nr. 5216, p. 8, 81).
l'Curierul moldovean Gheorghe Eustate la 27 martie 1642 (ms. roan. nr. 5216..
p. 9) ; solid Isar Eustate in aprilie (ibidem, p. 9) ; Anionic de la man'astirea Gustinski
en scrisorile lui Ivan Boiarcikov la 22 mai (ibidem, p. 9, 87) ; Petre Ioan la 29 mai.
(ibidem, p. 88 ); Carp de Ia miinasti-rea Gustinski sosit la Putivl la 31 mai (ibidern, p. 9);:
Iona de la minastirea Gustinski sosit Ia Putivl la 19 august (ibidem, p. 10) ; Atanase-
82
www.dacoromanica.ro
1642-1649 prin Petre Volkonski, voievodul din Putivl, oral de granita untie
ca si la Kiev s-a cladt un intreg earlier voloh", al calatorilor ce asteptan
invoire din Moseova pentru a merge mai departe.
La 7 in-1'6e 1642 Atanase Joan, nepotnil boierului Isar Eustate, a venit la
Moscova nu mai Istim pemtru a vita oars; aduclind scrisorile Jul Vasile Lupu,
precum si cele ale sultanului si vizirului 1. Poarta cerea retragerea cazacilor
din Azov, fagaduind ca barna Crimeei nu va ataca cetatea ; sratuite de tar,
cazacii au parasit Azovul. Curind solid ins din Constantinopol, Ivan Boiarcikov,
transmitea prin Moldova stirea ca thick intai-esc in graba acest important cap
de pod 2.
In noiembrie 1642, la Iasi a sosit unuil din cei mai vestiti barbati de stat
ai timpfului, tlipilomatul Afanase Ordin-Nasciokin. El avea sarcina sa culeaga la
fata 10-culla informatii mai ample cu privire la situatia locala, precum si la
turci si poloni. Stind mai 'nuke luni in Moldova si mentinind un contact per-
manent cu Vasile Lupu si cu alti fruntasi bastinasi, Ordin-Nasciokin a cub.s
pretioase stiri despre viata plitica, econoinica si atilltuurala a Orli, in parte
transmise de dinsid La Moscova in scrisori cattle Seremetev si Dubrovski, expe-
diate prin eurieri3. La 5 februarie 1643 Vasile Lupu a trimis tarului daruri,
prin boierul Petre Mihail, care trebuia s5-i procure la Moscova diverse marfuri 4.
La 20 mai, alt sol moldovean car waza, Gheorghe Eustate, s-a oprit in capitala
Rusiei b. Corespondenta cu solii moseoviti din ConstantinopOl era purtata in
septembrie si decentbrie prin Vasile Lupu G. A urtuat, 4a 20 febtetarie 1644, o
scrisoare a tarului cattle domn 7.
Moscova se dezvolta, devenind un inseinnat centru mestesugaresc si cu-
mercial. Inca din juke 1639 Vasile Lupu cerea 8 s5 se ingadnie trimisului sau,
Sava Joan, ca si in ianuarie 1645 lui Toma, find comisului Gheorghe 9, sau in
decembrie acelasi an lui Gheorghe Eustate si Stefan Nestor ") si in noienehrie-
1646 lui Vasile Gheorghe si Andrei Atanase H, sa faca acolo tirguielile trebuin-
cioase, mai cu seamy sa cuinpere hum ani. Lupu Grigore, nepotul mitropolitului

loan la 10 octombrie (ibidem, p. 10) ; Ioan Grigore si Constantin Grigore la 17 41c-

cembrie (ibidem, p. 10) ; Atanase loan si Nicolae Matei in ianuarie 1643 (ibidem,
p. 11) ; plecarea, din Putivl la Iasi a eurierului moldovean Petre Coselev la 24 februarie
ibidem, p. 11) ; Isar Nicolae si Ioan Petre la 21 aprilie (ibidem, p. 11) ; Gordei loan
si Petre loan la 3 si 4 mai (ibidem, p. 11) ; Gheorghe Eustate la 20 mai (ibidem,
p. 11) ; Petre Iacov la 26 august (ibidem, p. 11).; Teodor Vasile si Mihail Ioan la
25 septembrie (ibidem, ip. 11) ; Antonie de la manfistirea Gustinski, rispunsul lui %asile
Lupu din 29 septembrie (ibidem, p. 89) ; Mihail Nicolae la 31 decembrie (nes. rom_
nr. 5244, p. 39) ; loan Grigore la Putivl la 14 noiembrie 1644. Iritre 14 septembrie
31 mai 1647 slut inregistrati douazeci ,de trimisi moldoveni (ms. rom. nr. 5216, p. 1,
si nr. 5244, p. 38). Participarea lui Vasile Lupu la negocierile ruso-turcesti este amin-
tita in rapoartele catre dogele Veneliei, in 1642 de Mitre Girolamo Trivisan si in 1647
de catre Giovanni Soranzo.
I Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 9.
2 Cita vreme rutii au stapinit Azovul, in anii 1637-1641 si 1696-1712, turcii
nu au putut sa ataice cu usurinta tinuturile din sudul Rusiei.
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 10-11.
4 Ibidem, ms. rom. nr. 4235, p. 107 ; nr. 5216, p. 88.
5 Ibidem, ma. rom. nr. 5216, p. 11.
6 Ibidem, ms. rom. nr. 5235, p. 100.
7 Ibidem, p. 66, nr. 5244, p. 39.
8 Ibidem, ms. rbm. nr. 5216, p. 85, si f. XXII, p. 4-5.
9 Ibidem, p. 12.
1° Ibideret, p. 13, 90, si f. XXII, p. 6.
" Ibidem, p. 14.
8.
www.dacoromanica.ro
Varlaam, in decembrie 1644 cumpiira si el blanuri Ia Moscova 1. Broderiile ru-
sesti incep s5 fie tat mai cunaseurte la not ; ani de-la rindul, negutatonii moldoveni
vor cump5ra din Rusia bliinuri de satnur allele. Solii f5ceau si ei negot, ca
acel Isar Eustate despre care vorbea cronicarul Miron Costin. Moldoveniii insterivi
investeau banii for in aceste operalii. Dintr-un testament din 1646, afl5m ca clu-
cerul Dimitrie Era li a inerediutat aceludasi Isar suma de 410 taleri Ipentru
atunplirarea rumor blaintri de sobol la Moscova. Pentru tirguielile domundui Tariff
Rominesti Matei Basarab, a sosit la Moscova la 2 aprilie 1645 solul Pavel Nicolae2.
Alt muntean, Constantin Manta a fast recomaindat tarului la 21 noiembrie
1646 de c5tre Vasile Lupu, ca sa i se ingaduie sa procure manfuri la Moscova 3.
La 16 ianuarie 1651 muntenii Teodor Dimitrie si Pavel Condrate ajung 'la Mos-
cova pentru eumpararea unor bl5nuri de samur 4, ca si Constantin Manuil venit
acalo la 20 rifulie 1652 5. Rostul annnerosilar, eumparlItori de b15..nuri de samur"
nu era insa tottleanua excluisiv negustoresc. Astfel, trei negutiitori anoldoveni,
printre care un Zosima, sosiii Ia 27 decembrie 1647 la Moscova, vor fi uranali
la 1 ianuarie 164.8 de curieri cu scrisorile domnului Vasile Lupu G. Chesrtiuni
anult mai grele se rezalvau pnin ace ti negustori-diplomati, ca si prin eonfratii
lor, pelerinisdiplomati.
La 22 martie 1645 sosc-?te la Moscova jitnicenal Isar Eustate. El instiin-
teazii pe tar despre nelinieca cue ciuprinsese elerul constantinapolitan in legAturi
cal 4lesele soh i mb ani sic patniarhi si de sp re tivire a c el ui de-al d aile a impostor
Suiski'. La 23 august au cosit si scrisorile lui Vasile Lupu privitoare la eve-
nimentele din Turciia si Criineea 8. La 24 deeembnie.paposeste In .capitala Rusiei
trimisul extraordinar Mihail Nicolae, incolit de loan Gheorghe gi the Mihail,
care felicity in nurmele domnadtvi Maldavei pe tam] Atexei Mihnilovioi, co
prilejul suirii pe trou g. Trecerea prin Iasi a falmaciului rus Bukolov, trimis
la Poartii, a fost anuntatii rusilor Ia 26 mai 1646 prin moldoveanul Ioan Grigorieto .
In acelasi an afliim alti sapte curieri analdavemi la Moscova, care vesitese tre-
cerea tahnaciului Feodor Cerkasov spre Tnrcia, moartea la Constantinopol a
solului rus stolnieul Stepan Telepnev 11 si diferite 5tiri din Oriental apropiat 12.
Soul Mrhail Arghire aducc la 2 februarie 1647 Ja Moscova scrisorile lui Vasile
Lupu 5i ale marelni vizir 13. Relatiile diplomatice 14 erau imlpiedirate de fendslii
poloni, fapt pe care domnul it aducea din non la euntiltinta twrulni Ia 1 mar-tie

1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 12.

2
Ibidem, p. 13.
" Soseste la Mosoova la 20 ianuarie 1647 (ibidem, p. 15, 91).
4 lbidem, p. 17.
= Ibidem, p. 18.
6 Ibidern, p. 16.
Ibidem, p. 12, 89. Ssrisoarea lui Vasile Lupu din 20 februarie 1645.
8 Ibidem, p. 13.
9 Ibidem, p. 13.
ru Ibidem, p. 14.
" Ibidem, p. 16.
12Petre lacov si Gheorghe Grigore la 12 $i 13 august la Putivl (ms. rom. nr.
5216, p. 14) ; Zosima Gheorghe si Andrei Atanase la 16 noiembrie, care fac cumpiiriituri
la Moscova (ibidem); Eustate Constantin la 4 decembrie la Putivl (ibidem) ; Vasile
loan la 5 decembrie (ibidem, p. 15) ; la 19 decembrie (ibidem, p. 16).
13 Ibidern, p. 15.
mAmintim de asemenea pc trimisii moldoveni Filip Gheorghe 5i Dimitrie lean
la 20 februarie 1647 ou rosturi negustoresti (ibidem, p. 15) ; Tonta Gheorghe si
Gavriil Paladi la 18 martie 1647 de asemenea (ibidem, p. 15) ; Stefan Matei si Gheorghe
Matei Ia 24 octombrie 1647 de asemenea (ibidem, p. 16) ; arhimadritul Gherman la
15 februarie 1652 (ibidem, p. 92) ; Gheorghe Joan la 16 februarie 1652 (ibidem, p. 17).
84
www.dacoromanica.ro
 -,re.-sakeigtaiM,74-500,V4261M4YSIL_:7111 ,,,e4p.akapawy7,,,,an

A. Ordin-Nwiokin, sot moscovit in 1642

www.dacoromanica.ro
1652, oind cerea invoire ca sold Sall. Filip Gheorghe, 53 Ned tirguieli la
Moscova I. La 12 mai 1649, in capitala Rusiei se aflau solii anunteni Pavel Con-
trate si Nicolae Contrate, au darurile domnului Matei Basarab si cu scrisoarea
inv5tatului Gavriil Vla&ie 2.
* *

In pritniivara anului 1648, in Ucraina invecinata, amenintata de a fi

cotropitA ou totul de ,Pollonia sau de a fi auexat5 de Turcia, cazaoii zaporojeni
si tiiranii au pornit o rasooala impotriva intensificsrii exploatarii feudalilor
polonii. Rascoala s-a transformat nm razboitil de elitherare a poporului ucrainean,
condus de hatmanul Bogdan Hmelnitki, insemnat barbat de stat si comandaut
de osti. TAranii din Moldova an Fuat parte activa la nizboiul de eliberare a po-
porului ucrainean. Situatia cinternationan inlesnea lupta uerainenilor, Germania
fiind pustiit5 de v5rsairi de singe indolungate, iar Tuncia se nizboia cu Venetia
5i era in dusmanie cu Polonia, precum si cu hanul Critneei.
In acelasi an la Moscova a plecat Paisie, patriarhul Icrusalimului, om de
incredere al lui Vasile Lupu. In deeembrie, in timp use patriarhul se afla la
A mita lituanianii, a sosit acolo nut polcovnic al hatmanului Hmelnitki, care
incerea s5 eistige .5i pe aeeast5 cale ajutontl rusilor. La 27 imuttarie 1619 Paisie
a sosit la Moscova. Negocierile ruso-uorainene-moidovene au luat astfel proportii
largi.
to eadrul legaturilor internationale ale epocii se contureaza figura unnia
din cci mai vajnioi emisari politici, ells iinportante relatii in Caucaz, Ucraina
si in Wile noastre, amtune Arsenic Suhanov. Acosta a f5out parte, in 1636,
dintr-o salie trimis5 in Caucaz in leg5tur5 cu dorinta tarului Teimuraz al Geor-
gici de a se uni en statul rusesc. Trei ani mai tirziu Suhanov s-a intors in
patrie $i,l aflam atitor si staret al maniistirii Troitko-Serghi-No-Bogolavlenski.
La plecarea patriarhului Paisie din Rusia, Suhanov impreunii en Iona Ma-
lenkoi 3 a primit ins5rcinarca de a-1 insoli la Icrusalim. In realitate, el avea
ntisinnca secrets de a supraveghea dernersurile politice ale lui Paisie in Ucraina
5i in tarile noastre. Memoriile pe care Arsenic le-a inaintat guvernului rats
oglinticsa metodele rudimentare ale diploanaliei de atunci si rolul lui Nasile
limn i» desfrisurarea .evenimentelor istoriae.
Paisie a p5r5sit Moscova in iunie 1649. Dl a ziihovit putin in Ucraina,
in fillip cc Suhanov, insotit de negutiltarii greed, a treerut in Moldova. nude la
25 august a inminat domnului o scrisoare a tartilui. La Iasi, in data patriarhului,
Suhanov a avut cu invatatii greci o &smith' (privitoare la eretlintA. Grecii se
temeau ca deosebirile de vederi cc se iviser5 ar pntea s5 pricintilase5 o dezbinare
in sinul patriarhiilor ortodoxe, asa incit in o'tombrie 1652 ciirturarul Gavriil
A la,ie a vizitat Moscova pentnu a 15muri problemele dezlnitute.
La Iasi,, de la negut5torull Grigore din Rilsk, Arsenie Suhanov a aflat despre
reaparitia impostorulni Ivan ,.Suiski ", care s-ar fi indreptat sere Kies. Sfiltuit
de Paisie, Suhanov a plecat la Moscova, uncle a si sosit in tleeembrie 1649.
Pai-ie mai aducea 4a cunostinta tarului ca Vasile Lupu si Matei Basarab. im-
praunii cu zaporojenii, aveau de gird ca in timpull verii sa atace Constantino-
polul si cereau Rusiei sa le vin5 in ajutor dinsl)re mare, amican cu o o:tire mica.

Academia R.P.R., nes. rum. nr. 5216, p. 18, 91.

O

IGide,n, p. 17.
2
3 Ca'rturar al mintastini Troitko-Serghievski, a stat doi ani la Tirgoviste si a Fasat
insemniiri de calatorie.

86
www.dacoromanica.ro
 r

e
-.)""

BOIL) \\
''.:k.1\
IR( II I \ pc, K
tt , 61.1i
!'.
r,V11 1
1

i ce R
f
\
;1 1 1 I 1 (

RKIM.1,1.11 t1'4_ \t_ k:A.'aR.# NI I r PI LAMS I N..

1)( \ 1, I 11,

4%

Bogdan Hmelniiki, hatmanul Ucrainei

www.dacoromanica.ro
 Dupa ee a indeplinit elteva saroini politice in Ucraina, untie luptele av
luat vremelnic sfirsit prin pacea de la Zhorov, in aprilie 1650 Suhanov sose0e
la Tirgoviste. El a prezentat domnului Matei Basarab o scrisoare a tarului '-
La 23 septembrie a sosit acolo solul hatmanului Hmelnitki, impreuna eu esaultd
Grigore, care 1i-a povestit lui Suhanov c5 imposterul Suiski" s-a adapostit Ia
batman. Suhanov s-a indreptat indat5 pre patrie. In drum, cal5torn1 a putut
ca-si dea seams de dorintele poporulruri ucrainean de a se uni cu Statul Rusesc-
Ia Cihirin, el s-a mrvtIluit en Bogdan Hmelnitki care, intelegind c5 r5zboird cat
feudalin polono va reincepe .curind, fzicea apel la ocrotirea Rusiei. Hamannl a
deolarat cii nru numai ucrainenin, slat. grecii. sirbii, bulgarii, volohii si snun-
tenii vor sii fie uniti sub ohl5duirea Moseovei 2.
Prin Isar Eustate, sosit la Moscova la inceputul anului 1651, patriarhul
Paisie cerea tarului s5-ii int5reasc5 legaturile cu Hmelnitki. Totuti, rind ir
aprilie aoelasi an, Arsenic Suhanov s-a reintors in Moldova, aducind. lun Vasile
Lupu o scrisoare a tarului, el a intimpinat greut5ti la plecarea in OrientuF
Apropiat, hanunt de a fi tainunR e epistola c5tre Partenie, patriarhul Constan-
tinopolului, dusmanul lui Paisie, care era sprijinit de domnii nostri. Suhanov
a mai descoperit .o5 Paisie nu va pleca din Tirgoviste oit timp va riimine in
data patriarhul Partenie ; aoesta din rurm5 a fost sugrumart de turci in lunar
mai 1651. Partenie se bucura insa de simpatiile rusilor, ata incrit destainuirile-
lai Suhanov au chitinat increderea fats de Paisie (wort in 1660), care -ti motiva,
oprirea in Tara Romineasc5 prin boalii.

In cursul acestor negoeieri atit de complicate $i in atteptarea relu5rii

luptelor cu feudalii poloni, Bogdan Hmaelnitki a tinut s5-si asigure prietentia
domnului Moldovei, consfintind-di In spiritul vremii prin cas5toria fiulrui s5u,
Timms, cu Ruxan.dra, facia lwi Vasile Lupu. Printr-un sol al sin, loan Petre,
Hmelnitki c5uta de asemenea s5 obtin5 ¢i ajutorul lui Matei Basarab 3. Domnui
Vasile Lupu nu indriznea rins5 sa fac5 run gest ata de f5tis, cu atit mai molt enr
cit dinsul era soorul hal Janusz Radziwill, hatmannl Lituaniei ; atnenintat Si de-
trupele polone din Camenita Podoliei, rrespinse deemi alianta propusa de hat-
mann! Ucrainei, deli numeroti moldoveni luau parte active 'Inca de unlit la.
fr5mintirile din Ucraina.
Ca sa-ti asigure flatten!, oazacin, ajutati de titari, au atacat partea de
r5s5rit a Moldovei, socotit5 ea alnat5 Cu feudalii polono-lituanieni. Domnul a
trehuit 85 cedeze. Cind lush' la reluarea razboinlni polono - ucrainean, din pricina
trad5rii Crimeei, in iunie 1651 cazacii au suferit infringerea de Ia Beresteciko
Vasile Lupu, influentat de autunite grupari de boieri, a renuntat la intelegerea
stabilit5. Numai dup5 ce feudalii poloni au fost zdrohiti la Batog, in 1652 el ssa,
hot5rit sa treaca en totrul de partea ucrainenilor, al5turi de care spera sa vad5
curial §i pe rusi.
Negocierile dintre Varlaam, mitropolitrul Moldovei, care a vizitat Ucraina,
Pi Bogdan Hmelnitki s-au rterruinat printr-run trate de alriarrtai oldo.nerainean.
1 Calatorul Bandini aerie si el despro primirea lui Suhanov de atm domn.
2 Inca din 1646 Potocki, staroste de Snyatin, se plingea ca tirgovetii sai s-att,
mutat spre granite Moldovei, au refuzat sa-i phiteasc5' birurile si, impreuni eu locuitorii
satelor moldovene, an provocat o ritscuale.
3 tiri aduse is Moscova de cei sositi acolo din regiunile Dunarii in vara anului 1651

88
www.dacoromanica.ro
Pins la incheierea c5satoriei proiectate, ftui hatunauilor GaNril si Gheorghe, fratit
domoului Vasile Lupu, preouna si loan Lupascu Prajescit Si Nicolac Buht4 au
ramas ostateci la Cihirin. In septernbrne 1652, domnita Ruxandra s-a casiitorit
eu Timus Hmelnitki. Nunta a avut be la Iasi, orals pe care in acea epoca ni-I
descrie cu mult stpirit de abservatie Pavel din Alm, insotitorul dui Macarie,
patriarhul Antiohiei, care c515toarea spre Moscoval. De indata, Bogdan Hinel-
nitki a inatlintat pe voievodul rus Hi lkov. din Putivl, despre c5s5toria fiului
sin 2.
Contratlictiile dintre ctlasa dominants constantinopolitanii si oligarhia ho-
ierimii munteine an f5cut pe Vasile Lupu ss saute s5-si extinalii puterca asupra
Tarii Rominesti. De aceea, a si dus lupte neincetate cu aceasta tars vecin25.
De teama unor actiuni commie ale tarilor din regiunea dunarean5, turcii, o-u-
pati pe frontul persan, preferau mentinerea confliatitlui in defavoarea unei
aliante a Tarn Rominesti cu Transih aria. La rindul sans, Gheorghe RAO
princripele transilv5nean, era neldnistit de prieteuia moldo-ucrainearna. Solii rusi
in Ucraina A. Matveev si I. Fomin tc)oninnicaat in vara anului 1653 la
Moscova ca Bogdan Hmednitki hstervenea iu zadar prin trimisul sau, polcovnicul
Mihail Sulitici, ca feudalii munteni si unguri sa p5streze paces, cu Vasile Lupu.
In 1653, amenintat de boierii rasoulati in tars sub conducerea iogoratului
Gheoirghe Stefan, sustinut de feudalii munteni si unguri, Vasile Lupu a prihegit
la Camenita-Podoliei. Times Hmelnitki, in frantea unui detasament cle 12 000
de cazaei. a vcnit in ajntorul soerului sae sit a izgonnt pe slusman tin fara Ro-
anineasc5. Respins, in cele din urin5 viteazul fiu al hatinanului a pierit asediat
la Suceava 3.
Nici soarta Iui Vasile Lupu n-a Post mai foricit5. Dttpii ce a stat in Ucraina,
la Subotovo, a ajuns s5 fie intemnit.at la Constantinopol si la 14 noiembrie 1656.
prin secretarul s5u, Petre D5niI5, oerea tarului bani pentru r5scumpararea sotiei
oi finial, c5zuti prizonieri la Suceava 4.

Cglatoria lei Macarie a durat sapte ani ; el SO in 15rile noastre intre ianuarie
1653 iunie 1654 si intre august 1656 octombrie 1658.
2 $i Gavriil Vlasie, printr.o scrisoare, s-a grabit sa aduca aceasta stire la ctnos-
tinta tarului.
a In mai 1660, mai 1664 si decembrie 1671, v5duva lei Timus Htnelnitki. Ru-
xandra, care a stat mai mutt timp la Subotovo, mule a intilnit-o Pavel din Alep, si la
Raskov, a trimis tarului cereri de ajutoare (Academia R.P.R., nts. rom. nr. 5216, p. 91,
23 ; nr. 326, p. 28). Din pomelnicul hisericii din Feredieni din judetul Botosani reic.e ca
Rusandra s-ar fi casitorit, in aces; timp, en postelnicul Vasile Krupenski, care a si pus la
cafe moartea tragic a domnitei, in 1687, in cetatea Neanatului. Un colier al Ruxandrei
Hmelnitki se Mistra, in 1887, la biserica Mintuitorului din Belaia Terkov (Ucraina).
4 Academia R.P.R., ms. ront. nr. 5216, p. 93 ; curierul soseste la Moscova la 9
aprilie 1657. A doua sotie a lui Vasile Lupu, Ecaterina Cerkez, era o caucaziana. asile
Lupu a intuit In Constantinopol. in timp ce in Moldova donmea fin! sae, Stef5nita.

www.dacoromanica.ro SD
 CAPITOLUL IV

Tratate de aliantd cu Moscova

URMARILE REUNIRII UCRAINEI CU RUSIA
Tratatul lui Gheorghe Ste /nn (1656). Reunirea Ucrainei cu Rusia, la a ia-
nuarie 1654, a fost un rezultat firesc al desfasurarii istorieti calor (Iola marl
popoare friitesti rus si uorainean. Acest eveniment a avut la baza legiturile
economice, (politica si culturale de -veacuri dintre Ucraina si Rusia si a corespuns
nazuintelor Si intereselor trainice ale calor doui popoane.
Reunirea Ucrainei cu &avid Rusersc, sl5bind pozitiile strategioe polono-
rtureo-rtatare, a consolialat totodart5 situatia internationala a Rusiei si a contribuit
la stringerea relatiilor dintre Moldova si Mosoova, intr-an spirit mai accentuat
dealt tratativale de aliauta din timprul lui Stefan cel Mare si Petnu Raves. In
apm, rlizboindn-se impotriva cazacilor conch* de Timms Hmalnitki, noul domn
al Moldovei, Gheorghe Stefan, primise ajutorul boierilor munteni, al uobilimii
transilvanene, sub conducarea lui RakOczi, precuan si al feudalillor paloni. Pentru
ca accasta lupt5 comunii impotniva lwi Vasile Lupin s5 am se transforme intr-o
alianta, care sa intAreascii ipoziliile Polonici, Si nn rvederea runor actinni mai sus-
Omuta iantportriva trurco-rtItaritlor, rusii an riusarainat Ia 7 februarie 1654 pe tri-
misul exvraordinar Gavriil Saraarin s5 veste,asci dommilor Moldovei si Tarii Ro-
rninesti ca Ucraina s-a reunit au Statuil Ruseso1. Tamil oferea domnillor prietenia
sa, far Jul Gheorghe Stefan fii ciantputa ca dinsul n-a instiintat Moscova alespre
inqc5unarea sa ; i se puma itotodart5 nn ivedere sal nu dea ajutor regelrui Poloniei,
in caz dac5 acela ii va core, rimpotriva rtamtlui saru a supatsilor sari, cazacii.
In acelasi Limp, la 4 februarie, prin Iasi treause Arsenic Suhanov 2, care
ducea daruri rusesti pentru Muntele Atos. Calatornd vorbit lui Gheorghe
Stefan despre evenimentele istonice din Uoraina. Noul damn, care luptase im-
potriva cazacilor, s-a simtit intrucitva dezorieutat. ludati .oe Subanov a p5risit
orasul Iasi, un sol moldovean Ioan Grigore a pornit Ia 18 fobruarie 3 sere
' Academia R.P.R., ms. rom., nr. 5216, p. 18.
2 Mort in 1663.
Academia R.P.R., ma. ..rom., nr. 5216, p. 100.

90
www.dacoromanica.ro
 N

7.4

t
§

Tij'ANO ic):1).G17ZA. P RING IP E ) LAN '12

t .1; j".4r1
Domnul Moldovei Gheorghe Stefan
(Bill. Aoad. R,P.R. sectia stampe)

www.dacoromanica.ro
Moscova ca 85 cerceteze acolo teremd. Solid drucea im, Rusia nu numai rapoar-
tele lui Suhanov, ci si o serisoare a dui Gheorghe Stefan. Pe de aka parte,
netnultumit de ultinta primire in Moldova din timpul lui Vasi le Lupu, Arsenic
Suhanov facea cumosaut ca maul domn este mai binevoitor decit rpredecesonil
sau si vrea cu tat dinadinsul s5 se Apropie de rusi. Snhanov mai preciza ca
intrepid popor moldovean se bucura la stirea ca ncrainenii 6-au unit cu rusii.
Cu toate acestea, de teama r5zbunarii dui Bogdan. Hanehuitki care, in in-
telegere eu hanul Grianeei, ar rfi dorit sa in,cerce iarasi sa insclumeze la Iasi pe
%aside Lupu I, Gheorghe *tan a purtat discru.tii si att !saint polar Nicolae Bie-
.-ganowski, castelanul Camenitei, trimis prin Moldova la Poarta. Donantd nu putea
sa rupii dintr-o data legaturile cu vechii siii aliati feudalii poloni si unguri ;
dinsul iii dadea ins seaana ca aocati tendon au piramit o Brea Idovitnura ai cii ei
nu pot fi suferiti de moldoveni din pricina jetairii proviziilor populatiei de ciistre
ostasii regelid.
Mare a fort asadar bucuria lui Gheorghe Stefan teind, la inceputul lunii
martie 1654, sosi da Iasi Samarin. Sofia ruseasea a putout astfedi afla ca. anoldovenii
&int fericiti ea, in alma reunirii Ucrainci, di se va inlesad contactud cat Rusia.
Strajile domnesti au insotit pe Samarin ping la hotarul Tarii Romineni. uiide
solid n-a mai giisit in viata pe Matei Basarab, morn in aprilie acedasi an. Noul
domn, Constantin Serban, intrucitva prieten cu feudalii poloni, s-a aratat mai
rtzervat fats de rusi.
Imre time, la 18 mantic 1654, solid moldovean loan Grigore a ajuns la
Moscova 2. Pe lingo scrisoarea oficiala adresat5 tarului, el a transmis la 1 aprilie
departamentului solilor mesajttl secret al ,domnulaui Gheorghe Stefan, prin care
acesla cerea ingaduinta si se incline rusilor in eanditii asernanatoare dolor oferite
lui Bogdan Hmellnitki 3. In leatZ de aceeptare a propunerii, o sane srpedi,ala trebuia
sa vina la Moscova pentru depunerea jurantins tului. de eredin.ta ; Tara Romineascii
n-ar fi intirziat nici ea s5-i atraneze pilda.
Pe aind tratativede cat Bogdan Hmelnitki intimpinau nesfirsite tergiversari.
in ()amid de fats rusii s-au hotanit sa rezolve chestimiea cit mai repede, o data cu
perfedtarea unirii Ucrairnei, ca sa mu produc5 nod cotmplicatii internationale.
Intr-adevar, agentii rfrancezi si suedezi unelteau la Poarta otomana impotriva
Rusici, care in aced deceniu din cauza strin.gerii legaturilor cu Ucraino
n-avea relatii diplomatice cu Turcia. Insa apropierea Moldovei prezenta un
interes deosebit. Ea asigura securitatea granitelor de satd ale Rusiei, indesnea con-
tactul au Tara Roanineasea gi chiar cu Serbia 4. in sfirsit facea ianposibil acor-
darea unni ajutor threes° Poloniei, impotriva .c5reia Russia a si inceput maiditati.
Astfel se explica faptuil ca trimistud extraordinar al rusilor, care &taco la Iasi
riispunsul 5, urma si primeasca de indata juramintad de credint5 al luri Gheorghe
Stefan. Totusi, situotia donmulail rimpresurat de dusmarti parea destad de Brea,
asa incit acest sol, Tomila Profiriev, insotit de am trimis uorainean, s,e intoarse
din drum de la Cihirin, incredintind lui Bogdan Hinelnitki continuarea negocieri-
lor cu Moldova.

' Raportul lui Battista Nand eatre dogele Venetiei, la 3 iunie 1656.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 18, 75.
3 Ibidem, p. 102.
4 La 3 mai 1654 Gavriil, patriarhul Serhiei, scria si el despre doriuta domnului
Moldovei de a se inchina rooter.
5 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 102.
92
www.dacoromanica.ro
 La Cihirin solii moldoveni Miron Ciogolea, apoi Lupu Stroescu vor
pgstra legaturi diplonnatice cu Hmelnitki. La rinciul situ, trimisul ucrainean Desuko
ne-a rvizitat 13i el Cara. Primind asentimental Moscovei, hatmanul s -a ariitat dis-
pus sit incheie un tratat de prietenie cu moldovenii. La 6 august 1654, Gheorghe
Stefan ml instiinteaza plin de bucurie pe tar despre iscalirea acestui tratat 1,
scrisoarea find primica la 1 septembrie, pe oind suveranul se afla la asediul
S mole nskului.
Negocierile moldo-ruse n-au putut totusi ail fie deocanadata inennu-
nate de succes deplin. Fortele rusesti erau prince in razboiul cu feudalii poloni,
ata ineit nianeni nu putea sit ,apere Para noastr5. In urma unei ponunci a salts-
nului, dortvnii Moltievei ai Tarn Ronninesti, preen= 6i hanul Crimaeei, trehuirii
sit vina in ajutondl ifeudalitar poloni. In tlAtiiiia de la Ahmatovo, din iarna
analui 1655, un detasament tmoldovenese a fost silit sit sustina ostirile polone
si turoesti ce luptau Impotniva armatei rusesti coanandate de Bogdan Hmelnitki
si Vasile Seremetev ; atitudinea lui Gheorghe Stefan a fost socotit5 drept o
tr5dare.
Sofia lui Lupu Stroeseu, staroste de Sorooa, la Moscova, preen= ai denier-
surile din 1655 ale fpatriarhiloa Paisie al Ierusalimului M Macarie al Antiohiei
n-au putut sit schinthe cu nimie situatia. Survenira insa" iMprejur5ri ce f5curii
pe domnul Moldovei, thirtuit ai de greutati interne, sit &Mina mai indraznet ;
formarea unei ooalitii a Suodiei, Prusiei, Transavaniei, Term Rominesti ai
Moldovei Inspotriva Poloniei, sprijinifta de IPearta otomanii, ha determinat pe
Gheorghe Stefan sit imputerniceasca la 15 martie 1656 pe solii extraordinari ai
flour, mitropolitul Ghedeon si Vrtlan- logoratul Grigore Neniul, sit depunii jurlimintul
de credinta fats (le tar 2. Scmisoarea pi un dar al domnului un cal turcesc
au fost prezentate tarului la 8 mai, iar la 12 mai imputernieitii inoldoveni
au inaintat departamentului senior cele zece articole ale tratatului de inchinare
a t'arii3, care asigura Moldovei eliberarea de sub jugul otoman. IntIrzierea
de doi ani a depunerii Auramintului era motivata prin teama unei navaliri
turco-tiitare. Articolele prevedeau mentinerea vechii organiz'ari a tiirii (art.
1 si 3), domnia pe viata pi numirea succesorului la domnie dintre boierii bAsti-
nasi (art. 2), recucerirea cetatilar moldovenesti ocupate de turd (art. 4),
daruri anuale, dar nu tribut (art. 5), apairarea Moldovei impotriva hanului
Criuneei, ce voia sit vine in ajutorul feudalilor poloni (art. 6), datonia moldo-
vendor de a lupta araturi de trupele rusesti impotriva tuecilor (art. 7), confir-
marea tratatului de fats printr-un act al tarului (art. 8), libera trecere a solilor
anoldoveni la Moscova, ,oricind va fi nevoie (art. 10).
Trei zile dupii ,priminea acestor propuneri, land a 'polecat pe frontul de
nerd, aka ineit operatiunile railitare rusesti impotriva feudolilor suedezi anx
intirziat negoolerile cu moldovenii. impitramul Genmaniei a piir5sit si el planurile
de ajutorare a Moldovei. De teama rudicanni amenintiitoare a Suedieei, dinsul
canto sit impace pe rusi cat polonii, ce fuseserit infrinti de suedezi. Debi la 29
iunie 1656, tarul a adresat lui Gheorghe Stefan o scrisoare de imbarbatare 4,
totusti depunerea jura.mintului de credintil a solder anoldoventi se tir5gana. Abia
la 7 itvlie 1656, la catedrala Uspeuski din Mascova, solii Tamil Moidavei au depus

1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 146 ; nr. 5216, p. 92.
2 Ibidem, ms. rom. nr. 5216, p. 105 ; nr. 5235, p. 149.
a Ibidem, ms. rom. nr. 5216, p. 108-115.
4 Ibidem, p. 115.

93

www.dacoromanica.ro
jurantintul solemn de credinta I. Intre Limp, la 16 mai in Moldova au fost tri-
misi dregitori rusi : Ivan Baklanovski, Intors dintr-o misiune la Viena, si diacul
Petre Jmakin,.ta sa primeasca juramintul de credinta al domnului Gheorghe
Stefan 2.
Dup5 deptmerea jturamintului, solii moldoveni n-au lost lasati sa piece de-
indata in patrie. Zvonurile rasipindite in jurul calatoriei for ar fi putut sa
zadarniceasca tratativele ruso-polcme de la Vilna, privitoare la candidatura
tarului la tronul Paloniei. In decembrie 1656, din Tirgoviste, patriarhul Autio-
1116 i .ruga pe tar ca salilor nastri sa li se dea druantul, deoacece Gheorghe
Stefan se afla Cara aparare, la hunul plat al turcillor, tatarilor si ungurilor.
Gheorghe Stefan a &Omit si el in repetate rindruri in acelasi sens, prim trinri-
sill sail, Joan Radu 3 ; interveni $i hatmanul Hmelnitki, nelinittit de negocierile
ruso-polone. In sfirsit, in ianuanie 1657, solia moldoveneasea a parasit Moscova.
Feudalii poloni, la nindul lor, ii indemnau pe turd sa intervina in tre--
hurile Ucrainei. In martie acelasi an Partenie al II-lea, patriarhul Constanti-
nopolului care simpatiza pe nuti, a fast spinzurat. Intnigile diplomatilor poloni
provocara ohemarea domnilor nastri la Poarta otamana.
Corespondenta Inui Gheorghe Stefan cu noel sant suzeran. taro' Alexei
Mihailovici, a continuat in tat oursul anului 1657 prin Bogdan Haitelnitki, iar
dupa moartea hatmanatlui, in acel an, prin. Ivan Vihovski, caneelarul ottirii
cazacesti. Solid moldovean Ilie Gheorghe a vizitat Moscova la 19 aprilie 1657 4..
precum si in martie rurmator, einal a cerut ajutor grabnic imipotriva turco-
tatarilor ce ar fi patruns in Tara Romineascii5. Alt corespondent al rusilor.
Manatil Constantin, scria ca si domnul Constantin Serban (seas de la domnie
in ianuanie 1658) tine sa se alature si el luptei sub conducerea rusilor. El
staruia de asemenea asattpra primejdiei unei atezari a turcilor in regiunca de-
dincoace de Duntire.
Cu o zi inainte de primirea solului la departamental respectiv din Mos-
cova, la 13 martie 1658 Gheorghe Stefan a pierdut domnia. El s-a refugiat in
Transilvauia la principele Gheorghe Rakoczi, ce fusese si el destituit de sultan-
dar care se impotrivea cu armele. Dupii moartea lui RikOczi, in 1660, Ghearghe-
Stefan a treeut la Viena. Amesteicul turcilor in trehurile Ungariei i Transil-
\anici primejduia serias situatia Austriei, care depumea eforturi ca 65 mijlo-
ceasca o pace ruso-polona, cle aceasta data pentru operatinni eomune imipotriva
Portii otomane. Tottusi, in urma paerderilor saferite in razhoiult cu feudalii
poloni, Statul Rusesc dorea acum sa pastreze pacea cu vecinii, asa incit pro-
punerile curtii vieneze n-au fost acceptate. Fara sa se stie rezukatui soliei
austriece la. Moscova (intoarsa irr primavara anttlui 1663), in toamata andkui
1662 Gheorghe Stefan a plecat din Viena in Rusia, -nidajdnind sa infauentteze
personal negocierile ruso-austriece.
La 27 noiemhrie 1662 fostud donut se afla la Riga, de u.nde a cerut voie-
vodultti Volkonski din Pskov sa i se ingaduie sa villa in acel onat rusesc G-
Citeva zile mai tirziu el a tretut granita pe la Novgorodok, insotit de 77 41c-

I Academia R.P.R., mss. nom. nr. 3216, p. 76, 120. Patriarhul Antiohiei a contra-
semnat actul, exprimind de asemenea adeziunea patriarltulni IenusaLimului.
a Ibidem, p. 19.
' Sosit la iazma la 2 ianuarie- 1637 (ibidem, p. 19).
4 Ibidem.
5 Ibidem, p. 20.
6 Ibidem, p. 95.

91
www.dacoromanica.ro
oameni 1. Cum Gheorghe Stefan n-a obtinut din tramp Invoirea de a ultra in
tar5, dinsul a trebuit sa se intoarea la Novgorodok. De acolo a trimis tarului
douil memorii, cerind ajutor ipentru rectipItarea domniei Moldovei, care ar fi
r5mas pe veci legat5 de Moscova 2. Abia la 28 februarie 1663 i s-a dat ing5-
dninta sa vin la Moscova 3. In luna mai acelasi an, fostul domn a sosit in
e.apita15. Diacul Almaz Ivanov, seful departamentului solilar, i-a spats indat5
ca nica in trecut nu i s-a fagaduit sprijin lanpatriva turcilor. La 29 mai si
15 iunie, Gheorghe Stefan a fort primit neoficial de tar. Cranicaru1 Neculce
povesteste e5 oaspetele a daruit taruilui o enlace ferecata eu sum si cu pietre
scumpe in valoare de ipatru cute de pungi de aux. Meanoriul, prim care Gheorghe
Stefan st5ruia 85 atraga pe rusi in coalitia antiotomana, n-a avut susses.
Curind fostul domin a p5r5sit Moscova.
Doi ani mai tirziu it afl5m la Stockholm, unde a sosit sat inv5tatul Nicolae
Mileseu. Bolnav, Gheorghe Stefan traia din vinzarea giuvaierelor ; totodat5
mentinea si corespondenta cu suveranii Frantei sat Prusiei. S-a mutat apoi la
Stettin, oral suedez ; in fehruarie 1667 i spa ingaduit asezarea in Rusia. Prin
polcovnicel Constantin Nam, in decembrie, Gheorghe Stefan multumea tarului
pentru buniivointa si repeta eererea de ajutor impotriva turcilor ; Hedsiga-
E/eonora, regina Suediei, ii sustinea si ea petitia 4. Moartea neasteptaita a fos-
tului damn, la inceputul anului 1668, nu i-a snai dat Irma putinta sit se
adiiposteasca in Rusia 5.
Relatii economise. Desi dominat de schiraburile comerciale in cadrut
Impemiulwi Otoman, care in a doua jumatate a veacului all XVI-lea a instaurat
si in tarile dun5rene monopolul saw. negotul nostru extern a contribuit ftiotui
la dezvoltarea produetiei interne de miitfuri. Pe mi.sura stringerii legaturilor
en firide de la nord-est de Moldova, acest sooners s-a intensificat si, o dat5
cu' aceeptarea inchinatii Moldovei in 1656, tarul a dart un privilegiu norodului
negutatorese din Tara Moldov,-ii de a neguta in Rosieneasci noastr5 imp5rit
tie, cu orice fel de miirfuri, si a negutatori cat slohod negot, pururea, ftirl
oprire, oriunde ar fi". Era primul act comercial rusesc adresat moldovenilor G.
insemnikatea economics a Statultui Rusesp, consolidat p/rin reunirea
Ucrainei, crestea. In iantuarie 1658 domnul Gheorghe Stefan a trimis la Mos-
cova pe Dimitrie Nicolae pentru diferite cunrip5r5turi7. Negustorii rusi riimii-
sesetra datori lull Gheorghe Stefan, in momentul maziliriri sale, o sums de
bani ; veniud la Moscova, in 1663, fostul domn a cerut sa i se plateasc5
datonia.
La dezvoltarea vietii economise a Moldovei an contribuit sat negutiitorii
ucraineni din orasuil Sargorod, prin card treceau caravanele de ariegustorti de-
la si spire Kiev. In tianpntl r5zbaiului pentru independenta Ucrainei, numerosi
.-sargorodeni" s-au asezat in orasele moldovenesti. In. 1661 negut5torul k r-
goradean Adam Joan a facia "daruri manistirii Bisericani. Zece ani mai tirziu
1 Printre acestia : Antonie staret al miniistirii Moldavita, Ionascu Arma§ postelnic,
Gheorghe Alhota paharnic, Gavril Caraiman comis, Constantin Nacu logofat, Iacule
Har§ani capuchihaia 5.0..
7 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 22.
3 Ibidem, p. 23.
4 Scrisoarea de multumire a lui Gheorghe Stefan dim 15 octomhrie 1667. Constantin
Nacu soseste la Pskov Ia 19 decembrie (ibidem, p. 96, 29).
5 Sotia a doua a lui Gheorghe Stefan (prima-i sotie se reintorsese in patrie).
Stefanida, a sosit in 1669, prin Kiev, la Moscova. Ar fi avut de gind si se mirite en
larul. Pnimea mai tirziu o pensie ruseascii (dosarul din 26 martie 1671, ibidem, p. 24).
a La Muzeul romino-rus din Bucuresti.
7 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 19.
95,

www.dacoromanica.ro
citiva ,4angorodeni" au donat manistirii Probota vestmintele si odoarele bise-
ricesti advise din orasul de basting si care statusera 23 anti inchise intr-o
lada". La Academia R.P.R. se pastreaza o Evanghelie" sargorodeana din
1668, copiata da not in para. Multi negustori si mestesugari rusi s-au asezat
in Iasi, uncle eanoastem si in a daua jumatate a veaeului al XVII-lea o ulifd
ruseascd, pe care se afla carviisaria dom,neasca. Unii negutatori sargorodeni,
stabiliti Ia Iasi, Suceava si Galati, an obtiuut privilegii si an cumparat pantint.
In primivara annclui 1661 numetrosi negntatori moldoveni colindau pain
Moscova I. Yn inlie 1664 tarn' a dat un privilegiu negurtatorului iesean Nicolae
Gheorghe 2. 0 cone inoldoveateasca protesta, in ianuarie 1667, la Varsovia,
impotriva nciderii unor negutattori moidoventi care veneau de la Moscova.
Istoricul N. I. Kostomarov aminteste la Moscova negustori greci si moldoveni,
facind comer; eu pietre pretioase si diferite podeabe, precuan si cu tesaturi
orientale ; un centru important al acestui comer; este orasul de granita Putivl.
Negustorii rusi veneau din ee in ce mai des in tarile noastre 3. Acest
lucru reiese din insemnarile solaillui Ordin-Nasciokin, precum, si din spusele
celor intorsi la Kiev o data izbitanirea primului razboi ruso-turc (Petrov
enr
si Ivanov in 1672, Feodor Martinov in 1674 s.a.).
In Rusia trimeteam poste, sare gemit si vin. Despre eel dintii articol avem
marturia calatorului Bandinn, din timpul domniei lui Vasile Lupu. El afirma
4.a in fiecare an se exporta mate mii de care de peste in Podolia, Rusia,
Ueraina si Transilvania. Este vorba de perste sarat, si annum in prianul rind de
morun si crap sarat. Acest export la rusi se explicit prin faptul ca in perioacla
aceea tirmurile nordice ale Marii Negre erau ocupate de tatari si turd.
In privinta importruhli, continua sa se ceara mull blarturile pre;ioase,
folosite si ca darurri fieute dregatorilor turci care, de aceea, se opuneau mai
putin acestui negot. Vestmintele de bliinuri se literati la Moscova, iar cele mai
scumpe blanuri veneau din Siberia : vulpea weagra, zibeline sau samurul (so-
bolul), cacomul satu hermelina, singeapid si jderul. Cronicarul Joan Necu Ice
relateaza ca, in 1672, doninul Gheorghe Duca a scapart au viata, deoarece a
tliiruit vizirului o blank' de vulve de Mose neagra, prea &ulna si scumpii".
ltuportam haine facute din blank' si, in prianul rind, cube.
Se adauga apoi pielania, mai ales pielea nnrmrita pe rusetste iuft. Pe linga
pinzeturile vechi, incepe sa se importe ,acum o pinza specials, lucrata Ia
Nto-cova. Aduceau si o plant's' medicinala, anume reventul sau rhubarba. Cala-
torul rusi Leontie arninteste in 1701 de importul wleiului de ainepa. Tirgul
Odobesti era plin de negustori, abageri si eazactlii, care menrtineau comertul
cti regiunile rtusesti. Franeezul Delacroix, care a venit in Cara noastra in 1675,
spune si el ca aici sosesc negustori din Ungaria, Po Ionia, Moscovia, inain-
tind din Marea Neagra prin tustrelele guri ale Dunarii pins Ia Braila, de nude
pe slepuri trec spre Belgrad.
Continua.rea contactului nostru cu lumen ruseascd in deceraile VIIVIII.
Cv toata nereusita acttiunii dui Gheorghe Stefan, incerearea sa de unire cu
l\loscova, in lupta antiotomana, a avut efectul poaitiv de a intensifica relatinle
Nicolae Manuil, sosit la 13 martie 1661 impreunii ou Vas; le, fiul lui Isar Eustate
(Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 22), Dimitrie Nicolae si Vasile Ioan la
26 aprilie 1661 (ibidem).
2 Ibidern, p. 23, documente CCCXXIX.2.
3 In cronies stribuitii Jai Radu Popeseu se spune ca prin anii 1669 -1672: Badea
vornicul BaFaceanul, in zilele lui Antonie vodA, au ucis nitte negustoni moscoviti,
intpreuni cu care erau 6i ellugari mersi pentru milk' la Moscu ".
416

www.dacoromanica.ro
 popoaredor subjugate din sad-estul Eatropei au Staub' Rusesc. Numirti la domnie
in diferite aonclitin indiferent de fortele de al eiror sprijin se bucurau la
investitur5 doannii simteau de indata necesitatea de a incepe tratative cu
Moscova. Mai ales negocierile care puteau ea provoace manifestiiri comune
ale Moldovei, Tarii Rominestn Si Transilvanned, ca luptele antiotomane din
anii 1657-1661, trezeau b5nuielile Portii. De aceea domnii erau schimbati
intr-una, mai cu seams la Iasi (27 sehimbari de doanni de la 1658 pi' la
Dimitrie Cantemir, in 1710).
Re latin prietenesti se desfkrurau in aaela.si time gi intre Moscova gi
Constantin Scarthau, dommil T4rtii Rominesti (1654.1658), care mentinea
corespendent5 cu tarul prin hatmanuil Bogdan limelnitki. Suacesorul tun Con-
stantin Settban, albanezul Gheorghe Ghica (1658-1659), desi prieten de eopi-
Iiirie ad marelrui vizir Kiiprilli, a trianis de asemenea o solie la Moscova,
-oerind rueilor ing5dninta s4 se refugieze in Rusia, in caz ca 1-ar ataca tureii t.
Ineeroind norocul la vecini gi astfel inscannat au ajutorul cazaculor in no-
iembrie 1659 in Moldova, Constantin Serban continua s5 se adreseze Moscovei,
cu rug5mintea de a fi primit sub ocrotirca ruseasc5. Totodat5, domnuil cerea
si ajutoi impotrirva turcilor. Shcii sai 2 au anus rutilor si scrisoarea hit Gheor-
ghe FLikoczi, principele Transilvaldei, en apelul de a se uni impreuna armarta
tarului cu trupele moldovene, muntene si transilvinene pentru a se razboi
impotriva turoilor si tatarilor. Ambasadorul venetian la Viena vorbea si el,
in 1665, despre lupta comuna impotriva turcilor, care &twit* ce ar fi obtinut
succese intro paste aveau sa se iadrepte gi pe alte fronturi.
La 26 decembrie 1659, aurierii anoldovieni au inmiinat la Moscova seri-
senile beierulun Gheorghe loan., veistind izbinzile ostirilor moldovene 6i muntene
contra turcilor 3. in vara anului urmator fostul damn Constantin Serban si
omul sau de incredere, arhimandritul Partenie, intretineau corespondents cu
Vasile Seremetev, voievedul Kievedui. Constantin Serban cerea de asemenea
prin solid siii c5pitanul Telicikovski $i Joan Cumnin ocrotirea ruseasei 4.
Alti soli, Nacu Stefan si Calota clucerul, au repetat in inlie cererea fostadui
domn, retras la Mohilan, la 7 septembrie urtnind rIspunsrul negativ al guver-
nului ruseac cattle Seremetev, spre a fi comunicat domnului, rofuz motivat
prin tratatul de prietenie (It Turcia 5.
Intr-adevIr, cat tot elanul c,heinarilor care se auzeau de pretutindeni,
r5spunzind dorintei cattle de a scapa de urgie, situatia de atunci nu lagadttia
diplomatiei ruse sa incurajeze decit individual virfurile fendale ale popoare-
ler subjugate din linperiul Otoman. De aceea, la 29 aprilie 1662, Constantin
Serban a cerut iarki milostenie prin arhimandritul Partenie 6. Yn auii 1661,
1664 si 1667 a vizitat Moscova fiul veehiului sal moldovean Isar Eustate,
Vasile 7, urmirit de turoi pentru sentimentele de prietenie fats de Rusia ale

Solii sai, Dani1F1 Petre 3i Manuil Toma, au sosit la Moscova la 17 Mlle 1658
(Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216, p. 20).
2 Arhimandritul Partenie ¢i ierodiaconul Hrisant sositi la 26 noieml?rie 1659,
(ibidem, p. 20).
3lbidem, p. 21.
4 Aprilie-iunie 1660 (ibidem, p. 21, 94).

5 Scrisoarea din 16 august 1660 si raspunsul rusesc (ibidem, p. 76, 128, 132).
In decembrie 1660, curierul Manuil Toma a fost pradat de cazaci (ibidem, p. 22).
6 Ibidem, p. 95.
7 La 13 martie 1661 si la 27 martie 1664 (ibidem, p. 22), la 11 martie 1667
cu prizonierii r5scump5rati (ibidem, p. 23).

7 Contributii In istoria rclatiilor romino ru c. 97

www.dacoromanica.ro
tatidui say. Pentru prizonierii r5scumpiirati a intervenit, Ia 30 decembrie 1666...
domnul Moldovei Gheorghe Duca I.

* *

Tarul autocrat al Statului Rusesc avea nevoie de o biserica centrali-

zat5 care s5 int5reasca si mai mult autoritatea suveranalui si st5pininea clasei
privilegiate. In acest soap, patriarhul Moscovei, Nicon, a dispus o revizuire
a ciirtilor biserioesti, dup5 modeltul bisericii din Orient. Clericilor greci le
convenes reforma, deoare,ce astfel se inratura ou total patinta unei dezbinari
in sinal bisericii ortodoxe, fapt care ar fi f5eut ea Oriental sa fie liisat f5r5.
hogatul sprijin moscovit. Cresterea autorit5tii patriarhului Nicon a provocat
insa conflietul sin ou tarul.
In anii 1664-1665 in centrul atentiei bland c5rtur5resti din R5s5rit
se afla procesul patriarbului Nicon. Patriarhul Ieuusalimwlui, Neertarie, care-
se uprise la Iasi, a refuzat s5 participe Ia condamnarea lui Nicon, cousidenind
ca procesul a fost exagerart de clericii greci de rea credint5. Neetanie s-a
eschivat ohiar de invitatiile celor doui solii rusesti, ce fusesera trimise is
Iasi. Nici patniarhul Constantinopolului n-a luat iparte la proses. Numai Paisie
al Alexandriei si Macanie al Antiohiei s-au infatisat la Moscova, nadajduind
sr, fie risplititi mai darnic si deolarind c5 participa la proses cu agrementuf
celorlalti patniarhi.
Convorbirile de la Iasi, in junul problemclor rusesti, trezeau run via
interes in Sinai carturarilor bastinasi. Nu numai moldovenii, ci si muntenii
continuau cAlatoriile in Rusia, invionind astfel viata eulturala a t5rilor noastre..
In anii 1660-1667 Ila Moscova a stat, la metohul m5nastirii atonite a
Ivirolui, Dionisie, corector de tipografie, ales pentnu scurt timp in 1672 mi-
t r op alit all Tlirii Rominesti. Succesorul siu in se a anal mitropalitan (1672
)679), Varlaaan, fast staret la Cozia a c5l5toa-it si diusrul la Moscova in anii
1666-1667. Prize osteneala lui, in 1678, a ap5rut prima carte triparitii la
Bueuresti Cheia intelesului", ilustrat4 de gravorul run Ivan Bakov. Volu-
mul continea traducerea din ruseste a 18 din cele 64 de cazanii tipiirite.
la Lvov in 1665 ale Iyi loaniebie Goliatovski, rectorial Colegiului din Kiev,.
most in 1688 ; si mai tirziru, opera lui Goliatovski era copiati Ia not in tari,
de pilda in 1792 de c5tre dasc5lul Anania de la biserica sf. Vineri din Bucru-
resti 2. Inriurirea pe care a avut-o acest c5rturar asupra vechii predici roani-
nesti este deosebit de inseartnat5. Gasim printre altele tallmlaire.a a cincf
prediti ale lui Goliatovski in Kiriakodromionral", eullegere de cazanii tip5-
rit5 la B5Igrad (Alba fulia) in 1699 (alts editie, Bucunesti, 1732). De asemenea
lucrarea Cerul nou", culegere de legende3, se datoreste traducerilor din
opera lui Goliatovski ; originalul a apiirut in 1665, la Lvov, inchinat Anei
Potocka, fiica domnului Ieremia Movilii, iar printre traduciitorii moldoveni
mai not din 1787 amintian pe Toma Stamati. nepotul episcopului lacov
Stamati at Husilor, si pe eolaboratoruil s5u, Teofan. S-a mai tip5nit ecnierea
lui Goliatovski intitalata Convorbirea de la Belaia Terkov", cu privire la
primatul papal. Num5ral talm5cirilor este, propriu -ais, mult mai mare.
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 95.
2 lbidem, ms. rom. sir. 1937. Manuscrisele altor opere, nr. 2878 qi 4832.
2 Reproduce doui legende a caror actiune se petrece la manistirea Neamt, sub
domnia lui Gheorghe Stefan.
98
www.dacoromanica.ro
 Printre eel ce prin cglatorii la Aloscova au sprijinit cauza politicii de
apTopiere cu Rusia, in Balcaui, trebuic arnintit si Sava Brancovici, initropo-
lituul Transilvaniei, fratele celuilalt Brancovici, Gheorghe, contele austriac
care, drept recunostintg pentru serviciile diplomatice aduse Vienei, a fost in-
delung internnitat de austrieci, soriind in inohisoare voluminoasa-i cronicg ;
autorttl povesteste gi despre calgtoria fratelui siiu in Rusia. Recomandat
ciaduros de Mihail Apaffi, principele Transilvaniei, preen= si de loan Kazi-
mir, regale Poloniei, in vara anului 1668 Sava Brancovici 1 a vizitat Moscova,
untie s-a bucurat de o frumoasa primire si a obtinut un act de Janie pentru
miingstirea Bglgradultri /Alba Julia).
Cam in acelasi timp, in 1664, la Moscova s-: intocmit si lucrarea al
ciirei titlu rominesc ar fi Cartea numitg matimatica, nou falmacitg din lim-
bile ding, vlahg gi polong in slavong". La Lvov, in 1671, Ivan Polovitki a tipg-
rit pentru noi o psaltire moldoveneaseg si o grarmatica. Tinerii anoldoveni isi
continuau studiile in aced oral (Joan Toader CalmIsul-Calllimah, 1690-1780,
victor domn, t.a.). In deeeniiile sapte-noug ale veaoului al XVII-lea la Orsa, Mi-
tava si la naruttistirea Pecerska din Kiev a duarat COlpistul Ivan Armasenko, find
armasului Vasile, emigrat din Moldova. Sint numai citeva aspecte ale cola-
borgrii moldo-rusesti pe tgrimul cultural.
Inceputul riizboaielor ruso-turcesti (1672). Atezate intre Rusia si Turcia,
tgrile noastre trebuiau prin fora lucrunilor sa ajungg cimpul de luptg intre
aceste doug man putori. 2 Imperiul Otoman se dezvoltg prin jaf ti cuceriri,
impiediaind inflorirea boggrtiilor narturale ale Pentinsulei Baleanice 3, in timp
ce Statul Rusese corttribuia prin larpta sa la rgsturnarea dominatiei otomane.
'nag in 1664 bgrbattil de stat Afanase Ordin-Nasciokin, vechi carnosciirtor al
din partea locmlui, vorbea intrun memoniu catre tar despre alianta
situatieti
Statnului Rusesc cu Polonia, ceea ce ar da prilej molclovenidor si amuntenilor
sa iasg de sub stipinirea otomang. In schimb turcii ,dezbateau sub oblgdui-
rea sultantrlui pdanarl runvrii tarilor maa Ore au Ucraina 4, ca sa -si creeze
pozitii mai puternice de inaintare in rasiiritud Europei.
Luptele dintre rusi si feudalii poloni, care s-au desfiisurat timp de trei-
sprezece ani pentru stgpinirea Ucrainei si Bietlorusiei, s-au terminal in favoarea
StatuJui Rusese. In fata prianejdiei unei of ensive a tureidor, sustimrti de suedezi.
in ianuarie 1667 a fost iscuUit armistitinl ruso-polon de is Andrusovo, prin care
pozitia Poloniei a rgana.s zdrunainatg. Rusia a pastrat Ucraina din stinga
Niprului ¢i wasn't Kiev 5, ceea ce a incordat si mai milt relatiile ei cu turcii.
Poarta ridica pretentii asupra teritoriilor we. rainene si ameninta regiunide din
sudul Rusiei, Preggtirile de frazboi ale turcilor au avut ca rezultat o aprorpiere
intre rusi 6i poloni.
Farg sa tins seams de avertismentele guvernallui rusesc, turcii au atacat
Polonia, au oucerit Camenita si au ocupat Podolia, inaintind ping aproape de
Kiev. Hatmanul uerainean Dorosenko s-a purtat ca o unealtg a lor, fgra sa
fie unmat de popor. Astfel, in ootombrie 1672, a ineeput eel dintii rgzboi
ruso-turc, care a Omit zeoe ani.
' Sorisoarea sa din 1 iunne 1668 ciltre tar (Academia R.P.R., f. XXVIII, p. 15).
2 K. Marx §i F. Engels, Opera, vol. X, E.P., 1961, p. 327.
3 lbidem, vol. IX, E.P., 1959, p. 8.
4 Raportul lui Giorgio Comma cgtre dogele Vertetiei, la 8 martie 1665.
5 Cedat pe termen de doi ani, dar pastrat de ruqi §i mai tirziu, ping la 1686,
cind polonii au recunoscut formal aceasta stare de lucruri.

www.dacoromanica.ro
 Cu puvin tin inainte Dositeti, patriarhul 1erusalimudrthi, trimisese din
Con-tantinopol la Varsovia si Moscova pe inv5tatirl Nioolae Milesca, pentru
a informa devre amesteoul tot mai pronuntat al turculor in frimintarile din
Ueraina, in vederea detsfasurfirii unei agresiuni impotriva rusilor gi polondlor.
DoQitei, ajuns cu doi ani inainte in fruntea bisericid din lerusalim, intelegea
nece,6iatea sprijinirii tufted impotniva st5pinirii otomane. In centrul atenviei
pat::arlviu'ni se Lilian ;Snide noastre, uncle alum' st5tuse o bung paste din timp,
ca afetnic at domnilor gi indrum5tor al tipiiriturilor. Era oorespondentul tari-
lor, iar mai tirniu °mail de incredere al diplomatilor rugi acreditati la Constan-
tinopol. El sustinea apropierea Moldovei, TOrii Rominesti Si Georgiei de
Statul Rusesc. Printre alsole se str5druia Ba dermonstreze ca, pentru rusi, in mo-
mental de fat5 Polonia prezenrta o primejdie mai mica, asa ca toate paterile
trebthiau indreptate impotriva Turoiei.
Incordarea internationals se floaa simtita si de fruntasii %ardor noastre.
Incepind din luna mai 1671 solul voloh" Aleze Vasile drama negooieri la
Moscova, in timp ce aurierii s5i transmiteau in grabli vesti in patnia amenin-
tata J. La rindul s5u, ag-enturl kievian Mihail Saslow cutreiera Polonia si Moldova,
informind pc rad asuipra desf5surgrii evenianentelor. Diva lapta de la Hotin
mule, la 9 noiembrie 1673, polonA si oazacii condusi de viitorul roge loan
Sobieski au infrint importance forte tuncesti, domnul Moddavei Stefan Petri-
ceicu ;i fostal domn Constantin Serban s-au adresat Rusied, oenind cu asenti-
mentul drog5torilor poloni ajutor pentru eliberarea de sub st5pindrea stud-
tanului 2. So lul domnesc, egumenul Terodor, de la Sanwa Munte, a sosit la
Moscova in februarie 1674 3, partind sorisoni ciitre Nicolae Midesou sn Paisie
Ligarid. Rispunsul rusilor a foot dart la 10 mantic 1674 : idodionilor li s-a ing5-
duit sa trimita la Moscova imputernioiti pentru inchinarea tiridor, in caz ca nu
au f5cut act de supunere regelui Poloniei 4. Comandanvid rusi Hovanski, Rome-
dauovski si hatmanui c5zacese Ivan Samoilovici au primit porrunca sa inten-
since actirtinile iMpotniva tu,rco-t5tarilor si a uneltelor for din Ucranna, ca sa
indep5rteze astfel rilzboiul de regiunile noastre si de Polonia.
Trimisul rus Burtov, care in vara minted 1674 avea de indeplinit o misi-
une in Polonia, a discrutat wool° cu solid moldovean si muutean posibilitatide de
colaborare. Doi bejenani murvteni atc1.5postiti la Varsovia Radru, biv logofit,
si Petra.scu Bucsana, biv vet capitan, au trimis la 1 august 1674 la Moscova
proiectul mini tratat de unine a Tani Roartinestd en Statul Rusestc5. La 20
august propuneride cedor don borieri an Most laminate oirrnuitorilor ruiti de la
Moscova ; deii prezinta putin5 insemaitate, decit Boar ca o manifestare a
dorintci de scuturare a jugular' otoman si de consolidare a dorninarviei de
olas5, totusi de redam in irezunnat, pentru a fi comparate cu tratatrul de aliant5
ruse-moldovenesc din 1656:
Rusii vor elibera tara de sub jugul otoman (ant. 1) ; va fi confirmat
donurul ales de boieri, cu drept de moStenire din tats in fiu. La fiecare
schimbare de domnie se va pliti un plocon de 10.000 de galbeni, alte d5ri
nefiind ing5duite (art. 2). Se vor resitabili granitele t5rii (ant. 3). Destituirea
unuti domn ar putea sa aiha lac numai dup5 o cercetare am5nuntit5 a vinei
1 Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 5216, p. 24.
2 Scrisoarea din 31 deeembrie 1673 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 77,
96, 139).
3 Ibidem, p. 25.
4 Ibidem, p. 150.
5 lbidenz, p. 160.

100
www.dacoromanica.ro
sale (art. 4). Boierii vor alege pe ispravnicii de judete (art. 5). Introducerea
unor dari de c.atre doann, far5 qtirea adunarii boierilor, va fi judecata de tar
(art. 6). In acest proiect de tratat se mai vorbea despre lrogaliile subsolului
(art. 9), despre libertatea comertmlui de grille si vin pentru boiern si °amend
de rind (art. 10), despre posibilitatea int:ntlerii granitelor yaryi pe scama
tinututrilor elnberate de la tarroi (art. 11), despre p5strarea drepturilor clerului
(art. 12), despre supunerea tuturor tarului (art. 13), despre aprovizionarea ar-
matei rusesti de 10 000 de soddati (art. 15), despre functionarea la Moscova a
unei residente, adica agentii care ar cornurrica laird Roani-nesti dspozigiile
tarului (art. 16), despre libera trecere a solilor munteni la Mosoova (art. 17).
Gomlucatorul cazaailor Ivan Sanaoilovici bi alte cipatenii ueraincne mij-
loceau relatiile moldovenilor au Moscova ; poporul nostrn astepta apropiorea
trupelor rusesti ca s5 intre si el in aefiune t. Hatmanuil moldovean Grigore
Hibasescu Inca de la 1654 inentinea legaturi cu polcovniotal ucrainean Mihail
Zelinski din Bratlav ; deceptionat, ea si alti frumtasi an noiitri, de pohtica ne-
statornica a fendaliler poloni, la 13 septembrie 1675 Hlibasescu it rug5 pe rezi-
dental Rasici din Varsovia seal indeanne pe tar sä trimit5 armata eel putin in
Crimeea, important centru de concentrare a fortelor otosnane 2. Solul mol-
dovean Cantacuzino discatta si el prieteneste ou rezidentul, destiinadualu-i inten-
tiile regain& Poloniei de a in.eepe negocieri de pane cu turcii. Acest rezident,
stolmicul Vasile napkin, raporta in anul urmiitor la Mosoova urmitoarele :
Volohii (muntenii) pi anoldovenli, eameni de salami vin la mine si-nai
vorbesc in numele safilor for si al for profpriu, ca marele suveran sa porun-
ceasca neaparat ostirilor sale sa inainteze dirz asupra Criancei, iar Clod Crimeea
va fi icauceritli, atunoi nu numai Parma Crimeea, Ucraina, Volinia, Podolia, dar
si volohii, qi moldovenii, si sirbli vor trace sub inalta obliiduire a lamului".
Tot in 1676 Gheatman de Nina, soriind despre preg5tinile de rizboi impotriva
tureilor, pomeneste 4i despre trimiterea runui sol .rusesc iu tirille noastre.
Operatiuoile militare se desfasurau inoet ; de teama vmmi atac puternic
al rusilor, dalsmanii nu puteau saki conoentreze fortele pe alte fronturi. Sopa-
rati de cede trei expeditii rusesti din sad, turco-tatarii, &mai oe srlira pe feu-
dalii poloni 65 iasa din loptii, unindu-si trupele, inaintara in anii 1677-1678
0115 in Gihirin. Donald Tara Rominesti si Moldovei, Gheorghe Duca si Antonie
Ruset, unelte eredincloase ale sultanaliti, luau si ei parte la ostilititi de partea
turcilor: In bitaliile singeroase, care an urmat, oastea turoo-t5tar5 'i -a macinat
fortele si a trebuit sa se retragii.
Tatoniri de pace se ficeau in Turcia. Mande vizir starula &jar sa se
urgenteze tratativele, insaroinind pe domnul Duca 3 sa fac5 propuneri de pace
guvernailui rusesc. Solul dofmnului, elpitanul loan Belevici, a vizitat Moscova
in aprilie-anai si in septembrie-olecemlnie 1679 4. S-a luat in discutie granita
Nipruilui si p5strarea orasidui Kiev de catre ruti, desi nu numai Poarta, dar si
' Prizonicrul Feodor Dorohin, intors de la turci in vane anului 1674, declara la
Kiev :Volohii se roag5 rara incetare ca marele tar s5 trimita oaste in Moldova si.
dac5 accasta oaste va veni, atunci ei se vor inchina tarului si vor merge sa lupte impo-
triva turcilor ".
2 Academia R.P.R., ms. rorn. nr. 5216, p. 25.
3 In anti 1673-4678 (noiemhrie) donut al Taira Rominesti, iar apoi pinii in
1684 -- at Moldovei, untie el mai domnise inainte, in anii 1665-1666 si 1668 1672
4 Scrisoarea luti Duca de la 1 septembrie 1679 ( Academia R.P.R., ms. rant.
nr, 5235, p. 195 si 199 ; nr. 5216, p. 26, 98).

www.dacoromanica.ro 101
guvernwl pylon continua si se opuna acestui proieot. Belevioi a facut ounosout
ca dusananul poate ataca pe neasteptate pe rusi, insa [in Turcia, si mai cu seam
in Criuneea slut framintari. El a pledat, de asemenea, cauza eliberarii popoa-
relor asuprite din Imperial Otoman.
Dupa indelungate negocieri I, in ianuarie 1681 la Rahcisarai Vasile Tiap-
kin a semnat anmistitiul ruso-turc pe termen de douazeci de ani. Granita a
fost stability pe Nipru. Dinooace de fluviu, rusii pastrau Kievul Vasilkovul.
Tratatwl n-a schimbat in mod hotaritor raporturde dintre statele beligerante ;
piirtile semnatare erau nemultumite in aceeasi mantra.
In decean.brie 1681, diacul Procofie Voznivin. 2 a plecat la Constantinopol
si in aprilie uranitor a iscalit primul tratat de pace ruso-rture, de altfel putin
reusit si el 3. Problema cazacilor zaporojeni ramasese nerezolvata, iar pe de
alts pante turcii nesocuteau mereu prervederile intelegerii. Marele vizir a incre-
dintat hatmania partii turceiti a Ucrainei dommilui Gheorghe Duca 4. Acest
down a riimas, prin masurile sale de crincena exploatare a tiiranimii, de trista
amintire in letopisetele vreanii. Masele nemultumite se risculasera impotriva lui
sub conducerea lui Durac serdarul si a Imi Mihalerea Iiiuucu, ajurtati de cazaci.
Nici partea Ucrainei ce i s-a incredintat de Puarta si care, cu soopui de a intre-
,
rupe contactul poporului eu fratii de dinoolo de Nipru, a fost suputi edema-
zarii on . populatii straine, n-a fost crutata de maswrile exploatarli exercitatii
prin imputernicitul son, grecad Iani.
Nicolae Milescu (1636-1708). Relatiile cu Moscova nu au fost intrerupte
cu toata desfasurarea razboiului ruso-turc. La 2 februarie 1675 a sosit acolo
moldoveanul Dimitrie Dimitrie, ou scrisori adresate talmaciului Nicolae Spiita-
rul. Personalitatea acestui invitat carturar, au preocupani stiintifice mai largi,
merits un interes deosehit.
Spiitarul Nicolae Milescu acesta-i numele adevarat era fiul lui
Gavril Milescu din Milestii Vasluivllui. Dupa studii temeinioe in strainatate, mai
eu seams -hr Constantinopol, el a foist nuanit in Moldova gramatic al dumnului
Gheorghe Stefan, iar in timpul doanniei succesorulati acestuia, Gheorghe Ghica,
a fost ridicat la rangul de spatar. Milescu se bucura de o deoselyita influenttil
in mijlocad contemporanilor, oeea ce i-a trezit ambitii prea maxi ; mereu era
incurcat in intrigi politice locale. 0 data car mutarea lui Ghioa in scan-awl
Tiirii Rominesti, trecu si el acolo Si ajunse agent al Ghicuiestilor la Conetan-
tinopol. Iti zicea : spatar moldavo-hoon, adica moldovean de ohinsie din Laoo-
nia-Peloponez cuan a si iscillit unrica lucrare tiparitil in tianpul vietii sale
Enchiridion", tratat publicat la Paris in 1669 6.
Poate participarea la uneltirile spiitarului Serban Cantacuzino sau caderea
Ini Grigore Ghica, fiul lui Gheorghe, 1-au ficut ,pe Milescu ed pariiseasca Fana-
rul si as piece la Stettin. Aeolic) locuia fostul damn Gheorghe Stefan. care ti-,a
incredintat misinuni diplomatice la Stockholm si Paris. Dupa moartea lui Gheor-
ghe Stefan, Millesou s,a intors in patrie. Se pare ca atundi. domnul Dias

1 La 11 iulie 1680 moldoveanul Pavel Isar a acing la Moscova scri4orile lui

Kudriavtev, trimisul rus la Constantinopol- (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 27).
2 Seful soliei rusesti, Ilie Cinikov, a murit in drum.
3 Voznitin s-a intors la Moscova prin. Iasi.
4 Tarul a intervenit la 2 aprilie 1682 pentru ca Duca si nu pricinitiasca neajun-
suri supusilor rusi (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 27).
5 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 25.
6 La anexele unei opera a lui A. Arnault si P. Nicole.
102
www.dacoromanica.ro
_Alexandru, drept r5zhunare, i-a taiat nasul. Retras la Constautinopol, fostul
spiitar s-a intilnit cu Dositei, patriarhul Ierusalimului, care citsta un am de
ineredene pentru intensificarea politicii sale de apropiere eu Rusia. Ducind
-scrisorile lui Dositei, Milescu a *cat la Moscova, recomandat tarului ca bun
-cunoscator al mai multor limbi. Deocamtlarta nu putom sa laraurim Coate latu-
rile misiunii sale la rust, nici cu reprezentantii diferitelor grupe
marunte care rivalizau f5r5 sueces in dorinta de a indruma polirtica moscovita
in ,propriile for interese.
In eapirtala Rusiei, fruntasi iscusiti intr-ale eultarrii, Vasile Go litin gi
_Artamon Matveev, pnetuiau cuno.gtintele bogate ale lui Nicorlae Spatanul. num;*
In dceembrie 1671 tilmaci de limbile elina veche si nou5, Latina gi moldo-
-veneasca, la departamentul solilor. Cronicarul loan Neculce spline ea Milescu
a fost profe.sor al imp5ratului Petru cell Mare. In once caz, se tie ca el a
desfigurat la Moscova o activitate de dasciil.
Nicolae Sp5itarul este autorul untri mare numir de open voluminoase,
-alcituite in mediul pnielnie al vietii culturale rusesti 1, dar ramase in manu-
scrise sau tip5rite mult mai tirziu. Aceste scrieri, rpitrunse de spiritul revendici-
rilor monanhiei moscovite, sint redactate in buns parte din indemnui
lui Matveev, unele in colaborane en Pertre Dolgo.v. Nu vom pomeni decit citeva
7uedr5ri, imbicsite de intelepeinnea invechit5 a vreanii 4; ale5tuite intro limbic
tgreoaie 2.
In 1672 Nicolae Spitartal pane sa fi sods un diotionar ruso-greco-Latin,
pierdut ; dinsul ar fi lucrat si la aleAtuirea unui diationar niso-moldovenosc.
En Povestirea despre sibile" din acelasi an, pnintre prorocirile privitoare la
-diferite imp5r5tii, se pnezice c5 vudtunul cu dou5 oaperte va distmige Imperml
-Otoman. Ideea ca mina viguroas5 a rusilor va elibera Moldova gi popoarele
-cane gem sub jugul asupririi turcesti, autorul o expnim5 in Hrismologhion",
culegere de povestiri inchinate ca gi alte scrieni din ameaii perioada
tanului Alexei Mihailovici. Spatanul a cercetat ¢i diforirte letopiseta moscovite.
El roviine asupra trecutului Rusiei in citova opere : Hrismoiloghion" din 1673,
Alegenea pe tron a tarului Mihail Feodorovici" din acelasi! an, Genealogia
tarilor rusi" din 1674, pierdut5, Vasiliologhion" din 1674, Prelat5 la rartea de
'istorie" alc5tuit5 din porunca tarului Feodor Alexeevici pe la anii 1679-1682.
Intenesante sint si eonoeptiile autonului asupra istoriei, asupra neeesitatia 15r-
girii cadnultti studiiiilor istorice si a insemn5tatii istoriei Rusiei.
In inlie 1674, in legatur5 on miscari de popfulatie ruseasc5 in regiunea
'fluviului Aanpr, Milescu, sprijinit de boierul Matveev, a primit ins5reinarea
extraordinar5 de sol al larului in China. El trebuia sa viziteze la iuceput pe
printul anangifur Gantimur, reifugiat din China la Nencinsk in Siberia gi a c'arui
extradare o pretindeau chinezii. Milescu a pornit in misiune in mantic 1675.
"La Tobolski el s-a intrepinut on invatatull Iunie Krijanici, car la Irkutsk s-a
intilnit cu Gautitnur. In mai-septemhrie 1676 solul a scat la Pekin, intoreindu-se
in ianuarie 1678 la Moscova. Tanul Alexei Mihailovici, care-) apreeria, murise
intre timp. Milescu s-a grabit s5-gi Inainteze rapoartele de cal5torie, precum
-ti descrierea Asiei, a Chinei, a flurviuhui Amur, in sfirgit Cartea despre t5tari".

' Din preoeupari mai vechi amintim ,,Cartea i multe intrebiiri de folos", tat-
,nafieiti de Nicolae Stilitarul in 1661 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 494).
2 B. Hasdeu oi E. Picot ii atribuiau lui Milescu ,.Istoria Tani Rontinesti" a stol-
anicului C. Cantacuzino (editia din 1894), car M. Caster alti cronici.
103
www.dacoromanica.ro
Aceste opere au trezit interest"' vin al posteriti/ii 1, desi unii comentatomi s-arrs
aratat pe nedreprt prea rrirtici fa/a de scrierile spatarului. Pentru contem-
porani, reaultatul pretioaselor observatii ale calatoriei prin Siberia in China
a riimas un secret de stat. Materialul lui Milescu in octoinhrie 1693 a fost fah
macit in greceste la Moscova 2 IA a stujit lun Hrisant Notara, nepotul patriar-
hula& Dositei, pentru intoamirea scrierii China supusa", lucrare inehinati
domnului Constantin Brincoveanu. De asemenea ,agen/i straini ca Philippe
Avril si Foy de La Neuville an puhlioat indata tot ea au putut afla despre
calitoria lui Milescu in China.
Timp de, peste treizeei de ani, fara se- -si uite obirsia moldoveneasca,
Nicolae Milescru a mijlocit rela/iile emnpatriotilor sai cat Moscova, uniea putere
ce putea sa le aduca libertatea. I s-au .adresat in 1674 docnnii sitefan Pertrioeicu
si Constantin Serban, precum si hatmanul Grigore Habasesau, en rugamintea sa
le sprijine cererile la guvernul rusesc. Ca si ceilal/i doanni, Gheorghe Duca il
mtga sa-i fie reprezentamt in capitala Rusiei, oorespondenla tor datind din anii
1679-1682 3. Miflescru a inlesnit de asemenea masimnii a capitanuflui Bedevici
la Moscova yi s-a ingrijit de trianiterea unei tiipografii la Iasi. Agentii san cu-
treierau tarile noastre, &mind indeannul la lapta ianpotriva turailor. Lui i s-a
adresat mai tirziu sn domnul Constantin Brincoveanu, prin imputernici/ii Gheor-
ghe Castriot si ceausul Darvid Corthea ; la 27 juke 1698 Milescu a daruit lui
Castriot propria traducere a topografieri ConstantinopoCului, de Piemre Gilles 4.
StoLnicul Constantin Cantacuzino id scria si el despre Maude tuturor eresti-
nilor". In interesal compatrio/ilor, Milieu s-a folosit de prietenia sa cu diple-
matii rusi din Constantinopol Petra Tolstoi si Sava Vladislavovici Raguma-
nu15. Nu mai staruim asupra legaturilor sale cu Dositei si Hrisant Notara.
Nicolae Milescu a stint sa opuna oarecare rezisten/a tendin/elor dauna-
toare ale cunentului latinist in Mika. Cu toate aoestea, bun eunoscator at cul-
turii oacidentale, carturarul nu s-a asociat la intrigile grecesti impotriva refor-
Tudor lui Petru eel Mare. In sorierea intitulata Seurta dovada ca 4tiiarta si
}imam elino-grecesti slut mai trebuincioase decal stiinta gi limba lartine si care-
sint foloasele pentru poporul slay", el oombatea in 1683 nu numai eurentul
latinist, of si pe gertmani, care incercau as distruga cultarra slava din Polonia,
Cehia si alte Iari slave. La Moscova, in legatura cu infiintarea Academiei
slavo-greco-latine, absolvita in 1713 si de un transilvanean, ieromonaltul Lay-
rentie, lua propor/ii conflictul dintre green" si lathe. Cind insii, pit/in mai
tirziu, insnsi patriarhu1 Dositei nu se va mai arata intelegator fa+a de refor-
male taralui Petru, Milesau va riimine strain fala de ace.asta atitualine reac-
lionarii, fapt care a faeut pe fruntasii grafi as condamne statornicia sa.

' Ultimele editii ale jurnalulai calatoriei lu; N. Milescu pr'n S;ber7a ti China au
apiirut in 1956, la Chisinau (traducerea de V. Soloviov si A. Kidel, sub redactia lur
G. Bogac., cuvint ina'nte de E. Russev) §i Bucurelti (editie ingrijita de Cornel u Barbu-
lescu, urmind editia a 2-a si Descrierea Chine'", editii ingrTte de acelasi). In 1960
V. Soloviov si A. Kidel au mai scos o editie ru.seasert a ciiatii Siberia si 01'm".
2 Academia R.P.R., ms. grec. nr. 549, cartea apaninind lui Constantin Canta-
euzino ; vezi si nis. grec. nr. 154 si 3 (copie modernii).
3 Ibidem, rtes. rom. nr. 5216, p. 98 (1679), 26 (1680).
4 Ibidem, ins. grec. nr. 480.
5 Intr-o scrisoare adresati de Mlescu boierului Golovin, la 15 noiembrie 1704.
as vorbeste despre trei arabi" ce i-au fost trim;si din Con.stantinapol de Sava Vladis-
lavovici. Printre acestia este si arabul lui Petru eel Mare", strabunul i eroul anal nuvele-
a lui Punkin.

104
www.dacoromanica.ro
 Prin activitatea sa multilaterala, participind ohiar la expeditia de cuee-
rire a Azovu Jui in 1696, Nicolae Milescu are inorirtul de a fi inteleptul sustina-
tor at politicii lui Pettis eel Mare, care a inaugurat o epaci noun in desfii-
surarea relatiilor noastre au Moscova. Fostul spittar a murit in Rusia I.
Intensificarea relatillor cu rufii in perioada rdzboiului impotriva tux-
cilor. In aprilie 1679 solul moldovean, capitanul Joan Belevici, i-a atlas lui
Nicolae Milescu scrisoarea lui Dosoftei, mitropolitul Moldovei care, ditpa ee-si
tiparisc cartile la tipografiile rusesti inrveoinarte, it raga sa intervina pe lingii
Joachim, patriarhul Rusiei, ea sa-i daruiasca o tipografie. Sfatuit de Mil?scu.
la 15 august urinator Dosaftei a adresat o scrisoare personals catre patriarh,
repetindu-si cererea 2. Interesele de propaganda culturala prezentau o impor-
tanta deosebita, ata incIt la 16. decembrie acelasi an lui Belevici i s-a dat tirpo-
grafia ceruta, cu 'item ruseisti, m5runte §i ratunde. 0 marturiseste el insusi.
la sfirsitul molitvenicului tiparit in 1681 la Iasi, preoum gi mitropolitul Dosof-
tei, in prefata volumului Viata 6i petreoerea sfintilor" din 1682 3, in care
Dosoftei vorbeste despre ministirea Peoerska, vizitata de din,suI. In cartea
intitulata Parimiile ,poste an", Dosoftei I i exprimi in 1683 recunostinta fatii
de Mosoova :
Laudata sa LIZA' dreptid pumani,
In oar si pe lame Uri tie prihanii
Ca si de In Moskva lucette lucoare,
Intinzind lungi raze i (vi) bun flume sub soare.
In august woelasi an, Dosoftei cerea sa i se trimaita din Mosoova si hirtio.
Darul rusilor prezenta o deosebita insemmatate, deoarece intreaga fume gre-
eeasca" nu area pe atunci tipografii. Patriarhul Dositei parea necijit in 1680.
vavind ca maldovenii aveau o tipagrafie, iar grecii nu. $i totuti, tipariturile
din tarile noastre. asigurau in limita posibilitatilor trelmintele toturor popoa-
relor asuprirte din sud-estul Europei.
Parasiud Moscova in decembrie 1679, capitand Belevici4 a *cat Ingo-
tit de botanistul (travnik) rus Mandan Petrov, cane se ducea pentru a ceroeta
in Moldova diferirte ierburi de leae. Slut prim.ele preocurpari speciale de medi-
oink'popularii din acetate regiuni.
Nu mutual tipografia, dar si Inesterii rusi centribuiau la inflorirea oultu-
noastre. Cartea despre care am varbit Cheia intelesului", tiparifa in
1678 la Bucuresti, a fost ilustrata de harnicul gravor Ivan Bakov sau Bikov,
care a -a calugarit gi iscalea anal tirziu : Ioanichie Bakov 5. Giavarile din litur-
gbierul tiparit in 1679 au fost executate de Timotei Bakov, tirpograf flind Vasile
Stavnitki venit din Lvov 6. Losif. Garodetki a tiparit in 1687 un eeaslov in B5I-

I La moartea lui Milescu, fiul salt, Maxim Spatarttl, piriiste la Moscova pe vim!
sau, Stefan Milescu, care cerea uncle lucruri ale raposatulni eau unchi (Academia
R.P.R.. rim rom. nr 5216, p. 43).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5235, p. 192; nr.5216, p. 97, f. XXVIII, p. 16.
3 Dosoftei, printre inaintatii siii, pomeneste pe Joan de Ricca, arhiepiscopul
acel sfint si minunat" ; putea sa fie un rus, deoarece arhiepiscopi n-aveant, iar eel din
Orient purtau titlul de mitropoliti.
4 Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216, p. 26, 98.
5 In &aide tiparite in 1700-1704 la Buzau ¢i Snagov ; gravurile lui Ivan Bakov
shit reproduse in diferite tiparituri bucurestene din veacul al XVIII-lea, chiar si mai
tirziu, Dina in 1828.
6 Fiul lui Sisnion Stavnitki, conduciitorul tipograffflor dn Lvov si Uniev, la care
s-au tiparit douli scrieri ale mitropolitului Dosoftei (in 1673 ,,Psaltirea in versuri".
Prima versificare mita mai intinsa in moldoveneste).
105
www.dacoromanica.ro
gradul transilviimean (Alba Ili lia), lucrind zece ani mai tirziu la Iasi I, do unde
a plecat la Lvov ; din ineheierea Iranologhionului", tip5rict acodo in 1700,
aflnm dew re indelunga ta sa c 51 5 to ri e la Ierusalian si in toarce rea pain Spani a si
Italia. In sfinsit, tiplrirea sit]) domnia lui Serban Cantaemaino, in 1688, a
.,Bibliei ", a &Arai tradueeze ingrijit5 din limbs greaca s-a facut de Nictotlae
Mile -cu 2, a fost influentata ri s-a infliptuit in aceleasi conditii tehnice ca si
,.Biblia" din Ostrog, tipiiritii in 1581 prin stiruinta printului Constantin Os-
troj,ki.

la

Infringerea Poloniei si retragerea Rusiei din lupti a permits turailar,

in 1683, sg-t0 indrepte toate fortele ]or impotriva Vienei. Situatia innor.
churl a facet pinii si pe domnul Duca s5 rectunoaseii fat5 de curierul nue
Mthail Tarasov, care pe atunai trecei prim Moldova, c5 st5pinirea tur-
ceaceil este deusebit de irnpovar5toare pentru poporul moldovenesc, ci impu-
in rile permanente si datoria de a furniza oamend si cai oastei tureetsti ruinau
Cara si ca Moldova privea au nidejde spre Rusia, asteptind din partea ei
sciiparea de sub jugul otoman.
Atacul turcesc impotriva Austriei a asaciat in lupt5 Polonia. Venetia si
Boma, unite intro Ligli sfint5". Ostirile vizirului Cara-Mustafa, care impre-
suran Vierna, au fast respinse datorita sprijinului dat de poloni si cazaci,
comandati de regale loan Sobieski. Duca, care se aliltutrasie cu fortele sale
urinated otomane, si-a pienclut domnia. Senban Cantacuzino, domnul Tack
Rominesti, era in taina de partea aldatilor.
In timpnl asediullui Vienei an inceput rtegocierile pentru atragerea Rusiei
in ..Liga sfint5". Rutoli au conditionat intrarea for in coalirtia antiotomanii de
vrpetuarea tratatudui de la Andrusovo, a c5rui perfectare era t5rig5nat5 de
feudalii poloni. Greut5tile de pe aimpul de rilzboi si str5duintele aliatidor au
silit pe poloni si inchede cu Moscova, in mai 1686, trartatul de pace vesnic5"
si de aliant5 impotriva Turcied si Crimeei. Polonia renunta au totul la preten-
tiile ci asupra Kieivulrui, Stmolenskului si Roslavlultui. pirecum to.i la obl5duirea
asupra cazacilor zaporojeni. Pieryindat-tol in luipte indelningate forta oomtbativ
Polonia nu va mai prezenta pe viitor primejdia de odintioarli pentru Rusia,
care ioi va indrepta scum fartele tot mai mars impotriva Irnperiului Outman.
Ingrijoradi de negocierile sfinte" cnr Moscova, turcli slibir5 pre-
siunea impodriva Austriei. In 1686, Buda a fost eliberata. In anal urmiltor vic-
toria de la Mohaci a inrattairat jugul otornan care ap5sa de paste un veac Fi
jum5tate .asupra Unganiei.
Insuccesele turallar au trezit din amorteala si pe moldoveni. La 1 ianua-
die 1684 fritntatsii moldoveni au eerut iarasi oarotirea ruseasc5 3. Solii for
1 Inviitatura sfintii", tipsiritit in 1697.
I Tilliniicirea "Ribliei" de grimiittieul Nicolae Miloscu este pomeniti, printre altele,
in povestirea despre icoana din Neamt, scnisii in 1731 de Gheorghe, mitropolitul Mol-
doNei (Academia R.P.R., ms. slay. nr. 577 din 1794). La revizuirea traducenii, tiparita
in 1688, au putut sii participe fratii Sofronie of Ioanioltie Lihuda, ciirturari of diplomati
rito care of -au descris, in autobiogratie, g,ederea in 1683 in Moldova of Tara Romineasca.
Glterman de Nina oi -fratii Radu of Serban Grecianu au partacipat efectiv la infiiptuirea
lucrinii, la care ar fi luat parte of stolnicul Constantin Cantacuzino.
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 3, 78. 166.
106
www.dacoromanica.ro
mitropolitul Dosoftei si caminarul Lupu, impiedicati din pricina ciumei care
bintuia in Moldova 85 treacit la Moscova, au inminat la 3 martie lei Alexei
Saltikov, voievoinl Merin lui, o petitie iscillita de numerosi fruntasi moldoveni 1.
Solii ant mai facia de asemenea cunosout ca moldovenii nu vor sa se supunii
polonilor celor nestatormici si ca Serban Cantacuzino, domand Tiirii Rorninasti,
intentioneaza si el s5 stabileasea aceleasi legaturi cu Moscova 2.
Numai pentru eiteva luni, la ineeputul anului 1684, Stefan Petrieetiau s-a
intons la Iasi. Trinris de regele Poloniei, dar indemnind pe molidoveni la sta-
bilirea relatiilor prietenesti au rusii, Stefan Petrieeieu a incercat sa .coopereze
en detasamentul de cazaci matins de hatmanul Kunitki, care se razboia itt
ras5ritn1 tArii alaturi de moldovenii r5settlati. Turcii an mins apoi Ia domnie pe
Dimitrie Cantacuzino, imputernicit sii d5rime oet5tile moltdovenesti si urtnat
la conducerea tariff de Constantin Cantemir (1685-1693).
Prietenul de ierti al austriecilor si rivalul for primejdios a doua zi dupil
eliberarea Vienei, regeIe Joan Sobieski s-a gralbit sa contrabalanstese inaintarca
trupelor intp5ratesti in Ungaria prin. donna expeditii in Moldova (in anii 1686-
1687 si 1689). In oastea polonii luptau bejenari moldoveni (Davidenko, Turcu-
let s.a.), dat- filra candidati la domnie 3. Desi flancul sting al polonilor era asi-
gurat prin operatiunile tnifitare ale aliatilor rusi, totusi seoeta si pustiirea t5rii
:au contrihuit la pierderea unei pairti insemnate a armatei polone. Jefuind la
retragere Suceava, trupele polone au dams in unma for nu numai odoarele bise-
rricesti, ci si pe mitropolitul Dosoftei. Relinut in casteluil regal din Stryj, h5-
trims' c5rturar era preocupat de tradtsceri in rusete 4. Cerea tarului ajutoare,
printre atltele in noiembrie 1693 pentru realtidirea busericii stf. Ioan eel
Nou 5 din Simon a ; a murk in decembrie aeelasi an 6.
Epoca de ascensiune a puterii otomane blase sfirsit. Karl Marx 7 arata
ca n-avem nici un motiv sii socotim cal deolinul Imperiului Otoman a fort
provocat mai aite de ajutorad dat de regele Poloniei, Ioan Sobieski, capitalei
austriecte. Intreaga onganizane a imperifului se atfla in aces perioadhi intr-o
stare de descomptunere, deoarece vechea clas5 stiipinitoare de militari4eudali se
transfonmase intr-o olasii de motion exploatatori, incapabili sa fac5 fate noilor
necesitati ale statulni. In felul acesta, epoca de dec5dere a puterii si a grattdoa-
UP,

Iscillesc mitropolitul, episcopii, logofittul Racovita, vornicii Gavrilitii Costachi

si Joan Buhus (?), spiitarul Tudose Dubin, medelnicerii Ilie Motoc oi Savin (Zmueila),
paharnioul Joan Racovita. clucerii Jora oi Donici, stoluicul Hincu, spiitarul Ioan, Teodor
Nacu, Vasile Prijescu, Joan Isari, vistiernicii Cirtan (?) si Teodor Iordache oi
,Stefan $oldan.
2 In acelasi Limp hatmanul ucrainean Ivan Samoilovici scria guvernulni rusesc :
Sub jugul turcese se oplosesc popoarele de credinti ortodoxii greceasea, volohi
(munteni), moldoveni, bulgari, grin, in urma for numerooi greed, care toti se feresc de
primatul papal oi se mingiie cu singurul nume al tarilor ruti, nadajduind sa capete
.cintiva de la ei bucurie".
3 Constantin $erhan, ca si prizonierul Gheorghe Duca, a rnurit in 1685, iar Stefan
Petriceiru a mai trait pint'. Ia 1690.
4 Academia R.P.R., its. rom. nr. 5151, p. 132, 134.
6 Trimisul moldovean, arhimandritul Lavrentie, a 8osit la Moscoyit in martie
1691 (ibidem, nr. 5216, p. 27).
6 La 12 februarie 1694 lean Sobieski a numit pe episcopul unit losif Szumlanski
ea administrator al mitropoliei Moldovei, insa fare succes.
7 K. Marx si F. Engels, -Opere, vol. X,_E.P., Buouresti, 1961, p. 282.

107
www.dacoromanica.ro
rei otomarbe incepuse mai inainite. Totusi posibilit5tile Imperiului Otoman
r5mineau Ina* uriase, asa incit destr5anarea imperiului a intirziat cu o suta
de ani si numai loviturile neintrerupte date turcilor in veaeiul al XVIII-lea
an scipat Europa de primejdia permanent5 a invaziei tor. urmind ca ahia in
vcarul al X1X-lea sa inceapa eliberarea pooparelor din sud-estul Europei de
sub jugul otoman.
Epoca de exploatare nemiloas5 a popoarelor nu s-a incheiat dintr-o
data. Dopendenta tarilor noaatre fat5 de Poarta otomana a crescut ajar,
sporindu-se a.stfel ohligatiile de livrari de hran5, materiald si ohiar de osti.
Contradictiile social-economice din interior, la rindul lor, s-au adincit si de.

www.dacoromanica.ro
 CAPi 'MUM V

Rusia in timpul domniei lui Petru cel Mare

(1682-1725) si relatiile ei cu Tara Romineasca
Si Moldova

PETRU CEL MARE $1 TARILE DUNARENE

Popularitatea lui Petru cel Mare in. fare rwasrti. Numele dui Petru eel
Mare a ramas is amintirea poporulati nostru ineonjurat de o aureolg de legend5.
In Odle noastre, Petru este cell mai popular damn strain. Cu toafa nepotrivi-
rea de ani, traditia m5nastirii Neatnt povesteste ca, Tenuntind Ia domnie, im-
piiratul Rusiei s-ar fi Petra& aioi si s-ar fi calugirit, ludadru-si nuaneIe de Paisie
Velicikovski (Velikii eel Mare) I. in Moldova -ar fi venit si fiica sa, Maria,
de Ia care ar fi 14mas daruei bogate la Ne.amt 2.
Chipul lui Petru cel Mare este zugriivit de multi vreme Ia miiniistirile
Casin si Sucevita. Despre impirat seriu conrteanporanifi s52 Dimitrie Cante-
mir, Joan Neoulee, Nicolae Costin ¢i altii. Cantemir i-a inchinat chiar Cantea
sistemnlui sau a st5rii religiei mahomedane". Fiul sou, micul Serban Cante-
mir, a recitat in 1714 un panegiric3 dedieat tarului de acelasi Dimitnie Can-
temir. Carturarul transilv5nean Tendor Corboa i-a inchinat talmiicirea in versuni
a psaltirii, exprimind in Prodoslovie" scrisii si in ruseste increderea
tuturor comrpatriatilor sai in suveranatil Rusiei si d'Anuind-o. in 1725, bise-
rioii Brwmulni 4.

1Vestit carturar al ministiri Neamt, care a trait in anii 1722 1794.

2 In realitate, aceste odoare au fast trimise in cursul veacului al XVIII-lea din
Rusia. Legenda despre retragerea lui Petru la Neamt a foss inregistratii de cercetatorul
istoric C. Bilciurescu, in 1890.
3 TiOrit in ruseste si latineste in 1714 si reprodus in istoria vietii lui
C. Cantemir de T. Bayer, publicata de N. Bantis-Kannenski (p. 323).
) Acad. R.P.R., nis. root. nr. 326, p. 2-4; o copie din 1885, ms. Tom. nr. 200.

109

www.dacoromanica.ro
 Interesul inaintasilor nostril fafa de puternica personalitate a imparatului
se poate vedea de asemenea din numeroasele istorii" ale vietii sale, copiatc
pentru bibliotecile de altadata. In 1736, la Venetia a apiirut in italieneste
lacrarea Viala lui Petra eel Mare", alcatuita de Antonio Catiforo. In anul
nrmator, tot acolo, s-a tiparit si tradneerea greceasca 1 a acestei biografii, care
s-a baccarat de o larga raspindire in large noastre. In cadrul noilor preocrapari
lake de cultura, in 1749, Jucrarea a fost talmacita in ronvineste de Matei Far-
ciisanu, biv vet sitrar, si a eirculat in voluminoase copii, completind deseori
,Istoria Rusiei", eompilata diva letopisetul rusesc tiparit in 16804 la Kiev..
Dot ianuarie 1757 dateaza tratlucerea Instiintarii pentru moartea marelui
Petra, imparatul a toata Rusia" 2. Scriitorul C. Daponte (1714-1784), secre-
tar' al dotal-mini C. Mavrocordat, iI numea pe impiiratul Rusiei : al doilea
soare". Dupa un pelerinaj in anii 1770 1771 la mormintul lui Petra eel Mare.
banaiteanul Mihail Popovici i-a dedicat un cuvint de lauda. Spre sfirsitul ace-
luiasi Year, arhimandritul Gherasim din Iasi a tradus Istoria craialui Sfeziei
Carol al XII -Iea ", de Voltaire 3, care circula si in talinaciri rusesti, povestirml
despre luptele cu Petru. Alta opera a lei Voltaire Istoria Imperiului Rusiei
sub Petra eel Mare" se va traduce in 1847.
In cuvintul introductiv in cursul de istorie nationalii, Mihail Kogalniceanu
a evocat pe Petra eel Mare figura cea mai mareata", crawl Rusiei", care
spre mintuirea obsteasca se uneste cu Brincoveanu si cu Cantemir ; dar
zavistia si pizma acestor domni nimiceste un plan asa de mare si asa de bine
inceput".
In 1816 L. Asachi a puhlicat la Iasi talmacirea intitulata : Juoaria
norocului sau istorisirea pentru printipul Mensikov 4 care pe vremea lui Petru
eel Mare au fost slavit in toasta Evropa", far fiul sae, Gheorghe Asachi, a scris.
piosa Petra I, tarul Rusiei, la Iasi". Alta pima, Tarina sau Moartea lati Petru
eel Mare", a fost repreientatii la teatrul din Iasi in 1869.
Marcie imparat al Rusiei este pomenit de asemenea in Crestomaticad.
rominesc" de T. Racoce (1820), Caraeteruri" de B. P. Momulearnu (Bucuresti,
1825), Gramatica roanineasca" de I. Eliade-Radulescu (Sibiu, 1828). Tot despre-
el mai scriu si Foaia duaninicii" din Brasov din 1837, revista Icoana lutmii'
din 1840, Cantor de avis sd comers" din 1841, Alvaanalval stataduli" din
Bucuresti pe anul 1848, Calendaral pentru roinini" din Iasi pe anal 1849
s.m.a. Carturamil moddovean Constantin Antolsi Sion (Mort in 184.8) a copiat
la rindul sau Asezimintul politieesc a lui Petra cel Mare a Rusiei". In sfirsit.
in 1858, la Iasi a aparut romanul istoric al Lai Rafatill Zotov, tradus de Dimi-
trie Vasilieviei si intitalat Monahul tainicu sau oarecare trasatura din viata
ntarelui Petru, imperatorul Rosici ".
Cel de-al doilea raboi ruso-turc (1687-1699). Doannia lei Petru eel
Mare inaugureaza o noes perioada a relatiilor politioe, economize si callturale
dintre Rusia si popoarele din sud-estul european.
Reformele lui Petra transforms eu total vechiul stat al Rusiei moscovitc
si tarul iti is mai tirziu in 1721 titlul de imparat. Totodata se c.onsolideaza
si un paternic aparat de stat. Sporeste numarul mestesugarilor si negusto-

A lui Alexandra Canehelarie, oar an a lui A. Amira.

2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1134, p. 61-72.
3 Copia de Lazar Stefan, diac de divan, in 1805 la Cotul Morii, ms. rom. nr. 4619
It Academia R.P.R.
4 Tiparit gresit : Menscikov.

110
www.dacoromanica.ro
rilor, create comertul intern si extern, apar puternice manufacturi feudale. Se
rearganizeaz5 armata si se creeaza flota, cultura eapk5 posibilitati not de
dezvoltare. C5tre sfirsitul veacului al XVII-lea Ruda era Cara cu eel mai
intins teritoriu din lime. Engels t arata cum, folosindu-se de starea de ina-
poiere econornic5 si cultural a Rusiei, izvorita din tonditiile orinduirii feudale
si din greutatile luptei impotriva dusmauilor externi, vecinii en au acaparat
uncle teritorii rusesti. Doinnia lui Petru a insemnat, in aceast5 privinta, o pat-
ternic5 ofensiva pentru redobindirea regiunilor yierdute si pentru restahilirea
leg5turilor ou alte tiiri pe calea marilor. Dupii potolirea vremelnic5 a friimin-
tkilor interne, clasa conduc5toare din Rusia, intelegindu-si interesele oconomice
si cede de aparare a statului, relua lupta impotriva st5piuirii otomane in
sud-estul Europei.

* *

Petru I a ocupat tronul tarilor la virsta de zace ani. Pentru ac'aparar-a

puterii rivalizau doua grup5ri boierosti. In urma razor utirii oastei strelitilor" 2,
fratele lui Petru, Ivan, a fost asooiat la domnie, iar oonducerea Orli a fost
preluata de sora for mai virstnica, Sofia, ajutata de boierul Vasile Golitin.
Ooirmuitorii Statului Rusesc isi dadeau seama de starea de ina'poi -re
in care se zblitea Para. Nesiguri pe putere, ei nu se incumetau totusi s5 intre-
prinda roforme radicale. Mai drureros se facea resimtit5 sl5hicirunea oastei, alibi.
ciunea vaditil in. razboaiele ou Polonia si Suedia. Ostasii eraru ran inarmati si
numai vitejia poporului a putut feri Cara de un. dezastru.
Cu toate grout5tile prin care trecea Statul Rusesc spre sfirsitul veacului
al XVII-lea, dezvoltarrea vietii interne si desfiisurarea evenimentelor Interna-
tionale faceau absolurt neeresar5 roeurcierirea gurilor flluviilor rusesti Don si Nipru,
cu atat mai molt cnu alt turaii, care blocau iesirile aceistor fluvii, aflind despre
negocierile rusilor en Liga sfint5", incurajau ataourile tkarilor din Crime a
asupra tinuturilor din sudul Rusiei. In felul aoosta, printre olauzele tratatului
inolteiat in 1686 cu polonii, se prevedea si atacarea de indat5 a Crimeei, vasala
Imiperiuiui Otomarn..
Rusii au intrueprins impotriva t5tarilor doing expeditii. In 1687, trupele
conduse de Vasile Galitun n-au rettsit sa treacii steipa de surd, incendiat5 de t5-
tari. Doi ani mai tirziu armata mail a asediat cetatea tatareasca Perekop,
pe istmul Crimeei, dar s-a retras Cu pierderi marl, fara s-o asalteze.
situartil
Contradicliile dintre aliat.i faceau pe regele Ioan Sobieski si t5rig5neze incepe-
rea unor operatiuni militare simultane. In consecint5, expeditiile polone impo-
triva turco-titarilor din Moldova, inlesnite prin actiunile rusesti, n-au avut
nice ele suoces.
Totusi, prezenta fortelor rusesti si polone in regiunea stepelor a retinut
in Crimeea pe tkarii care constituiau o insemnat5 parte a armatei otomane.
S-a dat putinta astfel trupelor austriece si venetiene fin .anii 1687-1688 s5
abtina biruinte in Ungaria, Dalmatia si Moeeea. Austriecii au inaintat la hota-
rele Tkii Rominesi, uncle dommul Serban Cantacuzino ment.inea relatii cu
puterile beligerante.
Nerinteleg,erile dintre ratiati continuau. Dirplomatii vienezi pro,puneau plenipo-
tentiarului rns Voznitin o ralianta seroreti impotriva Poloniei. In anii 1689-1690

K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XVI, ed. nisi, p. 3 si urm.

2 Puscasilor.

111
www.dacoromanica.ro
aceiasi diplomati incepura tratative de pace cu twrcii, fare sa tina seama
de angajamentele luate fata de aliati. Magnatii poloni tuarnara 6i ei pilda austriem-
lor. Atunci guvernul rus a fost nevoit sa inceapa negocieri cu hanul Crimeet.
Se cerca tatarilor sa cedeze cetatea Azov, care avea o garnizoana turceasca of
are strajuia Donal la varsarea in mare. Cedarea cetatii ar i amenintat insa
securitatea Critmeei, asa ca hanul a respins propunerea tarului.
In primavara anului 1695 trupele rusesti an impresurat Azovul ; neavind
flora, Bile n-au putut sa bloheze ceitatea qi s-au retras. rutin mai tirziu s-au
intors insotiti de corabiile construite intre timp 9i, in iulie 1696, Azovul a fost
encerit I.
Caderea Azovului n-a pus totusi capat razboiului ; fleta otomana continua
sa domine Marea Neagra. Pentru intensificarea lutptei impotriva turcilor era
nevoie si de ajutorul puterilor europene. In 1697 larva Petrru a trimis in ecci-
dentul Europei ,.solia cea snare ", cu misitinea de a negocia formarea unei tlargi
oalitii impotriva turcilor. Insusi tarul facea parte din solie, purtind modestul
nume de uriadnik Petre Mihailov".
Statele din Occident nu s-au ariitat insa dispense s5 orneasca razboiul
impotriva imperiului Otoman : in central preocuparilor puterilor europene se
afla problema posesiunilor Spaniei, la moartea ultimului rege din dinastia de
Habsburg. De altfel, Inca din aaeasta iperioada, Anglia si Olanda inaugureaza poli-
tica de nearnestec in campaniile antiotoimane Biagi ofiera serviciile de mediatori La
tratativele de pace, obtinind drept rasplata, din partea .Portii, privilegii excep-
tionale. In ce privetste Austria, participarea ei la dezbaterea problemei spaniole
a determainat curtea vieneza sa grabeascii netgocierile de pace cu guvernul otoman.
Plenipotentiarii partilor heltiger.ante s-au intilnit La congrestil de la Carlovit
(octombrie 1698-lanuarie 1699). Polonia s-a asociat si ea la tratative. Conce-
siunile Porta au fost de aceastii data fara precedent : Austria obtinea Ungaria
si Trtansilvania, iar Polonia partea occidentala a Ucrainei si Podolia.
Contradictiile dintre aliati s-au accenuat si mai malt tla congres. Intr.
adervar, rtratatul iscalit ant Linea seama de interesele Rusiei. Rasnas izoilat, Vornitin
n-a reusit sa obtina pentru multi o iesire la Marea Neagra, prin. strim-
toarea Kerci. Rutii pastrau dear Azovul, iar pentru continuarea negocierilor de
pace cu turcii s-a inchetiat un arrnistitiu de doi ani.
Asigurat in privinta asezairiler rusesti de pe tarmul Marii de Azov si
dindu-1i seama au asemenea con.ditii de imposibilitatea continuarii hiptei
impotriva Imperiului Otoman, taru/ Petru ¢i -a indreptat privirile in partea
opusa, ,spre Marea Baltica. Inca de la incepuul veactului al XVIlhlea suedezii
ocupasera acolo vechile teritorii rusesti ide -a huagul Golfului Finic, inchizind
rusilor drumaul spre Occident.
Conflictul provocat de succesiunea la tronul Spaniei a creat conslitii f a-
vorabile pentru eliberarea regiunii baltice de cuceritorii nomad. In consecinta,
land Petru s-a aliat cu regale Danemaraii ti au August al II -lea, suveranul
Saxoniei si Poloniei. Suedezii la mindful for au gasit sprijin la puterile maritime,
nelintistite de construirea de vase musesti la Azov si Arhanghelsk.
In vederea Lnceperii campaniei pe frontul de ford, in vary anului 1699
Petru a trimis pe plenipotentiarii Emelian Ukraintev si Ivan Ceredeev la Con-
stantinopol, ca sa ohtina rtzltimele cesiuni de la turci. Poarta, indemnata de
puterile interesate in mentinerea pnivllegiulfni comertului maritim in Orient,
a stiiruit in hotarirea de a pasra Marea Neagra inchisa. Totuti, Imperial Oto-
Printre construe-torn de oaribii sift semnalati ti eel veniti din Tara Romineascri.
112
www.dacoromanica.ro
 ,71

Petru eel Mare

(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

Z Contributii la istoria rclatiilor romino-rusc.

www.dacoromanica.ro
man avea nevoie de liniste Si la gramitele Rusiei, asa inait in iuilie 1700 a Lost.
iscalit un tratat de pace pe treizeai de ani antra rusi Si rturci. Statul Rusesc
obtinut Azovul, Taganrogul gi cetatille turcesti de-a arungul Nniprulnvi. Renuntareal
de catre turd la negotul prin Azov a accentual ianportanta de tranzit a teritorii-
lor noastre. La Constantinopol urma sa fie nuanit un insIrcinat diplomatic per
manent al Rusiei.
0 luna mai tirzitu trupele rusesti au pornit ostilitartile impotrirva suedezi
lor, iar in 1701 a inceput 4i razboirul de succesiune la tronwl Spaniei, care a
durat rtreisprezece ani.
Legaturile cu Tara Romineascii (Constantin Brincoveanu). La inceputul
razboiului impotriva Imperiului Otoman, care a preteedat pacea de 4a Carlovit,
in Tara Romineasca domwea Serban Cantacruzino (1678-1688). and inaintcarea
aliatilor i-a ingadnitt sa inaugureze o politica externa mai liberii (teat cea impusa
de turci, neinerezindru-se in sinceritatea fagardwielilor austriece, dommul a
cautat sa-si asigure situatia ki rprintr-o intelegetre de prietemcie ens Rusia. De
altfel curtea vienezi, dorind ea atraga ail mai annuli pet rusi an Qupta, a inattrajat
cererea de ajutor rusesc facuta de Serban Cantacuzino. Unui sol all lui Arsenie-
Cernoevici, partriarhul sirtbilor, treciaid prin I3ucurestri, anitropolitul Ora, Teodosie
ii intmina o scrisoare a domnului prim care se cerea sprijinul, rusilor impotriva
asapritorilor turci. Dioniaie, rpartriarhul Constantimorpolului, retras in Tara Ro--
mineasca I, si-a asociat si el cuvrintul la epistolele adresate rusilo/r. Acest sol,
Isaia de la Muntele Atots, sosit la Mospova in septembrie 1688, prin viu grai
tiansmitea ca, in cazul in care rusii sin s-ar fi grabit cu ofensirva, popoarele
noastre ar fi osindite, sub jugul habsburgie, la o soarta mai jalnica decit asu
prirea otomana. In sprijinul afirmatiei lor, p.atriarhii invocau asupririle la care-
erau supusi ortodocsii in Ungaria si Moreea, octu,pate de trupelle austriece si
venetiene. Izbinda acestor forte le-ar aduce acapararea Constantinopolului, *Iasi
(+jar anahomedanii din Baleani preferau sa se supuna rusilor si nu austrieeirlor,
multi nuahomedani fiind de obirsie samba, bolgara sau din alte neamuri inmate.
In incheiere, Isaia a mai spits c5 domnul Serban Cantacuzino sere ocrotirea'
rusilor, pentru ap5ra Cara de turci, tatari si austrieci.
Tarii Ivan si Petru au raspuns domnului la 28 decembrie 1688 2. Ei luau
nota de apelaul sau 9a ajrutortul rusesc si-i faceau camosaut pornirea campaniei
impotriva tatarilor din Crimeea. Reintorairudru-se do la Moseova, Isaia *ca
sine tarile noastre prin Transilvanria, dar Ila Brasov, denruntat de fugarul Con-
stantin aga Balaceanu, a fest uprit de autoritatile austriece si retinnut tiny de
doi ani si jumatarte in temnite. Situatia s-a sahrimbat fin folosul austriecilor, asa
incit el vroiau acum sa ocrupe Tara Romineasca Si Moldova. Ioanichie Lihuda.
reprezentantul Ru.riei la Venetia, demasea in primivara anului 1689 aceste-
intentii ale curtii habsburgice.
Silit de imprejurari sa negocieze cu austrieerii, Serban Cantacuzino a in-
sareinat totusi pe emisarul eau din Viena s5 expuna rplenipotentiarului guverauu-
lui T US greutatile prin care treceau muntenii si moldovenii. De altfel si sirbilor-
li se sugera ideea tea ei trebuie sa astepte ajutorul din partea tarului de la-
Rasiirit 3.
Cind s-a aflat la Moscoka despre intemnitarea solultui Isaia, copiile sca-i--
sorilor pe care acesta le &Lucca an Lost trr imi s e la Bucuresti prin grecul Dame/lite-

1 Inmormintat in 1697 la Tirgoviste.

2 Academia R.P.R., ms. mom. nr. 5216, p. 78, 171.
' Scrisoarea lui Pantelimon Bojici, din noiembrie 1704.
114
www.dacoromanica.ro
 Toma ; acest curter n-a mai gasit nines in viata pe Serban Cantacazino, a carui
moarte neasteptatii a constituit preludiuil alter intrigi pentru mostenirea feu-
dill. Sorisorile tarilar au fast inminate nepatului pi succesorului celni raposat
Constantin Brincoveanu, condus de fratii lui 5erban, Constantin etolnieul, ade-
varkitail cancelar al Orli, si Mihail Cantacazino. Noul doann ezita deocaandata,
anticipind astfel politica sa sovaitoane din viitor. Brincoveanu a rasipurns totusi
ca ar fi buonros sa se inchine tarilor, dar ieama it opreste sa scrie la Moscova,
deoareoe destainuirea unar asemenca tratative ar putea produce neplaceri si din
partea austrieoilor. Cerea, cu toate acestea, guvernului rus sa-i comunice con-
&Bile adeziunii, daps care va urma ¢i raspuusul sun. Promitea, de asemenea. ca
in cazul in care anmata rasa se va aprapia, si i se alature inapreuna cu oastea
anuuteana.
Drumm' oe-I avea de stralaturt noul .demn nu era de loc auso,r. Pnincipele
Transilrvaniei, Mihail Apaffi, treatise de partea austriecilor, care in iarna analui
1689 au intrat in Tara Romineasca ti an oeupat Cimpulungtil, Ptitestii yi Tinge-
vistea. flind ca un idetasament de tatarni s-a apropiat de granitele %aril, Brine)°-
, veana mu s-a lasat prins in annejele diplomatiei vieneze, tetrfigindu-se sere
rasarit..Armata aastriaca, Slabita de razboiul ce-,1 (Lucca la Rhin, trebui sa para-
seasca Drawl Bucuresti, pierzind in rurana unei infringeri gi Transilvania. So-
emit deocamdata credincios Portii otomane in clipele atit de critice ale ofen-
sivei vrajmase, dommil Tarii Rominesti ti -a consolidart siantitor situatia.
Cirmuitorii popoarelor din sud-estal Europei iii dideau seams de taste
primejdiile si luptau runiti nu numai inapotriva stapinirii otomane, dar si a
expansiunii puterii habsburgice. In aceasta privinta, un rol insemnat 1-a smut
Dositei, patriarhul lerusalinaului. El a protestat cu indirjire impotriva unirii
silite a bisericii transilvaneue Cu Roma. In toanyna analui 1692 nepotul lui
Dositei, arhimandritul Hrisant Notara, a sosit la Moscova pentru a. expune
situatia politica din Oriental Apropiat. In treout, patriarhul Ierusalimului be-
neficiase de ajutorul material al domatilor nostri, insa tiirile duniirene saraci-
sera gi sumele trimise de francezi in Orient surpau pozitiile clerului ortodox.
In legatura cu Tara Romineasca, atit Hrisant Notara cit 6i emisarul muntean
Marcu Constantin au infarmat guvernul rusesc despre greutatile pe care le
avea de biruit clammy'. Constantin Brincoveamai, caliluzit in actiuni filorusesti
de antacuzini, cerea ea tarul sa cuceneasca cetiitile turcetti din regiunen
Niprului si sa nimiceascii hoarda tiltarasca din Bageac, pentru ca astfel mun-
tenii sa poata tre.oe de partea rusilor. La intoarcere, Hrisant Notara a transanis
lui Brincoveanu omagiile guvernului rusesc. Cu privire la negocierile de pace
din aceasta perioada, Dositei stria la 6 august 1693 rusilor urmatoarrele :
.,Data austriecii vor obtine ca Dunarea sa fie granites intre ce1e dank'
imparatii (Austria si Turcia) z7i vor primi Transilvania, Ungaria si Serbia, dupes
aoeea ei vor face rfizboi cal Moscova".
Poste citiva ani pericaluil austriac a cresout. Ingrijorarea Ifni Constantin
Brincoveanu era ou atit mai indreptatita cu eft sirbii, care .se il'asasera arrasi
de figilduiellle Vienei, regretau amarnic atitudinea Ion /0 situatia aceasta,
domnul Tarii Raminesti relua trartativele cu guvernul rusesc. De altfell, tarul
Petru (=cerise acum cetatea Azov.
In vara analui 1697 Brincoveanu a trimis la Moscova pe iscusitul eau am
de ineredere, comisul Gheorghe Castniot, on cererea de a fi luat suh oonatire.
in preajana congresului de la Carlovit, situatia s-a complicat si mai mutt grin
amestecaul Palonieti cane, nemuliumita de propunerile rturcesti, formula pretentii

www.dacoromanica.ro
chiar asupra T5rii Rominesti, repetiad atfol exigentele de la inceputul rlizhoiu-
ha, cind Poarta, ca sa desfacii Liga sfinta", ii oferise o pace separatii.
Importanta anisiune a comisului Gheorghe Castriot in Rusia a durat timp
indelungat (16 septerahrie 1697 27 noiembrie 1700), Intro perioadii cind
Rusia nu avea inc5 diplomati permanenti nici Juicer la Constantinopol. In
drum, el s-a oprit Ia hatmanul Ucrainei came, la 3 octombrie 1697, amanita la
Moscova apropiata sosire a soluluii. Ajuns in capitala Rusiei, Castriot a devils
la departamentul solilor cererea lui Brincoveanu, precum gi propunerea in cu-
rind realizat5 a coribierului Hristofor Constantin de a veni pentru constructii
de cor5bil in Rusia 2.
Tatul Petnu se afla cu solia cea mare" la Viena. Aco10 el a *Iprimit fn
iunie 1698, intr-o corespondents din patrie, scrisoarea lui Brincoveanu. Tot ce
a puturt face' ta-rul a frost insarcinarea datii dui Procofie Voznitin s5 vorbeascii
la congresul de la Carlovit si la curtea vienez5 in folosul popoarelor subjugate
din Imperial Otoman.
Tratatul de la Carlovit n-a reaolvat in mod trainic =Ate problerne. Mol-
dova si Tara Romineasca au rantas mai deparie in granitele Imperial lui Otoman.
P5r5sind congresul, in drum spre Viena, in ianuarie 1699 Voznitin se interesa
despre rezervele de ostasi si iprovizii din sud-estul Buropei, care ar fi puturt
fi folosite de trupeie ruses-a tin eaz de reluare a ostilititilor. Pe de alai parte,
repetatele demensrumi ale rominilor transilvineni (misamile bratsovenilor care
cereau ajutoare binesti Oprea in anii 1685 si 1690-1691, Ciprian in 1694,
Vasile Hoban in anii 1696-1697 la Moscova, plingeriile sibienrilor '.a.) au flout
pe reprezentantii Rusiei 65 interving in favoarea lor, In smartie 1699, la Viena.
Problema Transilvaniei a cApiitat astfel insemnatate in destfasurarea negocieri-
lor diplomatiei rusesti, ce va piistra pi pe viitor strinse legaturi mai cu seams
en rdminii Rrasovului.
Re latiile lui Brincoveanu on guvernrul rusese au continuat. La 5 martie
diplomatic permanent 3 -
1700 a sosit la Moscova primal rezident all Tariff Rorainesti asadar agent
Panaiot Radu 4, probabil sii fi feat chiar ,,gr5maticul",
alba secretarul domnesc. Moldova, de aproape supravegheat5 de pasalele cet5-
tilor nu mai putea constitui pentru rust central de tramsmisifune neoesar in
acest sector european. Domnind in conditii intruoitva asemanatoare cat Vasile
Lapta, prim forta lucrumilor Brincoveanu a urmat politica acestui inaintas al silt
fats de ruhi, ciirora Tara Romineasca, sitruat5 in arpropierea Balcanilor, le oferea
arum posibiliaiti mai mans pentru diferite actiuni diplomatice gi penftru trans-
miterea de sari. Astfel, in mantle 1700, Gheorghe Castriot aduoea la cunostinta
hoierului Feodor Golovin, indrirmitorwl afacerilor str5ine rusesti, rezultaterle
tratativelor lui Ukraintev Ia Constantinopol 5. Insemn5tatea deosehit5 a lui
Brincoveanu in eadrul aoestor negocieri se poate observa de asemenea din faptul
ea taral 1-a decorart cat ordinal sf. Andrei.
Domnia lui Constantin Brincoveanu nu s-a hucurart ins5 multi vreme de
liniste. Desi i s-a flat &Iva razboi eirmairea pe viata si scutirea tarsi de hiruri
pe timp de doi ani, totusi, inc5 inainte de expirarea acectui termen, marele vizir
' Academia R.P.R.. ms. rom., nr. 326, p. 29.
2 Ibidem, ms. rom. nr. 5216, p. 27.
3 Negocierile purtate in cursul riizboiului cu Turcia au aritat nevoia unor repre-
zentante diplomatice permanents in diferite tars ; incii din 1688 data numirea lui
Voznitin in postul de rezident al Rusiei in Po Ionia.
4 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 29.
5 Ibidem, p. 30.

110
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
i-a cerut un dar blinesc de opt mii de pungi. in urma staruintii domuului,
repetata of intr-o scrisoare transmisa prin Hrisant Notara 1, recunoscind ser-
vioiile aduse de el of de unchii sad Constantin of Mihail Cautacuzino, tarul i-a
acordat la 19 ianuarie 1701, in cazul dizgratiei tureesti, dreptul de adapost in
Ucraina 2. Boicrul Golovin, la rindul sant, it incuraja pe Brtincoveanu care, ca
of Cantaouzinii of Castriot, pastra o corespondenti continua cu guvernantii ruoi 3.
Trinaisul. doannului si at invatatubui .atolnic Constantin Cantacuzino, Petre
Damian, a vizitat Moscova in luna mai 17014, printre altele vestind trecerea
prin Moldova la Constantinopol a solului rus Disnitrie Golitin. Cu cat ereorteau
exigentele turcilor, care in septembrie 1702 an pretins plata birurilor pe un an
inainte, cu lair Tara Romineasea stringea mai anult-legaturile de rprietenie ou
Moscova, made in septembrie acelaoi an sosise ceausul muntean David Corbea 5,
alt om de incredere al dui Brincoveanu of mai ales al Cantacuzinilor.
Fin al proortului Ioan Corbea de 4a biserica af. Nicolae din Sloheii Brasov-u-
lui, David -Corbea invatase probabil la Kiev. El se pronuntase in Transilvania
impotriva unirii en biserica romano-cartolica, ciotigind astfel prietenia -oonduca-
torilor crestinatatii", of s-a anutat in Tara Romineasca nude, la Bucuresti, este
ctitorul biseriaii Ceauo David, numita mai tirziu a Icoanei. Venind pentru
intlia oarii la Moscova, in numele patriarhullui Dosirtei, al dui Brincoveanu of al
Cantacuzinilor, el a oerut ruoilor eliberarea popnarolor din sud-estul european
de sub dominartia tumilor ; o data au inaintarea armatei ruse spre Mama Neagrii
of in Crimeea, sirbii, rominii alin Transilvania of oei din serviciul polon, de sub
conducerea lui Constantin Turculet 6, urmau sa treaca de partea tarului. insuoi
Corbea s-a inteles cu cfruntaoii acestor populatii subjugate of oi.a oferit serviciile
Rusiei, singura putore care utea sa se opunii stapinirii turceoti of tendintolor
acaparatoare ale ourtii habsburgice. In felail acesta, David Corbett of protectorul
sin, Mihail Cantacuzino, se buourau in °Atli moiler de mai multa ineredere
chiar docit insuoi domnrul ilor, deli mai tirziru Brincoveanu i i va asigura sprijinul
lui Sava Raguzaaruil, viitor diplomat ens, care in ianuarie 1703 a trecut prin
Bucureoti.
Politica de ,cumparare a dregatorilor otomani of vienezi nu asigura lui
Constantin Brincoveanu cortitudinea zilci de miin.e. Mai cu seams ii pritnej-
Aldan domnia arrueltirile lui Alexandra Mavroeordat, marele dragoman al Portii.
De aeeea 1-a tulburat nevus in prirnavara anului 1703 porunca de a se infatioa
la Adrianopol, la sultan. Deoi accasta vizitli a constituit prilejul unor daruri
imbelougate, reinnoindu-se astfel firmanul de damnie pe viata, totuoi Brinco-
warm a spats runchinlui sinr, stolnieul Constantin Cantacruzino, cii preferil moartea
decit Si mai intreprinda o calatorie dinoolo de Duane.

I Prin ac,elaoi Hrisant, la 8 noiembrie 1700, Teodosie, mitropolilul T5rii Romi-

nesti, a adresat,n scrisoare patriarhului Moscovei. P5truns de incredere in puterea imp5-
r5tiei lui Petru, Teodosie se plingea impotriva prigonirilor ce le indurau rominii de sub
stapinirea habsburgicii (Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p.99, 259 ; f. XXII, p. 20 ;
1. XXVIII, p. 17).
2 Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p. 30, 79, 204.
3 Ibtdern, p. 31-38. Fotacopii de corespondent5 din anii 1700 1709, la Acade-
mia R.P.R., arhiva 648.
4 16irlenr, p. 31.
5 Ibidem.
6 Despre intilnirea ceausului Corbea, trimis in 1697 la incoronarea regelui Polo-
niei August al II-lea, en Turculet, a scnis Teodor Corbea : insemnarea pentru solia mai
marelui meu frate, David Corbea, pentru voroava ce a avut eu Turculet ruhmistru of
en aiti ruhmistri moldoveni si pentru raspunsul ce an luat actin. cind au fost Si se
intoarcii inapoi la craiu" (Academia R.P.R., rns. rom., nr. 5151, to 322 323).

118 www.dacoromanica.ro
 Sperautele dommuului s-au indreptat iarasi ,spre Rusia. Din sirul numero-
silor curieri munteni se desprinde, in august 1703 la Moscova, fratele ceausului
David, Teodor Corbea, secretar domnesc, insotit de capitanul Luca loan, care
educe scrisori came David Corbea, agentul permanent al tiirii in capitala Rusieil.
De la curtea dui Brincoveanu se transmiteau informatii locale si stiri despre
tulburirile din Constantinopol. Teodor Corbea a mai avut misiumi la Moscova
anii 1704 si 1706, iar in 1711 a trecut in Rusia ¢i s-a stabilit la Kiev 2.

Dezvoltarea economics a ;aril facea ca negustorii noltri 85 intreprinda

.dese calatorii in Rusia, iar tirgovetii si mesterii anti sa treacii in mod regulat
prin regiunile dunarene. Mihail Cantacuzino angaja in 1689 pe Alexea Rusul
pentru a-i face o biserica la Stilpu-Buzau. Im februarie 1703 si in ianuarie 1704
IVIanuil Hristofor facea cumparaturi in capitala Rusiei, pentru Brincoveanu 3,
care trimitea tartilui butoaie de vin (1706) si primea din partea lui diferite
blinuri (iunie 1708). Secretarul domnului, del Chiaro povesteste ca, la mazilire,
turcii au gasit in tezaurul domnese vesminte superbe, eiiptusite cea mai mare
parte cu samuri ci, Cu alte blarvuri dintre cede mai scumpe, care provin din
Moscovia". Del Chiaro adauga ca in Tara Romineasca, fin afar5 de astrahanul
.negru, sint pretuite bliinuri care se aduc din Moscovia si care, fiind scumpe la
Fret, it folosite de boieri. Cunoastem numele umtia din negustorii stabiliti
in Bucurecti ci care cfurrtiza lui Brincoveanu bl5nuri : este Profir oupetu".
La 5 mantic, 1707 tarul a dat e diploma munteanului loan loan, ca sa
negustoreasea libel. in Rusia, drept rasplata (pentru serviciile aduse de tatal
sau 4. In acclasi an alt muntean, Grigore Groza, faces. Ia Moscova aumparaturi
pentru Cantacuzini5, iar in martie 1710 Demente Pavel procura mariurile ne-
cesare lui Brincoveanu 6.
Mesterii moscoviti pictasu iceane pentru domnul Tarii Rominesti. Stim
astfed ca Golovin a cerut in octombrie 1704 ca boierud Musin-Punkin sa ingaduie
mesterului Ivan Jerebtov sa picteze icoanele comandate de David Corbea. De
altfel, del Chiaro soria ea in Valahia bisericile erau minunat zugriivite iniuntru
de mesteri ce mu deprins arta der de la zugravi mosooviti, desavirsiti in aoeasta
maiestrie. In 1700 Rafael Leszczynski, sol polon, admira de asemenea frumoasede
fresce ale manistirilor sucevene. Marele nostru mester, museeleancul Pirvu
Mutul Zugravud (1657-1735), a invatat si el arta sa timp de Lase ani de la
vn zu,grav rus, in Bucovina.
In iunie 1705 Constantin Brincoveanu multumea lui Golovin ,pentru ca i-a
trirnis porteetul tanului. Domnul a pus 85 i se talmaceasci precizarile f5cute de

Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 32, 35.

2 Autor al unui dictionar Latino -romin (1700), la Kiev Teodor Corbea a tradus
in vcrsuri psaltirea amintitki mai sus si inchinata lui Petru eel Mare. S. Struteansu i-a
atribuit gresit ,,Istoria Tarii Rominetti de la arsul 1689 incoace", eronioa evenimentelor
pink' la 1717, publicatii in Magazin istoric pentru Dacia" (tom. V, 1847), dar care nu
eglindeste activitatea fratilor Corbea.
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 32, 34.
4 Ibidem, p. 40, 206.
5 Ibidem, p. 41.
Ibidem, p. 45.

119
www.dacoromanica.ro
Acstehneyer, despre viitorul tarului Petra si al rusilor, carora ,.li s-a f5g5duit
st5pinirea R5s5ritului" t.
Amintim de asemenea si tie Calitorlile unor romini in capitala Rusiei :
Pahomie si Paisie de la Cozia an eerut ajutoare in deceanbrie 1702 2, r5spunsul
taradui urrnind in februarie. Paisie a mai fost la Moscova in 1693, and patriarhul
i-a diiruit un Mineiu" tiparit cu doi ani mai inainte ; de data aceasta el rii mine
in Rusia pin5 in inlie 1704. In 1703, la Moscova a primit ajutoare biinesti starita
Eupraxia din Transilvania, iar in anul urm5tor Ioil, staretul manistirii muntenc
Vintila Vod5, pr5data de turco-fatari. Tot in 1703, vestitul carturar si orator
bairn Ivireanul a tipiirit la Bucuresti cu cheltuiala lwi Gheorghe Castriot
Inv5tiitura dogmatic5 a bisericii r5siiritene" a lui Sevastos ICimenitu13,
inehinata marelui rage t i imp5rat a toat5 Rusia Petra In scopul
promoviirii culturii isi largiiii posibilitatilor de apropiere, intre romini si ru4i,
Brincovcanu a infiintat o scoala de slovenie, acea 4coal5 pe care apoi o zidi
la of. Sava ; pentru scoala domneasca, acelasi Antian. Ivireanul a retipiirit in
1697 la Snagov Gramatica slavoneasca" a lui Meletie Smotritki 4, cfolosind editia
din 1619 din Evie.
Originar din Ivir (Georgia), cm cu o deosebita dragoste pentru arta sub
teate itmfstisarile ei, bun cunoscator al culturii slave, Antim Ivireanul a avut
leg5turi statornice cu Rusia. Hirotonisit in 1691 episcop, iar de la 1708 mitro-
polit al Tirii Rominesti, el a tipiirit numeroase carpi slavone, grecesti si romi-
"testi, din care prima carte era psaltirea, tiparit5 in 1694 la Bucuresti. In 1884
profesorul L. S. Mateevici a d5ruit Academiei din. Kiev Rod.oslovie", genea-
A)

logia in 500 de porteete a uranasilor lui Adam, facutrt in 1709 de Antim cu

cernealii colorat5. De la 1701 a tipiirit la Snagov cele dintii carpi arabe, pentru
Anastasie, patriarhul Antiohiei. Tip5riturile in linaba araba au fost incurajate
si de hatmanul Ucrainei 5. Antim a trimis apoi un colaborator, pe Mihail Stefan.
cu o tipografie In patria an, Georgia, da Tiflis, uncle Evanghelia" tip5rita in
1709 este prefatati de Antim, iar la sfirsittul liturghierului din 1710 Mihail
Stefan a reprodus versurile lui Ivireanul din Evanghelia" de la 1697. Activi-
tatea hi Mihail Stefan din anii 1709-1711, in Georgia, an continuat-o ucenicii
formati de dinsul. Credem ca Antim este si tipiritorul primei carpi turcesti.
ap5ruta iu 1701 la Bucuresti : un Proschinitar all Ierusalinutlui 6. Biserica
Antim din Bucuresti a lost cladita in 1715 probabil dup5 planul lui Ivireanul,
care se spune ar fi sculptat si usile ei de lemn de la intrare.
Ar trcbui -cercetate mai temeinic legaturile t5rilor noastre cat Trape-
zuntul georgian, care se dezvolta fin acea perioadii sub auspiciile culturii gre-

1 Das moskowittische Prognostikon oder der glorwiirdige Czaar Peter Alexo-

wicz", Augsburg, 1698.
2 Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216, p. 32, 35.
3 De obirsic din Trapezunt, profesor la Bucuresti, noon in 1702.
4 Ca si in editia moscoviti din 1648, numele autorului, Smotritki (1578-1633),
nu este aratat de An,tim Ivireanul. Prima editie a gramaticii sale slavono-rusesti a apii-
rut la Vilna in 1618, a doua la Evie in 1619. La not se g5seste mai ales editia din 1648
din Moscova, precum si copiile manuscrise, printre care acea din colectia slavistului
V. I. Grigorovioi (Odesa), proprietatea in 1707 a dascailului Ioasaf de la Bistrita ; despre
manttscrisul de la ministirea Girboviit a scris in 1907 V. Kurdinovski.
Evanghelia" tiparitii in 1708 la Alep, la tipografia adusa din Tara Romineascii.
6 Amintit in .,Bibliografia rominease5 veclte", Bucuresti, 1944, p. 28.
120
www.dacoromanica.ro
cesti. Istoriografia noastra aminteste numerosi daseali si medici bucure.;teni
origniari din Trapezunt, printre care eel dintii director al seolii domnesti.
Teodor S. Trapezuntiul, mort in 1695.
*

Oricit de ample erau negocierile diplomatice romino-ruse ele err puteau

totusi as capete forme concrete, deoarece razboiul de pe tarmul bailie absorbca
intreaga atentie a tarului.
In aprilie 1704 raguzanul Marc Antonin aduse in .capitala Rusiei scri-
soride lui Toma Cantacuzino, varul lrri Brincoveanu I. Din octombrie acelati an
dateaza ¢i scrisoarea lui Nieolae Milescu, din care se vede strinsa lui colaborar-
eu ceausul David Corbea. Mileseu se plinge ca intrigile invidiosilor ar putca sa
impinga in tabara vrajmasii pe .,ceausul" ce se huoura de o mare influenta
printre munteni, bulgari, sirbi 5i pe linga Francisc Rak6ezi, principele Transil-
vaniei (1704-1711), care se afla in Irupta cu austriecii.
In decembrie 1704 la Moscova a sosit Teodor logofatul (Coribea) 2. In
anul uranator fratele sin, David Corbea, a parisit Moscova. La intoarcere, el
calatorea cu un pasaport eliberat pe numele lui David loan, negus tor ucrainean,
insotit find de talmaciud rus Andrei Mihaillov, trimis la Buouresti pentru a invata
limba iromineasca 3. Alt student" rus, Daniil Vasiliev, se afla trimis la Bucuresti
de amiralitate tot din 1705 4. In treacat aflam cii un capitan francez, laurel,
pe ruses,te Antonie Bortulin ", dorind sa intre in slujba tarului, a venit si el
in februanie 1705 la Moscova insotit de en volosanin"5. Corespondeuta lui
Petre Tolstoi, ambasadorul rus la Constantinopol, ¢i serisorile ce i se trimiteau
din Rusia circular in anii 1705-1706 prin curieril munteni 6. Brineoveanu,
Cantacuzino, Corbea si Castriot continuan sehinabul de epistole simple si cif rate
cu Golovin (mort in 1706), apoi cu succesorul sau, Gavriil Golovkin, si cu
ajutorul lor, Petre Safirov7., Cantacuzinii si Corbea la rindul for informau
guvernul rusesc despre situatia din Transilvania.
Iesind bimiitor din ultimile luIpte cu suedezii ii asigurind propihirea re-
centelor fundatiuni de pe main! Nevei printre care si noua eapitala, Peters-
bungul, tarul Petru a inteles sa is hotariri mai eategorice in tratativele dine
cu David Corbea, impartasind acest end in martie 1706 dui Golovin. Corespon-
denta era purtata de asemenea prin capitanul muntean Mihala,che. David Corbea
a fost rechemat la Moscova. Misiunca sa a corespuns in Muntenia cu criza
intervenita intre dome ¢i boierii Cautaeuzini, care s-a soldat cu inlocuirea spa-
tarului Mihail Cantacuzino, protectorul situ, prin Toma Cantacuzino. Corbea a
primit o sarcinii diplomatica secreta din partea rusilor catre Francisc Rtikoczi,
acceptat drept candidat la domnia Poloniei, a dus misiunca sa la bun sfirsit,

1 Academia R.P.R., ins. rom. nr. 5216. p. 34.

2 Ibidem, p. 35.
3 'bittern, p. 35-36.
6 lbidcm, p. 41.

Ibidern, p. 37.
6 Bittern, p. 36.
Bittern, p. 35-44, ¢i ms. ruin. lir. 5244, p. 21.
121
www.dacoromanica.ro
dar a anurit subit in drum la intoarcere, la Varsovia, la 11 august 1707 1. Desti-
tuirea lui Mihail Cantacuzino si moartea lui Corbea au provocat neincrederea
s-ti ilor.
In rastimp pozitia lui Constantin Brinoovearm s-a inrautitit ; in februarie
] 705 Mihail Racevila a fost inlocuit la domnia Mohlovei prin veohirul Bagman al
lui Brincoveanu, Antioh Cantemir. In anal urmitor Poarta a pretins peste birul
anual un dar biinesc de 220 de pungi, dar in ptimavara analui 1707 dommarui
T5rii Rominesti i s-a dat porunca sä trimita 2300 de decuttori si 350 de carge
pentru ducmi la oetati. Mai greu putea fi indeplinita porunca vizirului care, in
legatur5 cat depopularea tutor regiuni si in vesderea razboiului apropiat eu Rusia,
a cent exp'uinarea din Tara a tuturor contribuabililor crestini de la and de Duniire
pribegiti in mare num5r in TaTa Romineasca.
In feltil acesta, spe.rantele s-au indreptat si mai hot5rit spin Tarul Petru.
Corespondenta domnului $i a stui Constantin Cantacuzino s-a intensificat. Se fur-
nizau stiri politice din sud-estul Europei. In asemenea condirtii, dup5 victoria
ruseasel de ila Poltava, in 1709, s-a ajuns la ineheierea anmi tratat de aliautii
intre Tar $i domn, care se obliga sit treac5 fatis de partea Rusiei in momentul
sosirii armatei ruse, 65 r5scoale pe sirbi pe budgari, sit strings o caste ajutil-
toare de 30 000 de soldati qi sa aprovizioneze trupede rusesti cat cele trebuincioase.
Din partea larului suzerau, lui Brincovkanu i se recunostea domnia pe vista
i se f5giduia oorotire.
In iarna anilor 1707-1708 prin orasul Buouresti a trecut Ipolit Visenski,
trimis in Orientul Apropiat de loan Maximoviei, arhiepiscopul Cernigovului.
Viscriski a admirat serb5rite fastuoase din capitala TaTii Rominestit, ooras foarte
mare, cu palate frumoase".
Moldova, situate iat drumul negocierilor diplomatice dintre Rusia qi Tara
Romineaacii, eu toata conjunctura interna putin prielnica, nu putea s5 rasa nit
strains etirentului politic general. Dup5 ineursiunile feudalilor poloni in Mol-
dova, domnul Constantin Cantemir a trimis o solie &are tar, mentinind eon-
tactal cu Moscova si prin hatmanul Ucrainei. Solna moldovean, stolnioul loan
Belevicd, care eu zeoe ani mai inairmte vizitase Rusia, a trecut in noiembrie 1690
prin Ucraina ; misirunea sa a (twat pin5 la 1 martie and urmiltor. Belevici
aducea la Moscova propunerile de a mijloei impicarea cu hantd tatarilor si
cu Poarta otemanii, pentru a se pune capit r5zboiului ruso-ture 2.
Domnul Antioh Cantemir (1695-1700), viizindu-se in aceleaisi oouditii
grele ea si Brincoveann. in ,preajma eongresului de la Catiovit, a cerut, in pri-
miivara anului 1698 idup5 pilda T5rii Rominesti sa i se acorde ocrotire
ruseasca. In consecinta solul moldovean, capitanul Sava Constantin, a sosit in
luna mai la Baturin, la cartierul hatmanului Ucrainei 3. Acolo el a insistat
asupra necesitatii unei expeditii nn Bugeaciul tat5resc, dar 15r5 particearrea
feudalilor poloni, cane inspisrau neincredcre moldovenilor. La 16 mai i s-a
romunicat hatmanului Ucrainei sa dea drumul solutui sa treaca la Moscova.
Rezultatul a fost insa acelasi ea si in cazul Tara Rominesti, tratatul de pace
la-ind tin searna Portii tarile noastre. Hatmantil Lupu Bogdan, cumnatul lui

1 A fost inmormintat la manistirea Pecerska din Kiev. Fin! situ, Sevastian Corbea,
a N e ni t in acelati an la Moscova, unde a riimas ca student pins im februanie 1710 ; mai
tiin it gasim tilmaciu in Tara Romineascii. $i dinsul se plinge in 1713 cancelarului
Gc lovkin de prigoana indurate din partea domnului (Academia R.P.R., ms. rom. 5216,
p. 10 41).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 3, 27, 95 ; nr. 5235, p. 202, 205 ;
nr. 5244, p. 36 ; f. XXII, p. 16-17.
3 Ibidern, ms: rom. nr. 526, p. 18L

122
www.dacoromanica.ro
Antioh Canteanir, precum 1i boieruil Iordache Ruset intretineau la rindul for
corespondents eu dregatorii rusi, printre care se afla ryi hatmanul Ucrainei t.
Dat fiind negocierile de pace ce continuau la Constantinopol, Lupu Bogdan
filcea ounoscut in februarie 1700 trecerea emiserilor rugi spre capitala Turciei.
La irutoaroere din Constantinopol, la 13 septembrie acelasi an la Iasi s-au oprit
Ukraintev gi Ceredeev, primiti de Antioh vocla au deosebita oinste dup5 obi-
ceiul piimintului, deli i -au pi adus neplacuta Stine de mazilire.
Moldovenii pribegiti din tarii de pada cei surghiunirti de feudalii
poloni la Jolkov se bucttrau tfi ei de ajutoarele rusilor 2. Polonia incetind de
a mai constitui o atractie pentru refugiati, pupal)] hejenarilor din Jolkov, condus
ale rotmistrul Constantin Turculet, incerca s5 treaca in slujha Rusiei. La aceste
tratative se referil ttirea boierului Golovin ca tarului i s-a prezentat rolmistrul
Throttle% 3. ,De altfel,chiar cei intorsi din Mania in patrie, VDT urma citiva
ani mai tirziat in pribegie pe Dimitrie Cantamir in Rusia.
BAnnitori, turcii sclaimbau des domnii Moldovei. Cu toarte acestea, din
cauza greufatlor create de Poart5, aproape toti eirmuitorii tiirii pastrau aceeasi
atitudine prieteneasca NO de Rusia. Solul moldovean Sava aducea in 1701 la
Moscova nu numai serisorile stalnicului Constantin Cantacuzino. Adeziunea
domnului moldovean Constantin Duca 4, trimisii din Iasi la 1 noiembrie 1701,
ajunge la Moscova la 18 ianuarie anul urmator. In luna anal 1702 Duna i-a
zrris Jul Dimitrie Gdlipin, guvernatoru! Kievului, despre treicerea printului
Serghei Golitin prin Cara, spre Germania 5. in aprilie anul uranator domnul
recomanda tarului pentru milostenie pe Isaia, staretul m5nistirii Huanorului care
fusese pustiit5 de turoo-t5tari. Lipsa de sincerritate a lui Duca va fi ins adus
la ounostinta rusilor, in decembrie 1703, de acelati stolnic Cantacuzino.
Constantin Duca a pierdut domnia in iunie 1703, pentru c5 istoriseste
Joan Neculce cumatrit cu amintitul Dimitrie GoliOn, dupi cum spuneau
turcii, cu giudul de a rfugi la Moscova. E vorba de Golitin, eel trimis inc5 in
prim5vara anului 1701 la Constantinopol sii ceara Portii druptul de navigatie pe
Marea Neagra ; misitmea ambasadorului n-a reasit, turcii ttiind ca armatele
rusesti sint prinse in grele lupte cu suedezii. In noiembrie 1701 tarul a trimis
la Constantinopol pe primul sin ambasader permanent, Petre Tolstoi, care tre-
buia sit' supravegheze actiunile Portii, gata s5 atace Rusia, tlar mereu impiedicat5
de fr5mint5ri interne 6.

Academia R.P.R., ms. rout. nr. 5216, p. 29-30.

2 Ibidern, p. 30.
3 Transmisii la 19 decembrie 1700 stolnicului Constantin Cantacuzino (ibident.
p. 29).
4 Ibidem, p. 31, 38.
5 Ibident, p. 32.
Un thilator rub, care trecea in aoest timp prin Moldova, era staretul Leontie.
Insemn5rile sale s-au tiparit in .,Foaia Cernigovului" abia in 1862. In anul urmator
1863 in revista Arliiva rusa" a apitrut descnierea ciliitoriei din anii 1710-1712
a preotului loan Lukianov la Ierusalian, descriere cane prezenta o mare asemiinare cu
insemnitrile lui Leontie. Activitatea lui Lukianov apare insi mailt mai clara din docu-
mentele timpului salvcon,ductul i-a fost eliberat la 15 iulie 1710 ; in februarie anul
uriniitor Lukianov a ajuns in Moldova *i de akei a plecat In Ierusalim, de mule se va
intoarce de-abia in iannanie 1712, treeind prin Galati si sosind in sfirsit in Iasi, unde
domnul tariff fusese pus in fiare, ca sii fie infiiti§at sultanului ; Lukianov pleacii spre
patrie la 24 iunie 1712. Tnaducerea romineascli a ..scrienii lui Lukianov" a fost publi-
eatil de loan Radulescu, student romin la Kiev, in revista Vilitorul" (1906, nr. 6) din
Traducatorul n-a !mat in seamy insa ca scrierea, atribuiti gresit lui Lukianov, au
polite sa se refere decit la anul 1701, deoarece autorul ei se incalzeste eu lemnele
lasate in 1701 in drum de solul Dimitrie Golitin gi ar fi absurd sii sustinem cii aceste
123
www.dacoromanica.ro
 turierii moldoveni si muuteui ajungeau la Moscova uneori prin Ucraina,
alto ori prin Transilvania. Omul de incrodere al domnilor moldoveni, prapors-
ciettl Meleghi Lungu, in anii 1705-1712 1 era folosit multilateral in relatiile
cu rusii ; de aceca i s-au conferit in Rusia masiile Mescovea Fi Cosnita 2. Alt
ostas moldovean, care-si cautii rosturi, este rotmistrul Alexandru Davidenko 3.
Dupa negocieri indelungate, polcovnicul Constantin Turculet si Apostol Chighe-
ciu adreseaza in martie 1707 tarului petitii ou propuneri de a reeruta ostasi
moldoveni pentru armata rasa 4. La 20 aprilie acclasi an moldovenii au fost
prianiti in serviciul Rusici ; lui Apostol Chigheciu i s-a incredintat formarea
comanda detasamentului moldovenesc (Steagul voloh) 5. Capitanul de gardii
Petre Ladijenski a lost insiircinat sä primeasc5 in Moldova jurimintul de cre-
dinta ed noilor ostasi. De altfe1 traditia inrol5rii moldovenilor in aranata rasa
din Ucraina era destul de veche, mostenit5 Inca de pe vreanea cazactilor ; in
1665 Raicea Grigore Dtumitrascu emigaas din Moldova in Ucraina cu cinci
sute de ostasi ai tovarisiei stegarilor volohi" 6 ; gi Necaulce spune ca pe atunci
moldoveni multi se ducoau la lesi, la moscali, dar si la alti vecini, pentru
agopieit5,
Nu conteneau de asenaenea nisi c515toriile in Rusia. Filotei si Antonie
de la Putna se aflau la Moscova in 1692, o dat5 ou Nicolae Vasilievici, episco-
pal Riidautilor ; eu totii ani olutinut ajutoarele oerute, printre care si suma de
o mail de ruble pentru restaurarea manastirii Radautilor. Bani pentru refacerea
maniistirii a primit in oetombrie 1695 si Varnava, staretul din Suceava.
Cel mai de seams cartura dintre ciericii moldoveni din acel timp, Paho-
znie7, a piistrat un contact permanent cu rusii. Propagator al scrierii rusesti
in Moldova, atras de faima predicilor lvi Dimitrie al Rostovului 6, Pahomie a
lemne I-au asteptat zece ani pe compilatorul insemnirilor Lukianov, iar in 1712
domnul Nicolae Mavrocordat n-a fost pus in fiare, asa incit intoareerea autonului, adica
a staretului Leontie, trebuie situate in iunie 1703, cind dupe spusele cronicarului
loan Neculce tatarii din Bugeac se framitau din pricina masurilor luate de seras-
chierul titre Iusuf-Pala, iar Duca voila fusese mazilit. insemnarile staretului Leontie,
ca si cele ale pelerindor Macarie si Silvestru din Novgorodul Severski din 1704, sint
interesante, deoarece descriu grentiltile pe care le aveau de intimpinat calatorii ce se
incnmetau as striihati aceste regiuni.
I Academia R.P.R., ms. rum. nr. 5216, p. 35.
2 Originalele documentelor la Academia R.P.R., doc. MCXCVI. 27-33.
o Sandu Davidel, pretedent la domnie in 1678, fiind inrudit cu Movilestii (Aca-
demia R.P.R., ms. Tom. nr. 5216, p. 38).
4 Academia R.P.R.., ms. ran. nr. 5216, p. 40, 44, 80.
b lbidem, p. 212 si urm.
6 Inainte de 1711 printre oazacii de origine se dieting polcovnicii Iva-
nenko, fratii Tanski, Breazul, Pavel Apostol, tatal hatmanului
',volohii" Danila Apostol (1658-
1734), s.a.
7 Pahomie era mosul mitropolitulai Iacov al II-lea Stamati (vezi inscriptia de pe
cruces din schitul Pocrovul din apropierea Neamtului, intemeiat de Pahomie, cruce
inaltata 41e mitropolitul Iacov), amindoi fiind de obirsie din satul Gledin din regiunea
Bistritei transilvimene.
8 Sorrier le lui Dimitrie (1651-1709), mitropolitul Rostovului, erau foarte ras-
pindite in Virile noastre, in copii, talmaciri si tiparituri. Deseori autorul apare aratat
in manuscriso intimplator, deoarece pe vechii copisti ii preocupa mai malt continutul,
deeit faptul de cine an fost scrise. Citeva traduceri se datorau lui Varfolomeu Maz5-
mann. 0 ,,Apologie", tillmicita de Stefan din Neamt, a fost tip5rita la Iasi in 1803.
eucheltuiala lei Veniamin Costachi. Si cele douisprezece volume dn Vietile sfintilor",
tiparite la Neamt in anii 1807-1815 pr'n grija acelorasi Veniamn Costachi si Stefan.
sint in buns parte traduse din scrierile tai Dimitrie (ecUtia a 2-a, Caldarusant, 1835-1836).
Cuvintele sale au fost reproduce in Cartea pentru pravilii" (Neamt, 1823) si in ..Aca-
tistiarul" (Bucuresti, 1830). ,,Hronograf adica numarare de ani" (thin-tacit de Dimi-

124
www.dacoromanica.ro
stat prin Ucraina in perioada anilor 1704-1706, intoviirasind pc Dimitrie in
calatorille sale de propovaduire pi fiind nevus de fericit oind obtinu de la
acesta Rostul de Aur", carte ce se va bucura si la not de destula raspindire.
De acolo Pahomie a adus numoroase tiparituri rusesti ea : Extrase din pateric",
carte daruita de Dianitrie, Runo orosennoe", alta carte - primita de la Ioan
Maximovici, ciirturarul din Cernigov, o psaltire cumparata la Kiev si allele. In
anii 1707-1714 Pahomie a fost episcop la Roman ; dupil aooea s-a stabilit fa
schitul Pocrovului, intemeiat de dinsul linga Neamt introducand si in Moldova
schiannicia dupii normele lui Dimitrie al Rostovului. Si lit din motive politice
si paraseasca Cara in 1717 si recomandat in anal urrnator de D. Cantemir ca
arhiepisoop de Roman" 1, Pahomie se stinse sapte ani mai tirziu la maniistirea
Pecerska din Kiev, lasind mostenire Neamtului si Pocrovului numeroase carti.
Moscova a fost vizitata in 1707 de staretul Pavel de la manistirea Risca 2,
dalrianata de tatari. In 1709 gasim acolo pe Gavriil de la Cost' 1ea, pentru a
primi milostania fagadnita acestei manistiri prin actul de danie din martie
16913. Vasile Gane din Iasi a daruit in 1753 bisericii sf. Ilie de lingi Sueeava
o icoana, lucratif in 1708 de Vasile gi Kiril Ulanov la Moscova. In sfisit, in 1709
Ia Moscova a ealitorit Pahoanie Ispanovski de la Bisorticani, arhimandrit, nepot
al mitropolitului Dosoftei al Moldovei ; in annul nrmator cerea tarului care
rusesti pi nuanire intr-o oparlde din Rusia, ajungind astfel vlidiert de Voronej 4.1
Negacierile diplomatice din preajma campaniei de la Prut ( Dianitrie Can-
temir). Dupe citiva ani de ostilitati cu suooes schimbator, regele Suedici Carol
al.XII.lea 'i -a dat seama ca nal poaae sa respinga pe rusi de pe malurile Neved.
Infringind rezistenta aliati1or tarulni si atenind provizoriu pe tromd Poloniei
pe Stanislav Leszozynski, Carol al XII-1ea se apropie, la sfirsitul anulni 1707,
de granita de sud-vest a Rusici, de unde p1anuia sa dea o lovitura hotaritoare
adversarului, cu ajutorul unrai tradator, hatmanul Uerainei Mazeipa. Suedezii se
bizuiau .de asemenea .pe sprijinul tureo-fitarilor, apitati la lupt5 de diplomatii
francezi, care sperau astfel sii distige tie partea for Suedia in razboirul tie sue -
cesiune Ia tronul Spaniel.
Statul rus nu era Inca bine consolidat. Opozitia cercurilor reactionare,
impozitele si sarcinile imipuse de rilzboaie, starea grea a taranimii au dat nas-
tere la framint5ri gi riiscoale. Merita semnalatil miscarea populara de la Don,
condusii in anii 1707-1708 de Bulavin. k
Carol al XII-lea nadaldnia as foloseasca aceasta situatie nesigur5 in soopu!
cotropirii Rusiei. Indepartindn-se insa prea mutt tie bazele for de operatii, fawn

trie Rezmerita in 1814, ms. rom. nr. 2410 la Academia R.P.R.) ti Aratare in ecurt
despre eresurile lipovenilor" an fost tiparite la Neamt in 1837 (editia a 2-a, Buc.,
1859). Altii carte - Cununa alfabetice tau Povatuiri morale in ordinea alfabetica",
care ar trebui comparata cu traducerule asemenetoare rominesti din veacul al XVIII-lea,
telmeoite in bulgereste a apiirut la Bucuretti in 1863, t.a.m.d. Numeroase sint ei
traducerile scrierilor despre Dimitrie al Rostovului (de Macarie s.a.). La Academia
R.P.R. gasim traduceri din Dimitrie in ms. rom. nr. 1148, 1206. 1328, 1470, 1566, 1945,
2119, 2121, 2139, 2159, 2202, 2410, 2769, 2775, 2786, 2797, 2803, 3301, 3469, 3597,
3599, 3644, 3778, 4722. 5400, 5600. Letopisetul sett este popularizat Qi prin copii dupe
editia lui N. Novikov Biblioteca istorice ruse" (Academia R.P.R., ms. slay. nr. 406
col 663).
Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 245-249.
2 Ihidem, ms. rom. nr. 5216, p. 40.
8 Ibidem, p. 44.
0 Ibidem, p. 43, 46 ; air. 326 p. 163.

125
www.dacoromanica.ro
sa giiseasca Ia poporul ucrainean sprijimul figaduit de hatmanul tradator, sue-
dezii au suferit o groaznica infringere in iunie 1709 la Poltava I.
Regale si Mazepa, care cunostea aceste locuri, am scapat prin fuga ; tru-
pele rusesti de urmarire avcau si joimiri moldoveni, condum3i de poloovnicii Chi-
gheciu gi fratii Tanski. A_sezindu-se in satul Varnita, soldatii pribegiti au in-
temeiat tabara denumita Noul Stockholm. Aici a venit sa-si vada aliatii Stani,-
lay Leszczynski si tot aioi, la 22 septembrie 1709, a murit Mazepa. In apropierea
Varnitei s-au alezat pdonii si tkarii contelui Iosif Potocki, colaboratorul lui
Carol al XII-lea, precum Si sucicesorul lui Mazepa, Filip Ordik, hejenarul de mai
iirziu prin Europa 2.
Stralueita victorie de Ia Poltava a insemnat prahusirea totals a lie hm-if
aventuroase ale lui Carol al XII-lea si a aratat tuturor invultherabilitatea Rusiei 3..
La nord a fost restabilita alianta Rusiei eu Danemarca bi en Polonia re-
gelid August al II-lea, iar la Constantinopol ambasadorul Tolstoi a refusit in
noiembrie 1709 sa reinnoiasci tratatul de pace pe treizeci de ani. Doui Mali
mai tirziu sultanul a ratificat tratatul, dar schimbarea de govern a adzes la
conducerea treburilor tarii pe Baltagi-Pala, care s-a lasat atras in anrejele gru-
parii franco- snedeze, inspirate de Ponjatowski, solid lui Carol al XII-lea. Ca-
urntare, protestele guvernului rusesc inupotriva crearii unui nucleu razhoinie.
de refugiati in regiunea coati; Bender s-au soldat cu ruperea relatiilor turco-
Lrusesti, in deeembrie 1710, de Catre sultan ; tatarii pradara sudul Rusiei.
*
* a

De$i in martie 1709 trimisii moldoveni faeeau la Moscova 'eurnparaturi de-

marfuri pentru domnul Mihail Racovita 4, totusi de teama turcilor acesta refuza
Sa acorde foi de trecere curierilor diplomatului rus Alexei Da$kov, din Constan-
tinopol spre Silezia 5. Dar infrin,gerea suedezilor insufla sperante not popoare-
lor subjugate din Imperial Otoman. Ioan Neculcc relateaza urmatoarele :
Atunce si Mihail voda. mind era imparatul Moscului la Kiev, se agiun-
,iise eu imparatul sa fuga la Mosc. Cii i se suparase cu inohisorile din domnia
dintifi, socotise sa se lase de domnia Moldovei, caei vazuse gi taria Mos-
cului ¢i socotea ca in scurta vreme va fi biruitoare si bucuria crestinitatii.
Si nu numai Mihail voda se agiunsase cat m oseaIii, ce- gi BrIncoveanu voda si
toata Sirbimea, mai inainte, se agiunsase cu Mosoul si tragea nadejdea lui din
eeas in teas Cu bucurie".
Soldatii suedezi si poloni adapostili in Moldova faceau fel de fel de
jafuri p i stricaciuni. Exasperat, domnul Mihail Racoviti, came de la 1705 men-
tinea corespondents cu rusii 6, a cautat o tale ca sa seape de netpoftitia oaspeti.
Crezind ca un detasament suedez ce se indrepta spre Polonia era condus per-
1 La Dartniinesti-Neamt in biserica se pastra o icoana ce s-a purtat de un lu.ptitor
la batalia de la Poltava, iar la Academia R.P.R. (ms. slay. nr. 478) gasim culegerea
unor proclamatii rusesti cu privire la rizbeiul din anii 1708-1709, serial in Rusia, dar
ajunsi in Cara noastrii.
2 Orlik (1672-1742), eancelarul cazaeilor, a insotit pe Carol al XII.4Iea in Suedia.
In anii 1734-1737 sedea la Causani. A murit la Iasi, in timpul unei viaite la domnul
Constantin Mavrocordat. A lasat niste insemeari.
a K. Marx si F. Engels, Opera, vol. XVI, partea a II-a, ed. 'nisi, p. 9.
4 Academia R.P.R., Ins. rom. nr. 5216, p. 42.
Ibidem, p. 44.
a Ibidem, p. 35, 41-42.
126
www.dacoromanica.ro
salmi de Carol al XII-lea, domnul 1-a semnalat, pentru ca regele sa fie luat
prizonier. Operatia a foss data in seama brigadierului Kropotov si a polcovni-
oului Constantin Turonlet care, trecind Ceramusul, au inconjunat detasamentul
suedez. lemma grauitei de cattre trupele rusesti putett sa atraga asupra Mo!-
dovei o narvala turco-tatara. Temindu-se de a eventuala razbunare, Racoviti
a trimis pe socrul sau, spatarul Dedisul, ca sa se inteleaga in vederea refu-
gierii familiei domnesti in Rusia. Aflindu-se in dusmanie ou Racovitil, Britt-
coveanu ar fi denuntat turcilor aceste intentii i un capigi-hasa a arestat prin
snrprindere in actombrie 1709 pe domn. Dimitrie Go litin, din Kiev, infarma la
rindul sau guvernul ins ca boieral Iordaohe Ruset (matca tuturor rautatilor")
ar Li acela care a destainuit seraschierului Iusuf-Pala legaturile lui Racovita
ou rusii. Tot Go litin scria ca noul domn al Mo1dovei, Nicolae Mavracordat,
are sarcina sa alcatuiascii o oaste moldoveneasca de 15 000 de oarneni Qi sa
consolideze ,pozitiile otomane in Moldova, fats de posibilitatile unui attic din
partea rugilor. Detvotat turcilar, Marvirocordat a ollatinut din partea sultanului
o scutire de bir pe termen de trei ani.
Pentru rusi dupa cum reiese din corespandeno dip1omatica a vremii
o insenmatate mai mare preventa bogata Tara Romineasca, condusa de
Brinooveanu si Cantacuzini. Dimitrie Cantemir, in a sa istorie a Imperiului
Otoman, arata ca Mazepa 1-ar fi denuntat pe Brincovearm Portii ca tradittor.
Ca sa -1 izoleze ou totul pe idomnul Tarii Rotninesti de Moscow, turcii dupii
sfattd hanniliti Grimm& an mazilit in 1710 pe Mavrocordat, numind in
born! slut pe Dimitrie Cantemir, ginerele lui etrtban voda Cantacuzino, pe a
earui avere puisese mina Brincoveanu. Socotit de Poarta ca inversunat busman
at domunlui Tarii Rominesti si omul bar de incredere, Cantemir a Lost trimis
la Iasi ca sa-1 snupravegheze pe Brinicoveanu, sa -1 impiedice sa se uneascil on
rusii si sa-1 aresteze la timpul potrirvit.
Fiu al lui Constantin vodil si frate al lui Antioh voda, Dimitrie Cantemir
naseut in 1673 era mm am de o vaster culture. Ioan Neculce povesteste ca
el se purla pe vremuri impulsiv si minios; &cunt, se intorsese in Moldova bun
6 blind. Totusi, .condueltorii partidei orestinesti" sau ruseqti din Iasi, initro-
palitu1 Ghedeon, hatmanul Antioh Jora si elti boieri marl, au scris tarului ca noul
domn .,este ca si un two si tine cu turcii". Ca pedeapsa, Cantemir 1-a deAituit
Pe Jora i a incredintat funotia de hattnan lnti Joan Neculce.
Abia numit damn intr-o tars ruinata ti ou o boierime ostila lui, Dimitrie
Cantemir s-a vaunt in fata unar greutati uriate. Poarta cerea haul, pros izii
pentru armatA, cartiruire pentru suedezi si oaste ajutatoare moldoveneascg.
Intrigile dutmanilor Brineavearru, Mavrocordat si altii nelinisteau molt
pe Cantemir. Gunastea de asemenea ,criza in care se z1)5tea Imperial Otoman.
Inaintarea rusiloT, asteptat5 eu bucurie de toata erestimitatea", ii deschitlea
calea unei intelegeri ou tarul. Diplomat indeaninatic, Cantemir a bisat Mina
la unma in pegacierile sale cu rusii sa se intrevada posibilitatea reabilitaru
sale in achii mareki vizir.
Legaturile lui Dimitrie Cantemir au diplomatii rusi erau de altfel mai
veehi. in septembrie 1721, intr-o scrisoare catre Petru eel Mare, ditisul scria
Fiind la Constantinopo1, credinta pe care am figiduit-o exceientei sale dont-
nului Petre Andreevici Tolstoi n-am caloat-o... Iar aura am venit in Moldova,.
inainte si dip venirea maiestatii voastre in terra noastra, am pastrat acceasi
credintii".
Fate o marturie personals si ea nu poate reda ansamblul legaturilor lui
Cantemir cu Tolstoi. In once caz aceste legaturi aveau aprobarea vizirului,
127
www.dacoromanica.ro
care nad5jduia sa afle in felul acesta planurile rusilor. De la declararea stirii
de razboi, prin imputcrnioitul sau la Poartii, Iano, Cantemir primea crisorile
lui Tolstoi, inchis la Edecule, si le trimitea tarului.
Raspunzind lui Canteanir, la Iasi isi fact' aparitia un emisar al lui Potru,
medieul grec Policala I. Cantemir goviiia, poate mai mult de-oit Brincoveanu.
Total depindea de iwteala cu care vor inainta armatele comanilate de maresa-
lul Seremetev, sau turcii condasi de vizirul BaltagiXasa. in sedinta divanului.
Cantemir a gLit biro propunerea unei minoritati, de a se retrage spre sud
si a astepta clarifiearea situatiei. Denuntat ca unealt5 a Portii, Canteanir i-a
prowls totusi tarutui prin eaPitanul Trample Caraiman-Kutikovski, in caz dc
riizboi, un ajutor de 20 000 de callareti. Trimitind in taina pe vistiernicul Stefan
Luca 85 perfeoteze negocierile de ahantil ou Rusia povesteste Neculce, cum-
natul acestui sol, domnul a instiintat pe turoi ca vistiernicul ayea sarcina
s5 iscodeascii puterea si misearile armatei rusesti.
Stefan Luca a Most prianit cu onoruri da eartierul general al varului.
La 13 apritie 1711 la Lustk a feat incheiat tratatul secret de ,afkiantrt dintre
Rusia Pi Moldava,coneretizat printr-o diplam5 a tarulni adresata lui Dimitrie
Cantemir 2 ; tinind sealing de faptud ca sultanul a cilleat farii Tawny tratatul
de pace pe teranen de treizeci de ani, reit:wit in 1710, laird a deelarat rAzboi
Tnrciei ; aflind din mesajele hid Cantemir dorin.ta sa de a se supune rna intreaga
Moldova proteetiei rusesti, oral consdante da urrnatoarele conditin propuse de domn :
tarul aocept5 su,punerea Moldovei, ceea ce se va tine in taini pink' la intrarea
ostilar rusesti in ;aril (art. 1) ; oolaborarea °valor -mewl in Moldova cu Dimi-
trie Cantemir (art. 2) ; reouneasterea dretpturilor la suacesiume da domnia Mol-
dovei a familiei Canteanir (art. 3-5) ; piistrarea ocirmuirii tirii in conformitate
cu vechea oicganizare (art. 6-10) ; pistrarea veohilor granite ale Moldovei
(art. 11) ; ocuparea cetatilor tirli de garnizoane moldevenesti si rusesti (art. 12);
piistrarea protectiei rusesti pentru Moldova chiar dup5 incheierea Paoli ou
Turoia (art. 13) ; aeardarea adapostului si reeompensarea Cantemirestilor in
caz de nereusitii (art. 14) ; desp5gubirea lun Canteanir pentru pierderea pala-
telor din Constantinopol, cu palate ce i se vor darui la Mosoova (art. 15) ;
tratatul va intra in vigoare de indatii ce domnul va depune jur5Mintul de
credintii (art. 17).
Nu stliruim asupra earacterului prea dinastic al tratatului, tipic pentru
intentiile lui Cantemir. Actul in sine, urmarind scuturarea jugului otoman.
corespundea intereselor poporului. inaintarea truipelor rusesti in Moldova,
in cadrul prevederilor acestui act, prezinta in pas hot5ritor in lupta impotriva
st5pinirii otomane si pentru eliberarea t5rii noastre.
Campania de la Prat (1711). Desfasurarea campaniei de la Prut o paean
urm5ri din bogatul material memorialistic. in primul rind trebuie 85 amintim
jurnalnl lui Petru cel Mare, Tolosit in manuscris de Voltaire. Urmeaza apoi
jurnalul de campanie al maresalului Seremetev gi insemnarile inteleapta
cronic5 a evenimentelor trite liisate de hatmanul loan Neculce, izvor de
prim ordin pentru studierea relaliilor moldo -ruse. in acelasi sens serial mili-
tarii rusi generalul Allart, prea anecdoticul brigadier Moreau de Brasey,

1 $i in 1721 Policala este trimis de D. Cantemir la Constantinopol eitre fratele

sin, Antioh (Academia R.P.R. ms. rom. nr. 326, p. 123).
2 Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 326, p. 76, 178-183; nr. 5216, p. 219-228; f.
XXII, p. 24.

128
www.dacoromanica.ro
 "Wall '
rs

.1

11..NiiiTitt VS \ Mill.
\ I \ I VI
.
t I I
tat
; C
I fii,k1 fir SSOnt
F\ virw, Ar lit coN

Dimitrie Cantemir
(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

9 Contriburii la istoria relariilor romino-ruse. 129

www.dacoromanica.ro
P. H. Bruce, anoldoveanul Nicolae Costin, precum si grecii Armira, talmacia
regelui Carol al XII-lea, si mai putin Afenduli, irnputernicitul lui Brin-
coveanu pe linga turci.
Din intregul material istoric se desprinde cg Petru eel Mare a avut o
imagine clara a c.ampaniei ehiar de la inceputul ei. La 6 apriilie el a porturcit
generalului Mihail Go litin s5 cliideascii depozite pentru alp rovizionar e a armatei
qi sg preggteascii boi si alte vite in apropiere de Brat lav si dincolo de Bug.
In luna mai, tarul s-a intilnit cu August, regele Poloniei, care 1 -a asigurat de
devotamentul sgu.
Petru FEre.a maresalului Seremete% sg urgentaze inaintarea spre si'.
Ofensiva rapidg trebuia sg asig-ure trupelor rusesti concursul popoarelor riis-
cularte din Imperial,' Otoman si sa impiediee pe turci 85 treaca Dungrea. Di-
anitrie Camtemir, erezind ca a si fost donuntat de Iordache Ruset tureil3r,
astepta si el cu infrigurare, inchis in Cetgluie, venirea armatei ruse.
La 30 mai Seremetev a inbrat in Moldova. Ilie Abaza, Ioan Moresnu,
Simion Afendic si alti ostasi moldoveni, urmati de popor, s-au grilbit in ajutorul
armatei ruse. La eererea domnului, adresata prin egpirtanrul Procopie si aga
Dintirtrie, Senemetev al dctasat la Iasi trei regimente de dragoni condusi de
brigadierul Kroportov si regimentul moldovenesc al poleownicalui Chighcciu.
pentru a foci pe Cantemir sg aibg soarta nefericirtnlari Mihail Racovita. I sair
trimis de asemenea si bani pentru recrutarea de trupe si pentru procurarea
proviziilor. Domini!, dupg negoeieri cu Sereme.tev, Sava Raguzarml si altii l-
a adunat divanul si a depus jurgmintul de credinta larului ; au fost expediate
de asemenea ruesaje lui Brincoveanu 2 si altor conducgtori ai populatiilor
Iecine dornice sg inceapii lupta impotriva asupritorilor turci.
Thirst' Baltagi-Pala a aflat de-abia tirzim de adevgrata situatie. Trecind
Dungrea, el a poruneit lui Cantemir sg aresteze pe Brincoveanu, ca sa aiba
flanoul sting asigurat ; funia pasalei a fort nespusg thud a descoperit actiunile
autiotomane ale domnului Moldovei.
Poporul moldovenesc in ti mpina en bucurie trupele ruse.sti comandate de
$eremetev. Pur4inii turci din Iasi si alte tirguri an Lost ucisi sau transforrnati in
robi. S-au ridicat cu totii send loan Neculce de au vent cu Seremetev
ping a trecut Prutul. $i largnimea cu bejeniile s-au dim toti in Cirliggturg.
iar slujitortimea a tcamas toti la Dimitrasco voila in oaste... $i auzind de leafg,
nu numai slujitorii se scrian, ci si ciubotarii, croitorii, eirciumarti.
Slugile boieresti lasau pe stgpini si alergau de se soriau la steaguri. oaste de
strinsurg din tirg, mai mull Fara arme decit cu arme. $i se fgeuseri ping In
saptesprezece poleovnici si o seta saptezeci rotmistri Cu steaguri, in einci-
sprezeoe zile",
insufletirea era mare, izvorin si din spiritul luptei de clash', dar un
folos adevirat aceste detasamente neinannate, de strinsurg, nu puteau sg aducg
armatei Tame.
La 1 imiie un detasament rusesc a ajuals in, fata orasului Iasi. Aflind
ca armarta vizirului se aptropie, tend reprosa oomantlantilor frusi ca n-au inaintart,
(Ilya cum era porunca, ping la Dungre.--$eremertev isi motiva zabava la Iasi
prin necesitatea asigurgrii pozitiei lui Cantemir.
La 24 ifunie 3. Petru cell Mare soli la Iasi. insotit de moklovenii Savin
Zmizeil5 si Pavel Ruging. Poporul ha primit cu entuziasan. Erau de faftii Dimi-
1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 84, 164, 224, 227.
2 I bidem, p. 84.
Serisorile lui Safirov si Golovkin (vezi 111161aevski. p. 140, 141, 338).

130
www.dacoromanica.ro
trie Cantemir, maresalul Seremetev, cancelarul Golovkin, Safirot, g,eneralii Gcrli-
tin si Dolgoruki, Sava Raguzanul, agent de leg5tur5 cu popoarele din sud-estul
Europei, si alti dreg5tori rusi gi moldoveni. Tarul a vizitat asezimintele locale
si 15uda mutt povesteste loan Neculce Jucrurile, ehipul si obieeiurile mol-
dovenilor, si inc5 si dobito.acele acestui p5mint al sMoldovei, zicfind ca sint
frumoase".
Poarta a ineereat sa INCA" propuneri de pace prin euglezi si olandezi.
Din insircinarea Portii, Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimmului, a sons in
acelasi sens si lui Brincoveanu, care a imputernicit pe comisul Gheorghe Cas-
triot sa piece la Iasi', ea si aduc5 taralui felicitiiri cu ocania sasdirii, dar si
s5-i propuni, su mijloceasci pacea intre rusi si turcti, promitind &pi cum
afinnii Ioan Nem lce sa stabileasea la Dun 5re hotarul dintre cele dou5
Propuncrea n-a fort primirti.
La Iasi a sosit si un alt muntean, virrul lui Brineoveanu, spitarul Toma
Cantacuzino care, indemnat de unchii sii Constantin si Mihail Cantacuzino
si unmat de -ceausul Ghinea 2, Preda Dnuginescu, ciipitanul Mihalache recent
fintors dintr-o misiune la Moscova3, Iordache Cucorescu de la Pociovalistea si
alti vreo saptezeci de owmeni, p5r5sise tabira domnulni Tarrii Romtinesti. Can-
temir, care atrisese de partea sa pe Sava Raguzanul l si Toma, Cantacuzino se
im,potriveau inceperii unor negocieri contrarii intereselor lor.
In ce priveste, pe Constantin Brincoveanu, el era indispus de faptul ca
Seremetev a preferat 65 se uneasca la Iasi en Dimitrie Cantemir si sa nu inain-
teze grabnie spre Tara Romineasci, care era si mai amenintati de tturci. Dom-
nul intelegea ea nu persoana lui, ci oastea si mai ales proviziile prezentau
importanti pentru trupele ruse, twit nu se incrumeta sa si p5rAseasca Cara,
urmind pilda spitaralui sin. Castriot si Lupu Anastase ii ficeau eunoccut din
Iasi ingrijorarea comandamentului rus pricinuit5 de lipsa de alim,ente, deoarece
,eceta si 15custele au pustiit nu numai Moldova, dar si regiunile Invecinate
de nord.
Folosindu-se de greutiitile ipe care le intimpiva Brincoveanu, Toma Can-
tacuzino, candidat la dommie sprijinit de Cantemir, cauta sa -1 ponegrease5 in
oehii tarului, spunind ca dommul Tani Rominesti n-a folosit banii ce i s-an
trimis pentru procurarea proviziilor si n-a struts oiaste. Spitarul, rivnind
domnia T5rii Rominesti, insinua ea varul sin, Brineoveanu, avea planul secret
in cazul hinuintei rusilor de a se trichina austriecilor ; tot Brincoveanu
ar fi publicat la Viena si Venetia pamflete antirusesti si "ar fi impiedicat vreo
20 000 de sirbi ca s5 vina sa se aliture armatei ruse. Fin sa indrizneasca sii
inceap5 o aetiune &recta" impotriva lui Brincoveanu, Cantacuzino cerea un
detasament de c515rime ca ,a cueereasea cetatea tureeasca Braila si depozitele de
provizii din Omit ; chiar daci Brineoveann ar stinui in nentralitate, muntenii
s-ar fi al5turat detasamentului lui Cantacruzino.
Condueerea expeditied pentru cuccrirea Brilled a fast incredintata
generalilor Ronne si Luea Cirikov, care comandau mai malt de 7 000 de c515-
reti. Toma Cantacuzino, inaintat general in armata rus5, servea drept c515uz5.
Acesti o-stasi aveau sarcina si grabe,asei trecerea muntenilor de partea rusilor

' Corespondenta Iwi Brineoveanu, a Cantaeuzinilor cu Gheorghe Castriot si cu

rusii du Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 20 si urn., nr. 5126, p. 45.
2 Pentru asezarea in 1715 in Rusia a polcovnicilor Ghinoa Teodor, Apostol Chi-
gheciu (mort in 1728) si Tanski, vezi Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 52.
3 Ibident, p. 45.
4 Ibidem, ms. rom. nr. 326, p. 164-165.
131
www.dacoromanica.ro
 in caz de rfizistenta, sg inl5ture pe Brincoveanu de la domnie. Incercarea
si,
domnului muntean de a amine uneltirilor adversarilor a autiune a boierilor
lordache Ruset (ciuscrul san) Si Savin Znmei la impatriva lui Cantemir, n-a reu-
Ruset a Most surghiunit la Neanirovo t, (lineal° de Nistru, iar Zmucila a trecut
de pantea domnului s5u, care 1-4 ridicat la rangul de postelnic.
Situatia lui Brincaveanu devenea din ce in ce mai aritica. Hanul Crimeei
Si Orlik, care mostenise arhiva hatrnamilni Mazepa, it demuntasera mai de
mult vizirului ca tradator. Fuga spMarului Cantacuzino a sporit Si mai mult
furia Portii. Nurrtai teama unor complicatii prea marri oprea pe vizir sa pedep-
sea,ert neintirziat pe necnedinaiosul beiu". Nefiind un capitan de ostire, ci un
out politic Ail, Brincoveanu n-a indraznit sa inainteze ca sa se alature armatei
ruse. Intrigile Iui iCanteanir (doannii se ianpacasera numai de forma, Brincoveranu
trimitind la Iasi pe seoretaruil slu, Teodor Corbea), precum Si apropierea tru-
pelor rusesti de Braila, cu adversarul &au, Tama Cantacuzino, in frunte, nu
puteau sa nu-1 nelinisteasca pe batrinul domn.' Cu toate acestea, Nem. lee
relateaza ca Brincoveanu a expediat prorviziile sere Fa lciu Si ca, oprindu-le
din drum in urana desfasurarii evenimentelor ar5tate, a cestituit tarrului banii
Si a predat aceste provizii turcilor vuntai durpA ineheierea pacii tureo-rthseati,
rind, divert nu le &idea singur, tort le km cu forta video].
*
*
Avangarda generalului Imams n-a stint sa impiedice fortele atoll:Lane 85
treaca Prurtul. In ziva de 9 iulie armatele 8-au intilnit la Stami1ei in apropierea
Husilor, uncle vreo 140 000 de turd Si tatarri an in.conjurat pe eei 38 (100 de
ostaai rusi. Batalia a eantinuat ping la 12 iulie. Rutii istoviti Si sulferind de
lipsa de provizii, in urana tinerin unor constilii de ritzbai, trebuiau sa-si
croiasca druanol prin. ineercuirea vrajanasului, in timp ce in spartele armatei
vizirului se arfla detatsamentul for de peste 7 000 de calareti, ce oeupara
la 11 lithe periferia certatii Braila si care mentineau legatrari ere Brincoveanu 2.
Cu toate dezavantajele, in ciocaaire trupele rusesti au Lpierdut Inuit mai putini
oameni dealt arm.ata turceasca, inferioari ea organizare ostaseasca.
Tatusi, grarvitatea situatiei a farcut 'pe diplametii rural sa-si adruci
aminte de prapuncrile de pace adresate de Poarta prin Brincoveanu. Un atac
rusese, refund ienicerilor de a lupta Si vestirea enceririi Brailei de e5tre
rut.i (propriu-wis Braila a capitulat la 14 iulie) an determinat pe vizir sa
consimt5 la ineheierea pacii. Turcii ins stian au sigaranta an trupelor
rusesti de la Braila Si daca in mijloaul armatei ineonjurate se afla Si tsarul.
Sosirea intirziata a lui Carol al XII-lea in tabara turceascil n-a 5thirabat cnt
nimic hotanirea lanai. Ca sa-si pastreze armata intacta, Petru a consinartit sa
eedeze Azovul ; a refuzat ins5 categoric sa extradeze pe Cantemix.
Tratatul de pace, iscalit la 12 iulie 1711, prevedea dreptul negusto-
rilor nisi de a cillatarti pe uncut prim Imperial Otoman ; la inceput de sep-
tembrie acelaai an domnului Brincoveanu i s-a trimis un firman privitor La
camertul acestar negustari in Tara Ramineasca 3. De altfel n-e fast oprit Hind
1 Scrisoarea sa din 3 septembrie 1711 cure Golovkin, oerind sa fie lasat sa
piece in Moldova (Academia R.P.R., nr. 5216, p. 46 Si urm.).
2 La Muzeul romino-rus din Bueuresti se piistreazi serisoarea generalului Ronne
eatre domn de la 13 italic 1711, din tabiira de lingl Braila, oerind al'aturarea neintir-
ziata a muntenilor la fortele rusesti.
Vezi Si raportul rezidentului Talmann eatre consiliul imperial din Viena, la
101 septembrie 1711.

132
www.dacoromanica.ro
accesul negustorilor munteni in Rusia, nude gasim, in Iona mai 1712 pe Gheor-
ghe Margineanu, factind cerere pentru negot 1.
Damian Moldovei Cantemir s-a stramulat in Rusia impreuna en peste
patru mii de eurteni @i ostasi 2. Parte din lejenari. in cele din urina r5masi
in num5r de vreo mie, s-au stabilit in regiunea Harkovului 3.

Fostul domn al Moldovei a ramab in Rusia pinii Ja sfirsitul viotli sale

(21 august 1723). El a trait din plin prefacerile social-politice si culturalc
prin care trecea aceasta 'taxa. Inca in ann. 1713 1715 a vizitat Moscova si
PetersEntrgul, rind podpolcovnictul Baturiu 4 iia fost dat ca agent de log5turii
cu deannitarii rusi5. In ianuarie 1718 propunea sa piece in Polonia @i Transil-
venii 6. In mod sustinut, prin lucrari stiintifice @i prin mettnorii -
vania (nude -1 preocupa averea soacrei sale), ca as intre in contact ou moldo-
mai ales
riului Otoman, s-a mutat din satul Solomino la Petersburg, Cantemir
findeanna moreu guverand rus s5 partioilpe la lupta impotriva turcilor, fie
-
dupa ce in 1718, o data ou restabilirea Paoli la hotarele europene ale Impe-

chiar alaturi de austrieci. Inaintat la 22 februarie 1721 la rangul de oonsilier

Iainic 0 senator 7, in anul urnntor Cantemir a insattit pe imp5ratul Petra
in campania din Persia, ea sfetnie, redactor de manifestte qi invatat cercentor
orientalist. Aceasta aerfivitate poate fi urmaritii si din jurnalul 8 secretarului
silt, Ivan Iliinski (mort in 1737), traducator de diverse Incr5ri @i preceptor al
copiilor fostului domn. Profesorul universitar rus Teofil Bayer (1694-1738)
a intocmit si el, pe temciail materia1ului Tamas de la Cantemir, o carte inn-
tulata De mum Caucaseo" (Petersburg, 1726). Aoelasi Bayer a prelucrat @i

biografia domnului Constantin Cantemir 9, scrisa de fiul sun Dianitrie Cantemir

lucraTea a fost completata si publican in 1783 de arheograful N. N. Bantip-
1 Academia R.P.R., ms, rom. nr. 5216, p. 50.
° Ibidem, p. 229. Hatinanul loan Neculce, Savin ZmuciI5, vornicul ale Botoaani
Ilie Abaza (se eunosc scrisorile sale trimise din Kiev rudelor moldovene), Aga, Armaa.
Banar, Bantia, Banul, Braga, Buhua, Buzescu, Ciimaraa, Cirtan, Codreanu, Caraiman-
Kulikovski, Condoidi, Dicescu, Gafencu, Gredescu, Herescu, Hineul, Hrisoscoleu, Luhati,
MeLeghi, Mutul, Mihulet, Gheorghe Mecinic (Milescu), Mereseu, Mogilde, Motoc, Nacu,
Negurit5, Nicorita, Nour, Pascal, Raalis, Rugin5, Scherlet, Ursulita, 1 ataf, Vracnita,
Vreme, Zarin q.m.a.
3 Academia R.P.R., ins, Torn. nr. 326, p. 188, 191, 218, 220, 234, 237, 264 a.a. ;
ms. corn. nr. 5216, p. 186 si urm.
4 Ibidem, ins. rom. nr. 326, p. 237; nr. 5216, p. 189.
5 Corespondenta lui Cantemir cu tarn'. Golovkin a.a. la Academia R.P.R., ma.
Torn. nr. 326. p. 208 si urm. ; nr. 5244, p. 24-27.
b Ibidem, ms. rom. nr. 326, p. 245 249.
7 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 63. In Rusia, familiei Cantemir 1 s-a
recomoscut titlul de print serenissim (ibidem, ms. Torn. nr. 5148, I, p. 21 22). Riiminind
vtduv, Dimitrie Cantemir s-a cas5torit cu fiica mareaalului Truhetkoi. Copiii sai au
fost : Maria (1700-1757), feraeie mita, eunoseuta prin leg5turile ei cu Petru eel Mare,
ai Antioh (1708-1744), scriitor vestit, diplomat. Pe Dimitrie 1-au urmat mai tirziu in
pribegie @i fiii fratelui nu, fostul domn Antioh Cantemir, de la 1718 ajutat 5i el de
ru5i la Constantinopol (ibidem, ms. rom. nr. 326, p. 114, 123, 133, 138, 143, 244,
338 ; nr. 5216, p. 55 ; scrisorile Cantemirestilor din Ahtirka din 1758 1769, doe.
CCCXXIX. 3 9).
5 Ibidem, ms. corn., nr. 325, p. 20-36.
9 Familia Cantemirestilor se trage din moldovenii Selisteni, din veacul al XV-lea.
a5a inert afirmatiile despre obiraia tatareasci a domnului Constantin, numit Cantemir
in cinstea heialui din Silistra, sins ou totul neintemeiate.
133
www.dacoromanica.ro
Kamenski la Moscova. Profesorrul Bayer avea cuvinte de 'audit* pentru dragostea
nemaiintillnitii a lui Dimitrie Cantemir pentru stiinta.
Eruditail arturar Cantenuir, ca *i Nicolae Milescu, a g5sit in Rusia un
media cultural potrivit pentru desfisurarea activitatii sale. Pe dud era inca
la Iasi, in 1698, tinarul Cantemir a tip5rit run dialog filozafic intitulat Diva-
nul sane GU Iceava inteleptului cu lumea", r5spindit si in numeroasc mann-
serise 1. 1<n 1705 dinsul a soris Istoria ieroglificii", povestire alegorieo-memo-
rialistic5 a l'uptelor din sinul elasei boieresti 2. Principalele lueriiri an fost
intocmite 1185 in Rusia, fostul dome cautind sa trezeasca interesul cititorilor
fat5 de patria sa, eau s5 satisfacii preoctuparea rusilor mai luminati de situatia
din Imperial Otoman., puternicul adNersar de la stud. Cantemir a scris mai cat
seama in latineste, deoarece limba rusa de-abia o inv5tase. Prin intermediul
oamenilor de stiintii din Rusia, eel intra in leg5tur5 si cu Academia din Berlin,
care it alege, la 11 iulie 1714 membru al ei.
De domeniul vechilor preocupiri, dar invederind precepte educative mai-
avansate, a ramas numai scrierea GLoca obscura in Cathechisi, quae ab Ano-
nym° Authore slavenoidiarnate edita et Pervoe weenie otrokam" intitulat5
est. delueidata autore prineipe D. Cantemirio». Aceasta lucrare este iudreptati
impotriva spiritului carpii lui Feofan Prokopoviei. intitulatii invilt5tura
pentru tineri", de la 1726 incoaoe tirphriti si la Rinmioul Vilma, in romineste
si slavoneste (editiile din 1727 si 1734 numai in elavoneste) 3.
Monarhia oentralizata a lui Petru eel Mare ii spare lui Dimitrie Cantemir
Ca stat model. In Cercetarea naturii monarhiilor", scriere din 1714 4, Caute-
mir arat5 mares misiune a Rusiei in eliberarea papoarelor de sub jugul des-
potismului otoman ; grange', vor straluoi in Rusia.
Acceasi conceptie despre stat i i g5seste loc si in alt5 lucrare a lui Can-
temir valoroasa4 Descriere a Maldovei". Aurtorul face o desoniere mai ales
geografic5 si politica a patriei sale, st5ruind asupra bogatillor ei naturale gi
vorbind in continuare despre elasele sociale ale t5rii. Scrisa in anii 1715-1716,
him-area este alcatuita cu scopul de a indernua pe rusi sa contribuie la lupta
pentru eliberarea Moldavei. Inviitatul G. F. Muller stria, in 1764, ca dinisul
cunostea Descrierea Moldovei" de vreo patruzeci de ani si ca ar fi auzit ca
oniginalul a Most redactat in limba moldovemeasca ; im latiueste ar fi ti l-
nnacit -o secretacrul lui Cantemir, Ivan Iliinski 6. Opera a eirculat, asadar, In
Petersburg ; a fost insa tip5rita mai tirziu. in anii 1769-1770 6, intr-a tradu-

lcademia. R.P.R., ins. roni. nr. 1267, 1329, 1417, 1524, 1555, 1698, 2379, 2507.
3170, 5566.
2 Lucrarea a fost publieatii ahia in 1883 de Academia Romini. G. Constantinescu-
Rinmiceanu, in tezo sa tipiriti in 1889 la Binlad, a incencat incii de atunci sa limn-
re mra adevaratul sens al 1storiei ieroglifice", scriiud despre .,Vrajha dintre Cantacu-
zinesti, Cantemireati ai Brinooveanu, 1688-1705"/
3 Scrierile Iui Feofan Prokoposici (1681-1736), rector al Academiei din Kiev.
an mai lost traduce in romineate, de pilda sub titlul ..Pre scurta arittare". talmaoita
la Timisoara on cheltuiala lui Constantin Subonii si tiparitii In Viena in 1784 ; apoi
scrieri reproduse in Ariitarea pre scurt a dumnezeeatii dogme" de Atanasie de la
Paros si in Apologia", cirti tipirite la Neamt in 1816.
1, p. 210-222.
4 "Sitttlii", 1951, nr.
5T. Bayer afirmi ca antorul ar fi scris-o in latineate (p. 314). Intr-o notita
ap"arutii in Foita de listorie ai literatura" (Iasi, 1860, p. 69), Alexandru Hijdeu vor-
beate despre Historia Moldo-Vlahica" ai harta Tarigradului de D. Cantemir, din 1717,
precum si despre oniginalul latinesc at .,Descnierii Moldovei", care s-ar fi plistrat in
hiblioteca lui A. S. Stundza din Odesa.
6 Alta editie germanal la Frankfurt ai Lipsta in 3771.
134
www.dacoromanica.ro
kV.

; ; 6

44:1
.

71, )
rr.<4

Li
/ i 1 it 1/1 "S: Amr.' 1.: 11/ie 7/6:
4)4 Ywd: I4'4 :. 4, 7/4,4. f/; c7 1 01. (
10/ .
/4'

Atiti4111 Cantemir.
Du p;'-i ib-vito Ntad

Scriitorul Antiolt Cantemir

(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

135
www.dacoromanica.ro
ocre german5, in Magazin fiir Neue Historic and Geographie" al lui A. F.
Biisching. Rezumatul primei p5rti a acestei publicatii a fost tiparit in 1770
in Rusia ; este probabil vorba de Senna deseriere geografica a principarului
NIo hiov aparuta in Glnograficeskii mesiatoslov", revista Academiei de
Stiinte din Petersburg. Ar fi interesant dt cercetat legiltura dintre acest
rezmnat si acea seriere geograficii" pe ease o traduce probabil Varfolomeu
Mazareanu, ce a calatorit atunci sn eapitala nordica ; manuscrisul traducerii
moldovenesti a fost publicat in 1841 de M. hogalniceanu in Arhiva romi-
neasca". La Moscova in 1789 a fost tip5rit5 traducerea ruseasca a textului
german al uperei 116 Cantemir, precedatii de stir' hiografice despre autor si
executat5 de Vasile Levin (1746-1826), secretarul Societatii economice libere.
Prima editie moldoveneasca a aparut la Neamt in 1825, au titlul Scrisoarea
Moldovei", tillmacita de banal Vasile Virnav si reeditat5 la Iasi de T. Boldur-
lie -
Latesou, separat in 1865 si in ziartil Moldova" (1868, nr. 38 si urm.). Alta edi-
, ,Descrierea Moldovei" (Iasi, 1851) a fost redactata de C. Negruzzi.
Editia noastra academics dateaz5 din 1872, fiind facuta dupa textul latinesc de
la Muzeul Academiei de Stirinte din Petersburg 1.
Yat eadrul acelorasi preocatpari, Canterna a scris in 1716 biografia acrniai-
titii mai sus a tatillui sou, prelucrata de T. Bayer. El a intoomit, de asemenea.
camoscutul pamflet impotriva lrni Brincoveanu si Hronicul romino-moldo-vla-
hilor", scris in moldoveneste 2 adnotat de autar. Printre izvoarele istorice-
si
Cantemir s-a folosirt si de cronicele rusesti. Pentru prima data Hronicul",
a earui oapie a ajuns in biblioteca Blajului Inca pe la 1730 3, a fost tiparit la
Iasi in anii 1835-1836 de G. Saulescu ; editorul a atenuat criticile la adresa
turcilor, fapt subliniat si de Grigore Tociles a in edifia a Iem.5 (1901), 'in-
tocmita dup5 manuscrisul arhivei ministerului afacerilor straine din Moscova 4.
Influentei personale a lui Petru eel Mare :;i int resulu int dectuali-
tillii ruse fat5 de Imperial Otoman ii datorkim de asemenea ale5tuirea aerie-
rilor cu privire la turci, pnintre care in anii 1714-1716 a Istariei cresterii
si descre terii curtii otomane". In aceast5 primii expun-re sistcmatica asupra
dezvaltitrii politice si militare a statului feudal otoman, autorul folaseste In
largo masurii izvoarele istorice tureesti, greccoi si altele, prelucnindu -le intr-o
forma mai personal5 in partea a doua, privitoare la istoria contemporan5, si
incheindu-si expunerea cu discursul eroic al lui Petru eel Mare" si eax poves-
tirea evenimentelor din 1711. Devi N. N. Bantis-Kamenski afirma ca aeeasta
tinware a fast conceputa la Constantinopol, tofu -A din epoca fed rii autorului
aealo nu pulem data dealt adunarea materialului istonic. Cantemir era perfect
oonstient de insemniltatea prezenfirii acestor izvoare istorice in fata contem-
' Si El;sei Ilia Cantacuzino (Wascut in 1798), spitar, autor al unei catagnafii
a Moldovei (1845), a tradus biograf;a lui D. Cantemir si un fragment al Descrierii
Moldovei" (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1634).
2 Copia inscriptiei lui N. N. Bantis-Kamenski, din 1783, pe manuscrisul moldo-
veneer d'n 1717. la Ar-idemia R.P.R., ms. rom. nr. 5148, I, p. 220, si pe ,.Istoria iero-
glificl ", ibidem, p. 185.
3 Lucrarea este semnalata de Samuil Micu si de alti istonici transilv5neni, care
an cunoscut-o in copii vechi.
4 Operele lui D. Cantemir au fost publicate de Academia Rominii, in opt volume,
in anii 1872-1901. La 20 august 1877 Stuart, consulul Rus'ei, a predat Academiei
lista scnierilor lui D. Cantemir, alcataita de academioianul A. Kun:k ; in acelasi an
aceste manuscrise au fost cercetate irl Rusia de (,r. foe lecu. Vita Constantin, Cante-
miri" si Collectanea orientaLia", on notele autobiografice ale la D. Cantemir, mann-
scrise ce se pastrau la Muzeul asiatic din Moscova, au intrat in volumul sapte al editiei
noastre academice.

136
www.dacoromanica.ro
poranilor europeni. Nu reproducem aici elogiile sau criticile t, nici nu pomenisu
pe atitia scriitori care de la Voltaire la Byron isi imbogitesc cumagtin-
tele cu ajutorul istoriel Imperiului Otornan a lui Dimitrie Cantemir. In anii
1719-1721, in urma dispozitiei lui Petru, stualental Dimitrie Grozin a tradus
din latineste in, ruseste aceastii isitorie 2. in anul urni5tor, 1722, la Petersburg a
apiirut Cartea sistemului sau stiirii religiei mahomedane", inchinata impiiratu-
lui Petru. Tipinirea acestei deserieri rusesti a vietii culturale a malsomedanis-
mului, considerate pe atunci drept o traducere a lui Cantemir, a intirziat :
totu,i, Petru a poruncit ca lucrarea 65 se publiee 3. 0 alts oper5 a lui Cantemir
cu privire la turci : De statu politico aulae Othomanicae", s-a pierdut iii
cursul campaniei din Marea Caspica.
Nu de mult ,pe baza materialului revistei moscovite .,Lecturi p4-ntru
dezvoltaxea gwstului, intelectuliui si siantului" ,din anul 1791, cereet5toarea
sovieticii T. Livanova a vorbit despre contributia lui Dimitrie Cantemir ski a
familidi sale la proanovarca artei muzicale in Turcia si mai ales in Rusia.
*
* *

Raspunderea pentru nereusita military a campanien de la Prut a fost

atribuitii, de gtirile oficiale si tie jurnalul lui Petru eel Mare, lui Constantin
Brincoveanu. Dar, insusi Karl Marx 4 semnala la 12 februarie 1856 lui Engels.
cenzurarea" in prealabil a notelor lui Petru eel Mare de catre redactorii de
anai tirziu, care an adaugat, eu ocazia tiparirii jurnalului 8, ca justificare a teo-
riei trad5rii, memoriul pamiletar al lui Dimitrie Cantemir, en privire la singe -
roasa rivalitate dintre Cantacuzini si Brincoveanu. Intitulat sugestiv .,Minuna-
tele revolutii ale r5zbunaril drepte dumitezeesti asupra farniliei Cantacuzinilor
gloriogi in Valahia si asupra lui Brincoveanu", pamfletul a fost scris, dup5
parerea lui T. Bayer, de Cantemir in moldoveneste ; el ar fi aparut pentru
prima oars inainte de 1734 in traducere ruseasc5 si greceasci 6, prezentind
ca fapte sigure uncle calomnii viidite ale lui Cantemir si Toma Cantacuzino r.
Domnul Constantin Brincoveanu, Cantacuzinii gi Castriot 8 au continual
corespondenta cu guvernul rusesc in anii 1711-1712 9. Pierderea unor scrisori
rusesti, transmise prin munteni, a subminat aceste relatii, care nici asa nv
puteau sa fie prea cordiale. Reprezentantli Rusiei la Poarta avertizau ca Brin-
coveanu gi Hrisant Notara, patriarhul Ierusalianulni, nu le mai inspirau lucre-
dere. Noua atitudine a lui Brincoveanu era pc deplin explieabil5, dyer' finesn
seams de insuceesul negocierilor cu tarul si de uevoia reabilit5rii domnuitti in
ochii sultanuluti. In ce privegte legriturile Rusiei cu patriarhii greci, ele sl5bi-
' Critici, deseori putin temeinice, au fost formulate de Hammer si Babinger.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5148, I, p. 214.
3 Ibidem, p. 211 si 213. Unii cercetatori confunda lucrarea lui Cantemir eu
fraducerea Coranului" de P. V. Postnikov, tiparita la Petersburg in 1716. Scrierea lui
Cantemir a fost tradusa in 1805 in limba bulgarii.
4 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XXII, ed. rush, p. 114.
5 Petersburg, 1772, vol. II, p. 291-313.
6 Prima traducere moldoveneasca, comun;cata de banul Vasile Virnav (ou greseli.
dupa textul grecesc de G. Zavira dn. 1795, dupa talmicirea germane de Bakineister), a
aparut in Arhiva romineasca" (vol. II, 1845, p. 279-322). Editia academics datea7a
din 1878.
7 Generalul Can,taeuzino a pribegit de la Braila prin Transilvania ; el a ajun,
in Rusia comandant al reg'mentului de Tambov. a rnentinut oorespondenta rusilor cu
nnchii sal Cantacuzinii munteni (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 22 ; nr. 5216,
p. 46 si urm.) gi a murit la 21 no;embrie 1721.
a Mort in 1716, Castriot este ininormintat linga bisenica Radu-Vada din Bucuresti.
9 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 49 si urm.
137
www.dacoromanica.ro
sera de mai insiute, Iiic din timpul atitudinii ostile a lui Dositei al Ierusali-
mului (wort in 1707) fats de reSormele lui Petra eel Mare.
Cu toata nereusita, arata istoricul militar A. Mislaayski, eampania de
la Prut a fast coneeputa in mod genial, planurile strategice, metodele tactice
si masurile administrative eontribuind la dezvoltarea artei militare. S-a tinut
seams de particularititile pe care le prezenta inamical si teabrul de luptii.
Pentru prima data s-a folosit tactica inaintiirii rapide, .combinata en operatiuni
in sectoare socundare, eu asigurarea spatelui frontulni, en aprovizionarea tru-
pelor in eadrul unei ofetisive rapide, en ciocniri provooate de eavalerla wren-
tatara. S-a observat gre§cala unei fincrederi prea mari in ajutorul fortelo locale
si nevoia unei actiuni hatarite in oursul inaintarii.
*
* a

Drept pedeaps5, turcii pradarii complit Cara. KuirtTasa ar fi vrut sa

r5minil in fruntea uauwi pasalic la Iasi, dar demnitarilor din Stambul nu le
convenes o asemenea reorganizare a Moldovei, exploatat5 en mai mare folos
pentnu ei prim regimul existent. Caimacanui au fost nuaniti greed Maxiut si Lupu
Cosiachi, vornicul care, ea sa nu-si piateasca ni§te datorii catre domnie, a ramas
Is Birlad. transfornandu-se intr-o unealta a tureilor. Neputind satisface exi-
gen/de lacomului vizir, Costachi a nimerit in temnitii.
Dip lomatii nisi, Tolstoi si Safirov, an reusit sa mauling pacea la Constan-
timpol numai ping in decembrie 1711, cind intrigile franco-suedeze an dus h
o noun declaratie de razhoi din partea turcilor. Nu s-a mai alums ins5 la doe-
niri arniate, deoarece tarn' a evitat o aceeutuare a conflictului, in dorinta de
a-si consolida statul in interior si de a-si erea posibilitati lhai largi pentnu
actiuni in regiunea baltica. In iunie 1713 tratatul de pace ruso -tunc a fost
isealit la Constantinopal. In annul urmator Brincoveanu si-a gasit un sfirsit
tragic ; conditiile de politica externii si hogatia domnului au inlesnit succesul
uneltirilor Cantacuzinilor. Prin prisma acestor intrigi, intelegem mai bine cede
petrecute cu sapte ani inainte, in 1707, cind in eonflictul interveuit intre
Brincoveanu si Cantacuzini a cazut David Corhea. Intr-o scrisoare din Stain-
bul din 4 septembrie 1714, diplomatul Safirov a amintit singerosul sfirsit al
domnului, ueis acolo impreuna cu fiii sail. Succesonul la damnie a fost Stefan
Cantacuzino, yarn' lui Brinooveanu. In eel doi ani care au urmat, invatatml
stolnic Constantin Cantacuzino, tatrd lui Stefan rvodii, Mihail Cantacuzino, unchiul,
si insusi doanuml si-au gasit aeelasi sfirsit groaznic, uciLi de turd, ea si mibro-
politul carturar Antim Ivireanul (septenahrie 1716).
Esecul de la Stanilesti n-a intrerupt relatiile inaintasilor nottri cu Rusia.
Ghedeon. mitropolitul Moldovei, in 1714 cerea taming ajutoare 2. In ianuarie
acelasi an polcovnieul Alexandmu Davidenko a sosit in Rusia, au propuneri
din partea hanului Grimeei privimtoare Ia regele Suediei, devenit arum oaspete
nedorit pentnu turci. Neinspirind incredere, Davidenko a fast surghiunit pentnu
cit.a limp la man5stirea Prilutki din regiunea Vologda 3. Cu mari greutati
si luind cu asalt tabiira suedeza de la Varnita, turcii an scapat de Carol al
trimitindu-11 2u patrie. In ani 1714-1715 Cantacuzinii an mentinut
corespondenta cu nepotul lor, Toma, si cu diplomatii rusi 4, iar clup5 pieirea
lui Stefan vad5, rviidaiva sa, Fauna, si fiii lor, Radu (pribegit la Amsterdam) si
' Academia R.P.R., ins. rom. nr. 326, p. 261.
2 Ibidem, ms. rom. nr. 5216, p. 51.
3 Ibidem ; este eliberat in ianuarie 1716 (p. 53).
lbidem, p. 51.
138
www.dacoromanica.ro
Constantin, au cerut in 1717 voie tartilni si se aseze in Rusia, rilminind acolo
pins in 1723, find ajutati de guvern, dar moti-vtindu-si plecarea prin priminea
unei mosteniri in patrie I.
Si unii din bejenarii moldoveni an inceput sa se repatrieze din Rusia 2.
In ianuarie 1715 au pleeat de la Moscova einci icancelaristi volohi" ai depar-
tamentului afacerilor straine 3. Banul Saviu Zmucila a obtinut 200 de ruble
pentru drum 4. In sehinth, hatmanul Joan Neentee, clup5 ce a intreprins o calii-
torie la Petersburg unde a fost primit in andieuta de Petru eel Mare, a inter-
venit din Kiev pentru moldovenii am de must trefugiati acolo in urnia Honor
incursiuni turcesti 5, precum si pentru pirc5labul Constantin Beldiman, care
a pornit in Rusia ea s5 Stringa milostenie pentru r5seumpirarea eopiilor sai
lwatn prizonieri de turd a. Dimitrie Cantonir recomanda pe acesti bejenari,
printre care si pe Pahomie de Roman, dreipt oamenii sill de incredere 7.
In martie 1724 emisarul politic Lupu Anastase a inmtinat guveratului
rusesc cenerea domuului Moldovei Mihail Raeovitii si a spitarului Gavrinl de
a fi duali sub ocrotirea Rusied 8. Acest Lupu sendar, fin al lui Anastase vor-
nicul, a fost recomandat rusilor in 1722 de Dimitrie Cantemir 9 Si a expediat
mai tirziu informatii la Moscova din Iasi si Bueuresti 10, cilliitorind deseori
in Rusia, mentinind !din vara anului 1737 corespondenta car diplomatii rusi
de la Nemirovo 11, discutind in luna mai 1738 chiar posibilitatea trecerii prin
Moldova la rusi a generalului turc Bonneval 12. Corespondentul sau permanent
la Nemirow) a r5inas apoi Ilie Pliuskov 13. In 1742 Lupu Anastase a fost urm5rit
de Wren pentru actiunile filorusesti din timipul r5zboiului dire 1739, eind la
S februarie &instill a obtinnt gradul rusesc tie consilier de atat 14, iar doannul
Grigore Ghica 1-a umiak pire5lab. Conduatorii rusi din Kiev apelau la ajutorul
still inert in 175115.
*

Prezenta lui Petru eel Mare la Iasi a trezit un iinteres deosebit fatal de
viata culturalii ruseasc5, asa incit, de la afirsitul veaeului al XVII-lea s-au
1 Academia R.P.R., Ins. rom. nr, 5216, p. 55 ; nr. 326, p. 166, 170, 171. Uneltirile
politioe ale lui Radu-Rudolf Cantacuzino (1699-1761), inmormintat la Camenita
Podoliei) au provocat ti in 1752 o anchetii din partea emisanilor rusi. Weimarn si
Springer ; 'fratele sau Constantin (1701-1781), brigadier rus itc 1738, mai tirziu
limp de 35 de an1 intemnitat in Austria.
2 Toader Rusu, Motoc, Miron Gafencu, Apostol Miltulet, Meleghi, Hincu Q.a
(Academia R.P.R., ms/ rom. nr. 5216, p. 60).
3 Academia R.P.R., ms. ram.. nr. 5216, p. 52.
4 Midern, ms. rom. nr. 326, p. 26.
5 Cipitanul Constantin Racovitii, Mihail sal Birboi fiii vornicul Sturza sal pal-
eoNnicul loan Asian. ,
6 Academia R.P.R., Ins. rom. nr. 5216, p. 57.
I Scrisorile din 13 februanie 1718 {Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326. p. 239),
din 4 martie 1719 amintind pe medelnicerul Stefan, postelnicul Vasile Cudan, loan
Capotici, armasul Mihail Zirul (ibidem, p. 202, 252 ; f. XXII, p. 25).
a Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 59.
Ibidern, doe. MCLVIII. 54.
Ic/bidem, ms. rom. nr. 5216, p. 63, 65.
"Ibidem, doe. MCLVIII. 5.
12Ibidem, doe. MCLVIII. 8.
'afbidem, doe. MCLVIII. 1-54, parte din corespondeut5 fiind ciffrati.
14 Ibidem,doe. CCCXXIII. 147.
15 Ibidem, doe. MCLVIII. 24. Documentele din 1770 1777 ale nepotilore lui Lupu
Anastase, la Academia R.P.R., doe. CXX, 168, doe. CLI.220, doc. CLIII. 168, 170, do
CCCXXIII, 148, 150, 153, doc. MCLVIII. 25.
1.39
www.dacoromanica.ro
intarit legaturile noastre cu Rusia legaturi literare limit mai adinci decit
se crede indeobste. Carturarii nostri n-au pierdut nici un moment coutactul
en asezamintele de culture rusesti.
In august 1717, staretul Isaia cerea carti gi milostenie pentru manastirea
In al Orli din Sticeava 1. Antim Crew], staretul de la Bisericani, a obtinut
in 1722 un Tetravanghel" tipiirit in 1716 Ia Moscova ; donatorul ciirtii, Lazar.
era eclesiarhul crunoscutului Pahomie Ispanovski vliidicii de Voronej 2.
Mitropolitul Gheorghe al Moldovei, din al treilea deceniu al aceluiasi
seac, avea si el relatii cu Moscova, cerind s5 i se aduca din Rusia numeroase
carti ; in 1729 dinsul daruieste aceste carti anitropoliei. In 1722 prin Moldova
au trecut pelemini2 ucrainerni Silvestri( gi Nicodim de la intinastirea sf. Nieolae
din Rilsk, care si-an descris calatoria. De asemenea o deseriere de cillatorie
a. em si de la pekri. ul nos Serapion, care trece prin tarii pe la 1749.
Sub influenta lui Pahomie all Rornanului, Putna avea si ea o sihastrie
Silvestru si Arsenic scrim acolo vieti de pustnici, oni carti de ale lui Dimitrie
al Rostovului. Ocrotitorul mitropolutului kntorrie (le anai tirziu, SIa, care
calatorise in 1729 Ia Kiev, si un sihastru Natal' urmara mai deiparte obiceivl
izolanii pentru meditatii ale acelruiasi Dimitrie. Diverse anannascrise atesta pinii
azi actiunea aoestui ourent la Putna. Calugari ca Venedict Pavlinkovski dove-
desc ca si carturari rusi aflasefai acolo adapost. Bibliateca manastirii, in sfirsit,
este piing de tiparituri liovene, kieviene gi onoskicesti", din Vilna si CernigoN.
In Transilvanria, un papa Stefan copiaza in 1730 o carte ruseasei tipiirita in
1615 3. Cind vedem pe un monah Antonie stningind milostenii ruse4ti pentru
un schit din partite 13acaulni in 1741, sau alti romini aducind sume de bani adu-
nate la Kiev in 1759 pentru refacereamanastirii Cozia 4, sau in sfirsit
pomelnicul de mai tirziu al maniistirii Tismana, inceput in Rusia 6, ne putem
da seama of mai bine de amploarea acestei aniscari la noi. Anumite tipanituri
rimnioene, introduc normele anoskieesti". 0 activitate (le harnic copist mani-
festa gi dasciilul Pavel Rusin. Radu, preot la Trei Sfetiteli din Buwuresti.
traduce din ruseste in 1728 Semnele lui Antihrist", carte tiparita la Moscova
in 1703 6 inceput de literature teologica. Ghenadie, niscut pe la 1695, &Ma-
tor la Moscova gi arhimandrit la Cozia tiihnaceste in 1747 .,Itica sau Iero-
politica", adica filozofia invartatoare, dupa o editie din Kiev de la 1712. Leon-
tie, ieeomonah la Tismana pe la mijlocul veaculni al XVIII-lea, invatil la scoala
mitropolitanii din Belgradul siuibesc, unde dascalul moscal" era trimis de tarul
Petru ; limp de unsprezece ani Leontie isi continua studiile la Kiev si la alte
soon imparatesti. Cunoastem o gramaticli rus,-asca scrisa de Stefan loan in
1746, ouprinzind la sfirsit vocabularul ruso-romin 6. Gasitn in Tara Istoria dari-
anarii Ierusalimului si a luarii Constantinopolului", scrisa in 1754 la Ujite in
Serbia, dupa o tipariturii din Petersburg din 1745 9, istorie copiata in 1777 la
schitul Soimu Deleni si ajunsa apoi la Vorona 10 ; o culegere cu ilustratii taiatr
I Academia \R.P.R., ins, rom. nr. 5216, p. 54.
2 Pahomie, nepotul mitropolitului Dosoftei al Moldovei, a murit inainte de 1747.
cind a pomenit de Anastasia Cretul din Biserieani, oare a insotit la Voronej pe Antim
Cretul ai a adus de la Moscova "Acatistierul", daruit schitului din Bicaz.
3 Academia R.P.R., ms. rom. 'Ir. 4133.
a Ibidem, ms. slay. nr. 365.
5 Ibidem, ms. slay. nr. 463.
6 Ibidem, ms. rum. nr. 2164.
Ibidem, ms. rom. nr. 3472, p. 500.
a Ibidem, Ms. rom. nr. 3784.
9 Ibidem, ins. Slay. nr. 352.
"Ibidem, ms. slay. nr. 575.
140
www.dacoromanica.ro
din eartea despre Varlaaan, tiparita la Kiev 1 ; guuduni de Antanie al Gernigo-
vului din 1711, trauserise in Rusia, dar aduse la n011.2. Se mentine, de ase-
menea, carespoudenta carturaridor nastri ou eel tarsi 3. In felni acesta, relatiile
culturale capita si ele o inserunatate politica deosebita.

PERIOADA DE DUPA PETRU CEL MARE

Campania din 1739. Razboaiele ruso-turcesti eonistituie momente impor-
tante ?le legaturilor rusilor ru paporul nostru. Ele intensifiea vechile relatii
politice, economice si culturale, iar in tars yin in ajutorul luptei antiotomane
a poporului exploatat.
Implratul Petru cell Mare inoare is 1725. La aceasta data, Rusia partieripa
intr-o masura tot mai larga, ca mare putene, la rezolvarea problemelor euro-
pene. Pentru Rusia, sarcina restabilirii granitelar sale &termini razboaiele
impotriva cotropitorilor paloni si turco-tatari.
Contradictiile dintre interesele Rusiei ¢i Austriei se accentueazi si ele.
Curtea habsburgica tirade sa-si compenseze esecttrile diplamatiee prin acapara-
rea fteritoriilor eliberate de sub stapinirea otomana, ceea ce nu poate sa nu
anti ca urmare o politica de contra actinne din partea Rusiei. Totuti, de-a
lungul veacurilor, razboaiele ruso-turce pastreaza caracterul de elibera.re a
popoarelor subjugate turcilor. Cu toata viclenia carrtii habsburgice, diplamatii
vienezi scant nevaivi Inca mai bine de o mai de ani sa caute alianta Rusiei.
Austria trebuie sa ling piept unor dugmani puternici ca Franta ¢i Turcia.
Situatia din Orient si faptul ca Rusia pntea sa imobilizeze fortele turcesti in
eventualitatea unor ostilitari impotriva Austriei, vor derteranina Franta sa is o
pozivie ostila Rusiei of vor cantribui la aprapierea franco-suedeza. Interesele
comerciale vor duce in tabara adverse rusilor ei ipe englezi, pe atunci aliali
cu francezii.
La moartea lui Petru eel Mare, Rusia gi Turcia puntan in comun operatiuni
militare impotriva Persiei. Devi relatille dintre Rusia si Turcia ramineau su-
brede, totusi Austria, temindu-se ea aetiunile militare carmine ale Rusiei si
Turciei in Persia sa nu duca ping la urma la o apropiere truso-turcii, a cautat
consolideze pazitiile fats de Turcia printr-un tratart de alianta 6i sprijin
mutual en Rusia, incheiat in august 1726.
La Constantinopol functiona de cinci mil, ea rezident al Rusiei, Ivan Ne-
plinev (1693-1773), foist ofiter de marina. Spre sfingitwl anuAui 1729 i-a
fost trimis ajutor diplomatud Vesniakov. Avesta din urma a vrut sa calk°.
reasca pe useat, prin Moldova, dar domuul Grigore Ghirca al II-lea i-a interzis
trecerea, ca sa nu trezeasca banuielile Portii.
Intrigile reprezentanvilor francezi la Constantinopol au luat proportil in
1733, clad la tronful Paloniei a fost ales August al III-lea, spnijinit de Rusia,
si nu Stanislav Leszezynski, socrul regelui Frantei. Diplomatii rusi acreditati
pe linga Poarta instiintau ca un nou razbai en Turcia este aprapiat si ca
izbucuirea astilitatilor este stinjemita numai de luptele tureilor in Persia.
In timpul razboiului turco-persan tatarii din Grimeea, care pornisera
in ajutorul turcilor, au atacat regiunea Kabarda, aflata sub proteevia ruseasca.
Ca unntare, in anii 1735-1736 trupele rusetti au acupat Azavul si Perekapul.
1 Academia R.P.R., ms. slay nr. 560.
2 Ibidem, ms. slay. nr. 337.
a Printre allele, din 1745 ni s-a pistrat scrisoarea mitropolitului Rafail al Kie-
vului, trimisi mitropolitului Maldovei.

141
www.dacoromanica.ro
La eonducenea armatei ruse se afla mare.salul Miituiich, comandant care folo-
sea metode militare occidentalle, evitind batalille si actionind doar impotriva
comanicatiilor inamiculiui, prin operatiuni nesfirsite. In felul acesta, misc5rile
de trope erau incetinite, deli Vesniakov ceruse in fehruarie 1736 o inaintare
grahnic5 cu forte tuari, declarrirtd ea valahii sn moldovenii, jefunti de turci si
mai ales de damn, se ridic5 la lupt5, care s-a accentuat Rijn Muartenegru. Domnul
Grigore Ghica, la rindul can, ca si serveasea pc stapinii turci, trimisese in
Rusia ipeste o aura de spiond I. In noiembrie acelasi an, in legaturii cu desf5-
t;uraTea rrizboinlui, a sosit da Moscova si Preda Druganescu, vornic muntean 2
exprimind doleantele fruntasilor pamintend care cerean ocrotirea Rusiei 3.
Corespondentii rusi, Lupfu Anastase, postelnieul Andronache si Ananic, trans-
mitind stiri de interes auditor si politic local, indeunnau si ei pe rusi sa gra.-
beasea ofensiva.
De la izhuenirea ostilitatilor, puterile maritime si inssisi Austria s-au
oferit ca .naediatori pentru negocierile de pace. Guvernul Tus pnetindea Azovul,
ocea ce nu venea la socateada nici mediatorilor, deoameee ei nu puteau ,admite
o intensificare a eamartailuti Rusiei cu Turcia. Ca atare, Austria nu s-a grabit
sa ajute Rusia, dar, temindu-se ea guvernul ruses& sa nu traga singur foloas,-
din acest razhoi, curtea vienez5, care 'Inca din august 1736 proiecta ocuparea
T5rii Rominesti si a Moldovei4, a reinnoit in ianuarie uran5tor tratatul de
alianta ruso-austriac. Tampetle rusesti fiind ocupate in Crimeea, realizarea
scopurilor austrieoe p5rea act= mai lesnicioas5. Poarta incerca sa nagoctieze
pacea cu generalii rusi, prin domnul Grigore Ghica 5. In sfirsit, cucerirea ceta-
tit tu.rcesti Oceakov de c5tre trupele rusesti a fortat intrarea in razhoi a aus-
triecilor, in iulie 1737, si inceperea tratativelor de pace, in august unm5tor.
Imputernicipii pirtilor beligerante s-au adunat is firgusortul Nemirovo.
La congres au luat iparte de asemenea diplomatii Argued si °landed, acreditati
la Poarta, precuts[ si un am de ineredere at plenipotentiarului Frantei ; rusii
au respins 1ns5 orice meddatie. Dapi un sehimb de rvederi, ei au cent terito-
riile de la nord de Marea Neagra sd pentru prima oars independenta
prineipatedor noastre. Asu,strieciti nu numai ca s,au opus acestor propuneri,
dar.pretindeau sa incorporeze tenitorii din princtipate in propriile Ion granite.
Greut5tile militare survenite si intrigile diplomatic& straine an indemnat pe
turci BA par5soasca Nemirovo in toamna acelulasi an, f5ra a se ajunge la vreun
rezulLat coneret in tratative. a caror continuare a r5mas De seama donmulni
Grigore Ghica.
Negocierile ruso-turce au insrutflat niidejdi not in t5rile noastre, nude lupta
antiotomang cuprindea mace din ce in ce mai main. In aprilie sti septembrie
' Academia R.P.R., ms. rom. nr. 326, p. 64, 70.
2 Druganesen a studiat in 1708 in strain'atate, probahil in, Rusin, ai in 1711 a
boat parte La hatilia de la Stinilesti ; el a trecut apoi in Rusia, unde a ramas pinii
la 1724. In 1728 era postelnic, in 1730 cripitan la Slatina, jar in mil 1734-1736 vor-
nic de Cimpulung.
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 63, 200.
4 Austriecii s-au mai rizborit Cu turcii, anexind in 1718 Banatul ai ocupind.
pentru o perioadii de 21 anti, Oltenia ; negustorilor austrieci Ii s-a acordat libertatea
comertului pe Duniire. La inoeputul acelui r5zboi, in 1716, austrieciii inoercasera sa
puns mina si pe Moldova, generalul Stainville din Sibiu sprijinind miacarea lipsita de
succes a hoierului Vasile Ceaur. In preajma campaniei conduce de Miinnich, austriecii.
comandati de generalul Badeni, au pus stiipinire pe tinuturile Putna, Brian, Neamt,
Roman ai pe e parts din Suceava.
5 SCriSOPile lui Grigore Ghica, din 17 martie 1737 (Academia R.P.R., ms. Torn.
nr. 5216, p. 63) ai din prdmivara anului 1738 (ibidern, p. 65).
142
www.dacoromanica.ro
1737 moldovenii an inaintat petitii, cerind trecerea for sub stapinirea ruseasca t.
In octombrie si mai tirziu au unmat alte memorii ale muntenilor Si moldovenilor
came guvernul rusesc. in acelasi, sens era fonmulata si scrisoarea adrusi in
decembrie la Kiev 2 de Dianitrie Scurtori, solul fruntasilor din Bucure,sti, siliti de
generalii austrieci sä jure crodinti imp5ratului .lor. 1Vlisiunea lui Scutori a fost
'continuata de confidentul serdarnlui Lupu Anastase Constantin Abaza din
Iasi, sosit in ianuarie 1738 si care ca si trimisii de mai tirziu a obtinut
proinisiuni incurajatoare din partea maresalului Miinnich. La 8 marbie acelasi
an un fruntas voloh", Vladislav Malgescu, a intervenit la Viena ca vicecance-
lanai Rusiei sA inainteze impariitesei. cererea de cetAtenie ruseasea a Iolo-
bilor" refugiati in Austria si care erau siliti sä devina srupusi austrieci 3 ; tre-
bode sii fie acelasi Vlad Botulescu din Mali-testi sau M515escu, secretar cantscru
rcinese, apoi al mitrorpolitului sirb din Ungaria, care M5dAesou in 1718 se aflase
in Rusia si ceruse larului dascAli rust, iar mai tirziu devenise eunoscrut prin
traducerile sale c5rturaresti in inchisorile austriece. Chiar agen %ii perma-
nenti ai domnului Ghica -- de felul lui Alexandru st Petre Duca ti -au mani-
festat in 1739, dupA o corespondent5 de dot ani, dorinta for de a intra in
serviciul Rusiei 4.
Incapacitates anstriecilor si uneltirile diplomatiei strAine intirziau incbe-
ierea pacii. Tn 9Chimb, un succes pe cimpul de luptA putea sa determine pe
turci sä cedeze. De aceca, in vara anului 1738, trupele rusesti s-au indreptat
spre Moldova. Groaza I i f5eu loc printre turci. La 4 iulie delegatii fruntasilor
munteni s,au prezentat la Miinnich, conformindu-se riispunsului transmis pnin
Abaza. Infringind rezistenta tatariJor, la 27 iulie rusii an ajuns da granita, dar
din prioina ciumei, care hintuia in Moldova, ei an rtrehuit s5 se retrag5. in
august anstriercii au pierdurt Orsova, pozitde eheie spre Transilvania si Ungaria.
Cuprins5 de deznadejde, curtea vieneza facts apel la rust, indemnind pe Alan-
nieh sä inainteze prin Transilvania.
Poarta propuse atuncti guvernului rus nn tratat de pace separat, cu posi-
bilitatea de a media apoi negocierile de pace eu guvernul austriac. Oamenii
lui Ghica adusera la Kiervt ofertele tureesti, care se restringeau pe misura
cresterii incordAnii internationale. Turciisperau intro interve.ntie suedezii,
filgiiduita de diplomatii francezi. Numai un sucees hotiirit in lupt5 mai putea
sd punii cap5t orizei.
In februarire 1739 oastea tiltara a fost alungatii din megiunea i\iprului.
Timpul neprielnic a intirziat totusi noua inaintare. Abia la 26 irunie avangarda
ruseasea se apropie din nou de Moldova. PC11111111 a organiza pe ilocalnici, au
luat fiinta regimente de unguri" (voluntari tnansilvaneni, despre care eerie
C. Dapontes), sinbi si un corp Voloh"5. Propriu-zis, acest corp" era constituit
din vreo 700-800 de ostasi, inarmati destul de slab si organizati ca busari,
condusi de ofiteri de obinsie anoldoveneasca, recomandati de brigadierul Con-
stantin Cantemir, ifinl dui Antioh voda.
La inceputul ini august, trupele rusesti au terminal trecerea in Moldova.
Primal s-a alhturat anmatei ruse .detasamentul moldovenese cumulus de ciipitanul
Vasile Curt. Sub comanda lui Miinnich se anal' 40 000 de soldati din armata

Academia R.P.R., ms. rom., nr. 5216, p. 64.

2 Ibidem, p. 83.
3 Ibidem, p. 64.
Ibidem, p. 63, 66.
5 Ibidern ms. rom., nr. 326, p. 78.
143
www.dacoromanica.ro
regulati *i 8 000 trupa neregulat5. Annaba turcease5, dispunea de vreo 70 000
tie ostasi. Armatele s-au oioenit la 17 august.
,4Cartn s-au intinaspinat moscalii au turcii serie loan Neculoe si an
inceput a hirtui si a se lovi cu ostile. N-au Iputart turcii a sprijini facul mos-
carnal- si 8-an spiiriat. Si au inceput a fugi [urea carii incotro au putut. Veli-
Pasa serasehiern1 si cmo saana de tared esi cu sultanul cu t5tarii au fugit in jos
pe Prut, iar Kolceag-Pasa a intrat cu o sama de turci in cetate. lar Minih
feldmarsal n -u vrut 65 lase pe moscali sa goneasc5 pe turci, temindn-se sa nu
faca turcii vreu,n sne*tesug, si au sezut moscalii toarta ziva hart' ace' loc uncle
brans° pc turci ".
A treia zi Kolceag-Pala a predat cetartea Hotinului. Miitruich a pornit
apoi spre Isnovit, de uncle a poruncit cavalertici sa curate tart" de riimasitele
tureesti. Printr-run apel, populatia era indemnatta s5 se intoarca acasa, sa carleaga
recolta si sa is parte la ridicarea int5riturilor. Aiprovizionarea trupelor de Clare
populatie se facea contra plat5.
Cei 4 000 de ostasi ai dommului Grigore Ghica s-au risipit in drum spre
Hotin, deli erau paziti de 500 Ide soldati turci. UrmIrit de detasamentul biga-
dierului Constantin Cantemir, Ghica a pribegit spre sad. De la Vasdni, Cantemir
s-a intors da Iasi, uncle a intrat la 2 serptermhrie. 6e eredea ell el are sa fie
proclamat domn ral larii, dar suocesul alit de pronuntat al ostilit5tilor a inspirat
lui Miinnich alte eolmtii, intemeiate pe exigentele poitica *i pe ,esecurile mili-
tare ale austriecilor.
A daua zi maresalul Miinnich a sosit la Iasi. El a deseanuart de cindata
locul untie trebnia 85 fie zidit5 cetatea orasului. Luer5ride au *Li' inceput prin
s5parea santului. Comandwntul ora*ului, generalul Petra Sipov, a fast insiincinat
cu supravegherea Incr5rilor, cu aprovizionarea si cartiruirea trupei, ant ordinea
si cur5tenia orasului. rinfarituri unman si fie ridicate si la gura Jijiei, la 'Firgul
Frames si da Roman. Fruntasii bastinasi t au fast intruniti de Miinnich si au
isc5lit la 5 septemhrie, La Iasi, actul de treoere a Moidoved sub proteatia Rusiei ;
imparraeasa Ana Ivanavna a fost proclamat5 suverana t5rii. Moldovenilor di s-a
ingaduit sa se incomporeze in oastea comandatii ide brigadierul Cartemir 2. Tara
pgistra vechea ei organizare, la conducere rfiind lasati sefii oligarhici boieresti
caimacamii Sandu Sturza si Iardaohe Cantacuzino-Deleanu. Celelalte articole ale
actrlui prevedean asigurarea intretinerii trupelor, construirea de fortifficatii.
o anmistic *i altele.
In re priveste operatittnile militare, nici a dcrua expeditie a dui Constantin
Cantemir, ajuns la Foesani, n-a avut maces, clomnul Ghica refugiinalu-se la '

In schimb, Miinnich inainta spre sud, ca si sarpam5 pa tatarii uemultumiti de

cirmuirea pasalelor.
Succesele armatei ruse au alarmart pe Villeneuve, plenipotentiarul Frantei
la Poartil. Tratatul de la Viena, inchedat la 1738 in leg5tur5 cu suocesiunea la
tronul Poloniei, a insemnat nu numai un esee al politieii europene a Austriei,
dar ,si o consolidare a pozitiilor Frantei. Folosindu-se de aceasta si de infringerile

' Mitropolitul Antonia, Ghedeon al Romanului, logofitul Sandu Sturza, Canta-

cuzinii, Scarlat Costachi, C. Donici, T. Rocca, V. Buhaescu s.a. (Academia R.P.R.,
ins. rom. nr. 5235, p. 208 ; nr. 5216, p. 83 ; f. XXII, p. 26).
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p. 65, apeIu1 din 23 august 1739. Volo-
hilor" din corpul" lui C. Cantemir la 23 iulie 1740 (Academia R.P.R., ms. rom. nr.
326, p. 76) li s-a dat voie sa intre in servieinl rusesc si sa cumpere proprietiiti, jar
in 1742 unii dintre ei au fost asezati in piirtile Orenburgului. Cei care au r5mas
inregimentati in armatii, s-au stabilit in 1761 in regiunea Eoaterinoslay.
144
www.dacoromanica.ro
tuferite de austrieci pe cimpul de hipta, la 21 august 1739 Villeneuve a propus
isoillirea unui tratat preliminar de pace intre eurtea vienezli si Poarta. La 7
septembrie tratatul a fost tatifica, iar la 21 Miinnich a primit conditiile de
pace trimise de Villeneuve si care nesocoteau car total victoriile rusesti 1. La
22 septembrie avangarda ruseasca se afla la Focsani, de uncle a trebuit cu
marl greutati sa se intoarci iprin Transilvania. Puterile beligerante an iscalit
la Be Igrad tratatful de pace, care restahilea hotarele Imperiului Otoman ti do-
minatia lui in Marea Neagra. La 6 oetambrie trupele ansesti au inceput retrage-
rea, urinate de numerosi bejenari moldaVeni 2 si munteni 3, in frunte cu Autonie
Putneanul, mitropolitul Moldovei, om luminat, stapinit de idei not in model
de organizare si in raspindirea culturii 4, in tot timpul, dommil Moldovei
Grigore Ghica mentinea corespondents cu diplomatii nisi 5.
*

Ravbeiul ruso-tire din nii 1735-1739 prilejuise Inca o apropiere a po-

porului nostru de Rusia. Increderea in eficacitartea interventiilor rusesti sporise.
Patin mai tirziu, Loan Neculce i5i aiti cronicari amintesc de costisitoarea iernare
a solului maskicesc" A. I. Rumiantev la Bender in 1742, ctinitl ,acesta se intorcea
de la Constantinapol ;a Petersburg.
In 174.5 diplamatull Vesniakov scria din Turcia ca este suficient ca tru-
pele rusesti sa apara la Dunare si fortele for se vor inzeci, deaarece li se vow
alatura Moldova, Bulgaria, Serbia, Slavonia, Dalmatia, Muntenegru, Albania,
intreaga Grecie si insulele, ha chiar si Canstantinapolul.
Yau ceea ce priveste situatia rominilar din Transilvania de sub dominatia
habslyurgica oeroetati de ruti paralel cu sterile politice din sinful refugiatilor
sirbti, sint interesante demersurile acute la Petersburg in atnii 1743-1744 de
Eustate Vasilievici Grid, preotul bisericii sf. Nicolae din Seheli Brasovului ;
acesta desoria via ;a de plins a poporului diva unirea din 1697 si priigoana su-
ferita din partea episcopului Joan de Pataki 6. Fa/state a adus in patrie carpi
nusetiti 7, iar biserica din Schei a primit atunoi, printr-o colecta in arasele ru-
setti, o sauna de 13 000 de florini, ceea oe a asigurat reparatia lacasului si
inaltarea until turn .pentru oeas, ata Inca gi astazi o pisanie din 1751 amintette
de ajuorad rusese.
Prigonirea rominilar transilvineni continuind, inourajat de succesul
lui Eustate si de relartiile diplamatice apparent bune austro-ruse la Petersburg

1 Yn sch mb. drept re,curostintii, in anul urmatar, Villeneuve a obtinut din partea
Portii un tratat franoo-turcesc Qi mai prielnic intereselor Frantei ; negustorii francezi
an primit, astfel, privilegii mai marl deelt intisi negustorii turci.
2 Si mai tirziu, in anii 1745 si 1752, V9iniakov pi Obreskov, imputerrticitii rusi
la Constant:nopol, scriau despre emigriirile moldo-muntene in Rusia, imp'edicate de
domni din pr'oina depoputirii tariff, iar in tuna ma' 1762 M'Ita:1 Corbea asesor cole-
gial de obirsie romineascii a intervenit pentru familiile moldovene of muntene care
cereau ing5du'nti Si se stabileasca in regiunea Bugului (Academia R.P.R., ms. Tom.,
nr. 5216, p. 71).
3 Printre munteni se afla si Misail, episcopul Buziiului.
4 Aliton`e s-a stabilit la Cernigov. Ca vladicii al Belgorodului si Oboiarrului",
it vedcm trimitind daruri la Puma ; s-a stins din viata la 2 ianuarie 1748. Veal si
doeuruentul d'n 1752. la Academia R.P.R., doc. MCCLXXXIX. 14.
5 Academia R.P.R., ms. rom., nr. 5216, p. 66-67.
6Ibidem, ms. rom., nr. 5151, p. 356, 367.
7 Ceea ce parea necesar, deoarece eunoattem chiar un Catehismus" unit, tip5-
Tit in folesul neamului rusese" d:11 Tara Ungureascii si retipiirit in traducere romi-
neascil in 1726 la Simbata Mare.

70 Contributii Is istoria rclaOilor romino-ruse. 145

www.dacoromanica.ro
s-a ini5tisaft in 1749 run alt imputernicit al lor, Nic.olae din Balomir, a earui-
aetiune a prevocat o inter\ entie diplomatic la Viena a dui M. P. Bestujev--
R:umin, ambasadorul Rusiei, in folosul rorninilor. Delegatii rominilor neuniti
v"r p5stra si mai rtirziu legarturi eu Bestujev-Riumin ; in 1755 Cozma din Deal
mirturisea ea ,-solul Musculrui Mihail" a cenut curtii vieneze as slinsul sa lie-
alohozit din temnita din Alba Julia, unde a stat inahis peste in an de zile.
Mt fagar sau trimis al populatiei asuprite din Transilvania, Nieodirm,
ieromonah cu rosturi in Tara Romineasci, a vizitart capitala Rusiei in anii
1751-1752, 1757-1758 si 1759-1761. Impreuna eu Joan Abramovici din
Aciliu, el s-a straduit, atit limp era s-a putut, ea irtfluenta de care se huenra
Rusia sa eontribuie, In Viena, la imbun5titirea situatiei trominilor asupriti..
Nicodim a inntinat la Petersburg petitii de ale transilvanenilor, prim care se-
cerea ocrotire din partea rusilor. Rezultatul a fost maul dcmers all guvernului
rus la Viena in 1760, in momenta cind in Transilvania izlycnise miscarea popu--
lar5 condense de Sofronie din Cioara. Lusa, doi ani mai tirziu, nisei relatide
austro-ruse nu mai ing5duiau run amestec falls a4 rusilor in vista rominilor sau
sirbilor din imperiul habsburgic.
In spiritul legaturilor statornicite, (find tun Eustate Vasilievici, Dimitrie-
Eustatievici Brasoveanul, a absolvit in 1753 Academia din Kiev, uncle mai stu-
diase sn transilvineanol Iancu de Since], inv5rtitorul istoriculni Sanwa Mien-
Dimitrie Eustatievici a saris in 1757 o gramatici rormineasea 1, folosind izvoarele
tale adeviirate purrurea curgatoare si nesfirsitoare nn p5rtile Moscovei in Aca-
demia Moghilo-Zaborostean5 ceca din Kiev", rprecrunn to gramatica lui Meletie
Smortritki retiparitii la noT in tars in tanii 1697 si 1755. Dinsul a fost la inceput
&sal la Brasov, mai apoi director as scolilor neunite din Transilvania. Aveni
de lal acest harnic prelucrItor o sinu5 de serieri ; tot el ,este indrum5torul
oitorva dascali si carturari din Brasov. "Nati viata sa Dirmitrie Eustatievici a
stat un tale mai strinse legaturi au Rusia si Tara Romineasca.
Relatiile economise. In al doilea p5trar al veaaullui al XVIII-lea, o data
ou cresterea productiei de miirfuri, relajiile coonomce ale Rusiei cu Moldova
si Tara Romineasc5 se ntensifies. Primejdii de tot felul pindesc pe negustori,
on atirt mai mult cu cit tratatul de la Belgrad n-a ingaduit nisi el vaselor ne-
gut5torilor rusi sa p5trunda in Marea de Azov si in Marea Neagr5. In load"
transportului cu vase turco-grecesti, acestia preferau sa continue veckiul comer;
pe uscat. Intr-run anemoriu at lull B. Iusupov de la minister-Fa/ comertului, ana-
lizindu-se posibilitatile negotulua rusesc eu Imperiul Otoman, la 30 martie 1745
se qpune printre allele ca negustorii greci, care yin din Turcia nn Ucraina
pentru eurapilr5rturi de bliinuri, procuril is Dunare m5rfuri de bacinie si tesa-
turi,. iar din Moldova Irina si le schimb5 eu bl5nuri la Nejin si in alto tirguri
ucrainene. De altfel, un decembrie 1747 Vesniakov, rezident la Constantinopol,,
recomanda intemeierea unui consulat rusesc la Iasi ; el socotea -ea Poarta nu
putea sa refine asezarea la Etta ilocrului a rumor oarmeni 'ale caror eurrostinte
treburiau sa aduc5 foloase mai marl negotarlui.
Un important centru de oomert cu principatele s-a format in orlselul
Nejin din regiunea Cernagovului. Acolo la Nijna" gisim o seams de
negustori din Moldova si Tara Rominease5, liicind comerrt eu vin moldovenesc
(voloh), nruci muntenesi, bacanie turceasea prune caseate muntenesti, ceara,
miinfuri de bicanie, cai, vite, maim si alamuri. Emisarii politici se ocupau si ei
cat trehuri negustoresti, ca Meleghi Lungu'l tsi insotitorii sal, in innie 1721 la

Academia R.P.R., ms. rom. nr. 583 ; vezi si ms. rorn. nr. 1716 din 1774.

146
www.dacoromanica.ro
Kiev I, sau Lupu Anastase, din a carui ooresponalenti stim ca in 1739 Ia Ne-
anirovo si in 1747 da Kiev erau trimise butii de yin, patrindo4se de la el de
aseinenea, un inventor de blaruturi 2. In schimb, negrustorii din pantile eizacesti
cazac4ii locuiese in cartierul din Odobesti, care poarta Si astizi acest
nume. Din Rusin se trimit nn tarile noastre Mier Si obiecte de ifier Si otel,
lacate, cuie, bricege, foarfeoe, apoi pinzeturi, blatturi si tutus. Aceleasi per-
soane Costache Gheorghe in 1730, Constantin Nicolae in 1739, Gheorghe
Noaga ai Gheorghe Deoin in 1750, Vasile Zaharia in 1752, C. Alexe si
$terfan Vasile Iasanski (din Iasi) in 1755, importa din Muntenia s1 Moldova
marfa munteneasca, turceasca, yin si exrport5 b1aliuri Si ,allele. Din tarifele
vainale impuse de austrieci in ,anii 1727-1732 ,pentru Oltenia, an fort extrase
urmatoarele produse si miinfori rusesti oe se importau pe atunci in Oltenia
si cu atit, anal Inuit in Muntenia si Moldova :
1. Piele de Mosoova, ammita popular bagaria sau iuft. Pentru bucata
mare se platen 3 floriui, pentru cea mica 2,15.
2. Piei de zibelina, o legatura ouprin2find 20 de perechi", deci un
soroc" sau 40 de piei ; valoarea este de 1 000 de florini sau 50 de pereohe ;
la zibelina ale calitate medie, valoarea scade la 600 de flarini de soave ; la cea
de calitate inferioara da 500.
3. Sube de zibelina, iarisi de trei ealitati, valoarea nespecificatii fiind
in funotie de numarrul si calitatea pielcelelor ce alcatuiesc *uba.
4. Piei de heranelina, numita popular hermaien" sau cation" (caoom) ;
can soroc este s000tit la 7 florini si 40 de ereitari, ceea ce face 11 oreitari si
jumiltate if i e ca r e p iel oic
5. Captuiseli de hermelinii moscovita, in dou5 falduri (sail foi) 45 de
florini.
6. 0 piele de vulpe moscovita sau podolica 2 florini.
7. Captuseli de Mena de ciini albi moscovitici sau podolici, in douii foi
18 florini.
8. 0 .pile de lup moscovit 2 florini.
9. Captuseli de Inv anoscovit, partea de pe pintece si grurmaz, in dorua
foi 13 Marini.
10. 0 sut5 de coli de pinza moscovita in dungi 10 florini.
11. Oca de radicina de rhubarbs moscovita 15 florini.
La aceste iproduse, care sint sigur rusesti, calm o arati adjectival de
onosoovit" care le insoteste in tariful vamal sau caracterul 4or special, se pot
aditiga inca dou5, din acelasi tarif :
12. Oca de iarbi de coal. 10 florini.
13. Pielceaua de miel cret persan brumariu sau negru 1 florin.
In tariful vamal din 1732 mai afliim : o pima de in noseovita sau caza-
ceasea, in genul celei de Olanda, inflorata, numita Kittel, dar ingusta ; o bogasie
de Moseova, lustruiti si neted5, late de trei aferturi de cot si munita kutijka ;
si perechea de piei laterale anoscovite aurite, ,probabil pentru hannasament.
Din timpul ampaniei de la 1739 transporturi de mirfuri trimise de. pe
teritoriile din ce in ce mai indep5rtate dinspre rrasarit, pentrru nevoile armatei
rusesti din Moldova, incep a capata o mai large rasprindire si in popor. Inde-
pendent de valoarea anal mare a negotului de blanuri, ca vo1um aceste manfuri
de larg consum sporesc, contrihuind la dezvoltarea continua a relatiilor eco-
nomise dintre Rusin si larile noastre.
' Academia R.P.R., doc. MCXCVI. 31.
2 Ibidem, doc. MCLVIII. 19, 23, 37.
147
www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI

Razboaiele in urma carora a fost zdruncinata

dominatia turceasca (1768-1829)

RAZBOIUL DIN ANTI 1768-1774

Ac;iuni diplomatice §t1 militare. In Rusia, in a doua jumatate a veacului at
XVIII -1ea, cretterea fortelor de productie @i dezvoltarea industriei au creat
conditiile neoetsare satisfacerii cerintzlor artmatei #i flotei rusesti ; pe de ,alts
parte, ele dispumeau de largi posibilitati de ooanpletare a cadrelor ost5sesti. im-
pirateasa Ecaterina a II-a (1762-1796) a incorcat consolidarea regimului ei
autocrat. Nakaz"-ul sau instruatiunile Ecateriatei, scrise pentru oomisia insar-
cinata ou studierea organiziirii politice, continea uncle idei din filozofila enci-
clopedistilor modenni ; liberalisanul suveranei n-a avers oil toate aoestea prea
departe. Populatia oracelor a sporit. Maaele largi taranesti opuneau prin dife-
rite mijloaoe o dirza rezistenta regimului de asuprire musieneasc5. In cadrul
luptei de clasa a taranimii asuprite se intogreazii @i anarea rascoal5 populara din
anin 1773-1775, de pe intinsele tregiuni ale Volgai, candusii de Emelian Puga-
ciov.
Victoria dolyinditii de Rusia in razboiul de sapte .and (1756-1763), cind
°stile en, biruind trupele lui Frederic al II-lea, au acupat Kiinigsbergul gi Ber-
linul, sporir5 prestigiul ixuuparatiei. Aocentuarea influentei rusetti in Orientul
Apropiat inspira ingrijorare Frantei, care i¢i d5dea toata silinta s5-si impuni
hegemonia in comet-tail levantin. impotriva Rusiei, diplomatii franoezi an coa-
lizat Turcia, Polonia, Suedia @i Austria. Guvernul rus n-a pewit sii opun5
aliantei france-austriece o coalitie a tarilor nordice, a Prusiei @i Angliei.
Dificultiitile ivite in politica ourofpeana inlesneau vecinillor Poloniei sa
profite de eriza interna a acestui stat. Austria 'roia sa cotropeabc5 ogoarole
roditoare ale Ucrainei apusene, Prusia sa anexeze Onruturi polone, iar Rusia
s5-ti frecapete regiunile Bielorusiei gi Uorainei. In parte, hiecare din cele trei
state interesate se temea de o sporire unilaterala a puterii adversarilor.
Dupa moartea lui August al III-lea, regele Poloniei (1763), guvernul rats
a f5out sii fie ales pe tronul vacant Stanislav Ponjatowski. Preponclorenta Ru-
148
www.dacoromanica.ro
siei nu convenes nioi aici Frantei, care indemna pe Turci s i intervini in afa-
cerile polone. Poarta a protestat la Petersburg impotriva alegorii lui Ponjatowski
ea rege, iar in 1767 a propus Rusiei s5-si rotraga trupele din Polonia.
Nobilii poloni au alc5tuit o confederatie armat5 in orasul Bar, in apro-
piere de granitele Imperiului Otoman. Conlederatii atacau nu numai trupele
rusesti, ci asupreau si populatia ucraineanA, ceea ce a. dus la aiisccala tiranilor
impotriva 4Stapinirii polone. Autaritatile din Petersburg se temeau ca r5sooala
taraneasca sa nu se extiuda asupra teritoriilor rusesti, asa Inch urgentau pato-
Brea color Jona misc5ri.
Actiunea impotriva oonfederatilor de Ia Bar trebuia neap5rat sa se
facii simtita si in interiond granitelor otomane. In iunie 1768, riisculatii an dat
foe satului turcese Balta. Ambasadorul Frantei la Constantinopol, inerediatat
e a Rusia nu va putea face 1at5 simultan unei campanii pe ,dou5 fnonturi, a
e onvitts Poarta cii ga sosit timptal ca ottirile turcesti nu nurmai sa alunge pe rusi
din Polonia, dar pi sa inainteze spre Kiev si Smolensk.
In toamna anului 1768 warele vizir, indemnat de diplomatii strilini, a
cerut lui Obreskov, reprezentantul Rusiei la Constantinopol, ea trupele rusesti
sa fie de indst5 retrace din Polonia. Respingerea pretentillor Poetii a dus la
intemnitarea lui Obreskov. In ianuarie 1769, ostilitatile an inceput. Tatarii din
Crimeea au atacat Battle pasnice din sudiul Rusiei.
Giavernul tarist, aliituri de teilalti vecini, c5utind sii profite de dezmem-
brarea Inuperiunlrui Otoman, evita s5-si precizeze punctul de vedere asupra viito-
rului principatelor duniirene. Pe de alts parte, primejdia expansiunii domina-
tiei austriece asupra ,acestor reginni otomane se accentuate, un raport cu situatia
din limpid rilzboiului precedent impotriva turcilor. De aceea, in mesajul impe-
rial din 23 ianuarie 1769 catre A. M. Go litin. comandantul armaten ruse, se
arata ca probleana eliber5rii princlipatelor data Inca de la 1711. Totusi, printed
Volkonski a primit anisiuttea sa ofere polonilor compensavii teritoriale pe seams
Imperiului Otoman, in sohimbul unui ajutor dat Rusiei impotriva ostirilor ta-
oesti. In septembrie 1770 N. I. Panin, conducatorul diplomatiei rusesti, sus-
tinea ea principate!e trebuie retinute de Rusia eel putin provizoriu ea
tlesp5gubire de rAzboi. In martie urm5tor, instruotiunile pentru negocieri de
pace laminate plenipotentiartdui Alexei lov in cazul in care nu s-ar fi
putut realiza propunerile lui Panin prevedeau proclamarea independentei
principatelor. Abia in toanma anului 1771 s-a cristalizat intruaitva punctul de
vedere inspus de frimint5rile diplomatice si confirmat rtrei ani mai tirziu
prin tratatnil de la Kiioiiik-Kainargi.
0 data cu declararea starii de rAzboi de catre Poartii, popoarele sub-
jugate din Peninsula Baleanic5, simtind decilderea tot mai accentuate a puterii
Imperiului Otoman, au inceput s5 se fraiminte 1. Banul Pirvu Cantacuzino din
Bucuretti a propus guvernului rats sa provoace o rascoala a rominilor impotriva
turcilor si sa puns mina pe dopozitele lor de la Isaccea. Cantacuzino vroia sa
antreneze in hipta gi pe transilv5neni, nemultumiti de stapinirea habsburgic5 ;
fruntati ai miscarilor populace din Transilvania, ca Nicolae din Balomir si
Sofronie din Cioara, au si luat calea pribegiei dincoace de Carpati.
La 29 ianuarie 1769, guvernul rats dadu un raspuns muntenilor, fried sa
face Inca declaratii.precise cu privire la soarta t5rilor 2. Se vorbea despre nen°.
K. Marx si F. Engels, Opere, vol. XVI, partea a II-a, ed. rasa, p. 9.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5244, p. 216.

149
www.dacoromanica.ro
rocirile locuitorilor asupriti de turci 4i, in eaz de nereusiti, conducitorilor ris-
ooalei antiotomane li se figaduia adipost an Rusia. Cel care mijlocea propu-
nerile, anaiortyl Nazarie Karazin 1, reprimit in artmata active ruse, a obtinut din
partea auteritiltilor proclamatii adiresate popoarelor asuprite din Balcani si a
plecart din nou la Buourelti pentru a Ina legaturi cu muntenii. Generalii Go litin
gi Rumiantev an fost la iindul for instiintati despre aoeste demersuri.

5.
*

Osailititile s-au Klesfisurat pe tree frontuali : in Podolia impotriva oelalii

Hotin, in Uoraina impotriva titarilor si in Caucaz. 0 incercare de atac a tur-
cilor paste Nistan a fost respiusii. Rionase fiirit prada figiduiti si fari provizii,
trupele otomane s-au retras din oetatea Hotin, care a lost ocrupata la 9 septean-
brie 1769 de armata rasa. Golipin, cedind staruintelor moldocvenilor 2, a intrat
in taxi, dar ooncentrarea de forte din jurul HortinuLui nu s-a flout conform
Annar cerinte de lupti ; ca ruxunare, el In reohemat la Petersburg. In locul
situ, in fruntca armatei a fost numit generalul Petre Rumiantev 3. Din diplo-
mele elaborate de Rumiantev, ,aflim nuanele anoldovenilor gi muntenilor, nuaniti
4i arninti", care chiar de la Hotin au partiaipat (alli-ituri de armoire tarsi la
batiulii : ,cipitankul Constantin $ahin din Lueovit Hirti si fratii Tinta din Herta,
Toader Stamovici, armasul muntean Manolaehe Gtildisteanu s.a.4.
La 26 septembrie trupele rusesti si-au fiout intrarea triumfala in oratul
140. Bolnavaa down Constantin Mavr000ndat cizu prizonier la Galati. In Tara
Romineasci aletasamentele inaintan pe drurnul indicat de runititile miscarii
populare a volintirilor roenuni, couclusi de Pirvu Cantacuzino, Ilu a Lipusneanu
sti Damasehin de Argos. Volintirii raspunseri la apelafiile lui Karazin, care
pregitise tore/tail pentru inceperea ostilitapilor localnioilor impotriva turcilor 5.
In noiembrie, pentru o lama, detasamentele xusesti au ooupat orasul &mu-
restic nude de teama miniei turcesti tlonanul Grigore Ghioa s-a Ilisat capturat.
Populatia mahalalelor a luat si ea parte la operatiuni suilitare. In februarie
ummator orasu1 a fost reocupat de rasa. Stefan Rusanesou descrie aoeste intim-
pliri intro istorie in versuri.
La Iasi grupull de boieni moldoveni, cant-lays de mitropaitul Gavriil Ca-
Pentru intiidirea degiturilor formate si
ah, a jurart oredinrti impiratesei.
pentru canwasterea noidor provincii, doui delegatii din) Moldova si Tara
Romineasci au fost invitate la Petersburg, In noiembrie 1769 la Iasi au fost

1 Nepot al poloovnioului Grigore Caragea pribegit in 1711 ta rusi, Nazarie

Karazin a murit in 1783 in Rusia.
2 CoresponAenta respectivii, procum si atte documente din 1769-1774, vezi la
Academia R.P.R., ms. rem. nr. 7, p. 61 s.a. ; nr. 1667, p. 24-65.
2 Este putip .cunosout faptul semnalat in 1896 de istorieul A. M. Lazarevski, ci
maresalnl Runviantev (1725-1796) s-a nascut in Moldova, in satul Stroenti ( Stroenti),
Linde mama sa a venit sa41 intilneasca sotul, care se intoroea dintr-o misiune la
Constantinopol.
4 Academia R.P.111, doc. DXCII. 241-245 ; DCXLVI. 85 ; CCCXXIX. 7 ;
MCLXXXVII. 38.
5 La asediul manistirii Comana, la 15 deoembrie 1769, Karazin era, sa fie
omorit de turci ; 1-a scapat insa detasamentul spiitarulni Pirvu Cantacuzino, care a si
cazut in lupti.

150
www.dacoromanica.ro
 151;01 11

V Xi th

inirAa.nuf aalunpung
Etpg) ll.d.11 bliaas (achuille

www.dacoromanica.ro
alesi t urm5torii delegati pentru a lamina rusilor petitii ysi propuneri : epis-
copal Inochentie al Husilor, c5rturarii Venediot Pavlinkovski din Moldavita
si Varfolomen Maziireanu din Solca, loan Paladi biv vel logofat, lenache Millo
biv vel spiitar si Lupu Bal§ logof5t. Bolnavul Bali n-a putut s5 piece, iar
Paladi a marit pe drum, ceea oe a faout ca delegatiile .sa fie primite ou intirziere
in audienta de imp5r5teas5 la 28 martie 1770 2. Tot din noiembrie 1769 Pirvu
Cantaruzino, care conducea Tara Rornineasc5 in calitate de ban, sperind sit
ajung5 domn, facuse cunoscut numele delegatilor munteni : mitropolitul Grigorie.
vistierul Mihail Cantacuzino gi logoiatul Nicolae Brinooveanu 3. 0 data cu aceste
delegatii, Is Petersburg a pornit sri douhrul Grigore Ghioa ; diplomatii ,austrieci
anuntau cii Ghioa ar di fost bine primit de rusi, fiind intrebuintat ca mijlocitor
confidential pentru negocierile cat turcii. Venedict Pavlinkovski gi Varfolomeu
Waal-calm au descris calatoria delegatilor anoldoveni la Petersburg. In plrtile
auselti vom intilni de ,altfel si pe alti p5aninteni de-ai nostri : Mihail Popowicti
din Sin-Micliiusul Banatului, care in 1766 a c515torit prin Orientul Apropiat.
ne-a liicat la rindul situ inseann5ri despre Petersburg, uncle a sosit in bins
mai 1770 4
La 11 tnartie 1770, eonsiliul de &tat din Petersburg a luat in discutie
administratia dih principate. dkrpa primirea delegatiilor sti a declaratiilor ofi-
elate, imp5r5teasa Ecaterina a adresat un anesaj de riispuns locuitorilor Mol-
dovei 4 T5rii Rominesti ; oorespondenta se mentinea si prin N. I. Panin.5.
Sint dezaprobate inceudierile de aSezari savirsite de generalul Stiiffein in
cursul operatiunilor tactice ale avangardei. Cirmuitorilor locali li s-a dat dis-
pozilie sit se ghideze dup5 aceleasi instructiuni imperiale Nakaz" fat-
mAcite in limba moldoveneascii de Toma vtori logof5t si tiparite cu o prefata
de Gavriil Callimah la Iasi in 1773, sub titlul invatatura a ins5si st5pinitoarei
na5riri Ecaterinii a II-a c5tre orinduita Epitropie preste alcatuirea aratarii a
unoi nou5 legiuitoare condicit ". Traducetroa cartii in moldoveneste si-a awut
insenan5tatea ei, Nakaz"-ul influentind gindirea politica a inaintasilor nostri.
printre care si a c5rvunarilor" sau carbonarilor de la inceputul \eacului al
XIX-lea.
Deoarece introducerea unei not organizilri administrative a t5rii cerea
eforturi sporite si timp indelungat, ceea ce nu coreapundea intentiilor dui
Rumiautev, vechiul sistem de administratie a t5rii riimase deocamdat5 in fiinta,
supravegheat 13155 de imputernicitii ra0. -Generalul S. M. Cernoevici a fost nu-
mit presedinte al divanului anoldovenesc. imbolnavin,du-se li trebuind sit piece.
functia sa a preluat-o in octombrie 1770 brigadierul S. M. Rjevski, inlocuit in
martie 1771 prin generalul A. V. Rimskr-Korsakov, r5mas la oonducerea diva-
nului piny la 1774.
Mesajul (Academia R.P.R., ins, rom. nr. 5216, p. 244) it iscalesc mitropolitul
Gavriil, ramas in fruntea cirmuirii tarii corespondent permanent al rusilor, cinci
episcopi, base arhimandriti si 29 de hoieri: logofiitul Bats, vornicii L Sturza si C.
Rosa, spitarii G., I. si T. Cantacuzino si C. Conachi, vistierii C. Sturza si I. Canta-
cuzino, hatmanul V. Razu, banii $t. Paladi, G. Ball, A. Neoulce, Gr. Krupenski si
G. Stitrza, stolnicii r.. Dania, I. Catargi, 1. Hrisoverghi, G. Beldiman, I. Riscanu p.a.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 7, p. 139 ; nr. 5244, p. 246, 249.
3 Mesajul din 28 noiembrie 1769 (Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5216, p.
235 ; nr. 5214, p. 210) it ise5lesc lase clerici si : vornioul C. Cretulesou, banul
T. Cretulescu, vistierul D. Raeovita, spatarul Pirvu Cantacuzino, vornioul N. Dudescu,
tlucerul P. Filipescu R. Cantacuzino, clucerul Pantazi, paharnioul Gr. Baleanu,
1,tolif en' Gheorghe si N. Ohedeanu.
4 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1331, publicat in 1901.
5 Ibidem, ms. rom. nr. 5216. p. 211 si num.; nr. 5244, p. 237.

152
www.dacoromanica.ro
 In acelasi timp cu Cernoevici, a fost numit presedinte tie divan in Tara
Romineasca generalul Zamiatin. Ncli1iItea ce domnea la Bucuresti a impiedicat
totusi bland mers al administratiei locale. In noiembrie 1769 ciriniuirea a fo.t
preluata de colonelul Leontiev, apoi de Mikulin, iar conducerea militara de
generalul Essen. In octombrie 1771 in divan a fost numit colonelul Koliubakin.
apoi Sokolov, seful aprovizionarii. In noiembrie 1771 brigadierul A. I. Mender a
ocupat postul de guvernator al tarii, cru funetii mai largi. Administratorii rusi
au reorganizat finantele, aprovizionarea, drumurile $i postale, au luat citeva
masuri sanitare si au inlaturat uncle samavolnicii ale dregartorilor localnici. In
fruntea autoritatilor muntene se afla banal Mihail Cantacuzino, iar administra-
tia orasului Bucuresti a fost incredintatii agai T. Bals. In septembnie 1773,
divanul a fost impartit in patru departamen'te administrativ, juridic, vistieria
si spiitaria. 0 seetie specials se Ingrijea de trehurile banatului Craiovei si ale
raialei Braila. Sarikirea popula%iei de pe urma razboittlui a impus in ianuarie
1770 o reducere a darilor. S-a batut prima moneda comunii Moldovei si Tarii
Rominesti, en stemele ambelor tari, cu valoarea in oopeici @i parale, ceea ce
a trezit nemultumirea agentilor straini care speculau valoarea aparentil a
metalului.
In primavara anului 1770 in principate a izbucnit o puternica epdernie
de ciuma. Generalul Stoffeln,, comandantul avangarzii rasesti, a murit in februa-
rie, iar locul sail a fast ocupat de generalul N. V. Repnin. Medicul rus Gustav
Oreus (1738-1811), =mit de Rumiantev, s-a ocupat de combaterca epidemiei :
9-au luat masuri, pentru prima oars in tara, pentru izolarea bolnavilor. Gar-
nizoana a piirasit orasul Iasi, care a avut Indeosebi de suferit de pe urma ciu-
mei. La manastirea sf. Spiridon spitalul era condors de medici militari. lutru-
nirile publice an fast interzise, s-au luat o serie de masuri pentru curatirea
oraselor @i pentru controlul alimentelor de pe piata. Oreus a aratat ca epi-
demia se propaga si din cauza mizeriei in care se zbatea populalia ; la inceput
boala se dezvolta intr-o forma ascunsa, fara-,simptome caracteristice, ceea cc
contribuie la raspindirea ei ; de asemenea a fost semnalata posihilitatca trans-
ntherii ciumei prin sobolani @isoareci, descriirtdu-se fall de manifestare a
molimei la Iasi, precum zi la Mogeova, in anul urmator I.
Alti oameni de stiinta nisi, care au studiat epidemia din principate. au
fost doctorii J. J. Lerche, J. M. Minderer 2 §1 D. S. Samoilovici 3. In august
1770, Lerche flicea observatii meteorologice la Iasi 4. Ofiterul Ivan Isleniev.
care studiase la Academia de Stiinte din Petersburg, a facut primele observatii
magnetice in tara noastra, stabilind la 5 iulie 1772 declinatia magnetica pentru
Bucuresti 5. Au fost intacmite plannrile oraselor Iasi @i Bucuresti, asupra
carora s-a revenit si mai tirziu. In 1771 au aparut la Petersburg hartile Vala-
hiei si Moldovei, publicate de C. M. Roth, poate influentate de hartile lucrate
de stolnicul Constantin Cantacuzino si de Dimitrie Cantemir, iar in 1783 la
Amsterdam a fost tiparita de asemenea o llama' a Moldovei, referitoare la istoria

' Descrierea oiumei, de Oreus, a aplrut la Moscova in 1784. Istoricii medieinei

noastre (I. Felix, P. Samarian s.a.) o folosesc.
2 Cartea doctorului Minderer a aparut la Riga in 1790.
3 Samoilovici (1746-1805), academician, autor de studii asupra ciumei.
4 I. St. Murat, istoricul lucr5rilor meteorolog.ce dn Rominia, aratil ca in 1902
originalul insemnarilor doctorului Lerche (1708-1780) se pistra la bbl'oteca Obser-
vatorului fizic central din Petersburg. Vezi si Lebens- and Reisegeschichte" de Lerche,
carte ap5rutii in 1791.
5 Vezi comentaride academicianului rus Stepan Rumovski (1732 1815).
153
www.dacoromanica.ro
razboiului dintre rusi gi turci, alciituital de statul major sub indrumarea gene-
ralultri F. W. Bawr (1.734.-1783 I. Acest inginer rus, al carui nume it poarti
-o movilii de satul Luciul-Ialomita, a mai saris si Memoires historiques
'lanai
et geographiques our La Valaahie avec un prospectus d'un atlas geographique
de la derniere guerre entre la Remote et la Parte Ottoenane" 2. Este urea (Enroll
descriere geograficii, administrativi si economica a Munfeniei, Omuta de un

k
it

1. 11'
e
/. ,+. , 1 1 ail, . . .1 1#!

161.0^4.0"' ik r
4#44.0w4.44:4i. ;0k pMs/.41. ilii4terbt AP et de ZZliPPolt*
s;
"Po de A « «aa4 . «.044. 'Aged, A ts-vitriik 4 /404(
Atte de Ada= oforhte ?e, erio f A - mgreme1e it
Nevite
.,4
Add*. c_3:44444$049124er 4f11 r V g;4' tmeki , ((Q
A Ow- Ar;:gakrisits ito 94464tro-. '
/104k4 A.
AVM rig'. 14.314. >

Doetorul D. $. Sam oilovici

strain pe bazii de cereet5ri proprii. Totodat5 s-a faeut catagrafia %aril, ale care'
luer5ri au fost eautinuate piny la 1774 3. Inca de la sfirsitul annum 1769 au lost
seannalate comandantului avangirmii rusesti niste minereuri care oontineau our

1 Biografia lui Bawr a apirut in 1785 la Petersburg. Aprecieri in istoria

statului major rus, de N. P. Glinoetki (1883).
2 In citis a anti spar mai multe editii in : 1778. 1781, 1782 1789, 1790. Lucrarea
a fost tradusii in greceste in 1789, la. Bucuresti. Traducerea romineascii, din 1857,
este atribuita gresit de N. T. Oriiseanu lui J. L. Carra, care foloseste pe Bawr, ea si

Dionisie Fotino.
Vezi si fotocopia de la Academia R.P.R.. arltiv5 673.

154
www.dacoromanica.ro
si argint ; problema a fost luata in studiu, deli la inceputui campaniei
in armata lipgeau Apeeialioi. Din aceeasi perioada dateaza harta miniera a Orli
noastre 1, intocauita ca si memariul insotitor de corpul de ingineri de
mine rttsi.
Pentru prima oars, cele doui tari au avut aceeasi administratie si au
trait o perioad:i de patru ani fare samavolniciile turcesti. Maresalcul Rtuniantev
a fost eel dintii eomandant rus care a duat parte personal si cu math spirit de
intelegere la eitunuire, creind o frumoasi traditie pentru nrmasi. Rumiantev
a refuzat sa introduce impuneri care ar fi accentuat tnizeria poporului ; in
1771 a cincurajat de aseanenea reluarea activitatii scolilor locale. Vestind locui-
torilor, la 29 septembrie 1770, eliberarea tarii de stub juguil eel grew, el in-
demna pe toti sa primeasca bine pe osteni si sa le procure brans 2. Intr-o
proolamatie de da 9 februarie 1771, maresalul se adresa calve norodwl Moldovei,
in legatura eu masurile luate pentru .asigtvrarea dreptatii, ca sa stie toti ca le
este calea sloboda si wile deschise la diusul 3. La 18 mai 1771 el &Idea dis-
pozitii generalutui Repnin sa se poarte cu blindete cu locuitorii, ea sa castige
dragostea si inerederea dor ; oerea de asemenea masuri impotriva oricaror farii-
delegi, intreaga lui corespondents ce ni s-a pastrat fEnd o marturie vie a
interesului pe care-I purta popocului 4. Priartme contemporani varbeso de faptale
vremii Dumitrache biv vel stolnic5, si Sergiu Macron6. Dumitrache amintetIte de
volintirii condusi de Ilia Lipmmeanu si Sofronie, de Constantin FAlooiautt s.a.
Profesorul Marren la rindul ski aerie : Ruaniatgev, eroul yea-mini nostru, ma-
rea minunc a celor ce se lupta au arme, trasnetul eel arziitor si frica cea ne-
sfirsiti a neeredinciosilofr...".

* *

Consiliul de riizboi de la Petersburg hotari in 1770 Ca armata de sub eon-

ducerea lui Petre Panin sa poarte principadele ostilitati impotriva turcidor, iar
impede comandate de Rumiantev sa serveasca doar pentru acoperire. Armata
lui Panin a impresprat .cetatea Bender, in turnip ce inaintarea grabnica In prin-
ciparte si victoriile oblinute de cealalta armata au activizat intreaga campanie,
greul operatiilor militate trecind astfel asupra trupelor lui Ruaniantev.
Rumiontev si mai ales sucoesorul gau Su.vorov an introdus in stra-
tegia si tactics operatiilor de inaintare numeroase inovaliL Ei fodoseau coloa-
nele de manevra si de atac, aceste formatiuni insemnind un inceput de transfor-
mane a tacticii de linie intr-,un dispozitiv de luptii in adancime. Ei au imbinat
de asemenea farad precis al infanteriei ou eel pregatitor al artileriei, concen-
trindu-1 in direotia loviturii principale. Au renuntat la asezarea greoaie in
patrulater a trupelor ce luptau impotriva eavaleriei mobile turcesti, rindoind
trupele in careuri, mai mici si cu vaste posibilitati in ce priveste libertatea
manevrelor. Rumiantev a mai ifalosit actiunea strategica reciprocri a marilor
1 Stuslial legit minelor" (Bucnresti, 1895, p. 3) o dateazu din 17801 Poate
aceeasi harts a Ini Bawr ?
2 Academia R.P.R., foaie volantii nr. 1195.
3 Ibident, foaie volantii nr. 1196.
4 Ibidem, originate, ms. rom. nr. 4606, p. 58 §i 62 ; doe. VIII. 28 si29, CLIII.
170, CCCXXIII. 135, 148, 150, 153, 158, 159, 202. CCCXXIX. 7, 11, DXCII. 241,
'DCXLVI. 85, DCCXXXIX. 9. DCCLXIX.35, DGCCLXXXIII.1, DCCCXXXVIII.3,
DCCCLXXXV.14, MCLXXXVII.38 s.a. Traduceri romtneoi in ma. rom. nr. 7.
5 Mort in 1796 ; considerat greqit ea fiind Dumitrache Varlaam. Academia
R.P.R., ins. rom. nr. 2802, 4859.
8 Mort in 1819. a

155
www.dacoromanica.ro
grupari de anuata pe teatrul de razboi, inlaturind amplasarea trupelor dupe
sistemul cordonului. El a elaborat tactica marsului-manevra, puss in practica
de armata rasa intre Hotin si Movila Rahuia. Desi dispuneau de forte mai
mici decit dusmanul, rusii an iesit biruitori din lupte .
inaintind pe la mijlocul lunii iunie 1770 spre inovila Rablia, armata ruse
a zdrobit aic'i o unitate de tatari. Fortele tataresti s-au regrupat dincolo de
Prut, linga Larga, unde, in asteptarea marelui vizir Halit-Bei, concentrasera
80 000 de ostasi. Rumiantev s-a grabit sa ataee pe dusman la 7 iulie, inainte
de sosirea grosului aranatei turcesti, care intentiona printr-o vigunoas5 ofensiva
sa elibereze cetatea Bender asediatii. Marele vizir dispunea de o puternica
armatil, cu 130-180 de tunuri, si se .credea stapin pe situatie, iar pe Rumiantev,
ea cei 17 000 de infanteristi, 5 000 cavalerie si 118 tunuri, it eonsiidera incercuit.
La 21 mlie, intr-o bathlie de .1inga riul Cahul, armata turca a fost insa cu totul
infninta ; ramisitele artileriei si convoiunile de ctarute an lost eapturate de
armata ruse la Dunire.
Intre timp, in noaptea spre 16 innie, anuata ,00mandatEt de Petre Panin
a cuceriit cetatea Bender. La ostilitati au luat pante volintirii moldoveni con-
dusi de maiorul Tires. Opt zile mai tirziu, flota tuseasca a distnus flota tur-
ceasei si a ocupat arhipelagul grecese. Batalia a avut loc la Cesme, intre tarmul
Anatoliei si insula Hios.
La 26 iulie trupele rusesti si-anti faeut intrarea in cetatea Ismail, la
21 august a capitulat Chilia, iar la 25 septembrie Akkermanul. La 9 noiembrie
turcii snot siliti sa paraseasea si Briula. Astfel, cetatile ce fusesera depasite in
cursul inaintarii raptde, care a exclus posibilitatea unor operatiani coordonate
intre turd si titari, au fost qi ele ocupate, evitindu-se rpractic sablonul cure -
ririi treptate a localititilor. Tatarii din Bugeac au fost evacuati in Crimeea.
La 4 noiembrie detasamentul generalului Gudovici a reocupat orasul Bums-
resti, care fusese parasit la reluarea campaniei. La ostilitati a luat pante si regi-
mentul de husari alcatuit din rutnini, moldoveni, transilvineni" comandati
de polcovnicul Raducanu Cantacuzino (wort in 1774).
In iarna anilor 1770-1771 unitatile rusesti, prin incursiuni scurte,
fortau linia Dunarii ss atacau Tulcea, Isaccea si alte puncte importante care
serveau tureilor ca depozite militare. Trupele erau sprijinite de flotila fluviala
ce se formase in uzma dispozitiilor 1ui Rurmiantev. In februarie 1771 a fost
cucenita cetatea Giurgiu, parasite apoi, in iunie, din vina incapabilfului comma-
dant, Hensel. In aprilie a fost ocupati Isaccea, iar in octorabrie Tulcea. In
august o Incercare a rusilor de a necuceri Giurgiul a fost respinsa de turd.
Numai Bind o lovituri zdrobitoare dusmanului care inainta spre Bucuresti,
Rumiantev a silit detasamentele turcesti sa se retraga si din Giurgiu ; in ace-
lasi an Crimeea a fost ocupatii de trupele rusesti.
Succesele Rusiei umpleau de ingrijorare puterile occidentale 1. Franta
s-a oferit sa sprijine mai activ Poarta. In iulie 1771 Austria, caloinduld auga-
jamentele de neutralitate, a inoheiat un tratat secret de asistenia mutuala cu
guvernul otoman. Atitudinea Austriei a dus la o apropiene a Prusiei de Rusia,
deoarece diplomatii vienezi si berlinezi urmireau Intr -o egali masur5 compen-
satii printr-o impartine a teritoriului Poloniei ; in acelasi stop, Frederic al
' Patin linistitoare pa'reau cuvintele adresate la 17 mai 1770 de anahasadorul -
Frantei Saint-Priest ducelui Choiseul ca ,.Rusia nu voieste si pastreze pentru ea nici
Valahia, nici Moldova ", sau afirmatia reprezentantului Prusiei ca impar5teasa Rusiei
nu intentioneaz5 ea transforme principatele intr-o provinoie ruseasca, ele trebuind sa
alcatniasca un stat tampon...

156
www.dacoromanica.ro
II-lea specula, in problema atomana, opozitia pe care Austria o f:icea Rusiei.
Soarta Paloniei continua sa preoeupe intr-un mod deosebit Petersburgua asa
inoit, ca sa ajung5 la o intelegere ou austriecii. guvornul rus a fkout cunasout
in decembrie 1771 eurtii vieneze ca a renunlat la ideea independentei princi-
patelor dunarene. In annul urmator Rusia va accepta planul primci impartiri
a Polouiei, propus de Frederic al IY-lea, regele Prusiei. Austria a luat Galitia
insa Rusia si-a asigurat astfel consimtamintul acestor puteri la proclamarea
independentei Crimeei. Austria, ca si multe alte puteri, prefera sa surtina
imperial muribund al sultanilor si apasiitoarea lui stapinire in srud-estua Europei,
nfumai ca all ,profite fn plin de pe urma sllabiciunii acestui impeirin. In ches-
tiunea independentei principatelor, curtea vieneza se ofpunea categoric unei
asemenea sugestii, sacatind ca poate obtine aceste tinurturi mai user de la turci.
Inca din 1770, refuzind launele aficni ale mediatorilor" occidentali, N. I.
Panin se stradotia sa stabileasca negoeieri de pace directe cu Tu.rcia. Alyia in
primavara anultui 1772 marele vizir s-a vaznut nevoit sa aceepte inceperea aces-
tor tratative. In aprilie imputernivitii partillor beangerante s-au intcilnit la
Giurgifu si in tuna urmatoare an iscalit
La 27 'ladle la Focitani ti -a inoeput luerarile congresul de ,pace. Diplo-
matin Austriei §i Prusiei insoteau pe plennpotentiarii turoi. Delegatii mfunteni,
Mihail Cantaeuzino si mitrapolitul, an fost prianiti numai de plenipotentiarii
nusi. Ca si in martie, guvernul rus a cerut : indopendenta Crimeei, libertatea
navigatiei si a ,comertuann in apele turoesti si despagubiri de razbei. Din pri-
Dina opozitic%:, Afustriei, .problema independentei principatelor nu a fost relruata.
Din motive tpartioulare Grigore Orlov, seful delegatiei rusesti, a pleoat pe
neasteptate din Focsani. Plenipotentiarii turci, neraultuoniti it en de dezbaterea
intr-o forma atit de ultimativa a problemei independentei Crimeei, au Orasit
(le asemenea oongresul (28 august). Dat fiind ineordarea situatiei internatio-
natle, Obreiskav, alt delegat ruts, a ramas la oartierul maresaluaui Runrianteiv
pentru continuarea tratativelor.
Dupa prehtngirea armistitiului, negocierile au fost reluate in noiem.brie la
Bucuresti. Turcii admiteau despigubiri in valoare de 21 milioane de ruble.
ins5 refuzau sa renunte la drepturiler califale ale sulltanului asupra Crimeei.
La 8 martie 1773 Obreskov, amintind despre dorinta Rusiei de a abtine hide-
pendenta principatelor, a vorbit its favoarea locuitorilor din aceste regiuni,
aparind dreptul for la emigrare ; dinsul a st5ruit asupra infiintiirii unor consu-
late rusesti in Moldova si Tara Romineasca. Poarta inolina spre pace. Diplo-
matii franeezi se strildatiau Ins sit' inspire sperante nai dreg5torilor turci,
facindu-i sa nadajduiascii intr-un conflict ruao- suedez. Pe de alts parte, amba-
sadorul Austriei la Constantinopol, deti se angajase sa apere interesele Rusiei,
submina si el negocierile de pace, ca sa oistige pozitii in Polonia. Ca ,urmare,
la Buouresti, la 10 martie, a fast iscalita doar o intelegere care prevedea conti-
nuarea negocierilor.
Eveninientele din Suedia au determinat transferarea unei parti a armatei
ruse in Finlanda ; N. I. Panin, desi ounosoind din toorespondenta nelinittea
rominilor, propunea ohiar retragerea armatei din principate. Curind izbucni
si marea rasooala t5raneasca in partile Volgai, provacata i.rintre altele pi de
sarcinile impuse de razboi. In acelasi timp, prin negocierile direote, tatarii din
Crifmeea au consinmit sa-si proelame independenta si sa cedeze Rusiei porturile
Kerci Qi Ienikale.
In aprilie 1773 detasamentele riusetti atacarii pe turci dineolo de Dun5re,
la Babadag si Carasu. La 9 mai generalul Suvorov a obtinut victoria de la
157
www.dacoromanica.ro
Turtucaia. Incepind de la 27 mai, trupele rusesti ant acVonat time de o lung
dinoolo de Dimare 1, retragindru-se apoi in Tara Romineasca in pricina greu-
tatilor de aprovizionare. La Petersburg si mai ales in principate s-au mani-
festat neanultarmiri atunci cind s-a aflat de hotarirea guvennului rus de a coda
staruintelor prietenilor Portii si de a se lasa lara in stapinirea turcilor.
In ianuarie -1774 imparateasa a dispus inaintarea armatei dincolo de
Dunare. Condecerea negocisrilor de pace a foist iliisata in tuna urmatoare,
pentru prima oars, in seama comandentului armatei. In felul acesta mare-
saLul Rumiantev, care Ge dovedise un diplomat iscusit, a revisit sa rianhine ope-
ratiile militare ou propunerile de pave. El subordona planul ostilitatilor pla-
nului general si nu urmarea efeete aiparente pi suceese tactice, pe care nu le
putea transforma in efeete strategice ; nici nu se mai punea problema repro-
surilar de pasivitate i nehotainire, care de ani de zile se mu/eau din Petersburg.
In aprilie 1774 generalii Stworov si M. F. Kamenski an fortat Dunarea-
ajungind la 2 iunie la Bazargic ; intreaga armata ruseasca a trecirt fluviuL
0 unitate de 15.000 de turci a fost infrinta de trupele lui Saltikov 2 la Tur-
tucaia, jar alts unitate de 40.000 de turci a fast zdrobita de Suvorov Is
Cozlogi. Cuprinse de spaima, trupele turcesti decimate, infometate, eecerate
de bogi §i meren preocupate mai mush de razvratiri dealt de Lutpte, ti -au cautat
seaparea oat cetatile Silistra, Ruscilic §i Sumla. Druntrul spre Balcani era do
acum deschis ostatilor ruti.
In aceste imprejurari, ajunsa la pripastia anarldei miilitane, economico 11
politice, Turcia a iscalit la 10/21 iulie 1774 tratatwl de pace de la Kiiciiik-
Kainargi, sat in care se afla cartierul general all maresalultil Rumiantev. Prin
tratatui ineheiat, Turcia recunestea independenta hanatului Crimeei, a Cubanu-
Inri si ra intregului farm nordic al Mark Negre ; cetla Rusiei Azovul, Kerci.
Ienikale, Kiubwrn vi o parte a teritoriulad dintre Nipru si Bug ; renunta Is
Kabarda pi consitntea la plata unei despagubiri de patru milioane $i jurniitate
de ruble. Rusia ehtinea libentatea navigatiei ti a comertului in apele turces'ti,
asadar accesul prin strimtori. Prima articolwl XVI al tratatului, locuitorilor prin.
eipatelor dunarene, a c5ror situatie interns a fost stardiata timp indelungat de-
Obreskov la fata loatului, li s-a acordat o amnistie generada, restabilirea dreptu-
rilor de dinainte de razboi, libertatea cultului, ,restituirea proprietatilor din
raialele Braila, Bender, Hotin v.a., dreptul de emigrare, anularea restantellor.
scutirea de impuneri si rprestatii pe timp de doi ani, idesfiintarrea darurilor, plata
impunerilor in bani prin wlelegati speciali pi cuumirea unor insarcinati de afa-
ceri la Constantinopol. Spre a pune capat sasnavollmiciilor, turcilor Li s-a inter--
zis stabilirea in principate. Rusia a devenit protectoarea supusilor erestini ai
Portii, recunoscindu-i-se dreptul de interventie in if avoarea lor, mai ales de a
Ina vuvintal in folosul Moldovei gi lard Rominesti.
Tratatul de la Kiiciiik-Kainargi va ramine la baza ,acordurtilor de mai
tirziw, ping in 1854. De acum, timp de optzeci de ani se va accentua amestecul
puterilor striline in treburile interne ale Turciei. 0 urmare a tratatului de la
Kiiciiik-Kainargi, comunicat tarilor noastre prin hatiteriful din noiembrie ace-

Pentru aceste operation& militare, vezi nota de la sfirsitul manuscrisului romi-

nese nr. 352 la Academia R.P.R. : "Sit se tie, pe cind au picrit Visman, ghenirat
major fiind om viteaz la cetatea Silistra".
2 Din Slujba ln7 Dimitrie de is Basanabov", tipanita Is Bucureqti in 1779, Agra,
despre actiunile generaidui Ivan Petrovici Saltikov (1730-1805).
158
www.dacoromanica.ro
lagi an 1, a fost ¢i incercarea de reorganizare a oastei Orli in 1775 in Munteniaz,
uncle detasamentele, pganintene fusesera desfiimtate inca din 1750 ; in 1785 s-a
inceroat ea se reorganizeze de asemenea oastea din Moldova.
Inchtierea pacii a provocat emigritri masive ale localnicilor in Rusia, eel
refugiati en toate clauzele linistitaare ale tratatului cantind astfel sa scape
de represaliile turciffor ; listele de emigrati Sint graltoare si e1e pentru larga
partieipare a rominilor la actitmile impotriva turcilar. In Genealogia Cant a-
cuzinilor" a banuani Mihail Cantacuzino (1723.1790) gasim nut bogat material
in jugatura ent evenimenteae istorice conteanporane pyi cu impreiuriirile care 1 -au
indemnat sa pribegeasca in Rusia 3.
Fostii aliati ai turcilor, austriecii, vAzind dezastrul militar al Portii gi
nemultrumiti ca m.-au puha sa se mentina in Oltenia, au ,ocupat drept °maven-
satie un teritoriu din sudul Galitiei, numit din eauza pldrurilor site ide fag,
Bucovina ; actiunea a cleat motivata prin neeesitatea unei reetific5ri a granitci
sudioe a Galitiei. Intrigile Prusici an oprit pe maresalnl Rumiantev sa ripos-
teze. Maresalul propunea sa retraga ou toted armata rasa pentru ca turcii sa
hatarasea intr-o lupta rnt austriecii soarta tinutolui anexat. Din corespondenta
diplomatilor austrieci Kaunitz Sa Thugut afliim ca. divanul Moldovei a adresat
curtii rusesti un protest impotriva oeuparii ,acestui teritoriu ¢i ca, la demar-
oarea granitelor noii provincii, Rusia a actionat impotriva intentiilor Austriei 4.
In aprilie 1775 ministrul tuna Ismail-Bei, eump5rat de austrieci, a recunoscut
oficial .cerlarea ,acestati teritoritu, motivind actiunea prin necesitatea de a lupta
impotriva punerii in aplicare a tratatuani ide la Kiiciiik-Kainargi. Pe viitor,
austriecii nu vor mai socoti pe turci drept dusmani primejdiasi ; dimpotrivii,
diplomatii vienezi aigi vor tindrepta ent st5ruint5 politica ea s5 cistige cit mai
mult de pe urma dezAmembrArii Imperiulni Otoman. In noiembrie 1782 curtca
habehurgici pl5nuia dhiar anexarea unei parti a Tariff Roiminetti si a Belgradului
sirbesc.
In intik-august 1775 pain principate a c515torit generalua Nicolae Repnin
(1734-1801). Participarea ea la levenimentele din Polonia si la desfiisurarea
ra'zbolului ce se ineheiase a determinat guvernuil rusesc sad numeasca in postui
de mare r5spundere de ,amhasador extraordinar la Poarta. Impreuna cu Repnin
era c lacov Bulgakov, viitor plenipotentiar la Constantinopol (1781-1789).
Sohimbul de ambasadori urana sa se fac5 la hotar ; moldovenii accelerau sosirea
aoludui rusesc, deoaroce solul sultanului, Abdul-Kerim, oprindu-se la Iasi, pri-
cinuia Moldovei multe pagube.
Reprezentantii Tara propuneau Rusici uncle rectificari ale hatiserifului
din noiembrie 1774, dar care nu an fost acceptate. Unii boieri moldoveni erau
nemultumiti de Grigore Ghica, pe care tot ei i1 adusesera aa cirma t5rii, sugind

Conditiile pacii au fost anuntate populatiei printr -t tiparituril in 9 pagini,

ficutii is Bucuretti Qi intitulata Ponturile pacii ce le an trimis prea inaltul feld-
mareqal eittne prea sfintitul mitropolit ad Ungrovlahiei", dart la BrAila la 28 iulie 1774.
2 Atadar inainte de Nicolae Mavrogheni, domn din anii 1785-1790, care aduna
ostati pentru lintel.
3 Unii refugiati s-au intoro mai tirziu in tare pitarul Constantin Politimos,
care altadatii a stat ou clomnul Grigore Ghica la Petersburg, uncle inviitase rosette
qi frantuzesto ; Fotache, medicul domnului Ghica, s.a.
4 Austrieciti au rtrehuit sa renunte la pretentiile for asupra teritoriului cetAtii
Hotinului, plat la Rohatin.
159
www.dacoromanica.ro
pe Rumiantes la 6 august 1774 sa4 rinduiasea domes I. Dificultatea consta
dupti cum relateaz5 Repnin in aceea ca Ghica fusese zidicat in scaun cu
,prijinul rusilor, tureii neaoceptind proelamarea sa ca. damn pe viata. Lui
Repnin coinunicat de la Petersburg sa nu primeasca jalbe din partea pa-
mintenilor, ca sa nm jigneasca Poarta, ins sa-si dea toat5 silinta pe cale
neofieiala sa gaseasca o solutionare satisficatoare a plingerilor 2. In august
1777, printr-o scrisoare adresata maresalutui Ruaniantev, Grigore Ghica si-a
exprimat nelinistea fats de intentiile turcilor, atitati impotriva lui de austrieci,
Olin pricina protestelor pe care le formulase car ocazia anexarii Bucovinei. Ghica
a cerut ocrotire din partea rusilor, dar in curind (12 octombrie) a platit cm
viata domnia. fiind finis de un trimis al sultanulai.
*

Negocierile ruso-turcesti au eontinuat. In aprilie 1775 a fost istalita con-

ventia cu privire la Kinburn. Turcii, impinsi de nevoie la diferite concesii,
priveau ca trecatoare situatia creata, dar incereau sa se opuna pe toate caile
actiunilor rusesti, facind apel si is puterile occidentale. Totusi; pentru stavilirea
abazurilor si inlaturarea interpretariilor gresite ale tratatului de da Kiiciiik-
Kainargi, in martie 1779 Poarta a trebuit 85 semneze o conventie explicativii,
ratificata .chiar in iunie acelasi an ; prin articolul VII, Poarta se obliga sa
pristreze vechile clauze.
Alianta ruso-austriata din 1781 a deschis discutia in jurul ,proiectului
grecesc ", pe care anamesalul Potiomkin 11 eonsidera drept o problem5 importanta
pentru securitatea Rusiei. Proiactul, uneori intrucatva exagerat in aprecieri
publicistioe, prevedea izgonirea turcilor si renasterea Imperitani Bizantin, al
anti suveran urma sa fie Constantin, nepotul Ecaterinei a II-a 3. Se mai pre-
coniza, pentru inlaturarea posibilitatii unei expansiuni teritoriale unilaterale
a unuia din partioipanti la tratative, sa is nastere in mijlocul calor trei im-
paratii : Rusia, Austria si Bizant, statul independent at Daciei, cuprinzind Mol-
dova si Tara Romineasca ; faisnosul print Charles-Joseph de Ligue sugera in
noiembrie 1788, ,din Iasi, sa fie proelamat damn al Daciei maresalul Potiomkin,
iar diplomatii francezi in coretspondenta for discutau si en candidatura lui
Potiomkin la domnie.
Prin tratatul din decemtbrie 1780, Poarta a fast silita sa recunoasca flnvvul
Cuban ca hotar en Rusia in regiunea de la rasaritul Mark Negre. Turcii con-
tinuara insa intrigule for in Crimeea, care nu putea sa se mantilla prin propriile
ei puteri. Luptele interne intre tatari an grabit in aprilie 1783 unirea Crimeei
cu Rusia. In ciuda tuturor acestor aetinni, in iunie acelasi an la Constantinopol
a fost ;sciilit nun tratat de comer; intre Rusia si Turcia.
In principate, Poarta nu se Linea de indatoririle luate, mai ales in ce
priveste in punerrle si proprietatile din raiale. La plingerea lecuitorilor, repre-

' Academia R.P.R., ms. nom. nr. 7, p. 257. Grigore Ghica a mai domnit in.
Moldova in perioada anilor 1764-1767, iar in anii 1768-1769 a fost don= al Tarii
Rominesti. In timpul r5zbotiului ruso-tune el a stat in Rusia, de unde fiul slut, Dimitrie,
s-a intors abia in 1775.
2 La negocieri a luat parte si dragomanul Panaiodor Nicovul, care a fost de
fati la iscalirea tratatului de la Kficiik-Ka'nargi, obtinind de Is mai rangul de
consiPer 5i ordinul sf. Vladimir. Panaiodor a murit in virstii de 61 de ani, in luna
mai 17°0 is Iasi (inscriptia ruseascii de. pe mormintul de linga biserica sf. Spiridon).
3 In 1781 circula o medalie infatisind pe Constantin, imparatul Daciei si
Bizantultri", pe malul Bosforului .

160
www.dacoromanica.ro
zentantii Rusiei prin actiuni conbtante au otbtinart pe cale diplomatica senetul
din 1783, in care se faceau candle preciz5ri cu privire Ila privilegii, d5ri $i fur-
nitimi. Alt act adresat principatelor, in anul urm5tor, repeta acelea0 ordine $i
recomanda in plus sa se pun5 in slujbe mad cat seams p5minteni.
Concesiile acestea silke ale Portii se explica prin situatia international :1
dezavantajoas5 a Turciei. Prinse in razhoiul pentru succesiunea Bavarici, din
1778 Ausbria $i Prusia nu puteau s5 stinghereasca politica ruseasca in Orientul
Apropiat. Anglia, Ia rindul ei, dmpta inapotriva coloniilor rasoulate din America
de Nord. Al5turi de Rusia se aflau in 1780 aproape toate t5rile europene, pas-
trind o neutralitate armata. Sprijinindu-i pe americani, Franta a c5utat sa se
apropie de Rusia.
Re lariile economice. Tratatul de la Kiiciiik-Kainargi inaugureazil in farile
noastre o epocii noun. Libertatea navigatiei $1 a comertului rusesc pe Dunare
$i in Marea Neagrii tlá lovituri incetul cu incetul monopolului otoman impus
timp de trei veacturi aoestor tari, inlesnind $i mai malt dezvoltarea economici
locale. Dezvoltarea produetiei de manfuri, a posibilit5tilor de export si a tran-
zitului contribuie la intensificarea comertului nostru exterior cu Rusia si
Austria.
Si mai inainte Rusia manifesta un yin interes NO de situatia economic.[
a principatelor. Un consilier al ministerului comertului, Lodighin, aratti 'Inca in
1761 greut5tile negotului din regiunea Dumirii, nude se nidica vama prea mare.
In inlie 1764 guvernul rus a iniputernicit pe Obreskov, reprezentantul silu la
Constantinopol. sa ceara Portii sa ing5duie negustorilor rusi sa infiinteze bi-
rouri comerciale la Constantinopol $i in alte ora$e printre care §i Iayi. Obres-
kov a r'.;spuns ca strainii dispuneau de a3emenea hirouri numai la Constanti-
nopol recomanda in sohimb sa fie trimisi la fata locului negustori pentru
cercetari. Rusii ce vnr cillatori prin principate mai tiraiu (Struve, Reimers.
Ciciagov, lakovenko, Liprandi, Demidov s.a.) vor consacra in insemnarile for
pagini intregi bog5tiilor naturale ale Orilor noastre.
Intensificarea comertului $i dezbaterile in jurul problemei infiint5rii con-
sulatelor, sustinut5 de A. R. Vorontnv, presedintele eolegiului de comer( care
propunca crearea de consulate la Galati, Iasi, Bucruresti $i in Crimeea, au permis
Rusiei s5 punii in aplicare una din elauzele tratatului de la Kiiciiik-Kainargi
$i sa numeasca in principate pentru scopuri economice si palitice pe primul for
consul, in persoana lui Serghei Laskariov I. Din pricina uegocierilor cu privire
la Crimeea, noul numit nu a putut sa -si preia postul de indat5. In februarie
1780 i s-au dat instructiunile necesarc. dar la sosirea in innie la Constantinopol
turcii an ineeput s5-i pricinniasca greutati in leg5turil en venirea in Moldova.
Numai in decembnie i s-a ing5duit sa se stabileasc5 intr-umul din ora9ele din

1 Serg'hei Lamirevici Laskariov (1739 1814) a stat intre an.; i 1762 1770 Ia
Constantinopol, la 1772 a luat parte 1a congreul de la Focsani, in 1774 a fost trimis
la Constantinopol, in 1779 la Sinope si la 7 decembrie acelasi an a fost nurnit consul
general in principate. In noiembrie 1782 a parasit Cara, pheind ea rev ident in
Crimeea ; numit in 1786 in Persia, a fost roinut de ma resalul Potiomkin si trimis
Ia sIirtitul anului la Constantinopol. Avansat conbilier de stat in 1788, Laskariov
a luat parte la administratia Moldovei si la inche'emat tratatului de pace la Iasi
(1791). El a condus departamentul asiatic, iar in 1807 a fost nutnit presedinte al
divanurilor din principate ; a murit la Vitebsk. Nepotul sau, S. Laskariov, a publicat
cartea intitulata S. L. Laskariov" (Petersburg, 1858).

11 Contributii lay istoria rcta4iilor romino-rusc. 161

www.dacoromanica.ro
 Bugeac, aupoi la Silistra, incit Laskariov a preferat ea se aseze in ianuarie 1782'
la Buouresti ; in toamna aceluiasi an el a fast mutat in Crimeea ; cu toate
acestea, Laskariov a fast acela care a contribuit la orearea premiselor pentru
infantuirea prevederilor tnatatului eomercial ruso-turc din iunie 1783 in ce pri-
veste tarile noastre. In iulie acelasi an taxele vamale dintre Rusia, Moldova si
Tara Romineasei an lost scavute, nonl tarif preferential, anuntat prim foi
volume, supiirind pe austrieci. Suocesorul lui Laskariov, Ivan Ivanovici Severin,
cel care va consalida prin consulate activitatea economics ei politica ruseasea
in principate, a sosit la Bucuresti in februarie 1783. Domnilor si pasalelor din
principate li snit dat dispozitie saal primeasca cat toata cinstea. Totusi, chiar de
La inceput) s-au inreglatrat frictiuni provocate de reprezentantii rusi, care apa-
ran drepturile locuitorilor impotriva samavolniciei aoestor domni ei a acapararii
pie%ei locale de cattle egentii arustriecti (Raicevici s.a.). Guvernrul rus era preocupat
mai ales de functionarea runui consulat general in Moldova invecinata, uncle a -a
si mutat la Iasi consulul general Severin pe oind la Buouresti a ramas un
simplu consullat ; eon-tele Vorontov insista asupra acestui punot de vedere al
diplamatiei rusesti, scriind in februarie 1793 despre agentiile diplomatice din
Turoia. Pentru a uprijini activitatea negustorilor rrusi pe Drunare, Severin a
infiintat in septembrie 1795 un post de comisar comercial la Galati.
Acelasi Severin subliniazi in rapoartele catre minister cresterea negotu-
lui rusesc in principate. Consulatul Rusiei din Iasi inregistreaza urmatoarele
same, ouprinzind in ruble importu.1 rusesc afioial in tares si exportul nostru
in Rusia :
1784 320 774 296 207
1785 345 326 401 385
1786 395 902 357 010
1792 (semestrul II) 180 214 47 046
1793 494 813 1102 590
1794 (semestrul I) 275 798 119 907
1795 (semestrul I) 523 959 262 801
1796 (semestrul I) 263 378 4 711

Cresterea volufflonlui importului rusesc Si inmultirea produselor de prove-

nienta ruseasca ce se desfac actun in tarile noastre, reies de asemenea din
tariful vamal muntean, aplicat ou incepere din ianuarie 1792. Acesta cuprinde
o aerie intreagii de tnanfruri ,despre care se spume ca Sint Tusesti sans de Rusia" :
cuprimle si altii aerie, tiara aneutiunea precisa, dar care, prim. natura for sau
prin locul pe care-1 ocupa in tarif alaturi sau intre produse sigur rusesti, suet
de aceeasi arigine. In prima categoric Ultra rurrnatoarele :
1. Capere... de. Crim, ciittarul 6 barn
2. Cuie de Rusia, ointarul 27 ,,
3. Foarfeci si brioege de Rusia, teateaua 2
4. Mall de Rusia, cintarul 20
5. Atii de in de Rusia, cintarul 50
6. Sfoara ruseasca, cintarul 30 991

1 La 11 23 august 1787, :, data en irlmenirea razboiulmi, Severin este arestat de-

domnul Tarii Rominesti ; in septembrie pi-lease-0e priu.cipatele. Maare ,in postul sau
la 18 martie 1799, in virsta de 48 de ani. Sueeesorn1 tut Severin, Iakovlev, soseste la
Iasi in iunie 1799. Viceconsulul Rusiei, Ravici, a murit In BuetrestiPla 17 februarie 1795-

162
www.dacoromanica.ro
 7. Pinza lea de Rusia, topul 15 hani
8. Pinza ingusta ruseasca, topul 71 ,,
9. Pinza cu margini ruseasca, topul 15
10. Berbuti ruseasca, eintarul 25 ,.
11. Ptinza lata ruseasca pentru mu$ama, topitl 20 ,,
12. I paau (si iara$i), insi mai ingusta 15
13. Pinza data ruseasca de ventrele corabiilor, topul 25 .,
14. I pact', citnsa mai ingusta 15
15. Citu (un fel de stamba) de Rusia, top po (cite) 36 coti 30
16. Alagea ruseasca (stall de matasa vargata), col mare topu,
adica lata 30
17. Alagea i pac mai ingusta, topu 20
18. Aha le de Rusia, topu pe cold 60 10
19. De da postavurile ruse$ti sa se is cu analogon (1110 cele
mai sus aratate" (althea diva cele franceze, engleze, olandeze
$.a.)
20. Samuri buni de Rusia, perechea 180
21. Samuri ce es din Lelna ruseasca 90
22. Vulpi bune rosii rusosti, taneaua (adica hucata) 30 /1
23. Vivian de Tara cazaceasea, taneaua 131 7,
24. Sangepi (Petit gris) neluerati sibiriatici (de Siberia) oca 40 /7
25. Mani de epuri rusetti, tanele 100 (adica 100 de bucati) 30 7/
26. Hirsii rrus $ti, taneaua 15 11

27. Hir$ii de Crim (Crianeea), taneaua 4 11

28. Govoare rusetti, unul 5 ,

29. Raven Lad, oca 30 11

(Este tot una cu rhubarbs, iar aceasta, apare in tariful din

1727 ca fiind importata din Rusia)
30. Ceaiul, oca 12 11

31. China (cean chinezesc), oca 11

32. Vutci felatrimi, stick o Rita 54 .,
33. Fier nelucrat, cintarin 13 .,
34. Teluri (fir de metal) de fier, cintarul 48 ,,
35. Oted, eintarul 59
Articolele de sub nr. 33-35 stint trecute ca rusesti, deoarece litre nr. 34
(teluri) $i 35 (otel) se afla, in tariff, trecute ctuiede de Rusia". Credem1 ca
provin toate din Tula. Poate tot de acolo vin si articolele urmatoare din tariful
vamal : brioe, aoe cu gamalie, ace cu rurechi, pretcare, pile, dupi care citim :
foarfeen Si bricege de Rusia ".
36. Baliedi$, dinte de peste, oca 16 Mani
37. Betrhuti de saoi, sluts 100
38. Cacomul, sorocul 36
39. Latica (blana alba), sorocul 10
40. Crasac (vulpe tatareasca), taneaua 4
41. Vulpe alba, taneaua 7i
42. Funda (rami$41) de samuri, oca 400
43. Pacele si picere de samuri, oca 200
44. Pinteoe de samuri, pereohea 6
45. Goade de samuri, una
163

www.dacoromanica.ro
 FLO de tariful din 1792, eel din iulie 1795 nu cuprinde duoruri noi.
Se aminteste 6i aici, printre blanurile pretioase, de ,.vulpea neagra", care e
taxatii, perechea, cu 360 de aspri. E oea mai scurnpa dintre bdanuri, mai scumpa
chiar decit saanurul, deoarece o pereehe de beaux sammours de Russie" costa
numai 180 de aspri, deci pe jumatate.
Grupinda-le pe categorii de marfuri, vedem ea se importau tesiituri (pin-
zeturi, postavuri, abate, covoare), fire (ata, sfoara), metale si obiecte de metal,
blanuri, coloniale, bauturi si plante medieinale, in cantitati din ce in ce (mai
marl. Aceasta ne-o confirma de asemenea Fr. J. Sulzer (1782), care vorbeste de
vinzarea la preturi foarte mici a pinzei si barchotului din Mosoova si a obiec-
telor de etc' si fier din Tula, Inca inainte de stabilirea in localitate a consuli-
lor rugi. Rapoartele eonsulare rusesti arata Ca valoarea tesaturilor mime la noi
in min 1783 1787 se ridica anual Ia 3 000 de piastri, iar in anii 1791-1798
la 51 000 de piastri ; importud inuilwi ajunge in 1795 la 20 875 si in, 1798 la
60 987 de piastri ; valoarea inwortului de metale si obiecte de metal inregis-
treazil in 1796 cifra de 17 037 de piastri, in 1798 32 487 de piastri ; hate
in 1781 2 370 de piastri., in 1798 2 799 de piastri ; diverse vase in 1789
5 712 de piastri ; vutci in 1796 46 366 de piastri, in 1797 14 300 de
piastri ; pielarie (iuft si cizine) in 1798 1 332 de piastri ; rerventul in 1795
2 780 de piastri, in 1796 4 896 de piastri ; icoane si separat earti in anii
1796-1797 1 666 de piastri ; juvaertiri in anii 1 795-1 797 poste 11 000 de
piastri, in 1 798 36 600 de piastri. La import, deli interzis, apare tutunui,
inregistrat si Ia export. La vreme de nevoie, de foame, din Rusia se aduc grine.
Medicul Andreas Wolf povesteste ca in 1795, cind din pricina secetei oamenii
risneau coaja de ulna si o mincau, mitropolitul hoar Staniati a adus din Rusia
alimente ; acelasi autor arata ea maresalul Potiomkin a contribuit la introduce-
rea berii in Moldova.
Din rapoartele consulare eonstatiim ca imported blanurEor scumpe con-
tinua s5 ocupe un loc de frunte, treptat depasind suma de jumatate de anilion
de piastri sau 300 000-400 000 de ruble. Atit relatarile calatorilor straini,
cat si taxele -tarifelor vamale slut concludente si ele in aceasta privinta. Natu-
ralistul Hacquet, de pilda, descriind pe Ia 1789-1790 orasul Iasi, arata ca
rusii aduc aici primavara blanurile or prctioase". Aceeasi afimnatie o face si
Mihail Cantacuzino pentru Muntenia : diverse blanuri vin din Rusia". Mai
temeinioe stiri ne da insisi Sulzer : pentru blanuri exists iarasi alti negustori,
care le aduc din Polonia si Rusia si care desfac anual, numai in Muntenia, de
peste 400 000 de lei". Blanurile ruusesti ipatninsesera atit de mult in tarile
noastre, limit impusesera nu numai numirile tor, dar si uncle expresii tehnice,
de specialitate, cum era sorocul de samuri swill de cacom.
Dupa cum am 'vazut, a sporit considerabil si exportul tarilor noastre.
Zeci de negustori rusi, mai cu seams din orasele Nejin, Kiev, Moscova, Oriol,
Mohilau q.a., exports vinul moldovenesc din Iasi, Odobesti si Foosani. Istoricul
comortului rusesc din veacul al XVIII-Jlea, M. Cluilkov, vorbeste despre earavane
eu mate de butii din vin volosese", care tree in 1754 prin Vasilkov. Acest
export. ainintit O. de ailti stfaini (J. L. Carra in 1777 si viceconsulul francez
Parrant in 1798). crests, ajungind in 1796 la 136 416 de piastri, ceea ce eon-
stituie 6% din venitul total al tarii, cantitatea viuului Hind de 150 000 de
vedre. Exportul nucilor si prunelor uscate se cifreaza in 1795 la 15 928 de
piastri. Fructele uscate se indreapta spre orasele din sudul Rusiei. Amiralul
Ciciagov afirma, in 1812, ca Rusia si Polonia an ciumparat de aici veacuri de-a
rindul vinuri, fructe si sare. 'Lisa, din cauza imjpozitelor impulse de im,paratul
164
www.dacoromanica.ro
Pavel I, exportul s5rii se reduce, ceea ce ne confirma si Parrant. Despre ex-
portul vitelor si anieilor, im Rusia, scrie un tune anonim de la mijlocrul veacu-
lui al XVIII-lea. Din datele consulatului rusesc reiese ca in anii 1795-1796,
exportul boilor din Moldova ajungea la 8 400 si 13 000 de piastri (1 200 de
boi). Exportul de miere de 3 672 de piastri, se inregistreaz5 numai in 1784.
Comertul de tranzit tontine de asemenea miirfuri venite din Orient. Aceasta
crestere a volumrului comertului nostru exterior, nestavilit5 char de r5zboalc.
contribute si ea Ia consolidarea relatiilor romino-ruse.

RAZBOIUL DIN ANII 1787-1792

Actiuni diplomatice si anilitare. Situatia international5 a suferit o schim-
bare in 1786. Apropierea ruso- austriaca, urmarita de clasa eonduciitoare a
Rusiei in vederea extinderii Si asigur5rii teritoriilor de la nord de Marea Neagr5,
nu corespundea interesolor Frantei, Prusiei si Angliei. Aceste puteri se tetmeau
nu numai de cresterea fortelor Rusici, ,dar si de incorporarea unor zsoi popuiIatii
in granitele Austriei, care s-ar transforma, astfel, intr-un stat slay. Turciei,
areia aplioarea tratatului de la Kiiciiik-Kairuargi ii iprovoca mart greutati in-
terne, in aetiunile ei impotriva Rusiei i se f5gaduise njutor financiar, precum
si provocarea simultana a unui riiaboi ruso- sueden. $i de aceasta datii, adver-
sarii erau convinsi ca Rusia se va pribusi de pe utuna unui rani of pe dou5
fronturi.
Mazilit pe nedrept in decembrie 1786, domnul Moldovei Alexandru Ma-
vrocordat, ajutat de vioeconsulul Selunski 1, a luat calea pribegiei in Rusia,
Ca sa nu itrirp5rtaseasta soarta nefericituilui Grigore Ghioa 2. C515toria Ecaterinei
a II-a in Cnimeea si intilnirrea .ei can losif al II-lea, imparatul Austriei, in vara
anului 1787, a fost prezentat5 la Constantinopol drept o demonstratie amenin-
t5toare is adresa Turciei. ineredintata de sprijinul puterilor vrijmase Rusici
§i dorind sa anihileze o eventual5 alianta anilitara ruso-austriacii, Poarta a
ohernat la 15 iulie 1787 pe Bulgakov, plearipotentiarul Rusiei la Constantinopol,
si printre altele i-a oerut extradarea fugarului Mavrocordat. Inainte de expira-
rea termenului stabilit pentru oomarnicarea risprunsului, la 5 august lui Bulga-
kov i s-au foranulat alte pretentii : anularea tratatului de Ia Kiiciiik-Kainargi
si a conveartiilar ulterioare, precum si renuntarea l.a Crime ea, la construirea
flotei in Marea Neagra si la drepturile obtinute pentru principatele dun5renc,
consulii nisi urmind sa fie rechemati de aici. Din non, raspunsul negativ al ple-
nipotentiarului Rusiei s -a soldat cu intemnitarea lui. La 13 august 1787 Turcia
a declarat razboiul. to manifestul de la 7 septembrie, ea rAspuns, gurvernul ru-
sese a invocat si asuprirea la care Poarta supunea principatele.
Superioritatea numerics a flotei turcesti, ale c5rei unit5ti principale fu-
sesera furnizate de englezi, a inspirat comandantilor otomani planul dPharc5rii
nnor trupe pe coasta de nord-vest a Marii Negre. La 1 octombrie turcii au
incercat sa .crucereasc5 cetatea Kinburn, la gura Niprului ; atarantii au Most res-
pinsi de garnizoana oetatii, comandat5 de generalul Suvorov. Dincolo de Kuban,
bandele inarmate de .catre turci au fost 8i ele nisipite.

Maiorut Ivan Selunski a fost numit viceconsul al Rusiei la Iasi in tuna

mai 1784. In urmatorul nizboi a oomandat in Moldova o imitate de volintiri, rezer-
vindu-si un rol important in admnietratia Orli. Brigadierul Selunski era mort in
1798 (Academia R.P.R., doe. CCLXX. 11).
2 Mavrocordat a murit in 1819 Ia Moscova.

165
www.dacoromanica.ro
 Austriecii, aliatii rusilor, 15sau acestora greutatea luptelor, in fillip ce ei
ocupau provinciile invecinate. Detasamentele austriece an intrat in orasul Iasi,
dar, Ila aparitia turcilor, s-au Tetras. Ibrahim-Pasa a reocupat la 24 iunie orasul
si a maeelarit un mare nuanar de locuitori. Falk' de nopasarea austriecilor, ma-
resalul Rurniantev, care astepta apropierea armatei marelui vizir, se v5zu nevoit
sa grabeasca inaintarea unitatilor sale. Moldovenii intimpinau pc rtusi eu bucurie.
La 22 august turcii au parfisit orasul Iasi, iar la 4 septembrie cetatea Hotin a
capitulat si a [foist ocupat5 de trupele goneralului Sa ltikov. Rumiantev s-a ase-
zat la Tutora, fiira sii intre in Iasi, din pricina neintelegerilar cu austirieeii
cane cautau s5-si consolideze sti1pinirea in Moldova, oel pu4in rpina Ia Siret.
El a adresat locuitorilor %Atli un manifest, vorbindude despre restabilirea hirer-
ttatilor de care Moldova s-a baccarat in trout. In actomIrrie a sr's:id aiei si
printul de Ligne, oa sa inl5ture neintelegerile dintre rusi si austrieci I. La
6 decembrie cetatea turreasc5 Oeeakov a ;fast encerit5 de armata rasa.
Pe frontul din Banat si Tran.ilvania austriecii suferira o serif de in-
fringeri. Ca s5 vina in ajutorul turtilor, aliatii Piortii au provocat intrarea in
raztboi a Suediei. Ambasadorul Rusiei a fost expulzat din Stockholm si, mai
inainte de a se ,deelara rAzboiul, suudezii au si fortat granita ruseasca, dar au
fost respinsi. Anglia, Prusia si Olanda, la rindul lor, se str5duiau sa itnpiedice
o interventie a Danemareii, aliata Rusiei.
Conducerea suprom5 a trupelor rusesti in aprincipate o avea maresalul
Giigore Potionakin, iar stralueitelle victorii au fast obtinute de celebrul coinan-
da.nt de osrti Alerrandru Sua Prow (1730-1800). Dispreltuind pe austrieci, me-
diocru oondusi de printul de Koburg, moldovenii contemporani, ea hatmanul
R5ducariu Ros5t, povesteau cu admiratie faptele de arme ale lui Suvorov. De
altfel intreaga pdpulatie moldoveneascii venea in ajutorul rusilor, aduoind in-
formatii folositoare si atacind convoaiele de provizii turcesti. Gasim luptiitori
moldoveni printre volintirii dotasamentului format in 1787 de palcovnicad hart
Selamski in regiunea Mohilaului pe Nistru, apoi la Iasi, uncle in anii 1790-1791
el elibera biletc capitanului de volintiri Gheorghe Costin 2. Cunoastem ale ase-
menea corespondenta din anii 1787-1788 a general-mini Elmpt cu moldovenii,
numiti c5pitani de anniinti3. La Iasi, in regimental' de .,eazaei" comandatt de
polcovnictd Gheorghe Hirjeu, intilnini in anii 1791-1792 pe acolasi c5pitan
Gheorghe Costin 4, in timp ce maresalul Rumiantev vorbeste la Iasi la 5 de-
cembrie 1788 despre cIpitanul de arniinti" clip, acelasi detasament mixt al
maiorului Hirjeu, Stefan Carp, distins in ultimele (long r5zboaie turcesti5.
Suvorov elogiazil si el, la 30 octoaubrie si 1 noiembrie 1789, pe ostasii detasa-
mentului de arniititi" Pavel Mat si Nieodae Sevran, siiteni din Berezna din
tinutul F5loin 6, precum @i pe arnilutii" ciipitan Anton Nicolae 1;4 Eutenie
Anton din tinutul Tutova7. Si in .a.eeast5 participare !argil a maselor populare

' In urma incondiirii rela%iilor cu Potioinkin, comandantul suprem, Rumianitev

a fost rechemat in mortie 1789 de Ia condueere.a acestei armate. Sperind intr-o nevocare
a ordinului, atria in luna mai el a predat comanda lui Repnin. Rumiantev a limas in
Moldova, in satul Llizoreni, ping la sfinsit de an, motivindu-si intirzierea prin boalii.
2 Academia R.P.R., doe. DCCCXCIX. 2 si 3; veal yi doc. MCCLXXXIX. 38,
din 8 iunie 1786, referitor la podporacicul Gheorghe Panait.
Ibidem, doc. CCLXVI. 45, 47, 48.
4 Ibidem, doc. DCCCXCIX, 4 qi 7.
5 Ibidem. doe. DCCXL. 228.
6 Ibidem, doc. DCCCXCII. 1.
I Ibidens, doc. DCXLVI. 86.

166
www.dacoromanica.ro
in rkzboaiele antiotomane trebuie vilzuta o puternica manifestare a leptei
ant ifeludale.
In aprilie 1789 turcii au fost infrinti la Mazineni si Galati. Printr-o
inaintare .rapids pornita din regiunea Birladutlui, la 21 iulie Suvorov a sulvat
armata tprintului de Kohurg si a zdrohit la Focsani ottirea lui Osman-Pasa, care
incercuise 30 000 de austrieci. Din Ismail si Braila, turcii au pornit o ofensivii
spfe nord, insa nn lupta de la Rimnic, la 11 eptenuhrie, Survorov, ajutat do
austriecti, a obtinut o birainta tot atit de categorica. La toate aceste bitalii au
luat parte si volinririi nostri. La 28 septenthrie a capitulat cetatea Akkerman,
iar la 3 noiembrie oetatea Bender. Fortele principale ale turcilor an fo,t
distruse.
Infringerile sufenite de austrieci in 1788 i-au silit s5 incheie un
armistitiu la Zemlin. Mai tirziu, insa, tvietoriile rusilor au permis trupelor aus-
triece sa reinceap5 operatiunile nvilitare. Ele an ocupat Belgradul, iar la inceputul
lui noiembrie 1789 au intrat in orasul Bucuresti.
In urma capitularii Akkermanului, turcii cautau sa inceapii itratativele de
pace. Nicolae Mavrogheni, fostul domn. al Tarii Romtinesti, s-a adresat in aceasta
privinta maresalului Potionikin, in timp ce la 3 noiembrie Bulgakov a fost
eliberat din temnita. Iarna Brea pose capat tuturor framintarilor.
In invalmiseala Constantinopolului, plenipotentiarii Angliei si Prusiei
cautau sa zdruncine Increderea generals in Hasan-Pala, marele vizir care tindea
spre pace. In urma ri neetarii din viata a imparatului Iosif al II-lea, s.,a incereat
chiar o desfaeere a aliantei ruso-taustriece. Suedezii si polonii, pe de alts parte,
erau atitati intr-una impotriva Rusiei. In legatura cu mohilizarea Prusiei, o
parte a trupelor rusesti a trebuit sa fie retrasii din Moldova ; moartea stuhita a
marelui vizir a aurmat tentativele de pace.
Suvorov vedea o clarificare ,a situatiei in atacarea turcilor dincolo de
Duniire. Incercarea trupelor austriece de a-si consolida pozitiile din Tara Ro-
nuineascii a suferit un esec la Giurgiu. Printul de Kohurg a apclat la ajutorul
urgent al armatei ruse. Sosiit nn ,grabs in satul Aeru Mare, in apropierea orasu-
lui Bucuresti, Suvorov afla ca in 19 septembrie 1790, la Giurgiu, austriecii au
iscalit un armistitiu ; unitatile rusesti se retraserii atunci dincolo de Siret.
In august 1790 suedezii infrinti de nisi au cerut pace. La 18 septembrie
th rusesti au ocupat Chilia, apoi Tulcea si Isaccea. In,paimintat
de soarta inaintasilor sai, marele vizir .,Serif -Pala nu indrkznea tottusi sa roia
negocierile de pace.
Numai o actiune zdrohitoare putea sa determine pe turci sa cedeze. in
consecintii, generaluil Suvorov, secondat de KuRuzov si de alti comandanti, a
primit sarcina de a cuceri cetatea Ismail, puternic intaritii de inginerul francez
Lafitte-Clasve. Sarum si se predea, seraschietrull cetalii a rispuns ca mai cutrind
Duniirea se va opri din cursul ,ei 6i cerul va eadea pe p5mint, decit Ismailul vie
capitula". Cu toate acestea, cetatea a fast cutcerita printr-un asalt care .,intrecea
vitejia tuturor vremurilor" ; asa 1-au caracterizat martorii din Occident, tinerii
ofiteri Richelieu, de Ligne (fiul), Roger de Datmag si altii 1. In schimb, din amin-
tirile contelui die Damas, trimis de regina Frantei Ia fratele ei, imparatul
Austriei, se vede uimirea produsa atunci. dud tinarul autor istoriseste cum

' La matt an tuat parte si valintirii bistinasi comandati de It.- colonelul 'loan
Nicorita si arniutii din Galati. Polcovnicul Srebriakov, ucis in timpul asaltultti, as
.aflii inmormintat la Ilusi.

167
www.dacoromanica.ro
comandantul atit tie laudat la Viena, de Koburg, se lasase batut impreuna eu
15 000 de soldati, de numai 4 000 de turci.
Intre timp cflota ruseasca, sub conducerea amiraludui Usakov, elibereaza
Marea Neagra de flota turceasca.
Prin armistitiul de la Giurgiu, Austria a ineercat sa stabileasca un corp de
ocupatie in Tara Romineasca si Moldova ; turcii preferau vecinatatea austriaca
celei rusesti. Numai tratatul de pace, iscalit la Sistov La 4 august 1791, i-a obli-
gat pc austrieci sa evacueze principatede, revolutia francezil deplasind centrul
preocuparilor for spre Occident. Tratatul de pace se baza pe un status quo ante
bellum ; totrusi, curtea vieneza a dobindit stapinirea asupra vechii Orsove si a
teritoriului Uniei.
Rusia a continuat razhoiul, refuziad mediatia Angliei pe baza status
quo-ului. Pierderea Ismailului ki a Anapei, in Asia, inaintarea detasamentului
comandat de Kutuzov pins Ia Babadag si distrugerea Macinului in iulie 1791
de trupele dui Repnin au silit pe mud vizir, Iusuf-Pasa, sa reinceapa ne.go-
cierile. Prelimin.ariile an fost semnate, un lipsa lui Potiomkin, de eatre generakul
Repnin in Galati la 31 august 1791. Revenit in sinul aranatei, Potiomkin a res-
pins tratatul, reluind discutiile la congresul de pace de da Iasi. Maresalului Po-
tiomkin Ilftl i-a Most 1113a dat sa vadi sfirsitul negacierilor : el a murit la 5 octom-
brie 1791, in drum spre patrie 1.
Conducerea tratativelor cliplarnatice cru imputernicitii turci a fort lucre-
dintata cancelarului Bezborodko 2. Prin tratatul de pace iscalit la 29 decem-
brie 17919 lanuarie 1792 Nistrul devenea hotar intre cafe aoua imperil. Strim-
torile ramineau desohise pentru comert. Articolul IV al naudui tratat canfirma
respectarea clauzelor tratatului de la Kiiciiik-Kainar,gi si a conventiilor de mai
birziu. Principatele dunarene obtineau, pe deasupra, o anulare a datoriilor, pre-
cum si seutirea de impuneri si prestatii pe timp de don ani. Yn ternaen de
patrusprezece luni, localnicilor doritori de a eimigra Li s-a dat dreptul de a
pfirasi paa. Un vad de bejenari s-a grabit sa se aseze in teritoriile Invecinate
de Ia rasarit, acaparate in 1779 de turci de tla tatari si acum eliberate de rusi 3.
Legciturile culturale. Intensificarea relatiilor econamice eontribuie la ire-
nasterea culturada a tarn. In a donna jumatate a veaculni al XVIII-lea influen-

Despre moartea lui Potiomkin, vezi corespondents generalului V. S. Popov,

a oontelui F. V. Rostopcin s.a. Inscriptia de la biserica Go1ia din Iasi, la Academia
R.P.R., arbivii 1580, p. 93-94. Cinteoul lui Potiomkin si alte istorisiri in stihuri
moldovenesti sint consacrate mortii maresalului. Un contemporan, Gheorghe Nacu,
este autorul Ralatiei pentru moartea si tariimonia ingropirii a lui sfetlis G. A. Potiom-
kin". Pe locul mortii lui Potiomkin, inure satele Pirlita si Milesti, se inalta un obelisc
pumit de popor Stilpul lui svetlici (stolb svetlei$ego). Insemnari despre politica
rugeascii cu 80 de ani inainte si dupii 1791, la Academia R.P.R., ms. rout. nr. 3102,
p. 124-126.
2 Pe Bezborodko (1746-1799) il gasim pomenit in prefata until Catavasier"
tipa'rit la 1792 la Iasi de M. Strelbilki.
3 Certificatul de serviciu eliberat de Bezborodko la 12 febru.ar;e 1792 vorn'cului
de aprozi Mina Sturza, la A'adem a R.P.R. (doc. CCCXXIX. 13). Atestatul iscalit de
Bezborodko la 14 ,februarie 1792, la Iasi, inainteazi pe N'colae Bals la gradul de
consilier colegia.I rus, in,lesn'ndu-i plecarea in Rusia (ibidem doc. CCCXXIII\ 139)..
Copia scrisorii Ecater'nei a II-a de Ia 23 septembr'e 1793 referitor la refug,ati
moldoveni (ibidem, doc. CCCXXIII, 136). Diplomele colonelului Em. Bals, d'n anii
1794 1795 (ibidem, doc. CCLXXVITI. 45, DCCVII. 70 si 72). Porunca lui Laskariov
data in 1792 locotenentutui emigrant Stefan Belc;c (ibidem, doe. DCCLIX. 51). Diploma
porucicului loan Boian din 1793 (ibidem, DCCCLXXXIII. 3).

168
www.dacoromanica.ro
 t .1. :/

-Ix 210. ej
Generalissimul Suvorov
(Bihl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

www.dacoromanica.ro
tele culturale rufsesti se fac tot mai simtite. In hunii parte eLe nu izvorase din
complexul dezvollarii intelectnale a Rusiei conteiwporane care ne va influenta
mai mult dupti 1806, ei se situeazi pe continuarea traditiei carturaresti aidinc
inrittlicinate din trecut. Aceste inniuriri se °pun rpropagarii s-collasticii grecestid-
compilatie, reprezenhind cultura suprapusa a domnilor si clientelei for fananiote,
bi ne transmit de aseanenea spre sfirsitul veacfului aspiratiile de apropiere
cu Occidentul, .mai ales pi Frani&
Id cadrul 'eechitor preocupari slavo-rusesti, in 1755 la Ritnnicul Vilcea s
retllpa'reste gramatica slava' a lui Meletie Sanotriitki, scoasi si in 1697 de Antim
Ivireanul ; gramatica BC retipareste pentru uzul scolilor sirbesti, dar desiguc
si a celor localnice 1. Tipariturile nu reusetsc Inca sii inlocniasca pe deplin
manusei-isele, ineit ;i in domeniul gramaticilor slave mai gAsim la Academia
R.P.R. (ms. slay. nr. 402 662) exemplare scrise altadafa in Cara noastral Se
inmultesc copiile scrierilor privitoare da trecutul Rusiei, care izvorilsc din
Sinopsisul" rusesc tiparit la Kiev in 1680 ; acest letopiset, aparut intre anii
1674-1836 in mai multe editii ruseiti, este prima carte asupra Rusiei tradusi
in romineste, citata de Dimitrie Cantemir, copiata de ciirturarii nostri : Evloghie
(1753), dascalul Lavrentie de la Hurez din Tara Romineasea (1757), harnicful
Rafail (1767) s.a. 2 Istoride consacrate vietii lui Petru cel Mare si a Ecaterinei
a 11-a sint talmacite uneori si din serieri din limbi occidentale, raspindite la 1101
in traduceri grecesti. Este popularizata viata lui Petru in traducerea din 1749
a lui Matei Farciisanfu biv veil s'atrar, reluata in 1755 de Rafail la Hurez 3 51 tot
acolo de Dimitrie Rimniceanu in 1767 4 si de Petru, discipolul lui Lavrentie
apoi de Gavriil, cat eheltuiala lui Inochentie al Husidor si care dateaza. din 1756 6 ;
alta copie este din 1765, iar della manuscrise provin din Brasov until din
1783 de loan Zacionea 7, aim!' din 1785, talmiicit din ruseste de dascalul Radu
Popovici. iar copist fiind eapitanul Zam.fir Marco 8 ; copia 'din 1799 o seri-
Mader Meican 9. Cipitanavl Antohi Hociung, sezind in easele conalicanului Stefan
Ziltreann. copiaza in 1793 istoria Ecaterinei a 1I-a si descrierea Hersonului 10.
Din 1766 dateaza copierea la Kiev si in Podolia a tilcului ,psaltirii, tradatsZi
de dasciilul Isaia de pe rusie pe ruaninie" clup5 o tipArittura a manastirii Pe-
eerska, copia Iliad facuta ale Gherasim, care a vizitat Ucraina impreamii cu uti
coleg al san, Ioanichiet 11. Numarul de .carti rusetti, cane eirenia in tafrile 111)&5hr .
este tot atirt de remarcabil cIt ¢i muttimea de carturari curioscatoni de lim1)5 rusa.
0 sums de traduceri din nuseste pentru literature profana calendar°,
letopisete le datoram lwi Vanfolonzeu Miizareanu (traieste pe la anii 1710-
1790), ..ucenicrul anitropolitului Antonie care s-a pnistivit in Tara Moskiceasca".

I In schimb, din sirbeste in romineste sint traduse carti provenite si ale din
Rusia : Adunarea cazaniilor" (Viena, 1793), Da torintele presviterilor" (Buda, 1817),
retipiritii mai tirziu s.a.
2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 204, 249, 770. 1134, 2353. Letopisetul din Kiev
s-a si tiparit in tradueere moldoveneasca in 1837 la Neamt, sub ingrijirea lui Veniamin
Costachi, in anexele cartii Hronograf adieu"' numarare dupii ani".
3 Ibidem, ms. rom. nr. 2353.
4 Ibidem, ms. rom. nr. 2668.
Ibidem, ms. rom. nr. 204.
b Ibidem, ms. rom. nr. 49.
7 Ibidem, ms. rom. nr. 2476.
8 Ibidem, ma. rom. nr. 3161.
9 Ibidem, ma. rota. nr. 2581.
101bidem, ins. rum. nr. 3102.
"Ibidem, ms. rom. nr. 716.
170
www.dacoromanica.ro
 rr

1°.

tiq

boa

4\ o
4

k .(t,-.17/,,,/ lei ( ii, I1 ,, .

el 1'141 t'r eti
Al I.1 'ri: , be,liC.,i titdre, h,e r'!" tir J.:. dritte...... ,f..\.n
toile _c_ ..,i Li ro:. 1.#4,,
...,:. 1. I . . i
...' c.
, # .r-, 4.4 1, o...... 4..
I - ,.
, ,`; "'T -4" r.. .
. 1 4
.,1
VIr!. A i-
11,

Mare,alul Potiontkinl
(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

www.dacoromanica.ro
Varfolomeu pi -a acet studiile la Academia din Kiev. El a mai vizitat acest
oral in 1757, in ealitate de fruntas al mana.stirii Patna, chid impreuna cu doi
colegi, Calistru si Mihail, a fost trimis acolo de Iaeov, mitropolivul Mo Idovei
la inapoiere, solii au adus din Kiev printre altele qi numeroase carti. Mazareanu
a fost indreptatorul" soolilor moldovenesti. In scoala de la Punta - creata
de dinsul si de Venedict Pavlinkovski introdusese ¢i putina ruseasca". Bio-
grafii II socotcau pe Varfolomeu Maziireanu un minunat eunoscator al serisului
slavon 6i un apostol infocat al politickii muscalicesti in Moldova inure anii
1760-1780". De la Maziireanu ni s-au pastrat frumoase eondici, cronici, cumin-
sari, pm-cum si scurta descriers a calatoriei delegatiei moldnvenesti in 1770, in
capitala Rusiei. Celalalt earturar care a vizitat atunci Petersburg-ul - batrinul
Venediet Pavlinkovski din So lca, autorul Slujbei acoperemintralui Maicii Dom-
nrului" scrisa inca in 1722 la Patna, a adus la Moldavia ca dascal si a indem-
nat la lucru pe tinarul Varfoloineu si a colaborat la talmaeirile sale 1. La manas-
tirea Moldavia se plistrau carti aduse ide Venedict din Petersburg, iar numel
sae era zugravit pe elopotelle- miinastirii din 17772. Pnintre traducerile lui Maza-
reanu pomenim in primul rind Esopia", talmacita in 1763 de pe limba mos-
hiceasci pe moldovenie" ; este una din oele mai rispindite carti populare lake,
care s-a si tiparit in 1795 la Sibiu, editoaiul ealauzindu-se si el de o tiparituit
ruseascii mai veche. Traducerile lui Mazareanu continua prim aceeasi filozofi-
ceasca Mica sou Ieropolitica" (1764), apoi Letopisetul" lui Nicodim Grigo-
rovici, slarvit doscal in Tara Moskiceasca", talacit de pe rusie pe moldo-
venie" (1766), Inviitaturile" lai Avva Dorofei (1766), tiparite la Kiev in 1628,
Leastvita" lui loan Scarariul (1766) 3, liturghia ruseasca (1770), Cuvinte din
prologul moskicesk", Catehismul" lui Platon Levtin (1775), Trebnicul" lei
Petra Movila (1776) 4, Guvinte" ale 'lui Dimitrie al Rostovului si ale lui Nieodim
Grigorovici (1778) s.m.a.
In principate sint foarte populace copiiile si traducerile textelor lui Nil
Sorski 5, precum si serierile sus-amintite ale lui Dimitrie al Rostovului, traduce
- printre altele - die staretul ras Vasile de la minastirea Poiana Marului din
tinrutwl Rimnicul-Sarat, care a hut fiinta in al patrulea deceniu al veacului al
XVIII-lea, dar, in urma unui foc din 1771, funetiona ca schit. Pe Va,ile, promo-
tor al inviitaturii lui Nil Sorski 6, putem sii-1 consideram la uoi drept premer-
gator al lui Paisie Velieikovski in crearea unei tooli slave O. in renasterea mona-
hismului local 7. In aceasta perioada creste din ce in ce numarul traducerilor
din ruseste. Astfel, Pahomie din seltitul Lapos de linpa Baearu, pe la mijlocul
veacului al XVIIMea copiaza o carte tiparitil in imparitia Mosculici 8. Harnicul
conist Sava Popovici de la Rasinari talmaceste in 1785 Geografia", tiparita in
1759 de Academia invataturilor" din Petersburg, preen= §i povestirea despre

I Predoslovia la pomelnkul manistirii Moldavita, de Venedict (ms. rom. nr. 921

la Academia R.P.R.).
a Insemnarile lui N. Beldiceanu la Academia R.P.R., ins, rom. nr. 4181, p. 112-120.
Leastvita" a. fost tradusii de Varlaam, catre 1618.
4 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 2986.
5 Ibidem, ms. rom. au. 1076, 1411, 1427, 1566, 1621, 1889, 1922, 1982, 1987,
2030, 2074, 2100, 2166, 2173, 2216, 2317. 2986, 3463, 3554, 3562, 3726.
6 Ibidem, ms. rom. nr. 1990, p. 277-414 ; nr. 2045, p. 51-84.
7 Manuscrisele romineqti la Academia R.P.R. cu scrier; de Vas'le de la Poiana
Marului 6.a., nr. 1427 1441, 1566, 1621, 1889. 1922, 1980, 1982, 1987, 1990, 2030, 2045,
2074, 2100, 2121, 2123, 2166, 2173, 2317, 2635, 3543, 3688 ; ms. slay. nr. 373. 375, 379,
382, 407, 603.
a Academia R.P.R., ms,, rom. nr. 5454, p. 183.

172
www.dacoromanica.ro
biruinta marelui cneaz Dimitrie Donskoi asupra tatarilor. in 1787, la Bistrita
Mace rie a tradus din rus est e Is to ni a b iseri eii" de Teo d ori t. Multe manuscrise
sint p5strate da Academia R.P.R. si in alto biblioteci : in Gramatica rumineasea"
a Ifni Macarie 1, pregiitita pentru tipar pe la 1770 in zilcle ,.imiperatri4ei noastrei
Ecaterinei Alexievnei a toatea Rosiei", folosind ca model aceeasi gramatita slava
a 1ui Meletie Smotritki tiparit5 in 1648 la Moscova, gasien o poezie inehinata im-
piirAtesei a toatii Rtisia si a bulgarro-serbo-moldovlaho-ungrovlahilor ; Paterik
sau °tech-lie al man5stirii Pecerska", atribuit lui Nestor, cronicarul Rusiei, lui
Simion si Palicarp, 9 fost tradus si copiat, de pildii, in 1759 de Constantin
Dascalul 2 si mai tirziu, dup5 edilia ruseasca din 1678 ; Cosmografia adic5
izNodirea lumii" este soris5 ,jn vremea doainnei naastre si impir5tese Ecaterina
II a oath* Rusia" in 1774 3, Ecaterina fiind amintita de asemenea in Alexan-
dria", copiata de Maas° Negrule din Iasi4 s.a.m.d. Mai amintim Miscellanea
ruso-romineasc5 despre fizionomie" din 1773 5 si Viata si euvintarile lui Simion
eel Non", scriere tradusa din greceste in slavone$te de Paisie Velicikovski $i
copiata in aprilie 1810 la Iasi de Sofia Stroganova 6. La Academia R.P.R. mann-
serisul slay nr. 577 este o culegere de scrieri, printre care cele ale lui Paisie
Velicikovski si Povestirea" tradusa din moldoveneste despre trecerea in 1424
prin Moldova a fiului imparatului hizantin Andronic Paleologul, scrisa in 1731
de Gheorghe, mitropolitul Moldovei, dupa cele notate de Nieolae Gramaticul
(Milescu) ; Nicanor, copistul culegerii, s-a refugiat' de la Kiev la Vorona mol-
doveneasci, iar povestirea sa a fost tuparita apoi de Melchisedek si A. Iati-
mirski. Numeroase manuscrise *i tiparituri poanenesc in prefete pe maresalii
Rumiantev si Potiomkin, preen= si pe alti fruntasi rusi din a caror epucil
dateaza. Versuri inchinate rusilor le g5sina, de pilda, in Octoihul" tipirit in
1774. Urmeazil talmilcirile din ruseste si tip5riturile lui Chesarie al Rimnicailui,
care a insatit in 1770 delegatia munteanii in Rusia ; Chesarie a scris istoria r5z-
boiului dintre rusi Si turci7. Circula de asemenea poemul inchinat imparAtesei
Ecaterina ¢i publicat la Leyda de c5rturarul Constantin Hagi Gheoeghiu Gehani
din Mosoopole, student c515tor prin Occident, iar conationalul acestuia, Nieolae
Zerdzuli din Metova, director all soolii din, Iasi, a alc5tuit in cinstea rusilor
cuvintiiri de laudii.
Pe la 1780 Lionardo Panzini, dascii al copiilor lui Alexandru vod:i
ipsilanti, scria ca limba franceza abia se r5spindea in piitura cults local5. do
pe urma *ederii rusilor, dar pentru timpul acela nu putea sa coneureze pe cea
greceasc5. Din acea vreme dateaza primele traduceri din Voltaire si Giovanni
del Turco (1772). Am vorbit despre insemdatatea tip5rimii in 1773, la Iasi, a
Nakaz"-fului Ecaterinei a II-a, in traducere mokloveneasca. Medaliile biitute in
1772, la Iasi, dovedesc ca idcile eonstituirii unor societtiti secrete au Most aduse
in Moldova si din Rusia. Arma intii si cea mai grozav5, care a b5tut cetatea
trecutrului scria Alecu Russo in Sandie mohlovana" a fost schimbarea

1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 102.

2 Ibidem, nzs. rom. nr. 1388.
3 Ibidem, ms. rom. nr. 1267.
4 Ibidem, ms. rom. nr. 869.
5 Ibidem, ms. rom. nr. 3693, aflat la Moscova ; poate identic cu o tiparituril a
lui M. Strelbitki din 1785. Retinem si ms. slat). nr. 640 din 1814, copiat in Moldova
de Simion Rudkovski, dupii o tiparitura a universitalii din Moscova : Curioasa si
scurta Famurire a celor mai interesante stiinte ale fizionomiei".
6 Academia R.P.R., ms. TOM. nr. 5219, p. 30.
7 Lucrare redactata in limbs greats si parafrazatil de dascillui iesean AMIN ro,ie
Pamper.

173
www.dacoromanica.ro
portului vechi : irvirLa pantalunului a fo1't rusinoasa, visa, dar aultoritatea orficiali-
t5tii ruse a ficut ceea ere a infaptuit Penn ill Mare in Rusia.
La tipografia de campanie a mareolului Potiomkin a aparut, intre 18
fcbruarie 1 aprilie 1790, in timpul cartiruirii de iarna a trupelor rusesti, pri-
mal ziar de infonmatie locals Fi externs tiiparit in principateCourier de Mel-
daNie" I. Din acelasi an darteaza prublicarea cartii rusesti .,Cercetarea cresti-
nimuluiu, de Arndt, talmiicita din englezeste in 1786 de Luca Secikariov, trans-
lator de limhi clasice si moderne al lui Potiomkin, canuia traducatorul i-a si
inchinat lucrarea 2. Tot in ruseste s-a editat .1a Iasi in 1791, de aceeasi tipografie
de campanie, traducerca din frantuzestc, de Nicolae Popovski, a scrierii poetului
englez Alexandru Pope ,.Eseu despre om" 3. Urma sa se tipareascii traducerea
operei lui Tacit, de Senac de Meilhan, derlicat5 lui Potiomkin 4. In 1791 ciirtu-
rarul Daniil Philippide 5 a inchinat lui Potiomkin o carte scoasa la Viena
Geografia moderns ", aleatuit5 in .colaborare cu Grigore Costanda.
Maresalul Potiomkin a rectladit vechea biserica h sf. Nicolae Gospod din
Iasi b ; .clinstil este amintit in poinelnicul binefacatorilor mainastririi Slatina. In
Moldova 1-au insotit pictorii Mihail Ivanov (1748.1823), autorul tahloului infa-
Vsind pe Petri' eel Mare la Pratt, si Firancesco Casanova (1730 i1805) ; rmai t'rziru
a venit aici si I. B. Lampi (1751-1830). Potiomkin a trimis pe cheltuiala sa
pe trioldoveanrul Eustate sa invete piciura la Viena. Intors in /aril, Eustate
(meaelnicer, moll in 1815) a zugrivit printre altele biserica din Balti, ziclita pe
la 1795 de rpaharnicul Iordache Panaiti. Cunoscut mai de mult ca zugrav 8,
ahia in zilele noastre Eustate Ineeput sa fie pretuit ca artist care a refiicut
stilul picturii moldovenesti. In anturajurl maresalului Potiomkin se gasea si
poretarl georgian Gabatvili (1751-1791), trimisul tarrului Georgiei ; po tul
moare in imprejurairi putin cunoscute 5i este ingropat la biserica sf. Vineri
din Iasi. Alt ciirturar georgian care a vizitat Cara noastra si a scris frumos
despre capitala si monumentele moldovenesti a fost poetul Devansvili, care
a trait in apeca0 epoca. Prin Bender a trecut in august 1790 a si Simion
Ivkovici, arhimandritul manistirii sf. Sava din Albania, calator prize Rusia,
care a adios in patrie ajutoare si carti rusesti. Compozitond Giuseppe Sarti, ye-
nind in 1788 din Petersburg in calitate de conducator al orchestrei, corului si

1 Cinci din cele sapte numere cunoseute se pastreaza La Biblioteca V. I. Lenin"

din Moccova.
2 Note do Al. Papadopol-Callimah, ins. roin. 930, p. 93, Ia Academia R.P.R.
3 Ping la 1802 in Rusia agar patru editii ale acestei serieri. Traducerea mol-
doveneaseg, din 1807, s-a facia la Odesa, insa nu de I. C. Kazmir, dup5 cum sr-a
crezut, ci de catre loan Cantacuzino. 0 gra' traducere moldoveneasca din Pope apar-
tine poetului Costache M. Conachi vezi la Academia R. P. R., ins. rom. nr. 877 :
Pronsipurile moralului si voroava pentru bm" ; copie din 1824 de Aleou Ciogolea din
Faltieeni.
4 SCUae de Meilhan aerie despre moartea mareaalului lotiomkin, in Moldova,
in Ouvrage philosophique et litteraire", Hamburg, 1795.
t 5 Philippide (1770-1832) a insotit in 1800 pe tinIrul Costache Conachi, care
plea la Viena pentru invatiitura (Revista istoricg", 1919, p. 98). Mentinea corespon-
dentp cu oameniti do stiintii europeni. A puhlicat in 1816 la Lipsca Istoria" inchic
natii rusiloir 8i Geografia Rumunies ". Lnele lucrari le-a dedicat sprijinitorilor sal,
Ianci Bala 5i Alexandru Panaiti. A murit la Balti, ca preceptor al familiei Catargi.
o Aceasta ctitorie a lui Stefan eel Mare, refacuta in 1676 de Antonia Ruset, ou
trei altare, avea drept tujitori pentru altarut sf. Stefan preopi rusi ; ultimul, Doroftei,
este amintit in timpul i fizboiului din anii 1877--1878.
,Algina romineasei", 14 septembrie 11347, nr. 73.
8 Pasaportall din 4 august) 1790 eliberat de Potiomkin, Ia Academia R.P.R.,
doc DCXLIX. 31 ; alte documeate, ihidem, 16 36.

171

www.dacoromanica.ro
COURIER tie OLDAVIE.
Nvi. 7,
JASSY le g. Aura,
. _A 4". 4 C istii;s A near tirini '10 Plait, a v rut ;,-,
. a
, .: ,,,..,4,111 dr . r-, Les , a (mire, titiroirtat .,t1 aril-
. .a '
14t," saltrr. A dix uturtlf ee s.inq Allow, ,"4;! k'146r tr. on-
4.1 , a, ;- '
ill torte, & 1;.1 trutfcale flpy.s. tumult itoit a ),..,;.,e
, , )T,t,tr. Dams fv., 1,11u).rs plus ky,:s mains eluigne's de crate
. ru fvttr.tirt-s, eeltroott plus fort dans
%

titr ,,,..
er
11+.2$
6,r0;z.V.4 les W4' -,1..j5
1-40.
44

!antis cot Ir roman sips

terre
tromr1 route tie ,
suit "brig& tie I' 0 a 4 (Left.. 1
'
:7,

g se.....-
. I:. -';

Dr P A R. I S Ir S. Mars.
Derttis gr,,,pAqt.ms juors tine form .4' inquietude spoit las rfprits.
to, f.-nw:i A bruit* risikules , got-, le- pratpls Gait u Qatti-
goes nunsvoitiets 44,1-14 nationals., forc.&` tie `preter mtsin-
leer no% O'vAriVt3ti, (pis 41TrilatItt' les bt.rrterg's, 0:4 }:1(' r4thrrTblo.
.% fa a rtoitos mourn, rn force , fittitOent it-41414o-, qu ts' y cut
v.- to runlet... tint,* 1a s fat4xt':,00rki. Pittirtts (',pendant fort tron-
P;,:
q dr ai^ tr.3% ti krlfro4 ittm hareems n pu feu! inquirter un
fif k ha- b.
Nuts n' atirrtniim. r,assi que dame les praVol-cn les brigfIna ff.
rsouvrm,x. eXt'Z'S, parrOtIt di Grit kti cont.-
s
to:A-oft rtyrik., 4 At-$. t.
as , slot left ritbioi6p314,::.i out matt marcher les rehires fur
t trateb. Vent' wre tiriprastiors d. routes cri n4m:Lipaiitt'ni
u hetverts retAke I' e,trr &10 calm, darts r interivur 4t, Tortoni,
Durc, la fc'tin,r 141.1 a. Air. thal3ttale 3 fait le&tre du tocrots;fe

FA",f,444$4, d'Apte4 rtir,stilW ,k S» hildtothilur tt.P.tfit r V. I. 1.0ts.e. de muscat'.

th. . -4

Z.Kia'f6,4,1,.Y.."&a,ZAWASs-eAs:%.,:ks,V;,";=.4.4ViA.,6,;;;,4'

Q paginci din primul situ apiirut in 11ablova in 1790

(BHA. Acad. R.P.R. sectia stampe)

www.dacoromanica.ro
 baletalun lui Potiomkin, a scat la Iasi Limp indelungat, dirijind compozitiile
sale in fata unei urilase multimi a iesenilor adunati pe cimpia Turtorei. Din
capi4ala Rusici a mai sosit maestrul de dans Rosetti. Impresia 15sata de Potiom-
kin 'in mijlocul moldovenilor era foarte puternic5, ineit o semnaleaz5 inc5
in 1836, in amintiri din cAl5torie. scriitonul francez Saint-Marc de Ginandin, iar
postelnicul Manolache Driightel vorbest despre epoca lrui Potiomkin - etpisod
rar pe piimint, dupA cit our sn argint s-a v5rsat an Virile noastre I.
Conducerea bisericii din Moldova, care incii din timpul celuilalt razboi
ruso-turc si.a extips jurisdictia asupra unor tnritorii ale mitrapolici Proilavului
ocispate de trurco- tiitari, a fost incredintatA in 1789 exathilar nisi. Cel (Rath
exarh a fast Amvrosie Serehrennikov (1745-1792) din Ecaterinoslarv. La Iasi
s-au tip5nit trei ettNintiiri ale lui Amvrosie : una rostitA la Neanit ; alta adre-
sata maresalului Potiomkin, in biscrica Go lia, cu ocazia s:ritili5tor:Jnii sale ; a trciia
ultima sarutare adusA aceluia;i riiposat maresal. Suecesorul lui Amvrosie,
Gavriil Biinulescu-Bodoni, a functionat aici mimai patru luui. by Poviontkin,
viitor arhiepiscop, a fost pinil la 1792 stare; al in5nristirilor Horodistea st 5latina,
pe rind la ananiistirea Pingarati a trait vreme de peste doi ani Iona Travelski,
mitropolit din Georgia, care a 15sat insemniiri asupra Moldovei. Iona vorbeste
despre exachul Amvrosie si despre alt caliitor ,prin Para, Iosif Argutian, viitor
catolicos armean. Din cauza cruzimilor tnrco-tiitarilor, numerosi armeni pribe-
gesc la Bender, trecind apoi dincolo de Nistru, unde infiinteaza tirctul Gri-
goriopol.
Nu avem un studiu aprofundat asupra activitAtii miultilaterale a lui Paisie
Velicikovski 2, cArturar cu merite deosebite in ce priveste renasterea culturii
imbog5tirea limbii traducerilor de ciirti Si riispindirea scrierilor manastirii Neamt,
considerate si mai tirziu ca fiind din cele mai framoase tipilriituri. A. Iatimirski
a ar5tat c5 biografii clerici au denaturat inf5tisarea vie si simpatica a starolului.
Paisie, creind chipul abstract at unui sfint canonic 3. La m5nAstirile conduse
1 De la Potiomkin s-a pastrat diploma din 22 octombrie 1790 de inaintare in
grade a unor moldoveni (documental CCXXIII. 138 la Academia R.P.R.). 0 scrisoare
din luna mai 1774, din '4'arskoe Selo, en placute amintiri despre sederea in Moldova
(doe. CCCXXIII. 205).
a Velicikovski (1722 1794), nascut la Poltava, a prima numele de Petru in
cinstea hti Petri" llovilii. La Kiev si Cernigov a cunoscut pe Antonie, mitropolitul
refugiat al Moldovei. In 1743 a vizitat Cara noastra (a mentinut leg5tuni cu eruditul
stare; Vasile de la Poiana M5rului), de unde a plecat in 1746 la Atos.
Intors in Moldova in 1763, staretul a parasit in 1775 matfastirea Dragomirna. din
teritoriul ocupat de ai3trieci, si cu 350 de etilugari s-a mutat la Secu. In schimnicie
si-a luat numele Paisie. De la 1779 s-a stabilit la Neamt si a condus mIdastirea,
fiind inaltat la rangul de arhimandrit.
Prima biografie moldoveneasea a Iwi Paisie, dind stiri si despre viata loc1111,
a fost tiparita in 1817 la Neamt ; prima biografie ruseascii si moldoveneascii in 1836,
apoi in 1847 la Moscova ; autorii scrierilat sint ucenicii staretului, printre care Mitrofan,
apreciat copist de ciirti nascut in 1737 (Academia R.P.R., Ins. slay. nr. 394, 380, 382,
383),si Isaac Dascitlitl, autorii inceputurilor de biografie rnsease5 Ii moldovereasa.
, in 1817 Grigorie, viitor mitropolit al Tarii Rominesti, iar In 1836 Platon, ce all fost
scriitoriu staretului multi ani". %A. Iatimirski a publicat autobiografia Iii Paisie.
Numeroase manuscrise despre Paisie. semeri si traduceri de-ale lui, la Academia
R.P.R., ms, slay. nr. 140. 167, 329, 334, 330. 368, 370, 373, 373, 379, 409, 554. 562, 577,
587, 594 ; ms. rom. nr. 952, 1274, 1494, 1592, 1860, 1930, 1960, 1962, 1973, 1979. 1994.
2017, 2115, 2119, 2121. 2139, 2159, 2635, 2642, 2797, 3000, 3049, 4301, 4388,5110, 5126,
5518, 5707 ; pentru istoria manastirii, citam citeva manuscrise in ultimul capitol al
Iucrarii de fata ; arhiva manastirii este depusa la Arrhivele Statului din Bucuresti.
...1lronologia" Neamtului, ins. rorn. nr. 318. Un articol despre Paisie Velicikovski a apilrut
in 1954 in Revista Patriarhiei Moscovei4.

176
www.dacoromanica.ro
de Paisie Velicikovski prospera invatatura, funotionau spitale, s-a format o Koala
de traducatori in limba vorbita de paper, ointau coruri en note aduse din Kiev ;
corul manastirii a cintat la solemnitati In Ia.,-,.i ping in prima jumatate a veacului
al XIX-lea. Paisie 'Astra relatii strinse cnr Rusia, unde oa si in Tara Roani-
neasei I neenicii sai oontribuiau la stringerea relatiilor oulturale. In schimb,
printre suocesorii bui Paisie la conducerea manastirii Nearnt gasim nuonerosi
rusi invatati 2. La Neaint se tiparese cart] rusesti. In biblioteca maniistirii au
fost adunate pretioase manuscrise si carti descrise de eraditii Melohisedek si A.
Iatimirski gramatici slavone (din 1669, 1773 s.a.), lexicoane (editia din
Moscova din 1704 s.a.), manuale de retorica rusesti, civil si tradomeri din
scriirtorii rusi Dimitrie al Rostovului, Simion Polotki 3, Feofan Prokopovici,
sfaturi medicale ,pentru bob lannesti copiate la Iasi dupe editiile din Peters-
burg din anii 1776 si 1790 4 si altele. Si mai tirziu gasim la not tiparituri
rusesti de medicamente, ca deacricrea alifiei operatorului Dimitrie Morenkov,
care se pastreaza la Academia R.P.R. 5.
Un rol insemuat in saspindirea tipariturilor de la 1756 incoace 6 it are
Mihail Strelbitki, de obirsie prohalril din orasul ucrainean Mirgorod. Gravor, iar
mai t-rz'ai tipograf, Strelbitki a tiparit la Iasi in 1785 primul Calendariu pe
112 ani", scos din mai multe feluri de carti", printre care oalondarul lui
Prrtru, imparatul Moscovei" I do editarea calendarului s-a ingrijit si find lui
Mihail, gravorul Policarp Strelbitki 7. In Muntenia calendarele rusesti circulau

' Amntim pe ucenicul lui Paisie, Gheorghe, cunoscut staret din Cernica si
Caldiirusani.
2 Sofronie, Doroftei, Ioan, apoi Mardarie si Nafanail. Sofronie a adus din Rusia
clopotul mare 0 vestmnte, iar Ioan -- argintar'e. Ob'ecte b:sericesti procura din
Kiev si Nafanail (doc. CCCXXV. 212 la academia R.P.R.). Calugarii rusi sint pomeniti
in Moldova de pe la 1600, cind acestia au cLidit ministirea Vorona sau Poiana
Ruseasca (Academia R.P.R., ms. slay. nr. 565 si. 593) din tinutul Botosani ; un
document d'n 1632 poarta iscalitura ruseasca a staretului Ioanchie (ibidem, doc.
DCCXXXV. 46) ; retinem de asemenea numele lui Onufrie, raposat in 1789, si eel
at carturarului Nicolae (ibidem, ms. slay. nr. 167 si 568). lin schit al Voronei a fost
Juravlea (ms. slay. nr. 590 din 1827). Dupii cum calugarii prigoniti de austr'eci d'n
Dragomirna yin la Vorona, tot asa si cartile for se aduni aioi, ca acele cuvintari
d'n 1770, scrise la Poltava si darn:4.e in 1777 m'inIstirii Dragomirna (ms. slay.
nr. 405) ; de asemenea la schitul Traisteni d'n Tara Romineasca (ms. slay. nr. 588 din
1742, 598, 600, 601) si la miniistirea moldoveneascii Deleni d:n anii 1795-1798
(ms. slay. nr. 521, 592, 595). Cunoastem apoi manuscrisul slay nr. 499 de la sfirsitul
veacului at XVIII-lea, ajuns la midistirea Dillhauti din Rimncul Sarat ; manuscrisul
slay nr. 593 din 1809 la Vorusani in Moldova ; manuscrisul slay nr. 602 d'n 1824
scris la schitul Gurguesti d'n Tara Romineasca ; in sfirsit, socoteli scrise ruseste si
moldoveneste pe la 1816--1819 la nanastirea Gorovei d'n tinutul Dorohoi (ins. slay.
nr. 675). La Iasi biserica de lemn d'n mahalaua Rufeni este amntita inci la inceputul
veacului al XVII-lea, preotii rusi facind sluibi pentru ruteni (acest monument istoric
a fost distrus in 1944). La Bucuresti un popii Rusu" este, inainte de 1796, ctitor de
biserica. La maniistirea Mosinoaia este pomenit Zos'ma.
3 Academia R.P.R., ms. slay. din 1750, nr. 163 ; hiografia lui S:m:on Pololki si
textul cartii sale Cununa crecVntei" tiparita in 1670 sint cop:ate in 1803 de ounoscutul
Mitrofan (ibidem, ms. slay. nr. 378 ; alta scriere, ms. slay. nr. 583).
4 Ibidem, ms. slay. nr. 169. Catagrafia cartilor rusesti de tipariul grajdinescu",
vezi la Arhivele Statului din Buouresti, Minist. Instr. Public. 948/1859, p. 96-104.
° Documentul MXXXII. 240.
6 Veal si Litrann" al schitului Doljesti din Orland Roman, aerie de Natanai]
Dretianovski si impodobit de popa M:hail in Iasi.
7 Inrolat in 1788. ca podporucie, in armata rasa, cind tail! sail a adus servicii
acestor trupe (documentul CCCXXIII. 137 la Academ'a R.P.R.). Mai tirziu, alt ajutor
al lui Mihail Strelbitki, este ginerele sau, Simion Isotetki.

12 Contributii Is istoria rclatiilor rominorusc. 177

www.dacoromanica.ro
incii din timpul domniei lui Constantin Brincoveanu. Din titlul calendarului
rominese, scos in fabruarie 1733 de dascidul Petcu Seamed la Brasov, aflam ca
textul este trades din sirbeste, autorul fund un mare astrolog din Kiev", si
ca s-a talmicit de un weight.' mescal ".
Tot in 1785, pe linga Hrisovul" domnului Alezandru Mavrocordat, Mihail
Stralbitki a tipirit si o traducer° ne.miteasca in ruseste si moldoveneste

ero ti utter 1401C(TICI8A En (ft

-A to 1,
0
0 t mit c s

CCA tri H;1),1,

ukCi rift47tAntflft CMS KA-114A.Vek 0,f
t Ac0,us t r 0.4

(ctunftstwn
CM:Urn...4 e t IA H
ft Aorrta.satttalta Mat PeCCouttilt, /61.4441L
rsfA4sPu .'1
fk:rt( &IAO tt( .tCli
i
.0
ct.carcital-
Cii.ftloiA cox rti,14400
44 (Tt oLlik,ctirc4433, t44+14
14r1.4 vcItt*tasa
(14,0t etqrt on CA C'etgat(o.:. C C 001''. eLt
e at",et
,Ai Y. CAt.'
) .

(f," t1.14 C ri lt"

Irtl re, rtf. tiatrlif 00,1
tt96 etts
Ott ct ""f.(04t (341Ata. (+1,A*4 40144'
CrY ri tOl.ilt . f4.

.10.

"Slaturi medicate" tiporite in 1790 la Petersburg $i copiate in 1791 la Iasi.

(Bibl. Acad. R.P.R.)

Curioznica gi in sena aratare odor ce iubesc a cerca vrednioe invOtIturi disc

fizionomie", parte dupg faianqsul Levater. In septembrie 1789 s-a tiparirt Lee-
tioue, uteri auvintare Realise de la intiia parte a gramaticii pentru invitatura
litmbii moldovenesti Si rusesti", cu introducere isciait5 de Toader Scoleriu si
un dictionar ruso-moldovenesc, repetat in alta tipairittur5 din acelasi an : In mufti
adunare a numelor diva capitole ce sean asezat cu doui limbi intro folosul oelor
cc var vrea a invite linaba ruseasca si mOldoveneasca" ; mai adiugam aici si
Inerarea De-ale easel vorbe rusesti Gil moldovenesti", aeeste olirti de popu-
1arizare urmind a fi comparate on publicatiile fraso.germape contemporane ale
tipografului J. F. Hartknoch din Riga. Desi promotor al literaturii lake inr
spiritul nevoilor epooii, in 1789 Srtrelbirtki a mai edirtat la Iasi 6 rugiciuni ofi-
178
www.dacoromanica.ro
ciale ruses ti ; in doui limbi, ruseste of moldoveneste, an apfirut Inviitaturra.
crestineasca" a lui Platon Lev sin 1, in 1790,Datoria of sfapinirea blagocinilor
si a rprotopopilor" si Trepetnic de semne omenesti", in 1791.
Diva iscilimea rpacin de la 1792, mutindu-si sedisul la Dubfisari, in regiamea
invecinata eliberatii de ourind, Mihail Strelbitki sgo continuat activitatea de
tipograf. El a titpinit acolo, in naiembrie acelrasi an, un Bukvar eau Incopere
de inivartiitura odor oe vor sa invete carte cu Slow slavonesti", weeditiad amid
bucoavna aparutii la Iasi in 1755 (alts edi%ie la Mohilfiu, in 1800). Probabil tot
atuned an aparut la Dubisani versatile lui loan Cantacurzino. Doi ani mai
tirziu, dinsal a seos alit Bulevar" si un oeaslov moldovenese. In 1796, la Mo-
hilfitt, Itarnical editor a tiparit in aceeasi limbs o psaltire si Istoria a Alexan-
drului celui Mare", poate of alt5 povestire, amintitii mai jos, despre coribierii
nusi din 1743 2.
,.Tiparnita" de Ia manastirea Neamt, al ertrei intemeietor este Strel-
bitki, reproduce graviunile executate de &mull in mtmeroasele tiparituni din
primal patrar al veacrului all XIX-lea ; mai rar aceste gravuri aparr la Iasi unde,
uneori, numele gravorului emigrat este tiiiat 3. In 1805 Ghervasie i Nanarie
din Neamt slat trinnisi la Kiev ca sa itivete gravura in lermn od ararmii ; cule-
gatonul de litere-tipogrnarf G. Ionieseu, care s-a ocapat de istoria, acestei tipo-
Vorbeste in 1901 de contribmtia carturarilor nisi la dezvoltarea cut-
turalfi a Neaantmlui.
Episcopal. krafilohie Hotiniul. a 'carni eparhie maresalu,1 Rumiantev o
reintegreaza la 14 ianuanie 1770 4, .ajutat ale tipografii Pavel Petrov si Gherasim
(ucenic al lui Paisie Velioikovski si rcoliaborator al liui M. Strelbitki) a seos, in
1795- la Iasi, citeva marmale, printre care Gramatioa teologhiceasca", o prelu-
crare prescurtatii a Bogosloviei", adica a.oatehismului lui Platon Levtin. Arnfi-
lohie mentine legaturi au centrele ide culture din Rusia. Gunoastean scrisoarea
adresata de dinsul lui Zosima, efirturanul mfinistinii Pecerska din Kiev. Fratele
lui Amfilolrie, Veniamin, pictorall manastirii Buralujerni i anhimandritail minas-
tirii Zagavia, a invitat in anii 1763-1769 la scoala ide picture a miinfistirii
Pecerska, la zugravul Varfolomei.
Cfirtila rusesti ajung pe diferite eili in prineivate. Caktorii nostri strabat
dramuni iudepartate. Matei Ienache Millo (1756-1801), care inv'fita in 1772
1 Cateliismul preseurtat al 1ui Platon Levsin (1737 1812') din Moscow ; editia
a 2-a a ap5rut numai in moldoveneste Ia Iasi tit 1808 ; reprodus de G. Asach$ in
,Invfitatura bristiana" (1836 si 1841) si de Ioan Voinescu in Elemente de inviitaturii
crestineasca" ,(Bucuresti, 1852) ; trei editii dinoolo de Pmt in 1816, 1840 si 1852-
Catehismul a fost tradus mai inainte de V. Mazireanu, jar mai tirviu a Post prelucrat
de Amfilohig Hotiniul ; a mai forst tilmicit si de Gheorghe Lazfic. Traducerea lui
Eufrosin Poteca a apirut ca anexa a Sfintei scripturi" (Buzau, 1836, editia a 2-a,
Bucuresti, 1847) si separat (Neamt, 1856). Poteca a folbsit la traducere prelucrarea
greceascii a lui Dimitrie Darvari, (Viiena, 1805) ; de la Poteoa s-au pfistrat si douii
prescurtiiri : prima intr.un manuscris din 1833, iar a doua a fost, tipsiritil la Bucuresti
in 1940 sub. titlul Catehism mititel". Traducerea lui Veniarain Costachi ,.Drept
slfiyitoare invitrituri" a feat tipfinita la Iasi in 1839 ; Veniamin 0 fotosit tilmacirea
greceasci a invitatudui A. Corey din 1782, diva' textul german tiparit la Riga in 11'70.
Uceatieu1 lui Poteca,'Dionisie Romano, dupe cunt am spas, a retiparit separat Catibis"
la Neamt in 1856, iar mai inainte a si tiparit douii editii ale unei prescurtiri a
aceluiasi eatehism (editia a 2-a, Bucuresti, 1845).
2 Mihail Strelbitki ar fi activat pins in anul 1805 ; era mort in 1808, crtci in
acest an mostenirea sa este cantata" de nista rude din Ucraina.
De pildii, in Descoperirea cu amaruntyl a pravoslavnicii credinte" de Ioan
Damaschin, tipfiriti in 1806.
4 Academia R.P.R., doc. CCCXXIII. 202.

179
www.dacoromanica.ro
la Koala military din Petersburg, va insoti trei ani mai tirziu pe beizadea Di-
mitrie Grigore Ghieal. Mil lo aduce in /a/it' un mare numar de aril rusesti, din
care unele s-au pastrat pin5 in zilede noasbre 2 : gramatiea rosieneasci de Lomo-
nosov (1711-1765), semi letopiset rarest (1760) si culegerea operelor ace-
luiatd inv5tat-servitor Lomonosov, editata la Petersburg in 1768, o gramatica ru-
seasca a ldmbii franeeze, manualul de geografie, traducerile rusesti din aerie-
rite lui Diderot, Montesquieu si Defoe. Acest cameras Mate& Millo a fost
poet, autor al unei ode sense la incheienea p5cii dintre Rusia ga Turcia in
1792. Dinsul a p5strat leg5truri en ru$ii, deoarece am mai descoperit printre
eartile familiei sale 4 : almanahul Vsiakaia vsiacina" (De toate) din 1770 ; ea-
lendarul sau Mesiatoslov" din 1775 ; Lexiconul noului voiajor" (in limbile
franeeza, germana, latnna gi ruse) din 1764 si cartea de limba rusa din 1781,
editiile din Petersburg ale lui Serghei Volcikov, Gindurile de bucurie ale lua
Harwood" din 1783, Zrelisee vselenniia" revista lumii, convorbiri in Bin-
bile francez5, ruse gi germana (editia a 3-a, Petersburg, 1803).
0 rodnica activitate de pout si traduckor moldovean desfasoar5 la
Odesa printul Ioan Raducanu Cantacuzino (1757-1828) 5, fostul sp5tar din
Moldova, asezat in Rusia dup5 1792 si ajuns poloovnic. Votumasul sill de
versuri s-a tip5rit pe la 1792 la DubAsari 6, iar Nicolae B51ceseu i-a publicat
biografia in 1845 in Magazin istoric pentru Dacia".
Din cei care an inv5tat in acest timp in Rusia, amintim pe Ioan Vasile
Stamatin, fiu de stolnic. Stamatin a studiat filozofia la Academia din Kiev, apoi
a inviltat istoria, geografia gi aritmetica superioar5 Is universitatea din Moscova ;
diploma de absolvire i s-a dat la 24 ianuarie 1782. Ajuns pitar in Moldova,
Stamatin a adus multe servicii rusilor in perioada anilor 1789-1793 si 1806-
1812 7, cind a fast pradat de turci 5.
*
* *
Razboaiele din a doua jum5tate a veacului al XVIII-lea au trezit in
Rusia run interes deosebit fat5 de principatele dumilrene, made aveau toe luptele
impotriva turcilor. Diverse proiecte politice, dar mai ales indeluagatele sederi
ale trupelor rusesti in principate an treat nevoia unor studii gi publicatii cu
privire ta t5rile noastre.
in 1770 circula copiile unor note sumare intitulate Date ad.ev5rate des-
pre principatul Moldovei, starea lui 1,5untrica, despre produsele gi nodnicia lui,
despre tinuturile gi altele". Originalul cuprinde in continuare o descriere a
anii Rominesti 9 ; shut Interesante datele cu privire la economic tariff.
Am v orbit despre aparitia unei descrieri geograf ice a Moldovei, in
revista Gheograficeskii mesiatoslov". In alta revista a Academiei de $tiinte

a si murit.
1 Wmitrie Ghica (1755-1824), refugiat mai tirziu in Rusia, uncle
2 Muzeul romino-rus din Bucuresti.
3 Bun:cul actorului Matei
4 In proprietatea lui loan Miclescu-Priljescu (Bucuresti).
= La Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1550, este o traducere a sa din 1796 a
scrieric Numa Pompiliu" ale Florian.
6 Isciilitura K.I.K. insemna : Cneaz Ioan Cantacuzino, lucru stab:lit de A. Ale-
xeanu (vezi trimiterea 16 din Studii si cerectiiri stiintifice", istorie, filiala Iasi, 1956,
nr. 1, p. 135).
Academia R.P.R., doc. LIX. 168, doc. LX. 66 si urm., doc. MCCXLI. 107,
doc. MCCXLII. 23, doe. MCCCXLVI. 84, 87, 90.
a Ibidem, doc. MCCXLI. 82.
PLa Academia R.P.R. fotocopia XXII, p. 30, si ms. rom. nr. 5244, p. 252-287.
180
www.dacoromanica.ro
din Petersburg Istoriceskii mesiatoslov", s-a tiparit in acelasi timp artico-
lul istoriculul rus J. E. Fischer (1697.1771) Despre originea moldove-
.nilor, despre limba lor, intim.plarile cele mai inseranate, redtgia, moravurile
si purtarile for ".
Pe linga valoroasele luerari ale generalului Bawr, in strainatate au mai
aparut insemnarile militare ale generalului rus liristofor Mannstein 1, adjutantul
marcsalului Miinnich in razboiul din 1739 2. Au ineeput sa fie publicate scrie-
rile lui Louis-Felix Keralio (1731-1793), consacrate acelorasi rilzboaie din
veacul al XVIII-lea.
In 1770-1772 istorioul M, M. $oerbatov a publicat jurnalul de cam-
panic al lui Petru eel Mare 3, ca izvor oficial reproducind la anexe dupe
cum am vavut mai sus pamfletul lui D. Cantemir despre Brincoveanu.
Preoeupat de Proiectul grecesc", in 1778 maresalul Potiomkin a dispus
sa se editeze insemnarile lui Vasile Grigorovici Barski-Plaka-Albov (1701-1747)
Calatoria spre locurile sfinte, prin Europa, Asia si Africa". Nascut la Kiev,
nereusind sa face studii Ia Lvov, de la 1724 Barski colinda Ungaria, Austria,
Italia, Turcia ; la muntele Atos eel dintii descifreaza uncle texte slavo-romine
si descrie obiecte de veche arta omineasca. In 1746 se intoarce de hi Constan-
tinopol prin Cara noastra in patrie. De asemenea, la Petersburg a aparut
descrierea calatoriei lordului Baltimore, de la Constantinopol prin Moldova
-- Ia Londra, tradusa in ruseste de Serghei Plesceev.
0 rude a lui D. Cantemir, arheograful N. N. Bantis-Kamenski (1737-1814),
discipol al carturarului Platon Levsin si director al arhivei ministerului afa-
cerilor strain din Moscova, de la 1762 a cercetat en luare aminte docnmentele
istorice privitoare la relatiile Busied on Moldova, Tara Romineasca, Polonia,
Turcia, tatarii, Grecia, slavii de cud, China s.a. El a alcatuit Regestele trehu-
rilor moldovenesti si volosesti din null veal gi not ", care au calauzit lucrarile
unor istorici de mai tirziu4. Tot Bantis-Kamenski a tradus din latineste in
ruseste si a editat, in 1783 la Moscova, ,,Istoria vietii 5i faptelor lui Constantin
Cantemir, principele Moldovei", alcatuita de profesorul T. Bayer pe temeiul
mannserisului lui D. Cantemir. Bantis-Kamenski a completat acest volum cu
biografia lui D. Cantemir5 ¢i cu note despre emigrantii moldoveni din 1711.
Slavistul A. Iatimirski daeaza intre 1773-1789 exercitiile de traduceri
in diferite limbi, printre care si cea valaba", ale lui Linen Falkovski, recto-
rul Academie& dim Kiev mart in 1823.
in 1791 la Petersburg a aparut in ruseste Istoria Moldovei ¢i Valahiei
cu discutarea starin actuale a acestor .douil principate", de G. K. Am precizat
' In 1771 la Lipsca, Paris si Amsterdam, in 1772 la Lyon.
2 Observatiile la insemnarile lui Mannstein (1711-1757), publicate in 1879,
apartin lui J. E. Miinnich, fiul maresalulni, sau cel putin folosesc materialul salt, dar
nu sint scrise de Pavel Patin.
3 In anii 1773-1774 au apirut traduceri la Berlin, Stockholm si Riga.
a Cercetatorii nostri, Grigore Tocilescu si loan Bogdan, dispuneau de copiile
acestor regeste, precum si de alte documente, dar nu le-au folosit (Academia R.P.R.,
ms. rom. nr. 5216, 5235 ; nr. 5151, p. 332 si urm. ; nr. 5244, p. 78-287 ; nr. 173,
p. 49-66 ; nr. 326). Abia in 1949 am publicat, printre alte note ale manuscriselor
rusesti ale Academiei R.P.R., rezumatul regestelor lui Bantis-Kamenski. Originalele
documentelor se pistrau, in 1898, la aceeasi arhivii a ministerului afacerilor striiine
din Moscova ; corespondents cu privire la soliile din anii 1643-1691, legata in patru
carti ; relatiile dn anii 1574-1778, in 22 de cartoane ; un stoc de scrisori diploma
din an;i 1628-1700 si alt stoc, de tratate, din anii 1654-1739.
s Folos'nd biografia scrisa de A. D. Cantemir si publicata in Histoire de
l'Empire Ottoman" (Paris, 1743) a lui D. Cantemir.
181
www.dacoromanica.ro
ca initialele G. K. inseanina Gospodin Karra, adica M. C. Monsieur Carra,
autorul fiind j. L. Carra (1743 - 1793). Originahol francez al luerarii, influen-
tata si de opera lui Cantemir, a tfost tiparit in 1777 1. Pe timpul razboitilui
ruso-tunc, Canna a cilltitoria prin Rusia, nude a fast recomandat, ca secretar,
donmului Grigore Ghica. in acelasi an 1791 tipograful Vilkovski a tiparit la
Petersburg o aitii traducere din limba francezii, intitulati insemnOrile povesti-
toare, descriptive si politiee despre Principatul Vcrlolt", de G. B. (Gospodin
Bawr), adic5 a ounoscutului general Bawr.
In 1792, Academia de Stiinte din Petersburg a publicat prea seheanaticul
Annual de campanie din Moildova (1787-1790) ai secured-inaiorului M. L. Raan 2-
Amoral a alcatuit de asemenea o hantii a Maldavei. Mancsalul Suvorav a rectamat
pe Raan Aeadermiei, pentru stiri neadeviinate la descrierea apirarii Kinburnului,
da trebnie sa protium notele sale clesprl anodestele popasuni moldovenesti.
f In aceLati timp Pavel Anternieviei Levasov, fostul consilier de amhasadii
la Constantirtopol (1753-1767), a intormii aloua bicrOri istorice : Tabloul sau
descrierea tuturor cotropinilor tiitarilor Si turcilor asupra Rusiei si a luptelor,
jafurilor si pustiirilor lor ineepute din veacul al X4ea" (1792) si Iusemniirile
originale din timpul razboinlui trecua ou turcii, de la declararea lui pina la
1793" (Petersburg, 1798).
Preocuparea opiniei publice rusesti de stiirile locale din principate era
atit de mare, limit cunind diva* ctilatorie an fost publioate insemnarile de
drum a doi tineni, J. ICh. Struve si H. G. Reimers, care an insotit in 1793, prin
lara noastrii, pe ambasadorn1 Kutuzcry la Constantinopol. Cartea celui dintii a
apitrut faro indricarea numelui autorului, in 18013, dar anonimatul a fost
det.noperit de Reimers, care eipfune cii Struve nu si-a redactat insemniirile
pentru tipar. Reimers igi considerii descrierea mai precisa, vorbind pe larg
despre Moldova 1i Muntenia 4. Totusi, lucrarea lui Struve, care a eitit operele
hti D. Cantemir, Bawr Sri J. -L. Garra, .prezinta interes deos,ebit, deoarece autorul
a izitat Moldavia si in 1791.
La Moscova, in 1800, s-a mai tiparit si o scriere ole ciiiiitorie a lui Pavel
Sumarokov (academician mort in 1846).
In sfirsit, ne priveste de asetmenee Istoria diferitelor poipoare slave,
inoleosebi a hulgarilor, craatilor si sinbilor", de Joan Raici (1726-1801), in-
flurntati de editia ruseasca (1722) a 1ucririi istoricului sud-slav Mauro Orbini
si partial apiiruta la Petersburg in 1795. Un fragment ai acestei opere : Isto-
ria pentru semi- slavi, sou romini (moldovlahi)", a fast tradusg in limbile bulgara
si greaca de Mihail Kiifalov 5, care si-e publicat Cartea la Bucuretti in 1842 6.

1 Pe copertii se arata ca lucrarea s-a tisparit la Iasi. ceea ce nu corespunde

realiiatii. Alte editii : Paris, 1778 ; Neuchatel, 1781 g.a.
Editia a 2-a de A. Stadnitki, care nu curioaste editia 1, apare in 1891 la
Cltiginiiu.
a La Gotha. Alte editii au apiirut la Paris si Londra, 1802.
4 insemnarile lui Reimers (1769-1812) au aparut in trei volume, la Petersburg,
in 4803, in editii ruseasocii si geranani.
5 Kiifalov- Tetevenet (1783--1868), originar din sand Teteven din Bulgaria.
translator purtind gradul de secretor guhernial la consulatul Rusiei din Bucuresti,
traducator popular al unor scrieri rusesti in limbile rominii, bulgarii gi gteacii. Cu
(*lions' local, reuseste sa inficinteze institutli de asistenta socials in Bulgaria. In 1855,
printr-un testament tiparit, igi Iasi averea scoliri din Teteven si spitalnlui din Tirnovo
este inmormintat de Petre S. Kotov in cimitirul Bellu din Bucuresti.
6 Tot in Bucuresti in 1844 s-a tiparit gi traducerea bulgara a lucrarii lui Rawi.
executatii de Petre Sapunov, care a folosit editia Lui Atanase Nescovici din Buda. (1801).

182
www.dacoromanica.ro
 Victoriile trupelor rusesti impotriva Turciei to secolul XVIII au fost
-aintate de poeti conteanporani. Lomouosov a scads Iii 1739 o oda% Derjavin,
Kostrov, P. Goleariscev-Kutuzov §i alti literati din a doua jumatate a veaeulut
al XVIII-lea i-au unmat exempla Genera lul Pavel S. Potiomkin (1743-1796),
combatant inn armata din Moldova, a inahinat versuri luptelor din 1770 of a
serfs o drama lirica. Tin5rul dramatung, colonelul Bogdan Elcianinov (1744
1769), a eazut in b5tilia de la Braila. Alt colonel., P. D. Titianov (1754,-1806),
a serfs parnflete la Iasi in timpul campanici comandate de Potiomkin. Diverse
insemnIri ate participantitor la aeesbe '-razboaie s-au publicat cu timpul (de
pildki, Istoria rvie4ii" cazacului Ivan Migrin, 1770-1850), altele fiind prelucrate
in romane (romanni Potiomkin to Dunine", de Gr. P. Danilevski, este setts
dupii insemnarile secund-maiorului Savatie Behteev, inehinate maresalului
Petiomkin). Zagoskin, Mondovtev, Satias, Leskev, Apti _lain, Engelhardt si alti
scriitori rusi consacra pagini literare unor intiunplari romantice din timpul
razboaielor turceoti de mai inainte oi de mai tirziu.

RXZBOIUL DIN ANTI 1806-1812

Actiuni diplomatice mtilitare. Relatiile internationale de la sfirsitul
veacului at XVIII-lea sint urmarea Ituptei surveranillar feudaii din Europa
impotriva Frantei revolutionare. Nemuttuminille ce mocneau in Polonia sub
inriurirea evenimentelor din Fnanta au aecentuat teama Prusiei NO de sue-
cesele revolutiei. In consecintii, Prusia a clutat s5-oi infarease5 poziliile prin-
tr-o alianta cu Rusia. In 1793 a avut loc a doua impartire a Poloniei. Rascoala
izbuenita in Po lomia a fast inabusita putin mai tirzia gi, in 1795, sitatul polon a
incetat sa existe, hind imp5rtit, pentru a tneia oara, intre Prusia, Austria st
Rusia. Anglia a ineheiat si ea un tratat de alianta au Rusia. ca s5 poata folubt
fortele ruseoti impotriva Republicii Franceze.
Situatia intemnational5 favoriza o desfiisttnare mai paonici a relatiilor
ruso-tarcesti. In Turcia domnea de to 1789 Se lim al III-lea. Dupa insuccesele
militare din primii ani ai dounniei sale, Se lim a incereat prim reforme sa
sah eze Imperial Otounau de o priihuoine totalii, consolidind stgaritaitea centrals
prin supunerea feudalitor si creInd o armata puternic5. Intreducerea refer-
melor g5sea ins5 o puternicki rezistenta in mediul reactionar unahomedan, a -a
incit nisi situatia interns a Tunciei nu-i ing5duia sa se opuna in sud-estul Eu-
ropei politicii rusesti, conseeventii tratatelor de pace de la Kiiciiik-Kainargi
4i Iasi.
Primejdia unei apropieri franco-tureesti 1-a f5aut pe Pavel I, im,pitratul
Rusiei, sa se intereseze indeaproape de situatia din Mediterana. Poarta s-a viizut
ins'5 antenintatii de franeezi priif pacea de la Campo-Formio din octombrie 1797,
care prevedea desfiinturea reipuhlicii Venetia of icedarea ei eiltre Austria si prin
stabilirea unei garnizoane franceze in insula Corfu, in scopul unor operatiuni
de vasty amploare. Expeditia lui Napoleon Bonaparte in Egiptuil turcese a alar-
mat si mai Inuit pe sultan. Dreipt urinare, in decembrie 1798 a fast iscalit un
tratat de aliant5 intre Rusia si Turcia. Anticolul II al acestui tratat prevedea
p5strarea vechilor clauze. Flora ruseasc a, comandat5 de amiralul Uoakov, a trecut
in Mediterana, a ocupat insulele lonice si a cucerit eetatea de pe insula Corfu,
capturata de franeezi.
183
www.dacoromanica.ro
 Diplomatii rusi viizitau deseoci principatele duna'rene z : insarainatul cu afa-
ceri Hvostov (martie 1792), ministrul plenipotentiar Kociubei (ianuarie 1793 si
mai 1798), ambasadorul Kutuzov (iunie 1793), ministrul pleruipotentiar Tomara
(martie 1803) 2 $i altii. Mai ales in drum spre Constantinopul, uncle aveau de
rezolvat diverse problem,e, diplomatii rusi se it:dot-man din tiny despre situatia
locals. Corespondenta for prezinta acelasi interes ca si memoriile adresate de
diversi barbati de stat privitor la evenimentele din principate (Kociulyeti in sep-
tembrie 1797, A. R. Vorontov in februarie 1803 s.a.). Amintim do asernenca
scrisoarea din 16 august 1803 a lui Andrei Italinski, din Constantinopol, atre
Veniamin, mitropolitul Moldovei, asigurindu-1 de sustinerea asplicarii privile-
giilor acordate Moldovei prin batiserif 3. Calatorii rusi, urmind pitch lui Struve,
insotitarul ambasaderului Kutuzov, admirau bogatiile naturale ale t'arii, fats
de care apare intr-un contrast izbitor saracia ingrozitoare a peporului, in regiuni
pustiite si uneori mai slab cultivate dealt Bulgaria turceasa. ederea numeroa-
selor ambasade rusesti la Iasi si Bucuresti a avut o putennic5 intriarire asupra
schimb5rii felului de via a acestor orase.
Folosindu-se de conditiile prielnice demersurilor diplomatice In Poart5,
Rusia dorea sa extindii asupra tuturor populatiilor asupritet din Balcand elauzele
tratatelor de care, deocamdath, beneficiau numai moldovenii si muntenii.
In acelasi timp si in aceleasi conditii in Mediterana a luat flints Republica color
tapte insule. In 1801 Georgia s-a unit cu Rusia, exemplul ei incurajind si cele-
lalte popoare ale Transcaucaziei, care au sc5pat astfel de jugul turcese ffi person.
La 13 octoanbrie acelasi an impiratul Alexandru I al Rusiei a multiunit frunta-
iilor Moldovei pentru bunele uriiri adresate la suirea sa pe tron gi i-a asigurat
de protectia lui 4.
Un an mai tirziu, in luna mai 1802, fuga lui Mihail Stitt), dornnul Tarii
Rominesti, in Transilvania, se atrihuia uneltirilor lui I. S. Barozzi, Post consul
rusesc la Venetia, cu rosturi si la not in tars, care ar fi vrut sa stirneasc5 un
rizboi car turcii. Cam in acelasi timp la Bucuresti a paposit consulul general al
Rusiei, Luca Kiriko 5. In august 1i septembrie au urmat notele de protest rusesti
impotriva abuzurilor dommului Alexandru Suto. Jalbele pannintemilor, care lua-
sera cab:a pribegiei de groaza bandelor turcului Manaf ti a samavolniciilor

I 0 scrisoare povestiud calatoria pain tarsi noastrii, in septembrie 1804, de la

Topcidere de lingo Constantinopol Is Petersburg, la Academia R.P.R., arhivii 1414.
2 Scrisorile tie acreditare ale lui Vasile Tomara la Constantinopol, din 3 august
1797 si 11 martie 1801, la Academia R.P.R., doc. DCCXLI. 166 si doc. DCCXLIII. 31.
3 Ibidern, doc. DCXLVIII. 128.
Doeumentul CCLXVI. 71 la Academia R.P.R. Vezi insemnarea referitoare la
nou1 imp5rat, din 1801, ibidem. rns. rom nr. 3102, p. 123.
5 La Iasi grtsim pe consulul Vasile Feodorovioi Malinovski (1765-1814), literat,
mai apoi col dintii director al colegiului d:n Tanskoe Selo, la care a inviital poetul
Punkin (necrologul lui Malinovski in revista Sin otecestva ", 1814, nr. 18). Despre
dinsul gisim o informatie in Urioariul" lui T. Codrescu (vol. XVII, p. 405) : Con-
finial general at Rusiei la Iasi, consilierul de stat Iakovlev, care muri la postul sou
in anul 1800, avu Ca urmas pe consilierul de colegiu Vasile Malinovski". Note consu-
lare din 1802 (Academia R.P.R., ms. roan. nr. 7, p. 379, 384). Din Petersburg, Mali-
novski mentine corespondentii cu mitropolitii Iacov Stamati si Veniamin Costachi,
vorbnd despre miisuri social-eeonom'ce care ar inliitura primejdia unei riscoale
tariinesti (26 iunie 1804, la Academia R.P.R., doe. CCCXXIII 207, 208, 209, doc.
DCXLVIII. 114, 123, 133, doc. DCXLIX. 66, 78). C. Erhiceanu si alti istorici
(V. A. Urechia, A. D. Xenopol, N. Iorga, I. C. Filitti) it socoteau gresit : Miilinescu,
dascal romin sau boier trims la Petersburg, care eel dntii vorbeste de improprietii-
rirea taranilor", tatal lui Vasile M3linescu (1817-1866), sustinatorul tiiranimii in
divanul ad-hoc at Moldovei.

181
www.dacoromanica.ro
domnesti, an provocat interventiile diplomatilor rusi (Tomara s.a.), care au impus
Portii numirea domnilor Constantin 1psilanti si Alexandru Maruzi, precum si
proelatnarea hatihumaiumului din octombrie 1802. Aceasta porunci tempera
exploatarea otomano-fanariota, prin reproducerea clauzelor vochilor tratate, si
preconiza organizarea comuna a principatelor. Domnii, numiti pe termen (1,
parte ani, nu puteau fi inlocuiti firs motive serioase si far5 conshnliimintul
Rusiei. Astfel, se punea friu treptat stoarceriti banilor necesari pentru plati la

V. F. Malinovski
constant Rusiei La Iasi (1800)

obtinerea domniei la Constantinopol, dar si abuzurilor pasalelor din Silistra,

Rusciuc si Vidin, la ordinele c5rora se aflau domnii ; aceste some de bani erau
mate cu japca de vremelnicii detin5tori ai puterii si de beiparetele for rude,
oplosite din Fanar. Hatihumaiu,mul din octombrie 1802 euprinde dou5zeci si dotal'
de articole cu privire in desfiintarea birurilor statornicite in 1783, dreptul consu-
lilor rusi de a intervene la domni atit pentru interesele tariff, alt si pentru
indeplinirea tuturor clauzelor, stavilirea abuzurilor cu scutolnicii, contributia
principatelor la plata ostirilor care le p5zesc, restituirea panainturilor uzurpate
spre a alc5tui raialele, promulgarea unor firmane in legatur5 cu aprovizion5ri,
preturi si impuneri in folosul Portii, stoarse mai toate de pc spinarea taranilor
tratati ca robi atit de autorit5ti, cit si de proprietari. Poarta fagaduia .5 imbu-
natateasca felul de guvernare al principatelor si s5 nu se opun5 infiintarii de
scoli, spitale, construirii de drumuri s.aan.d. S-a accentuat dreptul de control
acordat Rusiei, care obtinea aceste satisfautii partiale datorita amenint5rii

185
www.dacoromanica.ro
Balcanilor de in.vazia trupelor napoleoniene. In 1804 a fost isellit tratatul de
alianta militara dirutre Rusia si Anglia. Actiunea indreptatii impotriva Iva Napo-
leon a unit intr-o noui coalitie Anglia, Rusia, Austria si Suedia. In august 1805
trupele rusesti au pornit in ajutonul Austriei, iar in luna nraniitoare Poarta
a freinnoit tratatul de aliantta au guvernal nusesc. Noi le negocieri ruso-turcesti, ea
of un firman all sultanutui din martie 1806 reconfirman drepturrile noastre ti-
gate in trecrut. Consulii ru* eontinuau sa protcsteze impotriva impunerilar exec-
siN e care secatatiau Lana.
In desfasurarea politicii sale externe, Napoleon a depus toate sfartarile
Ca si atite pe turci impotriva rusilor. Victoria de la Austerlitz (decembrie 1805)
-a inlesnit diplornatiei franceze izbiuda la Constantinopol. Tratatul de pace de
la Paris, iscalit in intik 1806, abliga Rusia s5 p5streze in Orient status quo -u!.
Curiud, Se lim al III-lea a reaunascut pe Napoleon imparat si in capitala saul-
tauilor ti -a facia aparitia c5I5torind prin Bucuresti ambasadortd Frantei,
geueralul Sebastiani, cu misiunea apeciala de a impinge Turcia intr-un razboi
impotriva Rusiei. hid precis al politicii lui Napoleon era incheierea unei intre-
ite aliante it:tare Franta, Turcia si Persia, indreptata direct sau indirect impo-
triva Rusiei. In vederea intensificIrii paliticii franceze in principate, ,,comisarul
general al relatiilor comerciale" Reinhard, trianis la Iasi, a incercat s5 se ateze
acolo car titlul de rezident ad Frantei ; el avea sarcina de a se °pane influentei
Rusiei care, de teaana unei inaursiuni franceze, Igi concentrase trupele in apro-
pierea granitei, artuntind ,pe sultan c5 anmata rasa este gata sa apere inte-
resale lui.
din aprilie 1806, Paarta a interzis vaselor grecesti sa navigheze
Insii, inc ii
sub pavilionne rusesti, iar vaselor rusesti li s-a can't sa nu mai treaca prin
strimtori. Prin mite amenintiri, Sebastiani a silit pe dregatorii turci sa wu
tins seams de protestele Rusiei. Ambasadorul lui Napoleon ameninta sa atace
Rusia prin. Imperial Otoman, in eazuel in care vaselor rusesti nu li se va inter-
zice categoric iesitrea in Meditterana. Sub pretext de legaturi secrete cu rascoala
.irbilor, in august 1806 domnii din principate, Constantin Ipsilanti si Alexandra
Moruzi, au font inlocuiti inainte de termen, prin Alexandra Sato si Seanlat
Callimah. Nota de protest a ministnuiui plenipotentiar al Rusiei impotriva
tratatelor, sprijinita de flota ruso-engleza, a fost satitsificatt5 savilielnic la
Constantinopol si domnii restabiliti (octoanbrie 1806), dar inidata ce capitada
otomani fu intarita cu soldati instruiti prin ingrijirea generalului Sebastiani,
asele engleze an fast gonite I.
Guvennul rus nu s-a lasat inselat de iluzaide unei satisfactii de moment.
Fate de intentile Turciei de a adera la proiectele lui Napoleon ti de a inlesni
armatei franceze un atac dinsipre sud-vest, impiiratud Alexandra I, fpentru a salv-
garda interesele tariff ti a restabili potrivit tratatelor vechile raporturi ruso-tur-
easti, a ordonat la 4 noiembrie 1806 trupelor rusesti sa ocupe principatele.
Planul ocupatiei preventive disautat de diplomati de citva tianp a fost expe-
(bat comandantului Michelson incil in octombrie 1806, .cind abia incepuse r5zboiul
dintre Franta gi Prusia. Paste citeva zile fortele prusace an fost infrinte la Iena.
Nevoia venirii in ajutorul Prusiei a redus la jtuniitate, adici la vreo 30 000 de
saldati, efectivul trupelor rusesti care trebuiau folosite In principate 2.
1 Patin mai tirziu flota rush, comandata de amiralul Seniavin, a infrint fortele
navale tureesti, a cucerit Arhipelagul si a blocat strimtorile, retrilgindu-se numai in
urma hotiiririlor de la Tilsit.
2 Ostilitiiti impotriva turcilor au avut Ice si in Transtattcazia, untie rutii an
trebuit sa sustinii, simultan, un indelungat razhoi impotriva persilor (1805 1813).

186
www.dacoromanica.ro
 La 10 noiembrie 1806 eazaeii trecurii granita Imperiului Otoman, fapt
care surprinse pe putin prevaziitoral Italinski, ministrul plenipotentiar al Rusiei
la Constantinopol. De altfel aetiunea sa, in vederea simplei reintegriini a dom-
uilor nuazildli, nici nu putea s5 conespundii planurilor guvernului rusesc. Nebo-
t5rirea si intirrierea unor ordine, preoum si indiseretia rudelor donanului Ipsi-
lanti la Petersburg an gr5bit evenimentele si au adus Rusia in fate unui fapt
Implinit fazboiol eu Turcia.
*

Destnimarea relartiiler de productic feudale contribuia in dezmembrarea

unperiulcui turcesc si ajuta intensifiearea miscariolor de elilierare a popoarelor
subjugate. Provinciile marginase ale imperiului erau ea si indeperadente, puterea
fiind uzrurpatA acolo de aiani dirji capitani de bande. care cc tinmul erau
recnnoscuti de sultan gu.vernatori ,antonorni ai acestor regiurn.
La sud de Tara Romineasca prezentau insemnitate orasele Ruscinc gi Vidin.
Orasul Rusciue, situat pe druuml de la Constantinopol spre Bueunesti si Transil-
v an i a, era un wmpartanti centre comer ei al. Cirmu Urea co a vea a i a null T e rs eni
ajutat de negrustoaul aranean Mantle Mirzatian. Orasuil era interesat in pastrarea de
legituri pasnice cat vecinai si, mai ales, cu rusii. in ccea ce priveste Vidinul, acest
razboinie trilia din jaf, bandele aianului local, Pazvantoglu, terorizind pe
cMtuida

veeini. Cautind sa stinpeasca banditismul, aianul din Rusciuc a sprijinit pe sultan

impotriva lui Pazvantoglu gi a kirjaiiilor rhsculati. Drept r5splat5, Terseniclioglu
a Bost recamoscut pass de catre sultan. iar Manuc, ,numit vistier al provinciei,
a prima misiunea sa stringii alatiile lei Tenseniedieglu cu domind Ipsilanti si
cu Tara Romiineascii, uncle a obtinut rangwrile boieresti de serdar (1802) si
paharnic (1803). La Bucuresti, Manuc s-a Intilnit cu reprezentantii guvernullui
rus. Neinerezindu-se in statarnicia situatiei din Bs/caul, in Iona mai 1806 el a
ciipatat prin Ipsilanti ¢i Ipolit Bolkunov, consulul Rusiei la Iasi, supasenia
ruseasc5.
Emisarii fraucezi, care spionau actiunile pasalei din Ruscluc, au inten-
sificat uneltiirile for la Vidin, pe linga Pazvantoglu. In august 1806 Terseniclioglu
a font nails grin surprindere de ranacatori ; trecind in Tara Romineascii. ei ame-
inntau cu aceeasi soarta pe celiilalt dregator filorus, domnul Constantin Ipsilanti.
Succesorul bin Terseniclioglu, Mustafa-Bairaktar, depuse eforturi pentru a face
ordine. Privitor la atitudinea nouliui aian de Rusciue fats de Rusia, in august
1806 consulul Bolkunov raporta ministerului afacerilor striiine la Petersburg
urm5rtoarele
Cunoseutul Mantic, omul de incredere al lei Terseniclioglu, intereindu-se
la Bucuresti, zilele acestea a fieut cunoseut confidential consulului Kiriko e5
llustafa-Bairaktar este tot alit de devotat Rusiei si piistreaz5 fat5 de ea aceeasi
consideratie ea si predecesorul sr.".
Stirea pAtrunderii trupelor ruse in principate a umplut de spalmii guver-
nul turcesc, care nu dispunea de trope suliciente pentru a respinge pe run.
Mustafa-Bairaktar si-a consolidat pozitiile, ocupind Silistra si trimitind un deta-
sament de cinci cute de c515reti in Muntenia ea sa apere orasul Buouresti de
bandele lei Pazvantoglu, cane operau in imprejurimi nestingherite. Curind, r5s-
eoala sirbilor a indreptat pe pazvangii spre frontul Ion. Cu toate acestea, nurnai
Pazvantoglu era Bata sii-¢i apere teritoriul, in eventualitatea tnecerii Dun5rii de
catre trupele rusesti. Poarta a recunoscut, atunci, pe Mustafa-Bairaktar guverua-
18 7
www.dacoromanica.ro
tor al Rwsciucului, iar el .s-a supus in prina5vara anului 1807 antoritatii marelui
vizim, sosit la fata
*
*

In asteptarea in orioe moment a unei agresiuni din partea lui Napoleon,

impotriva carui,a lupta continua in Prusia, a fest trimisa la Dunare o armatii
ruscascii prea modesty ca s5 see astopte /a victorii grabnice. Totusi, la 16 noiembrie
unit5tile generalului Dolgorukov au ocupat orasul IaFi. Pretutindeni populatia
intimpina pe ostasi cu huourie. Domnul Ipsilanti, cafe se refugiase la rusi Inca
in august, se intoarse scum in taro impreunii ou trupele oe inaintau spre Bcu-
resti. Turoii aveau de gind s5 se apere la Bucuresti, dar, amenintati de ofensiva
rapid ii a avangarzii generalului MiloradoNici. ant fost siliti sii paraseasci oraful,
fiirra sii-i dea foc, asa cum proieetasera. Datoritii lui Manuc Mirzaian, oastea tur-
ceascii s-a pus in misoare cu intirziere. Tot el a impiedicat si atrocitatile pc
care trebuia 85 le provoace Manaf, din insarcinarea Pazvantoglu. Din indem-
nui lui Manuc, boierii munteni an tirjunis La cartierul general rusesc pe Constantin
Varlaam, ca sa-i instiinteze de pregatirea proviziilor necesare pentru trupe, ceea
ce a inlesnit inaintarea rusilor si a scripat tara die jaf.
Constantin Ipsilanti, n5d5jduind s5 ajung5 principe al noii Dacii, fapt care
depindea de izbinzile armatei ruse, sprijinea actinnile acestei armate. Dar
dupii cum a observat amiralul Ciciagov Intr -o tars care era de atIta vreme
jucAia intrigilor, douii autoritati nu puteau coexista in buns inkelegere. La izbuc-
nirea conflictului intre Ipsilanti si comandantul armatei, Michelson, administra-
tia civila a tarn a trecut asupra lui Constantin Rodofinikin (1760-1838), agen-
tul special rusesc pentru problemele sirbesti si care se pronuntase impotriva
insciiumarii in principate a domnilor Sute Gi Callimah. Ipsilanti raminea formal
domn chiar peste cele dou5 principate, ins5 Serghei Laskariov a fost numit la
19 martie 1807 presedinte al divanurilor Moldo-Vlahiei. Nici locuitorin nu erau
multumiti de Ipsilanti, dup5 cum nu erau multumiti nici de sprijinitorul sau din
Iasi, acelasi Rodofinikin, inlocuit curind prin brigadierul Sakalov.
Drupa traditia treats in eampaniile mai vechi, dar de fapt ea o mani-
festare a luptei de clas5, la operatiunile militare ale armatei ruse ism parte
localnicii la inceput trei regimente de cavalerie si trei de infanterie, cite
600 de osta*i fieeare. Prin aceste formatiuni, covespunz5tor noii dezvoltari social-
economice si spiritului luptei antiotomane si de ridioare a noii clase sociale
burghezia, se aduce o contributie la reinfiintarea oastei t5rii. Detasamentele
pantintene de scurta duratii prezinta initeres nu atit prin faro lar combativi,
ci prin varietatea formelor for de organizare si prin permanenta dorinta a
maselor populare de a participa la aceasta lupta. Astfel, pe linga putin reutitul
corp al cazacilor de la Bug", alcatuit din elemente etrogene de N. Cantaouzino
si maiorul Corbea folosit in spade frontului, trial ounoastem corpul" caza-
si
cilor nekrasovtii din regiunea Dunanii de joe. Vechea garde domneasc5 sau rgi-
mentul de husari valahi al lui Ipsilanti 1, la fuga domnului din Bucuresti in 1806,
in parte s-a risipit, iar in parte s-a indreptat in intimpinarea armatei ruse.
Dintr-acesti voinici au ap5rnt si eel 300 de horvati", care au rezistat turdilor
la m5n5stirea Radu Voc 15, in timpul inaint5rii trupelor rusesti spre Bucuresti.
Cunoastem un certificat al comandantului volintirilor horvati", maiorul Nioolae
I Bizuindu-se pe sprijinul Rusiei, Ipsilanti a constituit Inca in anii 1802-1803
nn detasament de lupta impotriva pazvangiilor. Ostasii munteni erau imbraczti in
haine cazncegti, ceea ce intim;da pe pazvangii. Despre muntenii si moldovenii d:n oas-
tea lui Ipsilanti, scrie si generalul Tucikov.

188
www.dacoromanica.ro
Vucitici, luptator la Radu Voda, pre-cum koi mai tirziu in anii 1807 - 18111.
Aceeti horvati vechi" reaper si in urmatorul raiboi antituroese, in 1828. La
intrarea armatei ruse, in 1806 la Iasi, Ipsilanti porunci divanului Moldovei s5
string5 paste de zece mii, pe asa-numitii dragoni maohedoneni". Tot atunci la
Iasi a luat fiinta .,compel elinesc ", comandat de maiorul N. G. Pangal, care
a adresat un apel mai ales grecilor. In ianuarie 1807, wind a inceput reorutarea
oastei lui Ipsilanti, dragonii machedoneni" alcatuiesc nuoloul noii armate, cadrele
eompletindu-se pentru ordine ou niste cazaroi, apoi si arnauti. panduri s.a.
Armele urmeaza sa fie adage din Rusia, dar &Ilya plecarea lui Ipsilanti
intretinerea unitatilur locale ajunge Irma costisitoare si vistierul Varlaam sere
desfiintarea lor ; armistitiul din august 1807 vine in ajutorul aoestei propuneri.
Elementele cele mai hune sint, totusi, instruite si virsate intr-un Corp de 6 000
de panduri olteni comandati de slugerul apoi porncicul r Tudor Vladimirescu,
participanti in numeroasele batalii crineone, pomeniti si in autobiografia polcov-
nicului Joan Solomon. Pe ling5 acesti viteji si ostasii paminteni primiti din
ordinul generalului Kutuzov, din 14 septembrie 1808, in regimentul de ulani ai
Voliniei, afara de cetele spatariei si agiei, famine din vechile detammente un
regiment rominesc de vreo 800 de asa-zi,i cazaci", comandati de polcovnicii
Peiciu si Curt, treptat trecuti in alte unitati sae iu rezorva. Cu toate acres/tea,
dorinta de a reoruta un numar oit mai mare de voluntari bastinasi, provoaca
infiintarea urmatoarelor regimente : cel de husari volohi negri, comandat de
polcovnicul Miloradovici, eel de sirbi al lui Caragheorghe 2 si in 1808
eel de husari voluntari Lubenski ; pe ling5 sirbi, bulgari, rnauti, el-mental'
de haza al acestor unitati ranfne cal rominese, ca si in regimentul voloh de
ulani, infiintat in primavara anutui 1812 de generaluil Kutuzov, pentru a servi
drept nuclei] al proiectatei ostiri locale de 20 000 de soldati (panduri si catane),
Pe care rusii intentionau s-o lase in principate. Procesul formarii numeroarcelor
unitati militare locale este o dovada eloeventa a dorintei maselor poipulare de
a lua parte la lnpta impotriva asupritorilor. Aportul poporului nostru in Junta
comuna a fost uneori mult mai mare deoit cel inregistrat de documentele
oficiale.
Singer Pehlivan-Pala a opus irezistenta ofensivei trufpelor ruse3tri. Poarta as
fi vriit sii cedeze demersurilor diplomatiei rusesti si sa incheie plrea, insi, silita
de Sebastiani, la 18 deoembrie 1806 a deolarat formal razboi Rusiei. Cereurile
conducatoare franoeze supraestimau fortele turcesti. Durpa planuI elaborat sub
indrumarea lui Sebastiani de c5tre afiterul sail de geniru Boutain, tropic tur-
certi au inoereat, primavara, sa incereuiasea avangarda ruseasca sa reouce-
swi

reasea orasul Bucuresti. Ipsilanti si Rodofinikin an parasirt capitala. In iunie

1807, trimele rusesti ale generalului Miloradovici au tdrobit armata nr,rolui
yipir la Obilesti 3, rrtga incit primejdia a fost inlaturata 4. Mustafa-Bairaktar n-a
venit nisi el in ajutorul vizirului, dejueind astfel efemerul plan strategic fran-
cez, prin care getwalnl Marmont din Dalmatia trebuia sa aduea un corp expe-
ditionar de 25 000-40 000 de soldati 5. Francezii ar fi inabutit Fn drum rils-
I Documental DCT.XXVITI. 162 a si b la Academia R.P.R.
2 Un apel al lei Caragheorghe, d'n 1 apr;lie 1809. citre fruntaqii d'n Tara Rotni-
neasca. nentru strIngerea de ajutoare, in Aeadem'a R.P.R., doc. DCCCXXII. 38.
3 La bitaTe an luat parte ai ostaai munteni.
4 Monumentul ostasilor comandati de Miloradovici (1771-1825), rid;cat in dea-
lul m;tropol1ei din Bucureati, se pastreaza astazi la Muzeul romino-rus dn Bucureati,
unde de asemenea gas m portretnl acestui general. p4otat de Whail Toenler.
s 0 scrisoare a maresalului Berthier, adresatii In 29 ianuat4e 1807 lui Marmont,
aminteate de diversiunea francezilor, care eel putin ar obliga pe rusi sa dubleze
fortele militare in principate.
189
www.dacoromanica.ro
coala sirbilar si, facind jonotirunea cu ostirea turca, unman sa iruipinga armatele
ruse din principate ; armata franco-polona a maresaludui Massena urma sa vino
in ajutor in Moldova 1, actiunea continuind in directia Bugului si Niprului.
Inc,eperea ostilitatilor golise Coustantinopolul de trope. In luna mai 1807
cereurile roactionare au detronat pe Selim al III-lea si au proolamat sultan pe
Mustafa al IV-Ilea. Nadajdruind sa profite de slabiciunea 1011 conduceri, Selms,
tiani trad5 si el interesele sultanului Selim.
Din cauza situatici internationale destul de incordate, gurvernul rus a
adresat ortii propuneri de pace. Rusia consinatea sa restituie principatele Tur-
cici, in oonditiile hatihumaimnolui din 1802. Ipsilanti isi va p5stra domnia in
Tara Roaninease5, iar noul domn nuanit de sultan, Callimah, va rinlocui pe Moruzi
in Moldova. Dc teams francezilar, turcii au respins propunerile rusetti. Napo-
leon, dup5 ce a meant Danziguil, a asigurat pe Vahid-Efendi ca va restitui
sultanului Crimeea si Georgia, cu conditia ca Poarta pa intenstifice presiunea
impotriva arniaielor rusesti. Aceasta nu -1 va impiediee ounind, la Tilsit, sa
tr5deze pe turci, deolarind, o data cu annuturea detron5rii lui Selim al III-lea.
ca dinsul si-a .asumat angajamearte fat5 de Poarti numai ca aliat personal al
fostului sultan. Mai milt, profitind de tulhum5rile din Constantinopol, Napoleon
pl5nruia sa ,acapareze Albania, Moreea si Greta, st5pinite de tuned.
Riizhoaiele purtarte in atitea tiri au aratat lui Napoleon ca, in fond, el
are duam doi di ,cram puternici : Rusia pi Anglia. Prim situalia sa tontinental5
si prin participarea elective la biitelii,' Rusia ,prezenta prianejdia cea mai apro-
piat5. F5r5 85 aib5, deocaandata, puteri destule ca s-o combats, Napoleon a cam -
tat s5 se inteleaga cu impiiratul Alexandru I, in cadrul fntilnirii de la Tilsit
(iunie 11307). Guvernul rus, suferind pierdcri in lupte si fora sa primease5
vreun sprijin din partea aliatilor englezi si suedezi, s-e hotamit sa recunoasea
majoritatea cueeritilor fricute de impiiratul Napoleon si sa sc al5ture blocadbei
economice indreptate impotriva Angliei. Un armistitiu venea sa pung capat osti-
lit5tilor de la Dunane. Pacea dintre Rursia.si Turcia Irma s5 fie negociat5 prin
intermediul Frantei. Propriu-zis, dobindiree principatelotr, fie chiar pe calca
acestor tratative complicate, era singura reallitate icare suridea Rusiei. Refuzul
Portii de a se supune hotanirilor ar fi obligat Frattte s5 se asocieze cu Rusia
si (1 sustrag5"toate provinclile europene ale Imperiului Otoman.
Boala si moartea comandanaului Michelson in august 1807 a lasat in.
principale oalifi pe un ccas" pe generalul Mcyendomf si pe Laslariov. Vechi,
dam nu prca isousit diplomat, Latkar.iov a isc5lit la 12 august armistitriti de is
Stolabzia. Ostilitalile ineetau pink* la 3 ,aprilie 1808. Rusii si turcii s-au angajat
sa se retraga din Moldova si Tara Rominease5 si sa nu se amestece in adminis-
tratia locat5 pins la sesimarea tratattilui de pace. ,
Generalul Meyendorf a ratificat armistitiol mai inainte oa diplomatii multi
sa ajung5 la o intelegeme corespunzatoare. Mai milt chiar, dinsul s-e si grabit
sa -1 pima in aplicare, poruncind totodat5 dosfirintarea unifitilor militare pamin-
teue. In ceea ce priveste atitudinee guvernului sultanului Mustafa' at IV-lea.
acesta n-a tinut seams de nimic : lurch ant ocupat oetatoa Galati evacuata de
art ata ruse, au jefuit proviziile populatiei 1ii s-an dedat la atrocitati. Atacarstii
au font respinsi, der purtafea lui Meyendorf a stirnit nentultuanirea guvernului
rus. Rusii au acicepitat armistitiul fare restituirea vaseflor eapturate de la turd,
tar termtenul de incetarea ostilitritiflor a fort rains provizorin la 35 de .tile.
:V
*

Scrisoarea lui Napoleon titre ministirul Talleyrand la 6 martie 1807.

190
www.dacoromanica.ro
 in iunie 1807 Mustafa-Rairaktar a fost numit pass si comluidant al arma-
tei turcesti, &supra careia novel guvern din Constantinopol nu mai ayes nici o
autoritate. MustafaPasa a in,credintat lui Maniac Mirzaian aprovizionarea tru-
pelor, inbretinerea cefatilor dunirene si mentinerea tratativelor cu rusii.
Anainhia din Constantinopol contribuia la crestarea inuportantei Rusciucu-
lini. Mustafa,Pasa dispunea de vreo 30 000 de ostasi disciplinati, insii dezmiitul
din capitala putea si se extinida si asupra armatei. Comandanvul swprem era
interesat sa restabileasca naintTirziat ordinea la Constantinopol si sa destituie
aventuroasa conducere, care inlatura putinta instauriirii unei paai atit de nece-
sare Itriperifului Otoman. Intervenind cu forte militare, comitetul secret al ..Prie-.
tenilor din Ruscinc" I a rasturrnat guvernall lui Mustafa al IV-tlea. Noul sultan,
Mahmud al H-lea, i-a incredintat lui Mustafa -Raga powvull de mane vizir (iulie
1808). Manure Mirzaian, nuanit in octombrie 1807 mare dragoman al Portii, a
obtinut in seiptembrie 1808 demnlitatea de bei sau principe at Moldovei 2.
Numirea lui Manua Mirzaian ca dome al Moldovei a fost ignoratii in tre-
cut, desi prezinta mai mane inseannatate decit funationarea formals la dommie,
in tabara turcease5, a celorlalti domni contemiporani 3. La Constantinopol, Mir-
zalarn era socotit boier muntean asa inait, la inaintarea in demnitartea de snare
dragoman 4, &maul a fast scutit de pnimirea investiturii din milnile domnului
Tarii Roaninesti, afiindu-se pe picior de egalitate au acesta. Manure -Bei igi con-
tinua misiunea de a negocia pacea cu rusii ; titlul de damn al Moldovei ii ridiea
prestigiub Mai mult, independent de faptul sub a aui suveranitate ar ramine
principatele, in caz de pastrare a veohii onganizari, guvermul rug dorea sa re-
inscanneze in Tara Roanineasea pe Ipsilanti. Astfel, lui Manuc-Bei i s-a lucre-
dintat domnia Moldovei, care in eventualitatea unor negocieri conciliatorii
din ,ambele parti putea sa fie salvata, poarte de dinsul, pentru Turcia, dato-
rita simpatiilor de cane se buicruna la rtavi.

Nesocotirea stirpulatiilor armistitiului de la Slobozia de catre Turci, teama

devastarii tarsi prin incrunsiamile de dineolo oje Dunare si duplicitatea lui Na,po-
icon au determinant grurvennrul rus sa nu-si recheme trupele din prinaiipate, eu atit
mai mult eu aft francezii uu-ti grabeau retragerea din Prusia. Inca din oetom-
brie 180S1 in Prusia, Napoleon srfatuia pe printul P. P. Dolgorukow as Rtu,ia
saisi extinda granitele pe scama vecinilor, mai au seams a Turbiei 5. In 1807
nu nsnnai diplomatii francezi prezentau, principatele ea o compentsatie pentru
Silezia, ei si Hardenberg, ininistral Prusial, propurand o aliantli imp/ratilor
Alexandru I si Napoleon, oferea Rusiei ca si la negocierile franco-rusesti

Mustafa -Pala, Mehmed-Tahsin,, Ramis-Efendi, Refik-Efendi, Galib- Efendi si Ma-

nue Mirzaian.
2 Scrisoarea marelui vizir dateaza dire 1 Saban 1223 (22 septembrie 1808)_
3 Scarlat Callimah, 24 august-15 octombnie 1806, Alexandru Morazi, 17 octom-
brie 1806-19 martie 1807, Adexandru Hangerli. 19 martie-5 august 1807, Scarlat
Callimah, 5 august 1807-22 septembrie 1808, cind este numit Marine Mirzaian.
4 Istorieul sovietic A. F. Miller sublinia7ii ca, pentru prima oars, acest goat a
fost ineredintat unui nefanariot.
5 In aceeasi Luna, ministrul Talleyrand propunea lui Napoleon sa ofere Austriei
tarilc noastre si nordul Bulgariei, drept eompensatie pentru Venetia, Tirol, $vabia,
Bavaria, Franconia, Elvetia s. a.

191
www.dacoromanica.ro
Moldova gi Muntenia pink' la Olt, Bulgaria, Rumelia, eventual si Constantinopo-
lul ; propuneri aseminittoare le f5eea rugilcrr arhiducele Carol la Viena in no-
iembrie 1808 1.
In realitate, Napoleon se pregatea pentnu invazia tea mare in Rusia.
Astfel s-a ajuns, in 1807, la crearea marelui ducat al Vargoviei, cap de pod
la hotarele Rusiei. Pe de alt5 parte, Napoleon a impins Rusia in rizboinl impo-
triva Suediei, aliata Angliei. Aceleasi considerente nu-i ing5duiau sa doreasefi
sinter o statornioire a pica la Dunare ; diplomatii sai reveneau asupra elauzet
evacuarii prineipartelor. Toate fortele trebttiau acum imdreptate impotriva
Rusiei.
Ineordarea existents in situatia international5 nu ingiduia Rusiei si lase
in sospensie oonflictul eu Tureia gi nici nil nntiri asigure pozitii strategice in sud-
estol Europei. Iminenta unei oiocniri cu Napoleon a indemnat guvernul rus
sagi revizuiasca politica sa fats de Turcia. Ca sa inliture posibilitatea unui
atac dinspre sud, Alexandru I a cerut ca Duniirea sa formeze noul bout. al
Imperiului Rusesc. Formal, tnatativele continuau la Paris, intre ambasadorul
Rusiei gi eel al Turoiei, dar soarta principatelor se hot5ra, in realitate, prin
negocierile directe dintre Franta si Rusia. Se diseuta o compensare a lui Napo-
leon prin p5strarea Sileziei, precum gi planul impartinii Imperiului Otoman,
care ar oferi francezilor pozitii strategioe pentru atacarea Indiilor.
Trupele franceze sufereau infr-ngeri in rfizbaiul din Spania. Austria si
Prv.ia au inceput s5 se inarmeze, sigure de sprijinul Rusiei. In toamna amain
1808 Napoleon s-a v5ziut nevoit s5 se intilneasca din nou cu imparatul Alexandru
I, la Erfurt. De data aceasta, solcotind principatele ca o oompensatie pentru
Spania, Napoleon a recunoseut dreptul Rusiei de a-si stabili granita de sud la
Dunire 2. El a renuntat ohiar Is mediatia care ar fi putut sr, tgragfineze la
nesfirsit negocierile ruso-tureesti. De altfel, Napoleon 1:3i &kin seams de nepu-
tints Turciei de a rezista infringerilor militare gi tulburilrilor politice. El a
mai eonsimtit Is proclamarea independentei Serbiei gi a reciunosout proteeto-
ratul rusesc aupra Georgiei, sugerind totodat5 Turciei planul de a se rizbuna,
la mot:mental oportun, impotriva Rusiei.
Problema principatelor a intrat, astfel, intr-o faze noun. Rusia trebuia sä
impun5 Turciei oit de urgent pacea si sa -gi asigure o ingrijit5 organizare admi-
nistrativ5 a principatelor. Aoeasta sareina de raspundere a fost incredintata
oetogenarului maresrl Prozorovski. Adjutantul imp5r5tesc Paskevici a pleoat la
Constantinopol ca sa inceapfi tratative directe cu Poarta. Actiunea lui 1VLustafa-
Pasa la Constantinopol parea sa lirapezeasc5 situatia. Detgi Galib-Efendi, nuul
conduc5tor al diplomatiei turcegti, n-a stint sa se elibeceze de influenta frau-
eezA, totugi era ounosent5 dorinta lui Mustafa-Paga de a negocia direct en gu-
vernul rusesc. De altfel, Manuc Mirzaian a si r5frnas in acest stop la Rucciue.
Acolo, in iulie 1808, el disruta prelungirea armistitiului cu baronul Berwitz,

I Arhivele piistreazil si alte pro:ecte asem5n5toare : de pildi raportul consulu-

lui austriac Brenner, d'n 30 mai 1808, vorbeste despre intentia Austriei de a ocupa
Oltenia ti despre planul lui Napoleon de a uni Moldova, Tara Romineasca gi Transil-
vania intr-un regat, pentru fratele s5u, Lucien Bonaparte, desp5gubind pe turci in
Crimeea, Oceakov si Tataria.
a In trecut istorioii burghezi, ridicind in sUvi geniul lul Napoleon, an trecut sub
tiicere l'psa de scrupule cu care acesta schmba pe rind declaratiile acute in Senat
gi cuvintele adresate ambasadorului Rusiei Kurak'n (in luna mai 1810 si mai tirziu),
ba aprobind ocuparea principatelor, ba amenintind Rusia eu pierderea acestor teri-
torii, atitind totodatii curtea v'enezi impotriva prezentei rusesti in Dun'are ; intrigle
diplomatiei hustriece sint semnalate si in oorespondenta generalului N. N. Raevski.

192
www.dacoromanica.ro
adjutantui lui Prozorovski. Evenimentele din Constantinopol intirzia.0 tratati-
vele, care votr fi reluate in august de un alit imputertnicit al lui Prozorovski.
la Ruscinc, printull Biron. Mantic it asigura ca Mustafa-Paoa aoteapta nuniai
iscalirea pacii, ea sa se alature luptei imipotriva lui Napoleon. El a dat de
inteles ca Poarta era gata sa eedeze principatele Rusiei, insa nnunai dupa un
razboi au Frarita, deli oficial orice cesium teritoriala era respinsa de noul
vizir.
Ineercarea lui Mustafa-Paso de a salvia Imperiull Otoinan, prin federali-
zarea fendalilor din Rumelia oi Anatolia, s-a lovit de Emporrivirea acelarast
cercuri reaetionare care s-au opus si reformelor lui Selim al III-lea. lenicerii,
atitarti de agenti napoleonieni care subminau in tiling orice apropiere turco-ru-
seasca, s-au rasculat de indatii ce soldatii marelui vizir au parasit capitala. La
15 noiembrie 1808 Mustaia-Pasa a fost ucis.
Marele dragoman Mamtc-Bei negocia 'Inca din octombrie acelasi an la
Constatatirtopol, au eanisarii maresalului Prozorovski I, plecarea pleuipotentia-
rilor turd la lati. In noaptea razvratirii, el a scapat Cu greu fugind la Ruseitic,
de unde in ianuarie 1809 a trecurt definitiv la Buoureoti. Din cauza nizmeritii
de la Constantinopol, negocierile ruso-turceoti de la Iaoi an luat repecle sfiroit.
In martie Ahmed-Efendi, din Rusciac, Si Ramis-Para s-au refugiat gi ei la rusi.
Cedarea cetatilor turcesti (in primal rind a Giurgiului) ti -a tout lima lac, din
pricina destainuirii seeretului de Citre turai, prin vistierul Constantin Filipescu,
omul de incredere al fostalui dame Allexandru Sulo 2.
In primavara anului 1809 luptele ant neinzeput, de§i pin5 in septembrie
acelasi an Russia avusese de sustinut un razhoi pe frontal de flora. Cucerirea
Finlanded a inlaturat cnu desavirsire amenintarea permanenta pe care o prezenta
Suedia pentru securitatea Petersburgului.
Maresalul Prozorovski pierdea timpul au asedierea cetatilor Giurgiu of
Braila. Comandantull adjunct, care ar fi putut sa salveze situatia, generalul
Kutuzov, a trebuit sa fie rechemat de pe teartrul de rawboi, deoarece dupai
parerea batrinnlui Prozorovski ii submina autorirtatea, declarfindu-se impa-
triva taaticii asediilor indeltutgate. Sea postal de comandant adjunct a fast numit
Bagration 3, care abia durpa moartea lui Prozorovski (august 1809) 4 a oi preluat
intreaga condueere. Aotfel, generailui Bagration a cueerit cu intirziere
Ilirsova, a infrint pe turci la Rasevata, a ocupat Mangalia oi Cavarna oi a ase-
diat Sillisirra Dincoace de Dunare, trupeie rusesti an intrat in Ismail oi Braila.
'Turcii an incereat, Inca o data, sa recucereasca oraoul Bueureoti. 0 ciocnire a
avut loc la Tatarita. Stinghenit in desfaourarea planului strategic de boli, greu-
1 Notitelle zilnice" ale clpitanului A. G. Knasnokutski (Moscova. 1815) vorbesc
gi ele despre aceste tratative.
2 Intrigik boienesti complicau mult situatia locals. Filipestii, buourindu-se de
simpatiile generalului Milonadovici, se aflau in rivalitate cif domnul IpsiLanti. Dupii
plecarea domnului (mort in 1816 la Kiev), dusmanH Fitipettilor s-au grupat in jurul
vistierului C. Vanlaam (Costandie Filth; al Buzaului, Iondache Slatineanu, C. Ghica
si alti rusofili devotati fart rezervii"). Din oauza numirii anwi exarh, in persoana Lai
Gavniil Banuleseu-Bodoni, ciruia i-au fost suputi egumenii manastirilor inchinate, mi-
tropolitul Dositei Filitti, alaturi de alti citiva derici greci, ti -a schimbat atitudinea
fat'a de ruti. In august 1809 Filipestii au fost expulzati din tars (corespondenta din
1848 referitor la vechea datorie a lui Miloradovici carne C. Filipescu, la Academia
R.P.R., ms. rom. nr. 3834, p. 3-4).
3 Petite Ivanovici- Bagration (1765-1812), comandant al armatei din iulie 1809
pine in martie 1810. Un alt Bagration, capitanul Alexei Chirilovici, era casatorit cu
Zoe Vaciresau.
4 Imnormintat in biserica sf. Nicolae din Galati.
Cont-tibutii la istoria rclatiilor romino ru c. 193
www.dacoromanica.ro
tali de aprovizionare si mai ides de amestecul ecrottrilor guvernamentale din
Petersburg, Bagration s-a retras pins la urnad pe malul sting al Dunanii, ca sa
ierneze in pritteipate 1.
In lima mai 1810, noel comandant, tindrul N. M. Kamenski, trimis ca
sii punk' capilt staritor de lueruirti stabilirte de predecesori, a Precut si el dincolo
de Dunare, a cuoerit Bazargicul si Silistra, a' biocat Sunda, dar a fost respins
de la Rusciue. Primind intariri, trupele rusetsti au zdrobit pe turtei la Batin
(august) si au cuoei4t loralitii=ule Ruseiue, Giungiu, Turnu, *toy, Plevna, Lov-
era, Selrvia, Nieopole... Insd pienderile rusosti erau prea marl (36 422 de oaineni,
din care 12 934 de morti in spitale, 6 811 1160, 150 de prizonieri, 9 527 de ra-
niti). iar tarreli mu se aritau dispusi sa ineheie pacea. Pregditirile de rdzboi
ale lui Napoleon silira pe nasi sd retragd eineti divizii de la Dundre. Dupd
lanai grea, clad borne au seeetrat §i mai multte vietitne, in mina mai 1811 gene-
ratul Kamenski a marit si el. Putin inainte, gratit sd se intoared la comanda
diviziei sale din Iasi, In apole riului Rimnio a pierit generalul Arcadie Suvo-
rOV, frill generalissitnului cane obtinuse chiar aici celebra vintorie. Astfel
incheiat aceasta perioada a razboitului.

* *

'Iced de la inceputul campaniei, precum si dupa istealirea armistitiului de

la Slobozia, de teauta atrocitalitlor turce§ti gi pentru menitinerea dotninatiei for
de clasa,boierii si-au exprimat doninta de a se uni cu Ruaia 2.
Rezalvarea pe ,planed international a situatiei ,principiale a tiara, intentia
de a incompora pnincipabele ruinate de tunci si de rfizboti in Imperitul Rusesc
sr
ai misiamea maresalului Prozorovski de a pregabi, printr-o organizare iugrijita
aceastil inicorporare, an eorespuns in martie 1808, pe pilau local adrninisarativ,
ou preluarea tprevedintiei divanatrillor Moldo-Vlahiei de cdtre senattortd Serghei
Kustrikov, bun 'administrator, care a font sucteedait dad ani 'mai tirziu de Vasile
Knasno-Milasevici, fostul gutvernator al Krievolui 4. Consulatul rusesc din Iasi

I In legaturd ou negocierile lui Bagration, contin,uate prin Manuc -Bei, vezi

acrisoarea oonsulultui Ledoulx din 30 tdecembrie 1809 cfitre ministrul afacerilor straine
al Frantei, precum usi insemnfirile lui Naum Rimniceanu.
2 Mentoriile luu Veniamin Costachi, mitropolitul Moldoveti; mesajul care a fost
fruninat in Luna mai 1807 generalcului Michelson de cdtre vornieul Lupu Balt (r5s-
punsul lui Michelson, doe. DCXLVIII. 187 la Academia R.P.R.) ; adresele care au fost
trimise in 1807 la Petersburg prin generalul 'Stepan. Apraksin (1757 - .1834) din
Mohilatu (ms. rom. nr. 4288, p. 62, doe. CCCXXIII. 207, doe. DCXLVIII. 193, 194,
211, la Academia R.P.R.) §Ja.
2 In administratie, sfetnieul principal al maresalului era Pavel Bezak (1769-
1831), cansilier de stat, criticat Q1 in amintirile lui iSerghei Volkonski.
4 Kusnikov (1767-1839) si Krasno-Milasevtioi (mort in 1820) aveau ca resedint'a
orasul Iasi, inoit la 14 martie 1809, la Bucuresti a lost numit un vicepresedinte al
divanului, generalul Grigore Engelhardt (1760-1834), urmat in ianuarieseptembrie
1811 de generalul Ivan Gheorghe Staedter (n,iiscut la 12 iunie 1751 da Reval, mort
la 19 aprilie 1812 1a Ribald* si inmormintat in Iasi), care funetiona din iunie si ca
guvernator militar al orasului Bueuresti, snocedat la rindul siu in septembrie 1811
martie 1812 de generalist Hristofor Comneno (1744-1815) rultimil vieepretedinti flind
generalul Serghei Repninski (1775-1819) si Constantin D. Ghica (1749-1822), con-
silier efectiv de *tat din emigrantii de la 1792 (Cuvint" la ingreparea generalulni
C. Ghica, vet ban, la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1753, p. 8-10). In anii 1808 1809'
aprovizionarea trupelor era condusi she Vladimir Cevkin (1754-1831), fostul guver-
mator at Podoliei, iar mai tirziu de generalul Belitha-Kohanovski.

194
www.dacoromanica.ro
a fost desfiintat, iar eel din Bucuresti transformed iutr -o agentie a cancelariei
diplomatice a armatei. Cu tome eriticile veninease ale unor militari artigosi
ca Langeron si Cieiagov, eu toate uneltirule boieresti, oeinnuirea acestor sena-
toth a insemnat pentru Tara noastra stavirlirea unor abuzuti in ce priveste im-
punerrile ti aplicarea justitiei, precum si incerearea de unificare administrative
a celor (Iona prineipate. Aprovizionarea trupelor rusesti se facea in parte din
Podolia si Berson, in parte prin cumparaturi la fata locului, in principate.
Chitantele de cump5eatun an foal linloculte prin bani. S-a extins si comertul
marchitanilor ruyi, scutiti de la 1808 de came divan de varma. Ignatie Iako-
venko arata ca in 1812, la plecarea armatei ruse, min Valahia erau :
cai . 85 832
boi . 169 778
vaci . 181 066
of . . 517 664
porci . . 215 489
stupi de albine . . 89 261
Scderea truperlor rusesti si nevoirle for de aprovizionare, d.ar mai ales
dezvoltarrea orasulati Bueuresti an dim la practicatea agriculturii mai apropiarte
de cerintele unui centru aglomerart. Mamie-Bei a profitat de intensificarea vie-
tii motion:lice a orasului Bacurestil si a acaparat in jurn1 eapitalei mai multe
anosii 2, poprulindu-le si Du refugiatii de la surd de Duatire, a ridicat num5turl
atelierelor manufacturiere locale, a clAdit in imprejurimile crrasului citeva moth,
a construirt un pod peste Dimbovita si a infiintat eel mai vestit han din capi-
tala3. In Carpati munti intregi, care de (multi ani erau proprietatea puterniei-
ler Dudesti, trecusera in mina dui Manic -Bei.
Rusii intreprind cercetiri in regiunea Cappatilor, pentru a deseoperi z5-
e arninte de Fier, arama, plumb, argint, aur, mercur, rprecum si de stare, pucioasii,
e 5nbuni Si p5cur5. Lucr5rile de cercetare sint indrumate de Ivan Eichfeldt4,
ajutart de Garpinski, Kozin, Laptev si chiar de rominul Martimache. (Ind, pe
timpul admiuistratiei generalului Krisseleff. capitanul Lannostian sere s5 i se
incuviinteze explor5ri aurifere in muntii Poiana M5rulrui si im plaint Buzaului.
eapitanul afirma ca sub ocirmuirea lui Krasno-Milasevici, invitat de consilierul
'amen Balk, &insti a seos aur la Baia in. Moldova.
Administratia rasa a contribuit la moderizarea administratiei publice in
t5rile noastre. Din anii 1807-1809 dateaza organizarrea conducerii oraselor, im-
partirea capitalei muntene nn sectoare pe cudori, instituirea politic& si a porn-
pieritlor (cm tulumbele aduse din Kiev), anisu.ri pentru repararea si extinderca
In 1808, Naum Rimuiceanu atria : Au twat sfirsit ocnele si v5mde ; ocnele
le-a luat serdarul Cerven.vodali on paharnicul Manua, pentru 1 400 pungi, ca as sc,oati
sr sa vinda Bare tine va voi ; s-a nidicat si luminarea cerei stfinte. Baca se vor
deschide Iporturile, sa mai dea 210 pungi, Ca si fie tome pungile 1 610 ; iar viimile le-a
tluat vistierurl Hagi-Moscu pentru 850 pungi, a ridicat insa v5mile au totul de la
mice fel de zaharea, herestea, 'emit de foe si de da once tfaget, a r5mas la ohor
numai vama vitelor".
2 In testamentul s5u apar satele : Dragomirestii de Sus si de Jos, Curtea Vedic,
Boleasca, Tramudeasa, Giulesti, Popesti, Mwdurgan, Brobodet, Tincabesti, Pas5rea, Hagi-
Gheorghe, Cuhnesti, Coceni, Cltiajna, Snagov, Ciorogirla, Ciorba, Ispaza, Filaret s.a.
3 Cl5dit la in.ceptut pentru depozitarea marfurdor, spre strad5 doar cu ziduri
goale, ca o cetate, hanul se afla in apropierea locului untie se grupau blanarai, sepearii,
selarii, cal,d5rarii, pe bresle si strati, aproape de Ulita Mare. uncle se expunea marfa
adusa dim striiirt5tate, si de Ulita Gabrovenilor.
4 Mort in 1828.

195
www.dacoromanica.ro
pavajului, pentru ouratirea strIzilor, pentru preintimpinarea revhrsarii Dimbo-
vitei s.a. In ianuarie 1810 se iinfiinleaziI pasta de scrisoni si pachete particulare,
mesagerii si bani. Print/le alte nahrfuri, din Rusia se aducea si hirtia. In 1808
senatorul Kusnikov inshrciineazh pe doatorii bueuresteni Caracas, Silvestru Fi-
litti si Darvari sa verifice persaanele care practich medicina si farmaceutica,
sub adhpostul unar acte Ali/lute tine ,tie in ce imprejurlri, primejduind viata
pacientilar lar. Principalele spitale locale hut fiintil sans sint modernizate dupa
madelul spitalelor militare rusesti, prin grija personala a generalului Kutuzov 1,
ajutat la Bucuresti de doctorul Constantin Caracas 2. Din 1808, initiativei doc-
tornlui Minderer ii dataram introducerea unor masuri de carantina ; eimitirele
au inceput sh fie scoase in afara oraselor. Doctonul rus Walfanger cerceteazii
la fata docului bolile ce bintuiau in principate si combaterea tor, publiciad in
areasta privinta sin artical, in revista Vseabscii juirnal vracebnoi nauki" din
1816. Maternitatea din Iasi a luat fiinta inch din 1804, daph modelul vestitei
case de eduratie din Moscova.
Se polite spune eh, sub ocupatia ruseasch, aerie in memoriile sale
Radu Rasetti s-a inteaneiat la Iasi (en atit mai mutt Ia Buouresti) ceea ce se
cheama viata miondena. Limba de conversatie a clasei condisciltaare cea gre-
ceasca, in scurt tiaup a fost inlocuith prin cea franceza. Primii maestri de dans
Ivanov >xi Banisov au venit chemati de maresalul Prozorovski din Peters-
burg, iar un conduchtar de car iesean, Glietaponov, a fost intitat din Kiev, de
uncle au venit isi citiva profesori si au fost aduse ciirti. Cele dintii reprezen-
tatii teatrale la Iasi dateaza din anii 1810-1812 ; antreprenorn1 truped era Gae-
tano Maggi, iar artisti Efimov, Ivan Karnovski, Andrei Serbulov, P. Martin-
sevski si Iosirf Cernelevski. Ofiteral Mantas si-adoce antinte de placutele balari
gi intruniri la clubul local. In 1811 generalul Kuttrzov a adzes la Rucatresrti o
trupii de pantomimA si tot el aminteste in scrisori de teatrul palonez ; trupele
teatrale strain reapar la alai in 1828, amid and rusii poposesc din nou la Bucu-
resti. A avid lac o europenizare a imbricilmintei si a traialui de toate zilele ;
totusi, prestigial alit de mare al !Arbil si al islicului de samur va inceta cu
total abia sub adaninistratia generalului Kisseleff.
Ignatie lakovenko scrie, in tuna mai 1820, din Bucuresti :
In ee priveste localurile de pertrecere, ele se mhrginesc Ia cluburile care
s-au infiintat duph pleearea armatelor ruse dins Valahia in 1812. In timpul
ocupatiei principatelor de thtre armata rush, militarii si funetionanii rusi prin
dansuri si prin atitudinca for prieteneasea an reusit sii fach adunarile si petre-
cerile alit de atrigatoare, ineit duph plecarea armatei s-a simtit nevoia nidiciirii
in Bacuresti a rumei case, in care se fac in prezent intruniri... au lac uneori
spectacole..."
In 1811, pe largo scaala greacii din Bucuresti, a luat fiinta o societaFte filo-
logich, al carer vicepresedinte a fast generalul Engelhardt. Merits sii fie cerce-
tatii activitatea profesarului Antim Gazi, dar mai ales a lui Dimitrie Panaiot
Gaudela, doctor in filozafie si arte frumoase, prafesor de matematici si direc-

1 Spitalul Iubirea de oameni" (.,Filantropia" de mai tirziu) din Tucuresti a fost

infiintat in anul 1811, generalul Kutuzov lasigurindu-i o subventie anuala de 6 000 de
lei. Portretul generalului se pistra la Eforia §,pitalelor din Bucuresti.
2 Fiul dootorului Dimitrie Caracas, Constantin (1773-1828) a ciilatorit prin
Rusia, a fost medic 'la spitalete Pantelitnon si Filantropia din Bucuresti, proprietor
de tipografie, a purtat gradul rusesc de consilier de curte, obtinind si ordinal sf. Vla-
dimir. A murit de cium5.
196
www.dacoromanica.ro
 . ,

Marepilul Kutuzov
(Ribl. Acad. R.P.R., sectia stampe)

www.dacoromanica.ro
for al scolii doranesti din Iasi, care ina in 1806 a filial-it la Halle o algebra
dediciatii imparatului Alexandre I. La Iasi, Gandola a serfs o aritmetica, o carte
de economic rumala si a famaoit Maria persana a lui Firdusi. Refugiat In Rusia,
el a puthlicat la 1822 la Varsovia o latorare intitulata Histoire d'Alexandre le
Grand, suimant les ecrivains orientaux".
Reorganizarea vietii hisericesti din principate a fast ineredintata in pri-
savara anulni 1808 anitropolitului Gasiriil Balmiest:al-Bodoni I, numit exarh al
Moldo-Vlathiei. Printre colaboratorii virsi al lei Gavriil aanintim pe Dimitrie Su-
lima 2 ivrad u ca. tar de anti din rusesae in moldaveneAe, Pore Knnitki, rector al
vechii scan pentru eatihizie" transfarmata in serainarul Sacola din Iasi (1808-
1812), si Irinen Nestorovici, prafesor la Socala (1810-1812) 3. Au fast facarte
si catagrafii eparhiale. Minastirile inehinate an fast supuse controlului exar-
hukti. Organizarea eparthiei armenilar.din principate a revenit lui Grigor Zaha-
rian, care a adus servicii Rusiei in cursul razhoiului 4. Tinerii romini sint tri-
rnisi la invatiturO in Rusia 5.
Interesul °rescind al rusillor fa(5 de principate se olyservii de altfd si din
scrieri. Mihail Neratov editeaz5 in 1807 la Petersburg Scurta Stire istoricii
desprc ocirmwirea Moldovei, de la inceputul intemeierii acestui principat pine
la 1720" (opoca deserisa ide Dimitrie Gantemir). In aoelasi au, maiarul ruts
Kampenhausen prublica la Lipsca Olyservatiile asupra Rusiei". eu o sourtii isto-
rie a cazacilor zaporojeni, a Maldovei, Valahiei si Crimeei. insemnate prin sipi-
ritul de patrundere in starile locale sint scrisonile Ifni D. N. Bantis-Kamenski
(1788-1850), adunate in valumul intitudat ,.Caliitonia in Moldova, Valahia si
Serbia" (Moscova, 1810). Tinaru.1 autor este finl arhivistulni N. N. Bantis-Ka;
znenski ; el indeplineste la not o misiune in 1808. Mai tirzin ajunge guvernator
la Tobolsk si Vilna ; publiea biagrafille demnitarilor nisi din veaoull at XVIII-lea,
printre care Dimaitrie ¢i Anrtioh Cantermir, si studii privitoare la istoria Ucrainei,
interesante pentru trecuitull nastru. In sfirsit, A. F. Negri (1784-1854), diplo-
mat bi arheolog rus, ginerele doannului C. lipsilanti, este autortd unui articol tipii
rit in 1812 in revista Vestnik Evropi" si intitulat in ap5rarea fanariotilor,
oeirmuitori ai Valahiei".
0 eontributie pentru cunoasterea vietii de aka data si magi ales a istoriei
r5zboitului din principate prezinta scrisorile si inseutnarile generaliilor Kurtuzov,
N. N. Raevski (1771-1829), S. A. Tatcikov (1768-1839), A. H. Benkendorf
(1783-1844) ; Afanasie Krasovski (1780-1843), cronicar at operatiunilor mill-
tare ; Alexandru de Langeron (1763.1831), care issi manifestO in pagini pline
' Niacin in Bistrita Transilvaniei, Gavril (1746-1821) a studiat la Kiev of in
Orientul Aprorpiat, a fast profesor la Iasi, jar de la 1782 profesor si rector de
seminar la Poltava (printre discipoli a avut pe elenigtii Martinov, Gnedici, Petite
Kunithi q.a.). In iunie 1792, ca exarh al bisericii din principate, a foist deportat la
Conitantinopol. pat anii 1799-1803 a *ins mitropolit al Kievului. M. Kogilniceanu
II prezintii pe Gavriil ca fiind om invitat qi cu purtiri bane".
2 Dimitrie Sulima (1772-1844), viitor arhiepiscop.
3 Chid societatea biblieil din Petersburg a hotarit in 1817 s5 tip1reascii Biblia"
pentru moldoveni, servinclu-se de Biblia" tipariti la 1795 la Blaj, mitropolitii Gavriil
qi Veniamin Coetaeln au inlesnit trimiterea Alin Moldova a altor colaboratori ai lore
pe Varlaam Cuza (mort in 1832) si pe loan Prallea-Moldovantyl (1769-1847). scriitor
originar din Volcinet, care s-au ingnijit de editarea Bihliei" in frumoase conditii, in
1819 la Petersburg.
4 Este inmormintat in 1827 la miinistirea Hagi-Gadar de lingo Suceava. Citeva
sorisori ale lui Zaharian la Academia R.P.R., doe. MCLXXV. 102-107.
5 De pildii, Soarlat B5reiriescu la colegiul ..Richelieu" din Odesa (Academia
R.P.R., doe. MCCCXLIV. 213).

198 www.dacoromanica.ro
de amiinunte vii spiritul Area critic si caustic ; insemn5rile pur militare si din
parate trundhiate la publicare ale lui A. C. Denisav (1763 - 1844), batman de
cazaci ; frumoasele amintiri cu preocupari istorice ale caPitanului die genial Mar-
tos ; memoriile ofite.rului de Rochechauart I ; insemnarile viitorului decembrist
Serghei Volkonski (1788-1865) ; scrisorile lui C. I. Bulgakov (1782-1835), serf
al cancelariei diplomatioe a arrnated ; meanoriile deseori tendentioase ale mai-
ralului Cieiagov si shale.

0 0

Numirea generalului Mihail Kutuzov (1745-1813) la oamanda armatei a

inseinnat o faza Irani in coaducerea luptei impotriva truncilor, dar gi o organi-
zare mai buns a principatelor precizeaza oranicarul Zilot Raminul. 0 roan-
'waste si generalut Langeron, care spline ca generalul Kutuzov se silea s5 crute
pe ramini dC greutatile
Din timpul biit5liilar de la Movila RabIia si Larga, Kutuzov luase parte
la operatiunile impatriva tureilor. Era disoipalul eel mai sirguin,eios al gene-
ralissimului Suvorov, care 1-a numit camaudant al Ismarilului Inca inainrte
de a fi cucorit cetatea. De dou5 on gray r5nit, fast ambasadar extraordinar la
Constantino:To.' duip5 inaheierea pacii de la Iasi, generalul nu se hucura, tatusi,
de simpatiile lui Alexandnu I, deoarece la Austerlitz el s-a opus dorintoi impii-
ratului si oomaudantilar austricei de a da o hat5lie .condamnat5 la esec. Ca si
in 1812, cind a zdrobit astirile lui Napoleon care invadasera Rusia, Kutuzov
a fast nitwit in fruntea armatei de la Dunare, clup5 ce numerosi comandanti
s-au perindat aici, spre mares nemultuanire a apiniei puhlice. Sosind In prima-
vara anului 1811 la Rucuresti si primit cu multa insulletire de populatie, fmn
eunaseator al artmosferei din auliseile Orientnlui, dl n-a schimbat nimic din felul
de viata stabilit de predecmesori. Concentrind in mlinile sale deplinlitatea puteri-
lor, ca odinioara Rumiantev, Kutuzov a stint sA subrdoneze totalitatea actin-
nilor planului strategic general].
Efeativele armatei ruse din principate an fast recluse la patru divizi.
si citeva regimente de aazaci, deci in total circa 40 000 de soldati. Nitmatul
trupeior turcesti se riclioa la aproximativ 60 000-80 000 do oameni, concentrati
in directia oraselor Ruscine si Vidin, Bata de attic ¢i inaurajati din uanlyr5 de
agentii napoleonieni. Generalail Kutuzav si-a consolidat pozitiile de ap5rare pe
un front de 1 000 km si a sohitat de aseanenea proiectul atacului. Acest proiect
ins5 va fi executat abia in 1829, ciiud armata nus5 va ajgage 1s Adrianapol. R .-
nuntind la sahlonul cuJoeririi de cetati, el interupiana sa nianiccase5 fartele ina-
nucului prin lovituri organizarte. Cetatile Nioapale si Silistria au fast distruse,
apoi detasamentele nusesti de dinoolo de Dunare afar5 de cele din Rusaiuc
au font retnase. Slmmultan erau purtate si negocieri de pace cu turcii, dar Alexan-
dru I refuza tpropunerile Ponta. La 2t2 iunie 1811 un detasament de 15 000 de
soldati rusi a respins la Rusoirtic asaltul a 60 000 de turoi, zdrabind aoeste trupe
la retragerea for spre laganvul marelui vizir pentru a se pregati din nou la atac.
Cu tot succesul obtinurt, ea s5 fring5 on des5vinsire fartele turoesti, rutii au
simulait o retragere in principate, inselind astfel pe inamie. In noaptea spiv
28 august, miarele vizir a trecut Dumarea Ia vreo 5 km mai sits de Ru:citte. In
b5tilia de la Slobozia si Calafat, trupele turcesti au suferit piendeni siintitoare.
0 lima' mai tirziu, corpul expeditionar rusesc, oomarndat de generalul Markov,
' Contele de Rochechouart (1788-1858) a insotit in februarie 1807 Ia Iasi pe
generalul Richelieu, guvernatorul Odesci.

199
www.dacoromanica.ro
a trecut pe maul drept al fluviului si la 2 octombrie a cucerit lagarul maie-
]ui vizir, care-0i parasi trupele incercuite, strecurindu-se noaptea intr-o barca
Rusii au oucerit Turtucaia gi Silistra.
Pregatimile militare ale lui Napoleon determinara pe diplomatii din Pe-
tersburg sa-si reduca pretentide teritoriale. Din precizarile facute de Kutuzov-
reiesea ca inalirjirea sultanului are la baza nu numai intrigile agenturii fran-
ceze, ci si uneltirile fanariotilor, care nu vor sa piarda principatele, invorul de
imbogatire ad atitor generatii de levaniini I.
in ianuarie 1811, turcii imputernicesc pe marele dragoman Manwc-Bei sli
negocieze pacea cu reprezentantii rusi. In octombrie 1811 insarcinartH Portii
sosesc Ia Giurgiu gi incep tratativele. La 26 noiembrie, lingo Slohazia, restul de-
12 000 de soldati, constituind a treia parte a armatei incercuite a marelui vizir.
s-a predart generalulni Kutuzov. Taraganelile din tratativele de pace, care pri-
vesc si probleme de cetati, comert fluvial, privilegii pentru principate, emi-
granti, s-au saldat au ruperea for la &fit-sit de au. Cu toate acestea, insarcinatii
Portii au riimas la Bucureati, sustinuti nu numai de mandatarii $i sprijinitorii
lui Napoleon, dar si de diplomatii englezi, care se impotriveau unor cesiuni
turcesti in Asia. Ca &A faci pe turci sa continue lupta, Napoleon propunea Portii
o alianta militara si-i fiigaduma retrocedarea, dupa victorie, tutnror cucezirilor-
rusesti din veacrul al XVIII-dea.
Dupa inghetarea Dunarii, trupele rusest.i au trecut fluviul, deoarece gu-
vernal rus Linea cu once pret sa termaine razboiul, atacind .chiar Constantino-
Ciuma care izbucnise la sud de Dunare a oprit insa inaintarea.
Iminenta unci invazii napoleonieue ii sili pe rusi sa accepte semnarea
paced cu turcii inainte de incheierea aliantei militare franco-turcesti. Socotind
ca generalul Kutuzov nu actioneaza destul de repede pentru iscalirea tratatului
de pace, imparatul a numit, in aprilie 1812, pe anyiralul Paved Ciciagov in
fruntea armatei dunarene. Amiralului i-au Post laminate dona rescripte : unul
de multumire in caz de semnarea Paoli, jar altul de reehemarea lui Kutuzov,
ginainrtat" la demnitatea de membru in cansiliul de stat. Prevenit de caneelarul
Rumiantev si de senatorul Krasno-Milasevici despre sosirea succesortilui, Kutu-
zov a incheiat intediat negocierile de pace, iscalind preliminariile, si chiar foarte
onorabil, daci tinem seams de faptul ca Napoleon se afla atunci in fata Dresdei.
in drum sore Moseava, oi ca planuia sa doveasca Rusia de asemenea prin Turcia.
cu trupele maresalului Macmont din Dalmatia.
Prin ineheierea pacii cu Turcia, armata dunareana capata putinta sa se
indrepte impotriva lui Napoleon. Rusia iii consolida pozitiile strateice si
economice, pastrind principalele .cetati ale turcilor, ,precum ,oi teritoriall idintre
Prut gi Nistru. A.tfel an Most deaffintate ultimele cuiburi de agresiune
turco-Itatare care primejduiau securitatea acestar locarri, pram= 6i a importan-
tului port rusesc Odesa. Prin tratat, Moldovei si Tarii Rominesti Ii s-au
reconfiranat privilegiile acordate anterior. In acelasi timip aniscafreal de elite-
rare a popoarelor din srud,estul Euroipei a .capitat o incredere si mai mare in
eficacitatea sprijinului rusesc, ,deli pentru moment fortele Rusiei erau
paralizate de agresiunea lui Napolean. tncheierea pacii de la Bucuresti a cons-
tituit o lovitura neasteptarta ipentru diplomatia accidentala.

I Inca Ia inceputul razhoiului, negustarul State Pencovici (1,764-1825) din Bucu--

resti scria ca grecii din Constantinopol, cu patriarhul in frunte, cereau ca Cara noastrii,
sa rituinil sub turci, cici altfel toti gi-ar picnic mijloacele de trai".
200
www.dacoromanica.ro
 Kutwzav a ramas la Buouresti Inca vreo zeee zile, pins la 16 28 mat
1812, rind a Lost isealvt tratatnl. 0 delegatie i s-a prezentat in ajunul pleciirii,
of erindu-i o tahachera bituta in briliante, drept recunostinta pentru bona ad-
ministrare a tarsi. Niei el, nisi marele vizir Ahmed -Pala n-au semnat actul : din
partea Rusiei an luat parte Italinski, generalul I. V. Sabaneev, sef de stat major,.
si Iosif Fenton, iar din partea Turciei Galib-Efendi. Alexandra I ratifier' tra-
tatull la Vilna Ila 23 innie .aaelasi an, zitua in care a inceput invazia napo-
leoniana in Russia. Agentii francezi stirnirii la Constantinopol un val de
indignare impotriva iacalvrii tratatului de pace, ,platit ens viata de dragomattii
Portii, frartii Moruzi 1.
AnTlarta dunareana, comandata de Ciciagov, avea sa indeplineasica o
fiend misiune, taind airman' lui Napoleon la retnagerea din Rusia. De altfel os-
tasi rolnini, ca Ion Odabescra 2, s-au inrolart in cete de osta,i care luptau in
Rusia inapotriva cotrophorilor francezi 3, continnind victorieasa campauie pins
la cucerirea Parisului 4. Evacuarea totals a trupelor rusesti din principate a fo.st
fixata pentru 2 oetombiiie 1812. Pins atunci, la conducerea tarsi a ramas ge-
neralul Jeltuhin. Din Iprieina termenului scurt, generalull Sabaneev n-a reusit sa
infaptniasca tplanul de a reinfiinta ottirea spaaniaiteana, asa de4 nedorita nu
numai de turci, of si de uneltele turco-fanariote de la eonducerea Orli, care
se terneau de inanrnairea ,poporttlui si preferau sa fie pazite de mercenari. Pro-
claanatia amiralului Ciciagov si regulamentul de organizare al generalului
Sabaneev 5, remise divanuini la 28 iunie 1812, prevedeau fonnarea unei mi-
litii pamintene de 20 000 de ostasi si a unor garzi orasenesti. Retragerea armatei
ruse din tang a impiedicat realizairea acestui proiect.
De la ,paceal din Bucuresi In tratatul de In Adrianopol (1812 1829).
Turcii s-au foloSit de tperioada invazici lui Napoleon in Rusia (penult' a ne-o-
coti ,c1auzelle tratatului iscalft la Bucuretti. Lupta pentru independenta sirbilor
a fost inabusita ; Caragheorghe sn alti eanduciltani stirhi an luat calea pribegici
in Rusia. Taincipatele, in rare turcii an si wins in vara anului 1813 groaznica
ciuma dim vremea Iul Caragea, au Lost impovarate chi o seama de ianpuneri.
Imputeraticalii sultamrultui cerean staruiter extradareal lad Maniac-Bei 6. Din
pricina razboaielor pentru eliberarea Europei Odcidentale de sub dominatia
Raportul lui Italinski de la 12 noiembrie 1812 eiitre cancelarul Rumiantev_
Diplomatul nts A. S. Sturdza, nepot de sofa al Moruzestilor, ii numeste : ..mobile
vietime ale furoarelor lui Napoleon". Vezi si amintirile fiicei dragomanului D. Moruzi,
in Arhiva B. Hasdeu, vol. V. la Academia R.P.R.
2 loan Odohescu (1793-1837), viitor general, ginerele doctorului C. Caracas si
total scriitorului Al. Odobeseu. Tata' sill murind in 1805, ispravile de arme ale tina-
mini in oastea ru.seasca sint relatate in 1819 intr-un proses en fratele situ mai mare,
Raducanu (arhiva familiei Odobeseu).
3 A fi in partida rusofila pe acea vreme aerie G. Ghibinescu, cercetitor ai
hrisoavelor moldovenesti, insemna a sluji mai bine patria. Rusia era o putere mot
bine organizata, cu o armati puteruici, inch multi se intreceau la not ca sa poatii
intra in Koala de cadeti de la Petersburg.
Despre acest razboti ciroula in prinoipate carticioa Intimplarile razboiulni
franeezilor si intoarcerea for de la 1Vloseova" (1814).
5 Generalul Sabaneev a trait in anii 1772-1829; corespondenta sa prezinti inte-
res pentru cunoasterea evenimentelor timpului.
6 Manuc -Bei a fost de mare Lobos generalului Kutuzov la incheierea pacii de is
Bucuresti; in "banal Jul Manuc" aveau Joe tratativele cu pbenipotentiarii turd, care
au si ramas datori" beiului 50 000 de galbeni, girati de diplomatul nits Italinski. Din
corespondents dintre Kutuzov Si cancelarul Rumiantev aflitm rezultatele intrevederilor
lui Manuc cu acesti plenipotentlari. La scurt timp, Manuc-Bei a parasit principatele. In
octombrie 1814, la Viena, imparatul Alexandra I i-a conferit rangul de consibier efectiv
201
www.dacoromanica.ro
napoleoniana I, au ramas {aril niei un ragpuns apelunile de ocrotire adnesate de
firuntagii anoldoveni la 10 octonahrie 1813 si mai tirziu la Petergbung. Vaseie
rusestti fla nisuda11 !or surfeteau paguhe in aele -otomane ; tatatsi inn iunie 1814,
oonsului gern.eral Kiriloo discuta cu oeinmuitaral Tarii Roiniivesti situatia navi-
gatiei pe Dunate, in ramp ce la Galati a inceput sa funettioneze un viceconsul
rusesc.
In febnuarie 1815 delegatii rugi an protestat la congresul de la Viena
impotrima (aetelor de fbarbarie ale tardier, insa nota nuscascii a fast respinsii in
untie stilnuintelor ilati Metternich, reprezentantul Austriei. Slabinea Tuiviei tru
convenes austnietitoir. Print acrtul isealit la 9 iunie 1 &15, congresul a conffirmat
starea generalii a Inanurilor, negotul pe Duniine find reglenaentat mai ales
prin anexa a XVI-a a tratiatudrui ; Tureia d5duse asigturrari in accast5
printr-un finnan, inca din mantic 1814.
Pentru a stavilli avintufi revolutionar din Europa, suveranii Rusiei, Atas-
triei si Priusiei au ireat Alianta Sfinta", care eamnfla hegemonia tianultsi asupra
guvernelor europene 2. Rezolvind principalele probleme de politica generals,
guvernul rus a ciutat s5 'restabileasca situatia dorit5 in sud-estul Eurapei, in-
cepind in acest setts in 1816 negocieri en turoisi. Astiel, la atita vreme 'de la
isc Alirea tratattilliti de Ia l3wouboe$ti, ambasatlarwl Rusiei Stroganov intervienea
la Constantinopal pentru aplidarea justil p cdaruzelor intelegerii, jar constant
general A. Pini cerea clomnului Tfirii Rorninetni explicatii im leglionr5 ciu inn -
punenile ilegale, motivate prin datooii fatii' de Rusia 3. Pe viitor curtea vienezii,
prin lacest damn, informa toe turci despre intentiile politice alle Rusiei, repre-
ze/lbarlitifi lxv$i imaitlifestiod de aceca un interes deosebirt fat5 de corespondenta
diplomartica dintre Vienia $1 Constantinwpol, care aim-culla iprin Buoureipti.
Dezvoltarea social-economiell, destriimarea feudialismului ti apavitia vela-
Oilior de productie eapitaliste, a buirgheziei. prectim ideile revolutiei &ran-
ceze imipingeau p6poarctle dill snel-eAtrl Eurapei la lippta de elliberare natio-
nali. Nu itebuie, totuii, sa exageriimi influents ideilor reNolutiei franceze
asupra misciirilor politice din 15rile noastre $1 s5 subestim5m actiunile inde-
ale ruigilor, care se bucurau de simpatiile acestor popoare. Conditiiie
druingarte
interne de luptli an tifeudala au stimulat in primal rind desfilfourarea mi$c5-
Tiler populare amtiotornane.
Aceea$1 idezvoltare sorial-economicii yi cultural5 a creat in Rusia baza
necesar5 promovanii ideilar hurgheziei iii asc.itsitine. Astfel, sacietiitile secrete

de stet. Apezat in Rusia, al intretinea legaturi politice cu fruntaii din principabe

(C. Sammecas, Iordache Buesiiateseu q.a.). Manuc -Bei a murit ambit la 20 iunie 1817, in
virsti de 48 de ani, poate otravit de oameniii turcilor, in timpul vizitei genenalilor
Bennigsen si Bahmetev la mosia Hinersti. Aneodotele memorialistilor (Langeron, La-
garde, Bellanger s.a.) au denaturat biografia lrti Manuc -Bei, zugriivit5 in oulori fade
de panegiriatii armeni (H. Hovnanian, Mser Mseriant s.a.).
1 Despre aoeste rizboaie oircula in prineipate numeroase earti, si mai r5apiudite
din (mum earacterudui loll laic : ,Scurta aratare despre luarea Panisulua" (1814),
Vredniea de pomenine birminta, oe in vremea noastra s-au flout, sau Piramida cea
de tuneri imiltatii in mares cetate Moskva.", Inaltarea cinstitei oruni in cetatea Dresda
in ziva nasterii mariei sale Alexandnu I, imparatul a toatil Rapala", Cum au vorhit
craiul din Neapol cu impariite.scu ansef general Miloradovici" (1815), Ar5tanea 9ti-
pin,irii si caraoterului lui Alexandru I, imparatul a loath' Rossia..." de J. Rumpf (1815),
Ostirea francesilor in Rusia In leatul 1812", tilaniicitii de Paeascheva clucerul de arie
(Bueureoi, 1826), q.a.
'4 K. Marx si F. Engels, Opere. vol. XV. ed. rus:i, p. 348.
3 De pada' prin adresa din 3 isnuarie 1818 (Academia R.P.R., documental
CCCXXXVII. 22).

202
www.dacoromanica.ro
au putut 85 alba, in Rusia, o inriunire si asupna form5ril cunentului pnielnic lup-
tei pentru libortatea nationalii a grecilor. Og dindind idestramarea feradalismului
Lure, miscarea din 1821 sau zavera (pentru credintii) izvora din complexul in-
tern sociall-economic all Peninswlei Balcanice, ale 'Camel popoare au depasit ni-
velal de dezvultare all exploatatorilor rtunci, imi$aarea din 1821 ifiind fonamenul
politic necesar zdrohirii unor irelatii sociale invechite si a until jug strain Hsu-
pritar. In ambienta soeietiitilor secrete din Rusia a avut posihilitatea sr/ se con-
solideze societatea greceasca eteria, care lasa s5 se creada c5 in fruntea ei se
af15 contele Capodistria, capul diplomatiei rusosti, sau chiar imparatul Alexan-
dru I. Propaganda in ,principate si In Rusia a fort sprijinitii de hunghezia
greac5, a carei aotivitate economics suferea de pe unma restrietiilor mono-
polului comencial rourcesc. Conducator .militar at misciirii a lost ales tin5rul
general din armata rasa Alexandru, Ipsilanti t. Avintul revolutionar din Spania
$i Italia a conatituit an slimnlent pentru parairea
In Scnisarile math martor ocular all revolutiei grecesti din 1821", eteristul
Gheorghe Canrtaouzino2 pavesteste c5 la adun5rile conspiraitarilor Alexamaro
Ipsilanti s-a pronuntat pentru Ipornirea aiscoalei in Moreea, dar elnisarii oteris
tilor din Constantinopol au carat ca 1wpm sa inceap5 din principate, asigunind
capeteniile militare de sprijinull bulgarilor si sirbilor. De dou5 on Ipsilanti era
gala sii se imbance la. Ismail, insii a fast oprit de Xanto. Orasul Chisinan a
inceput astfel sa devinii un centru al pregiitirilor conspinatorilar3, pasi la
ad5postul easel lui G. Gantacruzino Si al cumnatalui familiei Ipsilanti, Constantin
Katakazi, gavenratorul local. Sinhii laxi Caragheorghe, bulgarii, armenii lui
Mantic-Bei, arnantii si alti refugiati staibiliti grin impnejurimi puteau fi atrasi
la lupt5. Iabucnirea riisooalei conduse de Tudor Vladiminescu in Tara Romineascii
a determinat pe Ipsilanti sa descindii la Iasi. De altfel, opinia contemporanilor
asupra mi$carii lui Tudor se desprinde dintr-o sorisoare a poetului Punkin,
exilat pe atunci la Chisinau :
Gracia s-a riscalat si a proclamat libertiatea ei. Teodor Vladirniresou,
care a silujit cindva in oastea r5posatulai principe Ipsilanti, la inceput de
fehruarie anal acesta a iesit din Buouresti Cu an numiir mic de annanti inar-
mati si a declarat ea gnecii nu mai ,pat sii sufere asupririle si jafarile $efilor
turd, ca ei sau hot5nit sill elibereze patria de jagnl nelegiuit, ea au de gind
sa plateasc5 numai dajdiile impuse de guvern. Accest5 proclamatie a alarmat
intreaga Moldov5. Principele Sfuto $i consadul nusesc in radar an vrat s5
opreasca rispindirea r5zvriltirii pandurii M arniutii fugeau de pretutindeni
c5tre indriiznetul Vladiminescu si in aiteva aide ell oomanda 7.000 de ostayi.
La 21 februarie, generalul Alexandru Ipsilanti cu doi din fratii sill si cu
Gheorghe Cantacuzino a sosit la Iasi... El a fast intimpinat de 300 de
1 Fin al domnului C. Ipsilanti. Alexandru (1792-1828), adjutant al taridui,
'i -a pierdut o mina in ba.talia de la Dresda.
2 Gheorghe este fiul vornicului Matei Cantacuzino, dupii 1791 ajuns consilier
efectir de stat in Rusia, Fratele lui Gheorghe, Grigore, colonel, a fest ucis in 1812 in
batiilia de la Borodino. Gheorghe a participat la campaniile impotriva lui Napoleon si
la riaboiul ruso-turc din aniA 1806-1812, comandind un regiment ; ar fi munit la
Hangu in 1845.
3 N-am paha stabili vreo leg'aturii a masonilor greco- moLdoveni cu cei din loja
lui Ovidiu din Chisiniirt, desi mai tirziu autoritiitile rusesti vor aneheta concomitent
eteria gi masoneria. Aparutti abia in primavara anului 1821, loja lni Ovidiu si membrii
ei chiar masoni mai vechi n-au avut legaturi iniportante eu miscarea eterista.
Vezi oi cercetarea unei pretinse societiiti secrete din anii 1824-1828, principalul acuzat
fiind paharniettl Iancu Kogalniceanu (Academia R.P.R., doc. MCCCVI. 77-86).

203
www.dacoromanica.ro
arnauti, de pnincipele Sato si de consulul rusesc, si tindatil a preluat ecvnducerea
orasului. Acolo el a scos proelamatii, care repede s-au impr5stiat pretutindeni
in ale se spume, ca Fenixu1 Greciei va renaste din cenusa lui, CA a sosit
reasal picirii pentru Tureia s.a. si ca o Putere Mare aprobo generoasa lama
Grecii au ineeput sA se stringii in masa sub cele trei steaguri ale lui...".
Alt martor ocular, Ignatie Iakovenko,- functionar al consulatului rusese.
inregistreaz5 si el la Bucuresti stirile despre Miscoala condusil de Tudor
Vladimiteeco. MAsurile cirmuirii nemultamean tot ,mai molt popomtl lupus unei
nemiloase ex,ploat5ri fettdale si ff;cale. Ecoul acestci nemultumiri s-a fiicut
Tudor Vladimirescu, care stAtuse Ia Bucuresti pin5 Ia 17 ianuarie, eind aflase
ca &annul Alexandra Sato nu mai scapa cu viat5 ; atunci Tudor a plecat in
Oltenia si a inceput Mizcoala.
Iakovenko inscria primele stini la 5 februarie 1821. 0 luny mai tirziu. la
9 mantic, aflind despre venirea lui Alexandra Ipsilanti la Iasi, el inregistreaz5
opiniile care cireulan la Bucuresti. Locuitorii socot de neinl5turat o n5v5Iire
a tuncilor, cu tot cortegiul ei de nenorocini. Unii cred ca. Ipsilanti e numai
avangarda usoar5 a Rusiei, care porneste iarasi r5zboi impotriva Porlii ; altii
considera ca Ipsillanti, auzind despre r5scoala lui Tudor, a socotit nimerit sii
Inc enc e si el elib e r are a Greciei...
,,O intrebane importanta : ce o sit faca Rusia ; vein ocupa Moldova si
Valahia ca mijlocirtori iubitori de pace ; vom trece DunArea ea aIirati ai grecilor
si vr5jmasi ai vr5jmasilor ]or ?" scrie la nindul situ, poetul Punkin.

* S

Debi Alexandra Ipsilanti si Gheorghe Cantacuzino au trecut Prutall en

ouvenite, cerind pain scrisori scuze gave rn ato ru lain sup rem In zov
p a sa p o art e
pentru supiirarea priciuuuita, totusi ei purtau unifonma ruseasc5, iar proclamatia
greco-romineasca amintita de Punkin, desi datatii din martie Ira Iasi 2, in reali-
tote a fosrt tip5rit5 clandcstin in Rusia. Nici reprezentantii Rusiei in principate.
Alexandra Pini 3 si Andrei Pizani 4 nu craft' .triiini de fr5mint5rile eteriste ;
dragomanul consulatului, Gheonghe Leventis, f5cea parte din conducerea eteriei.
La Iasi domnul Mihail Sato, cistigat in favoares oonspiratiei de postelnicail
Iacovaehe Rizo-Neirulos, a intimpinat pe eteristi cat ciuste. El nu era de loc
sigur de situatia sa : ginere al fugarului Ioan N-ada Caragea, neinerezator in
hun5vointa turceasc5 in iiruprejur5ri tulburi, Suto s-s gr5bit sit scrie imp5ratari
Alexandra I si lui Capodistria. cerind inm1ta protegulre pentru Moldova .,pares
care in diferite vremuri a datonat mintuirea ei ajutorului si induriirid tanului".
Lasat la domnie. Mihail vodil continua tratativele cu G. Cantaeuzino, loctiitorur
1ui Ipsilanti.
Fara s5 cunoase5 atitudinea oficiala a guvernalui rus, Pini, consulul general
din Bucuresti, a reennosend ciim5c5mia din ianuarie 1821 si a primit adresa-
omagial5 a boierilor veliti. Pini, diplomat de mare influenta in sad-esti-11

' Ipsilanti va repeta aceeasi afirmatie si in scnisoarea trimisi din Roman, la,
5 mantic, divanului Tarn Rominesti.
2 Academia R.P.R., ms. rem. nr. 322, p. 101.
3 Dupa pacea din 1812 consul la Iasi, jar in 1818 consul general la Bueuresti_
4 Considerat consul la Iasi pins in 1824. La plecarea succesorului situ, Const.
F. Lelli, in 1828, considatul e ghat de Pavel Pizani, fratele lui Andrei, in noiembrie
1829 Mani numit Ivanov. r

204
www.dacoromanica.ro
Europei, nta Most strain de arganizarea rascoalei din 1821. Astfel, Iar ladle
Golesou afirma ea Tudor Vladimirescu 1, conducatorul rascoalei, a plecat din
Bueuresti sä razvrateasea Cara pentru lege 2, invatat de Pini", filar alt contain-
poran, Stefan Scarlat Daselilescu, spune ca pe Tudor 41 au ales capii revolutiei
si donmul Pini". Printre colaboratorii Iui Tudor se afla alt porthole rus din
razboiul din anii 1806'1812, Dimitrie Mactedonski, erterist, delegat in Oltenia
datoritil legaturilor sale cat luptatarii sirbi.
linpatratal Rusiei se afla atunci la Leybach, La until din con.gresrele euro-
pene. Metternich3, eancelarul Austriei, a reusit sii otbtinii dezavuarea de catre
suveranii Euroipei sustiniltori ai Aliantei Sfintte a misciirii de elihenare din
sud-estul Europei. Desi Rusia, conseaventii paliticil salvgardarii propriilor sale
interese, a sprijinit totdeauna lupta papoarelor subjugate de turci, totusi
Alexandru I, tinind seama si de greutatile interne ale tariff sate, a refuzat de
aceasta data sa primeasca pe G. Cautacruzino, trimis de eteristi in Leybach
imparatul a dispus stergerea lui Ipsilanti din cadrul armabei ruse, retragerea
consalului ruseisc din Iasi si pastrarea unei striate neutralitiiti de calm tnapele
din sud-vestal Rusiei. Dommul Mihail Sato a fast instiintat despre artiste
hotariri. Ambasadorul Stroganov a primit insiircinarea sii aducii la ounostinta
Portii dezavuarea actiunii de mitre inaparat si cmiisurile de rigoare. La sfinsitul
luuii martie, consulul Pizani a tranemis mitropolitului Veuiamin Castachi afuri-
senia razvratitilor de eatre Grigorie, patriarhul Constantinopolulai 4. Reprimarea
de eatre turci a rascoalei a fost deosebit de crunta si miff de oarneni nevinovati
all fost ueisi.
Clarificiarea atitadinii gavornului rus a sehimbat brusc situatia eteristilor.
Nu trecuse multi vreme de la depunerea juriimintrului solemn la mitropolie,
ai -1 vedem pe Mihail Sato scriind pitacul de renuntare In damnie. Corind itueu-
viintarea consalului Pizani, Sulu sia treout familia in Rusia, Bind astfel semnalul
de alarms al emigrarii in masa, initiat cu thieve zile Inainte de vistierul
Rosilt-Roznovanu. Intelegind inevitahilitatea n5valinii turcilor, au sosit in Rusia
miff de pribegi, printre core si Veniamin Costachi, peecum si familiile literatilor
Constantin Conachi 5, Asachi, Gaudela, Donici, Negruzzi, Negri, Hrisoverglri,
loan Mavrodi eti Alecu Beldiman, apreciat potent servicii aduse trupelor rusesti

I Slugerul Tudor Vladimirescu, niiscut pe la 1780, a comandat pandurii din

armata rusa in timpul razboiului din anii 1806 1812, obtinind gradul rusesc de porucic
(diploma primin in 1818). Nit credem Cl et sii fi fost decorat Cu ordinul sf. Vladimir,
nici ca fusese prezentat la I iena imparatului Alexandru I.
2 Zu veru, adici pentru eredint5, sail lege, scopul fiind eliberarea popoarelor de
sub jugul asupritor al turcilor.
Atitudinea lui Metternich fatti de misciirile de eliberare din sud-estul Europei
se poate studia din corespondenta dirtre cavalerul de Gentz si domnii Valaltiei, publi-
can de contele Prokesch-Osten.
4 Putin mai tirziu, nestatornicul patriarlt a fost ucis de turci. Succesorul sun a
contrilmit la intemnitarea numerosilot compatrioti nevinovati. Ps viitor, chiar in
timpul razImaielor ruso,turce din anii 1833 -1836 si 1877-1878, inaltul tiler grece,c
va fi ostil act:minor Rusiei. deoarece se temea ca, davit izgonirea turcilor, isi va pierde
pozitiilc de exploatatari ai bogatiilor locale.
Colaborator permanent al administratiilor rusesti din Moldova, decorat cu
ordinul sf. Vladimir (ariitat pe mormintal sfin din Tigiinesti), Constantin Conachi
(1777-1849) vorbeste, intr-o scrisoare din 1841, despre gindul slut de a se muta
in Rusia.

205
www.dacoromanica.ro
la cucerirea cetatii Braila t, autor al serierii Tragodia sau, mai bin.e a vice,
Jalnica Moldovei intimplare dupa ra4vratirea grecilor in 1821", care circula
pe vremuri in muncroase copii 2. Au venit apoi cartumarin eteristi Iacovache
Rizo-Nerurlos, istoricul miscarii din 1821, postelnicul loan Schima s.a.
Bejenarii moldoverti sau grupat in jurul vistiernicultti Iordache Ras5t-Roz-
novanu (1764-1836). Se presupunea ci el va ajunge dome ; de altfel, dinsul a
trimis tarului un memorize intitulat .,Reflexiuni asupra Moldovei" @i insotit de o
scrisoare plina de ittcredere in ajutarul Rusiei. In fruntea boieriilor munteni
filorusi, care si en Oscan sadvarea de wired si de miscarea paparthlui in inter-
ventii tariste, se afla fostul vistier Constantin Varlaam.
Prin plecarea cansulului general Pini Ia Brasov, o situatie asemanartoare
s-a treat de asemenea la Rucuresti. Pini pastra reIatii strinse cu unin din mun-
tenii pribegiti, chiar dupa ce se muta la Sibiu ; ii incuraja, trianitind ccrerile
si memoriile lor titre tar, tsbi dojenea, Chid adresau jalbe la Paarta. Memoriile
refugiatilor clasei dominante din principate au contribuit la cristalizarea
punctului de vedere rusesc asupira situatiei locale, sustinut la deztbaterile cu
turcii la Akkerman si Adrianopol.

Prin catunaele Moldovei rartaceau eteristin si tot fella de cete care-si

procuraru mijloace tic trai, ea si turcii, grin jaf. In Rusia, interesul fall de r5s-
coala condusa de Tudor, ca prima miscare a popoarelor subjugate, s-a micsorat.
De unde, Ia incepput, ale dou.5 aniscarri au fast mu nwmai iparalele, ci si
aliate, dezarvuarea Rusien a defterminat iiolarea lor. In actiunea din Tara Ronvi-
neasca prodominantul element social antifcudal 1-a determinat pe Tudor sa
refuze sa se alature lui Ipsillunroi Ala Bucu,resti. Neintelegindu-se astfel en ete-
ristin, ..dommul Tudor" a fost ermarit, liar eonducerea pandurilor sal a incercat
55 o preia Dimitrie Macedonski, omul eteriei 3.
Rascoala condusi de Tudor Vladimireseu constituie o etapi insemnata in
lupta poporului nost.ru pentru libertate.a socials si nationals ; ea a pus capat
regimului fanariot, care agrava exploatarea tarii. Anul 1821 constitutie inceputul

I Atestat din 16 august 1812 la Academia R.P.R., doc. VI. 133. Traducerea lui
Boldimart Elisaveta sau oei surghiuniti in Siberia", piesa in 3 aete, la Academie,
ms. rom. nr. 437, din 8 lithe 1815 ; o altii traducere a acestei piese s-a datorat, la
Iasi in 1838, lui Constantin Sion (mort in 1848) ; tiparituri la Bueuresti in 1844 @i

1846 si la Brasov in 1845.

2 Academia R.P.R., ms. rain. nr. 1519, 1754, 1767, 2695, 2751, 3061, 3761, 5656.-
3 Dimitrie Macedonski a predat pe Tudor Vladimirescu lui lordache Olimpiotul,
imputernioitul lui Ipsilanti. Curind insii Olimpiotul tradatorul lui Caragheorghe
si al altor fruntasi localnioi incearci sa -I rastoarne si pe Macedonski de La conducere.
Refugiat in Rusia, dupg ultimele lupte ale eteristilor, Macedonski s-a intors in tare pe
la 1829, oink' a intrat in serviciul divanului judocatoresc din Bucuresti. Numit serdar,
a lust parte la complotul din 1840 @i a fast surghiunit la Snagov, untie a si murit in
1843. Fratele situ, eteristuil Pavel Macedonski, a murit in 1848 (Academia R.P.R.,
ms. ram. nr. 872, p. 172 si 109) ; alt Macedonski, contemporan lor, este amintit in
1877, linga Rimnicul Surat. La Academia R.P.R. mai gasim sototeli din 1823 dintre
fratii Macedonski qi Iacov Nenadovici privind pe Tudor Vladimirescu (doc. CCCXXIX.
42) §i o scrisoare din 1820 a mamei fratilor Macedonski (doc. CCCXXIII. 128).
206
www.dacoromanica.ro
ploiectelor de reorganizare a principatelor. Asa avem. in anal uringtor, pro-
iectul de constitutie al carvunarilor" sant carbonarilor din riudurile micii
boerimi moldovene1

Miscarea eteristilor a annoscut o cruntii reprimare. Zdrobiti in iunie la

Drag usani, apoi la Sculeni si Sccu nude a pierit fainioqui capitan hurt ladle
Olimpiotul ei an scapat de furia turcilor, adapostindu-se, in frunte cu Gheorghe
Cantacuzino, in Rusia, citiva trecind in Austria, unde Ipsilanti a rgmas intemuitat
ping in 1827, cind a lost eliberat iu ursna stgruintelor Rusiei.
PrIdaciumle, jafurile de tot felul si omorurile savirsite de oastea sidtanului,
venitg sa restabileasea orclinea" in principate, au fost .de neinchipuit, in ciuda
dispozitiidar oficiale din Stambal, ca nu cumva sa se supere intim nimic pe
locuitorii credincioasei raiale". Numai primal an al ocupgiei turcesti ar fi
costat Moldova, afar a de furnituri in vat:lira', peste 1.5 000 de pungi de bani.
Focul eel inure din august 1822, pus de turci, a anistuit mai bine de 4 5 din orasul
Iasi. Ignatke Iakovenko descrie nelegiuiri de acelasi fel oomise de oastea
sultanulni.
Reprimarea cu cruzime de catre turci a miscarilor popuhlare mentinea
intr-una ineordarea mn situatia intregului Orient Apropiat. Cu toaaa politica de
rezervg a guvernului din Petersburg, atrocitatile turcilor si jalbele locatitorilor
au provocat ultimatuanul rusesc din 6 iulie 1821 si ruperea relatiilor diploma-
tice cu Poarta. La 24 iulie ministrul Gdlipin, a lansat tun apel in Rusia pentru
ajutorarea refugiatilor din principate si din Gracia. Poporul nostru, oropsit si
saracit, nadajdnia ca o nota a Rusiei catre Poarta o va face pe aceasta sa -si
re t raga trup e le din p rincip a te
In martie 1822 gurvernul rus a ineheiat o intclegere cut Prusia relativ la
op rijinirea negocieralor au privire la retragerea trupelor turcesti din principate,
Dees ce Turcia a respins. Izbuenirea rizboiului ruso-bunt era asteptata in vara
acelfui an. Consulud. general Pini n-a reusit sa-si rein functiille la Brueluireilti. 0
scrisoare a sa, adresata din Sibiu la 10 mai vornicului Constantin Samir:cas 2
la Brasov, egzind in miinile turcilor, Poarta a reusit, prin mijlocirea reprezen-
tantilor Angliei si Austriei, ea guverriull din Petersburg sa nu-1 mai trimita in
principate. In decembrie 1822 Matei Mituciaki, diractorul eancelariei comerciale
a arnbasedei Rusiei la Constantinopol, delegat pentru negocierile ruso-tureesti din
anii 1820-1821 au privire la aplicarea tratartuIui de la Bucuresti, a fost numit
in postuil de consul general in Tara Romineascg, resedinta sa raminind deo-
eamdata la Sibiu.
I Aoest project, ()barna de A. D. Xenopol (1898) de la consulatul rusesc din
Iasi, ar trebui comparat ou regulamentele administrative rusesti. Regularnentele au fost
redactate de Carpodistria si A. S. Sturdza, primul in 1812 la Bueuresti, iar eel de-al
doilea a stat la baza regimului de autonomie regionalli aplicat in anii 1818-1828.
Sturdza primula, dupe exemplul Poloniei si Finlandei, sa alcatniaseii un stiitulet model,
Cu u.n govern reprezentariv, condus Ale un loctiitor al impiratului Rusiei. Ideea ace-
lorasi autonomii model pentru celetalte OH din sud-estul Europei va culauzi
apoi pe redactortul Regulamentului Organic din timpul guvernarii principatelor de cgtre
generalul Kisseleff.
2 Samurcas avea legituri strinse cu diplomatii rusi, cu generalul Bagration (vezi
scrisoarea din 20 octombrie 1811 din Jitomir, la Muzeul romino-rus din Bucuresti),
cu Mantic-Bei, colonehrl Liprandi q.a. S-a pa.strat o scrisoare a ambasadorului Stro-
ganov, din ianuarie 1820, prin care mulwmeste lui Samurcas pentru o descriere a
negotului (141 Tara Romineasei.

207
www.dacoromanica.ro
 Guvernul rus a refuzat s5 reia relatiile diplomatice cu Poarta pinii la
totals evacuare a tarii. In martie 1823 repnezentantii Angliei si Austriei au
iustiintat ca Paarta a redus num5rul besliiilar din prinoipate la 1 500. Hotarirea
turcilor n-a satisfiicut insa guvennul rus, deoarece afinma Ion Ghica besliii
esau mai purtentici in Tara decit cloannii : ei supravegheau, de Odd, explaatarea
principatelor, care a rec5patat aproape proportiile vechi. Ca urmare a intilnirii
imparatilor Rusiei si Austriei, Alexandre I a consimtit s5 se multumeasca en
reducerea besliilor, unnind ca acestia s5 fie supusi autorit5tii domnilar.
In august 1823 Alexandru Ribeaupierre a fast numit plenipoteutiarul
Rusiei pentru reluarea tratativelor cu Poarta. La sfinsitul luniri decembrie
acelasi an Minciaki a sosit la Bucuresti, au personale' consulatului. Cuim mai
avea misiunea sa restabileascil legaturile direete intre divan si gurvernul din
Petersburg, a parnit la Constantinopol, uncle si-ta prezeutat scrisarile abia in
decembrie 1824. Actiunile tuncesti au stirnit un nou protest al guvernului rusesc
in octombrie 1825, cu alit mai mutt cu eirt an Grecia razboiul popular a reluat
proportii, iar stadiul tangiversirilor diplomatiei aceidentale trebuia depisit.
Problema Orieutului, izvoniti din deseampurnerea Impenirului Otoman,
constituia piatna de temelie a politicii maului impamart, Nicolae I. Cadrul inter-
national al orizei laingindu-se si condradiotiil de interese dintre mania puteri
aseutindu-se, ethestiunea nesocotirii stipulatiilar din conventiile diplomatice a
fost desrp5rtit5 de solutionarea prablemei gre,cesti. In inte,resul promov5sii
politicii sale, Rusia sustinea Itupta pentru independentia grecilor. Anglia, care
in trecut a sprijinit pe tunei impotriva nusilor, n-a vrutt ea pnabilema autonomiei
Greciei sa fie rezolvat5 numai prin fartele Rusiei, asa incit s-a asocial la actienea
guvermilui rus. In martie 1826 o intelegere a fost iseglit5 la Petersburg. Printr-un
ultimatum prezentat la Constanrtinopol, Rusia a eenut Turciei : retragenea tnu-
polar din, principate, restabilirea regimului intemeiat pe tratatele anterioare
inc5leate de tunci in 1821, aplicarea dnapturilor acerdate sirbilar in 1812 si
reluarea negocierilor ruso-turcesti din anii 1816-1821.
Ultimatumul, care expira la 6 mai 1826, a stirnit spaim5 mai ales in
Tara Romineasc5. Ignatie Iakovenko povesteste e5, aflind de iminenta rupere
a relatiilor diplomatice dintre Rusia si Tuneia, populatia se rtemea de not repre-
siuni din partea turcilor. Oamenii acestora de prin judete primiser5 oedin s5 se
adun,e la 13ucunesti. Aga Ibrahim inspecta noaptea arasul, co nu cumva domainl
sa is calea ipribegiei. La 27 aprilie a sosit porenca de lo Poant5 co de indatii toti
turcii sii pAr5seasea priucipatele. Bucuria poporului era mare. Printr-un firman,
domnilar li s-a dat dreptul de a.si alege bas-besili-aga.
De to 5 mai -continua Iako-venko thrall an inceput sa se tetraga din
-Moldova. Oamenii anestati to Iasi, pentru intentia de a pnovoca o 710115 rilecual5
it pe care era vonba a-i duce la Silisrtna, au fost predati cfirmuinii moldoven
La 8 mai Ibrahim-Aga a plecat din Buouresti cu vreo 400 de turci, iar altii
fusesera trimisi ceva mai inainte paste Dun5ne. Divan-Efendi, care primea de la
i,stierie 5 000 de piastri pe lum5, a fost limitat melt in atributii. La plecare
d- prin judete, turcii au, luat dani (havaeuuni) de la laceitori si an ncis pe un
pinc5lab care se impotrivise cererilor tar. La inceputru lunii iunie un fost
ciipitan, Simionl, a incercat sa pnovoace o r5scool5 a poporului in Mehedinti.

' Dtip5 Tordache Golescu Simion era cumnatul Ini Tudor Vladimirescu.

208
www.dacoromanica.ro
 In iulie 1826 negociorile ru..o-turcesti an inceput la Akkerman, unde lo
25 septembrie acelasi an M. S. \ orontov pi Ribeaupierre, din partea Rusiei,
au iscalit cu tuncii o oonventie explioativa a tratatulati de pace de la Rucursti,
-care largea drepturile Rusiei in swd-estul Fairopei si garanta indeplinirea clauzelor
vechilor tratatel. In ten/ten de iaae diuni de La ratificarea conmetutiei, hatihuma-
iumul din 1802 trebuia sa fie reinnoit pentru principate. Un act suplimentar
t ab i a .procedeul nuanirii domnilor, drepturile divanurilor, numirul
restituirea proprietiitilor din raiale, cluantwinul darilor. Rwsia, recutnoscutai purtere
proteetoare, cap5ta dreptul sa -si exercite con:trolly] asupna alslicarii conventiei,
prin ambasadarul ei din Constautimnpo1 si prin oonsulii rusi din principate.
Tutors la Petersburg, Ribeaupierre a puha sä piece iu sfirit la Constantinopol.
Pentru a da ours plingerilor fruntasilor mpldoveni si munteni, el a cal5torit- p
wscat, prin. Iasi si Ruouresti, dorind a se informa, ca odinioarii unoltinl sun
11/4.utuzov, de situatia din rang nuastra. Hatioeriful fiiglduit de Poairtil a sosit in
prinetipate abia in tuna mai 1827. Izbucnind insti razhoiul ruao-persan, rtureii.
ca of imputernictitii for din prinicipate2, att continuot sa se eschiveze (le inde-
plinirea Olaattelor conventiei de La Akkerman.
Accentuarea unilaterala a influenhei rusetti in Grecia, uncle in 1827
oontele Capodistria fusese ales preoedinte al republicii, a determinat Anglia oi
Franha, prin intelegerea de la Londra din 24 iunie 1827, sit' se aliiture aoliuuii
ruseolti, kofanin.du-sei luarea in comun de masuri de constningere a Turcici.
Apropierea ruso-anglo-franceza era insa contrarie intereselor Aubitriei, care a
sfiltuirt Turcia sa respinga propunerile marilor puteri. De altfol, Poarta n5d5j-
duia sa inibuse rethstenia grecilor inainte de inceperea interventiei adversardor.
Flota units ruso-anglo,francez5 a distrus flota turco-egipteanii, la 7 octombrie.
la Navarin.
Paralel cat deanersurile diplomatice, se dedsfrisuraut of preg5tirile de riizboi
impotriva asuipritorilor turoi, incurajati de inconseoventa puterilor occideutale.
Actiunea de aclunare a informatiilor se desfilsura in mind fructuos, rapoattele
agentilor prezentind o insemnatate deoselyitil pentru intelegerea eveniment One
din principate. Printre acestia, un autor strain, Felix Colson, aminteste pe
colonelul Liprandi 3 §i pe consulthl rus dim Iasi, Timkovski 4. Raportul lui Liprandi,
din septembrie 1827, dezvalluie intrigile baierilor moldoveni c5zuti sub influenta
consulilor austrieci. De la Incheierea pada din 1812 spune .colonelul

' Academia R.P.R., rns. rout. nr. 4277, p. 93 101 ; arhiva 1071.
2 Protestul consulului general Nlinciaki, din 22 august 1827, arata nemultumirea
cabinetului de la Petersburg de feint cum domnul Grigore Ghica a adunat darile din
Tana Romineasea, nerespectind prevederile conventiei de la Akkerman.
3 Ivan Petrovici Liprandi (1790-1880), lef of modernizator al scrvieiului (le
reconoaotere of informatii in sud-estul Europei, prieten ad lui Putkin din timpul
-ostnacizinti poetadui la Chioiniin, istoric, etnograf of arheolog. In prineipate, in Limpid
administratiei generaltilui Kisseleff, Liprandi s-a casatorit cu Zoe N. Samurcao. Fratele
sau, generalul Pavel Liprandi (1796-1864), a comandat diferite unitiiti de armatil in
riizboaiele impotriva turcilor in anii 1828-1829 oi 1853 -1854. Dupii cum am aratat
mai demult, arhiva colonelului Liprandi (Arhiva centrals istoricti din Leningrad, fondul
673) prezinta o insemnatate deosebita pentru ounoaoterea trecutului nostru, oglindind
stiirile politice tii economice, istoria, geografia, statistica, ohiceiurile poporulut yi allele
din principate. Rod al observatiilor sale minutioase, scrierile lui Liprandi despre tars
noastra n-au puha s5 fie eunosente nici in 1877, cind el a publicat citeva broonri
despre Bulgaria. N. Lukianovici, istoricul campaniei din anii 1828 1829. oi alti autori
folosesc totuoi materialul relatat de Liprandi. Scri.orile cittre domind Moldovei liihail
Sturdza, din 1835, la Academia R.P.R., doc. IICCXCIX. 101 oi 102.
4 Gheorghe Fepdofovici Timkovski (1790-1873). consul in 11491(loNa (1830 1836).
publicist. autor de memorii.
Alt Contributii la itoria relatiilor r 'man re e 209
www.dacoromanica.ro
diplomatii greci din slujba Rusiei, prin educatie, avere, inrudiri si pnietenii
legati de Constantinopol, nu se mai bucurasu aka de influenta consulilor rusi de
odinioara, de seama lui Severin, Matinovski, Gervais si Balk:alloy I.
Conte le Capodistria sagera imparatului Nieolae I ideca impartirii Turciei
in cinci state, dintre care Dacia ar cuprinde princripatele. In decembrie 1827
sultataul a dedlarat razbai Rusiei. Guvernul rus si-a asigurat neutralitatea Frantei,
jm time ce Anglia si mai ales Austria n-aveau putinta sa se amestece indarta .
in conflict. Rusia a fincheiat pacea cu peirii si, is 14 aprilie J828, a declarat
razboi turcilor. La 25 aprilie 1828 trupele rusesti au trecut in Moldova.
Divan-Efendi din Iasi s-a predat donsulului rus, jar restui de vreo suta de turci
au fugit. Domnuil Joan, Sturza, care in ajtun enulzase din Iasi pe colonelul
Liprantdi, a fost insotit chiar de adersta in Rusia la o moaie a sturzestilor.
Conte le Pah len. 2 a sosit in. Moldova si a preluat indata crirmuirea tarii, in cali-
tate de rpresedinte al divanurilor. Dtipa inlaturarea dommilor loan Sturza si
Grigore Ghica, principatele si-au pastrat vechea organizare, fiind considerate sub
protectorat rusesc, Pahlen si-a mutat resedinta la Bucuresti, iar la Iasi, in itslie,
s-a asezat Minciaki, in calitate de vicepresedinte de divan.

Chiar ale la ineeput, trupele rusesti s-au lovit de conditii grele de aprovi--
zionare in principate, uncle utltrimii ani ai asupririi turcesti secatuisera bogatiile
tarii, iar seceta si laeu.stele ant imputinat, mai cu seasna in Moldova, xecolta de
cereale: Insintarea rapids a rusilar, ca de obicei ajutatir de fpanainteni 3, a salvat
princtipatele de desfasurarea luptelor pe Yeritoriul lor. Scaparta de distrugerile
cusnplite care insoteau de obicei retragerea turcilar, populatia era cit se poate
de bueuroasa.
La 9 mai Craiova a fost ocupata, la 27 mai Dunarea fu depasita sa Isaccea
cucenita. La 7 iunie a capitulat cetatea Braila, asediata de citeva saptamini..
Curind s-au predat si Macrimul, Hirsova, Kiustengi (Constanta), apoi Tulcea..-
Numeroai cazaci nekrasovtii, mai demult asezati dincolo de Dunare, s-au repatriat
in Bugeac4. In Turcia' rasiaticii, pe tarmul rasaritean. al Marii Negre, a fost
crucerita Anapa.
Cadereo Braden a inlesnit operatiunile cmititare in directia Varnei, care s-a
predat la 29 septembrie, si a Sumlei. Inca din itylie, trecind Dunarea, deta-
samentele rusesti an impresurat Silistra. Cetatea Giurgiu a fost supusa asediulrui.
In Oltenia luptele continuau 5; la 12 octombrie rusii au cucerit Calafatul.
Aprapierea iernii a fiieut ipe rusi 511,i retraga trupele de la Sunda si Silistra.
pastrindu-si avanposturrile la Varna si Pravod. Ciuma sn dificaattile de apro-
vizionarre ingreuiau campania, incrurajind pe turci si austrierci, care ar fi dorit
Si provoace o interventie europeana peutru ,.pacificarea Orientarlui". In februarie

I Pittrunderea fanariotilor in cadiul diplamatiei ruse s-a accentuat pe vremea

ministrului Capodistria, prim elements venite in Rusia impreuni cu dorrinul C. Ipsilanti..
2 Feodor Petrovici Pahlen (1780-1863), loctiitor de general-guvernator al Novo-
rosiei, iar mai tirziu ministry pienipotentiar La Washington, Miinclien '.a.
Pentru Bucuresti, vezi scrisoarea din 10 mai 1828 a generalului Geismar &lire
aga Constantin Corneseu, la Muzeul roil-tiro-rug din Bucuresti.
4 Sub conducerea hatmatruLui Osip Gladlyi (1789-1866).
5 Scrisori despre operatiuni militare conduse de generalul Geismar, la Academia,
R.P.R., ms. rom. nr. 427'7, p. 30, 60.
210
www.dacoromanica.ro
1829 maresalul Wittgenstein a p5rasit codnancla armatei, jar Dibici I a fost numit
comandant. Genetralail Pavel Kisseleff a trecut la conducerea conpului IV de
cavalerie. In riudamile armastei ruse luptau romini din detasamentele
ofiterilor lean-Solorruon, Gheorghe Magheru si Cristian Tell 2, precut si voliutirii
din alte unitati pamintene ; lastfel, dsup5 teraninarea razboiului, 89 de lopt5tori
moldoveni pi arniiuti din detasamentul special al colonelullui Liprandi an Gerut
scutiri de diri 3.
La 2 aprilie 1829 cartierul general a plecat din Iasi. Trupele rusesti au
impresurat din 1101X Sitlistra, filra si uranareasca o inaintare rapids ca in trecut
Incerearea turreilor de a recameri Pravodul a fost respinsa. Turcii au suferit o
infringere de asemenea la Sumla. In august armatele rusesti an ajuns la Adria-
nopol. In Turcia asiattic5 a fost aucerit Erzeramul.
Ofensiva ruseasca a determinat la iesirea din pasivitate si pe englezi, fran-
cezi si austrieci. Flota englezi a prianit ordin s5 intre in strimtori. La 27 august
trupele ousesti se aflau la citiva kilometri de Constantinopol, rilmas neocupat
numai pentru a nu se agrava situatia internationala. Dar plambrile celorlalte
mari puteri au Lost spulberate in clipa in care Poarta a cerut pacea.
Tratatului de pace, incheiat la Adrianopol la 2/14 septembrie 1829 si
care stabilca ptintre altele indetpendenta Greciei si auttonomia Serbiei, i s-a
mai adangat o anex5 cat privire la drepturile p6ncipatelor dun5rene. Acest
tratat special reerunostea admittistratia proprie a tarillor noastre si restituirea
raialelor desfiintate : Br5iIa, Giurgiu si Turnu Magurele, care de atitea veacuri
se aflau sub sapinirea turceasca. Tara, prin. oetatile turceqti de pe marginea
Dunirii scrie doctqrul N. Cretuleseu era mai pe jutnAtate cotro,pit5 de
turci. lntvaziile for mai in toat5 Cara erau dese, nu numai im timp de r5zboaic,
dar gi in interval, turcii g5sind diferite prieini s5 se r5spirudeasca in tars. s5
1 Biografia maresalului Dibici (1785-1831) a fost tipiiritii in Calendana
popular pentru anul 1845" (Bucuresti, p. 31-32).
2 Autalriografia polcovnicului Solomon (1793-1892) prezinta interes pentru
fratia de arme romino-rasa. Bunicul sari, Petrache, care a luptat in armata ntsa pe
timpul domniei Ecaterinei a II-a, a fast spinzurat de turci. Insusi Ioan Salomon, ei
si fratele sau Barbu, mort in urma numeroaselor rani primite in lupte, a --fast pandur
in anii 1809-1812 si a condus pandurii rusi in anii 1828-1829. In 1853 fiul polcovni-
cului Solomon a dat si el ajutor tnmelor rusesti.
Magheru (180k__BEA qi Tell (1808-1884) ajung mai tirain generali. Dirt
ofiterii armatei rusti ammtim pe colonelul Nicolae Conescu (1783-1860), mort la
Bucuresti. La 8 februarie 1831 hatmanului Toderas Bals i-a fost interzisii purtarea
medaliei rusesti pentru razImiul din anii 1828-1829, acordatii numai pandurilor olteni
(Academia R.P.R., ms. ram. nr. 861, p. 244), deli Bals a participat, ca detasat at
divanplui Moldovei pe linga trupele rusesti, la oneratiunile miLitare de la Braila s.a.
(documentele CCCXXI1I, DCCCLX la Academia R.P.R.) ; hatmanul moare in 1867.
Traditia inroliirii rominilor in armata rusii fiind veche, pentru anii 1808 1830.
locotenent-colonelul D. Papazoglu, care a intoemit o veche istorie a oratului Bucuresti.
aminteste pe Constantin Nfisturel-Herescu (1798 1874), viitor eomazulant al ostirii
romincsti, Manolache Filipescu, Dimitrie Ghica (1816-1897), viitor pretedinte al con,i-
liului de mmistri, Scarlat Cretulescu (1810-1873), viitor ministru, colonel Anon, loan
Odobescu (1808), 'Mihail Giovanu, Bratisanu, Constantin Polizache, Dadu Filipescu,
Dimitrie N. Mavros. Ira continuare, D. Papazoglu insira un mare numar de romince
cisiitorite cu ofiteri rusi. In deceniul al cincilea in Rusia pi-au desivirpit cunostintele
miLitare numerosi ofiteri si soLdati moldoveni qi munteni.
3 Academia R.P.R. (doe. MCCXLIX. 30-43) p5streazi citeva certificate eliberate
de statud major rusesc din Bucuresti la 30 iunie 1833, in conformitate cu decizia gene-
ratului Kisseleff din 29 octombrie 1832, referitor la scutiri de dari acordate pandurilor
din rfizboiul din anii 1828-1829. Generalul Liprandi elibereaza un fillet la 2 iunie
1829 unui voluntar (ibidenu, doc. DCCL. 47).

211
www.dacoromanica.ro
jefuiascii $i s5 omoare. Peste acest insemnat eloig teritorial, s-a suprirnat en
desAvir$ire darea de zaharea, advca provizii titre turei $i procurarea de salahori
pentru luorarile lor. Tureitlor Li s-a interzis stabilirea in prineipate. S.a pus
apt amestecului sultanului in afacerile interne ale tariff, suzeranitatea sa
redrunindu-se la primirea until tribut qi la eonfirmarea domnilor ale$i pe viat5
si eare c4atau dreptul de a reinfiinta ostirea pentru paza granitelar. S-a hotirit
libertatea comertulni prineipatelor cu celelalte &tate si s-a reconfirmat libertatea
navigatiei $i a comertuilui pe Duniire si in Mama Neagra, a$adar dreptul de a
trece prin sitriantori ; acest lucru a adus o puternica inviorare negotfului si agri-
culturii ti rli ; porturile Braila $i Galati au lint o mare dezvoltare.
Supravegherea indeplinirii clauzelor tratatutui a fost incredintat5 prese-
dintelui divanurilor din principate, care pin5 la reorganizare ramineau
sub ocupatie ruseasc5.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII

Administratia ruse in principate (1829-1834)

Cit timp continua riizboinl de la sud de Dunare, eontele Pah len riiminea
la presedintia divanurilor din principate. Diplomat reennosent, nu era insa de
loc un bun administrator, mai cu seams in. reginni in care pustiirile turcesti n-an
lisat deelt saraeie si anarhie, sporite de samavolniciile si uneltirile boierianii local-
nice 1.
Yn februarie 1829 Pah len a fost inlocuit la presedintia divanurilor pain
generalul Jeltuhin, veteran al ultimelor campanii impotriva turcilor. in martie
aeelasi an Minciaki si-a reluat postul de consul general la Bucuresti, iar ca
vieepresedinte de divan la Iasi a Most numit generalul Mirkovici 2. Desi Ion
Ghica aerie ca generalul Jeltuhin era omul cell mai drept, eel mai cinstit $i mai
milos", totusi tnehuie sa recunoastem cii mult mai corespunzatoaa-e realitAtii este
caramerizarea ce-o gasim in autobiografia generalului Mirkovici, principalul
colabonator al presedintilor de divanuri :
Generalul Jeltuhin, fost guvernartor militar al Kievului, era tot atit de
aspru si nervos, ipe tit era contele Pahlen de blind si ervaziv ; ii erau striine ome-
nia si tolerant,a. Unicul lui scop era sa asigure intretinerea 'trupelor. Jeltuhin
consaetra putin timp treburilur administrative interne : aceasta 9e datum, proaatei
stiirri a s5nafatii lui. A fort eliberat din funatiile dnii in viva de 14 septembrie
1829 3 ; in locall lui a fost numit generalul-adjutant Kisseleff. Acesta n-a fost
Intrigile Vicarestilor au pricinuit surghiunirea mitropolitului Tarii Rominesti
Gnigorie (vezi scrisoarea lui Grigorie, Academia R.P.R., doe. DCCCXI.66-99). In aceLasi
Limp mitropolitul Dionisie Lupu, pribegit din 1821 la Brasov, intervenea pentru reocu-
parea scauntilui mitropolitan Oldie 1829, ibidem. doc. DCCCXXII. 108). 0 copie a scri-
sorii sale din 9 octombnie 1821 tetra prinlul Golitin, cerind ocrotirea tarului pentru
Tara Romineasca, vezi la Academia R.P.R. (doc. DCCCV.207).
2 Feodor Iakovfevici Mirkoviei (1786-1866), a cirni hiografie a anarut in 1889
la Petersburg.
3 Locotenent-generalul Petre Feodorovici Jeltuhin, nascut in 1778, a murit la
11 octombrie 1829 in Bucuresti ; trupul sau a fost transportat in 1830 la Kazan,
(Academia R.P.R., doc. DCCCLXXX. 200-203). Caracterizarea facuta de Mirkovici
corespunde celei date de generalul Kisseleff, precum si celor scnise de N. S. Goblin
(..Russkaia stanina ", 1890, nr. 4, p. 80) si de D. A. Korsakov (Istoric,eskii vestnik",
1911, nr. 8, p. 476).

213
www.dacoromanica.ro
tormai satisfilcut de nova lui numine, care s-a facia fora stirea lui. Fiirsd constient
pe de o parte de mares insemnitate a operei ce avea de.indeplinit si care impunea
nu numai guvernarea, ci gi refacerea deiplinii a tinuturilor, ias pe de alto parte
de riispunderea care aph'sta tin intregime pe umerii sal., el dorea se ramina inde-
pendent in actiunile lui. Cunostind situatia interns a principatelor I, in care
trupele rusesti trebuian Aa ramina tim,p nedefirrit, Kisseleff gasea necesar nu
din dorinta de a guverna, ci pentru succesul operei intreprinse ca autoritatea
civila si military sa fie reunite in aceleasi miini ; nu vroia sa se supuna nimanui
afara de Dibici".
Invitat en staruinta sä preia conducerea principatelor, generalul Pavel
D;mitnievici Kisseleff (1788-4872) a consimtit. Guvernarea sa a durat aici de
la 14 noiembrie 1829 pink' la 11 aprilie 1834. in aceasta perioada pentru prima
oars in tiara a fost statornicita o adaninistrgie eu institu4ii moderne burgheze,
au un corp de funetionari si o anrrililie nattionarla oonstituite, un servicin economic
si financiar imbunitatit.
Crearea carantinelor. Gel dintli planet din planul administratici rusesti era
infiintarea unei link de carantine pe Dunare 2, care ar forma un Ian% neintrerupt
cu linia de carantine statornicite in restul Europei. Nicolae Mavros 3, aga Dimitrie
Topliceann 4 fi doctorul Constantin Estiotu s si-au adus aportul for N organizarea
si indrumarea carantinelor, a caror instituire o prevedea pi tratatul de la Adria.
nopol, reounoseind dreiptul pentru principate de ,a asigura ,paza condoenelor sani-
tare de la granitic cu aintorul ostasilor pamanteni. Destfiintarea cetiitilor turcesti
din stinga Dunarii a facut cu pattintil put-Lorca in ,anlicare a acestor prevederi.
Faptul era en atit mai necesar, au oh ciorna nu mai contenea in principate,
ier in 1829 ea hintuia nn ambele capitale, in 23 de crave si 300 (le sate. eedlind
locul in vara anului 1831 holerei.
Contributia oameatilor (le $tiintil rued Ala eombaterea civanei si la inradii-
cinarea misurilor igieniee si profilactice, in lira, poate Ii urmilritii din scrierile
care apar Inca in deceniul unmator, semnate de Dohronravov, Seidlitz, Cetirkin,
Cernabacv $.a. Stepan Dobronravov, medical self al spitalelor rusesti si organiza-
torul combaterii epidemiilor, alleatuies,te chiar o Descriere medico4opografica
a principatelor Moldova si Valahia" (Mosciova, 1835), iar Christian Witt, medic
militar venit din Petersburg, aerie si ell o lucrare criticata de Seidlitz des-
pre particularitatile climei din principate, in legaturii cu molima valahica".
1 $ef de stat major at armatei a II-a, Inca de pe vremea eteriei Kisseleff urmarea
atent desfasurarea vietii din principate. 5i magi inainte el a cercetat arhivele din Mos-
COla. cu gindol de a eerie impreuni cu A. F. Malinovski (fratele consulului din Iasi)
o istorie a rilzboaielor ruso-turcesti (scrisoarea lui A. I. Bulgakov crane P. A. Viazemski
din 27 martie 18E9).
2 Vezi §i un raport prin care postelnicul Petrache Rosat, la 17 octombrie 1829,
este cerut ca 8r, Nereze impreung cu eolonelul Ruge la ficarea liniei de carantine
(Academia R.P.R.. doc.CCL1I. 205).
Nicolae Mavros (1781-1868), inspector general at carantinelor si sef al ser-
vieiului sanitar al tarii, era fiul lui Ienache Mavros, paharnic in Moldova. Generalul
Langeron it aminteste in calitate de secretar at generalnlui Zass la Craiova, in timpul
razbolului din anii 1806-1812.
4 Ms. rum. nr. 402 din 1831 la Academia R.P.R. (insemnare intre paginile 1-137) :
..din nou chiditor al tuturor carantinelor linii Duntiriti si inzestriitorul for cu tease cele
trebuincioase : pravili, reguli si reformari".
5 Doctoral C. Estiotu (1795-1840), a invitat si la o scoala din Odesa.
6 Cartea spare la Petersburg in 1842. Traducerea germanii, de dr. W. Thalberg,
tinaritii la Lipsca-Dorpat in 1844, e citata de G. Barit in Foaia pentru minte..." (1844,
p. 375-379). Alaturi de alte eerier rusesti, lucrarea a fost retiparitil in istoria media
call a aceluiasi rizboi, de epidemiologul F. A. Simon, in 1854 la Hamburg. La noi,

214-
www.dacoromanica.ro
 11i1O,TOITif.1,A(141,11TAZOE

-Iv
a ,
1 4:

CM%
ri it /It F' 1 JI Ti,;11111:111
ArT A 11 1 t Ifileor 1%.1. 1 LfM t. 1'3 A11111.11 b AnKTOPt).!11.
felt ts n t kV. rd*Vm1 MibiN I *fY-11-1ter t III l 1; tiff
r/ 1<,CcA, 1 t krlia Ii k NTH! I ifc tor..nt
t It ,
striicor st, rf-itallehtts f 'TT T.
C.; tk

3
ckA 1Atattaja r. roxitvt.i. I 4'53'1.1, 111,1*
'1

C. AOSPOUPAMOR,141411 ,

.*
41101:1:02,
as I sts me 4 v
tr ii.S.t4KQZ2*

13 5.

Descrierea medico-topografica a principatelor Moldova i Valahia"

de S. Dobronravov (Bib!. Acad. R.P.R.)

215
www.dacoromanica.ro
 Indata dupa sosirea sa in Bucuresti, generand Kisseleff a dat directive pen -
tru elabararea unui plan de inspectie si igiena generals. Planul a fost pus in
aplicare prin organizarea serviciului medical sub control rusesc I. In timput
ravagiilor holerei din Moldova, actiunea sanitara era cundusa de colonelul Maka-
rov si de diva funetionari. Dintre medieii bastinasi, doctorul Cilmk continua.
sa dea ajutoarele trehuincioase ; cinci medici am murk.
Chiar a doua zi dupil preluarea functiilor de presedinte al divanurilor, gene-
ralul Kisseleff a vizitat personal srpitalele de ciumati. Una din aceste vizite in
anijlocul bolnavilor bucuresteni de la spitalul Filantropia, in timpul holerei, a fost
descrisa de colonelul Gnigore Lcusteanu : negasind la spital o curaitenie desa-
virsita, Kisseleff ofpreste acolo pe cei doi colonei-sefi ai spitalului, pins vor-
pune tutu! in barna ardine povesteste autorul Si adanga, vorbind despre Kisse--
Jeff, ca el wasplatea mental car mina deschisa si pedepsea viciwl cu mina
de fier... ".
Administratiei ruse i se datoreste organizarea asistentei publice si sanitare
din principate si reglementarea activitatii de btinefacere. Pensiile, un inceput de
prevederi sociale, treptat inlocuiesc privilegiile feudale. Prin Casa facatoare
41e bine, spare orfanotropia, asistenta copiilor siirmani si a cersetorilor reeducati
in aneserii corespunzatoare irifinmitatii lor. Inregistram constituirea noi4or organe
de conducere a spitalelor (Eforia spitalelor civile), consolidarea circurnscriptiilor
medicale orasenesti (la Bucuresti cinci eircumscriptii) si a departamentelor regtio-
nale sanitare, a farmaciilor moderne, instituirea controlului lor, aplicarea pe
scars mai largo a vaccinarii.
Traditia legaturilor noastre cu oamenii de stiinta nisi a continuat-o Con-
stantin Hopirtes (1802-1890), vrednic doctor bradean cu studii in anii 1826-1828
la Harkov, precum si medicii veniti mai tirziu ea diplome de la Moscow : Dimi-
trie Lariati in 1834, medic prianar la Galati. B. Puretki in 1836, medic legist In
Iasi, Nicolae Ganescni (1799-1875), bursier al statului trimis sa invete la Harkov
si Moseova 2, in. 1838 doctor in metlacina al universitatii din Moscova, tunoscut
ea cel dintii medic al osipicarului de alienati de la illarcuta, !,a.
Anuntul prinuului dentist bucurestean : doftor de dinti on ductunenturi
medicale din Rosia, este iscalit in 1837 de D. Mihailovski 3. Ca si Ganescu, doctorut
Nicolae Cretulesocu (1812-1900) povesteste ca si-a inceput studiite in tstrilinatate

teza doctoruini Negura din 1856 si numeroase teze prezentate la Cluj (demonic III-IV)
se referii la aeeeasi molimii.
Combaterea liolerei s-a facia si mai tirziu cu ajutorul sfaturilor oulese din publi-
catiile rusesti. M. Kifalov a tradus culegerea Instruetiuni si regale intrelmintate in
Impeniul Rusiei impotriva holere in anii 1830, 1846-1847", tipiirind-o in 1847 la
Bucuresti sub titlul Povatii noua impotriva holerei, adica miisuri de pazii 4i lectrire"..
In 1848 la Iasi s-au tiparit Poviituiri pentru satenii Moldovei la timplare de holerii";
la anexa observatiile doctorilor rusi E. Andrievski si Grurn (dunk' Jinn/dui din Peters-
burg" din 29 octombrie 1847) ; doctoral V. Manoliu, care a studiat aeeasta povituire",
arati cum observatiile lui Audnievski am fost traduse la inceput de T. Codnescu in
..Albina ramineasca" (4 septembrie 1847), urmiud o corespondents dintre protomedicut
iesean G, Cuciureanu si Andrievski, al ciirui faspuns a fost publieat in Alhina romi-
neasca" (30 noiembrie 1847).
1 Academia R.P.R., doe. DCCCLXXX.25-26, 33 -.-41.
2 Corespondenta la Arhivele Statului din Bucuresti, Ministerul Cultelor si Instruc-
tiunii Publice al Tanii Rominesti, nr. 4133/1831.
a lin anunt rusesc de prin 1833 de dentist, la Academia R.P.R., arhiva 732.
216
www.dacoromanica.ro
 alaturi de alti tineri romini indemnat pi sprijinit de generalul Kisseleff T-
eam inert de la 1830 a pus la dispozitia Eforici ocolilor o sums neeesari pentru
asigurarea a doua burse. Tot de la Kiisseleff. din primul regulament al invata-
anintului, porneste ideea infiint5ril unui invrrtamint medical-farmacentic romine-c-
pe care, el nrcuoind sa o puny in practicii, a infiiptuit-o Cretulcscu, viitor prim
aninistru al tarii Yi ministru plenipotentiar la Petersburg, culegator al vechilor
doeumente ale istoriei noastre din arhi. cle rusesti 2. Amintim de asemenea ca
in Rusia, an inceput sa studieze medirina doctorii Gheorghe Popovici §i Malian,
iar Constantin Nica, primul nostru pediatnu, a corrdus la inceprutul deceniului al
qaselea un vital ling5 Odesa. Doctamd Kopernitki, en studii /a Kiev, viitor pro-
fesor de antropologie la Cracovia, a fost in al oaptclea deceniu incepiitoruf
anatomici patologice la spitalul Coltea din Bucureoti.
inficintarea urmutei. Am vilzut ca Rusia a cautat in repetate riutluri sa
refae5 oastea tariff noastre, prin dertaoamente infiintate in prineipate in cur,ttl
riizboaielor sau chiar prin regianente de ,.volohi" care se foranau in Rusia. Insp c-
tor oi instructor al noilor unittiti militare, Kisseleiff a nuntit pe genera'ul
Starov 3, ajutat de colonelul Makarov, apoi de Hatov. Astfel, dupa epoca in care
cum spunea In Ghica anarhia domnea in Coate @i lesnirea de a da cm pistolul
in oameni devenise roads, venirea ruc.ilor in 1828 a pus capat acestei vieti zsapa-
iate a tinerilor fii de boieri, lthindu-i ca methmendari (comisari) pentru inlesnirea
aprovizioniirii ostirilor ; in 1831 cei mai multi au incins sabia, scriindu-se in
militim nationals. In Tara Romineasc5, straja p5anintean5 avea 4 587 de soldati
oi. 177 de ofileri, iar in Moldova 1 096 de soldati of 36 de ailed. La 13 august
1833 generalul Mirkovici a anuntat ea guvernul rusesc doneazA militiei mold°.
veneoti 832 de puoti cu Coate tacimurile lor" 4.
Crearea acestui inceput de arat5 nationals a provocat entuziasmul tine-
rilor intelectuali ; anatilti din viitorii frturtaoi ti 15rii ca Golestii, Cretulert'i.
Vasile Cirlova, Nicolae Balceseru, Alexandru Gaza, Grigore Alexandreseu, Cezar
Boliac s-au angajat In cadrele ei, ca inne5ri5, ;Mica elevi-ofirteri. 84 rind.
lepadindu-@i anteriile, giubelele, itliccle, imbr5cau uniforma de ofiteri. Totu,i.
numai prin. strtruista administrartiei ruse a fost posibila introducerea reformoi
militare. In prinkrivara annlini 1831, in orind din cauze social - economise mult mat

1 Ceea ce pare cu atit mai indraznet cu cit se ounoaste copia adresei ministeriale
rusetti din 25 februarie 1831 referitor la ucazul tarulai cu privire la impiedicarea
tineretului la studii in str5in5tate, untie tineretul eapAtii cunoOnte rrdunatoare (doe..
DCCCXLVIII, 58 la Academia R.P.R.).
2 In 1882, ms. rom. nr. 5243, p. 122-192, la Academia R.P.R., publicate in
..Documente Hurmuzachi" (vol. I, part. II, p. 815 889).
3 Simion Nikutioi Starov, mort in 1856.
4 Corespondenta hatmanului Bals privitoare la echipamentul militar cumparat la
Petersburg in 1833 (doc. CMLXXXIII. 119, 120, 121, 286, 297, 299, doe. CMLXXXIV,
178, 181), precum si in anii 1835-1836 de la Surgnciov tot din Petersburg (Ins. rout.
nr. 320, p. 2-130; doe. DCCCXXXVIII. 113, 114, 116, 124, doc. CMLXXXIII. 134).
Despre sate eomenzi, la Odesa in 1836 (doc. MI. 90 la Academia R.P.R.).
5 Despre ternainologia military ruseasc5 vorbette in amintirile sale Emil Cerchez
ranitd, ntondir, canon, cozoroc, tesac, loduncd, facer, §.a.m.d. Descriind vista principa-
telor chiar de prin 1840, Ion Ghica spline c5 pe atunci scriitorii cancelariilor se ntne,tu
pisari, Iefii de serviciu nacialnici, mass de birou stol @i oeful de hirou
stolottacialnic ; scriptele cancelariei se numeau eiorna, sprayed, otrtosenie, priraz si
zdeled ; ofiterii se numeau prapurcici, porucici, polcovnici §i podpolcovnici. In realitate
rusismele erau si mai riispindite, ceea ce putem stabile, de pada, din gazetele
numeroasele neologisme patrunzirtd in limba noastre sub forma ruseasca.

217
www.dacoromanica.ro
adinci, impotriva recrutarii stzajei pamintene au izbucnit adevarate rascoale tara-
neoi in tinuturile Roman, Bacau, Husi, Hirlatu 1.
Organizarea ostirii notastre este opera instructorilor rusi sau a celor prove-
niti din armaba rasa. Amintim (pc eitiva ofiteri din trupele rusesti trecuti in
militia locals, parasind lehiar supthsenia rasa 2 : Banov, Horbatski a, Kustov,
Laptev 4, Sungurov, Bacinski 5, To recasm si pe instructorii. B arozzi, Blaramberg,
Grammont b, Iacobson 7, Kociturov 8, Kociubei, Macedonski, Poznanski, Sallmen 9,
Miscenko in Moldova si attii I°. Chiar si mai tirziu, unii instruictori ai armatei
noastre au fost ofitteri venkti din Rusis. Acesti oameni au adus slervicii insemnate
tarii. De pilda, din cercetarea cererii de penaionare a eolonelului inginer Nicola
Sungurov (1805-4880) aflaan eL dupa studii fiicatte In Petersburg, ci a venit
in tars in 1828 11. In Adruna.rea Electiva a Moldovei 12, colonelul Grigore Sturdza
declara ca-i dataratm foranarea sti disciplinarea tinerei noastre adulate, iar Grigore
ozadiui arata ca. Sungurory a facut eel dintii inceputul in construirea soselelor
in Moldova. Intr-adevar, colonelol Sungurov figureaza ca serf al serviciului de
geniu din Moldova in timpul Regulamentului Organic 18, Alaturi de Asachi, San-
lescu, Bojintea si altiti, in sinul Comitetului academic dinsul a aparat 2n anii
1836-1837 limba nationalii. In cadrul reorganizarii Actademiei iesene, Sungurov
ajunge eel dintli profesor de inginerie" al ei ; ahia in 1850 demisioneazii din
armatii 14 si moare la Falticeni. Alt inginer rus, amintit fin Moldova, a fost Calis-
trat Sfiderski. stabilit in Omani Putnei.
Cele dintii reglemente si scrieri de baza pentru coustituirea armatei noasbre
.au fost tratkuse din ruseste. Racial Rosetti aminteee de prima uregulamenit al infan-
teriei si cavaleriei militiei Moldovei, tradus din rosiest() si tiparit de Toderita
Ball 15. In Biblioteca nuilitiei Moldovei, pe La jumiltatea veacului al XIX-lea se
pastrau numeroase carti rusesti si lucriiri traduse : Exercitie de battalion" (Bum-
resti, 1832, si Iasi, 1846), Slujba de garnizon" (Bucturesti, 1832, $i Iasi, 1845),
,,Scoala necnotilor de infanterie" (Bucturesti, 1832, si Iasi, 1847) s.a. La Academia

' Adresa din 28 martie 1831 crane ispravnicul de Blain (Academia R.P.R.,
doc. DCCCXXX. 140). Adresa din 12 martie 1831 cltre vornicul C. Comeau, pentru
tinutul Tecuci (ibidem, doc. CCCLIX. 126).
2 Corespondenta din anii 1834-1835 referitor la retragerea functionarilor rusi
din serviciul rominesc, miisurii care nu priveste pe ()Horn rusi intrati in militia ;aril,
vezi la Academia R.P.R., doc. DCXCIX. 90, 92 si 93.
3 Colonelul Anton Horbatski (1800-1874).
4 Generalul Efimie Laptev a stat in Bucuresti si .in 1810.
Probabil lath generalulul Vladimir Baciuski (1827 1878).
Colonelul de Grammont trilieste intre anii 1797-1851.
7 Ispravnic de Braila, mort in 1849.
Maiorul Alexandru Kociturov, mort in 1850.
9 Colonelul Sallmen (1803-1856).
10 loan Arghiropol, °filer rus, s-a asezat in Moldova. La Muzeul romino-rus din
Bucuresti gasim aetele capitanului Victor Matei Ciubrovski, nfiscut in 1795 pc la
Cernigov. In 1836 N. Visnevski recomanda lui I. Odobescu pe fostul locotenent austriac
Piikler (Academia R.P.R., corespondentii 64451).
11 In 1829 Sungurov, locotenent din corpul inginerilor ciiilor de comunicatie, par-
ticipa la operatiurtile militare de la Sildstra (dec. DCCCXL. 66-69 la Academia
R.P.R.) ; inaintat la 9 ianuarie 1833 capitan (doc. DCCCLXXXIII. 67).
12 Procesele verbaLe ale Aduniirii Elective a Moldovei", 1861, proces verbal
XXXVII, p. 47-48.
mMemorialul geniului", 1905, nr. 2, p. 148-149.
"Buletin", nr. 82 din 15 octombrie 1850.
15 Toderita Nicolae Bals (1805-1857), polcovnic de militia in 1830, vornic in
1843 (formularele de serviciu ci alte documente la Academia R.P.R., doe. MCLXI.
5-16), caimacam al Moldovei.
218
www.dacoromanica.ro
R.P.R. gasian manuscrisele (nr. 1545, 1680, 2765) : Proiectul pentru dreptatile
osterdlor strijid pamintesti si pravila intrarii in aceasth slujba" din 1830.Povii-
Wire coanandirilor de roate in pedestrime" si Tab- la patrivitoare a rangurilor
politiee ti cu cele ostasesti... la ineeputul formarii militiei". In 1832 an mai
aparat : ,,Ostasese reef:anent pentru militia printlpatului Tarii Rominesti", As5-
zainint osthsese pentru straja pairsinteana a Valabied" si Com liea military pentru
straja phminteana a priatipatului Moldovii dial al septelea cap al Regulameutului
Organicese". Numeroase ciirti au fast traduce de colonelul loan Voinescu, ofit,cr
chu studii la Odesa, autor de notice istorice (1821-1866) ; din aceste lucrani
1

amintim : Povittuire comandicilor de raate" (Bacaresti, 1834 si 1836), Catehis-

snul ostasului" (Bucuresti, 1851) si Reglement ostasese de slujba cavaleriei"
(Bacuresti, 1851). 0 aerie de voluaninoase rregulamente, aphrute Ia Petersburg.
au fost traduce de maiorad P. Skeletti (Iasi. 1845-1847). Colonelul A. N. Banov
traduce Reguli in nuanirea partilor puscii" (Bucuresti, 1846) si Planurile sd figu-
ile $calif recrutilor" (Rucuresti. 1847). In 1847 Ia Bucuresti se tipaireste Regle-
ment ostilsese de Scoala infanteniei ". Un traducator a fost ofiterul Alexandru
Alacedon&ki 2, care si-a facut liceul la Herson. El a tilliniicit Reglemente ostii-
* esti tie slujba infanteriei" (Bucuresti, 1850 si 1851).Exercitii de bataliou"
(Bucuresti, 1851). Suplement la Scoala reeratilor de pedestrime" (Bucuresti,
1851) si Instructlie pentru impuscarea in tints" (Bucuresti, 1852). Colonelul
I. Poznanski 3 a tradus Notitin de invitaturile ce see predau cinurnlor de jos
in scollile intocanite de staburile diviziilor de artilerie" (Bucuresti, 1851) Fi Noti-
;di de exersisul de linie" (Ructuresti, 1852). Capitanul I. Macavei a tillmacit Sluiba
frontului artileriei pedestre" (Bucuresti, 1852). Hatmanul Costaehi-Boldur a pre-
lucrat din ruseste Instructia cavaleristului" si Instruetia minuejei" (Iasi. 18551.
jar capitanal Dimitrie Nicalesau Reglementul ostilsese pentru froutul de cava-
lerie" (Bueuresti, 1856). Numaral mare al acestor traduceri este prea concin-
dent, incit nu-d comentam.
lnceputuri edilitare §i culturale. in timpul administratiei rusesti au fast
inibunatitite aide de comunicatii, construite druinturi (soseaua Bucuresti -Iasi s.a.).
poduri si s-a inoeput asanarea baltilor. Prin introducerea unor regulamente,
orasele antrenate pe calea dezvoltarii capitaliste si-au dobindit imsGitutiile
tor, s-aa hut masuni pentru intretinerea mai carats a strizilor si locuintelar,
an fast cladite spitale, bai si case de binefacere. Serviiciul pomipierilor s-41 reor-
ganizat ; la Bucuresti an Most cladite cinci foisoare de foc. Orasele erau infrumu-
setate cu gradini plantate pentru prima oarii 4.
Sistematizarea orasului Bucuresti, iniisuratoarea imprejurimilor, lucrari
de amenajare a Dimbovitei, ca si aproape toate ineepaturile edilitare dateaza
din epoca taderii aleiului de la Baneasa" principala sosea a capitalei, care si
astazi mai serveste ca loci de plimbare hueurestenilor si poarta numele bui
Pavel Kisseleff. In aceasth perioada s-a accentuat influenta ruscasca, de altfel
mult mai veche in anhitectura noastrii. Aeeasta influenta, cu note debeocla-
&feint' empire", este vidita asupra monaumentelor arbitectonice ca : palatial
domnesc din Iasi zidit dm anii 1803-1806, distrus de foetid din 1827 si reconstruit
dupg planurile arhitectultri N. Surugurov in anii 1841-1843 ; vechea casii Ghica

1 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1680.

2 Generatul A. D. Macedonski, mort in 1869, fiul eteristului si tatal poetului Al.
Macedonski.
a Ignatie Poznanski (1801-1861), om inteligent si foarte activ zice colo-
nelul Laeusteanu a fast in.rnormintat Ia Cotofenii-Dolj.
4 Bucurestenil apreciau malt grhdina lui I. lakovenko, de pe Dealul Spirei.
219
www.dacoromanica.ro
do la sfirsitul veaculusi al X1,III-lca (Facul latoa de medicine din Iasi) ; consulatuf
mvsese din Iasi' ; easa bas-boierului Tcodor Bals sau Teatrul National de la.
Copou, prefficut in cenusi de focal de la 1888 ; casa beizadelei Dimivrie M.
Sturdza, proprietatea de mai tirziu a Constantei Ghica ; casele Basota din
strada Stefan cel Mare ; vechiul palat Roznovamt, trecrut in 1892 in proprie-
talea statului si refaout citiva ani mai tirziu intr-un stil modern ; Liseeul National,
a cilrui aripii stings amintea de cladirile din Odesa ; casele boieresti de pe la
mosii renumita Stinca si altele cu traditionala fatada, coloane si botti pentru
intrarea trasurilor, uimind pnin puritatea liniilor si simpilitatea eleganta a pla-
nului arbiter-tonic; la Bucureoi vechiul palat domnrese din Calea Victoriei,
ridicat in 1815 de Dinka' Golescu ; palatal Stirbei (oorpul de casa transformat
in pravalii, apoi diirimat) ; hanul lui Greceanu (palatal Nifon din Calea Raho-
vei), casa Mavros de pe strada Negru voda, casa Nicolae Brincoveanu pe maid
Dirnbovitei si legatia rruseasca 2, poate si casa Dudescu din Dudesti-Cioplea rafa-
outi mai tirziu. Gasim aici si oneSteri !miscall" zidani 3. La BucuTesvi au fost
pietruite ode tren.prezece strazi principale si pietele, iar la Focsani, Braila si
Giurgiu ulitele marl. Si mai tirziu, ma.sini de tiliat pavele pentru strazi erau
aduse din Rusia. Strazile orasului Bucuresti an fost laminate mai intens in 1831 ;
ale oraselor Iasi, Focsani si Craiova in anal umniistor ; de la 1833 aceeasi ma-
sura a fost aplicata si altar °rase. S-au reparat si sporit oisnnelde si s-au incepurt
luerarile de eanalizare. Lui Ignatie Iakovenko ii datoram reorganizarea postelor
de cai ale /aril 4.
In orasele Giurgiu 5, Turnu 315gurele si Braila, arhitectii rusi an zidit
hiserici 6. Linga hiserica Vasile Rusul din apropierea manastirii Galata din Iasi,
unde se afla spirtalul de campanie ruseso, ieromonahul Varfolomeu a ridicat, Inca
din 1813, un monument ostasilor rani rucrisi in nizboi, o alts inscriptie fHnd corn-
pletata dupa razboiul urmator, comemorind si jertfele din anni 1828-1829 ; in-
crepind din 1846, guvernul rusesc a acordat bisericni un ajutor antral de 500 de
ruble. Obelisoul luptatorilor russi, inaltat la Braila 7, a fost distrus in timpul

Fosta casa Carastati, din apropierea Spiridoniei.

Abdieind in 1839, Milos Obrenovici, eirmuitorul Serldei. se stabili la Bucuresti,
unde-si eumpara casa ridicata pe temeliile curtii domnesti a lui Serhan Cantacuzino.
Peste vreo doi ani o cedeazit statului rusesc drept recunostintii pentru sprijinul acordat
pe cind era stapinitor. Aici se instaleazii consulatul, iar mai tirziu legatia Rusiei.
Casa, refaeut5 pe la 1880, a existat piny in 1934 ; prin arhitectura ei armonioasii.
Iinistita si discrete spline Gheorghe Crutescu constittuia o podoabii a Podului
Mogosoaia (Calea Victoriei).
3 inch' pentru 1821, vezi la Academia R.P.R., doc. CLXXXVIII. 111.
4 Iakovenko, niiseut pe la 1786, a sosit in tars in 1812, cind ficea pane din
cancelaria Ini C. I. Bulgakov, prim secretar al conferintei de pace din Bucuresti.
Functionar al consulatului rusesc din Bucuresti (de la 1820), director al postelor pe
timpttl adaninistratiei rusesvi, dupii 1834 el a condus timp de un sfert de veac posta
ruseasca din prineipate (figureaza in calendarele oficiale, in 1848 purtind gradul de
polcovnic). Iakovenko s-a interesat de mine, navigatie, de serviciul particular de
chiligente s.a. Casitont cu frata doctorulni D. N. Caracas, dinsul a r'axaas la Bucuresti.
mule a murk probabil inainte de 1863, cind .,epitropia casei colonelului Iakovenko"
immorminteaza pe sotia sa, in cimintirul local Belli!, san pe la 1867-1870 dupa cum
afirmii o nepoata a sa.
5 In acest oral s-a piistrat nu numai inscriptia respectivii, dar si un monument din
1854, In einstea ostasilor cazuti in lupta de la 22 ianuarie acel an, pe insula Ramadan.
6 Inscriptiile bisericilor zidite in ,aces perioada aminteau pe nusi (hiserica
Ohorul Vechi din Tirgoviste din 1832, hiserica din Bobesti-Biaiiceanca din 1832, hiserica
sf. Nicolae din Viilenii de Munte din 1833, biserica dip, Optasi-Olt din 1833 s.a.).
7 Vezi frontispiciul earth colonelului de Grammont (1810).

220
www.dacoromanica.ro
razImiului din 1916. Alt monument ostinsesc, al diviziei a XVII-a de infanterie, a
Post ridicat in 1830 in cimitirul orasului Craiova 1. Thiserica mitropolitana din
Iasi, ca si biserica zidita in 1849 In Falticeni au inceput sa file cliitlite in 1833
aupil planul inginerului Nicolae Sungurov, autorul monumentmlui Regulamentu-

zqagAttatt441.,:4m-taiwziaNi,
Genera lul Kisselell
(Bihl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

1 Monument restaurat in 1841 (,.Cantor de avis si comers", 1841, nr. 82, p. 325)
41e spiitarul Constantin D. Ghica (1797-1850), refugiat in 1821 la Chisiniu.
221
www.dacoromanica.ro
lui Organic Ohelisoul leilar" din gradina ieseana Capon (1834-1844)1. Si
seulptaina funerara ieseand se dezvolta sub inriunirea Odesei. Clopotele multor
locasuri, Suclusisz mitropalia ieoeanii, au fost turnate de ruoi din tunurile tur-
ceoti 2.

Bogatiile naturale ale tarii stria la plecare generalul Kisseleff au

fost cercetate of s-au gasirt not izvoare pentru orearca de industrii.
Intr,adevar, colaboradorii lui Kisseleff au ficut primele studii temeinice
oi sistematice ; medioii au cercetat apele minerale ale tarii 3, iar inginerii minele.
Alaturi de raportul cu privire la cercetari minerailogice, prezentat de invatatul
Chr. Lisel in oetombnie 1833, s-a publicat harta mineralogica a Tani Raminesti
intocmita de acesta. Extragerea sand se intensifica yi, la Comanesti pe valea Tro-
tusului, incepe extragerea ciinbunilor pentru export. Se cunoaote manuscrisul nt-
sesc rdativ la aceste luerari, descriind geologia tarii si ocnele de sare din Tara
Romineasca 4 ; de altfel, grin regulament se imbunatiltelote starea muncitorilor
care lucrau zn ocne la taierea stirii 5. In iunie 1832 consulul Frantei taminteste
despre extplorarea personals a Carpatilar de eatre Kisseleff.
In cadrul detasamentului geadezic, format in 1828 sub cortducerea colo-
nclului Dittnars, au activatt doui foranatii, fienare nuanarind cite base ofiteri ti
24 de topografi. In anii 1828-1832 au fost cercetate Moldova si Tara Romi-
neasca, intoomindu-se hartile regionale, stabilindu-se latitutiinea, longitudinea
si altitudinea localitatilor, direatia cailor de comunicatie, declinatia magnetica
d-linaitindu-se teritorrile oraoelor, efectusiudu-se observatiile astronomice in dif e-
rite °rase (la Iasi, Botooani, Roman, Binlad, Focsani, Galati, Braila, Constanta,
Mangalia, Buzau, Ploesti, Bucureoti, Tirgoviote, Piteoti, Slatitta, Craiova, Tirgu-
Jim, Cernet. Giurgiu o. a.). Prineipalele sturlii be datoram ofirterilor M. P. Vron-
cenko (1801-1855), Kotatkoy,..Hodzko, Ortenberv, Kooelev o. a. La lucrari par-
ticipa Si bastinaoir ; crunoasrtein de piida certificatul eliberalt Ia 8 mai 1832 de
topo.graful Rogozin logofatultti Izvoranu, pentru servicii la intocanirea descrierii
statistice a tarii 7. Amintim harta principatelar, din 1828, a generalului Alexan-
dru Hatov (1780-1846) si o alts harta kruseasca, din 1833, dar mai ales harta

I Icoan,a hunk", 1846, p. 223.

2 Despre turnarea de elopote din tunuri, vezi adresa din 21 soptembrie 1830
de la Silistra (doc. DCXLIX. 291 la Academia R.P.R.). In stil rusese sint cladite :
hiserica lipoveneascii din Iaoi ; frumosul local zidit de colonelul Gheorghe Rosetti-Rozno-
vanu Ia Roznov, judetul Neanat, dupe planul arhitectului rus N. Sultanov; hiserica
ruseasca din Bucureoti o.a. Sfeonicile manistirii Dobrovat poartii insoriptati ruseoli din
1811 oi 1841. Odearele catedralei Curtii Vechi din Bucuresti au fost aduse din Rusia
(,,Gazeta de Moldavia", 1852, p. 109) ; marele depot din Cornanesti-Iasi din Voronej.
3 Du.pa afirmatia profesonului V. Bolega, chinsistul rus C, F. &ler dii in 1810
impulsul pentru eeroetarea si studiul apelor din Muntenia.
4 Academia R.P.R., ms. slay. nr. 325.
5 Muncitorii ciocanaoi de la Ocnele Mari, Slink oi Telega aduc multumiri gene-
ralului Kisseleff care, pentru fisttflarea, odihna si rapaosul council", le-a harazit itt
flecare saptamina ziva de simbata. Buletin gazeta oficiala", 13-25 octomhrie 1833,
nr. 47-48.
6 Despre aceste determinari ale declinatiei magnetice, la 14, Galati, Roman,
Turnu Magurele, Calafat, Bahadag, Constanta p.a., scrie printre altii H. Becquerel
din Paris.
7 Documentul DCCLI. 232 la Academia R.P.R.

222
www.dacoromanica.ro
tiparita in 1835 (editia a 2-a in 1853). s aloroasa prin bogatia 6i ermine datelor
geografice, administrative 6 statistice. Acestc preoeupari cartografice situeazi pe
cerceratorii ruii printre principalii autori de hiirti ai tairilor noastre, cartografia
salsa infuentind intreaga dezvoltare a cartografiei rominesti.
Pictorul rus M. N. Vorobiov (1787-1855), care a luat parte la campania
din anii 1828-1829, s-a inspirat in opera sa din motive locale, iar annuli Ba-
rabas (1810 - 1898), sustinut la &immesh: de generalul Kisselerff, a pietat aici
in anii 1831-1833 oe romini 6i ru6.

;y

Ignatie lakovenko
(Colectia Slatineanu din Bucuretti)

In Rusia sporeste nuan'arul de publicatif referitoare la principate. Intr-o

lucrare Alexandru Beriozkin (Petersburg, 1822, semneaza : B-n) vorbeste
despre Dunare, Orsova s. a. 0 alts luerare apare tot la Petersburg in 1827, inti-
Mine Uncle stiri despre metal drept al Dunarii, oulese in 1826". In whim!),
o tip5titur5 de opt pagini, intitulata Nun rima rus5" 1, confine insemnarile unni
romin, afiat in 1827 la Petersburg, nna dintre eerie mai superbe si populate ce-
Cali ale lame.
' Academia R.P.R.. A. 8209.

223
www.dacoromanica.ro
 In 1828 la Petersburg, in editura lui A. Smirdin, a aparut luerarea iui
Ignatie Iakovenko Stafrea actualii a principatelor tureesti, Moldova fry Vala-
hia-` 1. 1 oluavul de aproape 300 de pagini contine un bogat material istorie I:
statistic. In anul urmiitor autorul publica in Moskovskii telegna4" niste obser-
vatii asupra Transilvaniei. Cealalt5 scriere mai mare a lad Iakovenko Mol-
dova gi Valahia de la 1820 pins la 1829" a fort tiparita la Petersburg in
1834, riiminind col mai obiectiry izvor de stimi contemporane asupra evenimentelor
din perioada rises ril conduce de Tudor Vladimirescu. Soeietatea de istorie gi
antichitati dim Odesa 1-a ales pe Iakovenko mornin' corespondent at ei, in
biblioteca sociefatii pistrindu-se manuserisul lucrkii sale din 1842, intitulatii
Privire asupra antichitiltilor Daeiei, astazi Moldova si Valahia". ,,Moskovskii
telegraf" (nr. 14-16) a mai puiblicat, in iulie 1828, traducerea unei Descrieri
istorico-statistice a Moldovei si Valahiei" 2.
In acelasi timp au apiirut fri citeva 1aer5ri despre Imperiul Otoman, sem-
nate de I. Gurianov, M. Ladijenski, N. Glinka s. a. Scrierea lui Glinka
(1776 1847) continea de asemenea material istorie privitor la rilzboaiele ruso-
turcesti, pin5 la 1830. Fadei Bulgaria a tiparit si el o opera, intitulata Tabloid
razboiului Rusiei cnt Turnia in timpul domniei imfpiratului Nicolae I" (Peters-
burg, 1830) ; eartea constituie' volumul al Ill -lea al luerarii istoricului militar
Dimitrie Bturlin (1790-1848) Tabloid r5zboaielor Rusiei cu Tureila in
timpul doannien implratesei Ecuterina a II-a si a impliratulruti Alexandra I"
(editia frauceza, Petersburg, 1822 ; fragmente in revista ,.Sin otecestva", 1823 ;
cditia ruseasei, Petersburg, 1829). RAzimatele mai vechi puteau fi eereetate
dintr-o sariere a aceluiasi general Buturbin, care purta titlul : Istoria military
a campaniilor rusilor in veacul al XVIII-leia" (Petersburg, 1819-1823). Altil
lucrare apiiritta in 1830, la Petersburg, se intitula Ultima' razboi cu Tureia".
Pe_ling5 citeva articole in periodicele de mai tirzin, I. P. Liprandi a prezentat
in 1831 Societatii iubitorilor de istorie din Moscova o Seurt5 privire asupra
principatelor Moldova si Valahia sub raport politic de la formarea for pima la
1831". Seria operolor militare a continuat-o c5pitanul N. Lukiamovicri, autor de
inseinn5in de razboi, preliterate apoi in ode patru volume ale Descrierii razbo-
;alai turcesc din anii 1828-1829" (Petersburg, 1814 1847). Lukianoviai folo-
seste notele generalilor Kisseleff si Krasoviki, rapoartele colonelulthi I. P. Liprandi
s.a. ; in ciuda caraeterului ei prea oficial, r5anine totusi princripala istorie a
acestui razboi.
Prezintii interes de asemenea si opera generalului Alexandra Mihailovski-
DanileNski (1790-1848) intitulat5 Deserierea r5zimiului turcesc din timpul
domniei impiiratului Alexandra I, 1806-1812" (Petersburg. 1843). In 1818
Milmilovski-Danilovskii a insotit pe imparat in eilliitaria sa prin sudul Rusiei,
iar in 1829 a luat parte la campania din princi4pate, seriind interesante impresii.
Alt ofiter, autor all unui carnet de insemn5ri, a f ost Pavel Grabbe
(1789-1875), veteran al luptelor din Cauciaz, general. In aprilie 1830 el s-a
c5saitorit la Iasi cu fciica doctorului Eustate Rolla 3. Despre rolul lui Grabbe, ca
Observutii eritiee de M.P. (Pogodin. ?) in revista Moskovskii vestnik", 1828,
nr. 13, p. 70, gi de I. \'enelin, in aceeagi revisti, 1828, nr. 15, p.'256, gi nr. 16, p. 373,
18, 160.
2 Academia R.P.R., ms. rom. 737,. p. 154 -171 ; in continuare (p. 171-187)
gaQina copia alter; traduceri, aparuta in Vestnik Evropi" (noiembrie 1829) : Moldova gi
Nalalia gi inceputuil in aceste tin' a riscoalei grecesti".
3 Rolla (1766-1831) a murit combitind botch' in Moldova ; el este tatal lui
Constantin Rolla, membru in Comitetul Central al Uninii.
224
www.dacoromanica.ro
sol la Constantinopol, care a obtinut aderarea Portei la tratattul de la Balta-Li-
man, sorie Vasile Alecsandri.
Jnsezanari si eorespondentel despre razboiul din anii 1828-1829 au lasat
generalii Afanasie Krasovski si N. S. Go litin (1809-1892), princtipele Eugen de
Wiirtemberg (1788-1857), 1. G. Polivanov s.a. La Societatea de istorie din
"'
(Mesa se pastreaza o culegere de stiri &mime azboiul ruso-turc din anii
1806-1812 intocmita de generalul Pusein. iar la Arhiva Centrala de Stat de
istorie din U.R.S.S. gasim mn manruseris al deoembristului A. J. Bez-Kormilovici
(1795-1834), intitulat ,,Despre relaliile Rusiei car Austria si Turnia la inceputul
veactului al XIX-lea" ryi continind material istorie privitor la aced* razboi.
Scrierea lui Andrei Storojenko (1791-1858), funetionar care calatoreste in
1829 prin principate, a fost tiparita in 1875 la Moscova. Poetul Vasile Ivatiovici
Tuananski (1800-1860) 2 a fost In principate secretar al contelni Pah len. Poctul
Victor Gr. Tepliakov (1804-1842), funetionar din Odesa, a prima in 182Q
sareina de a stadia arta din Bulgaria.

Trimis de Academia de Stiinte din Petersburg pentru a descoperi docu-

niente, manuscrise si tiparitnri sad- slave, in septembrie 1830 a sosit la Baum-
resti .Iuri Venelin 3. El a studiat aici eel dintii, in mod stiintific, vechile docu-
mente roEminesti si limba lor, cencetind printre allele arhiva mitropoliei si
arhivele manastiresti. De teama revizuirii si ,pierderii privilegiilor feudale, boderii
calugarii s-au impotrivit acestor investigatii. Pentrru deslusirea textelor, Venelin
a trebuit sa aleituiasca listele de doanni, sa descifreze cronologia si vechile
manuscrise greeesti. Dupa o sedere de einci luni in Muntenia, omuil de stiintii
a plecat in Moldova si, completindu-si o enlectie de 66 de copii de documente
locale, in octombrie 1831 s-a intors la Moscova. Pretioasa carte a lui Venelin
despre Docaumentele vilaho- bulgare sau daco-slave" a apirnt la Petersburg in
1840 4, dupa anoartea autorului ; prin. publicarea la sfirsitul ei si separat in
intregime sau fragmentar a 29 de facsimile litografiarte de documente din
veacurile XVXVIII, Venelin este incepatorul albumelor de rpaleografie slavo-
romine, aervind drept model .publicartiilor de documente de mai tirziru. In
,,Curierul romine,se" din 1842 (p. 352) este amintita o alts luerare a dui Venelin,
tradusa de Mihail Kifalov in lianba bul,gara si tiparita da Baucuresti sub thin'
Pentru renasterea noiri literaturi bnIgare" ; traducerea este dedicata lui E. S.
Kotov, dragomanul consulatului Rusieti la Bucauresti. Ciiminarul Iordache MSIi-
nescu eiteaza in Foaia pentru minte..." (1842, p. 118) opera lui Venelin despre
..,Bulgarii vechi si actuali in atitudinea for politics, etnografica, istartica si redi-
gioasa fats de nisi". Bogdan Hasdeu it pomeneste pe Venelin in scrierile sale
din tinerete. Totuci, lucranile isterice ale acestui veohi cercertator ail docurnen-
telor noastre au gasit un rasunet mai mare in Bulgaria.

1 Vezi periodicele timpului, ca revista Atonoi", 1828, nr. 20, s.a.

2 Valli/ lui F. A. Tumanski, numit in 1847 consul la Iasi.
3 Hula sau Venelin (1802-1839), nasout in satul Nagy Tibava din Carpatii de
Nord, a fost fiul lui Ivan Guta, poate romin de obirsie. A invitat la liceul din Satul
Mare, inscriindu-se apo,i la universitatea din Lvov. In 1823 a venue la Chiainau, unde a
functionat oa profesor de seminar, ping in 1828. In aoelasi timp a ineeput si studieze
medicina la Moscova. Despre caliitoria lui Venelin, aerie revista Moskovskii vestnik",
1830-1831, partea a 2-a, nr. 8, p: 390.
4 Recenzie in reviista Otecestvennie zapiski", 1840, nr. 11 si 12.

15 Contributii la istoria rclatiilor romino ruse. 225

www.dacoromanica.ro
 Colonelul rus Fanthon de Verrayon 1, poate si in unna ceeeetarilor intre-
prime de Vene lin, a pus bazele organiz5rii arhivelor noastre. Dinsul a activat
in comisia pentam teritoriul restituit de tueci, la delimitarea oraselor, in comisia
pentru stabilirea numarrului de judete, a luat pante la infiintarea militiei, intoe.
mind in 1833 legea pentru militia din Moldova ; a lucrat in comisia de inspec-
tie a sealilor, colaborind intr-una la desiivirsirea directivelor generalului Kis-
seleff. In 1832 Fanthon de Verrayon, ajutat de carturarul nostru Alexandra
Geanoglu-Lesviodaz, aduna material pentru o descriere statistics a Orli, .ceriud
lamuriri istorice si consultind vechri hrisoave si Curti rare ca Invatiiturile lui
Neagoe voievod", istoria Tarii Rominesti, a miiniistirii Hurezul, calendarul lui.
Constantin Brincoveanu ,.a.2 Indemnul la cetreetari arheologice in Cara noastrii,
apartine acelorasi Kisseleff gi Fanthon de Verrayon.
Nicolae Mavros a fost in serviciul administratiei ruse. El a condus cance-
laria lui Kisseleff, limp de douilzeci de ani a fost inspector general al caran-
tinelor noastre, a prezidut comisia pentru scutelnici t.a. Ni s-a pistrat o $ire
dill care reiese ca Mavros a donat 250 de galbeni pentru tiiranii care an luat
parte la miscarea condusa de Mircea 1115)15eru si se aflau de mutt timp intern-
nitati l.a Viie5resti 3. Coleetiile arheologice si numismatice ale lui Mavros con -
stituje fondul de hazy al Muzeului National din Bucuresti si al cahinetului numis-
matic al Academiei 4.
Din initiativa generalului Kisseleff la 29 iunie 1833, la Iasi, doetorii
Cihak si Zotta au pus bazele Societatii medicilor si naturalistilor ; Kisseleff a
d5ruit muzeului societitii o eolectie de minerale din Ural. Printre membrin ono-
rifici si corespondenti ai societatii aflaan rpe generalii Starov yn Mavros, consulul
Gheorghe Timkovski, Pavel S'ultin6, astronomul Struve care, ca si fiul salt-
a studiat prelungirea arcului meridian ruso-suedez la not 6, generalii Dietriehs,
Mirkovici 6i Minciaki, geologul D. Sokolov, Gh. Karneev, V. Karinev, I. Iako-
venko, M. Kirdakov din Otlesa, mineralogul Chr. Lisel din Ural, A. Demidov si
alti carturari rusi. Societatea filarmonica, intetneiata tot pe atunci Ia Buccuretsti,
a organizat spectacole teatrale si a contribuit la deschiderea in 1834 a $colii
1 Mihail Lvovici Fanthon de Verrayon, originar din partile Smolenskului, s-a
nasout in 1804, a absolvit scoala military in 1821, fiind trimis la Chisinau ca ofiter
al Comisiei topografice condus de colonelul Stepan, Bez-Kornilovici (1771-1824). In
cadrul acestei comisii, care a intoemit ode mai reutite harti geografice locale, Fanthon
de Verrayon a invitat moldoveneste. In principate s-a casatorit cu Anastasia Gr. Fili-
pescu, In deceniul al cincilea a fost general de stat major la Petersburg. In 1854 este
numit sef de stat major la Orenburg, iar in anii 1857-1862 guvernator al Rasa-
rabiei. Reiras din serviciu in 1874, a murit in decembrie 1887. Corespondents sa din
1851 la Academia R.P.R. (ms. rom. nr. 3834, p. 16, ai doc. CCCLIII. 104).
2 Doc. DCCCXVIII. 64-67, 72, 86, 87, 104 Ia Academia R.P.R.
3 Ziarul Rominul" din 30 ianuarie 1863, p. 91.
4 Protocoalele Aduniiriii legislative. Suplement la Monitorul oficial", 1862, nr. 23.
p. 4 5 si 7-8. D. Sturdza i-a dedicat scrierea Miinzen and Medaillen des Fiirsten-
thumes Rumiinien", Viena, 1874, Neeralog, de C. Balliac in Traumata Garpatilor" din
27 martie 1868, nr. 619. Nnmerease articole de C. Moisil, P. Samarian, E. Virtosu.
5 Pavel Petrovici Sulyin (1795-1854), consilier colegial, s-a atezat La Vashili
Despre scoaLa sotiei sale, Elena Subin niscuta Gbica, vein ziarul Albina romineasce,.
1864, nr. 33.
6Interventia guvernului rusesc rpentru pastrarea monumentului acestor luctiri Ia
Staraia Neknasovka in 1857, 1a Academia R.P.R. (doc. DCCCXXVI. 186). Turnul meridian
iniiltat din porunca lui Kisseleff Id Bucureati, in curtea mitropaliei, ai ccasornicul solar
comandat in 1836 la Odesa (ibidem, doc. MI. 91 si 34), au fost deteriorate in 1848.,
fiind reel5dite in anul urmiitor (ibidem, ms. rom. nr. 3845, p. 161).
226
www.dacoromanica.ro
 74

440 V' '111X0-130ACAPtAlik

-,

ft 131

4)- A:4 11 /I tala

a Iva ,11Lt

,%.; i u OtiltgenEillii WS

Nl e..t V*/ 4.1.141:

LZ171.

'1'11
Zia t'*+,tt miito t itt,r 41:4
Air+4,91/e
f
t 8 4a

sue. a , , ,

Documentele vlalio-bulgare sau daco-slave" de furl Venelin

(Bibl. Acad. R.P.R.)

227
www.dacoromanica.ro
dramatice din capitala Tarii Ramineoti, iar in anul urmator a scos Gazeta
Teatrului National" pentru riispindirea ideei aladirii unui teatru. Pins atunei,
spectacolele aveau be in vechiul teatru Mamo lo, zidit in 1828 oi in care 22 de
ani mai tirziu a debutat tiupa romineasea a inn 1VLatei Mil lo. Ne viziteaza oi
antiorti din Petersburg. F. Rujitki, oef al muzicii militare din Moldova, dedica
lui Kisseleff o coleclie tie eintece si dansuri, tiparitil in 1834 la Iasi 1. Din ace-
easi perioada dateaza oi Muzeul de istorie nationals de la sf. Sava din Bueuresti,
infiintat prin proieetul din decembrie 1834 al mareilui ban Mihail Ghica 2, eel
ales in 1842 meinbru activ al Societatii de istorie din Odesa ; dupil propunerea
din 15 mai 1862 a generalului N. Mavros, acest muzeu a fost transforanat in
Muzeul de arheologie si arte frumoase of in .Muzeul de stiinte naturale, actualul
Muzeu Gr. Antipa". Printre intemeietorii ninzeului aminhim si pe Vladimir
Bfaramberg3. In 1842 G. Papadopol din Bucureoti a fost ales si el meanbru
corespondent a/ soeietkii meattionate din Odesa.
Putin mai imainte aparusera primele noashre ziare : Curierul rominesc" al
lati Eliade-Ridniescu, redactat la Buouresti cat incepere din amine 1829, oi
Albina romineasca", ziar redactat de Gheorghe Asachi la Iasi, din iunie aeelasi
an. Titlrurile senator periodriee slut imprumutate de la gazetele rusetti : Curierul
Europei" si Albina Nondului", citate deseori in role din principate. inceputu-
rile bulettinului ofieial dateaza din aceeasi perioadii (1832). La 8 septembrie
1829 Ioan Eliade-Raduleseu (1802-1872) inehina generalului Dibici Oda la
eampania ruseasea de la 1829", fagaduind Rnsiei reounostinta veonica a romi-
nilor. Versurile apar intr-o foaie volanta, fiind reproduce in volumul Medi-
tate ; raspunsul lui Dibici a fast tiparit in Curierul rominesc" (1830, p.
339-340). Eliade aerie versuri si la ,.Pacea de Adrianopolu" 4. Oda lui Eliade
oi Amyl nou anoldo-rominilar" de Asachi (1 ianuarie 1830) sint caracteristice
tendintei generale a serierilor contemporaue, partrunse de o ealda rerunootinta
fats de Rusia 5. Cunoattem de asemenea manuscrisul intitulat : Versuri di pe
mosieneste, Trecire tie vremi", campuueni facurte in 1828 de I. F. Negrileoti 6.
Nu putem preciza data la care poetul linen Viicareseu (1792-1863) scrie
versurile intitulate Impirartului a toata Rusia" poezie care a intrat in cule-
gerea pitarului S. Neagoe din 1847 dar rare n-a Lost tiparita in volumasul
scos in anul urnakor au tipografia lui C. A. Rosetti ri Winterhalder 8. In °rice
eaz, consulrul austriac din Bucuresti comuniea, in prinaavara anulfui 1830, ca
gazeta lui Eliade apare cu laude la adresa generalului Kisseleff 9. Dc altfel,
t Albino romitteasci", 18 februarie 1834. nr. 21, Rujitki, Rujitki, Rutinki
este autorul celui mail vechi manual de salt (1838) ; manuscrisul rominesc nr. 1763 de la
Academia R.P.R. (Revista de tah ", 1960. nr. 3, p. 44).
Curierul rominesc ", 13 decembrie 1834, nr. 58.
3 Vladimir Blaramherg (1811-1846), inginer, colonel, nepot de frate al arlteologu-
lui 1. P. Blaramherg din Odesa. In noiembrie 1837 in Curierul rominesc" an apiirut
articolele lui VI. Blaramherg despre AntichiCatile romine".
4 Academia R.P.R., rns. rum. nr. 3634, p. 71 77.
5 Naum Rimniceanu, care trgieste pe la 1764--1834, inclsina rutilor scrierea
Bursa obisnuintii nova ". Rusette sint tip5rite, de pada, versurile lui Nichifor Atanat-
covici, scrise cu prilejul inseattn.arii lui Gherasias Rat, ePiscopul ortodox din Arad
(Buda, 1835).
6Academia R.P.R., ms. rota. nr. 4371.
' Ibidem, Inc. rom. nr. 408, p. 114.
Alta oda asemaniitoare gasim la Academia R.P.R., doc. DCCXCV, intre p. 125-126.
a Elogiile continua in anii urmatori (Curierul rominesc", 1833, p. 229, $.a.).
Despre sfortarile generalului Kisseleff de a imhuniitiiti soarta tiiranilor din Rusia,
ibidern, 1838, nr. 9, p. 1.

228
www.dacoromanica.ro
prima faze a activitStii literare a lui Eliade cuprimie o sumedenie de elemente
ale culturii Si opiniei publice rusesti 1. Si alimmele irominesti de verburi din
anii 1828-1831 pSistreazi amintiri ale prieteniei romino-ruse 2.
Printre allele, Curierui rominesc" (1829, p. 315-316) tipzireste cuvin-
tarea marelui logofit Constantin Golescu (1777-1830), tinut5 cu prilejal ani-
versirii victorici rusilor asupra franeezilor la Moscova. Acest Golescu Dinicu
sau Constantin Radovici din Golesti, ciirturar filorus, calator prin Rusia a fost
influentat de spiritul operelur lui Nicolae Karamzin. El a tradus Adunarea de
tractaturi" de la 1774 Iricaace, dintre rusi of turd, cu privire la principate
(Buda, 1826) 3. Fratele lui Golescu, vornicul Iordache (1768-1848), inching
generalului Kisseleff lucrarca sa Bagari de scams asupra canoanelor grama-
ticesti" (Bucuresti, 1840) 4.
Activitatea administratiei rusesti in privinta dezvaltSrin invatamintului
a fost sprijinitii in Moldova de Gheorghe Asachi. Colonelul Fanthon de Verra3on,
ajntat de asesorul codegial Sciukin, consilierul Dendrino si doctorul N. Piccolo 5,
a fost ins5rcinat sa cereeteze starea generals a seolilor ji sa inctaemeasca regula-
mentul funic4iongrii lor. Inca de la 1823, trupole turcesti de ocupatie I i facuse
la collegial sf. Sava depozitele for de orz §i porumb. Curiad dupe instalarea sa,
Kisseleff la 21 lulle 1830 parunceste ca fira multi" prehmgire sa se desehid5
negretit scoala ohs-teasel', ocupind deocatmdata hanul Serban-VodS, pinii se va
slobozi localul sf. Sava. Epideimiile au intirziat redeschiderea colegiului sf.
Sava. In toamnia anului 1831 au luat fiinta cede dintii soak prianare in arasele
judetene ; de la 1 noieanbrie acelasi an, invafatonii vor face run curs normal
la sf. Sava. Petrache Poenaru 6, numit 'Inca din 1832 director a4 eforiei scolilor
din Tara Romineaseg, a eautaft sr" stavileasca acapararea invitImintului de catre
cureatul francez, care se substituia celui grecesc. Sprijinit de Kisseleff, Poenaru
spars chiar limba patriei impotriva uneltinilor profesorului Vanliant, lupta for
ogliadindu-se si in. gazertede epocii. Inca in 1826 Ia Bacuresti an fost tip5rite ta-
bele pentru invatSinintul dup5 rnetoda lui Lancaster, populara in Rusia tie pe
vremea ministrului Capodistria ; doi ani mai tirziu, cu toata opozitia
Hier grecti, Asachi a sustinwt introducerea acestni invStamint la Iasi. Poenaru
si Barbu Stirbei au elaborat la rindwl lor regularnentul scolar din 1833, care avoa
la baza toolii elementare acceasi metoda, iar printre cursurile libere limba
rasa. In anul urrwiitor, pc ling5 episcopii au luat fiinla seminarele, acest invii-
trunint constituindu-se in intregime pe baza programmlui instruetiei publice ru-

Tirziu de tot, Eliade-RSdulescu va scrie despre socrul siiu, colonelul Alexandru,

nepotul eirturarului Nichifor Teotoki, ca ar fi fost preceptorul imparatilor Alexandru I
si Nicolae I (Lilmaria nationals romina", in zi,arul Telegraful romin", 19 aprilie
1870, p. 2).
2 Versuri lirice rusesti din 1827 de C.S. (Academia R.P.R., ins. root. nr. 1014,
p. 21) ; albumul de C. Negri, versuri lirice din 1831 de Vladimir Davidov (nr. 3817,
p. 18) ; albumul din 1829-1831 (nr. 4157, p. 12 25, 67-68).
3 Alta adunare de tratate, din anii 1774-1829, a aleAtttit-o la Bototani in 1829
lordache Milinescu (la Academia R.P.R.). 0 culegcre de tratate a mai publicat la
Bucuresti in 1850 M. Kifalov.
4 Academia R.P.R., Ins. root. nr. 843.
5 N. Piccolo (1792-1865), doctor in, medicine, scriitor, profesor de filozofie Is
universitatea din Corfu, inspector al serviciului spitalelor din Bucuretti, a publicat
in 1841, in ,.Revue Britanique" si separat, la Paris, o lucrare despre principate si
Kisseleff.
Vezi ¢i Arhiva P. Poenaru, 17, 19, 34, Ia Academia R.P.R.
22%
www.dacoromanica.ro
sesti I. La colegiul sf. Sava profesor de limba rasa era M. Kunitki. Si Programa
examenului special in scolile publice din Iasi" pe anul 1838-1839 prevedea
lianba rosiana, in clasul" I eitirea, in clasul" II gramatioa, in elasul"
III sintaxul" 2. Chiar in 1844 Constantin Kirciunov, fost ofiter si de zece
ani profesor al seminarului din Bueuresti, proprunea traducerea unor carti rusesti
pen tru imbunatatirea invkamintului.
Administratia parlii spirituale soria Kisseleff a luat o rinduiala
euviincioasa ; o mare parte din veniturile nianastirilar merge la nevoile obstesti
si la infiintarea de seminare. Saraeii si bolnavii Oscan adapost in asezamintele
de binefacere. Tinerhnea gasea mijloace de educartie in scatile patriei sale".
Relatii economice. Nu numai viata culturala, ci in primal rind viata eco-
nornica a principatelor a fost aceea care a progresat in limpid administratiei
ruQesti. Pia/a interna a cellar doua taro a orescut rapid si au fost consolidate
legaturile comerciale cu atrainatatea, ceea ce a thus La extinderea agriculturii si
la inasprirea exploatarii laranimii, la dezvoltarea mestesugurilor si a inclustris4
casnice. Tortusi, din pricina conditiilor economice interne specifice dezvoltarii
Rusiei, negustorii rusi n-au beneficiat in masura euvenitil de intensificarea comer-
tului din principate.
La inceputirl veacului al XIX-lea industria ruseasca era Inca prea slaba ca
sa poati concura pe pictele straine cu industria occidentala. De aeeea, cercurile
comerciale rusesti unnareau. cel molt, sa mijloceasca o desfacere a produselor
occidentale in Orient, mai ales in Asia Centrala. In primul patrat al veacului
aresta, burgbezia ruse in rlezvoltare era preocupata de oncerirea pietei interne si
de izgonirea produselor occidentale din Rusia, prin introducerea unui regim vamal
protectionist. In feint' acesta, cercurile econoinioe rusesti nu au putut saki
extinda negotail extern in principate. In Rusia abia se contura pe atunci ideea
eilutarii unor piste de desfacere a produselor industriei indigene. Cu greu,
guvernul lariat s-a lasat convins sa sprijine iuitiativele antreprenorilor rusi
peace hotare. Intre timp, 1114 Anglia, Franla si Austria an acaparat nutneroase
piete din vecinatatea Rusiei.
In lumina aoestor realitati, intelegem de cc se stabileste urmatoarea
ierarhie a volumului sohimantrilor ou laude straine, de la sfirsitul veacului al
XVIII-lea : in primul rind venea Turcia, apoi Austria, iar in al treilea rind
Rusia. Aceeasi ierarhie se mentine pinii la riizhoiul din anti 1828-1829 deli,
in ce priveste importul in tarile noastre, Austria trece inaintea Turoiei. Astfel,
in 1831, artful care precede aplioarea Regulainentului Organic, Tara Romineasca
importa prin Austria pentru 10 392 000 de piastri, din Turcia pentru 4 211 000,
iar din Rusia pentru 2 106 000, aceasta ultima cifra repartizindu-se astfel
pielarie 200 000 de piastri, hliinuri 600 000, fierilrie 426 000, marfuri diverse
880 000. In 1833, constatam ca din Austria se facea import de 7 240 000 de
franci, in timp ce Turcia si morfurile sosite pe calea apei figureaza on 2 760 000,
iar Rusia cu 220 000 de lei. Aceasta ultima cifra trebnie sporita insa cu valoarea
marfurilor ruseuti sosite pe calea apei ; de altfel, chiar vasele grecesti, inscrise
turcesti, transporta deseori marfuri rusesti. Desi deocarndata ne ILpsese datele
consulare pentru aceasta perioadii, totusi stim sigur cii in prinoipate soseau

1 Pentru aceasta veche traditie, vezi la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 2171 si
2552 : Reglement sau aseziintint colleghiei ceii duhovnicesti tipiirit la Petersburg
in 1721" si Proiectul Asezimintului scolilor dultovnicesti judetene", traducere din
ruseste dttpa proiectul din 1814.
2 Academia R.P.R., foaia volantre 356. Genii] cuvintelor clasur, ..sintaxul" '.a.
arata p5trunderea for in limbo romina din ruseste.
230
www.dacoromanica.ro
intr-una vase rusesti ; de pilda in 1829, indata dupi incheiorea pacii, au sasit
la Galati, asa cum ne arata urn raport consular, 4nai multe vase rusepti si unul
=and" ; ele an atlas tabac, icre ne,gre spa. ; au inearcat, in schintb, sou, miere,
tint si brinza. In 1831 intuit in portul Brivila : 38 de vase gretco4uneepti, 31 rusesti,
19 anglo-ioniene si 17 austriece, iar in portal Galati : 63 groco-turcesti, 54 rusesti,
31 franceze pi anglo-ianione, 30 austriece si 4 italiene.
In cc, priveste Moldova, care mentine ou Rusia relatii comerciale mai
intinse decit Muntenia, un raport consular franeez cla, pentru wild 1833, unmii-
-toarele cifre : import 4 033 000 de franci, export 4 517 000. Jules Hagemeister,
autorwl unui mennoniu asrupra connertulni parturilor Navorosiei, Moldovei si Va-
lahiei, arata ea tot in 1833 an intrat pain Sculeni marfuri rusesti in valoare de
680 000 de ruble, ceea ce face, socotind rnbla egala cu 2,65 franci, 1 802 000 de
franci. Aqadar, in cazul cind cifrele rapartului consular franieez Sint exacte,
o corn' important& aproape jumatate din impontul total.
Marfutile de export ramin aceloapi. Sarea continua sr' se exparte din
Moldova, mai cu seams in anii 1807-1812, rind din cauza unor complicatii
internationale marl transporturi de sare tree in Rusia fora impuneri vaanale
salt, in anii urmatori, cu impuneri scazute. Este adoviirat insa, mai tirziu,
guvernul rusesc oprepte intrarea acestui articol. asa eunn s-a intimplat in 1825.
In 1822, din celle opt milioane ocale de sare maldoNeneasca exportata. unman
trei milioane au avers in Turcia, result,' de cinci qin Polonia Si Rusia, paste si in
'Transilvania". Hagemeister, ennmerind produsele noastre exportate in Rusia
nuoi, prune, sare, vin si leanne de foc, adauga Ica sarea se aduce pain bariera
Sculenilor ; in 1833, valoarea sarii trecute pe aici se ridica aproape la 150 000 de
ruble. Francezul Raatil Perrin, oercetind in mai multe rinduri tarile noastre
ultima data in 1835, afirma ca sarea se trimite pain Galati si Braila in
Crimeea, Turcia si in alte regiuni. intirzieirea vamnirii a dour' milioane de ocale
tie sare, la Sculeni, a provooat jalbe in 1840 I.
Continua de asemenea sr' se exporte in Rusia vinnul moblovenesc. Un
calator strain, in 1814, anninteste acest vin delicios la un °spat la Moscova ;
englezul Mac Michael, in 1818, gusts aoolasi viii ; F. G. Laurengon, relevind im-
portul de eeai rusesc, spune in 1822 ca, in schimbul acestuia, trimiteam vin care
ajungea pina la Moscova ; Felix Colson gilseste vinul nostru la Odesa, pe la
1839. Geograful D. Philippide arata ca se exporta vitt din Moldova in Mania
si Rusia ; acelapi Ittcru este semnalat si de francezul Portusier. Dupii 1812,
plantindu,se numeroase vii in suclul Rusiei, guvornul rusesc intologind sr' prote-
jeze productia bastinasa a stabilit taxe vamale ridicate pentru vinuil strain.
Totn*i, imrportul continua in Rusia. Astfell. in um, gasian ca a Lost impartat
in Rusia vin muntenesc in valoare de 141 000 franci ; eel moldovenesc trebuie
sr' fi refprezentat o eifra mai ritliciata. Prin Galati se expediase in 1832 yin in
valloare de 200 000 franoi, in hunii parte cu destinatia Odesa. Hagemeister
spine ca, in donazoci de ani, cantitatea de vinuei importate print Odesa s-a
triplat ; acest porn primea, in anii 1832-1834, de la 12 000 la 14 000 hectolitri
de vin pe an, din care o mare !parte .vonea din Franta sr' din Moldova.
Mai trimiteam do Rusia brinzeturi si tut : in 1809, un Stefan Ciornei se
-plinge divanului Mahlovei de o paguba surferita de pe walla Capanliului, pentru
care a fabricat pi a adus la Odesa 10 000 .ocale de capcaval, tranRportind tortodatii
acalo si niste unit. incopind din 1811 comertul our Odesa se intensirfica. Erucrtele
uscate prunele *i nacile continua sr' fie cenute si mourn. Pe Linea lemnele

' Doe. DCCCXXXII. 110 la Academia R.P.R.

231
www.dacoromanica.ro
de foe, amintite of etc de Hagemeister, trimiteatn de asemenea lemue de con-
struct-ie ; in 1830 ofiterul de marina Burmeister a calatorit in tinutul Botosani,
cantind lemnul necesar flotei rusesti I. Francezul Thouvenet mai mentioneazi
piirul de pore, pe care il cumpara la not negustorin ruiti. In corespondenta
citata a hattnatrului Toderat Bats, in 1833, este amintit turturrul, trimis im dart-
la Petersburg.
Mai sus nu am vorbit, cle pada, despre comertul vitelor, desi acest n.egot
se desfasura inrtr-una, impiedieart deseori de guivernantii interesati, prim interzi-
ceri de vinzari si eumparari de vite dincolo de granite din eauza unor epizootiri
reale, on imaginare. Vona complete expunerea prim eiteva stiri din periodicele
timpului.
Din Buletin foaia oficiala" de la 5 aprilie 1834 (nr. 25, p. 221) aflaro
datele publicate in Kommerceskaia gazeta" din Petersburg, privitoare la viama
rosiana din Sculeni, pe anul 1833. Prin Sculeni s-au exportat in Austria : vite
aLbe, cai, pici neluerate, line de of rri eapre Fji petite sarat. In Moldova si Tara
Romineascii s-au exportat : fier, obiecte de fier, table de fier gi arama, piei
dabite bi luerarte, piei de curelarie, portelan, faianta si alte produse. }Nautili
vamilor din departamented Sculeni ii gasim in Albino rourineasca" de la 1/13
aprilie 1837 (nr. 26), reprodus dupli Jurnalul din Petersburg" :
Valoare de importa.tii 1835 1836
in marfa : 857 087 ruble 645 599 ruble
in numaratoare : 3 181 220 ruble 3 651 712 ruble-
Naloare de exportatii:
in marfuri of rite : 3 885 894 ruble 3 398 441 ruble
in numaratoare : 846 355 ruble 745 611 ruble

Caracterul prea sumar al listelor de marfuri, al caror export este admis

in Rusia, "puhlicate in suplementul la Buletinul Moldovei" de la 22-29 aprilie
1843 (nr. 31-33) si in Foaia sateasea" de la 17 iunie 1845 (adaos, nr. 44-45.,
p. 183), nu ne ingaduie concluzii precise.
In cc priveote importul din Rusia, tariful vamal muntean din 1822 gru-
peaza marfurile pe categorii de negustori, dupil sum le aduc suditil Rusici",
suditii austriceesi` bi negatatorii Anglien". Siulitii rusi se aflau in numar
apreciabil in eapritala Moldovei. 0 statistics oficiala din 1820 di cifra de 521
de suditi nisi, din care 250 rusi, 141 evrei, 34 green, 26 airbi, 20 nemti, 15 ar-
meni si 25 moldoveni. Analizind preturile fixate pentru anumite martfuri, cons-
Larkin ca tariful vamal din 1822 este tin tarif preferential, in ce priveste
Rusiei". Astfel., de ,pildii, alagetele tmusealeoti", (lack' sint misuse de aceotia din
mans, platesc taxa de 40 hani de topul ccl mare of de 30 bani de topul eel
mic. Dacii sint aduse de su.ditii austrieceoti", taxa este de 216 bani, respeativ
144 bani, car dace shut aduse de -,negutatordi Angliei", taxa este de 216 bani,
respectiv 146. Tort astiel in ce privies-Le blanunile pretioase. Sin.geapul sau petit-
gris-ul siberian, nelucrat, adus de suditii rui i plateste n taxa de 60 bani de o,ca ;
data este adus de suditiii austriecesti" sau de negutatorii Angliei" taxa este
de 120 bani. Samunut bun, de asemenea, adus de suditii rusi, este impus la 2401
haul perechea ; adus de suditii austrieci si de negustorii englezi este impus
la 400 bani.

I Doc. DCCL. 213, 217 la Academia R.P.R.

232
www.dacoromanica.ro
 Tariful cruprinde o aerie intreaga de marfuri calificate de rusesti", mu,-
cillesti" sau c5z5cesti" ; altele n-au aceste ealificative, dam- pain nartura for
pint de areeasi origiue :
1. Blinuri pretioase, semipretioase si obisnuite. Sint mentionati samurii
buni muscalesti" au trei callstati : spinari, pintece" (in turceste nefea") ti
coade" ; este curios ca not se aminteste si o a patra : ,4pacea"-ua sau blana
de la picioare. Apoi vulpile : waive neagra", taxat5 500 hani hucata (cea mai
scumpi blan5), vulpea rosie, muscAleasca", vulpea cizaceasca" si vulpea
alba", taxate respectiv 40, 21 si 12 bani taneatia" sau bucata. Singeapul sibi-
riotic" neluerat este de douii calitati : de 80 si de 60 bani ()coma. Cacomul
este pl5tit 54 bani de same, iar salangicacolousl numai 20. Carsacul" este
impus la 8 bani de bucat5, iar bilanurile de eipuri rusesti" la 60 bani suta.
Hirpille museilesti" sint plitAirte 21 hand bucarta, iar cele de la Grim" 5 bani_
Biirruim ca tot din categoria bl5nurilor pretioase face parte si bicanul rosu
rusese", care este taxat en 90 bairn pirechea" si este trecut la un lac cat cele-
late blanwri, intre ghiughenuri pestrite adica de dihor" si liniiile de vulpe
albs ". Pare sa fi fost o Mani vapsirta cu ajuturul lemnrului rosu de bacan.
Cu privire Ia importal de blanuri scrumpe, trebuie subliniat faptul ca el
incepe sa scad5 in aceasta epoc5 din cauza schinahanii model. R5zboitil din anii
1806-1812 a avut asupra tarilor noastre o influent5' si in aceasta privint5 :
a fast introdusa, prin ofiterii rusi, moda nona apuseana, intr-o sunia de dornenii,
intre care si in imbr5e5minte. Moda nou5 nu comporta insii profunzimea do
blanuri scumpe, care caracteriza costuanul oriental. De acee.a importul for ineepu
sa scads 1; pe nremea Reg-ulamentralui Organic el reprezenrta nuanai o parte-
din aceea ce era alfidata.
2. Pielarie. Pielea de, Moscova" sau popular iufrtul", mentionarta in
tarifele vamale mai vechi, apace Si in aoest tarif din 1822, dar sub numeric de
telatin rusesc" ; pentrit o bucat5 taxa este de 35 bani
3. Side, pinzeituri, diverse tasaturi. In aceasta categoric intrau tes5turile
de Lida, de rditase., de in tau cluep5 si de bun-iliac. Primele erau reprezent -te
de diferirte postavruri", taxate prin analogic Cu postavurile apusene (engleze.
olandeze, germane), apoi abaua muscaleasca", pdatind 20 bani pe topul de 60
tie tali, de diferitele pisle", de Crim" si cu floni de GrIm ", si in sfirsit de
covoare mutscAlesti", topul mare plitea 40 haul yenta, iar topul mir 30. In
categoria tesatuailoir de in si crinep5 intrau : pima hag musaleasea" si pima
ingrusrt5 muscilleasca", tamale 31 si 14 bani topul. Citthrile muscalesti" erau pin-
zerturi de humbac ; ede plateau 40 bani ventral topul de 36 coti.
4. Diverse fire si lira. In primal rind inul muscAdesc" taxat la 30 bani
cintarul, apoi ,4par de cal de Rosia" 350 bani eintarul ; se aduceau pi coade"
intregi de cai de Rosia" 175 bani cintarul. Lina ,.de Rosia" este impus5
la 144 bani cintarul.
5. Impletituri. Tariful aminteste trei eategorii a ,.funii rusesti", pentru
care an iau 18 bani de rointar ; palamare (otgoane) smolite si alhe de Rosia
Europa" eintarul .108 bani ; gumene de Rosia si de Evropa", adic5 tot urs
fel de palamare sau otgoane, probabil mai groase cintarul 198 bani.
6. Filer si obiecte de fier si de awl. Pe Naga her neluicrat muscalese
fr.antuzesc", taxat cu 50 bani eintarul, giisim mike si foarfeci rusesti" cite-

I In 1825 un negustor din Iasi mentine legaturi comerciale cu loan Haut din
Moscova, de Ia care primeote blanuri, in parte trimise si Ia Bucuresti (Academia
R.P.R., doe. MCDLXII. 1).
233
www.dacoromanica.ro
4 bani buoata,pirostrii de bier muscalesti" 40 bani eintarul, attic nausea-
lesti" 50 bani eintarul gi, aduse de suditii austriecesti", euie mari de Rosia"
80 haul cintarul. S-ar putea ca ultimele douS articole sa fie in realitate unul
si acolasi, dar taxat diferit, dat fiind ca tartan' aoorda o preferinta suditilor
ruzi. Un contemporan al razhoicului ruso-turc din anii 1806-1812, P. G. Divov,
arata si el ca din Rusia se impontau in prinoiipate table de fier si ote1, marfuri
de fierarie, table si alte lueruri de arama. preourrn si ink (prehterat), prod-W.0
de in si miitase, blanuri, ceai, tablonni ,desenate si tiparite.
7. Produse alimentare. Ca si tariful mai vochi din 1792, giisim si in aoesta
eapore de Misir si de Grim", de plateau vama 20 bani de cintar. Sint trecfute
apoi : cunt de Rosia" 240 barn eintarul ; ,Anacaroane si fidea musealeasta"..
cu o vama de 1 ban ocaua ; carnwri sarate due Marea Neagra si Cazachiu"
24 bani ointarul ; soul si cervistill de Rosia" 190 bani &inland ; in sfirsit
felurimi, 100 tie stick." 120 Irani. La acestea trebuie sa adaugam.
evident, ceaiul (amintit si de F. G. Lattrencon), care figureaza in tarif, fAra
ina vreun calificaltiv. In 1809 si mai tirziu se mince din Rusia ceara.
8. Diverse. Sub aceasta rubrics stint grupate m5rfuri en caracter diferit.
Astfel vechiul articol de import in Wile noastre si in Imperiul °Lomat]. ,.dinte
tle peste ce se ziee bidiedis", taxat cu 24 bani ocaua. apoi ..luntiniiri de son
de Rosia" 200 bani ointarul, saminta de in de Rosia" 16 bani chila.
precuni si eitova marfuri al caror mane nu a lost e'tplicat pins acaum. In aceasta
ultima categorie intr5 : cunaviie si harninarit5 de Rosia" cintairul 90 Irani ;
,.ghiaeana de Rasta, de o (pereehe" 90 bani ; cheanvir si pelegeam de Rosia
si Evropa" cintarul 90 bani ; berbutii muscaleasea" .cintarul 30 bani.
Tariful din 1822 cuprinde sure de anarfuri far5 ca sa se specifice loeul
Ion de prodnetie sau originea lor. Uncle din ele trebuie sa ne fi venit tot din
Rusia ; ca asa este ne-o dovedesc alte stiri ale izvoarelor contetnporane. Astfel,
Hagemeister spune : Artieoldlle pentru care Rusia si-a pastrat pica acum mono-
polul in Moldova si Muntenia shut odgoanele calafiituite, pinzele de corabie.
icrele negre si niloinl de einepa si ea poate rivaliza cu Austria in ce priveste
pielaria, fringhiile, pinza groasa, albiturile ordinare, flancla, orice fel de va-
sarie de pamint ars si de faiantii, blanuri si hirtia". Ian mai departe se adauga :
Fienul rusesc, dcsi mai stump, ar fi adesea preferat fats de eel englezesc,
pentru calitatea sa superioara, dac5 forma lui ar fi mai bine ailaptata intre-
buintarii ce i se da si daca ar sosi in bare mai putin groase". De fapt. dupa
cum am vazatt, se imports de moirta vreme Aber muscallesc". Pentru icrele negre
altadata articol de export moldovenese avemn si o marturie directs : in
1809 um brinzar, care dusese la Odesa 10 000 de ()oak de eascaval, vine de acolo
cu manfii", inure care si 2 poloboaice de icre negre". Inregistram sohimb do
marfuri pescaresti in 1848, inure negustorii ieseni si cei din/ regiunea Dunarii
de Jos'. Si in 1849 din Astrahan se trimiteau butoaie de +Leine pentru neuttstorul
Hritofor Sokolovici din Bucauresti2.
Dar pe linga comertul de import si export, trebuie Si amiintim oi tomertul
de tranzit. Continua sa treac5 prin tarile noastre marfa de Rumele". cuma-
smile" de Misir, mesinale" sau pielaria subtire, stofele de Mesina sau Venetia",
venind dinspre miazazi si mergind spre tam cazaceascii". De asernonea continua
sa treats negustorii cazaolii peste Dun5re. Negustorii ..greci dc Nejin", ca Machi
I Doc. DCCLXI. 30, 91, 107, 112, 120, 194. 251, 256, 263, 264, 266 ; dot.
DCCLXVIII. 315 la Academia R.P.R.
2 Doc. WWI. 207-211 la Academia R.P.R.
234
www.dacoromanica.ro
qi Nital, ealkoresc in 1800 in Moldova, alkali de Simion Leondari din Molti laul
Pododiei, revenit in lark' alaturi de nuanerosi compatrioti in anii
1805-18122; precum si tnoldoveauul Dementie Hasnas, ajuns cu negotul ceaiulut
tocmai la Irkutskul sibenian, de nude s-a intors in 1808 in Moldova. Tot atunci
negustorul Pankov din Henson deschide o pravalie la Iasi. La acestia se adattga
tacum si ne,gusaorii din Bucovina care trimit prin Moldova marfa la Odesa,
Imounindu-se de napida inflorire a acestud port rusesc care, de la 5 martie 1804,
-este inzestrat ell inlesniri pentru trauzitul din Moldova, Valahia, Austria si
Trusia.
*

In timpul administratiei generalului Kisseleff, Comertul exterior din prin-

eipate se facea prin porturile Galati, Braila si Giurgiu, pietele mai importante
fiind Bucuresti, Iasi, Craiova si Galati. In 1828 is fiinta societatea de navigatie
ruseasca pe Dunare si trei ani mai tirzin ea va ocupa locul al cloaca dunk cea
greco-iturceasei, dispunind de peste 40 de vase ; societatile austriece ((1833),
italiene si franoeze au aparut aici ulterior. Natigatia intensificindu-ge, la 3
ootombrie 1830 reprezentantii Rusiei. Turoiei si vornicul Mihaiil Ghiea, imputer-
nicitul Moldovei si pull Rominesti, au iscalit procesul verbal privitor la delimi-
tarea hotarului principatelor pe thalvegul Dunarii, asa cum fusese stabilit in
,tratatul de la Adrianopol. Inginerii /Iasi au brat parte la construinea porturilor
si oraselor Braila, Giurgiu si TurnuMagurele. Trebuic sa subliniem contributia
Rusiei la' inflorirea porturilor Galati si Braila, deli concurenta for en marele
port Odesa o arkau ahiar 9tr5inii3.
Au fosrt luate masuri exoeptionale pentru aprovizionarea tariff. In timpul
razboiuluri, mai ales orasul Bucuresti fusese amenintat de foaanete, iar pretul
piinii incepuse sa oreasca rapid. Administratia ruseasca a dat numaidecit tlispo-
zitii Ca grinele sa fie distribuite din magaziile militare si cuanparate din Moldova
pi din orasul Odesa, iar detinkorii de grille an fost convinsi sa distribuie loom-
torilor nezervele, pink' la nova recolta. Gind s-a dovedit ca bancherul Sakelario,
baron austriao, provoaca lipsuri in aprovizionare pentru specula, a fost pedepsit.
In acelasi timp, in 1831, vornicul din launtru G. Filipescu, in Deosebite bilgiiri
d. seams asupra plugariei. imbarnatatirii soiului de vite si regulatei claditi a
lacasuridor lacuitorilor", propunea adttoerea din Rusia a semintelor de griue
bune si a unei masini pentru curfititul griului 4. Jar masurile luate de presedintele
divanurilor insuri p riv eau, deopetrivii, regleaneutarea termenului vinatoarei
(oprirea vinatului de la 15 aprilie pinti Ia 1 iunie), sporirea terenurilor cultivat-
en cartofi si maulte altele 5. Administratia ruseasca a infiiptuit de Ia 1 ianuaric

' Academia R.P.R., doc. MCLVIII. 77-79.

2 Ibidem doc. MCLVIII. 80.
3 Saint-Mare de Girardin, contele Ficquelmont, V. Doze, Wilkinson s.a.
4 Arhivele Sta wind din Bucuresti, Obsteasoa adunare (diplomatice) 13-1832.
5 Vezi foile volante din celectia Academiei R.P.R. ; iastiintarea divanurilor pen-
tru iertarea biruluti pe jumiitate (august 1829), pentru oprirea vinatului (aprilie 1830),
conditiile de vinzarea vitelor peste granite (Mlie 1830), table pentru plata impozite-
lor, despre egalitatea drepturilor si datorider anosieriler si a celor asezati pe mosii
(septembrie 1831), sfaturi pentru cultivarea cartofilor (1833) s.a.m.d. Alte foi volante
privesc : masuri pentru combaterea modimei, masuri impotriva abaterii de la datorie
a cioolilor, cartiruiri in orase, masuri impotriva tilharilor, pentru stringerea militiei
pamintene, asezamint pentru formarea pandurilor din Muntenia, project pentru ose-
hires caderilor si datoriilor intre partea judeefitoreascii si oc1rmuitoare a judetelor
4.a.m.d.

23r,
www.dacoromanica.ro
1832 prima unire economics a principatelor Moldova si Tara Romineasci-
deelarind fiber cornertul intre aceste doui tinuturi, prin desfiintarea v5anilor,
obtinind argirea pietei interne si mentinerea numai a taxei vamale de 3% Ia
importul si exportul din strainatete.
La 20 februarie 1830 Kitsedeff scria din Buouresti
Tina' nu mi-nu pierit puterile, =incase si, pe aid mi se pare, nu far'l
folds. Ocirmuirea civilii interns si admmistratia militara capata o devvoltare
sistematic5 ; increderea locuitorilor creste ; veniturile de la concesiuni si cele
generale sporesc : hotia, care aici este un obicei al piimintului, sicade pe vi
ce trace sa clasa de jos inoepe sa rasufle. Politia or5seneasci gi dczastrunasele
comisii de incartiruire sint ,pe cale de reorganizare ; pinerea evidentei in vistierie-
spitale si comisii se orgauizeaza (WO reguli severe si uniforme ; insimintarile-
facute cu coneurqui guM1ernului vor fi vaste ; hula de carantina de pe Duniire..
fiind un !worn important pentru Ru,ia, se organizeazi cu loath' atentia si inten-
sitatea de actiune auvenite ; militia locals va fi format5 si comitetuil de reorgq-
nizarel Ittereaz5 necontenit, eu toate cii ar avea sa mentina d5unatoarele privi-
legii ale boiorilor impotriva carora lupt..."
liar-um memoriu al sin, scris la plecarea din tarn, generalul totaliza
voilel rezultatul activirt5tii sale :
..Indusltria a primit toata imbuniitiitirea posibila si tomtit' Incurajarea ;
organizarea porturilor, stabilirea until curs favorabil al monedei, libertatea co-
mertului inmultese economiile producatorilor si tara c,istiga marl foloase in
comertul siiu cu strain5tatea. Veniturile an sporit intreit si au dat putinta de a
cc satisface toate trebuintele tariff, de a se plati datoriile care se urcau Ia
7 600 000 de lei... Partea judeciitoareasca si partea peatala an primit orincluiala
etniincioas5 ; r5mine nuanai sa dorim mai iult5 experient5 si mai multe cunos-
tinte pentru judecatori, luoru ce atuncea, din cauza proastei organizIri. nu se
putea cere inc5, dar care se va face cat vremea. intr-adevir, statornicia de forme
si de proceduri, alcatuirea codiceilor --I civil, penal. tff comercial, slujesc do
poviituire spre a se asigura dreptiltile celor care cer dreptatea"
Regulamentul Organic. Evenimentele din 1821 din principate aratii
pritnul cercet5tor al arhivei generalului Kisseleff 2 dovedisera nu numai tre-
buinta, dar chiar necesitatea de a crea o nou5 administratie. Conventia de la
Akkerman a recamoscut aceasta necesitate.
Pins la incheierea conveavtiei de la Akkerman scria Ia 8 mantic
1832 generalul Kisseleff contelui Nesselrode. conduckorul diplcvxnatiei rusesti.
s-a crezut in posibilitatea de a asigura linistea acestor tarsi, ohtinind itr
favoarea for oarecari concesiuni particulare. La acea epoc,A, insa, lumea s-a
convins ca Poarta otomana se esohiva, pe ant ii era car putinta, de la indoplinirea
tratatelor ; ca guvernarea domnilor se invechise in asa fel, illicit nu mai putea
s5 asigure linistea in tars, nisi cel putin pentru o singur5 zi ; ca masele
populare, asupaite de clasele privilegiate si ajunse la ultima treapta a saraciei.
inccp s5 se agite ; ca este indispenselvil sa se preying dezordinele, care pot avea
' Comitetul care se ocupa on intocmirea Regulamentului Organic.
' A. P. Zablotki-Desiatovski (1807-1881), colaborator al lui Kisseleff in Rusia.
Despre aparitia Wei-aril sale, interesanti pentru romini, scnie Telegraful" la 12 noiem-
brie 1887. Un report al Iasi Kisseleff a fost tradus de A. Papadopol- Callimah (1887).
iar fragmentele lucrarii, coutinind cede serise in general cu privire la prineipate, an
Post publicate de not in 1947. Discursul six], din 10 martie 1831, s-a tipirit 1a Bucu-
resti. Arhiva lui Kisseleff (Ca si arkivele lui A. S. Sturdza, N. Nadejdin, A. Iatimirski,
L. Maikov s.a.) se pastreazia la Casa Punkin a Acailemiei de Stiinte a U.R.S.S.

236
www.dacoromanica.ro
o reperousitme primejdioasii ampra tarilor vecine 5i s5 dea nastcre ciornirilor
politice"
Hatiseriful din 1827 impunea domnilor Moldovei gi Tarii Rominesti ss
intocmeasca, impreunii au divanurile, legi fundamentale regulamente
pentru fiecare principal. Comisia pentru intocruirea regulamentulthi, infiintatri
Inca din acelasi an nu avea ins5 nici plan si nici diredtive precise. De ace ea
ea n-a ajuns la nici un rezultat si s-a dizolvat o data en inceperea r5zboiului
in annul urmiltor. Reorganizarea era alit de nocesara ca sa asigure desnsurarea
vietii in principate, limit guveraul rusesc a hotiirit s-o intreprinda, cnt toa:-- ca
se afla in rilzbon. In scopul acesta a venit din Petersburg la Sifirvitul anului
1828 seeretarul de scat D. V. Daskov', insiircinat sii schiteze tinind seams
de n5zatintele si de situatia de la fata loeului un project de instructiuni
pentru intocmirea reg,ulamentului. Daskov ti-a indeplinit misiunea. Instructiunile
au fost transmise generalului Jeltuhin, din dispozitia caruia s-a infiintat la
19 iunie 1829, la Bucuresti, un comitet minims din membri aleti ai divanurilor
ti insiireinat cu intocrmirea proiectului de regulament. In calitate tie presetlinte
al comitetalui a fost immit considul general Minciaki.
Pre luind conducerea principatelor, generalul Kisseleff a gasit cii acest
comitet nu facuse aproape nirnic, lucrurile raminvind pe loc. El s-a convins c5
impasul se datora atitudinii dusinanoase a principalilor redactori boierii.
Acestia vedeau e5 reforms va artinge atilt samavolniciile lor, eit si propriile lor
privilegii de class. Nu se putea conta pe colaborarea clernlui, care si el se
teinea sii Ipiard5 numeroasele privilegii. Mica boierime. infpletindu-si
interesele cu burghezia, nu reusea sa (Inca pe o treapta mai inaltii lupta pentru
innoire dusii de burghezie. Kisseleff a luat parte la sedinele comitetului,
urgentind efeetuarea luer5rilor prernergOrtoare. La sfirsitul lui aprilie 1830
comitetul a terminat redaetarea proiectului. La inceputul lui mai, Minciaki,
vornicul Mihail Sturdza, hatmanul Alexandru Villara gi aga Gheorghe Asachi an
plecat la Petersburg 2, unde perfectarea textului a fost incredintata unei comisi;
speciale, puss sub presedirrtia lul Daskov 3.
In tint') ce veohea organizare din principate, bazata pe pravile aflate in
contradictie on numeroasele obiceittri ale pintintului, era itilocuita prin intro-
di Berea rundui act normativ, intitulat Regalia/net:au' Organic, sau mai bine zis
..rczle.ment de administratie interns ", Kisseleff a socotit necesar ca, independent
(le informatiile pe care le primea la administratia centrals, 85 se asigure
personal, la fata docului, de foloasele si suceesul legilor ce obtineau forme tot
mai definitive, pe misura apliciirii lor. In scopul acesta el a plecat in Oltenia,
sore a trece in revista diferite ramuri ale aduainistratiti si a intra in contact
nemijloeit cu persoane care f5ceau parte din diferite categorii sociale. Ca prese-
chute ail divanurilor nu preaupetea investigatiile gi cerceta fiecare ramurii a
administratiei, dupa cum reiese si din. insenrdarile sale zilnice 4.
l V. D. Daskov (1784-1839), loctiitor de la 1829. apoi ministru al justitiei
in Rusia de la 1832.
2 Albina romineasea", 1830, p. 387, 393 ; Curierul rominesc", 1830. p. 281.
3 Afars de cci amintiti, in comisie a intrat gi diplontatul Cavern A. Katakazi
(1794-1867).
4 Asa, de pildii, pe ziva de 10 iunie grtsim insemnat in jurnalul sau : Inspectia
ntilitiei bine ; Inspectia trihunalului mustrare ; Inspectia municipalutatii ob-
servatie ; Inspectia administratiei bung ordine ; Inspectia inchisorii bine ;
Inspectia gcolii bine. N. Cretulescu scrie : generalul Kisseleff, cu ochii pretutindenea,
ocupindu-se zi si noapte de cele mai mici amanunte ale administratiei, nu inceta a
incaraja si a pov5tui pe toti la intleplinirea datoriilor.

237
www.dacoromanica.ro
 Rcgulamentul Organic clahorat, despre care K. Marx 1 arilta &A este o
expresie pozitivii a goanei dupii supramunci", a fost intr-adevar un .,codice al
muncii de clack", servind interesele boierimii si inlesnind acestei clase o exploa-
tare intensificati a tiiranimii. Dar, totodatA, Regulamentud Organic a avut si
vAdite parti pozitive, legate indcosebi de dezvoltarea capitalists a tarilor noastre.
De altfel unele eritici de mai tirziu ale regulamentului nesocatesc realiatile-
vrertnii, asa incit reproducem pentru docuanentare eiteva informatii din amintirile
doctorrului N. Cretulesca, pri%itor la situatia existent :
Diirile, birurile si diferite sarcini prase asupra taranului cacti de ad
uncolo toti se aflau privilegiati erau nenumarate. Vom pomeni pe cede mai
impoatante : laradele, dijmaritul, tutuniiritul, vinarieiul, oierutwI, gkdatriritul,
sApunairitul, arbagiractil, grosktitul. Unele din aceste binuri se stringeau pe seams
domnului, altele pe seama doamnei si altele erau in folosul diferitilor dregatori
si unor institutii publice. Deosebit de toate aceste binuri, multime de locuitori
erau lAsati sub denumirea de scutelnici si poslusnici pe seama boieriJor, ilupa
rangurile ce aveau, sau dati ca gratificatie de domni pe la favoritii lor. Mai
veneau pe urmA sarcinile puse pc sate pentru dregerea druanuridor, a podurilon.
facet-ea si transportul cherestelelor cerute de turcii de pe marginea
cheltuielide calatoriilor prin tall ale ispravnicilor, ale zapaiilor, alle buanbasirilor,
ale cApitanilar de sdujitori, ale slujitorilor trimisi pentru stringerea birwrillor,[pentru
diferite trebuinie ale administratiei si pentru cereri de-ale turcilor. Bine
fie inteles (ca., pe ling5 impozitele si diirile enumerate mai sus si considerate ca
legitime, veneau ahuzurile care nu erau mai patine cleat birurile.
Gomitetul de redactare a regulamentului, alciltuit din boieri proprietari,
a socotit ca acesta este eel mai bun prilej de a salvgarda interesele Tor. Adu-
narea extraordinara, compusi de asemenea din boieri, a aprobat propunerile
comitetului care au si intrat sub aceasta fortn A in regulament. Generalul
Kisscleff a fost nevoit sa combats mai ales opozitia Aduniirii ordinare a
Moldovei. Intr-o scrisoare adresatii dui Apolinarie Butenev 2, ambasador la
Constantinopod, la 20 decembrie 1832 el scria intre altele :
Sint delta saPtAmini de oind ma lupt cu bArbosii moldoveni, cei mai
neastimpArati intriganti din tot neamul purtiitorilor de barbs. Stirile sosite de
la Constantinopol, despre apropiata alegere a doannidor, nelinistesc pe toarta
lumea ; compunerea Adunkii prin insAsi naturra sa foreazA unul din motiveIe
neortinduiedilor, cane nu vor ineerta de a spori si a zAdarnici actiunea guvernului.
Nu puteti sa va inohipuiti toate atacurile, cArora be in ipiept. Sa recurg la
miisuri tie imblinzire, in afarA de regulament, este eu neputinta ; aceasta ar da
mph' la rnoara birfitorilor noilor instirtutii si ar ridica piedici in calea tratativelor
noastre de mai tirziu au Primele doui capitole ale regulamentudui an
fost intoomite si editate inainte de mine intocanite dup5 instructiunide date
de mittistorul nostru, care a scIpat din vedere faptul ea, in timpul regimudui
arbitrar al domnilor, Adunarile erau alcAtuite dupa alegerea lor si nu fAceau
dealt si iscaleasea oele dorite de domni. Aetualmente membrii AdunArii sint
alesi din mijlocul boieridor de eatre boiori ; acestia sint in majorutate oameni
depravati, adeptd ai veehilor abuzuri, care nu asteapti deeit restabilirea lor.
Valahii sint de o mie de on mai linistiti si mai intelegatori ; dar ou toate
I K. Marx, Capitalul, vol. I, ed. 1V, E.P., 1960, p. 261-262.
2 A. P. Butenev (1787-1866), ambasador in Tnroia (1830-1842 si dupi fazbo-
iul din Crimeea, plat in 1858), a participat la inceputul anului 1831, in principate_
la discutia Regulaanentultti Organic, iar in ianuavie 1834 a trecut prin Cara noastra.
in drum spre Petersburg. Despre el scrie Lamartine, in Impressions de voyage en
Orient" : homme charmant at moral, philosophe e homme d'Etat".

238 www.dacoromanica.ro
acestea, cu toata influenta noastra si .eltia' in bona parte influenta mea
am intimpinat greutati in conducerea Adun 5rii... Anul trecut am scris si voi mai
atiirui pe ling5 viceeancelarul asupra necesitatiii unor indreptari in regulament
indreptari ce trebuie ficute de catre conducere, iar nu dupa p5rerea acelora$i
bolt cu care nu to poti af5tui in ceea prive$te deosebirile de p5reri dintre
ei si rnarea mass a poporului".
Regalamentul Organic, redactat in asemenea conditii grele si la a carui
aleatuire presedintele divanurilor a trehuit sa intervina cu intreaga lui autori-
tate, deli apara pozitiile boierimii, euprindea totusi dispozitii moderne burgheze
eu earacter social-economic, administrativ, fiscal si politic, care au inlesmit for-
marea mai tirziu a unui scat national burghez. N. Crrtulescu scoale in relief
stabilirea treptata a inamovibilitatii magistraturii, inlocuirea administratiei vicioase
si arbitrare printr-un guvern, dupa modedul tarilor eapitaliste, $i intocanirea.
sfaturilor orii$enesti $i s'atesti. Mai mult, acest regulament a pregiitit 'mitre-a
principatelor, prin organizarea aproape identica a celor doua tari, prevazind
chiar unirea : astfel articolul 371 al regulamentuini Turii Rorniare$ti, precum $i
articolul 425 al regulamentalui Moldoveil, constatil comunitatca de obir,i
de limba, de obiceiuri $i de interese, de asemenca si foloasele netagaduite ale
unirii ambelor principate. Iat dezbaterile celor doua adunari se manifests ince-
puturile vietii parlamentare de mai tirziu. Datorita dezvoltarii proprii, interne,
social - economise a prineipatelor noastre, masurile adoptate oglindesc o realitate,
cape cerea sa se paseasea mult mai departe de traditia aceluia pe care gene-
ralul Kisseleff II reprezenta, a autocratului Nicolae 1, si cu atit mai mult
de spiritul reactionar al turcilor, in care an r5mas zalogite ani indolungati
celelalte popoare din siud-estul Europei ; ode trebuiau sii aprecieze din departare
favorurile ee izvorau din noua administratie. Dar faptul ea si aici Rusia tarista
isi intemeia sistemul politic pe reprezentantii feudalismului, boierimea care-vi,
apara privilegiile impotriva unei stirbiri prin legiferare, n-a putut sa ramina
Lira urmliti 2, in plus, sporirea comertului si cererea continua de eereale-marts,
ca urmare a dezvolitarii relatiilor eapitalciste, au initensificat exploatarea taranimii.
Desi prin legiferare s-a pus capat unora din faridelegile came, dupa cum our
vazut, intreccau orice mascara, tatusi, in ansamblu, Re.gulamentul Organic a fost
adoptat si aplieat in datum taranimii, boierimea fiind aceea care a capatat
drepturi concrete, exercitate $i pe viitor in mod abuziv. Lupta taranimii asti
prate, prin r5scoale prilejuite de irecrutarea strajii pamintene, si interventia
personals a lui Kisseleff an fieut ca regulamentul sa fie completat, dar nisi
aceasta n-a modificat situatia, plecarea de pe ino$ie a taranatti ra-minind aproape
I Scriind incii in 1857 despre Unitca si devetitorii ei", D. Rallet recunoaste ca
Rusia apnease a o prevedea in articolul 425 al Regulamentulni Organic", iar N. Cre-
tulescu se refers la articolul 371 al regulamentuliti, spunind ca unirea n-a fost intir-
ziata si impiedicata decit de imprejurari intimplittoare".
2 Atitudinea colorlake puteri europene era Inuit mai putin favorabilii unor
ref orme. !Inca in timpul eIaborarii Regulamentulai Organic, Kisseleff scnia despre
pozitia curtii vieneze : Austria este direct interesati in mentinerea vechii sttiri de
lucruni ; agentii ei, abuzirtd de protectorat, ocrotesc nu olasele sarace ale populatici,
ei nobilimea ciireia ii filg5duiesc protectia abuzurilor, desfiintarea c5rora o urmareste
curtea rusii". Iar mai tirziu, la 8 martie 1832, el adauga : Austria este departe de a
se hucura de reformele fticute in principate, care erau pins scum sub influenta ei.
Ea nu poate privi cu indiferentii eliberarea negotului si avantajele politice obtinute de
poporul vecin cu ea ; ea vede c5 motivele, care-1 sileau pe taranul valah sa came in
emigrare ad5post si liniste, nu mai exists ; ea se temc chiar ca marile avantaje politico
$i comerciale ar putea sa atraga in Moldova si Valahia locuitorii din Transilvania si
Bucovina".

239
www.dacoromanica.ro
imposibilal. In lumina acestor realitati crude iutelegean si mai bine aprecierile
lui Karl Marx, rprivitaare la accentuarea prin regulament a exploatildi Ora-
itilor elacasi.
Administratia rusti vozuto de rornini. Paned le contemporanilor si ale posteritatii
asupra generalului Kisseleff, exponent al nohilimii liberale din Rusia, si a admituistra-
tiei nusesti in principate sint unanime. Doctoral Nicolae Piccolo, de pildii, scrie urma-
toarele : Administratia lui forrneaz5 epoca de our si timpunile poetice ale principatelor".
Alit tit a putut, aceasta administratie a luat in seams nevoile @i nazaintele poporului
asuprit, iar reprezentantii ei, prin fires for intelegatoare, an stiut sa impartaseasca
bucuriile gi neoazurile eamenilor in mijlocul carora se aflau. Spiritul for larg si opera
for Irineficitoare pentru area vreme au fast scoase in relief si de colonelul de Gram-
mont, in lucrarea intitulata De ).'administration provisoine russe en Valachie et de
ses resultats" (Bucuresti, 1840).
Rominii nici, nu-,1 considerau pe generalul Kisseleff ca fiind strain de tam
noastra. Aga, Pandele Cerchez spune : Rorninii sint datoni recunogtintii acelui ghene-
ral, caci prin purtarea dui omeneasca @i inteleptele sale sfaturi, ingrijiri intru toate
ce puteau aduce vindecarea ranelor suferinte si de a da fericia-e tariff, lea intrebuintat
allergic, nu Ca un (strain, ci ca un patriot" I.
,.Genenalul Kisseleff scrie colonelul Ioan Voinesou 2 - avea o vedere ma-
read si frumoasii, era un caraoter ,vesel, blind, lesue apropiat, popular, bun eu fie
eine, dar exact si sever in indeplinirea datoriilor sale, drept, foarte inbitor de a face
bine, si multi s-au impartasit de generozitatea lui. Ura flateria si basetea, dar cerea
sa se respeete in persoana liui autoritate-a sefultli statului. Administratia acestui inte-
lept barbat a lasat in tars un duke suveniir ide o erii fericita. in preumbliirile sale
prin tarn, tinea adesea on conversatii fungi ou taranii cu o nespusa afabilitate, si
aceasta a facut ca numele lui Si fie oltiar in gura copiilor".
Stefan Scarlat Dasealeseu, alt contemporan, araturi de postelnicul Manolache
Driighici colonelul Licusteanu, confirma si ei taste realizarile administnatiei ruse
si
in principate :
Ce e drept, adevarul nu-1 putem nega : ca Wile, nu au avut a se plinge
de-pre administratia lor, mai virtoasi a lui Kisseleff, care 8-a aratat blind, omenos si
intelept". Aceastii administratie a rezolvat numeroase plingeri, a fac:ut dreptate, a infra-
musetat oragele, mai ales °raga! Bueuresti, a efectuat reoensamintal contribuabililor,
reglementind &idle, a infiintat militiile pamintene, dindu-le instructori runi,
flindude spiritul martial si fiicindu-i demnd de a fi simburele st precursorii armatei
noastre de azi". A intemeiat gi cele dintii scoli rominesti, eel putin in comunele
urbane.
In Cuvintul introductiv la cursul dd Istorie Nationale, Mihail Kogalniceanu
spunea in 1843: Kisseleff, un nume pe care rominii mu trehuie sa-1 rosteascii deeit
do recunostintii si dragoste, este inslincinat cu regeneratia patriei, ou puneTea in lu-
crare a pravilelor menite sa ne faca o natie...".
,.Anal 1821, adauga Constantin Negruzzi, in Scrisoarea a XIX,a (1845),
aarimind edificiul efemer lucrat de fanarioti, reinturna Moldovei drepturile si
privilegiile veehi. Poarta, luminata asupra intereselor sale, ii harizi apoi, in intele-
gere cu Rusia, constitutia care deli nedesivirsitii incepu a pregati oivilizatia,
a destepta nationalitatea si a vindeca durerile trecutului. Nu vom incerca a arata
,tarea de astazi si dada urmarile an corespuns scopului, dace gene/lain] Kisseleff
(omul acesta stump in amintirea rominilor) fu ajutat @i urmat precum s-ar fi cave-
nit in frumoasa sa solie. Asta e treaha istoriei".
Generalul Kisseleff a parisit principatele la 11 apnilie 1834 3.
' Amintirile inedite ale ofiterului P. Cerchez (1813-1854) ni le-a comunicat
Em. Hagi-Moscu. Alt ofiter contemporan, lt.-colonelul D. Papazoglu, arata in 1891 ca
..rominii sint rectmoscitori glorioasei Rusif care, prin sacrul ei singe, i-au protejat
un secol intreg... si le-au floors neatirnarea, le-au asigurat munca tilmiti a bratelor,
organizarea administratiaor si formarea ontirii".
2 Notite istorice 1821 1866", ms. rom. nr. 3828. p. 23, la Academia R.P.R.
6 Despre Kisseleff vezi @i : ,,Gazeta de Moldavia", 1853, p. 34 : ,.Protocoalele
Allunarii legislative a Tattii Rominesti", 1860, p. 304; ziartil Roraima", 1872, p. 1 011
(la 27 28 noiembrie se anunta moartea generalului) ; s.a. Din corespandenta lui Kisseleff,
la Muzeul romino-rus din Bueuresti giisim serisorile lui C. Cantacuzino, din 1 ootombrie
1814 5i altele, vorbind idespre reeunostinta poporului mostru fall de general. In 1841
ii scria vornicul Petrache Rosetti-Balaneseu (doe. DCCCLIII. 120 la Academia R.P.R.).

240
www.dacoromanica.ro
 In ianuaric 1834 Rusia a incheiat cu Turcia, la Petersburg, o conventio
prin care, referindu-se la tratatul de la Adrianopol, s-a hatfirit ca in mad excep-
tional domni principatelor sa fie numiti direct, fiira alegere. Rusia se obliga
ski retragi trupele din tara dupa doufi luni de la numirea domnilor. In
acimixtl recumoasterii odor statornicite prin Regularnentul Organic, Poarta,
suatincuta de puterite accidentaile, a oblintbt ca o compensatie pentru avan-
taiele acordate principatelor ca tributul anual sal se urce la trei miliaane
lei, prem.= si dreptul de a fixa numfirul trupelor folosite ca garnizoane in
interiorul tfirii drapelele lar ii pavilionul eoribillar comerciale routine pe Dunfire.
In principate se credea ca. generalull Mirkovici va fi numit presedintele
divanurilor. Insa Mirkovici a aniuntat pe noii domni Alexandru Gbica Si Mihail
Sturdza ca luerfirile vremelnicestii rosienesi onirmuiri in.ceteazfil si. in toamna
anuflun 1834, a plecat din tarri

I ..Bn let:n. foaie oficiala", 1834, nr. 52. IL 323.

iG Contributii In istoria rclaliilor romino-rusc.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL VIII

Perioada Regulamentului Organic si unirea

principatelor (1834-1859)

Dupa retragerea administratiei rusesti, in 1834, timp de douazeei de ani

politica externs a principatelor s-a desfasurat, in buns parte, sub inriurirea
Rusiei puterea protectoare, reprezentata in fata locului prin trimieii lad
Nicolae I. imparat a carui mediocritate a stigmatizat-o Engelsi. Inca in primelp
zile ale domniei, infrioosat de rascoala revolutionarilor din deceinbrie 18252,
Nicolae I, consolidind interesele elasei conducatoare a Rusiei, a inasprit masurille
de reprimare a misearillor revolutionare si a devenit jandarmul Europei, care
incatusa &rice tendinta progresista. Starea de lueruri pe care se straduia s-o
mentina guvernul tarist provoca protestul fruntasilor deanocrati-revolutionari
ai poporului rus impotriva acestul regim absolutist. Ace lasi spirit de revolts.
oglindind neeesitatea zdrohlrii invechitelor relatii de produetie feudale si
promovarea potrivit dezvaltarii fortelor de productie a relaiiilor de pro-
dmetie capitaliste, a dat nastere si iniscarilor revolutionare din tarile dunarene.
Ca sa stavileasca raspindirea ideilor revolutiei hurgheze din Franta, Ni-
colae I 1-a sfltuit pe Mihaill Sturdza, domiral Moldovei, sa-si trirnita fiii pentra
studii la Berlin. In perioada de dezvoltare a burgheziei noastre, cind tine-
retul a inceput sa dohindeasca cultura in universitati str5ine, cunoastem relativ
mai putine cazuri in care tinerii din Odle noastre si-au facut studiile in Rusia.
0 instiintare din gazeta bucuresteanil Cantor (le avis" din 19 immarie 1843.
arata ca dreg5torii din Moldova cei mai multi isi trimit fikele si fiii sai la
Odesa" la Invatatura, liar din Bueuresti se afla awl() citeva tiuere si eitiva
tineri. Epitropia invitaturrillor public din Moldova anunta in 1846, prin ..Albina
romineasca" (p. 377), ca moldovenii care vor obtine diplome in Koine de legi
din Rusia se vor bucnra de aceleasi drepturi ea si cei din' tara. Si in 1855

K. Masx si F. Engels, Opere, vol. XVI. partea a II-a, ed. rusa, p. 24.
0 ouvintare a iarului din 15 decembnie 1825, in traducere romineasca,
1 las
Academia R.P.R., ms, rum. nr. 4463, p. 177 si urns.

242
www.dacoromanica.ro
statul a trimis 23 de studenti in Rusia, Austria, Prusia si Franta'. Retinem de
asemenea c5 educatia tinerelor rominee a inceput sa se faces dupes modelul
pensionatelor de fete din Odesa. Astfel la Bucuresti, in casa lui Manuc-Bei din
Ca lea Mosilor, in 1852 a luat fiigts Pensionatul domnesc de fete indrumat de
Ana Iacobson (1798-1878), nascuta Karpov din Nicolaev, vAduva de polcovnic,
ajutatit de profesoara Arsenieva-Islenieva din Odesa ; in 1857 conducerea pen-
sionultti a trecut asupra Elizei Blaramberg (1810-1897), originara si ea din
Rusia, astfel consolitlindu-se institutia de invkimint sortita sa ajunga $coala
eentralii de fete din Bucuresti.
Dar priipastia dintre autoritatile tariste si tineretul nostru democrat se
adincea cu atit mai mutt eu cit domnitorii si marea boierime priveau de obicei
cu ochi buni pc autoeratul Nicolae I. Zha onomastica a tarului era sArbiltoritii
cat fast. Domnitorul Alexandru Ghica purta uniforms de croialii ruseasca si-si
potrivea favoritele dupes felul cum lc purta Nicolae I. Filipestii erau mai rusi
decit rusii din Moscova". La Iasi, salonul Smarandei Bogdan era locul de
intiluire A opozitiunii rusesti" 2. Hatmanul Taderas Bats, gheneralul-inspeetor at
mililiei moldovenesti, ridica toasturi in sAnAtatea suveranului nostru Nicolae
Pavlovici". iar Ghcorghe Rosetti-Roznovanu intrebat de tar : de uncle este ?
i-a raspuns : ,.din gubernia Mo IdoNei a maiestatii voastre !". Numerosi ceta-
teni, nemultumiti de dispozitiile autoritiitilor Pimintene, trimiteau chiar jalbe
lui Nicolae I, dar ca in cazul logofetesei Ana Rosetti- Rozuovanu, la 20
decembrie 1847 3 senatul rusesc rAspundea ca hotAririle domnitorului nu-i
slut supuse.

Couventia ruso-turca incheiata in ianuarie 1834 la Petrsburg dadea

datorita presiunii puterilor oceidentale uncle avantaje Turciei, ceea cc a
provocat nemulvumirea borierinili din principate. Intrigikt in legatura cu desem-
narea candidatilor la domnie an accentuat lrupta din sinul gruparilor boieresti
care, in sprijinul aspiratiilor personale, solicitau ajutorrul puterilor striiine,
reprezentate la fata locului pin consuli. Combaterea diverselor uneltiri dusrnA-
noase Rusiei, provocate de reprezentantii occidentali deacon coalizati in acti-
unile impotriva Rusiei, contTibuia Ia riposta diplomatilor rusi si implicit la
amestecul for in treburile interne ale principatelor, cu atit mai mutt cu cit
uncle actiuni si rinterventii constilare izvorau din insesi tuiisurile prevazute in
tratate.
Reprezentontii permanenti ai Rusiei erau consulii generali la Bucrurresti si
consulii la Iasi. In Tara RomineascA postul de consul general it ocupa Matci
Minciaki. Colonelul LAcusteanu povesteste ca Eliade-Ridulescu, publicind
Regulamentul Organic, a omis fraza : domnul si nu aibi voie a interpreta
vreun larticol din regulament sau a adiuga vireo nouii legiuire in iuteriorul tarsi
fares ttirea si consimtimintul puterilor protectrite 9i suzerane". Omisiunea a fort

Gazeta de Moldavia, 1857, p. 21.

2 In octombrie 1835 scrie consuLul Chochelet duceltri de Broglie. Geologul
francez Xavier Hommaire de Hell adaugi ca acest salon intrunea floarea societiitii
moldovenesti". Vorniceasa Smaranda Bogdan a murit in 1847.
3 Academia R.P.R., (loc. CMLXXXIV. 134.

213
www.dacoromanica.ro
observat5 tirziu si o adevarata lupt5 a fost ausa impotriva reinscrierii in
regulament a ace-still wilco' aditionarl.
La inceputud anului 1835 guvernul rusesc s-a opus propunerii de sporire
a hirului, aciuta de tIonutitorul Alexandre Ghica, sustinut de Minciaki. La
intoomirea proiectului de buget, care dovedea putinta acoperirii cheltuielilor
taaii cu vechille venituri, a participat generalul Kieseleff. Minciaki nu a luat
atitudine hotiimita in ehestiunea asa-zisului articol aditional" asa incit, in luna
anai acelasi an, a Sost inloonit 2 prin baronul Petre Ivanovioi Riickmann, fost
viceconsul la Batiouresrti si rezident in Greciia, Ostia Lui Ghica inc de la Con-
stantinopol, cind acesta din urma venise sa capete investitura. In prim5vara
anului 183k atitudinea baronului Riickmann fat5 de domnitor videa supiirare.
Lipsa de tact a unor diplomati taristi isi gSsea explicatia si in lipsa de con-
sideratie arogatii de acestia fatii de domnitorii princiipatelor.
In iunie 1836 canceIarul Nesselrode sorise ambasatiorului Butenev s5
intervina categoric la Constautinopol pe lingii Vogoridi, socrul hti Mihail
Sturdza, siAristarhi, imputernicitul lui Alexandru Ghica, spiv a indrepta pur-
tarea samavolnica a lui Sturdza 3 si a indenrma pe Ghica sii ilea mai multi
ascultare consulului lariat. CInd in vara anului 1837, Obsteasca Aduuare a
refuzat sa reinscrie in regulament fraza omisa, Riickmann pleaci la Constanti-
nopol pentru a stabili o intelegere cu guvernul sultanalui. El s-a intors la
Bucuresti in Luna mai anal urrnStor. insotit de Aristarhi, care aducea un firman
coneeput in termcni aspri la adresa opozitiei si prin care se °Hotta supunere.
In iunie 1839, Riickmann a fost rechemat din Buouiresti 4, iar in local
sAu pentru potolirea neintelegerilor a font numit consilierul de stat Vla-
dimir Pavlovici Titov (1805-1891), cumnatul antbasadorultsi din Constanti-
nopol, Butenev.
In timp ce in concur-lie politice bucurettene doumea o atmosfer5 aprisii-
toare, in iulie 1839, Ion Cimpineanu ajunse la Paris, uncle public5 o brosur5
privitoare la situatia din tars 5. Nemulturairea guvernalui tarist fats de apelul
adresat de Cianpineanu guvernelor din Paris si Londra era inane tie inteles.
Diplomatii taristi prezentara la Constantinopol demersul lui Cimpineanu Breit
un act de rizvrtitire impotriva puterilor suzerane si protectoare. Arestat la
intoarcere in Banat de cStre autoritStile austriece. Cimpineanu a fost surghiunit
la inapoiere in tari la maniistirea Miing,ineni.
In 1840 Titov a plecat din Bueuresti, tinind loon!, iar apai fiintl numit
in postul lui Butenev la Constantinopol. Astfel, spume N. Cretullescu prin
influenta sa de reprezentant al Rstliei, el putea sii indrumezc, prin firmane,
treburile tArilor dun5rene, ferind guvernul Wrist de a se expurne direct. Titov
' In Moldova, publicarea Regufameutuliti Organic a fost interzisii. Dotnnitorul
Sturdza a intervenit 55 nu se tipiireasca in 1843 nici la Lipsca. asa incit M. Kog5I-
niceanu, reusind sa publice in 1846 Regulamentul la Paris, indicii New-York orasul
de aparitie al tipariturii.
2 Consiliertd tainic Minciaki a munit in august 1832, in virsti de 84 tie aril, la
Odesa (Gazeta de Moldavia", 18 august 1852).
3 Conflictul dintre Sturdza, care ar fi (loth sa ajungii regele Daciei, si opozitia
unor boieni, s-a accentuat in 1835, cind acesti boieri au adresat jalbe ambasadonilui
Butenev si la Petersburg. Dupa reteagerea consulului Timkovski, consulatul din Iasi
a fost girat de la 1836 de consilierul de curte G. Vascenko. In 1837 a lost numit
eonsulul eel rou, consilierul de stat Bezak, succedat in anul urtn5tor de Carol Kotzebue-
(1806 1909) ( Albin romineasca, 1838, p. 138).
4 "Albina romineaser, 1839, p. 127.
5 Uncle publioatii ale lui Cinspineanu apartin hu Felix Colson.

24
www.dacoromanica.ro
 se interesa of de oerceeirile noastre arheologice. Ace laoi Cretulescu scrie c5
I-a cunoscut mai tirziu la Petersburg of adauga : un birbat invitat, eunoscator
al limbilor orientate of cu o fire foarte liniotita, pistrase simpatii pentru romini
si-i plicea sa vorbeasc5 de putinul timp petreout la Bacuresti.
Suctosorul lui Titov a fost oambelanul Iaoov Andreevici Daskov, fost
consilier at amhasadei Rusiei la Constantinopol, care a stat la not limp de
oapte ani I. Dotat cu mare putere de muncil si spirit de patrundere, pen, es-
teste Cretalescu el privea intr-un mod prea scrios misiunea sa de consul,
amestecindm-se in treburile interne.
In primavara anului 1841 proputnerea Ohotestei Adun5ri a T5rii Romi-
nesti de a oferi cetitenia de onoare generalului Kisseleff, a constituit un alt
prilej pentru consulii ostili Rusiei de a r5spindi zvonul Ca acoasta propunere
nu este decit primal pas spre proclamarca generalului ca dommitor al amin-
duror principatelor, sortite sa fie inglobate in imperial tarist. Pin5 of c515toria
de inspectie a lad Kisseleff 2 in Crimeea a servit drept motiv de agitatie. Ge-
neralul, refuzind hotarirea Adun5rii din 6 aprilie 1843 de a i se ridica o sta-
tuie la Bucuiresti 3, a rugat ca londurile alocaite sa fie intrebuintate pentru
&dui, poduril si sosea!e. De aiei of decretisi din 28 ianivarie 1845 pentru inifiin-
tarea fintinidor din Bucuresti. Tot din banii acestia s-a inceput de asemenea
zidirea Teatralui National din Buouresti of lucriirile de infrumusetare a ooselei
Kisseleff.
Incidentele intimplate in vara anului 1841 ti in iarna anului 1842 la
Braila an provocat o puternic5 criza interns in Tara Romineasca. Oboteasca
Adunare adresO en aceastil ocazie o doleanta" guvernelor din Petersburg of
Constantinopol. Majoritatea opozitionara aducea invinovatiri grele domnitorului
Ghica. Dorind s5-1 inl5ture de la domnie, guvernul tarist a cerut Portii insrtitui-
rea unei comisii de anchetii, clomping din doi comisari extraordinari : anal
din partea Turciei si altul din partea Rusiei. Astfel, in Luna mai 1842, la BUM -
regti au sosit Sekib-Efendi of generalul Alexandra Duhame14. Privitor la mi-
siunile tor, cronica Andronestiler scrie urmiitoarele : am venit de la Rusia
om impOra'tesc, gheneral Duhamed, sa cerceteze lucrurile domnului of s5 nad5j-
duieste indreptare. Sa vedeni oe se va face of am mai insomna. Acest gheneral
ce este madular 'al tainicii ,politii impirAteoti, dupii ce a dat domnului Klaus
sorisari, tuna din partea dui Nesselrod, ministru col mai mare al Rusii, gi atlas
. din partea lui Kisseleff, apoi au cerut sa se indepOnteze din slajba varnicul
din nauntru Mihalaohe Ghica of posteinicul Costache Gantacuzino, pe care
indata i-au of indepArtat, orinduind pe locu -le tot dupa corerea gheneralului
pe Stirbei vornic of pe Costache Suva postelnic ei pe Cimpineana controlor".
Prin rapoartele adresate guvernelor tor, comisarii propnn indepirtarea
lui Alexandra Ghica din domnie. Poarta trimite un firmari de destituire of
totodati sere guvernului provizoriu s5 couvoace adanarea pentru alegerea altui
domnitor. Alegerea se opri asupra dui Gheorghe Bibescu.

I .,Gazeta Transilvaniei", 1847, p. 166. Datkov a murit in 1872.

2 Pe atunci ministru al domeniilor statulud, (1836-1856).
3 Buletin gazeti oficialii", 1843, nr. 32, p. 125-127.
4 Dupi conferinta de la Akkerman, Duhamel a fost numit al doilea secretar al
ambasadei Rusiei la Constantinopol. Din autobiografia sa aflam aminunte despre
prima eiliitorie in tgrile noastre (noiembrie 1827), despre misiunea din 1842 ti eve-
nimentele de mai tirziu.

245
www.dacoromanica.ro
 In anul utmator, in drum spre Roma, Butenev avu o intrevedere cu dont-
nul Bilrescu, decorat de imparat cu ordiuul si. Ana I.
*

Pe ling inriurirea directs a consulilor curtii protectoare" asupra guver-

narii t5rii, principatele inregistrau de aseaneneia osailatiile politice izvorite din
deshiaurarea relatiilor diplomatice dintre Rusia si Taco..
Rascoalele din anii 1825 si 1830 din Rusia an facut pe impiiratul Nicolae
I sa promoveze o politic5 externs °sag misearilor de eliberare. Preocupat de
inabuairea luptei pentru independent5 a poporului polon 2 si de crearea statalui
Belgiei, abia in 1832 Nicolae I a revenit asupra problemelor Inaperiului Otoman.
Rusia, principala putere la Marea Neagra, trebuia sa obtina o iesire spre Me
diteran5 si sa-si apere interesele in Orientul Apropiat.
In lupta Brea pe care o ducca impotriva puternieului sin] vasal egiptean
sprijinit de Eranta, sultanul Mahmud al II-lea a cerut ajittor tartului. Generalul
N. N. Muraviov (1794-1866) a primit saroina de a pleca Is Constantinopol
si in Egipt, pentru a puue cap5t conflictului turoo-egiptean. In februarie 1833
o escadra ruseascA, sub comanida amiralului Lazarev. a sosit la Bosfor si tnu-
pele ruseati au debarcat pe Orin. Diplotnatii englezi si francezi s-au amesteoat
in negooieri, dar n-au flout mimic pentru a ajuta Poarta, asa inoit suntannl
gle reinnoirt apelul la sprijinul misesc. La Constantinopol a sosit si A. F.
Orlov, ambasadorutl extraordinar al Rusiei, care a shit pe egipteui sii cedeze
ai care a iscalit La 26 ithnie 1833 intportantull tratat ruso-turc de la Unkiar-
Iskelessi. Acest trate, ca §i aoordull din ianuarie 1834 semnat la Petersburg,
a reconfirmat clauzele tratatului de la Adrianopol. Rusia i Turcia se angajau
la ajutor mutual in caz de aiizboi cu o a treia puteire. Pentru infari ponittilk
ruaii an ocupaft icetatea Silistra, pastrind ca legilturii drum-tut militar" prin
Iasi Focsani. Poarta se obliga, la deolararea &Orli de razboi, sii ittrltidu
strimtorile pentru vasele straine, afar de oele ausesti. Teama pricinuita gu-
vernelor oocidentale de cresterea avintului revolutionar in sinul maselor popn-
lare a oonsolidat poviliile tarismului pe arena internationala. Inca din toamna
anului 1833 Austria si Prusia au incheiat o intelegere de ajutor mutual eu
Rusia, restabilind Alianta Sfinta de odirtioar5.
In aprilie 1836 general/El Muraviov a trecut prin orasele Iasi, Focsani,
Buz:itt, spree Silistra. El a descris in insemn5rile sale calitoria prin Carne noastro.
Mise5rile de trope rusesti au dat prilej sarbatoririi generaluflui la Bueuresti3;
ostaaili mt,i s-au bucurat aioi de o frumoasi primire 4. ceea ce a suparat cercu-
rile ostile rusilor, alarmate de trecerea prin tara a generalului Starov si a colo-
nehtlni Liprandi. Totuai, plecarea acestor trupe ruseati trezi, la noi, teama unor
ineursiuni de dincolo de Dungre.
I Curierul rominesc", 1813, p. 197, si ..Vestitorul romin", 1843, p. 385.
2 Problems supravegiterii polonilor, sositi in pea pentru concert, preocupa
Inca pe maresalttl Rumiantev la 13 noiembrie 1771 (doe. CCCXXIII. 140 la Academia
R.P.R.). Consulii Rusiei si Austniei se interesau de refugiatii poloni fin aprilie 1797.
$'e in conditiile administratiei tarii de geueralul Kisseleff, in anii 1831 1834, contele
Benkendorf urmarea personal din Petersburg cercetiinile consilierului colegial Kar-
necv in legiltura ou functionarea in Moldova a comitetului secret al polonilor pribegiti
in urma rascoalci din 1830 (Academia R.P.R., doc. DCCCXXX. 179 1), 144 ; doc.
DCCCXXXI. 1-5, 12). Un memoriu de la 11 ianuarie 1833 despre categorii de straini
in Moldova (doe. DCCLII. 3).
3 Curierul rornin.esc", 1836, p. 77.
4 Buletin foaie oficial5", 1836, p. 435-436.

216
www.dacoromanica.ro
 Acordurile ruso-turcesti provocara proteste din partea Angliei si Frantei
imp.otriva acestrun pretins ineeput de ingradire a regiunii Marii Negre, desi
nici aeeste puteri alien Austria si Italia nu erau state riveraue. Rusia a dez-
rnintit stirile ca ,ar impicidica libera navigatie pe DunAre I. Agentii puterilor
occidentale se straduiau sa submineze incredecea papoarelor asuprite din ha-
periul Ortoman in sprijinul pe care putea sa41 dea luptei for de eliberare uo-
porul rus.
Intre timip, Anglia acapara din ce in oe mai miult pietele invecinate. Prin
imprumuturi si legaturile comarciale stabilite eat burghezia greaRA, englezii reu-
lira sa benefictieze de foloasele proelamarin neatirnArii Greciei, care fusese ob-
tinuta cu ajutor musesc. CAutind sa anuleze tratatele din trecut, care ofereau
Rusiei o sittratie privilegiata in Balcani, in vara anului 1840 guvernul englez
a intrunit la Londra conferinta puterilor interesate care, Ia 15 iulie, au iscalit
o intelegere eu privire la problernele Trunciei. Conventia de la Londra stabilea
pentru Turcia protectia colectiva a Angliei, Austriei, Prusiei Qi Rusiei. Aceasta
eonventie, ca si intelegerea din iulie 1841, reglementa trecerea vaselor prin
strimrtori, o intedegeme anterioara din 25 iatlie 1840 referindu-se la libertatca
nayigatiei pe Durnare. Grestea volumul negotului din %Arnie naastre, Poarta
recunoseind aceasta printr-un firman din octombrie 1843, dar rmai ales prin
-conventia comeraiala riscalita in aprilie 1846 la Balta-Liman, Maga Constantinopol,
intelegere care se referea, prin articolul XVI, la comertul musesc din regiunea
Duniirii.
0 data cu inteusilicarea relatidar dint re centrele ecnomice din Riau!
Rusiei si cele din tkile naastre, reprezentantul linen societAti miniere rusesti,
Alexandru Trandafilo, .ajntat de fostul ofiter al carpului de mine Kova-
levski 2, iar da Bucurestil de I. Iakovenko 3, a facut o genie de cencetilri la
minele din Tara Romineasci si a obtinut in 1843 o concesie de exploatare,
.care trebuia sa aducA foloase reale 4. Initiativa Comrpannei rosiene pentru
descoperirea ¢i dobindirea warning si a altor metale in =until Tariff Ronti
nesti" era sprijinitA de Barbu Catargi, direatorul departamentnlui dreptillii,
precum si de alti dregiitori ai ;Aril, dar opozitia. din Obsteasca Adunare,
.atitata de cercurile economice occidentale si de teama pnerdertilor propriilor
fortind nota pamfletelOT, a treat o atmosfera invosibil5 intrepri
privittegni,
derii5. Se isca o opozitie alit de puternica, sustinut5 si de eandidatii la domnie
nesatisfacuti in trecurt, incrit Bibescu obtinu Ia Constantinopol firananul de
suspen dare a Aduniirii. Concesiunea a trebuit sa fie retrasa deli, pe temeiul
hotAnirii Sfatului adaninistrativ, intirita de domnitor, societatea ruseascA fil-
cuse insemnate chelluieln. Nu stian de ase'menea soarta oontractului din 13
februarie 1844 ad stabs-capitanului Arcadie Zaporojski, care a incercat sa
.exploreze mosinile manastirii Marginenn rpentru descoperire de minereuri. In
realitate, in felul acesta a fost irapiedicat5 patrunderea capitalului rus, care
oferea totalsi conditiri mai avantajoase decirt concesiile occidentale de mai tirziu,
ale cAror f alimente andal oase se intrevedeau muck* din prillin§irea banche-

1 Curierul rominesc", 1836, p. 118-119.

2 Academia R.P.R., doc. DCCCXXV. 138.
3 Anuntul din 5 iulie 1844 in 1, estitorul romin", reprodus in Aithina romi-
easca" din 16 iulie 1844, nr. 56.
4 Buletin gazeta oficiala", 1814. p. 61-64.
5 Ion Ghica aminteste douil brosuri ce ouprind concesia acordata Itti Tran-
dafilo, iar G. Barit mentioneazii o lucrare a inginerului Kovalevski (Foaia pontru
minte... ", 1844, p. 375-379).
247
www.dacoromanica.ro
rului vienez Gaymiiller, care a ruinat unele case de comert din Galati
Fara rezultat a ramas probabil ti eederea in t arra a unei delegatii ruseeti
anuntati in 1846 de Vestitorul romin" (p. 221), cu scopul de a cereeta posi-
bilitatile de export, in Russia, a lemnului de constructie pentru vase.
Cu toate acestea, burghezia din prineipate iii dirdea seama de ascen-
siunea economica a Rusiei ; astfel Gazeta de MoIldarvia" scria, la 20 mantle.
1852: Rosia se ei afla in zbor deplin al activitatii. Odesa gumerneazi pe-
Marea Neagri, ca pe pia/a principala ; comertul anarfurilor ea ajunsese Wei,
la 1849 suma de 51 utialioane de ruble de argint. Impiiciuirea de la Adrianepol
a pus pe Rosa in conposedarea gurilor Dunarii, mai ales a gurii Sudina, care-
este cea mai mare ei mai cereetata din toate".
Uniunea varnala dintre Moldova ei Tara Romineasta. stabilta doar
pentru stunt limp de generalul Kisseleff, a font efectuata la 1 ianuarie 1848,.
Ca un pas inainte pe drumul infaptuirii liirgiarii pietei interne ti a unirii prim -
cipatelor. Ziarele au publicat lisle de numeresi rusi care au venit in ajutorsal
sinistratilor bueureeteni de pe urma marehui foc din martie 1847 2. In septem-
brie acelasi an, militamii noetri au luat paste la Elisarvetgraul la m.anevretle-
armatei ruse. Greut5tile economice, umnare a auului secetos ei a lipsei de-
organizare din tars, am ficut in 1848 guvernul rusesc sit acorde Moldova si
Tarii Romineoi un imprumut de 300 000 de ruble argint 3. ProfesornI F. Bruit
aerie in anal unnator despre comertul Moldovei cu regiunile inveeinate-
ruseeti : in 1846 in Moldova, uncle hintuie foametea, se impoirtau cereale, pro--
duse fabricate, luminiiri de eeara, manufaetura t.a., iar din Moldova se experts.
sire, vin, gudron, piei, nuci voloseeti, pietre de nioara t.a.
Inrinurini ruseeti, din cele mai .felurite nestudiate 'el de aceea irritate-
cu timpul se constata in =trite domenii ale vietii noastre economics
sociale. De pildii, pentru imbunatatirea soiurilor de cai, dournitomil Mihaii
Sturdza a ineuviintat in 1841 statornicirea hipodromunilor la Iasi, Filtieeni
ei Galati. Este o inriurire a Odeaei si Chisinaului, uncle un manej inekis
fusese dada Inca in deceniul all treilea, iar in 1834 a lust fiintil amitetuff
de alergari de cai. In nuvela ,.Skacika ", publicata in 1841, Constantin Ne-
gruzzi a descnis o alergare de cai din Ch4inan. Sase ani mai tirziu D. Sulu
a publicat o broeura Despre hipodromie sau alergOri de cai gi despre foie-
surile inseannatoare ice ele Ile aduo la imbuniitatirea soiului tailor in Mol-
dova" ; el a patromat alergarile de cai din 1857, jar in 1862 s-a infiintat
Jockey-Clubul din Iaei. La Bucureeti, untie promotorud curselor de cai a feet
Saba Blaramberg (1840-1895), Jockey-Clubul a luat fiinta abia in 1875, dar-
mult mai inainte decit in alte capitals din stud -estul Ettropei, ind.epartate de-
pulsul trepidant at portului Odesa 4.

Reactiunea eurepeana din anii 1848-1849 a gasit in trupele lui Nicadae-

I instrumentul necesar inabusirii zguduitoarelor tniecari populace, care ur-
mareau raturnarea invechitbi oninduiri feudale neeorespunzatoare caracterFului
1 Spieuitorul noldo-romin", lulie-septen-dnie 1841, p. 108.
2 Bukarester deutsche Zeitung", 3 ianuarie, 23 manic 1818, adaos, p.a.
3 "Buletin foale oficiaili", 1848, p. 329.
4 Gai de rasa erau eumparati din Rusia de wail proprietari rontini; de pild5
Nicolae Hagi-Mosou, cu renumita herghelie de la Cocargea Ialomita, cumpara im
1867 cai din hergheliile lui A. P. Krasovski din Odesa.
248
www.dacoromanica.ro
fortelor de productie. Came le aeestei revolulii, inclusiv a revolutiei burghezo-
democrate din 1848 din tarile noastre, nu pat fi cautate asadar in tendintele
unor couducatari, ci in starea socials gencrala si in cunditiile de viata ale
papoarelor. Tarul nu reprezenta insa Rusia intreaga, ai .carei fruntasi demo -
orati contribuiau din plin la lupta revalutionara generals impotriva fendalis-
mului reactionar. Pe de aka parte, Nicolae I nu era unicul dwsunan at reN o-
lutiei, deoarece, prin iniibusirea miscarii chartiste, in aprilie 1848, guvernul
englez asa cuFm ararta Marx si Engels daduse cea dintii lavirtura serioasii
revolutiei enropene. Guvernul lariat se temea insa, mai ales, de o agravare
a crizei reginaului feudalo-absolutist, in urnna intensificarii tulburarilor din
sate si erase, mereu actuate din ranza calamitatilor ca : foametea, holera
ineendiile. De asemenea, revolutia putea sii piltrunda nor in provinciile polone
a ;a incit stramutarea centrului de lupta in Ungaria say principarte
ruarginai;e,
prezenta o primejdic deosehit de gravy.
indata ce a izlinenit revolutia in Occident, guvernul lui Nicolae I a Ittat
o serie de ma..furi pentru consolidarea situatiei interne a Rusiei. labia 'Ilia
aeestor masuri imam sa se resimta si in t iirile dunarene. Aici, in fruntea luptei
pentru infiiptuirea unui stat national independent. se afla burghezia, mai slab
i-nehegata in Moldova. Cu toate acestea, misearea a izbuenit tocmnai in Mal-
doN a, uncle s-a ineercat inilaturarea domnitoruilui Mihail Sturdza. Fats de aceste
framintari, 'Inca in martie 1848 contcle Nesselrode trimisese o nota consulului
general Kotzebue, prin care se ameninta cu ocupatia tarii. De altfel. ,.Albino
romineascii" (1848, p. 99) stria si ea tunenintatar ca tarn' a cerut pun ,rea
armatei sale pe picior de riizboi, din pricina tulborarilor din statele vecine.
Cind, Ia Petersburg. au sosit 1tirile ingrijoratoare despre framintarile
din principae, Nicolae I s-a grabit sii trimdta la fata loruilui, pentrai a cicala
oars, pe comisarul extraordinar generalull Dathamel, ea sa impiediee. tiara nu
era prea tirziu, o explozie revolutionary in regiunile invecinate Rusiei.
La 28 martie adanarea complotistilor ieseni a redactat o petirtie eatre dom-
nitor, cerind introducerea niter reforane. In noaptea inminarii petitiei dmn-
nitarului, cumplotistii au fost arestati I.
Duhamel, pleeat la 1 aprilie din Petersburg, a trecut in grabit prin Iasi
sere Bueuresti, uncle lucruriile se complicau din ce in ce mai mull. Situatia
Jul. Gheorghe Bibeseu, domnitor sovalelnic si care nu se hucura de simpatia
consululi general Kotzebue, pu zi ce trecea devenea tot mai nesigurii. INta
1-a salvat nicti sosirea lui Duihamel, primit la Bucuresti de calve reN olutionarti
cu pamflete.
La 9 iunie la Islaz a izbuenit revolutia, progatita de intreaga dez% ol-
tare sociai-ec,onomica anterioara si condusa temeinic de grupul revolutionar
in frunte ent Nicolae BaLceseu, sustinut de masele populare. S-a format un
guvern provrizoniu, iar domnitarttl infricusart a abdieat in noaptea de 13 ionic.
Proclamatia de la Islaz prevedea egalitatea drepturilor politice pentru ceta-
teni, libertatea tiparului, emanciparea cliicasilor, dezrebirea tiganilor. invat a-
ugntuil general s.a.

1 Traducerea ruseascii a rapoartelor cu privire Ia riizvfatirea Moruzestilor si

Cantacuzinilor din aprilie 1848 si la expulbarea lui Constantin Moruzi dmncolo de
Prut, vezi In Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 3899, p. 38 si urm. si p. 130 ; de.pre
arestarea Cantacuzinilor, ms. rom. nr. 1030. Si la 4 octomhrie 1848 consulatul tarist
din Iasi se interesa de cartile si revistele revolutionare ra'spindite in tarn (doe.
MCXVII. 8, Academia R.P.R.).

219
www.dacoromanica.ro
 La 13 iunie DuhameT si Kotzebue au prtrasit orasul Bucuresti, protes-
tind impotriva riisturn5rii regitnatlui regulamentar. La causulatrul Rusiei. a
ratnas primul dragoman Kotov 1. Duhamel a pleoat la Leova unde, la grani-
tele Moldovei, era concentrat uu corp de armata, comandat de genetalul
Garstenzweig. In conformitate eu mandatul dat de govern, Duhamel a cerut
ca Elamite trope sa inainteze in Tara Romineasca, pentru a sustine restabilirea
regimului regulamentar. La 19 iunie o divizie de inianterie. un batalion de
husari eu tunuri &i aiterva sute de eazaci au trecut granit.a, in drum srpre
Birlad. iar Duhamed a plecat la Iasi, de unde putea intretiue mai usor cores-
pondema cu guvernad din Petersburg.
La pritnirea stirii despre apropiata intrare a trurpelor rusesti in prin-
cipate, povesteite Duhamel itt mintea imparatului au incoltit
asa ea trimise de iudatii un currier la generalal Gerstenzweig, orAloninduri sa
orpreascii deocamdata intrarea trupelor. Duhamel sosi in grabi la Birlad, ca
s5-i fat5 sa inteleaga pe Gerstenzweig ea retragerea corpuilui expeditionar ar
stirbi prestigiul guveratrului, rugindru-1 totodatii sa astepte risprunsul imp5ra-
tului Ia ttirea initrarii trupelor in Moldova. Biltrinul Gerstenzweig n-a cedat
nisi until argument si s-ra rertras in grabii la Leova, unde 1-a si gasit noul
eurier imparatese, care-i Ricca cunoscut ca, de vreme ce fortele rusesti au
trccut in Moldova, ele trebuie sa ramina acrolo piny la limpezirea evenimen-
telon Unitatile rusesti au reocupat pozitiile de linga Birlad.
Sovalelale ramiutite ivvorati din dorinta guivernului tarist de a feri prim-
cipatele de complicatiile internationale si de amestecul inevitabil al tur-
cilor in viata locar15. In ceea ce privette Anglia, gwvernuil ei era preocupat
de propriile framintari interne ; de alifel, o dat5 eu intensificarea tulburii-
rilor din Ungaria, guvernuil englez prefera ca noul focar revolutionar s5 fie
izolat, consolidindu-se astfel temeliile monarhiei habsburgice, aliata Angliei
in lupta impotriva extinderii in fluentei ribse,ti inn Bakani. Curtea vienez5 cerea
si ea interventia fortelor tanulni, in primul rind in Trausilvania, pe care o
prezenta dreg)/ central al mi carii polone de eliberare.
Ca si inaintarea trupelor rusesti in Moldova, retragerea generalului
Gerstenzweig la Leova a produs schimbiiri politice la Bucuresti. Guverand
provizoriu s-a reinstalart la cirma tanii, incurajat de negocierile cu Suleiman-
Pasa, comisarul extraordinar turcesc care a recrunosaut provizoriu locotenenta
domneasea alc5truita din Eliade-Rildulescu, N. Golesen si Gristian Tell, preco-
nizatcui ai reforanelor mai moderate. Poarta n-a indr5znit, insa, sa -ti data
pin5 la .caplit actirtmera ostila guvernului din Petersburg, nad5jduind poate
s5 profite mai mull de aceasrt5 rara ocazie de colahorare. Fuad-Efendi, noul
comisar extraordinar sosit la 27 august la Galati, 1-a rinlocuit pe Suleiman-
Pasa. A pampa zi trupele turcesti, conduse de renegatul Omer,Pasa. (fostul
sergent austriac LaVacj), si-lau Inceput marsul in Tara Romineasc5. Masele
populare din Buenresti in frunte en pompierii c5pitanului Z5g5nescu an opus
rezistent5 turcilor, care au provocat, Ia 13 septembrie im Dealul Spirii, un
groaznic m5cel... Trupele tarriste inaintara gi ele in Tara Romineasca 2, trecind
apoi de asemenea in Transillvania.

' Evstafie Semionovici Kotov, consilier de stat, moare in 1834 la Bucuresti,

dupii 48 de ani de serviciu in diplomatic (Gazeta de Moldavia", 1834, p. 127).
2 Coresporidenta comandamentulni rusesc din anii 1848-1849 cu autoritgtile
Tarii Rominesbi, la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 3836, 3837, 3842-3816, 3868,
3873, 3900.

250
www.dacoromanica.ro
 Cu toal5 grabnica potolire a revolutiei, trildat5 de majoritatea burgheziei
si de boierimea liberalii, inseurnatatea ei riimine totusi considerabilii : revolutia
din 1848 a zguduit din temelii oriaduirea fentlalii, a riscolit masele dornice
de libertate si a imbogatit experienta poporului in lupta pentru eliberarea
sociala si nationalai.
De teama rnissrilor populare 6 actionind in asentimentul monarhiilor
din Occident, guvernul lui Nieolae I a consimtirt sa contribuie la consolidarea
puterii turcesti, ceea ce a compromis inrtrucitva populairitatea Rusiei in ochii
popoarelor subjugate din Imperial Otoman. Incordarea relatifilor dintre Rusia
si Turcia continua totusi. Pe tale de negocieri grabite de prelungirea luptelor
revolutionare, in urma misiunii generalului Grabbe la Constantinopol, la 19
aprilie 1849 is-a ajuns la incheierea conventiei de la Balta-Liman, prin care
s-a hofarit, in mod provizoriu, ca domnitorii din titrile noasrtre si nu mai fie
alesi de adunArile obstesti, ei sa fie inirmiti de sultan pe termen de sapte ani.
Urmau sa fainetioneze divanuri legislative, iar adunarile obstesrti s5 fie convo-
cute numai in cazuri Apeciale. Niste comitete tnebuiau s5 revizaiascii la Iasi
si Bucuresti Rego lamentul Organic, care avea sit fie confinnat de Poarta si
de guvernul ;mist. Dup5 o perioada de sapte ani puteau s5 fie Innate alte
in5suri in favoarea principatelor. Deocamdat5, sub supravegherea unor comi-
sari turoi si tarsi, trupele de ocupatie r5mineau in %ark pin5 la trecerea fr5min-
tiirilor revolutionare.
Este inleresanta paralela ce-o face chiar imputernicitul tarist, generalul
Duhamel, intre sterile anormaJe create de noua conventie si cele stabilite in
tratatul de la Adrianopol :
Germenul sitaatiei entice in care se zbat in prezent Moldova si Va-
labia se ascunde Ichiar in tratatul de pace de la Adrianopol. Prin faptul c5
principatele treceau sub protectoratul Rusiei, iar Poarta isi p5stra numai ("rep-
tun nominate, se crea o stare de luetruri anorma15, care :mai devreme sau
mai tirziu trebuia sa dea roade amare. In cursul printilor ani drupa incheierea
tratatuluti de la Adrianopol, nu se puteau sesiza toate grreutatile situatiei,
deoarece Turcia, care c5uta in primal rind sa -,si vtiadec.e snide pricinuite de
razboi, pilrea ca eliminase principatele din sfera preocuparilor sale. Cu ttimpul
insii lucrurile au luat alts intorsarturg. Pe de o parte sosotirile puterilor straine,
care priveau cu invidie cmesterea influentei rusesti, pe de alma parte impreju-
rarea ea not eram nevoiti sa ne adresam Portii pentru recunoasterea prin
firmane Odin partea sultanilor a celor numiti sau scosi, a odor surghiuniti, de
lapt ar5tau Portii ca prin tratatul de la Adrianopol principiul de suverani-
tale al Portii rruniisese in patere ; acest principiru, avind o intempretare foarte
larg5, ii dada putinta Turciei, folosind imprejararile prielnice, sa ocrupe in
principate sitruatia pe care o avusese inainte. In virtutca tratatului de la
Adrianopol, Turcia nu numai cii renuntase la dreptul de a mai tine armata
in principate, dar i se punea in vedere .cii nici un turc inarmat n-are dreptui
s5 treacii Duval-ea. Acorn tnrcilor li se dildea voie sa aib5 pin5 la 10 000 de
oanieni oaste, pentru perioada de Limp care va tfi necesarii restabilirii ordinii.
In virtutea aceluiasi tratat, principatele se bucurau de o deplin5 autonomic
in ceea ce priveste ladministrarea inteni5, iar Poarta n-avea voie sa se amestece
in treburile tiirii. Amnia Poarta avea voie sa aib5 in principate un cornisar,
atita timp eit va continua ocrupatia hni1itara, iar acest comisar va avea desigur
o putere hofaritoare. Tratatul de la Adrianopol cilartase sa ferease5 principa-
tele de vasalitatea economics fats de Poartii, stabilind o klat5 pentru totdeauna
cuantunuil tributului pliitit Portii, atit de Moldova, cit si de Valahia. Acura
251
www.dacoromanica.ro
insa scaunul de domnitor era scos la mezat la Constan.tinopol, asa inch
hotirirea din treefut de fapt era revocatii, deoarece nicioclatii nu s -au stors
mai multi haul din Moldova si Valahia, si mai metodic, dealt atunci chid s-a
hotiirit a Ii se acorda domnitotrilor same ce trebuiau s5 aeopere cheltuielile de
inscaunare, Rune care, diva' m5riinea lot, egalau cru *de plaftite pentru ocuparea
tronului. In srfirsit, alegerea candidatilor, care duipi tratat revenea Portii, cit
si cele ipetrecute cu domnitorii not alesi ariitau ca actiunea revolutionarii sus-
tinutii de intrigile Portii va fi continuat5 si mai departe, de acei pe care ti-a
desemnat in fruntea ocirmuirii. Asadar, conventia de la Balla-Liman (en ex-
ceptia unor sehimblri cerute de imprejuriri) a restabilit starea de lucruri
existents inainte de revolutie ; idar cele expuse mai sus demonstreazi ca
aceasta conventie, deli isCalit5 de turci cam silit, le-a redat droptarile pe care
le pierflusera prin tratatul de la ,Adrianopol".

Luprta revolutionar5 a continuat in tars si peste hotare. Trufpele tariste

ant stat in principate din iunie 1848 piny la 1 iunie 1851. Desi ocupatia servea
interesele tanismului, totusi soldatii ruyi au impiedicat, atit eit era cu putinta.
abuzurile trupelor de ocupatie turcesti.
Sehimbilrile de domni n-au imbuthatiitit conducerea statului : Bibescu a
fost inlocuit la domnie de fratele sau, Stirbei, iar Sturdza, aflind despre
negocierile uso-turcesti din februarieaprilie 1849, sub euvint de inspectare
a tarii, plee5 din Focsani la Viena, urmind la domnie nepotul sin de sor5-
Grigore Ghica. Consulii generali taristi, Carol Kotzebue 1, apoi consillierul de
stat Haleinski 2, supravegheau ocirinuirea tarii, autind popularitate mai cu
seams in sinus math boierimi. In corespondenta Golestilor, ostili reprczentan-
tilor taristi care luasera parte la surghiunirea revolutionarilor din 1848. se
vorbea despre descoperiTea unui complot filorus, urzit pentru a prclungi sede-
rea rusilor in principarto. In fruntea conspiratiei lair fi stat Nicolae Mavros.
In septemlarie 1850, un guvern Ifilorns a luat fiinlii 3, dar aerie Al. C.
Golescu-Albul ,,dac5 ar fi fost pusi alti boieri, tot aria air fi fost, ca toti
marii boieri sent rusi..."4.
ltt fruntea fortelor rusesti din principate se afla generalith Alexandra
Liiders 5, c5ruia gazetarul Zaharia Karkaleki 6 i-a inehinat in 1849 o od5, tips
city pe foi volante 7. Alt ciirtainar, A. Ilermezia 8, a publieat, in sfuplimentul
la ziarul Zinbeul" din Iasi la 5 decembrie 1850, versuri inehinate rusilor.

I Mutat in 1847 din Iasi la Bucuresbi (Albina romineasci", 1847, p. 138).

La Iasi este numit Feodor Antonovici Tumansloi, poet, reprezentant consular amintit
aiei in 1846 de Porfirie Uspenski. Tumanski a murit in 1853 la Bolgrad.
2 Gazata de Moldavia", 1850, p. 62, 178.
9 Gheorghe Filipesou, Ion Slatineanu, Manuil Arghiropol, Ioan Mani, si Joan
Oteteleseanu.
4 In aprilie 1851 domnitorul Stirbei igi cannon fata au un ofiter rus. Despre
numarul mare de boieri filorusi, vezi memoriul francez publicat in revista Cercetari
istorice", 1932-1933, p. 251-260.
5 Necrologul generalului Liiders (1790-1874), in ziarul Telegraful romin"..
1874, p. 47.
6 De origine macedonean (1785-1856), editor la Buda si Bucuresti.
7 Academia R.P.R., f. v. 1268.
8 Fratii Hermeziu invata la scoala military din Petersburg (Academia R.P.R.,
doe. CCCXXVIII. 64 ; doe. DCCCLXXXII. 36).

252
www.dacoromanica.ro
Si la Brasov au fost tiparite, in 1849, versuri inchinate unui genoral rus, iseii-
lite de Carol Folnes. Aceete manifestari provin indeosebi din pantea claselor
dominante din principate, deoarece aka era sitthatia generals a acestei ocupatii
de reprimare 'a revolutiei, fundamental deosebita de cele din trecut. In acelasi
limp, printre slick guivenmil nuts a vansat o sums de Irani pentru infiintarea
in 1850 a spitalului de la manistinea Neamt, gal canoi staret, Neonil, a fost deco-
rat cu ordinul sf. Ana 1. Mihail Kogillniceanu, de altfel sustinut de Neonil la
inftiintarea unei fabricti do- postav 2, lauda la 5 august 1859, in Comisia centrals.
acest spital .,oel anai frumos edificiu in Cara Moldovei"8. La 31 octombrie
1850 eapitanul rus Simion. Mazanaki (1823-1880). insiircinat de generalall
Liiders cu alcatuinea statisticii Munteniei, a cerut prize foi volante oarecare
ttiiute" asupra drumumilor, prodnotiel naturale, populatiei, industriei
ki comertului tarii 4. Alta foaie volanta statornicea nonmele pentru neoensamin-
tul ,populatiei 8. Topograitii nusi an continuat lucrarile cu privire la imbuna-
tiitirea hartilor locale. 0 harts ru-seasea a principatelor al fost retipiirita in 1853.
Inca din 1851 la Petersburg au inoeput sa aparii operele istorice privi-
toarf. Ala campania din Ungaria si Transilvania, unde trupele tariste ea:mandate
de Paskevioi au tinaltusit tin 1849 ultima manifestare a revolutiei europene s ;
aceste luoritri continseau un bogat material asupra operatiunilor militare din
principate. Desorierea trazboinlui din Transilvania, redaetatit de A. A. -Nepo-
koieitki sef ale stat major in urmittoarele razboaie ruso-turce.sti, a fost tiparita
in 1858, preoedind cantea Ini I. Oreus din 1880. Cu tinapul, ofiterul P. V. Ala-
bin (1824---1896) va publica insomnarile sale din patru campanii (1849 1878),
case merits sit fie cereetatte, ca si amintirile altor martori oculari D. Altsa-
rumov, A. Baumgarten s.a.
In ajunul retragerii tnupelor nusesti din principate, la 31 anartie ourierul
special al tarnlmi, Streurnhov, a adus tdonmitorului Grigore Ghica la Iasi
ordinal sf. Ana, treermol la 3 iunie la Buteuresti, ca Si inmineze aceea.;i deco-
ratio domnitorului Barbu Stirbei. In septembnie 1852, cu ocazia inspectiei tru-
pelor la Voznesensk. in Rusia, tarul a fost salutat t1e demnitari moldoveni
munteni 8.

* *

Apropierea ruso-austriaca a dat pnilej imparatului Nicolae I, in cursul unor

vizite in Austria si Anglia, sa punii in disautie problema impartirii Turcici.
Puterile oceidenlale se opuneau, iinsit, oricarei intariri a influentei ruse,sti in
zona Mediteranei.
Depante de a subestiana tendinta de cucerini si politica externs de 'class
a tarismatlui, trebuie totttsi sa ariitam ca adversarii sai occidentali manifestau
tendinte expansioniste si mai pronuntate, bazate pe puternica dezvoltare capi-
talistsa tarilor lor. Totusi, putem Moir intelege aprecierea elasicilor marxis-

Diploma din 11 octombrie 1849 la Academia R.P.R., documental CCC\ III. 20.
1

2 "Industrie moldovani ", ,,Gazeta de Moldavia'', 1854. p. 86.

3 Prot000alele Comisici centrale a Principatelor Unite ", prot. XXXVIII, p. II.
4 Academia R.P.R., f. v. 1260
5 Ibidem, f.v. 1071.
Prin Buletin gazeta oficialti" (1849, p. 333). Dultamel a anuntat incetarea
campaniei rusesti din 'impel.%
Despre Nepokoieitki (mart in 1881), vezi Rominta liheri ". 1877. nr. 14.
a Ga zeta de Moldavia", 1852, nr. 77.

253
www.dacoromanica.ro
mului ca : un razboi en Rusia ar putca aduce dup5 sine o explozie revolu-
tionara generala pe continent" 1, deoarece, in mimeroase articole, Marx si
Engels stiiruiau ,asupra rolului hotaritor pe care laudanum' Europei" 1-a avut
In reprimarea revolutiei din anii 1848-1849 in centrul Europei ; in acelasi
timp, Nicolae I a imprumutat monarhiei habsburgice case milioane de ruble
pentru lupta impotriva revolutiei in Italia
infringerea miscarii revolutionare din Ungaria, care a insemnat o izbind5
a reactittnii militare feudailo-monarhice in Europa, a ridicat prestigiul lui
Nicolae I. Conditiile internationale favorizau realizarea planului guveanului
tarist de recistigare a pozitiilor pierdute in Oriental Apropiat. Adversarii
Rusiei si-au strins insa riudurile, trecirtd la aetiuni commute ; contradictiile dintre
marile puteri europene oglindind puternicile contradictii social-cconomice
si de clasii dinauntrul for s-au adineit si mai mult. Pentru Rusia, asigurarea
treeerii prin strimtori prezenta o insemnittate virtala. Franta, cu interesele ei
in Egipt si la Constantinopol, si Anglia, care prefers sit idomine pe cale
diplomatica intregul Imperiu Otoman si 5e temea de inaintarea Rusiei in
Asia Centralii, sustineau pe sultan impotriva rusilor. Guvernul englez nu putea
sa consimta ea Rusia sit stlpineascil strimtorile, fapt cure ar fi echivalat
din pullet de vedere economic tsi politic cu o loviturii grea data puterii bri-
tanice. Negustorii englezi, pentru a nu mai avea de-a face en ingradirile va-
male din 1Rusia, si-an intensificat operatiile comerciale in principate. Pe negus-
torii occidentali ii stingherea, de asemenea, importantul comer% al cerealelor
prin Odesa ; posibilitatile pie%ii de eereale din Odesa Impiedieau instaurarea
unei exploatiiri Ipe baza (le monopol in tArile noastre. Statelor occidentale
ostile Rusiei R s asociat si monarhia habstbwrgica, salvat5 de trupele lui
Nicolae 1 in timpul revolutiei din 1848, dar care (folosea Turcia drept stavilar
impotriva extinderii influen %ei Rusiei. Austria canta sa acaipareze navigatia.
pe Dun5re si comertul din regiunile inveeinate, blocind druttnul Rusiei spre
Balcani.
Yu ianuarie 1853, intr-o convorbire avuta cu arabasadorul Angliei, Nicolae-
I a 'reluat disentia cru privire la intpiirtirea Twrciei. itnparatul a propus ca
principatele, care constituiau de altfel in acea vreme state de sine stiit5toare
sub protec%ia Rusiei, sa beneficieze de aceasta stare de hteruri, ca si Serbia
si Bulgaria. in schimb, Anglia urma sa-si instaureze st5pinirea in Egipt si pe
insula 'Greta. Euglezii au respins propunerea, socotind ca. Rusia, Mind in st5-
pinire strimtotrile, ar deveni invulnerabil5 pentru, flota for s,i ca rusilor li
s-ar desehide pusibilitati not de cuceriri in Turcia si Persia. Cercrurile corner-
ciale engleze la rindul for sufereau de restrietiile impuse de rusi in Asia
CEntrala.
Retfuzul Angliei facntt pe Nicolae I sa forteze desfattriarea eveni-
1-a
menitolor. Contind pe o prabusire a Imperiului Otoman la eel dintii conflict
armat, tarul a ins5rcinat pe ministrul de taturin5 Mensikov sa prezinte la
Constantinopoi cetreriile sale sub o forma ultimativii. Drept raspuns, guvernul
englez a numit in februarie 1853 in postul de ambusadoir al Angliei in Turcia
pe Stratford- Redcliffe, un dustnan inversunat al Rusiei (deoarece Nicolae I
refuzase s5-1 primeasca, in 1832, ca ambasador la Petersburg).
La 28 februarie 1853 Mensikov a sosit la Constantinopol. El a propus
sultanultui incheicrea unui tratat de alianta impotriva Fran%ei. Strattford-Red-
cliffe, care a deseins in capitals otomana In 5 aprilie, a reusit sa isealeastei
' K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, E.P., 1959, u. 301.
9 -4
www.dacoromanica.ro
pentru Anglia un tratat cu Poarta, at;la incit la 21 mai 1853 Memikov a parait
Constantinnpoltd. Ciocnirea dintre diplomatia anglo-franceza a ciirei apro-
piere se cinientase in lupta comuna impotriva lrui Mensikov si diplomatia
rasa* devenea tot mai apriga. Refuzul Turciei de a primi conditiile Rusiei tre-
cbuia sa duca la o) intrare a trupelor rusesti in priniciparte, ca mijloc de
constningere a Portii.
Nota contelui Nesselrode din 30 mai 1853, anuntind apropiata intrare
a trupelor rusesti in principate, a dart un nou impuls propagandei otile
Rusiei. La 1 iunie lordul Clarendon a facia eunsocut ambasadorului Frantei
la Londra hotarinea guvernului Augliei de a trimite flota engleza in golful
Bezika, de linga Dardancle. Istonicii englezi recrunose ea ordinul adresat flotei
engleze, de a se deplasa spire Dardanele, fusese dat mai Inainte de a se primi
stirea ca imparatul Nieoliae I a ordonat trupelor sale si ocupe principatele. La
13-14 iunie flota units engleza si franceza a aruneat ancora in golful Bezica.
La 20 iunie Nesse Irode a protestat impotriva acestui act, care ar fi avut ca
urmare 'ocuparea prinicipatelor. A treia zi trupele rusesti au intrat in Moldova I.
Ca sa-si asigure fiancul, Nico 1ae I a ineercat sa reia planul de impartire a
Turciei cu veehiul salt slut, imparatul Austriei. Dar, temindu-se de miscarea
revolutionary din interior si don-ilea de a profita la maximum/ de situatia
tulbure din Balcani, neurtea vieneza a ineepurt o serie de negocieri ,pe eat de
fatarniee, pe atit (le dusmanoase
Pen-fru operatiunile din principate au fost desemnate : consul IV de
infanterie (57 794 de oameni), o parte a corpului V de infanterie (21 803 de
oameni), apoi trel regimente de cazaci (1 944 de oameni). La 26 mai 1853
generalul adjutant M. D. Gorciakov a lost numit cornandentul acestei artnate 2.
Gorciakov, fostul set de slat major al maresalrului Paskevici, 3 nu avea insa
calitAtile necesare unrui comandant de wire. Nehortarirea lui se explicil $i prin
atitudinea negativa a lui Paskevici fatil de aceasta eampanie. Desi mare$alul
nu indraznea sii contrazica pe imparrat, el se manifest a impotriva acestui
razbori,socotind mai importanti pa-trarea Poloniei al carei guvernator
suprem era, decit o campanie al earei rezuiltat era indoielnic.
Gorciakov nu dispunea de unitati suliciente pentru ocuparea principa-
telor si pentru ostilitati. Trupele nu aveau armamentul, proviziile $i medi-
camentele neeesare pentru sustrinerea unei campanii grele. Fnaudele in legatura
cu aprovizionarea armatei daunau serios operatiunile militare 4.
In iulie 1853 a fost temporar inlaturartii fictiunea suzeranitatii sulta-
nuiati, incompatibila cu ocupatiunea useascii. Damnitorilor Ali s-a interzis sii
mai p5streze legaturi cu Poarta, precum $i sii plateasca sumele datorate vis-
tieriei turcesti. Curind domnitorii au parasit .capitalele ; o datii cu ei au plecat
Fi consulii englezi Eri francezi. Vassle anglo- franceze au profitat de ocazie ca
sa patrunda iar in Marvell Neagra, motivind trecerea strimtorilor prin neeesi-
tatea de a transporta pe eonsulii for din principate. Negocierile pentru snln-
Gazeta de Moldavia, 1853, p. 203.
2 Cancelaria diplomatici a comandementului o conducea Carol Kotzebue (..Ga-
zeta de Moldavia", 1853, p. 209), fostul consul general, in time ce fratele sau. Pave[
Kotzebue, era fief de start major al armatei.
3 Despre maresalul I. F. Paskevici (1782-1856) apare in Calendarul popular
pentru anul 1846" (Bucuresti, p. 25-311 articolul : Contele Paskevici guvernator
al Craiei Polonii".
4 Problema aproviaiontirii trupelor rusesti din principate in anii 1853 185-i a
provocat polemioi, sustinute de Feodor Zatler (1805 1876), intendentul armatei. I.a.
2
www.dacoromanica.ro
lionarea pasnicri a ,,erizei orientale", puse la oale prin Viena pi acceptate de
Rusia, n-au reusit, gruvornad sultanului propunind amendamente sugerate de Strat-
ford-Radcliffe, ou tattil de neacceptat. Putorile ocoidentale si-au intensificat
presiunea diplamatic5 asupra Portii. A urnmat ultimatumul turcesc din 14 qop-
tembrie, apoi declararea de razboi la 22 soptemibrie 1853.
Turcii aveau o armatil de eel putin 145 000 de oameni, I:mecum si cava-
leria basibuzavoilor, oare terariza papulatiile riubjugatte Impariului Otoman. pn
fruntea acestor trupe se afla Omer -Pala, ale carui succes--, sutpraestianate de
prer.a occidentali, s-au dartarat nu fait insusirilar sale personale de strateg, cit
gre:elilar unor gerkerali taristi. In statul major al lui Omer -Pala activan nume-
rai paloni si unguai, refugiati politini din anki 1831 si 1818-1849.
Intr-un memorial inaintat imparatului in septembrie 1853, maresalul
Palevici staruia asapra posibi9itatii aleatuirii unor deta:amente din populartiile
asuprite din Imperial' Otoman. Moldovenii si valahtii unman sa formeze un carp
de 10 000 de oameni. Cu oit situatia military din sud-estull Europei se oomplica,
eu atit proiectul constituirii aciestor trupe auxiliare a ipreocupat din ce in ce
mai mult pe guvernantii taristi, fiira sa (lea insa rezultate concrete. Generalul
Gorciakov a ineredintart mtilitiea b5stinase serviciul politienesc.
Multi localnici i$i manifestau sincera for simpatie fats de actiunile
Rusiei, care &mean la souturarea definitiva a jugului otoman. Cind ostilitatile
an obtinut forme concrete de r5zboi, in Gazeta de Moldavia" (1 martie 1854)
an aparut versurile traduse de C. Negruzzi din Severnaia poela" (nr. 37) :
..La ocazia resbeladui de acakm". Aceeasi gazotii a lui G. Asachi (1854, p. 90)
publica verquarile poetului rus Feodar Glinka (1788-1880), care cu dib5cie
s-au parafrazat in lionalka rornineasca ce d. postelnie C. Negruzzi" : ,Q1Jra ! Ce
resufla amorul eel mai ourat pentru Patric"... Alt literal moldoveau, care la
aceeasi epocil a cintat armata rusease5, a fast Joan Ianov I, antorul (Ardor, la
citirea manrifestului taradui din 9 februarie 1854 $i La ocazia trecerii armiei
I-a a Rosiei peste Dunke, la 11 martie" (Gazeta de Moldavia", 8 si 25 mantle
1854).
Situatia din principate se asem5na intrucitva cu vremurile de mai demult.
La Bueuresti, generalul-adjutant A. I. Budiberg a rfost numit coinisar extraordi-
nar si plenipotentiar, subordonat comandantallui armatei ; Nicolae Gjers con-
ducea cancelaria sa diplomatic5 2. La Iasi, postal de vieepresedinte al rdivanului
a Post incredintat lui P. A. lirusov, urmat apai la ineeputul anului 1854 de
C. I. Osten-Saken, cancelaria for fiind condusii de Feodor .Biihler. care functiona
dr- la 1850 ea secretar al consulatului Rusiei la Buouresti 3.

Ioan Evdochin Ianov (1834-1903) a fast magistnat, apoi de la 1867

avocat. Dictionarul Junimii" (La Academia R.P.R.. rns. Tom. 1488, p. 73) indica anul
1836 oa data a nasterii, ceea ce este putin verosimil.
2 Nicolac Gjers (1820-1895), de la 1811 dnagomanul adjunct at consulatului
Rusiei din Iasi, a luat parte in anii 1848-1819 La eampania din Transilvania in calitatc
de functionar al oancelariei diplomatioe a genenaluLui Liidens. Numit in 1850 la Con-
stantinopol, mutat in toamna anuLui urmator in postal de consul la Iasi (Buletin",
7 octombrie 1851), in anii 1858-1863 el a fast consul general la Bucuresti, iar in
.anii 1882 1895 ministru a} afacerdor straine al Rusiei.
2 Corti de feltd Slujbei sf. Haralambie", scriere tiparita in 1853 la Neamt,
aminteau pe frontispiciu pe oonducatorii rusi, zugrilviti pe locul rezervat stapinitorilor
tarii, de pilda in biserica oladita in 1854 prin staruinta locuitoritor din satul Izvoarele-
firs hos a.

11511

www.dacoromanica.ro
 Rominii s-au inrolat in oadrele armatei rusesti. Chiar printre adjutaatii
generalului Gorciakov g5sina pe Dadu Filipescu si pe Iorgu Costache Sturza 1 :
pentru ca.mpania din Crimeea, Filipescu a cApatat o spade de onoare, a slujit
apoi in armata romina, jar in 1877 a fost adjutant atacat pe ling comanda-
mentul armatei ruse. Capitanul Iorgu B515ceanu 2 s-a distins Ia Sevastopol.
Dootoral Cithak a activat in Rusia. 0 unitate ariiIitarra, recrutatii in farile
noastre 3, a luptat de partea rusilor in Crimeea ; generalul Gorciakov lauda pe
voluntarii comandanti de Panaiot Moruzi 4 ; §eful unor voluntari din Virile
noastre a fost veils in batilliile de la Eupatoria5. to numAr de 145 de arti-
leristi au fost decorati in 1859 cu medalii rusesti, pentru participarca la cam-
parka din 1853 -1854 6.
La 20 octomibrie 1853 s-a aflat ca turcii, incurajati de prezenta flotei
anglo-rfranceze si de concentrarea trupelor austriece la grauita yrincipatelor. av
trecut Dunarea la Turtanaia. Diu Nina generalului Dannenberg, carantina de
Ia Oltenita a foal ocupata de atacanti. Aceeasi nehotArire a unor comandanti
taristi a provocat insuccesul for de la Cetatea. La 18 noiembrie flota rush, coman-
data de amiralul Nahimov a distrus la Sinope flota turc5. Poarta a obtinut
imprumutuni la Paris si Londra. In noaptea de 3-4 ianuarie 1854 fortele navale
anglo-franceze an trecut din Bosfor in Marea Neagr5, ea sa impiedice actiunile
flotei ruse.
In Epir grecii r5sculati luesera armele impotriva tuncilor ; nelinistea
domnea si in Serbia. Austriecii ameaintau pe siathi cu ocupatia militar5.
Intr-adevar, eliberarea slavilor din Imperiul Otoman cu ajutorul rusesc, pri-
mejduia st5pinirea asupra slavilor din monarhia hababurgic5.
Insuccesul de la Cetatea I-a deteraninat pe generalul Gorciakov sa incerce
sa fie mai activ. La 4 ianuarie 1854, el avea de giud sairi indrepte fortele asn-
pra Calafatului. Intre amp, maresalul Paskevici a fost numit in posted de
comandant suprem al trupelor rusesti de la granite de vest a Rusiei, precum
si a celor din principate.
La 20 februarie turcii au trecut Dun5rea Naga Silistra. Atacul a fost res-
pins in b5t5lia de la Cal5rasi. La 11 martie la Galati rusii an trecut pe malul
drept al Dun5rii. Anglia si Franta au declarat r5zboi Rusiei.
Ocuparea cetayii Silistra putea sa asigure armatei ruse o bnar5 pozitie
strategic5, Jar Paskevici insista asupra rertragerii trupelor din principatc.
Maresalul staruia asupra primejdiei interventiei animate a Anstriei, care iscalise
in aprilie 1854 un tratat de aliantA military cu Prusia, ostilA si ea Rusiei din
pricina opozitiei lui Nicolae I fath de problema unific5rii Germaniei. In iunie,
Turcia a Imeheiat doua conventii cu Austria, indeannind-o sA ocupe principatele.
Din pricina sovaielii in aotiwnile militare, atacul rusesc impotriva Silis-
trei n-a ensit. Detasamentul colonelului Karamvin a fost infrint la Caraeal.
Vorbind de insruceesele rusesti de la Oltenita, Cetatea si Caracal, ofiterul romin
Pandele Cercilrez aerie urm5toarele : ,.La aceste izbiri tot turcii au atacat pe

1 Iorgu Sturdza, major de husari de Pavlograd in 1857 (Academia R.P.R., arhiva

1072), a murit in 1865.
2 Iorgu Bilaceanu a trait inure anii 1831-1875.
3 Privitor Ia inspectia voluntarilor, facut5 la Iasi de generalul Sallos. aerie
Gazeta de Moldavia", 1854, p. 93.
4 ..Gazeta de Moldavia", 1855, p. 112.
5 Ibidem, p. 84.
6 Monitorul oficial al Tarii Romineati", 1859, p. 503. Despre voluntarii inrolati
in armata rasa vezi ai documente la Arhivele Statului din Bucuresti, Vistieria Tarii
Rominesti, nr, arh. 907 1854, f. 196, 197, 198, 200, 20], 213 s.a.
17 Contributii la istoria relariilor romino-ruse. 257
www.dacoromanica.ro
rnusc.ali, cici mai ton' sefii for erau francezi,b englezi si de alte main si de
aceea an fieut isprivi" ; nicri cetiitile de dincolo de Dunare n-au, putut fi Jaime
de rusi fiind pregiltite iipt5riturile de strains ".
Mares arlul Paskevici insusi, suferind o contuzie la asediju Silistrei, a
parisit comanda arrnatei. In noaptea de 8-9 inane, genera1ul Gorciakov a pri-
ma ordinul de a se retrage din ptincipate.

Lupta Rusiei pentru inFaturarea dominatiei otormane a Post oprita de'

razboiul din Crimeea, care' a peilcjuit cu spriiinad puterilor occidentale
reinstaurarea suzeranitiitii srultanului in principate, inc5 pe o perioad5 de un
patrar de voac.
Yn Crimeea se desfasura r5zboiul, cu legendara aplrare a cetktii Sevas-
topol. In Caucaz rusii av eucerit cetatea Kars.
Retragerea tnupelor rusesti din principate deschidea portile agresiurnii
austriece. Austria trecea pirinrtr -o criza economics, incrit Hess si attri generali
austrieci se exprimau impotriva intraris t5irii for in razhoi ; insa Franta ame-
ninta in caz contrarr sa-si trimita fortele in nordul Italiei. Pe de aka
parte, curtea vieneza cu ajutorul Franteri si Ambliei spera sá-si consoli-
deze pozitiile din tarile dunarene, unde trupele austriece, comandate de
Coronini, au si desciias in grabs. Folosindu-se de atitudinea Austriei si de atacu-
rile armarte ale aliatilor, Wren ar fi dorit sa inainteze. Ziarde noastre co-
merntau in octombrie 1854 posibilitatea uneri asemenea ofensive ; dar aceasta
air fi putut sa trezease5 un contraatac al trupelor rusesti, de care se terneau
cu Coate asiguririle Prusiei chiar austriecii. Curtea vieneza, sustinuta de
Prusia, a cerwt asistenta Confederatiei geranane, in eventualitatea unvi ase-
names atac" rusesc. Lui Coronini i s-a dat ordin sa nu stin,gherease'a misc5-
rile lui Omer -Pala ; comandantul tune astepta numai debarcarea runrui corp
expeditionar franoez de 20 000 de soldati, ea sa atace Rusia pe uscat.
Ocupatia austriaca urmarea extinderea dominatiei habstbrungice asupra
regiunnor dun5rene. !ma ohiar ofiteeii austrieci, ca Moritz von Angeli, veniti
la Iasi, .considerau aceasta terra drept un ,qpion inaintat al stferoi de influent:1
ruse", unde rusii si-au fault sincere prietenii in indelungatele sederi, pe (And
miisurile autorititilor austrriece erau ,privite ca nelegiuiri opresive. Destul sa
observ5m ca pentru furnrituri rru ii plateau cu mar, iar austrieon en hirtie.
Spre Idmsehire de ocupatia de rdzboi ruseascA din aniri 1853.1854, ocupatia
de pace austriacii din anii 1854-1857 a fort aspen criticata de toti memoria-
littii (Radii Rosetti, printul Wittgenstein t.a.). Austniecii au introdus aici regi-
mul dogilor martiale 1. Ei se temeau nu numai de ruti si romini, dar si de
refugiatii politioi inregrimentatri in armata turca unguri, poloni, si italiemi 2.
La 21 august 1854 Ismail -Pala ¢i emigrautii rerVolutionari, veniti Cu tuncii, slut
nevoiti sa pitriiseaseil orasul Bruouresti 3. In proelamatia Iwi Dervis-Papa, coms-
ea.rul sultanului, se vortbeste desipre expulzarea refugiatilor politici, care ar
fi f5cut agitatii anti-austriece 4.

' La 2 mai 1855 (Gazeta de Moldavia". 1855, p. 1391.

2 lbident, 1854, p. 270.
3 Ibidern, 1854, p. 278.
4 Ibidem, 1854, p. 281.

258
www.dacoromanica.ro
 In decembrie 1854, prints-nu tratat, Austria s-a asociat Frantei si An-
gliei, cerind Rusiei sa inceapa neintirziat negocieri tie pace pe baza imor inmate
formulate inc5 din primavara acelui an. Cole patru punete prevedeau : revi-
zuirea tratatului din 1841 referitor la strinitori, inlocuirea protectoratului
Rusiei in tarile dun5rene, precum si a ocrotirii crestinilor din Imperiul Oto-
man prin garantiide" puterilor europene ¢i asigurarea libert5lii navigatiei
pe Dun5re, prin luarea gurilor marelui fluviu de la Rusia.
Consf5tuirite ambjisadorilor marilor puteri, incepute in decenibrie 1854
is Viena, n-au clat rezultartele dorite. In ianuarie urmiitur Sardinia a declarat
razboi Rusiei. In martie guvernul rusesc a, respires propu.nerea de a -ti reduce
fortele navale din Marea Neagrii. In ce priveste problema principatelor, din
cauza rAzboiului Crimeei ajunsa pentru eitiva ani in ceptrul preocuptirilor th-
ploinatiei europene, Rusia s-a aratat glispusa sa renunte la situatia ei privile-
giata si s-a expiimat pentru oonsultarea poporului I-0min in co priveste orga-
nizarea lui interioara.
In toamna anultti 1855, de teama reluarii negocicrilor franco-rusesti farii
profit pentru ea, curtea vieneza a cerut ca pins in ianuarie 1856 Rusin sa
aocepte cele palm purtote mentionate, precum 6i un punct redarAat nelyulos,
in legatur5 cu dreptul rezervat marilor puteri de a formula pretentii not fatil
de Rusia, yin interesul consolid5rii pacii".
Lupta eroica a ogtasilor nisi a provocat advensarilor pierderi neasteptate.
Contradictiile interne si exiarne din Occident %au agravat, silind gruvernele
inamice sa consianta la incheierea Imparatul Nicolae I a merit in cfe-
bruarie 1855, uncut problemia tratatului de pace a r5mas sa fie solutionatii de
guvernul noului impArat, Alexandra; al II-lea.
La 25 februartie 1856 la Paris ti-,a inaruguat latcrarilp congresul de
pace, cu participarea delegatilor Erantei, Angliei, Turciei, Sardiniei, Austriei si
Rusiei. Fats de exigentele Angliei, care c5nta sa impuna Rusiei restrictii
maritime, Franta, salvgardindu-si interesele, s-a ar5tat mai imp5cauitoare,
klorind ca Anglia sa nu-si infareasca si mai Inuit influenta in Orient.
In virtutea tratatului elaborat, guvernul tarist a pierdut dreptul sa aiba MIA
militara in Marea Neagra si oetati pe t5rmul aoestei m5ri. Imperiul Otoman
a obtinut garantii in ce priveste integritatea si irudependenta lei, deli in
fond trartatul de pace de la Paris a conturat opoca de subiugare semicolo-
niala a aoestui ianperim. StuImtorile si Marea Noaar5 au fost declarate neutre
si libere pentru navigatia comerciala a turturor- tarilor.
Rusia tasigta nu mai detinea roluil de oomancla in politica internationa15.
Moldova, Valahia si Serbia se buourau pe victor de garantiile marilor puteri
europene. Ins atitudinea ocestor puteri, fat5 de t5rile noastre, se deosebea
radical. Rusia sprijinea unirea si independenta Moldovei si farii Rominesti.
ceea ce concorda cu interesele noastre nationale, dorind s5 -si pastreze influenta
in noel slat veciat. De altfel, indepen.denta acestor tari insemna slabirea Turciei
6 starvilirea tendintelor expansionistic ale Austriei. FrOnta dupa ce in tiny
de radboi Napoleon al III-lea a oferit Ans.triei principatele dunarene in sohimbul
Lombardieri de aceasta data sustinea si ea independenta noastr5, detii prin
crearea liner state-tampon, ca Polonia pi principatele, diplomatia francezi
urmirea teluri opuse diplomatiei rusesti. In sohintb, pozitia Austriei, de sprijinire
a Turoiei Si inceroarea de a -ti infiltra astfel clominatia in teritoriile ci cu atit
mai mult cu cat era vorba de Dtmare, Marea Neagrii si regiunile inveeinate a
corespuns telurilor Angliei, care cauta sa -si pastreze hegemoncia pe ruinele
intregului Imperiu Otoman.

259
www.dacoromanica.ro
 Astfel, in problema tiirilor noastre, la conaresui de la Paris cliplomatia
francezii s-a manifestat de acord cu teudintele Rusiei. Pretenliiile adversarilor
Rusiei in legatura cu libertartea navigatiei pe Dunare, care implica revizuirea
granitelor Moldovei, nu s-a soldat inn consecintii pe de-a initregul in
,sonsul dorit de curtea vieneza. Numai judetele de sud-vest ale Basarabiei an
fest cedate de diplomatii taristi suieranitatii turcesti, in felui acesta inehi-
zindu-se Rusiei iesirea spre Duniirel. Administratia fluviului s-a ineredintat
unei comisii a tarilor riverane (Austria, Bavaria, Wiirtemberg si Turcia) cu
reeiinta la Viena. La kteriirile comisiei participant, din partea Turciei, §i
reprezentantii Serbiei, Valahiei si Moldotei. Curind a fost semuart5 oonventia
de navigatie de la Viena, incheiatii 3a 7 noieanbrie 1857 intre Austria, Bavaria.
Wiirtemberg si Turcia. Cortventia imrpunea restrictii navi,gatiei si negotului
altar tiiri, ceea ce a stirnit nemultumirea puterilor efuropene, la al carer protest
tentative Arustriei a esuat.
Trartartud de pace de la Paris, isc5lit la 30 mantle 1856. a inlesnit pentru
multe deoenii aceesul diplomatiei vieneze in Balc.aui. Totusi, arrest congres Iva
insemnat rtriumful, ci prabusirea politicii de duplicitate a Austriei preludiu
Sul cartastrofei de mai tirziu a monarhieri habsburgice. Nici uneltirile inierna-
tionale ale Turciei n-au izbutit.

Dezvoltarea fortelor de productie, intarirea continua a relatiilor noi de

productie corespunzgtoare, capitaliste, eresterea ora.selo au contribuit la dezerol-
tarea bwrgheziei si la inviorarea unei oulturi oorespunziitoare. Infadacinarea
capitalismului si largirea pietei interne an slat nastere necesitiitii ore5rii statului
national. Burghezia cerea inlaturarea barierelor (Entre tarile noastre, ceea ce
i-ar inlesni colaborarea cat burgheziile straine pentru exploartarea masednr
muncit o a re.
Inca in timpul fazboiului Crimeei masele populace de la noi, comluse
de revolutionari, au incepurt lupta pentru infaptuirea Unirii. Ideile oamenilor
ou vederi inaintate nu coresipundeau intereselor boierimii, care incerca s5-si
mentina puterea politic5 in stat. Pentnu intarirea pozitillor interne ale anti-
unionistilor, curtea vieneza tgraganea retragerea trupelor de ocupatie din
Moldova tai Tara Romineasca, frixata pentru octombrie 1856. Ca urmare. in
noientbrie acelati an, ambasadorii Rusiei gi Frantei an inrtervenit print note
,diplomatice la Constantinopol, cerind liimuriri relativ la prelurngirea ocupatiei
austriece in prindparte.
Tn interierul %aril comitetele unioniste &mean o sustinufa cautpanie pentru
unire. Actiuni diplomatice an silit Turcia sa. Fargeasca baza electoralli in arlege-
aile pentru divanurile ad-hoc. Totusi, N. Vogoridi, oaimacannul 14Ioddovei, se
face unealta intrigiler antiunioniste si conrtrirhuie Ia falsificarea primelor ale-
geri in divan. In criza politics izbucniti in anul 1857, puterile unioniste rup
relatiile eu Poarta, dar Franta cedeaZa $i se ajunge, prin compromisud franco-
englez de la Osborne, la simpla annlare a acestor alegeri din Moldova. Numai
Rusia famine intransigent5 nn sprijinirea unirii principatelor, uncle noile alegeri
aduc deplina izbinda a unionirttilor si la 22 mai 1858 cede douli divanuri ale
Moldovei si Tarii Rominesti se exprim'a pentru amine.

1 Academia R.P.R., doe. MCLVIII.91, din 7 manic 1857.

260
www.dacoromanica.ro
 Din luna mai 1858 conferinta de Ia Paris discurta problesna Prineipatelor
Unite Moldova si Valahia, cat domnirtori separati, confirmati de sultan, si cu
o Comisie centralii, cu sediuil la Focsani, en delegati m,oldoveni pi munteni.
Rrusia, prig P. D. Kisseleff, ambasaslorua ei la Paris (1856 1862), a facia o
eerie de propuneni in favoarea Unirii si a participat la 19 august 1858 11
incheierea conventiei elaborate en privire la organizarea definitive a Princi-
patelor Unite. Cu oarta opozitia Rusiei, problerna Unirii a ramas deocaundata
nesolutionata, noua lege electorala fiind si ea reactionara. Poporul nostril
trebnia prin lupta sa hortarita si in frunte eu fortele progresisrte sa -ti cue -
reasca. Unirea. Astfel, prinrtr -un indelungat proces istoric, s-a ajuns la rezultatul
firese de Ia 24 ianuanie 1859, al infaptuirii uninii principatelor prin indoita
alegere a 1ui Alexandru Joan Cuza (1820-1873) ca domnitor. Diplomatiei ruse,
oglindind simpatiile fortelor democratice inaintate ale Rusiei, i-a fost dat sä
sustina cauza noastra la onferirtta de la Paris, preocupata in aprilie 1859 de
dezbateri ref eritoare la situalia din principate. In sfirsit, la 6 septembrie
acelasi an, a fosrt iscadit protocolul de recunoastere a indoitei alegeri a domni-
torului Cuza.
Sfatuit de conferinta de la Paris, sultanul a coufirmat in mod excep-
tional, prin doua firmane separate de investitura, alegerea indoita a dommitorului
Cuza. Pentru a activiza sprijinnl Rusiei in problema d,aavinpieIi unririi pe plan
administrativ, la 30 august 1861 o delegatie romineasca a vizitart Livadia, In
Crisneeal. In decembrie 1861 Poarta otomana a recamoscaut unirea administrative
a p rine ipa telor2.
Urmarile unirii Principatelor pe plan economic, politic ti social s -au
intiparit adinc in constiinta maselor populare, contribuind la continuarca luptei
pentrru cueetirea drepturilor gi libertatilor democratice.

.,La voix do la Roumanie", 21 septembrie 1861 ; Mortitorul ofioial". 1861.

p. 1173.
2 Deocamdata numai pe tdmpul vietii domnitorului Gaza, iar la detronarea lui,
guvernul sultanului a gi prom's ca pe temeiul tratatelor noii domnitori sa fie
alesi separat la Bucuresti si UP.

261
www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLUL IX

Legaturi culturale in prima jumatate a veacului

al XIX lea
Circueatia cartilor rusesti. Adininistratia ruse din anii 1806-1812 si
1828 1834 are inseinnatate nu numai pentru dezvoltarea social- economics, dar
ii pentru cea culturalii a poporului nostru. Dupa cum stria Gheorghe Asachi.
comemorind un sfert de veac de la aparitia Gazetei de Moldavia" (1853, p. 389) :
Rusicti sinters datori dezvoltarea cea repede a cunostintelor pozitive, urmati
in acest veac, of institutiile binefaciitoare ale tanii"...
In condi-tine destrinniirii feudaliAntilui si a ridic5rii burgheziei, tin5ra
noastr5 literatura a capiitat o dezvoltare corespunzItoare, continuind ins evo-
lutia culturala de mai multe veacuri gi intemeiata pe legahinile trainice oeu
popoarele vecine. S-a exagerat la noi, deseori, influenta Oacidentului, oil nu s-a
luat in seams rolul de mijlocitor at Rusiei 5i coutributia carturarinor ei la
r5spindirea adincirea ideitor burgheze 'venite din Occident in ;tar& noastre.
Lupta intre cele (lona influente in formarea culturii noas4re cea
ruseascri. cu r5d5eini adinc infipte iu str5vechi relatii, si ced francez5, de fac-
tur5 nou5, revolutionar5, s-a slat in prima jumAtate a veacului al XIX -lea,
izbindu revenind Occidentului, printre allele si datorita faptului ca Mae dui
erau ipe awned mai inaintarte, sprijinnte pe un mou mod de producrtie, orinduirea
capitalists rivializind cu autocratia obscurantist5 a tarului Nioolae I, impotriva
careia se riizboiau democratic revahltionari gi frunta*ii inte+ectualititii
rusesti. Mornentu4 cutrninant el huptei celor Idou5 leurente si al influentei diterare
ruse mai en seams in Moldova este epoca romantismului literaty care
necesitii in multe privinte o analiza mai amlinuntit5.
Literature noastr5 a situ/it o inrithrire intitrziatil a elasieismului franeez,
influenta lui Corneille. Racine si Moliere filnd adineita la noi indeosebi prin
soriitorii rtusi, ale caror epere pasireaza caraoteristicile acestui clasicism. Dat
fiind c5 acest clasicism rusesc a intirziat cub seta de ani, era natural ca la
noi el s5 se nterealeze, dear, intre cuentele literare moderne. Cunoastem in
veohile noastre biblioteei traducierile rusesti ale scrierilor reprezentantiilor senti-
262
www.dacoromanica.ro
Imentalismulai : Richardson si Lawrence Sterne. Ar trebui cereetate, paralel,
izmoarede inseannarilor de calatorie ale lui Nicolae Karmazin (1766-4828) si ale
cartu.raraluti nostril" Dinicu -Gelesou. Dintre operele literare ale lui Karmazin a
Bost tradusa Elmira" (Fonia pentru minte", 1842, p. 6-7 *i 13-44) si
probabil - O confesie, Scrisoare ,adresata redactortilui Gazetei Europei de catre
-
contrle N. N." (Curienul roaninesc", 1846, p. 327-340).
Izvoarele inspiratiei scriitorilor nostri din prima jumatarte a veacului al
XIX-11,ea au fost stadia:de' unilateral : rareoni >
arthitrar istoricii aiteraturii au
folosit importantul material diterar ru.s. Nu s-a analizat ansamblful situatiei social-
econoanice si a stariiiculturale din park care se intemeia, bineirsiateles, pe
materials ale inaintasilor nostri de a patrunde in literatura europeana.
'Cercetind cataloagele si hibliotecile locale, constatam ca vremurile vitrege n-au
putut sa distraga urme1e numeroaselor canti rusesti din patrimoniul vechilor
asezaminte de cultura. Se gasese La Bucuresti primele edipii ale fabulelor lui
Knilov, iar la Academia R.P.R. se pastreaza, printre altele, ode dinrtsi editii ale
operelor lui Puskin (1820-1831). Un lexicon elino-ruso-francez, tiparit in 1811
la Moscova, 11 descoperim intre cartile scriitorulati Constantin Negruzzi, cum-
parat pe la 1827 ide Ila Nicolae Biberi. Numeroase manuscrise, cu ,atit mai malt
carpi rusesti, In ode din urma au ajuns in patrianoniul Bibliotecii Academiei
Interesante concluzii putem sa tragem din studierea iistei de carpi
r-usesti de la Bibliorteca urniversitara din Iasi, continind un nruanar de pesrte 150
de exemplare, lista intoemita in 1933 2.
Printre carpile rusesti ale Academiei Mihailene din Iasi, de la 1835. care
s-au ,pastrat la Biblioteca universitara, amiintim : Muza", periodic literar (1796).
-Peterhurgskii Merkurii", lalananah de A. Klusin (1793), operele dramaturgulni
Iakov Kniajnin (1787), Nas-Strianb casnieul, martirul modei" (1789), Le
-cellarins francais on methode tres facile pour apprendre sans peine et en peu
de temps les mots les plus riecessaires de la langue frangais" (1782). ..Harnica
-albina" '(1780), Stranii arventuri ale lui D. Maguskin", povestite in lianba spa-
niola, din care s-a trades in nemieste, si din ,aceasta limba in ruseste (1798),
Viata rtatalui men" de Rostif de La Breton (1796), Compuneri erica:" de
de M. Heraskov (1786), Fedora", povestire istorica de Suanarokov, Die Voi-
feenie (1807), senieri de N. Matnev (1816), invalmaseala la bal mascot ".
comedic de B. Feodorov (1819), Album dramatic", .almanah teatral editat de
A. I. Pisarev si A. Verstovski (1826), Gosnitki". roman istoric din viata zaporo-
jenilor, de Iv. T. (1827), Tot cc e mai curios fin lame" de Girard de Propiac
(1826), Nona bibliotecii pentru copii" de B. Feodorov (1827)Xerseru", tra-
gedie de I. Rostovtev (1823), .dictionar franco-rus (1816),Regulele poeziei"
(1808), Thalia rnseasea", almauah rteatral editat de F. Bulgaria (1825), Lirica
nordica" pe anul 1827, antologia versurrilor consacrate filzboiului din 1812 (1814),
Cotofana hoata eau pericolul", opera prellucrata din limba gentnanii, muzica de
Rossini (1821), Uraniia", almanah literar pe anul 1826, editat de M. Pogodin,
Lectia cochetelor", comedie de A. Saliovskoi (1819),Lumea vizithila in versuri"
(1805), Irod si Mariarana" de Derjavin (1809), Literaturnii mruzeum" pc anal
1827, de VI. Izmailov, Familia Staricikov", drama de Ivanov (1816), scrierile
1 De pildi manualele din 1780-1791 ale lui Vasile-Victor Roskovski, care a
invatat Is Smolensk, Pereiaslav si Kiev, ajungind profesor la Smolensk (1791-11102),
'Cernigov (1803-1811) si Nejin (1821), (vezi nsa. slay. nr. 467 la Academia R.P.R.,
apai nr. 749, 680, 770, 479, 481, 472-477, 466).
2 Autoarea acestui catalog, Margareta Stefitnescu, a flout unele greseli in trail-
scrierea si traducerea titlurilor.

263
www.dacoromanica.ro
taranului Mihail Suhanov (1828), operele ha Ivan Hemniter (1832),Dimitrie
Impostortil", roman istoric de F. Bulgaria (1830), Facta negustorului laliev",
roman de Ivan Kalasnikov (1832), Alananahul dramatic ", eclitat de A. Ivanov
(1828) Emilii Lichtenberg", povestire sentimentala de Maria Lisitina (1828).
Ivan Vijighin", roman moralo-satiric de F. Bulgarin (1830), Carnet pentru
ittbitarii trecutului literaturii ruse" de N. Olin (1830), Muzeu link" de
Kasenov-Dmitrevski (1831),Na-i placut nu asculta, dar nu impiedica sa mints"
(1829), Piotr Ivanovici Vijighin", roman moralo-istoric de F. Bulgarin (1831),
Epistola lei S. P. Prostakov catre I. Vijighin", Ghiocelul" pe anal 1830,
,Manual pentru cunoasterea istoriei politice universale" de I. Kaidanov (1831),
Candidul rus", rtaiva povestire istorica (1833), poeziile lei Alexandra Gren
(1832), Soima-rii sau scuturarea stapinirii tatarilor asupra Rusici", roman istoric,
,.Veselul anosnegut", (1829), poeziile taranului Egor Alipanov (1830), Un om
extraordimar" de P. Iakovlev (1831) §.a.
Printre alte carti rusesti, care 6-au pastrat la Biblioteca universitara din
Iasi, gasim Iliada" lei Homer, tradusa de E. Kostrov (1787). Alzira sau
Americana", tragedie de Voltaire (1786) 1, fabule si povesti de Christian Gellert
(1775), Oxtail de patru taleri" de Voltaire (1792), Adevaratul prieten" de
Fielding, traducere din limbs franceza (1796), Memorabilele si curioasele
intimplari ale ha Alfred, regele anglo-saxon", de baron Hailer, traducere din
haulm franceza (1788).Neapolitanul nefericit" (1792),Soldatul fericit" de
Marmontel (1778), ,,Viata de la tars" de Hirschfeld (1792), ',Cele patru ano-
timpuri", poem de Thomson (1798 si 1805), Adamina sau virtutea incereata",
roman englez tradus din limba franceza (1806),Adelaida sau nu jndeca (lava
infatisare", roman tradus din limba franceza (1819), anecdote eroice rusesti
(1809), Quintus von Flaming" de August Lafontaine (1806), Biblioteca 615-
torilor". tradusa din limba geranana (1826), Fugarul" (1821) si Batalia de
la Waterloo" (1827) de Walter Scott, Fata faraonului" de August Kotzebue
(1809) 2,Mansoleul" de Radcliffe, traduceire din limba franceza (1816), Cabana
de pe inaltimile Alpilor" de d-soara Montolieu (1817), Jeanne de France" de
d -na Geniis (1816), Istoria Imperiului German", tradus de P. Ianovski (1811),
Filozofal insurat" de Detouehe (1827), Clara Duplessy si Claranrt" de Rudolf
Werdenberg (1804), Conrad Cruciatul" (1820), Coranul sau viata, caracterfil
01 sentimentele" de Lawrence Sterne (1809), Amabila gheboasa" de Julieta
Belfour, traducere din limiba engleza (1823), Sotul si amantul", comedic pre-
luerata de R. M. Zotov (1824), Antologie nona de cintece rusesti" (1817).Noul
continut al istoriei rusesti" de I. Nehacin (1809), Paradisul pierdurt" de Milton
(1820), operele d-nei Geniis (1820), Briganzii in subsolul castelului de Coutan"
(1802), Roman pe un ceas", traducere din limba francez5 de Feodor Kokoskin
(1820), Antologie literarii rus5" (1817), Pagina misterioasa a calatoriei prim
lume" de Cramer (1822), Teatru pentru ocupatiune prietencasca la tarn" dr
August Kotzebue (1824), Teats" de Florian (1821), Nasal fermecat". vodeviT
preluerat de A. Pisarev (1825), Nobili care nu sint de rasa" de d-na Geniis
(1822), Istoria distrugerii Trail" (1824), Mireasa din Lamermoor" (1827),
Marmion" (1828) si Conetabilul din Chester" (1828) de Walter Scott. Fru-
musetile istoriei grecesti" de Durand. Mostenitoarea", comedic prelucrai5 de
A. Pisarev, biografiile cesarilor de Suetoniu Tarquil, Istoria naturals universala'
de Buffon, ..Buket", almanah literal/ (1829). Pustnicul din Guyana" (1828)

Reprezentatii la Iasi pe La 1816.

a Autor filorus localizat de G. Asachi.
264
www.dacoromanica.ro
Husitii, roman istoric de van der Velde (1829), Istoria Prusiei pina la Frederie
eel Mare" de Camille Paganel (1831), Insemnari istorice rusesti" (1830), Julia
si Adolf" de L. K. (1830)..Mutilatul" de Saintine (1833), Lallaruk", povestire
orientala tradusa din limba englezii (1830), Ecounile inimii mele" (1832).
Patricii", povestire istorica (1831) si -Solna in China" (1830), de van der Veldt.
Fecioara din Rueskar", povestire spartiora (1832), Tainele castelului Glasvor".
traducere din limba franceza (1828).Fecioara boema razboinica" de van der
Velde, preluerata in tragedie romantics (1831).Siegfrid de Lindenberg" de
J. G. Muller s.a.
Alte earti rusesti de Ia Biblioteca unhersitaril din Iasi : Manual de reto-
rica" de Lomonosov (1748), Vechea biblioteca rusii", editie de N. Noviko,
(1788), Istoria domniei Ecaterinei a II-a" (1789), Antologie de cintece rusesti"
(1781), Arii din opera Copacul Dianei", .,Istoria utltirnii darimari a ona§ului
Ierusalim si a luiirii Constantinopolului" (1807), Istoria universals modernii".
manual (1806), biografiile de Plurtath (1818), Calltoriile lui Telemac" de
Feint lon (1805), Atala" de Chateautlyriand (1801), Stanislav Ponjatowski" de
13ronikowski,Retorica particulars" de Nicolae Kosanski (1836), Pajata fata
Leadejki sac Lituanienii in veacul al XIV-lea" de F. Bennatowicz (1832), dic-
tionar franco-rusesc de Tatiseev (1832), Sarbhtori populare rusesti" (18381.
Rusii despre proverbele liar" de Sneghiriov (1831-1834), Flori nordice", alana-
nah editat de Delvig (1825), Operele Soeietatii de istorie si antichitati de la
universitatea din Moscova (1816-1837, opt volume), Scrisori din Ecaterinnalav"
de Titov (1849), Ciutecul despre oastea lui Igor", transpunere in ruseste de
Miniaev (1847), Culegere de opere si traduceri in proza ¢i versuri penctru exer-
eitiu in limba valaho-tmoldava" de Iacov Hinoulov (1840) s.m.a.
Lista acestor carti este condudenta pain compunerea ci si vanietatea volu-
melor. Caracterul ei fragmentar eviden.tiaza insa numarul mult mai mare de
tiparituri rusesti care, desigur, se pastra altadata in bibliotecile ,amintite. Sta.
ruim asupra dietionarelor franco.rusesti, asupra multiplelor anuale printre
rare eele de retorica ale lui Lomonosov si Kosanski I, asupra numeroaselor alma-
nahuri, antologii, romane istorice... Pe linga aceste volume, nu puteau sa lip-
seasca din vechile biblioteci alte opere de mai larga eireulatie ale olasicilor
rusi : Lomonosov, Heraskov, Sumarokov, Derjavin, alto publicatii ale lui Novikm.
operele lui Antioh Cantemir, Fonvizin, Karamzin, Punkin, precum si scrierile
populace pe vrenruri ale lui Marlinski, Zagoskin, Senkovski, Kukolnik. Rene-
diktov, Kapnist, Polevoi... 2
Tana, chiar din aceasta lista se poate constata nzvorul unor puternice in-
riuriri rusesti, sans prin traduceri rusesti, in ce priveste formarea curentelor
literare in rile noastre. Limba rush' era cunoscruti inaintasilor nostri. Seminarul
din Socola din Iasi, datorita activitiitii lui Petru Kunitki, Asaichi, Alexandru
Sturdza, Filaret Scriban si a altor carturari de searna for tut putea sii fie strain
preocuparilor rusesti. Programa! Academiei Mihhilene prevedea studiul limbii
ruse. In al patrulea deceniu gasim profesori de limba rusii la colegiul sf. Sa%a
din Bucuresti. Proieetul de organizare a invatimintului, din decembrie 1849,
vorbeste si el despre cursuri libere de limba rush, limp de trei ani, pe linga

I 0 retorica ruseasca, fari aratarea numelui autorului, se pastra la Biblioteca

centralh din Bucuresti (catalogul din 1879, la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 4326.
p. 16) ; alts retorica aflam la colegiul sf. Sava din Buouresti (ms. slay. nr. 324 la
Academia R.P.R.).
a Pentru carti rnsesta aduse de un librar ieseaa in 1835. vezi documental
111CXII. 52 Ia Academia R.P.R.
265
www.dacoromanica.ro
scolile de gradid al III-lea. Trebuie sii adaugam aici si manualele de limba ruse
alciituite de paminteni, precum si traLlucerile scrierilor rusesti.
Medelnicerul Vasile C. Pelteki, profesor de limiba rusii la Academia Mihai-
leana din Iasi, este autorul a Ilona manuale : Abeledariu ruso-rominescat" (Iasi,
1831) si Enticlopedia ruso-rotnina", pentru tinerimea care doreste sa invete
limba ruse (Iasi, 1846). In 1836 el cere procurarea de carii rusesti pentru
ins atamint. Pelteki a tradus din ruseste romanul istorie Ermak, cuceritorul
Siberiei" (Buouresti, 1849) si Trei novele sau remanuri istorice si morale"
(Imparatul Persiei, Cazinul din politica Surata, Faustiu ; Iasi, 1853). Opereta
in doua acte O fats prefacuta in nebuna" (Iasi, 1859), probabil a fort tradusa
de Llinsul si ea din ruseste.
Pahannicul Alexandru Geanoglu-Lesviodax (1793-1869), frate eu mitro-
politul Neofit all II4ea si corector al tipagrafiei mirtropoliitame din BLICUTet§ti,
este autorul Dialoguailor romino-rusesti pentru lesnirea celor dintii trebuinte
ale ruminilor" (Bucure.sti, 1848 ; editia a 2-a, 1854). El a tradus din ruseste
Noaptea 4i zioa Rossii" sau Istoria impiirtiti in (Iona parti, din rare intiia
parte oupriude mitologhia celor en nume mincinos zed ai slavonilor, stramosilor
rusilor, i credinta Clor cea eatre (Bucuresti, 1836). Manuscrisul unei
asemenea traduceri, din 1836, se pastreaza la Biblioteca universitara din Iasi,
apartinind lui Joan Ioanid (Ionesou de la Brad, 1818-1891). Intre anii 1836-
1859 Geanoglu a publicat cinci editii ale teaducerii sale din ruseste : Tncuirea
visurilor a lui Martin Zadeka Sveitarul". In 1839 la Bacuresti s-au tipiirit
,.Povestiri din spaimele vrajitoresti", Carte ghicitoare a imparatulivi Solomon"
si ,.Taganrog sau descrierea cu amanuntul a boalei si sfirsital viepii imp5ratului
Alexandru I" ; ,ultima traducere este dedicatii maiarului romin A. N. Banov, iar
autorul rue N. Danilevski iseileste prefala. Alte traduceri de Ge,anoglu sint :
...Filozofia babelor sau Superstitia bitrinelor, a vaduvelor si a fetelor poporane"
(1847) si Descrierea din cele peste fire savirsite minuni..." (1852).
In 1824 a reapiirut, in a dona editie, traduoerea din ruseste : Istoria lud
Alexandru" si Corabierii rusesti". Istoria lui Alexandru eel Mare prezinta patina
originalitate, dad- mai ounoastom citeva editii ale interesantei povestiri literare
deqpre framintata ealatorie nordica a runor corabieri rusi (Bucuresti, 1838,
1852 s.a.) : Vrednica de insemnare intimplare a patru corabieri rtuti, carii ant
fo,t striintorati de iarna in Ostrovul Spitzborg la anul 1743" I.
De mare popularitate s-a burcurat la not romanul moralo-satiric al scriito-
ntlui rus Fadei Bulgarin (1789-1859) .,Ivan Vijighin ", tradus de pitarul Teo-
dosie Vasile Aroneanu 2 (vezi Albina ramineascii", 1840, p. 133, si Dacia
literary ". 1840, p. 298), si de serdarul Dimitrie Vasilievici (Iasi, 1852-1854,
patru volume). In .,Gazeta de Moldavia" (1854, p. 145-163) an mai apirurt
pagini literare die Bulgarin, traduce de Vasiliu sub titluil Ce-i suilerut ? Frag-
mente din filozaficestile notitii a unui sufler in concedie, numit Foca sin Sava
Petuskov (sau Cocosescu)".
Toma Vartic, nascut in 1814, cu studii fiicute in Rusia (1821-1835),
functionar administrativ la Iasi, traduce din ruseste Bianca Capelo", istorie
italieneasca (Iasi, 1843-1844), si, Vaal, secful bandit iilor, istorie adev 'arm a"
(Iasi, 1854). Probabil tot din ruseste, Vartic a mai tradus urmatoarele dona
carti : Barbierul de Paris" de Paul de Kock (Iasi, 1852-1853) si Trii sere ",
1 Vezi ¢i arbizolul lui Radu Vladescu (reviste Natuna", 1947, nr. 1, p. 20-24),
care, pe baza acestei carii, aerie un articol intitulat ,.Din istoria scorbutului".
= Academia R.P.R., doc. CCLVII. 143 ; {loc. MCCLXXIV. 6 ; doc. MCCLXXXVIII. 123-

264
www.dacoromanica.ro
poveste popularii si cornico-satiricA, auzita in timpul anului 1858, se mncepe cu
Doi ghobvoi. Intim Place au dracii nn inoara pilr5sita (Iasi, 1859), llama Seoodul"
-(lasi, 1871, nr. 20) anunta ca s-a pus sub pres5" traducerea lui Vartic Mentoar
din istoria Rusiei" de la printul Riurik pink' la imparatts1 Nicolae.
In 1840 la Iasi a aparut *amen lui Osip Senkovski (1800-1858) Toati
viata femeiasc5 in eiteva ceasuri ", traducere de A. Dio. Senkovski (isalea :
Baron Brambeits) era profesor universitar la Petersburg, actor al unor lucrilri
privitoare la rilzboaiole au turcii.
In 1853 4a Iasi s-au publiaat Deplinele, anecdote ale lui Balakirev, fogtul
bufon la cartea lui Petru cel Mare", tilmacite de fratii Teodor, Constantin si
lhhail Burada, in folosul profesorului lor, Alexandru Zaraemov. Cartea trebuie
si fie compilatia de anecdote a lui Vasiliev, atribuitil lui Balakirev si tipiirit5
in 1830 de C. A. Polevoi.
In 1858, tot la Iasi, s-a tiparit eomanul istoric al lui Rafail Zotov (1795
1871) Monahul tainicu sau oarecare trasilturi din viata marelui Petru, impe-
ratoral Rosiei", traducere de Dimitrie Vasilievici.
Scrierile rusesti si cele despre Rusia mint destul de rispindite la noi, cu-
noscute si prin tracluceri si rtiparituri straine din Paris si Lipsca, centre made
se tiparea literatura interzis5 in Rusia turista'. Sosind in iunie 1829 la Bucuresti,
ofiterul Mihailovski-Danilevski noteazii : O adeviiratii pracere mi-a pricinuit
descoperirea .unei libr5rii, in care am gasit o band parte din ciirtile intorzise
in Rusia"... De alt el, cereetatorul sovietic L. Svetlov aratil ca la Iasi s-ar fi
procurat chiar am mamiscris al renumitei ciirti a lui N. A. Radisoev C515-
toria de la Petersburg la Moscova".
Se inmulteste de asemenea numarul manualelor si dictionarelor romino-
ruse, care dovedeste de asemenea preoeuparile permanence ale inaintasilor nostri,
izvorite si din nevoile oficiale din time de Tazhoaie. In 1829 la Buouresti a apiirut
dietionarul izaitulat Nou5 cuvinte rosiesti si rominesti au ad5ogirea cuvintelor
si a dialogurilor ce se intrebuinteazii de cele mai deseori in limba ruseaseil si
romin ea s c a". In a celas i t im p Ai ri emu.' nomine.sc" anti t a ap reit ia run ei caligrafii
in patru limbi, priutre care si cea ruseasca. Alt dielionar al timbii romine :
SloN ar rumunskogo iazika", a feat tipiirit in 1345 la Moscova. Un dialog in
patru limbi este intocanit in 1842 de T. Iturinuzaahi. Scriitorul Anton Pann
(1798-1854), actor al ,-Dialognrilor in trei ruseste, romineste si tur-
ceste (Bucuresti, 1848), din copillarie calpata dragoste pentru folclorul ru,.
Pitarul lanache Pashal a scos si el la Bucuresti, in 1849. trei faseicole intitulate
..Dialog in trei limbi". N. Voinov, profesor cu ipreocupiiri istorice, a publicat in
1350 la Iasi Gramatica ruseasc5"1, iar Alexandra Cosuloiu a tip5rit uu an mai
tirzin ,.Noul diotionar de buzunar ruso-romin" 2.
Gheorghe Asachi (1788-1869). Nu se poate atribui unei siugure persoane
meritul promoviinii ennentultti lirterar romantic, care deschise apoi drumul
realismului Ia noi in tarn. Bineinteles, anumite manifest5ri k inregistriim in
Muntenia, Eliade-R5dulesen, ea si oontomporanii sal, fiind un scriitor romantic.
Pentru inflotentele li,terare rusesti, insomnikate mai mare prezintil, 1005,
'Moldova.
Situarea perioadei romairtismadui in literatura Moldovei nu se poate largi
pe socoteala celei din Muntenia, in ce prkeste inceputurile ei, on s5 se pre-
Academia R.P.R., Ins, rota. nr. 589, p. 117-136.
2 Vocabutare ruso-roaninesti, .14 Academia R.P.R., ms. rota. nr. 2107 si 1633, p. 68.
0 calignatie ruse, din 1847, scrisa Ia Museova de pisarul Iaucu Oatu, ibidem, ms. rum.
air. 3719.

267
www.dacoromanica.ro
lungeasea pe seams public5rii intirziate ale unor versuri romantics dupii 1848.
In Moldova aceast5 perioad5 se situcaz5 intre anii 1834 si 1848, rind ntisoarea
revolutionary, zdruncinind temeliile feudalismului, aduce pe meleagurile noastre
suflul unor idei noi. Romantismul este un curcnt important pentru evolutia
cuget5ria inaintasilor nostri, deoarece pentru acea epoca el oonstituie conceptia
moderns fatal de clasicism si alte curentc invechite. Dezvoltindu-se, ca pi in Rusia.

/
Scriitorul Gheorghe Asachi
(Bib'. Acad. R.P.R. sectia stamps)

pe doua linii : a reactiunii mistice gi patriarhale (poetul Jukovski in Rusia)

si a revolutionarismului luptiitor pentru libertate (Schiller si Byron, iar in
Rusia Rileev, Punkin, Lermontov), romantismul moldovcnesc are multe trii-
84116 pozitive, trezind si int5rind idcologia patrioticii revolutionary a tinere-
tului, pramovind traditionalismul neoesar timpurilor de dupii eliberarea de sub
fugal turco-fanariot, stimulind interesul fats de creatia literara a poporului, in
sfirsit formind opere lirterare puternice, tipuri eroice, limba autorilor roman-
tici prezentind si ea un pas inainte in imbog5tirea scrisului. Idealizarea trecu-
268
www.dacoromanica.ro
tului, exotismul, spiritul fantastic, fatalismul si misticismul romantisamilui ramin
pe planul secundar, In perspectiva vremii. Gheorghe Asachi, initiator in multe
domenii gi personalitate culturala precumpanitoare in prima. juanitate a veaeului
trecut, trebuie pomenit eel dintii, scoala sa, rolul sin de indruna5tor al instrue-
tiei publice, in sfirsit periodicele redactate tie el, servind cauza promovirii
literaturii in principate.
Gheorghe Asachi era fiul lui Laz5r Asada 1, bun .cunosc5tor al scrierilor
rusesti, din care Asachi-tatal 4 t5lmacit : Jucaria noroeului sau istorisirea pen-
tru printipul Mensilcov, care pe vremea lui Petra eel Mare an Post sl5vit in
toata Evropa" (Iasi, 1816, reprodus in Almanahul de inviitatur5 si de petre-
eere", Iasi, 1860) si Biblioteca istorici bisericesti, spre folosul tinerilor ce
inivata pe la scoli" (manuseris din 1821), prima traducere moldoveneascii din
popularul autor Eilardt Drozdov 2, dup5 editia din 1819 din Petersburg. Probabil
tot din ruseste dinsul a mai talm5eit Gindurile cele de noapte", de englezul
Young (1818).
Asachi-fiul a invatat in anii 1797-1804 la Lvov, poste ehiar a trecut pe
la Odesa 3, iar in timpul r5scoalei din 1821 s-a refugiat an Rusia, Inca asa se
explica temeinicia aunostintelor sale asupra culturii ruse. in 1822, in refugiu,
Gheorghe Asachi ar fi cules (primele poezii populare 4. El a facut parte din
eomisia de aleatuire a Regulamentului Organic §i a vinitat in 1830 Petersburgul',
uncle a fost decorat cu ordinul sf. Vladimir, iar noul regulament 1-a eintat
irutr-un inn. A tradus apoi Istoria imperw Rosiene" (Iasi, 1832-1833) de
Ivan Kaidanov (mart in 1843), pe care a inchinat-o generalului Kisseleff.
Asachi a mai t51m5eit maintain! rusesc Inviitatura hristian5" (Iasi, 1836 ; editia
a 2-a, 1841)6.
Jn populara sa revisrt5 Icoana lumii" (1840-1841 si 1845-1846),
Gheorghe Asachi publics articole proprii sau ise5lite de colaboratori : Moskva",
Statua lui Petra I, =mit eel Mare", carnpania de la Prat din 1711, Vinartul
taranzilor in. Siberia". Iarna in Moskva", Cazacii", Biserica sf. Ivan din
Moskva", Liovul".San-Pettersburg" s.a. Aiei sonic 9i prottesorud iesean Zaharia
Columbu (1815-1878), care samneaza articolele ,Coloana Alexandrin5 Ia San-
Petersburg" si Case orfanicesrti in Moskva si San-Petersburg" (1846). In acela-7i
timp ,,Albina romineaseii" tipAreste (1842, nr. 64-65) traducerea schitei
romantate Razumovski". D. Gusti (1818-4887) publica in acelasi ziar (1844,
nr. 9) articolul Starea de fats a coloniilor din Rusia de ameaz5" ; autorul
calatoreste si in august 1886 la Odesa 7. In ,,Calendar pe anul 1853", din Iasi,
gasim traducerea fragmentului literar al lui Joseph de Maistre, diplornatul Bard
aereditat in Rusia : ,,0 noapte de vary la San-Petersburg". Nu este strain de
Lazar Asachi, in c5lug5rie Leon, a murit in 1825.
2 Filaret Drozdov (1783-1867) din Moscova, al anti oatehism s-a tipiirit la not
de mai multe mi. Din luorarile lui Filaret Drozdov, A. S. Sturdza a tradus in
limba francezi Oraisons funehres, homaies at discours" (Paris, 1849), iar Inochcn-
Liu Moisiu Convorbiri asupra ortodoxiei" (Arad, 1903).
2 Paharnicul C. Sion, Arhondologia Moldovei", Iasi, 1892, p. 5.
4 G. Asachi, ,,Poezii poporale", in Gazeta de Moldavia", 17 martie 1852.
5 Alhin,a romineasce, 1830, nr. 61-94.
8 0 traducere mai veche, in 1828, iar mai tirziu, de Loan Voinescu, la Bucu-
resti in 1852.
7 Scrisoarea citre Gr. Tooilescu, Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 5159, p. 221.

269
www.dacoromanica.ro
preocup5ri rusesti Alexandru Obregia (1827 1896), care scoria si mai tirziu, in-
1860, despre ,parnil, lead Caucazttlui" (in Calendattrul pentru romini") 1.
In revista Spicuitorul moldo-romin" (1841) Asachi aerie despre Viatta
lui Dintitrie Cantemir" gi despre Arheologie", arnintin.d arme ti :dee 'obieete
gaaite in 1812 la Concerti gi depuse la muzeul Ermitaj din Petersburg. V., P.
Titov, consul general fin t5rile noastre, vorbeste desprq preocupirile arheolugice
ale lui Asachi in artiicolut Antichit5ti gasite in Valahia", apanut in buletinul
Societatii de istarie si antichitati din 'Mesa (1844) ; Tirtov aminteste abiectele
deseoperite in 1840 in judetul Buzau si descrise de Petrache Poenaru. Merit5
atentie conespondenta lei Asachi cu geologul francez Xavier Hommatire de Het 111 sj
en 8100a sa, Ade la. Cele trei volume de impresii de c5latorie prin Rusia dq Sud
ale lui Homimaire de Hell an Most tiparito in anii 1843-1845 la Paris, insa in
Spicuitorul moldo-romin" s-a publicat doi ani mai inainte MI fragment trades
de I. Codrescu 2. Versurile Adele! Hommaire de Hell 1 Astrahanul", scrise
la Odesa in iulie 1840, an apiirurt in Spicuitorul moldo-roman ", ca si Crimeeat.
traducere de D. Gusti, tai altele 3. Tirziu, in 1869, ziarul Rominul" (p. 219)
anunta o conferinta a acostei scriitoare la Bucuresti.
Observant din aceste sumare inseinnari, scoase din periodicele contemporane.
ea interesul fats de viata ruseasc5 era deatul de mare. Gazetele vremii publican
coloane intregi de stiri despre Rusia §i reproduceri din presa ruseasca. Sermia-
l5m la diferite ocazii notele de ordin cultural : Curierul rominese" (1839, p. 17)
anunta moartea scriitorului ucrainean I. P. Kotliarevaki (1769-1838). In Foaia
per:Am mince..." (1844, p. 375-379) G. Barit recto:nand:a cartea doctoniflui
Ch. Witt, pomenette scrierea lvi A. Demidov yi cea a inginerttlui Kovaleivski.
privind t5rile noastre.
Multe din tradtscerile ariitate sint tirp5rite la Institutul Albinei al lui
Asachi. Merits a fi cercetat5, de asemenea, acrtivitatea sa de editor al cartilo*r
armenesti 4.

Nu ne oprim asupra scrierilor teatrale ale lui Asachi, care se destfasoara

pe aceleasi planuri ea si intreaga lui taetivitate carturareasea ; subieetele dra-
melor iatorice nu sint decit repet5rile celor falosite in nuntele. Analizindu-se
izNoamele imspiratiei literatre a Iwi Asachi, deseori se trece cu vederea ca cea
mai reusita elegie a lui Asachi Pe tintirimutl unui sat", nu este decit o
1 Instigatii de fortele reactionare mahomedane, rezistenta lui Sarnia, opus
inaintarii rusilor, nu a contribuit la progresul popoarelor, din Caucaz. Cu toate
acestea, serlitorii ruti an consacrat numeroase pagini dirzului luptator. La noi, despre
$amil scriet Gazeta de Moldavia" din 1851 (p. 276). Ziarul Zimbrul" din 1855
(p. 628) anunta aparitia dramei in einci acte, purtind acelasi titlu. Ziarul Rominul"
din 1863 (p. 311) vorheste despre reprezcntarea piesci Samil" la Teatrul National
din Bucuresti.
2 Reprodus irs Calendar pentru romini", 1858.
2 Serierile Qi insemn5rile Adelei Hommaire de Hell le-a redactat in 1933, la
Moscova, M. Cistiakova, jar M. Slonim a publicat la Paris in anul urrnator Memo-
riile unei aventuriere", scrise de Adele in anii 1833-1852.
4 Cheul certiriii al literelor mesrohiene, care este abecedarul limbii armene"
(1847), Colectia documentelor atingatoare de Comunitatea armeana din Principatul
Moldovei, 1841-1852" (1853) '.a. In Albino romineasca" din 1841 (nr. 84), Asachi
publicii articolul Literatura armeanii", iar in revista Icoarut lunvii" apar articolele
,,Cutremurul de parnint in tinutul Erevan" (1841) gi Circazienii" de N. Boghian
(1846).

270
www.dacoromanica.ro
talanfiefie din limba Tu s a din Jukovski (1783-1852), care la rindul. salt a
trad.us poezia preromantietilui englez, Thomas Gray (1716-1771). Gheorghe
Asachi spune in Inaiute catmint" la editia poezilor din 1836: toate limbile
ant,inceput a for Ranieri litenara print Poezie,4pentru ca simtirea, ce este a ei mutua,
timpuriu se desteapta in out, and cainostintele se eistiga numai prin inIdelungate
ostenelli". Scriitor al umei epoci rind erau multe de infiptuit la noi, Asachi s-a
manifestat in toate domeniife, a fost preturtindeni ineepator, fara Sa ajunga sa
fie pretutindeni creator. Nu worn starui mai mutt asupra aceetor poezii, in parte
romantice, rascolitoare a treeutailui. din.. care prima este intittilata Catre impA-
ratui Alexandra' I, 1817, oda". Datarea poeziei, credem, este gre*ita, deoarece
pang a fi inchinata tarului la vizita lui in sudul Rasiei, asadar in aprilie 1818 1.
Din versuri se desprinde increderea autorului in mareata putere a RuQiei, adu-
catoare de liniste si prosperitate in lume :
Inimosuf tinar vultur a lei aripi le desprinde
Ile la zona infooatii pin la point intlietat,
Iar industnia, negotul, minos ram in Rosia-ntinde,
S-in curind din mare Caspii un canal non adiipat,
La Petropolis cel mindru, peste umeda sa cale,
a cari odorul Indiei si tributurile sale.

Acelasi sentiment de inonedere si recunostinta fata de Rusia stilpine,te

versurile mai rtuturor literatilor vremii, printre care trehuie pomenit si transil-
vaneanul Vasile Fabian Bob (1795.1836), profesor la Iasi.
Nuvelele lui Asachi, oglindesc indeosehi romantismul coneeptiei literare a
autorului, in ce priveste redarea istorica si zugravirea mediului local 2.
S-a vonbit mai demult despre influenta ruseasca asupra scriitorului nos-
tru, lucre cane se simte ehiar in limba operelor sale. In nuvela Elena de Mol-
davia", milord pomeneste pe Karainzin, scriitorul istoric rus gustat de
C. Conehti, C. Negrazzi, M. Kogalniceanu, G. Saulescu s.a.3 Asachi cauti in
cronicele noastre figuri si scene demne de Tomantismul literaturii ruse. Aceasta
influenta se vede mai ales in nuvelele lui.
Prima nuvela ,,Ruxandra doamna" a aparut in Spicatitorull moldo-rontin-
(1841). Tratind despre viata domnitei Ruxandra Lupu, sotia hatinanului Timms
Hmeinitki, nuvela precedeaza poemul polon Timofei Chmielnicki" (Vilna, 1842).
de Edward Mairjan (Galli) 4. Asachi, ca 9i nuvelistul Nicolae Gane (1838 1916).
scrie ,dupa versiunea cronicilor ucrainene, pe rind B. Hasdeu foloseste la tra-
tarea aceluia*i subject lucrarile polone.
A doua nuvela ,Svidrigailo' a aparut in Almanahul de invatatura si
petrecere" (sau Calendar pentru romini", Iasi, 1850). A treia nuvela Elena de-
Moldavia" a fost tifpgrita in acelasi Almanah" (1851), fiind preluerata apoi itr
drama istorica in trei ante .,Elena Dragos de Moldavia" (Iasi, 1863, extras din,
Almanah").

I Ms. rom. nr. 164, p. 102, si nr. 704, p. 61, la Academia R.P.R.
2 In fruntea volumului nuvelelor istorice, din 1859, Asachi a publicat tradn-
cerea izvadulni lei Clanau, contrihuind astfel la raspindirea acesttsi fals romantic al
Sionestilor. Nu mai vorbim de fantezille sale istorice din nuvele.
3 Scrisoarea generalului Mirkovici, din 18 iunie 1834, cu pnivire la subscrieri
in Moldova pentru monumentul lui Karamzin, la Academia R.P.R. doc. DCXLIX. 319..
4 Literatul polon Carol Szajnocha (1818-1868) scrie si el despre Donna. Ho-
zanda in Szkiee historyczne" (Lvov, 1854-1869), urmat cle Czeslaw Pjetrujanzec.
in ziarul Czas" (Cracovia, 1886, nr. 260).

272
www.dacoromanica.ro
 Ce1e trei nuvele amintite au un izvor comun literatara istoricil rusk
care se ocupa de evenimente din aeelasi mediu al slavilor rasariteni : incuscrirea
donmului Vasile Lupu cu Bogdan Hrnelnitki, hatmanul Ucrainei, prin casatoria
domnitei Ruxandra ; aventurile romantice ale printului litruanian Svidrigailo si
incuscrirea lui Stefan cal Mare. Cu Ivan at III-lea al Moscovei prin casatoria
domnitei Elena.
Autorul scrie apoi nuvela Mazepa in Moldova" (in Almanah", 1859).
Analiza literary a acestei nuvele ar trebui sa is in consideratie influentele
poemului lui Byron despre Mazepa, tradus in limla romina de Eliade-Radulescu
si pe care Asachi it pomencste in articolul neiscalit Cazacii" (in: Icoana
lurnii", 1841, p. 354), preaum si poemul Poltava" de Punkin si povestirea lui
F. Bulgarin, din 1834.
Alta nuvela istorica Paeea de la Prat" a apArrat in ,..AImanah" (1867),
ca si piesa in dour' ante oPetru I, tarul Rusiei, la Iasi" (1868). Celelalte nuvele
( Dragon, 1852 ; Bogdan, 1853 ; Petru Rares", 1854 ; Alexandru eel Bun",
1864 ; Lopusna", 1870, v.a.) slut cu total influentate de textul eronicii.
Am trocut cu vederea prima nuvela istoricA" ,,Dochia gi Traian", scrisa
de Asachi &pa zieerile populare rominesti si publicarta la Iasi in 1840. Aceasta
scriere poate fi semnalati unman ca un incepat al autorului si nu poate fi corn-
parata citusi de putin, ca valoarc, cru nuvela Alexandru Liipusneanu" de
C. Negruzzi, tiparita in acelasi an. Ar fi interesant all aomparam nuvela istarieg
a lui Asachi Valea Alba" (In Almanah", 1855, urmatA de un cIntec pastoresc)
cu =vela purtind acelasi titln moldovenese, deli scrisa in ruseste, de literatul
N. Gherbanovrski (1838).
Popularizata princtr-o culegere didacticil a lui Iaciov Hinculov, opera lite-
rarii a lui Asachi a ajuns all fie camoscarta in Rusia [Inca din 1841, cirld in revista
.,Maiak" a aparut traducerea versurilor sale Albina si trintorul".
Nu trebaie aitusi de putin sa micsoram insemnatatea lui Asachi de pre-
mergator in dezvoltarea literaturii noastre, nisi ca incepator al nuvelei istorice.
De pilda, mtvelele Jul N. Ganerepeta mai tirziu aceleasi subiecte, imprumutind
chiar situatii si pasajo intregi de la Asachi (Petru Rares" ¢i ,Domnita
Ruxandra").
Constantin Stanzati (1786-1869) si M. Koglilniceanu (1817-1891). Scrii-
torul ccl mai aipropiat lui Gheorghe Asachi, ca gindire, este Constantin Stamati,
fiul ipaharnicului Toma Stamati (moot in 1817), eel care a tradus din ruseste
culegerea de legende a lui Ioanichie Goliatovski. Ca si Asachi, apartinind unei
generatii mai vechi, Constantin Stamati este un romantic de tipul poetului tins
Jukovski, ale earui opera le traduce. Inceputurile sale literary dateaza din 1813,
cind Stamati talmaoeste Galatea" de Florian 1. El is contact cu literatura rush
prin intermediul publicistuQui Svinin.
Pavel Svinirt (1788 --- 1839), poet, istoric, chiar diplomat si pictor, avea
un cusur mare : mitamanria lui a devenit clasick fiind satirizata de contem-
porani. In anii 1815-1816 el a stat in Basarabia, au insarainarea de a descrie
ac,easta regiune. $ederea sa aici a dat prilejul poetului Punkin sa sugereze lui
Gogol subiectul comediei Revizorul" ; tatusi, am nedreptatit intrucitva pe
Svinin, care a alcAtruit vela dintii lucrane mai temeinica despre aceasta regiune 2.

' Academia R.P.R., ms. rom.- nr. 150.

2 Un manaseris s-a publicat in buletinul Societatii de ristorie si antichitilti din
Odesa (1867), Arutorul foloseate materialul obtinuw si de la C. Stamati.

272
www.dacoromanica.ro
 In martie 1816 Svinin a vizitat orasul Iasi, ceriad domnului documentele
Cu privire la administratia tarii ; oonsulul Frantei raporteazil cal Poarta a oprit
sa i se dea laumuriri, dar, farii sil le astepte, Svinin s-a si inters in Rusia.
Stamati, pe atonal funotionaT, a fost trimis ca s5-1 in.soteascli in ekThitoria dr'

Seriitorul Constantin Stamati

(Bibl. Aoad. R.P.R. sectia stampe)

studii. Cu oarecare Hama de pi-L..624e, calatoria Iwi SVinin 6i Stamati la Neat a

Most relevati de Bogdan Hasdeu. La moartea lui Svinin, in Albina romi-
neasca." (21 mai 1839) a aplruit nota ,,Nenrologru", in care G. Asachi stria si
18 Contributii la istoria rclatiilor rornino-ruse. 273
www.dacoromanica.ro
el ea, in 1817 (anul elite aratat gresit), Svinin a intrerprins o calatarie de cence-
tari prin Moldova 1.
I. P. Liprandi povesteste ca Svinin 1-ar fi convins pe Stamati ea are talent
literar si 1-a ineurajat sit porneasca pe acesrt drum. In gradinita din dosul casei
sale, earturaru1 moldovean a ridicat drept recunostinta o mica coloana, iar
deasupra ei a asezat bustul 1ui Anacreon, cu inseriptia In amintirea lui P. P.
Svinin. Stamati a inceput s5 traduca ,chiar tragediile lui Voltaire *i Racine.
Traducerea Fedrei", catita de el in casa generalullui Bogolovskocit, de fats_
fiind poetul Punkin, a trezit insit idaritatea aseatitartorilor, care unii nici
nu intelegeau cuvintele moldovenesti. In limba rasa Stamati a scris putin : un-
articol istoric despre vechile cetati a aparut in 1850 in bulertinul Societitii de
istorie si antichitati din Odesa 2.
E de observat, kin ce priveste spiritul operei lui Stamati, traducerea satirei
scriitorului Senkovski (Baron Brambeus), intitulata Pompoasa audient5 la
sauna" (in volumul Muza romineasca"). Stamati xtu impartiseste insa uncle
pareni gresite ale lui Senkoviski, care prefera pe literatii mai putin talentati
Timofeev, Zotov, Kulcolnik lui Ruskin &i Lermontov. Pe acestia doi din urm
Stamati i-a ales drept model pentru traduceri si localizari.
Tirziu, in, 1868, cind isi publics in editura lnti T. Codnescu din Iasi eule-
gerea operelor ,-Muza romineasca, Compuneri originale tri imitatii din autorii
Europei", Stamati isi tipareste un fragment de proza : Dialogul unui holtei eu
un boierinas avut, insotit de o eucoanil de inalt neam", care, ca si ..Sofia la
moda" de Asachi din 1854, este o imitatie a satirei polonului Ignatie Krasicki
(1735-1801) : ,.Zona modna". Nu este decit intimplatoare alegerea aceltviasi
model literar, dar ea dovedeste, o data mai Inuit, comunitatea preocup5rilor
celor doi scriitori, Asachi si Stamati.

* *

Devi Stamati ineepe s5 publice in periodicele lur Asachi si ale alter repre--
zentanti ai generatiei ntai vechi, totuyi rpentru el, ca si pentru ceilalti scriitori
ai epocii, inriurirea tinarului Mihail Kogillniceanu are o insemnatate deosebita.
Propriu-zis. cu tot protestul de reprezentant al generatriei not impotriva batni-
nului Asachi, Kogalniceanu a fost continuatorul activitatii lui Asaohi. Clint
vointa imparatuliti Nieolae I a impus ca fiii lui Mihail Sturdza sa fie trimisi la
inviltaturil in Prusia, iar nu in Franta revolutionara, Kog5lniceanu a fost mutat
sii studieze la Berlin, sub indrumarea publicistului rus A. S. Sturdza. El a ramas,
totusi, mai putin atins de spiritul reactionar si, intors fin patrie, a inceput sa
publice in Alauta romineasca", supliment literar 1a ,.Albina romineasc5" a lui
Asachi, slabe traduceri din Schiller si Goethe, seannate L.N. §ri lanin. Tot aici
(1838, p. 5 -7 *i 49-51) a aparut fragmental literar ,.Filozofia whistului", in
Timp de 30 de ani Svinin scria un jurnal, pomenit in Severnaia pcela"
(1838, nr. 19).
3 V OillInni II, partea II-a, p. 805 si urm. S-a discutat malt tine este autorul
acestui articol, Stamati sau fiul sin F. Brun genie in aeelasi huletin (vol. III, 1853,
p. 458) : venerabilul corespondent Stamati", incit nu ,poate fi vorha despre fiu. Jur-
nalul ofiterului F. N. Lughinin (1805-1884), scris in vera anului 1822, oglindeste
informatiile istorice (late de Stamati. In 1842 Stamati a trimis lui A. S. Sturdza la
Odesa un articol: .,Privire asupra ambelor Dacii, a Iwi Traian si a lui Aurelian". La
Academia R.P.R. (Arhiva B. Hasdeu, vol. VI), se afla articolul lui Stamati despre-
Ramiisite de credinte mitologice la romini".
274
www.dacoromanica.ro
 care Kogalniceanu s-a inspirat din Fadei Bulgarin, numindu-I : un rus, filozof
al naturii". Colaborarea cu Asachi n-a durat mutt timp. Kogalniceanu avea de
gird sii editeze o revista proprie, care a si aparut in 1840 intitulata Dacia
literara", suprimarta dupe aparitia a dour' numere si al carei program a fost
reluat in 1844 de revista cu aceeasi durata Propasirea".

Poetul Alesazu lru Punkin

Programul eniuntat in priinele pagini ale .,Daciei literare", semnat de Ko-

galniceanu, sustinea literatura originals : ,.Dorul imitapiei s-a faro In not o
manic primejdioasi... Traducerile insa nu fac o literatura... Foaia noastra %a
primi eit se poate mai rar traduceni din alte limba"... Se indica acutorilor efi se
276
www.dacoromanica.ro
inspire din treoutul eroic al patriei. De altfed Kogalniceanu insu.6i, prin publi-
carea revistei Arhiva romineascii" (1841-1845) sit a Letopisetelor" (1845-
1852), pasia pe tanimul sturdiului izvoarelor temeinioe ale istoriei.
Opera istorica a lui Mihail Kogalniceanu are runele influente ale istori-
cam; rus Karamzin, cercetat si de alt profesor iesean, Gheorghe Sittleseu
(1798-1864)1. Prefata Istoriei Statului Rosienesc" a lui Karamzin inspire
intrucitva Ourvintul introductiv la cunsul de Istorie Nationale ", rostit de Koggl-
niceanu la 24 noiermintie 1843 la Academia Miliiiileana din Iasi. Seriltorul nostnu
isi manifests luteresul fata de traduoeri privind trecartul Rusiei, letopisetul lui
Nestor si operele istorioului Bantis-Kamenski 2. In decembrie 1841 Kogiilnieeanu
a fost ales membru aotiv al Societatii de istorie ei antiohitrti din Odessa. Revistelle
redactate de e1 sInt piitrunse de spiritul cald de prietenie rontino-ruse si de
dorinta, de a cunsaste treoutul legAturilor noastre cru Rusia. Lucre aminte a
rusilor eerie Kogalniceanu in Dacia literara" (p. 138) la toate ce ne
atinge de uoi este cunoecut5 obsteate". In revista ,,Arhiva romineasci", el publie5
vechea corespendentO cu ,Rusia documentele isrtorice care aduc o oontributie
la studiul relatiilor ramino-ruse. De asemenea, pentru prima oars, Kogllniesanu
cerceteazii cronicile larii, Ca aS contribuie la muffin' isitoriei lni Petru eel Mare :
Fragments tire, des chroniques maldaves et valaques pour servir a l'histoire
de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski, D. Cantemir et C. Bran-
covan" (Iasi, 1845). Tot atunci el arata neoesitatea oencetiirii arhivelor strains
printre care cele din Moscova si Petersburg. opera de popularizare a relatiilor
ramino-ruse o desfasoara si Teodor Codrescu (1819-1894), alt publicist iesean ;
in oele 25 de volume ale colectiei sale de documente Uricariul", gOsian inert
din 1853 publicate scrisorile tarului Ivan Vasilievici, apoi eorespondenta molds-
ruseasca din veaourile XVIII-XIX, dooumentele publicate de profesorul V1. Ulia-
nitki, arhiva generalului Kisseleff s.a. ; in revista liii Cadreecu Buciumul roman"
(1875, 1877, 1882) se tipareste cam acreeasi corespondentii. 0 parte din dom.
mente Cadrescu .le-a primit de la Societatea de istorie din Petersburg 3.
LucrArile lui Mihail Kogalniceanu Sint =nom:mile indata in Rusia : eartea
Esquisse sir l'histoire, les moeurs et is langrue, des Cigains", scroasi in 1837 la
Berlin, e folosita in revista Seventaia peek" din 1838 (nr. 75, 77, 82), iar
(amnions ou privire la Petru eel Mare taint tradruse in revista ministerului instruc-
liei publi. (1847, vol. 53) sub titlul Petru eel Mare pe maluride Prurtului"
si in Moskovskie vedomosti" (187, nr. 43). KogAluiceanu a calaterit prin Rusia
si prin linuturile locuite de rusi, dincolo de granitele imperiului. La Academia
R.P.R. se pistreazii (ms. rom. nr. 5178) Note rrri insemnari de calatorie
in Galitia la 1844", de Kogalniceanu. Ziarul ,,Viitorul" (Iasi, 1861, nr. 34)
reproduce o interesantii cerere a ea, ca veehil ad ananastirii Neamt, adresaita
la 10 octombrie 1848 impAratului Rusiei. In onvintarea cu privire la legea ruraI5,
la 25 mai 1862, Kogillniceanu yorbeste despre sterile din Rusia 4. Amintim de
asemenea contactui tau cu istoricul N. I. Nadejdin si careepoudenta cu .alti
oameni de stiinta anti : astfel P. A. Lavrov it mentioneaza in prefata editiei
Invataturilor domuului Neagoe Basarab, iar arheologul I. C. Suruceansu (1851-
1897) prin sraruinta Iii Kogalniceanu este praclamart membru onarilfic al Acade-
miei Romine.

' Academia R.P.R., ms. rom. ir. 1638, p. 79 si urm.

2 Ibidem, ms. rom. nr. 5178, p. 62.
3 Gazerta Tranailvanfee, 1856, p. 223.
4 Prortocoalele Adunarrii legislative", 1862, nr. 101, p. 2, si nr. 107, p. 3. Vezi
pi Procesele verhale ale Adunarii elective a Moldovei", 1860-1861, p. 314.

276
www.dacoromanica.ro
 Categorka osindire a traducerilor Ci imitatiilor literare de catre redactia
Daciei literare" (p. 7) a avut drept rezultat tainuirea izvoarelor de inspiratie

tP1,.

Mihail Kogiiiniceanu
(Ball. Acad. R.P.R. sectia stampe)

a unor scricri, tiparite chiar in corpul acestci reviste. Localizarea in acelasi

scop a traducerilor a complioat si mai melt sarcina posteritatii in ce priveste
identifieiirile cu originalele. Timpul ales pcntru aplicarea riguroasi a progra-
277
www.dacoromanica.ro
mului stabilit n-a fost cu tutu! potrivit. Kogalniceanu insusi se scuza, in pre-
fala traducerii insemn5rilor c515torului rus A. Demidov : (Cind, in introducerea
Dacici literare", not am zis ca vom publica traduceri cit se poate de rar, prim
aceasta n-am inteles ca vont trece sub tiicere si acele serieri striiine care se
ating de not I. El nu arat5 ra fabulele lui Alexandru Donki erau traduceri loca-
lizate din Kriiov, de4i A. Hijdeu a seris-o Inca in 1835 2 si astfel s-ar fi iniiitu-
rat invinuirile de plagiat de mai tirziu. Kogalniceanu, vorhind numai despre
fabulele care erau la meta, incheia nota spunind ca cifitorul va stabili el insusi
,care sint fabulele cele mai nimerite ale foaiei noastre sau ale celorlalte
jurnale" ?3. Pe de alts parte, tot la note, la versuriile lui Stamati ..Gafita hies-
temat5 de pikinti", intr-o scrisoare a lui C. Hurmuzachi se vorhea de traducerile
si imitatiile acestui autor 4. in sfirsit, revibta a tip5rit (p. 121 si urm.) articolul
lui C. Negruzzi ,,CIntece populare ale Moldaviei", simpla localizare a unui stndiu
strain ; elemente din aceasta scricre a lui Negruzzi 1-au inspirat si pe publicistul
G. S. Gore, intr-fun articol din 1868.
Pe Stamati, insa, a carui incercare de epopee Povestea povestelor", in
1843, a publicat-o la Iasi Kogalniceanu insuti, critica traducerilor ha determint
ca nici in volumul Muza romineasc5" sa nu-si dezviiluie personalitatea, mai
ales ascunzind in contlitiile perioadei de dupti razhoiul Crimeei principalul
izvor de inspiratie : literatura ruse. La Moscova, nude traducerile nu erau des-
considerate, A. Hijideu amintea in 1835 oadmirabila traducere din ruseste a odei
oDumnezeu" de Derjavin> si alte talmaciri, apreciindu-i litnba moldoveneasea.
Rezult5 ca, inainte de criticile lui Kagalniceann si A. Russo (din Rominia
literary ") 5, traducerile localizate ii fziceau cinste lui Stamati, care numai in
precuvintarea la voluanul .,Muza romineasca" se scuza de imitatii, invocind
exemplul altar scriitori si adaugind : nu se vor gasi intre scrierile mele multe
compuneri originale ale fanteziei mele, ci eu am imiltat mai molt pe autorii
Europei si am auks cite ceva ce mi-a p5rut mai apropiat de siintirile rominilor
si mai conform cu gustul compatriotilor mei". Importanta afirmatie, dacii tinem
seams de numeroasele localiz5ri ale lui Stamati din autorii rusi.

t *

Mai valoroase dealt uncle ineeputuri literare clasice" desigur sint reali-
z5rile lui Stamati din domeniul traducerilor sau localizarilor romautice. CALM-
ziti de serisoarea lui C. purannzachi, care amintea prea vag : din cei mai
buni autori rusesti", cereet5tori de culturii francezii an c5utat in opera lui Sta-
mati, pretutindemi, numai influente franeeze, incit eu greu, tirziu de tot. ate-
viirul a fost restabilit.
Stamati a tradus si din scrierile romanticilor francezi : priutre acestia
Lamartine era cu °tit mai c5utat, cu cit a c5111torit in Orientul Apropiat si la
Odesta, -wade almanahnl familiei lui A. S. Studza La Qu&tedzse" (1834) public5

1 Dacia literary ", p. 139.

2 Revista Teleskop", Moscova, 1835, p. 608 614.
a Dacia literare, p. 207.
4 Ibidem, p. 199.
5 Scriitorul Alecu Russo (1819 1859) era fiul cgrturarului Iancu Russo (mort in
1844), a crtrui biografie am publicat-o in 1942 ; din statele de serviciu ale lui Iancu,
din 10 inlie 1825, alfram ca la acea tail era in virstii de 40 de ani, in serviciu de la
1816 (Academia R.P.R., doe. MCCXLVI.297), decorat in septembrie 1826 cu ordinul
81. Ana, gradul al III-lea (ibidern, 299). Nezi si serisoarea lui Iordache Donici din
1844 (doe. DCCCXLVI. 183).

278
www.dacoromanica.ro
-versurile sale tnimise in mod special. Oda lui Napoleon" de Stamati este tra-
ducerea poeziei Les deux Iles" de Hugo ; 'Jocasta' od5 face parte din cielul
versurilor napoleonienc, din care ultiana poezie Umbra lui 'Napoleon" c
tradusa din poetul Lermontov Napoleon". In poezia lui Stamati Blestemul
pnpoarelor" se simile, ea idee, inniurirea poeziei lui Punkin- Napoleon ".
Comedia Neisprivitur (1782), de Denis Fonvizin (1745 1792), sugereaz3
lui Stamati ideea scrierii -Cum era educatia nobililor romini in secolul trecut",
subiectul fiind reluat si de fiul sin, C.C. Stamaiti- Ciurea, in vodevilul Comets
de la 1853 sau inc5 run Mitrofartuska (editia a 2-a, Odesa, 1885).
Prima traducer tipartta a lui Stamati a fost Lauda lui Dumnezeu",
renumita od5 Drumnezeu" (1784) a lui Derjavin (1743-04816). Traduc5torul a
Ineredintart publicarea acestor versuri vornicului Nicolae Dimachi (1776-1836) 1.
care le-a si tiparit cu mica improviz5ri sub propria iscillitura in ,,Albina romi-
neasca" (1830, nr. 12, p. 52). Adevaral a fost restabilit de redactie (nr. 55,
p. 233) ; totusi in Culegerea de opere ¢i traduceri" de I. Hinculov (p. 81-86)
versurile L9int sem-nate de Dimachi 2. In Muza romineasca" 3 Stamati a mai
repetat aeelasi adev5r, eeea ce n-a impiedicat pe G. Sion, in Suvenire contem-
poranc" 4, sa reproducii doui poeziei Mediu" ale lui .Dimachi : aceeasi Od5
-titre Dumnezeu" si Corabia pe valuri" 5. 0 imitatie anonima a odel apare is
Lvov in 1854. Ramine de cercetat poezia Ode en Govt ", atribuitii de E. Lovi-
uescu 6 lui G. Asachi 7.
Un izvor puternie de inspiratie pentru Stamati ill constitute opera poetului
sentimental si romantic, Jukovski, ale c5rui afinifati spirituale cu scriitorul
moldovean le-am amintit. Jukovski era iprieten car A. S. Sturdza. Stamati a traders
poezia lui Sturdza Hymne d'un arveu.gle au soleil", fair5 sa arate si de data
.aceasta ca versurile sint falm5cite, dar dedicindu -1e consilierului (intim patrio-
trului A. S. Sturdza" 8. Poezia teat Stamati Rica Ini Decebal si Airinin eintarertul",
tip5ritii in 1853 de T. Codrescu in Almanahul penaru romini" din Iasi, este
traducerea 1ocalizatii a Harfei eoliene" a lui Jukovski. De asemenea, Figinpl
si fiicele sale" de Stamati este traducerea Ifni Gromoboi", prima parte a baladei
lui Jukovski ..Cele dou5sprezece feoioare adormite". Este interesant de stint
c5 opera Grormobai" a comipozitornlui Verstovski, scrisa in anii 1853-1854,
folosege melodii populare routine ; shit meloditle din Uvertura nationals mol-
davii" a 1ui FJechtenimacher, ap5rute apoi in enlegerea de aria ominesti de la
1850 a lath Henri Ehrlich si valorificate in cele din urma- de George Eneseu in
Rapsodia I. Poezia lui Stamati Inichisul titre fluture ce intrase in eastelul
situ" este tdhndcirea poeziei en acelasi tialu a lui Jukovski, care a tradus-o la
rindul san din Xavier de Maistre.
1 Revista istorice, 1916, p. 99.
2 E. Lovinescu spume c3, prohabil, l4egruzzi este traduciitorul anonim al Odei
&Litre Dumnezeu", poezia lui Derjavin tipariti in foaia .siiteasca Saptiimina" (20 mai
1853, nr. 7, p. 49), fin realitate textul reprodrus flind acel isciilit de Dimachi.
3 Note la p. 205 snare gresit data primei publicari : 1834.
4 Bucureati, 1888, p. 455-458.
5 Manuscrisul Odei" la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 4307, p. 346. In colahorare
-en D. Beldriman si C. Conachi, Dimachi eerie pentru teatru Cavaler Cocos" (ibidem,
ms. rom. nr. 2189, p. 57-59). Vezi si Stihuri pentru Dumnezeu".alatuite de dam.
marele vornic Neculai Dimachi si marele spatar Ghearghi Balt" la Iasi in 1847
(ibidem, ms. rom. nr. 3719, p. 23).
G. Asachi", Bucuresti, 1927, p. 228.
7 Vezi si textul din Colectorul literar pentru ambele sexe", Piatra Neamt, 1877,
nr. 5, p. 72-76. Oda lui Derjavin a mai fost tradusii de poetul Alecu Mateevici.
Muza romineasc5", p. 203.

279
www.dacoromanica.ro
 Constantin Stamati a fost influentat, pe de alts parte. intr-o mare masurii,
de opera lui Punkin, in prima perioada a creatiei sale poet romantic-revolu-
tionar ; faptul s-a datorat cunostintei personale a celor doi scriitori. Desi tra-
duoerile moidovenesti sunau intrucitsia oaraghios pentru Pauskin, iar adutiratia liui
Stamati fard de Svinin, satirizat de contemporani, ii parea si mai stranie, totusi
poem' rus vizita deseori casa ospitaliera a familiei Stamati. Un mepot al lui
Stamati povestea ohiar ca, in casa lor, Punkin ar fi inceptut sa aerie, sub impresia
unei Satre tiginesti vaztuta prin apropiere, poemul Tiganii". Trainicia acestor
legituri ne-o oonfirma jurnalul afiterului F. N. Lughinin. In ce priveste, Irma,
scrisorile indite" ale lwi Punkin adresate lwi Stamati, care ar fi font copiate I
do la romancierul Dimitrie Moruzi, acestea nu sint decalt din domeniul fanteziei.
Inca din 1824 Stamati a tradus din Punkin romanticuli poem Prizonierul
din Caucaz", intitulindu-1 mai tirziu Prizonierul la cerohezi si fecioara eeroheza".
S-a vorbit de asemenea despre influenta folclorului din poemuul puskinian Rrus-
lar si Liudmila" asupra Povestoi povestelor", incercare de epopee a lui Stamati,
precum si despre inriuriri din basme. In volumul Muza romineascii", titlul epo-
peei este : Erma Ciubar voda, Fabula fabulelor" ; influentele fololoristice Ii
aseaza pe Stamati, in 1843, printre primii scriitori care I i publioa opera inspirata
de poezia poporana, inainte de Russo si Alecsandri. Despre eroul epopeei sale,
Ciubar voda, readrus pe 8Cerl a in piesa lui Aleesandri Despot voda", mai
vorbeste Al. Papadopol-Callimah 2, folosind legenda lui Stamati.
Din opera celuilalt poet romantic-revolutionar rus, Lermontov (1814-1841),
Stamati a tradus poeziile oe le-a intitulat : Batrinetele", Haulitul inchisului"
si ,,Luntrea pe uscat ". Dinsul a mai tiilmacit vreo treizeci de fabule din Krilov
ti ctiterva fabule din Hemniter. In poezia Strajerul taberei" (suplimentul ,Albi-
nei rominetsti", 18 martie 1834), Stamati a eintat si el reinfiintarea ottirii
maldovenesti.
Este important punctul de vedere exprimat de Stamati in precruvintarea
tla volumul Muza romineascii", asupra limbii sale : le-am scris idioma si orto-
grafia veche a limbii serbo-romine, introduse la not in secolul 14-lea... Dialecttul
neolatin de acum al Rominiei, fiind cu total latinizat. nici nu-4 stiu, nici tru4
prea intelog, ba nici nu pot citi cartile scrise eu stilul ¢i ortografia aceasta
nona. Si indrazneno a zice, ca nisi taranii romfini din Molclo- Valahia nu le pres
inte1eg"3. Nu trebuie sa witaan ca, incii in 1840, planuind sa-4i tipareasca crate-
gerea oparelar, Stamati s-a adresat lui Aleau Hwemuzachi, antgina1u4 sa-i gaseasea
un scriittor aoolo, cc stie ortografia noua si stiltd limbii rot nine de warm". Data
comparam lianba primelor °dila, cu teratele not din ..Muza romineasea". vedem
cu regret ca un asemenea scriltor" s-a gist.
Proclamat membru al Societatii medicilor gi naturalistilor din Iasi, dual-
din primii ani 2.i activitiitii acestei societiti, la 2 decombrie 1841 Stamati a font
ales de asemenea membru corespondent al Societatii de istorie ni antichitali dir
Odesa, iar la 22 aprilie 1866, csind s-a constituit Societatea literarA romina,
viitoarea Academie Romini, Stamati, A. Hijdeu ¢i Joan Strajescu 4 an fost
' Octav Minar, .,Centenarul lui Putkin ", in ziarul Universur, 1937, nr. 29, p. 2.
2 Convorbiri literare ", 1882, nr. 8.
3 Alte observatii de C. Stamati in articolul sae Stiinti filologice", la Academia
11.P.R.. ms. rom. nr. 2744.
4 Necrologul lui Striijescu (1833-1873), de Cesar Boliac, in Telegraful romin ",
1873. p. 331; alt necrolog in Federgiunea", 26 octombrie 1873.
280
www.dacoromanica.ro
numiti printre membrii ei activi1. lu iunie 1867 loeul lui Stantatti, ratnas fiber
prin retragerea sa, I-a ocupat alt carturar Stefan Gonata (1838-1896).
Inca din 1866 se raspindise la noi in Ora vestea mortii lui Stamati 2.
G. Hurmuzachi a dezmintit aceasta stire. De aceea, cind trei ani anai tirziu
Stamati intr-adevar a ineetat din viaci, disparitia ca a trecut iproape neob-
servata.

* *

Nu, numai Constantin Stamati a suferirt de pe urma latinizarii artificiale

a limbii.
Fri/Are erolide latinizaute axle hii D. Cantemir 3 cunoastean afiamatia Ca,
inainte de sinodul de la Florenta, moldovenii intrehuintau literele latine. Inn-
vatiile lingvistice ale lui Eliade-Radulescu n-au fest din ode mai ferieite ; de
aided, Iamb Negruzzi scrie in Amintirile de Ia Junimea" : Eliad, poreclit de
contemporani pirinte al literaturii romine, o pati si mai ran. Neologismele sale
eindate produsera numai ris si ohef in societate. Chiar mult lauclatul sau Zhitra-
torul" fu respins car unanimitatea votuatillor" 4. Cind Aileen Russo si M. Kogal-
niceanu protestau impotriva latinizarii exagerate a limbii, latinisrtii Timotei Cipa-
tin, G. Bari; si :Atli an aims sa ironizeze pe Russo, Alecsandri si Negruzzi
proorocii din Iasi"... Russo stria, lima, in Cugetiiri" : Gramaticii ardeleni
socotesc ca scaparea si fericirea Rominiei stair numai iu sistemele limbistiee ;
do aceea ardelenii s-au osmndit a se imparti in (Ionia natii nna latineasea, a
delta romineasca...". Ascultind pe oratorii de Ia Cimpia Libertatii din Blaj si
ctitind Istoria rominilor din Dacia Superioarra" 5 a lui Al. Papiu-Llarian, Russo
deolara sistemele limlyistice au ametit capetele multor romini cu cap, incit
aoestia par a nu mai sti nici scrie, nici griii", domnilor I. L., P.
51 altora nu sint limba romineasca Si literatura de astazi nu-i literatura romi-
neascii". Laurian, tinzind sa serveasca politica austriaca Impotriva slavismfului,
sub denumirea atriigatoare de roministm sehimha idiomul moldavenese harazit
de timpuri si intrehuintat indeobste si... rindui repede o natal limba si deschise
astfel o vasta arena intemerietarilor igneranti care, printr-o progresare nesecata,
nu mai gindira decIt sa inlocuiasca moldoveneasca prin termeni francezi" 8

I Corespondenta (La Academia R.P.R. 16408-16412 si 25952-25956) din anii

1865-1867 dintre A. Hijdeu si Stamati, mai ales) cu privire la procese, si dintre
A. Hijdeu si B. Hasdeu.
2 Ziarul Rominul", 11 noiembrie 1866, p. 819; 1867, p. 513 ; 1868, p. 228 si urm.
3 .,Descrierea Moldovei", partea a ill-a, cap. V, Despre literele moldovenilar".
4 Fenomenul introducerii neologismelor uncle deli occidentale, dar a carer
terminatie 4i gen dovedesc imprumutarea for din ruseste se observi si in ziajele lui
Asachi Albina romineasca" si ,,Gazeta de Moldavia". Timp de treizeci de ani Asachi
scrie cuvinte latine, dindu-le explicatii in paramteze. Chiar in 1829 giisim: lancieri
(uLani), colonel (poloovnic), ambasador (sol), insule (ostroave), riga (crai), decret
(hotarire), malt comisar (gubernator), blocada (inchidere), fenomene (ariitari), dejene
(gustare), pavilion (chiosc) compozitii (aleatuire), fabulii (basnii), monument (zidire
spre pomenire), obelisc (stilp) s.,a.m.d. In articolul Filologie" (Gazeta de Moldavia",
1854, p. 343) se spine .,onorul romin" e inlocuit la not prim cuvinte strcline :
cii
remit' cinstit". gazetii, chiar in 1855 (p. 151), &lints nevoia sa explice cii
Aceeasi
..cereale" inseamnii grine". Iarmarocul" este inlocuit ffiri sunees prin ,,forul" !
5 Viena, 1851.
6 Rominia literara", 1855.
7 Eliade, Laurian, Aron Pumnu.
B B. Sulu, De toate", Iasi, 1909, p. 90.
281
www.dacoromanica.ro
 Alexandru Donici (1806 1865) 1 a facet stwddi temeinioe Ia scuala mild -
tars din Petersburg. Pe la 1835, din motive familliale, s-a mutat la Iasi, wade a
lucrat pentru Epitropia scolilor. Cind in 1843 i s-a cerut o inaintare de serviciu,
in adresa Donici a aratat CA in 1825 a absolvit corpul I de cadeti la Petersburg
§i a intrat in armata a II-a rus comandata de maresalul Wittgenstein. Mai
tirziu, aga si asesor la divanul aipelativ din Iasi, Donici a fost inaintat presedinte
al divanului intariturilor, meritele lui in magistrature si literaitura fiind apre-
ciate 2 ; ajunge apoi anembru al divanului oPstese. pastrindu-psi calitatea de
presedinte al divanului intariturilor 3. Era de asemenea proprietar de tipografie.
C. Negruzzi Si dupa el toti biografii romantici ai lui Donici, vorhesc des-
pre debutul sae in literaturii, printr-o frumoasa olegie" in crurind devenita
populara Ciiruta postei". Donici traduce Inca din 1835 poemul Tiganii" de
Punkin, inoit V. A. Ureohia si alti biogradi atribuie gresit si Caruta postei" dui
Punkin. In legatura car poemul Tiganii", editat de Eliade-Raduleseu la Buou-
Testi in 1837 4, s-au adus critioi schimbarilor si omisiunilor facute de traducator ;
totusi, pentru timpul oind a aparun, scrierea prezinta si mai mare valoare,
Donici fiind unul din primii tracluciitori ai operelor m l Punkin, eontribnind la
popudarizarea for in tkile noastre. Astfel,- in antologia pomenita a literaturii
noastre, publicata in 1840 de I. Hinculov, gisim versurile acestui poem, repro-
dths fragmentar de asemenea de V. Aleosandri in Istoria unui galben" (1844) ;
de aide!, Aleesandri 5 air fi tradus poemul Tiganii" in frantuzoste 6 La 24 ianua-
rie 1856, 4a Teatrul Natiobal din Iasi a avert Joe reprezentatia idilei cat crinteee,
de Asaohi, ,,Tiganii ", ideea speetacolului fiind poate sugerata de poemul pus-
kinian 7. Donici a mai imitat, din poemul Tiganii", poezia Pasarica mica".
$i mai popular, Alexandra Donici a ajuns ca fabulist. Cartea intii a Fa-
bulelor" sale a fost tipariza in 1840 la Iasi, in tiipografia Daciei literare" a lui
M. Kogillniceanu. Editia a doua apiiruta la Iasi in 1842 8 contine si prima
editie a cartii a dorua a Fabulelor". La inoeput fabulele lui Donici erau soco-
tite ca originale, artieoluil mai seas-arnintit all dui A. Hijdeu nefiind raspindit in
principate. Abia in 1886, in revista Contemporanul" (p. 144 si man.) a aparut
un artiool critic despre A. Donici plagiator", iscalit Verax", arkind ca 46
de fabule, din oele 63 ale lui Donici, saint traduse din Krilov (1768-1844). Des-
pre Knilov, ac-est mare fabulist rus, scriu Albina romineasca" in 1838 (p. 81,
la a 50-a aniversare a autivitatii literare) si Curierul rominesc" in 1844 (p. 403,
der inmormintarea fabalistailui). Verax" tredruie sa fie I. Nadejde 9 ; acesta in
acelasi an, in Istoria limbii si literaturii romine", ii trateaza ipe Donici si Ti-
1 0 miirtunie din 29 aprilie 1884 (Arhivele Statului din Iasi, dosarul 6392 casa-
torii pe 1884, copiat de Mihai Sturdza) aratii cii Alexandru Donici a munit la 20 octom-
brie 1865, iar nu in 1866, dupii cum se credea.
a Gazeta de Moldavia", 16 august 1851, nr. 65.
3 Mident, 24 ianuarie 1852, nr. 5, si 17 ianuanie 1835, nr. 5
4 Alta editie in 1908 la Valerrii de Monte.
5 La Academia R.P.R. giisim versurile inchinate in 1863 de Alecsandri Amicului
A. Donici" (ms. rom. nr. 1699, p. 61).
6 In schimb, ziarnl Rominia Mime" (1883-1884, nr. 1947-1951) a tradus poemul

dupii textul francez al lin Prosper Merimee.

7 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 3743, tp. 23-34.
8 Vezi editia oompletii" din 1858, ms. rom. nr. 22, la Academia R.P.R. Alte
editii : Iasi, 1862 ; Valenii de Munte, 1910 ; Bucuresti, 1922 ; Chisiniu, 1952 ; Bucu-
resti, 1956.
9 Putin inainte, in .,Contemporanul" (1882, p. 94-97) Verax" IsVadejde a
vorbit despre un plagiat al lui Teoetist Scriban (1825-1890), licentiat al Academiei din
Kiev (1851).

282
www.dacoromanica.ro
chindeal drept plagiatori, cu care nu vrea ,.s5 piarda timpul". Cereetatorii de
mai tirziu au aratat alte citeva fabule, imitate de Donici duple Krilov, Izmailov
vi Dmitriev. Dar critic* Wind exces de analize, pierd notiunea artisrtica a tra-

Yi

Alexandru Donici
(Bibl. Acad. R.P.R. sectia stampe)

ducerilor lui Donici si importanta lui literarii. De aceea, credem nimerit sa

repetiina parerea lui A. Hijdeu din 1835, cu Donici a pregatit pentru tipar tra-
ducerea fabulelor lui lov, care ipil.treaza Coate frumusetile originalului, fiindcii
283
www.dacoromanica.ro
Donici a stiut sa prin.da Nine ideile fabulistului rus si fiecare fabula a impodo-
bit-o ou farmecul natural al firii moldoveanului. Noutatea, libertatea si vioi-
ciunea versului (spre deosebire de talmacirile mai noi) s-au transpus dupe °lace-
lard° si rosturile noastre, ajungind in uncle privinte Ia niveluil ereatiei origi-
nate, cu atit mai malt in raport cu oirculatia universals a elementului fabulei.
Donici a mai tradus povestirea romantics Tunsul, intimplare adevarata
din Valahia". Serisa sub influenta nuvelei lui Punkin despre haiducul Kirjali,
povestirea, iseillita de Rasa' Curalescu dp la Cismeaua-Vanuitii, a aparut in
Almanahul Odesei" din 1840. in actilasi an, criticul literar rus Bielinski stria
despre aceasta povestire ca se citeste cu pliioe.re. Totusi, nu se stia nimic despre
autor : nu-1 cumostea nuci Kogalnioeanu, care 1-a pomenit pentru prima oars
(in Dacia literara", p. 138), nisi traducatorul povestirii ; Kogalniceanu avea
mai multi intuitie dud vorlyea despre un water umoristic, citeodata si prea
satiric, care si-a imprumutat insusi nunuele de la noi : Rada Curaleseu. Recent,
se arg-umenteaza 1 ca acest autor este Alexandra Weltman, pomenit mai jos.
Era gresit sa se ereada ea tradtioerea povestirii, de Donici, n-a ajun.s pins
Ia noi. Trimisa 'Inca in 1840 revistei Dacia literary" (p. 140), in parte ea a
aparut in revista Propasirea" (mitre 2 iulie 29 octombrie 1844, nr. 25, 26,
31, 41, 42). Trachicatoral Donici este arlitat de Kogalnioeanu in Dacia literara"
Si de Alecsandri, intr-o mots 2. Textul integral al traclucerii a aparut in Calen-
darul pentru poporul rominese pe anal 1845" (Iasi, p. 83-110) 3. Vodevilul
din d000niud al saselea al veacului trocut Tunsul haiducului" este o localizare,
de S. Mihailesou, a piesei franceze Le capitain des velours" ; totusi, ca si in
alte sorieth despre haiduci, gasim influenle ale traducenii lui Donici, folosita
de pildi de lorgu Caragiale, autorul melodramei Moartea haiducului Tunsu say
razhunarea roabei" 4. in eronica semnata de Sylvu, consacratil acestei melo-
drame in ziarul Stemma Dunarii" (Iasi, 1859, nr. 246, p. 1-2), autorul serierii
omiginalo este aratat un rus 5.
Avem patine saki despre scriitorii .nusi calatori in virile noastre. Astfel,
intr-un articol intitulat Concert de M. Ronniger", aparut in Journal de
Bucarest" (19 aprilie 1849, nr. 12), este amintit ofiterul rus Amosov, a carui
comedic Un mariage en Valachie out fondle patriote" a font reprezentatii la
Buouresti. Este vorba despre cele douli speotaeole organizate la 21 si 23 martie
aceiasi an in folosul refugiatilor romini din Transilvania ; tinarul autor avea
rolul principal, iar la specitacol, doanyna D., cu foarte mrult spirit si cu o voce
plini de farmec, anti delierioasele melodii nationale-rusesti povesteste D. C.
Olanescu. Dintr-o serisoare a lui Ion Ghica din 4 septembrie 1850 aflam ea Amo-
sov era adjutantul generalrului Liiders 6.
Alexandru Donici si Constantin Negruzzi au trades din ruseste Satire si
alte poetice oompuneri" ale aui Antioh Canteanir (1708-1744), eel care a pus
inoeputurile limbii diterare ruse. Prin opera dui Antioh Cantemir, satira s-a
' De E. Sestun (Dvoicenko).
2 Editia din Bueuresti, 1908, p. 125.
3 Poate si in Fottia stiintifica Qi literati" din 184-1.
4 Gitsim textul melodramei Fiul padurii sau moartea haiducului Tunsu", intr-o
copie din 29 martie 1870 de Caragiale, la Academia R.P.R. (ms. rom. nr. 3134, p. 41-
71). Actiunea din anti 1822.1823 se desfasoaril in Bucuresti, uncle apar un polcovnic
rus voyagior" Ql sluga lui, Iran.
6 Povestirea despre Tunsul, amintit de eiiliitorul Bellanger, Ion Ghica, C. D. Ari-
cesatt, este reluatil de N. D. Popescu in Calen.daral istoric si popular" din 1870 si de
alti autori.
6 Academia R.P.R., ms. rein. nr. 802, p. 42.

284
www.dacoromanica.ro
ineetatenit in literatura rusii ; dinsal a saris fabule, a tradus din autori clasici,
prin intreaga sa activitate a sustinut teformele inaintate ale lui Petru eel Mare.
Fiu al lui Dimitrie Canteanir, domnul Moldovei refugiat in 1711 in Rusia, Antioh
a Lost reprezentautu1 diplomatic al Rusiei Ia Londra tsi Paris, apreciat pentru
aleasa lui vultura. Traduccrile lui Donici *i Negruzzi s-au tiparit la Iasi in 1844
(editia a 2-a, 1858) ; in velum au karat biografia autorului. dedicatia, opt
satire, patru ode, versurile adresate lui N. Tanbetkoi s.a. Note bibliografice au
aparat in Foaia pentru minte..." (1844, p. 264),Albina romineasea" (1844,
p. 243) sac. V. Alecsandri a saris in Propasirea" (1844, p. 180-183), iar Eliade
in Curierul rominesc" (1844, p. 231-232), comrparind pe Antioh Cantemir cu
Horatiu si Boileau ; Eliade a reprodus ide aseanenea Satira la. aniatea ea". Satire
de-ale Lai Antioh Canteanir de gasian retiparite in Propasirea" (1844, p. 30-32),
Foaia ipentru minte..." (1844, p. 351-353, 359-360) si ,,Calendarie pentru
poporul rontinese" (Brasov, 1852, p. 10-11, si 1853, p. 43-47). Operele lui
Antioh Canteanir (imprenna eu serierile lui C. Stamati si loan Sirbm scriitor din
anii 1830-4868) au Lost reeditate intr-un voluan tiParit in 1910 la Valenii de
Munte. Biogratfin lwi Antioh Canteanir, din eartea Lai Downed si Negruzzi, a foist
reprodasa in Foaia pentru minte..." (1844, p. 289-307). In Calendar pentru
romini" (Iasi, 1852, p. 75-92) s-a mai publicat o traditie iutoriica, tradatsa dintr-o
foaie periodical rosiana sub titlul Antioh Cantenuir Ia Paris".
Donici (semnind A.D.) a anai tradus articolal Mama Neagra toi impreju-
rimile sale" (Calendar ipentru romini", Iasi, 1855, p. 78-81). In ziarul
Viitorul" (Iasi. 1861. nr. 33 ei urm.), el a trades si a publicat an Fragment
din memoaral brigadierulni Moreau de Brasey despre bltalia din anal 1711, de
de Stanilesti pe Prat". Acest brigadier rus si-a tiparit Memoriile politico, amu-
zante si satirice" la Amsterdam. in 1716 ; Ruskin a tradus in ruseste *i a cocmen-
tat Inca in 1835 in revista Sovremennik" aoeste memorii.
Alexandru Hijdeu ( 1811-1872)1 se eitueazil si el ea incepator, seriind
insa in ,periodice rusesti. C. Stamati este acela eared prezinta eititorului romin :
dinsul tnimite lui G. Basil cuvintarea lui A. Hijdeu, pomeniud pe vechii carturari
Petru Mavoda, Beirinda, spiitaral Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir sd Antioh
Cantemir, Heraskov... Cuvintarea a Lost rostita de Hijdeu, ca efor de Koala 2, la
23 Untie 1837, finical tiparita in Foaia yeattru minte..." (Brasov, 19 noiembrie 1838) ;
traducerea din limba rasa 3 s-a datorat lui Stamati (iar nu caminanului lordache
Malinescu) ; textal iscalit C.S. (ca si in edi%ia din 1855), este reprodus de
Curierul rominesc" (21 ianuarie 1839) cu o incheiere omisa de redactia Foil"
din Brasov 4. Felix Colson foloseste aceasta curviintare in eartea sa despre larile
noastre, aparatta in 1839, iar M. Kagalnic.eanat comenteaza Lsi eel cuvintele lei
Hijdeu, in Dacia literara" (p. 479-480) 5.
Opera carturareasea a lui A. Hijdeu, reprezentant tipic al romantismului,
prin activitatea sa multilaterala in domeniul literar, foleloristic si ;stork, ae dato-
reste in bung parte tataitti sat], literatul polon. Tadeu Hijdeu (1769-1835). In

1 Mari de fiul sou, Bogdan Hasdeu si Utica acestuia, Iulia, toll ceilalti reprezen.
tanti ai familiel trebuie numiti Hijdeu. Acesta le este numele adevarat.
2 Corespoodenva sa cu tooth!, la Academia R.P.R., arhiva 705.
3 Arhiva B. Hasdeu, vol. V, la Academia R.P.R.
4 Academia R.P.R. ms. rom. nr. 3804.
5 C. Stamati a publicat traducerea celeilalte cuvintiiri a lui A. Hijden, tinuta
la 24 iulie 1840: .,Savenire de cede trecute, idee de cele de fati si aratare de eels
viitcare a Moldovei".
285
www.dacoromanica.ro
articolul minutia despre litcralii contemporani, Alexandru Hijdeu scria ea tat
silu a tradus in limba polona doua volume de drame si comedii ale lui August
Kotzebue si a mai publicat eiteva cugefari patriotice, in Soi volante. Volume le
lui Tadeu Hijdeu au aparut la Luck in 1803. Scriitorul polon Felix Bentkowski
(1781 1852) I sprunea ca aceste traduceri se citese ou usurintA. Cunoastem de
abemenea ca Tadeu Hijdeu, pe ling5 colectionarea documentelor mosiilor fami-
hale, a 15sat note polono-rusesti, continind legendele populare moldovenesti
despre Dnagomir, Traian, Cheile Bicului, Papura voievod 2, subiecte folosirte apoi
de find si nepotul s5u, Alexandru si Bogdan. In sfirsit, o Oda" (aprilie 1818)
si trei falnfle s-au tip:Art-it in volumul operedor stranepoatei sale, In lia Hasdeu ;
Chevalerie" (Paris, 1890, p. 233 241), iar o nuvela intitulati In dou5 fiinte"
(1790), tradusa de A. Kaczanowski si Z. C. Radii -Arhure, a ap5rut in Revista
nou5" (1892, nr. 6-9) 3.
Alexandru Hijdeu a fort un erudit al epocii sale : jurist, botanist, filozoi
folclorist, literat, mai ales istorie, prea impr5stiat in preocupari 4 ; cunostea mai
multe linuhd si avea o frumoas5 biblioteca ; ar fi incercat sa intoemease5 si un
dictionar romino-rus 5. E greu de controlat uncle stiri cu privire la bio-biblio-
grafia sa, deoarrece mai toate informatiile pornesc din acelasi zvor subiectiv
prin ,.Dacia literara" si de la find siiu Bogdan 6. In 1830 el ar fi prezentat teza
de licenta la Facultatea de &rept din Harkov Despre inflnenta legilor
impiiratului Alexandru I asupra instruotiei si moralei Rusiei" ; de altfel, la
Biblioteca universitara din Iasi g5sim manuscrisul s5u despre Spiritul legislatiei
imp5ratului Alexandru I". In acelasi an tin5rul a publican in revista Vestank
Evropi" un articol Despre telturile fidozofiei".Dou5 eintece moldovenesta"
in leg5tur5 cu nunta t si legeuda moldoveneascii Duca" ; iar in revista munts-
terului instructiei publice (vol. 21, part. VII) a scris Despre eredintele poporu-
Iui moldovenese in balauri zburiitori". In revista Teleskop" Hijdeu lip5reste
in 1831 Trei cintece ale lui Skovoroda", filozofull popular ucrainean, apoi in
1833 sonic despre Cinteee populare rorminesti in limba rusa. Scrisoare ciitre
editorul N. I. Nadejdin", urmind sase Cintece ominesti" adnotate 8. $i in
revista Molva" din 1835 Hijdeu public5 trei traduceni din poezia populara
romineasc5.

. .Historja literatury polskiej", Varsovia, 1814, vol. I, p. 449-450.

2 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 90. p. 62-63.
° Despre Tadeu Hijdeu a scris T. Sperantia in Revista notal" (1889, p. 241-
247), iar despre Alexandru vorbesc A. Pturu, in ,.Lepturaniu rominesc" (\ iena. 186-
tom. IV, duo' Dacia literary ") si I. Vulcan, in ..Familia" (Pesta, 1868. reprodus in
Panteonul romin", Pesta, 1869, si in prefata la nuvela .,Domnia Artuitatilui"). Necrolog
de I. Vulcan, in ziarul Romiuul", 14 februarie 1873.
4 Arhiva B. Hasden, vol. IVIII la Academia R.P.R.
5 Academia R.P.R., ms. slay. nr. 728, ceea ce ar corespunde afirmatiei revistai
Dacia literary" (p. 480).
o Scrisearea lui A. Hijdeu catre fiul sin, din 1 lianuarie 1866, la Academia R.P.R.,
eorcspondenta 25953.
7 Despre obiceiurile moldovenesti de nunti a scris I. V. Boteanu, translator al
HMO, in baletinul Societatii de istorie si antichitIti din Odesa (vol. I, 1844) ; articolul
constituie al 26lea capitol al .,Descrierii statistice" (1828-1831) a lui Boteanu, amin-
tita in aceeasi revista (vol. XXVIII, 1910, p. 95).
8 Ideile lui Hijdeu sint combitute in aceeasi revista (1833, nr. 22 si 23). In
acelasi an, La 1 iunie 1833, A. Hijdeu iscaleste un document in. catitate de candidat in
drept @i filozafie, membru al Societ5tii imperiale din Moscova, atasat la generalul Inzov,
ocirmuitorul coloniilor striiine din sudul Rusiei (Academia R.P.R., doc. MCCXCII. 49)-
286
www.dacoromanica.ro
 Cede douii scrieri din revista Molva" I (1835, nr. 9, p. 145, si nr. 35,
p. 137), despre care s-a spun (Dacia literary ", p. 480) ca apartin lui Alexandru
Hijdeu, Sint iseilite de fratele situ, Boles lav Hijdeu (1812-1886), alt carturar
de aettivitate mai indelfungat5, Inca necereetata qi care merits ,pretuire, cu studii
de istorie gi stiinte naturale, retras in cele din urm5 la Hacking tingii Viena.
In 1835 in revista Teleskop" a aparut eunoseutul articol al lui Alexandru
Hijdeu despre Literatii basarabeni" si studiul rezumativ al unor epistole catrt-
profesorul Giirres, cu privire la filozoful Grigore Skovoroda (1722-1794) 2
Ultima seriere, publican de A. Hijdeu,- ar fi poezia la moartea poetului
Puskin 3. Poezia incheie dupa sapte ani de frimfint5ri literare activitatea
sa. Aceasta poezie a fost reprodusa la 26 mai 1898 in ziarul Bessarabet". Este
grew, totusi, de sftabilit cauza retragerii tinarului literat (avea virsta de 26 do-
ani) din publicistica vremii 4.
Citeva din poeziile lui A. Hijdeu, aflate azi la Biblioteca- universitar5 din
Iasi. an fost reproduse in 1905 de A. Iatimirski, care a ariitat lipsurile for
sbilistice Si sintactice, scirierile prezentind interes numai pentru zugriivirea rela-
tiilor moldo-frusesti. Sint poeaiile : Dunaj." (Dunarea), .,Selo Stavceani" (Satul
Staucenil, «Moghila Volosanki" v Moscove» (Mormintuil Volosencei" la MU:-
cova). Versurile fac parte din ciclul Clipelor de inspiratie ale tineretei lvi
A. Hijdeu, 1850, 30 august", si serise in ruseste in anii 1829-1843 sonete
moldovenesti, diverse poezii, eintece populare, faibule moddovenestri se pastreazii
impreuna cu celelalte manuscrise ale Hijdeilor : Convorbiri despre afutocunoa,:-
tere" de Skovoroda gi autobiografia Viata ltri Spiridon Filipovici de Sundecici 5".
0 parte din Sonete moidovenesti" scrise in limba rusil le gisim retip5rite
impreuna cu traduceri franceze, in volumul Chevalerie" (p. 261 si urin.) ale
nepoatei sale : Dedicatie".Ciutee despre Moldova ", .Fragment din tablou",
Moldovencei", Cintec popular moldoventsc" si Sementie romineasea".
E local sit relev5m o mistificare a lui Bogdan Hasdeu : nuvela istoricii
Domnia Arnilutului", pe care el o atribuie tatalui situ, recunoscind totusi, in
Revista nova" (1887, p. 210), c5 si aceasta scriere fuscse lueran intii in
ruseste". Neologismele 5i latinismele textului rominesc al nuvelei exclud posibi-
litatea paternitiitii lui Alexandru Hijdeu : elementul retoric ne amintette pe
Ioan voila cel Cumplit" ¢i Ursita" lui B. Hasdeu, forma nuvelei fiind f5r5
indoial5 a acestuia. Alexandru Hijdeu n-a scris decit ruseste 5.

T. T. Burada, in .,lstoria teatrului in Moldova" (p. 97), vorheste despre un

fragment dintr -,o comedic in versuri, pierduta, §i aflatii apoi de V. Alecsandri, fragment
intitulat aserninator scris inainte de 1811 (,,Convorbiri literare", 1875 1876, p. 274-
276, si Zistrul", Chisiniu, 1958. nr. 3, p. 153 157).
2 Vol. XXVI, nr. 5, p. 1-42, si nr. 6, p. 151-178. Traducerea a apirut in Con-
vorbiri literare", mai 1930, si separat.
3 A. Hijdeu, mai precis mama sa, Valeria, figureaza printre cei subserisi la prima
editie a operelor lui Punkin (1837).
4 Ultima sa marsifestare stiintifica, o comunicare la Societatea arheologicii rusa,
despre dona manuscrise, dateaza din 24 august 1837 (.,Procesele verbale ale sedintelor
Comisiei arheografice, 1833-1840", Petersburg, 1885, p. 145-146).
5 Arhimandritul manastirii Hirjauca, n5scut la Sibeiric in Dalmatia in 1779 si
mort in 1846.
6 Vezi corespondenta (la Academia R.P.R. 25 952 25 956 si fondul necatalogat)
din anii 1859-1867 atm flul situ, cu putine col-late rominesti. In ce priveste Epistola
cittre romini ", dscalita : Alexandru Hotineanul, tiparitii in calendarul iesean at lui
B. Hasdeu Rominia" (1859, p. 3-5), Mei nu sintem siguri ca apartine scrisului lui
A. Hijdeu. In Foita de istorie si literatura" (Iasi, 1860, p. 69) apare o Notilie asupra
duoru opere a luu Cantemir Vv", semnatii a, H. Notita lui A. Hijdeu e tradusii de
B. Hasdeu. Se vorhette despre Historie Moldo-Vlachica" ¢i harta Tarigradului de

287
www.dacoromanica.ro
 Intr-adevar, in decembrie 1830, A. Hijdeu a publicat in revista Vestnik
Evropi" (nr. 23-24) povestirea moldoveneasca Duca voda" 1. 0 pomeneste
Kogalnieeanu in 1840 in Dacia literara", dar niciiieri raid vorba de alpe frag-
mente ale viitoarei narele Domnia Arnautu lui". Scrieri asemanatoare apartin
aeeluiasi frate uitat al lui Alexandru Hijdeu, Boleslav, gi sint intitulate :
.,Legende moldovenesti" : Dabija, Din trecutul moldovenese din veacul al
XVII-lea" si Hineul, Traditie molodoveneascii din veacul al XVII-lea", fiind
tiparite in februarie 1830 in revista Sin otecestva" 2. Trehuie sa tinem seama
de asemenea ca, in ajunul aleatuirii nuvelei Domnia Arriautului", in 1866,
I. P. Liprandi tipareste in revista Russkii arhiv" amintiri cat privire la exilul
poetului Puskin; el eerie (p. 1411) ca Ruskin a auzit de la eteristii Duca si
Pendedeca si a notat povestiri : Duca, Traditie modaloveneasca din veacul al
XVII-lea" sir , ,Dafna si Dalyija", traditie moldoveneascii din 1663 3. Aceastil
semnalare a lui Liprandi, putea si ea sa conatituic un indemai pentru Bogdan
Hasdeu.
Independent de aceasta, Alexandru Hijdeu 4 este considerat printre ince-
patori, in ruseste, ai nuvelei noastre istorice, eu subiecte luate din viata veohii
Moldove ; ne referim la povestirea despre Duca voda, publicata in 1830. Dar si
aici nu trehuie sa uitani prioritartea lui Boleslav Hijdeu. Din Dacia literara"
aflam ca Alexandru Hijdeu ar mai fi tipiirit, in revista Listki selskogo obscestva
v Odesse", alt fragment de proza intitulat Elena. fiica lui $tefan cel Mare" ;
poezia lui Hijdeu Mormintul Volosencei" este consacratii aceleiasi domnite
Elena. iar mentionata revista din Odesa este huletinul Societatii de agriculture
din sudul Rusiel, al cared membru corespondent Hijdeu era de la 1835. I se
atribuie lui Hijdeu Inca o sc.riere, intitulata Moartea eazacrului Kunitki in
Bugeac ", legends" semnalata de I. Vulcan (op. cht., p. 136) si care putea sa
ascunda o noua mistificare.
Nu trebuie,, eu toate acestea, sa subestimiim cultura sl meritele lui
N. Hijdeu, pe care Inca in ianwarie 1841 C. Stamati it recomanda pentru consul-
tari istoriee lui Filaret Seriban, student la Kiev : Hijdeu ,,nu numai are desa-
virsirtii eruditie in cede partriortieesti 0Es-4e ¢i obstesti invicaturi, carele, ea alt
Cantemir, ne face cinste turning, dar apoi biblioteca sa este plinii de cele mai
rare carti ale istoriografilor Daeo-Rominie4". Materialul istorie ail lui Hijdeu a

D. Cantemir, din 1717. Se afirma ca originalul latinesc at lucrarii lui D. Cantemir

,.Desorierea Moldovei" se pastreazi in biblioteca lui. A. S. Sturdza din Odesa. La 2 august
1869 la Academia Rominii s-a citit o scrisoare a lui Hijdeu despre manuacrisete lui
N. Milescu, Dosoftei si D. Cantemir de 1a Mosoova (Arialele Acadomiei ", torn. I,
p. 203). De altfel, in anii din urma ai vietii sale, Hijdeu intentiona sit* scrie despre
Milescu Nioolae Gavnilovici Spafarii si veacul sin"; in acest stop imprumuti ni4te
documente de la ttrmasul lui Milescu, I. M. Indutnil-Spafarii (scrisoarea catre B. Hasdeu.
din 16 octembrie 1873, la Academia R.P.R., corespondents 25 959).
1 Arhiva B. Hasdeu, vol. V, la Academia R.P.R.
2 Scrieri atribuite lui Alexandru Hidjeu, in Familia" din Pesta, in 1868 (p. 122)
si in Panteonul romin", in 1869, textul fiind iscalit de Iosif Vulcan, care-1 reproduce
si in prefata nuvelei Domnia Arniiutului".
3 Comentatorul recent, S. Gessen, afirma ca soarta acestor note este necunoscutii;
totusi, P. Bartenev, redactorul revistei ,.Russkii arhiv", le-a citit, deoarece spunea in
1866 (ibidem, p. 1411) ca din partea sa Puskin n -a adilugat nimie Is cele povestite
de eteeisti.
4 A. Hijdeu a scris despre Duca cu malt Inainte de publicarea Letopisetelor"
(1845-1852), pe care el le-a eeroetat in mattusoris (vezi Prooesele verhale ale sedin-
telor Comisiei arheografice, 1833-1840 ", Petersburg, 1885, p. 145-146). Hijdeu primise
"Hronograful" la 22 aprilie 1829 de la G. M. Cantacuzino (ma. rom. nr. 254, la Aca-
demia R.P.R.1.

'288
www.dacoromanica.ro
Tolosit cillitorilor Felix Colson, Stanislas Be Banger s.a., iar istoricul A. Zasciuk
it pomeneste pe Hljdeu intre colaboratorii siii.
Constantin Negruzzi (1808-1868) este unul din principalii soriitori roman-
tici ai literaturii noastre. El a start in timpul riiscoalei din 1821 in Rusia, unde a
camoseut pe poertull Punkin si a inoeput sa aerie. In prefata la operele lui
Negruzzi, Vasile Aleesandri vorbeste sr el, in 1872 ,despre influenta intilnirilor
cu Punkin. De atunci dateaz5 primele ineereari scriitoricesti ale lui Negruzzi
nbavile mele in anii 1821-1823, in satul Sirauti". Nu stiu dacii oaietele
tinarului Negruzzi contin copiile unor talmaciri, ari propriile lui traduceri. Dc
pildA, Memnon" de Voltaire e tiilmAcit5 de pe limba grecease5" in 18231,
dup5 textul lui Eugen Bulgaria, c5rturar din Rusia. Alta scriere Scoala femei-
lor" sau $coala muiereaseA" de Moliere a lost reprezentatii de o trup5 de
antisti nisi la 26 serptembrie 1820, dar nu la Iasi, dup5 cum, aratil gresit
T. T. Burada,, care s-a aoupat de istaria teatnului moldovenese, ci in Rusia.
Nu pntem sa nu recrunoastem ca $oderea lui Negruzzi in Rusia avea sii-i
fie de folos. Invata mai intii limba rus5a, cel putin atit ca sa poat5 traduce
cirteva scrieri si sa indeplineascii misiuni, dIni care prima in februarie 1828.
la construirea podului de peste Dunare 2, si mai tirziu. Cunoasterea vietii locale
is ing5duie apoi sii scrie nuvela Skacika" (0 alergare de cai) $i mai multe scrisori.
Ca poet, Constantin Negruzzi a inceput si el prin traduceri loealizate,
pubdicind in 1836 in Gazeta Teatrului National" din Iasi balada Uriasul"
a lui Victor Hugo, sub titlul Uriasul Daciei". Galia minoas5" a devenit in tra-
ducere : Dacia minoas5", Alpui Canpatii s.a.m.d., mai rtiirziu scriitorul nostru
a renuntat la aceast5 loealizare.
Moantea tragica a poetului Punkin a dat prilej lui Negruzzi sa tradue5
ai sa publice in revisrta literara Curierul de ambe sexe" (1837) povestirea dui
Punkin Kirdjali" si poezia Salmi negru", reprodus5 in revistele Curiosul"
(1837), Foaia pentru minte..." (1838) $i Spicuitorul moldo-romin" (1841).
Cit priveste povestirea despre vestitul haiduc moldovean Kirjali, Negruzzi
adang5 citeva rinduri : Kirjaliul creat de Punkin a fi fun tilhar a la Salvator
Rosa, a foal, dimpotriv5, un hot foarte nepoetic... Stun atit e5 groaznicul
Kirjaliul, care scap5 de teapa turecase5, nu ac5pa de spinzur5toarea moldo-
veneaise5, nude se sfirsi foarte prozaiceste la 1824".
Inir-o oarecare miisur5, dirjii haiduci moldoi eni au inspirat lui Punkin
scnienile Fratii haiduci" si Dabrovski". Poemul Fratii haiduci", scris in
1822, a foist (-Estrus de autor ; un fragment a aparut in 1825 in Steaua polar5",
iar alt fragment a constituit balada Mire1e". Sub influenta lui Punkin, scrii-
torul Mihail Czajkowski 3 consacr5 lui Kirjali un roman intreg, amintit intri
in 1840 de Kogalnioeanu in Dacia literar5" (p. 137) 4.
Despre cunostinta sa on exilatuil Punkin, Negruzzi povesteste in 18393 in
,,Scrisoarea VII-a : Calipso", care este o dezvoltare a episodului din Catacom.
bele milniistirii Neatutului" (in Alibina romineasc5", 1839). Soriitorul nostru.
pe atunci un tiniir a c5rui prezenti Iinga marole poet a trecut neobservatil
pentru contemporani, a fost ailinc impresionat de eunostinta cu Punkin, lega-
tura for conatiturind-o Calipso, grecoaica refugiatii la Chisin5u. Negruzzi credea

I Academia R.P.R., rns. root. nr. 2681.

2 Ibidem, doc. DCCCXL. 43.
3 Czajkowski (1808-1886), revolutionar polon, nonait in Turcia Sadik-Pala, in
1873 intors in Rusia. unde si-a publicat amintiri si serieri literare. 0 parte din arltiva
sa a fost eumparata in 1907 de Academia R.P.R., ins. ruin. nr. 4899-4909.
4 Alta editie, Paris. 1839, iar traducerea ruseasca in ..Kolosiia", 1885, cart. 2-1.
19 Contributii is istoria tclatillor romino-rusc. 289
www.dacoromanica.ro
ca poezia Sahli negru" a fost inehinata grecoaicei ; alt conteanporan, Wiegel,
povesteste ea era o -roman la mutate de Calipso. Asupra acestor versuri, wise-
in noiembrie 1820, existii multe pareri, sigur fiMd numai faptul ca Punkin
s-a inspire, in eireatia dui, din poezia popularii moildaveneasca, Liar Negruzzi a
tradus poezia dupii textul rusesc al autorului. Povestirea lui Negruzzi Iclespric

Constantin Negruzzi
(Ribl. Acad. R.P.R. seetia stampe)

poetul Punkin si Ca lipso a ajuns curind eunoscuta in Rusia, fiind tradusi de.
Gheoaighe Game (1839-1909) si atl ii.
Poeziile lui Negruzzi La Maria" (in Curierul rominesc", 1839) frii
,,Gelozia" (in Propiisirea", 1844) cunt imitate dupe versurile lui Puskin, Mau
de milk s-a aratat ca influenta lui Puskin se observe in cele mai ounoscute-
opere ale lui Negruzzi : poemul Aproduil Purice" (in Curierul de =be sexe"..

290
www.dacoromanica.ro
1837).Scrisori" si nuvela Alexandru Lapusneanu", un Boris Goduuov" al
literaturii noastre.
Influenta ruseasca in scrisul lui Negruzzi este destul de puternica. In
nuvela Skacika" (in Dacia literary ", 1841, p. 344), Negruzzi, bun cunosciitor
al literaturii rusesti, aminteste vodevilul ,,Cazacnal poet", de Alexandru Sa-
hovskoi (1777-1840) ; acest cazac-poet ar fi Klimovski, poate veteran al
razImaielor din timpul domniei lui Petru eel Mare si autor al cintecolui : A
plecat cazacul dincolo de Dunare"... Poezia In Negruzzi Melaneolia", aparuta

.
in Almanahul literar" pe anul 1839 din Bucuresti, sub pseudonimul Carl Nervil
si retiparita apoi de mai multe ori, are acelasi izvor
ca si poezia ..Pe tintirimul unni sat" de G. Asachi.
versurile dui JukoNsk;
Dupil textul rusesc al lui P. S. Saveliev (1814-1859), tiparit in Biblio-
teca de citire" (1836), Negruzzi a tradus insemnarile de calatorie, ale lui Pavel
din Alep de la mijlocul veacului al XVII-lea ; Caliitoria arabului patriarh
Macarie, de Ia Alep Ia Moscova" (in Propiisirea", 1844, si ,.Arhiva romi-
neasca ", 1845).
Negruzzi a mai tradus din ruseste Fragmente atingatoare de istoria Mol-
dovei, trase din istoria Rosiei a lui Karamzin" 1. Acest istoric rus manifests
un interes deosebit fatii de Moldova, folosind letopisetele rusesti care vorbese
despre treenail! nostru ; de asemenea Karamzin ceroeteaza chiar inainte de
Venelin originalele unor documente inoldovenesti, comunicate de ruda sa.
S. S. Kusnikov 2, presedintele divanurilor din tarile noastre in anii 1808-1810.
Negruzzi a publicat planul traducerii operelor lui Dimitrie si Antioh
Cantemir ; impreuna cu M. Kogalniceanu, el avea de gird ys5 tipareasca aceste
op ere a, relal izind apoi in 1844, in colabora re cu Ade x analru D on i ci, Ira duce re a
scrierilor dui A. Cantemir si, in cele din urma, o noua editie a lucrarii lui
D. Cantemir Descrierea Moldovei" (Iasi, 1851).. In aceasta pe-rioada au aparut
cele dintii note biografice despre Dimitrie Cantemir, in Biblioteea romi-
neasca" de Z. Karkaleki (Buda, 1829, part. I, p. 27-28), in Foaia pentru
minte..." din 1842 s.a.
Alti scriitori. Despre unii din acesti literati din sudul Rosiei, care pre-
zinta interes pentru studiul relatiilor culturale romino-ruse, a scris in 1835
Alexandru Hijdeu.
Mihail Mihail Anghel Valli 4, consilier titular traind la Maliuta i pur-
tin.d in Rusia grija proceselor iesenilor5, a studiat legile moldovenesti si a
scris pe la 1830 despre Moldova, elasele ei sociale, administratia. A. Zasciuk
si alti oameni de cultura vorbese despre el, far in anii 1939-1940 la Bucuresti
i s-a publicat acea lucrare pastrata in manuscris.
Stefan Margealla, care a invatat in principate, jurist chisinauan, a propus
in 1817 sa traduca legislatia locals sorisa in greceste. Apoi el a talmicit in
moldoveneste Sacoteala Society ii biblice pe anul 1820", tiparita tot acolo in
1822. Transferat ca functionar la ministerial afacerilor straine din Petersburg.
I Magazinu istoricu pentru Dacia", de A. Tr. Laurian si N. BilIcescu, Bucuresti,
1846, torn. 1I, p. 309-320. Un fragment despre Stefan cel Mare a tradus G. Nether, in
revista Arhiva", Iasi, 1904, p. 226.
2 Istoria Statului Rosienesc", vol. IV, nota 389
3 Albina romin,eascii", 1838, p. 422, 426-427 ; Curierul rominesc", 1839,
p. 29-31.
4 Alt Anghel Valli (1787-1856), spiitar in Moldova, este amintit in memoriile
lui N. Sulu.
5 Scrisoarea din 20 octombrie 1820, Academia R.P.R., doc. CXXXVI, 262 :
DCCCXXX. 122.

291
www.dacoromanica.ro
in 1820 Margealla a fost insAreinat de contele Capodistnia cu ale5tthirea unui
manual rominesc pentru sistemul de invatrunint al pedagogului Lancaster.
Ca urmare a acestor preocup5ri, in 1827 la Petersburg a apArut Gramatica
ruseascii-rumineasea inohipuitO de Stefan Margealla si rtiparitil de dipartamentul
opscescei invat5ri". Recenzentul acestei gramatici, iseOlind N.P., a arAtat, in
Moskovskii telegraf" (1827, nr. 16, p. 337-343) si in Moskovsl.ii vestnik"
(1828, nr. 5, p. 85), c5 lucrarea a fost aleAtuitii pentru o limba asupritii de-a
Iungul veacurilor si cAreia ii lipseete o gramaticii sistematic5. In 1829. la Paris,
Margealla pistreazA legOturi cu tineretul universitar romin si isciileste o seri-
soare, tiparita in Curierul rominesc" (28 octombrie 1829).
Iacov Hinculov s-a 'n5sout in 1800 la Ovidiopol. In 1820 el a fost trimis
pentru un an Ia Petersburg ca sa studieze metoda de invOtainint a lui Lan-
caster, ajungind astfel magistru al aeestei motode. In al patrulea deceniu a
fost dragoman al ministerului afacerilor straine si lector Ia catedra limbii
moldo-valahe la universitatea din Petersburg ; si in anii 1852-1853 Evdochim
Ianov ii trimetea din Iasi anti rominesti 1. Despre infiintarea acestei catedre
eerie Gazeta Transilvaniei" in 1839 (p. 200) ; catedra a fast desliinclat5 pro-
vizoriu la 26 august 1858 2. Din .corespondenta studentilor moldoveni la Peters-
burg, loan Mandinesou si August Scriban, aflOm desipre contactul for si al invii-
tatuilui Filaret Scriban, in 1854, cu Hinculov, inaintat atunci la gradul de
consilier efectiv de stat 3. Hinculov a publicat la Petersburg mai mdlte lucriiri,
intitulate ruseste Culegere de opere si traduceri in tproz5 si versuri pentru
exercitiu in limba valaho-moldav5, cu anexarea dietionarului" (tipografia Aca-
demiei de Stiinte, 1840).Sohitarea regulilor gramaticii valabo-moldovenesti"
(tipografia Academiei de Stiinte, 1840), .,Concluzii din gramatica valaho-moldo-
veneascii" (litografiat, 1847, isc5leste Ia.G. Iacov Ghinculov) si Carte de
buzunar pentru ostasii rusi in eampaniile din principatele Valahia si Moldova"
(1854). In prima sa eulegere, populariziud astfel literatura noastr5 in Rusia,
Hinculov a reprodus fraginentele nrunitoarelor scrieri : legislatia Jai Andronache
Donici, Descrierea Moldovei" de D. Cant-emir, Istoria Moldovei" de G. Asachi,
Istoria Valabiel" de profesorttl Aaron, precum si din articolele ap5rute in perio-
dieile muntenesti si moldovenesti, Reteta" de C. Negruzzi, Oda catre Dum-
nezeu" de Derjavin, traclus5 de C. Stamati (ca traduciitor e aratat gretit
N. Dimachi), Albina si trintorul" de G. Asaohi (c114)5 Albina romineasea"
din 1829), Anul nou al moldo-rominilor" de G. Asaohi, fragmente din poemul
-.Tiganii" de .Punkin in traducerea lui A. Donici, fragment din Henriada" de
Voltaire in traducerea lui V. Pogor 4, fragment din tragedia ..Alzira sau Ame-
ricanii" in traducerea lui Gr. Alexandrescu. Manualele lui Hinculov si preocu-
p5rile sale de literatura noastra merits pretatire. In Moldova a scris despre
dinsul pentru prima oars, en uncle rez.rve, C. Negruzzi, in Serisoarea a
XV-a" (1844).
Pentru aceastii perioada, tinem sa pomenim Inca pe un autor de dictionar
moldo-rusesc Gavril 13ilevici. Ivan Doneev (1821 1885) a tipArit in 1865

Scrisorile lui Hinculov la Academia R.P.R., arhiva 1072.

2 Despre proiectid infiintarii unei catedre de liml)A rorninii la Odesa, vezi scri-
soarea adresata la 17 octombrie 1882 de M. Stroescu ltti B. Hasdeu (Academia R.P.R..
corespondent5 25960).
3 Academia R.P.R.. nts. rout. nr. 735, p. 54 si 98 (din 1857).
Comisul Nasile Pogor (1788 1857). actor de versuri, care a stat (NO 1816
citiva ani in Basarabia, iar itt anii 1828 1834 a servit in administratia rusii din
Moldova (Academia R.P.R., doc.DCXV. 9, 11 si 12).

292
www.dacoromanica.ro
cartea Abeceda ramina" Si un curs primitiv de limba cantina, insotit de gra-
matica si dictionar t.
A. Hijdeu aminteste printre allii pe cei trei colahoratori ai mitropolittdui
Gavniil Banulescu-Bodoni. Preotul Petre Kunitki (1'774-1837) a fost rector at
seminarulni Socola din Iasi.
Irineu Nesterovici (1780-1864), de la 1810 profesor la Iasi, a tiparit in
1814 prima gramatica rusease5 pentru moldoveni Scurta russasca grammatica",
en talmacire in limba moldoveneasci, cu adiiugirea cuvintelor si a dialogurilor
ce se intrebuinteaza mai deseori in limits ruseasca si moldoveneasca. Autorul
acestei gramatici, apiiruta in citeva editii, nu este aratat, dar ne-o spune Hijdeu,
care adauga ca Irineu a mai tradus in ruseste gramatica moldoveneasc.5 a lui
Anton de Marki din 1810. Gramatica lui Irineu a avut o inriurire asupra lucra-
rilor asemanatoare de mai tIrziu (St. Margealla s.a.). El a tradus in ruseste
hrisovul lui Alexandru Mavrocordat tie la 28 decembrie 1785: hrisovul a fost
tiparit in 1827, intr-un text paralel moluovenesc si rusesc, si a fost retip5rit in
cditnile sanatoriale ale legislatiei lui Artnenopol, la Petersburg in anii
1831-1854.
Antonie Juminski (1794-1836) a inceput s5 alcatuiasca un curs despre
scrierea moldoveneasca si a atlunat materrial cat pnivire la istoria Maldovei.
Alt ounoscator al legiurilor moldovenesti, amiutit de Hijdeu, a lost Ieremia
Ianov, mort in 1848.
Constantin Filatov, translator de tribunal, a tradus din ruseste in moldo-
veneste principiile invatimintului religios de Ioacitim Kocetov (1789 1854) si
catehismul lui Filanet Drozdov, precum si niste amintiri de Lineourt, din Iran-
tuzeste. Filatov a. redactat materialul istoric despre trecutul local, curies in anii
1837-1838. A. Zasciuk faloseste (vol. I, p. 489) o traiducere a lui Filatov din
D. Bolintineanu. Prin istoria literaturii universale a publicistului rus Vladimir
Zotov, contributia lui Filatov $i a colegilor sai C. V. Hanatki si Ioan Tanski
la cercetarea trecutului Moldovei, a ajuns si fie cunoscut5 si la not in tars.
Am observat ca dreptul local a preocupat pe numerosi ciirturari. La cei
pomeniti de A. Hijdeu, trebuie sä adaugarn pe inviitatul jurist al acelei epoci
Petre Manega (1782-1841). Nascut in Muntenia, mort la Iasi, doctor in drept
al universitatii parisiene, in 1822 Manega a primit insarcinarea de a revedea
proiectul codificarii legiuirilor locale. In februarie anul urmator el a prezentat
guvernului inusesc lucrarea sa, jar in martie 1825 a alaturat la studiul legislatiei
o prefata intitulata Discours preliminaire au Projet du code civil". Proiectul
codului civil s-a 2ilparit abia in 1914 la Petersburg, sub ingrijirea profesorului
L. Casso, biograful lrun Manega. 2
Dezvoltarea capitalists a provinciilor din snail Rusiei a fost insotita de
prefaceri sociale, oglindite intr-un mare numiir de procese. Interesul Carturarilor
biistinasi a fost stimulat pentru veohea legiuire piiminteana codul lui Cons-
tantin Armenopol. Acest cod a fost talmacit in moldoveneste tie paharnicul
Tama Cara in 1804 3 si din indentnul lui Veniamin Costachi de Andronache
' A se ved'ea originalul, cu aprobarea cenzurii din 1863, la Academia R.P.R..
nm rote. nr. 1715, p. 1-365.
2 Date pretioase despre Manega se gisesc in actele procesului Dioghenidi-Manega
din anii 1824-1849 (documentele CCCXXIV si MCCXL. 93 la Academia R.P.R.).
Rcprezentant al unei asociatii negustorev: din, Buouresti, Manega ne se achirtii de
datorii de reprezentantii la Viena in anii 1811-1813, retragindu-se in Rusia. Despre
Manega, vechil al Elenei Reis, vezi ibidem, doc.MCCXCII. 31, 49, 54, 69, 70.
3 Ajutat in limba moldoveneasca de Ioan Luca scram., de Toma Luca si de Cons-
tantin Negri singer (Academia R.P.R., Ms. rote. nr. 4317).
293
www.dacoromanica.ro
Donici (1760-4829) in 1814, faro sa aib5 caraotenul unei pravile oficiale. Codul
lui Armenopol-Donici a Most retip5rit in 1858 de C. Negruzzi la Iasi. Mai nume-
roase au fost editiile nusesti ale aothleizsi 1e islatii. Tipagrafia senatultui din
Petersburg a tip5rit in 1831. tradrucerea codului Armenopol, intoemita de Spi-
ridon Destunis I, dupl. textul venetian din 1766 ; editia senatoriala din 1854
repeta editia din 1831. Alta editie, de potpularizare, a seos-o in 1850 ttpograful
Akim Popov 2, Impontante sint comentariile rnsesti ale aoestei legislatii, care
depasesc stadiul ineopiitor al tilouirii textelor de avocati iniprovizati. Cuvintarea
juristului Vladimir Linovski (1818-1863), tinuta la 21 iunie 1842 la eolegiul
Richelieu" din Odesa, a slujit drept indreptar cenceatorilor de mai tirziu3.
Ca literat de talent, pretuit de oritioul Bielinski, trelyttie pomenit pentru
aceeasi epoch ofiterul Alexandra Weltman (1800-4870), istoric, arheolog, etno-
graf, lingvist, prieten al poetului Punkin, autor de amintiri si al unei intere-
sante pentru acea epoch' luoriri locale de istorie antics (Moscova, 1828). litchi-
nat5 generalulni P. D. Kisseleff. Weltman poate ai el s'a aspire la titlul de
incepator al nuvelei rnoldovenesti, sonisa in limba nus5, dar tradusii si populari-
zatS la noi de A. Donici. A ineeput sii scrie pe la 1818. Prima lui creatie literary
a fost Ianou Ciobanul ", inspiratii din traditii locale despre un cioban. Numit
fn comisia topograficii si colindind mereu prin regiune, tinarul ai-a tluat numele
de Strannik pelerin, intitulindu-al astfel antalagia de scrieri in care au apSeut
dou5 fragmente ale pavestirii Tanen Ciobanul" (1831, vol. I). Weltinan a scris
nuvele cu subiecte locale (Radoi" Ursul--Stincile din Costesti",Doi
maiori"), dar atfar5 de nuvela Tunsul" mimai un pretins dialog dintre Tudor
Vladimirescu si A. Ispilanti a ajuns s5 fie cunoseut la noi printr-o referire a lui
C. D. Aricescu4. Trebuie studiate operele si arhiva lui Wellman ca sa stabilirn
intregul s5u apart in domeniul preocup5rilor noastre 5.
Alt seriitor, Nicolae Gherbanovski, a cules si el fololorrul moldovenesc si a
publicat nuvele cu subiecte locale. In 1833 s-a tip5rit nuvela istoric5 moldo-
veneasca a lui Chenbanovski Catpul lui Baiazid", in 1838 poemul Valea
Alb5" (thin moltlovene.se), in 1840 legenda istorica inoldoveneaseS Hagi
Bei", iar in 1872 Cap de bou", episod istoric din veacul al XVI -lea.
La ineeputul deceniului Base la Chisinau an lost reprezentate piesele dra-
matise ale lui Gherbanovski, scrise in colaborare eu literatul Constantin Stamati-
Ciurea (1828-1898), Hug scriitorttlui Constantin Stamati. Cunoastem astfel a
prelucrare a acestor doi autori din 1853 a unei comedii a lui Vasile Alecsandri,
ale carui vodeviluri Creditorii" si Un r5rmilsag" le foloseste Stamati-Ciurea in
1854 in dou5 comedii ale sale. La Odesa si in alte localitati an aparut numeroase
publicatii ale lui Stamati-Ciurea, intoomite in limbile ruse, francezii ai germanii ;
tirziu de tot, uncle din aoeste scrieri an ap5rut in traducere ramineasca, la
3 Destunis (1782-1848), consulul Rusiei la Smirna, traduciitorul istoricilor bizan-
tini si al unor scrieri de A. S. Sturdza.
2 Faimoaselle procese de succe4tme din sudul Rusiei (Kalmutki. Vartic s.a.) an
reactualizat legislatia moIdoveneasch 1a ineeputul veacului al XX-lea (1904, ed. S. Gross-
man; 1908, ed.. S. Bukovski si L. Stamerov; 1908, ed. P. Ovcinnikov). 0 publicalie
ieseana referitoare Ira un proces din Rusia este Istoria famine/ Mitiisariu", de capiranul
I. Nanli (1901).
3 Palauzov, Danevski, Mdltailov, Pahman sat. Petrenko a scris despre legislatia
pantintearta in revista ministerulni justitiei (1834. nr. 10). Vezi si la keatlemia R.P.R.
arhivi 167. Studii de R. Kohm.anski, A. Egunov, M. Ravici, M. Simanovski, 0. Pergament,
I. Sasso, G. Blumenfeld s.a.
4 Istoria revolutiunii de la 1821-, Craiova, 1874, p. 135-138.
5 La Academia R.P.R. gasim o poezie umonistica a lui Weltman. inediti (doc.
MCCXL. 108).

294
www.dacoromanica.ro
eCernauti : Opuri dramatice" (vol. I, 1888 g vol. II, 1893), Insnla Sagan!'"
((1894) gi Caleidoscop literar" (1895) 1.
Poetul Punkin $i literature noastrii. Alexandru Puskin (1799-1837) cite
-eel mai popular poet rus, gustat de cititorul nostru Inca de pe vremuri vechi,
.rind traiau contemporanii gi traducatorii sai Constantin Stamati, Negruzzi gi
Alexandru Donici. Poet genial, Punkin constituie apogeul literaturii ruse. Ler-
anontov si ceilalti poeti rusi d.kint nu numai continuatori ai lui Puskin, dar gi
eirrtaretii gloriei sale, repetind vorbele intelepte ale lui Gogol ea, pentru con-
temporani, Puskin apare ca o flac5r5 de la care iau propria IQr lumina ceilalti
scriitori. Pe de alts parte, prin prozg uriasilor scrisului universal : Gogol,
-Trurgheniev, Tolstoi, Dostoievski, Cellim, Gorki, creatia lui Ptiskin se revarsa asu-
pra lumii intregi. Capodoperele sale traiesc in muzica lui Glinka *i Ceaikayski,
in pietura Iii Repin...
Surghiunul lui Pruitkin. in sludul Rusiei a contribuit la dezvoltarea creatiei
ramantice din prima perioada a activitatii sale literare, inciteiata prin poemul
,,Tiganii", redactat in toamna anului 1823 la Odesa ai termivat in octombrie
1824 la Mihailovskoe. Sederea in aceasta regiune, uncle aveau loc pregiitirile
luptei de eliberare a popoarelor de sub stApinirea tureeascii, exoticul regiunii
_aproape s5lbatice plin5 de bejenari din Imperial Otoman, prietenia cu ofiterii
revolutionari, preoceparile pentru folelorul moldovenilor si pentru traditiile sla-
viler occidentali, haidfucii moldoveni si eteristii toate aceste Clemente din
anii exilului se Imbinau in creatia lui Puskin. Numai moartea timpurie nu i-a
-dat posibilitatea sii foloseasca din plin inaterialul pitoresc cules in exil.
La 26 decembrie 1830 poetul stria prietenului salt, N. S. Alekseev : Sede-
rea mea... n-a lasat pin5 in prezent urme, nici poetise, nici prozaice. Da-mi
timp, sper, ai 8,5 meth o data c5 (mimic nu e uitaft de mine..."
Prezenta lun Ruskin la Chisinau a contribuit la dezvoltarea literaturii
moastre prin influenta lui direot5 si inatirectil exereitata asupra scriitorilor Stamati,
Negruzzi, Donici. Melodii raminesti Sakti n.egru" ffi Cintecul Zamfirei" prin
Puskin an intrat in creatia compozitorilor Velhorski gi Verstovski.
Poemul Tiganii" ramine eel mai puternic fragment al creatiei din exil
3 Jul Pulskin. < Cintecul moldovenese Salty' riegru"> a fost si el larg raspindit.
Povestirea ,,Kirdjali" (1834) oglindette in literature interesul deosebit at lui
Ruskin N' de framintarile istorice din timpul tteriei gi NO de viata haidocilor.
Serisorile si iusemnarile poetului inf5tiseaz5 un material bogat pentru efunoas-
terea acelor evenimente ; versurile si epigramele amintesc persoane pini nu de
malt putin cunosoute in ansamblul biagrafiei sale. Din Intreaga expunere a rela-
tiilor romino-ruse se desprinde insemthitatea lui Puskin, pentru desfasurarea
legaturilor culturale ale noastre ou Rusia. De altfel, Inca Mihail Kogiilniceanu
-soda in Dacia literara" (p. 138) :.Mai multe din cele mai frumoase compuneri
ale lull Puskin ouprind sugerari din abieeiurile gi intimplarille rominesti". Astfel,

1 Bio-hilthografia lui Constantin Stamati-Ciurea din anii 1934-1942 a fost com-

pletata in auii din urma. Au riimas, totitsi, putin eunoscute uncle serieri de ale lui
.din perioada cind era profesor del limba francezii la liceul I din Odesa : Conjugaisons
des verbes" (Odesa, 1849), Tchernetz ou le Novice de Kozlow, poeme en very invite
du russe, par. T. Villars, revu et publrie par C. Stamati" (Odesa), Granamaire analytique
de la langue francaise" (Odesa, 1852), L'amour maternel de Millevoye et La mere et
son enfant &Anderson, precedes d'une notice biographique sur Millevoye" (Odesa, 1857,
45 p.), Manuel de la conjugaison des verhes" (Odesa, 1859). Inregistrim mai tirziu
,scrierile sale in periodieele rominetti : Duuia Burakova, Amintiri teatrale" in Vatra"
(1894, nr. 5, p. 144-150), Carpatii ¢i rezumat istoric asupra cetkilor lor" in .,Povestea
worbei" (Bucuretti, 10 ianuarie 1897) si alt articol, la Academia R.P.R., dos. MM. 27.

295
www.dacoromanica.ro
Cu alit mai malt, Punkin constituie o temelie solida pentru largirea continua as
eunostintelor noastre de literature ruse si a inradacinarii acestei literaturi la noi-
Albina romineasca (1837, p. 77) si Curierul rominesc" (1837, p. 6) au
semnalat moartea lui Buskin ; ziarul din urm.a vorbea, doi ani mai tirziu ('p. 61),
despre editarea operelor complete ale poetului.
In 1837 la Buou.resti Eliade.Radulescu a tiparit poemul Tiganii", talmacit
din limba ruse de A. Donici. In acelasi an, Negruzzi a publicat talmacirile
..Kirjalinl" si Salul negru". G. Panu scria ca. Salnl negru" era pe btuzele
tuturor.
Traducerile rominesti din operele lui Puskin sr' inmulteoc in a doua
jumatate a veacului. Ratacire, o poveste din veacul trecut", din 1854 este o
pireluerare a povestirii lui Punkin Visco lul", a carei traducere s-a publicat, de
pildu, in Gutinul" din 1889, Gazeta Transilvaniei" din 1891.Epoca" din 1897
s.a.m.d. Povestirea Fata capitanului" a lost tradusa mai demult in Familia" din
Budapesta, in 1866 ; alts traducere semnalata, din 1875 la Bueuresti, trebuic sa
fie in Barba bulgara.
Grigore Grandea a publicat traducerea Fata apetor" in Ailbina Piindului" din
15 ianuarie 1869. Poetul Alexandru Macedanski traduce Romania spaniolii" in ,.Fa-
milia" (1877, nr. 10) si in Vestea" (1877, nr. 65). In ziarul Rominia" (1884) gasim
traducerea unei nuvele Glontul". Poetul Grigore Lazu traduce si el versuri de Punkin.
In 1895, la Craiova, apare cartes Nuvele alese", traduce de I. Husar. Fata capita-
nultri", in volum cu alte nuvele, este tipariti in 1899, in doua editii, la Roman (tra-
ducere de I. 'fincoca) si Bucuresti. Magi tirziu, proza lui Punkin apare in foarte multe
editii, deli el ramine pe liana dreptate poetul rus cel mai citit la noi in tars.
Filozoful 1 asile Conta a tradus poezia Profetul" din frantazeste. in 1884 este prelu-
crata drama intr-un act .,Setea de bani ", dupi traducerea frantuzeasca .,Le baron
avare", de I. Turgheniev si L. Viandot.
Despre poet eerie Ia 1 octombnic 1863 Amicul familiei". In 1880, cu ocazia
dezvelirii monumentului lui Punkin la Moscova, interesul fAta de poet creste si giisim
note despre diverse evenimente in ziarele Binele public", Telegraful".
,.Democratia nationare s.a. Despre casa poetalui din exil, scrim Gazeta de Moldavia"'
(22 fehruarie 1851) si Calendarul pentru romini" (Iasi, 1874, p. 77-78).
Alexandru Scarlat Sturdza (1791-1854), amintit deseori in desfasurarea
relatiilor noastre cu rusii, a fost fiul cultului vornic Scarlat Sturdza, pribegit
din Moldova in Rusia in urma inoheicrii p5cii de la Iasi. Asupra formarii late-
lectuale a lui Alexandru Sturdza a avut o mare inriurine Roxandra Edling
(1786-1844), sora sa, renumita prin memorii si corespondenta ei cu diversi
contemporani de seam". A. S. Sturdza a consacrat biogratfiei surorii sale eartea
Prinosu1 memoritei contesei R. S. Edling" (Odesa, 1848).
Din amintirile lui A. S. Sturdza aflam despre particiiparea sa la viata lite-
rara din Petersburg, despre lgaturile cu scriitorii Karamzin, Jukovski, Punkin,
Gogol. In anii 1812 si 1828, Sturdza a flout parte din cancelaria diplomaticA a
armatei ruse la Bueuresti. Ca tin5r diplomat, el a manifestat in Germania un
spirit reactionar, izvorirt din convingerea ca numai Alianta Sfinti poate asigura-
pacea in Europa. Asezindu-se la Odesa, Sturdza a deslaourat, impreuna cu Roxan-
dra Edling, o activitate cultural" care ne intereseaza in c-odrul studierii. rela-
tiilor romino-ruse.
Citeva din scrierile lui Sturdza au apiirut la noi in tnaduceni. In 1832. Eufrosin
Poteca a publicat la Bucuresti talma'cirea din greceste a unei carti a lui Sturdza. In
1843 Ia Iasi se tipareste o alts carte alcatuita in limba rasa de Alexandru Sturdza
si talanicitii de Filaret Scriban. In anal urmator acelasi Scriban traduce si
publieti la Iasi Invitaturi religioase, morale 5i istorice", pe care Sturdza la dictase
in 1837 la Berlin lui Mihail Kogilniceanu, ca an curs predat tinenilor moldoveni.

296
www.dacoromanica.ro
trimisi acolo la invalfitura ; originalul francez s.a tipfirit tot la Iasi in 1842. In sfirsit,
in 1851, la Iasi s-a tip5rit cartea ..Duplul paralel sau hiscrica in fata panitfitii si a
reformed vcacului al X1 I-lca", tradusa de Neofit Scriban (1803-1881), au tor si al
unui articol despre viata lui Pam 111ov ila (ziarul Zimbrul", Iasi, 10 octombrie 1851).
Rezervindu-si rolul de consilier at varului sau, domnitorul Mihail Sturdza. in
problemele invklimintului, A. S. Sturdza calatoreste in 1843 prin Moldova. In ea li ta.e
de epitrop onorar al seminarului So,ola din Iasi este preocupat de reorgaazarea
acestei institutii. Ziarul .,Alhina romineasea" (30 mai si 24 itin,ie 1843, nr. 42 si 19)
sertmaleazii soairea si plecarea lui A. S. Sturdza in tarii 1. Insusi scriitorul evoeit
amintirile acestei calatorii, trecutul si frumuse tile Moldovci, in cartea apfirutfi in 1847
la Odesa. Carnet cu insemnfirile unui calfitor fara vole ". Au toral aerie at Petri' cel
Mare, D. Cantemir, Rumiantev, Suvorov si-au legal numele de glorioasele lupte impo-
triva turcilor. Plin de admiratie fata de Rusia, Sturdza isi exprima convingerea ca soarta
cea mai ferioita pentru Moldova const5 in apropicrea de accast5 tara. Conceptii
asemiin5toa re celor exprimate in decursul veacurilor de Nicolae Milescu, Dimitrie
Cantemir alti scriitori.
¢i
A. S. Sturdza a inchinat o lucrare vietii ¢i activitiitii inviitatilor Eugen Bul-
garis2 si Nichifor Teotoki precursori ai redesteptfirii in telectua le si nationale a
Greciei. In tarn noastr5 s-a scris despre acesti carturari rusi, traducindu-se operele tor.
copiate ¢i tiparite Ia Bucuresti, Iasi si Neamt inca de la sfirsitul veaculni at XVIII-lea4.
Sturdza a mentinut corespondentfi cu Filaret Scrihan (1811 1873), inca din timpul
cind acela stadia la Academia d:n kieN. Studentul asile Popescu, trimis in vara
anului 1839 in Rusia de Veniarnin Costachi, a ejuns in 1841 magistru at Academici,
luindu-si numele de Filaret ; arhiva acestui student Popescu. rum t pe vintor F laret
Scriban, se p5streaz5 la Academia R.P.R. 5 ; aici gasint manuscrise intitulate : Ca le-
toria ¢i petrecerea mea in Rosia", Desp re sinodul de Ia Iasi" de Ia 1642. ,.Panahida
lui Petru Moyne. corespondent5 din Kiev din anii 1838-1841, acte de la Academic.
insemn5ri cu privire la carti tip5rite in Wile noastre ¢i desceperite la Kiev, frag-
mente istorice rusesti, inoeroare de istorie bisericeasca a Moldovei si Valahiei s.a.
In vara anului 1842 Scriban a vizitat Nloscova si Petershurgul, iar mai tirziu. in
primilvara anului 1857, a cal5torit la Odesa. Articolul sau Regulamentul Moldovei
din 1741" a ap5rut in buletinul Societatii de istorie si antichitati din Odesa (1877),
at cared membru era Inca de la 31 decembrie 1838 6. A. S. Sturdza a sprijinit activi-
tatea lui Filaret Scriban, ca rector al seminarului Socola.
In 1846 in Iasi a apirut o carte a lui Inochentie Veniaminov (1797 1879),
episcopal Kamciatkai, taltniicita in greceste din limba ruseascfi in 1843 de Alexandru
Pasha! la Odesa 7, iar in moldoveneste de Sofronie Miclescu ; in carte gasim pagini
despre Kamciatka, scrise de acelasi A. S. Sturdza ; lucrarea s-a reprodus in 1835 in
editia ieseanfi a agai Nicolac Biberi, fiind atribuitil gresit lui Filaret Drozdov. In
arhiva lui Filaret Scrihan gasim un cuv int de !audit' lui Inochentie at Kievului, au tor
din care Willie Miclescu traduce in 1849 ..Cuvinte de invitaturii" 8. Este Inochentie

II gasim aici, in trecere, si in 1846 (.,Albina romineasca", 1846, p. 1851.

2 In drum din Constantinopol in Germania. in 1763, Eugen Bulgaria (1716 1806)
a trecut prin Tara Romineasca, uncle a fost primit cu mare cinste de domnul Con-
stantin Racovit5.
3 In prefata Geografiei" lui Nichifor Teotoki (1731-1800), tipiritfi in 1804 la
Viena, se spune ca dinsul a scris-o pe cind era profesor la Iasi, pe la 1774, sau mai
inainte, rind a fost silit sa piiraseascii Moldova, invinuit de ateism.
4 9,Euvintele" lui Teotoki au fost traduse inca in 1793, in Tara Romineasca.
Scrierea : Atirna re in lee de serisoa re asupra tarafului Ochellistilor", cu subtitlur
Indeletnicire filozofica", anexa a c5rtii lui Bulganis intitulata ,.Indeletnicirea iuhi-
toare de Dumnezeu" (talmficiti de Veniamin Costachi, in cinci volume tiparite la
Iasi in anii 1815-1819), s-a crezut gresit ca este o lucrare filozofica a traducfitorului
Petra Sterna Wadi sari a lui Scarlat Sturdza (f051 lui A. S. Sturdza), ucenicul lui Ten.
told In Iasi in 1770. Numeroase manuscrise de tfilinficiri din scrierile lui Bulgaris si
Teotoki se pastreazi la Academia R.P.R.
5 Ms. rom., nr. 734-738 ; arhiva 482.
6 Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 735, p. 139.
7 Ibidem, ma. rom., nr. 405 din 1843.
8 Ibidem, ms, rom. nr. 1712.
29
www.dacoromanica.ro
Borisov, (1800 1857), numit in 1830 reotor al Academiei din Kiev, fiind transferat in
1846 la .Harkov, pi doi ani mai tirziu la Odesa ; euvintirik gale Le traduce
A. S. Sturdza.
In 1834 la Odesa a apirut revista Dant,' sara.oilor", cu o antis literara
almanahul fr.ancez La Queteuse", rispindit in Virile noastre. Claim aici iscllifiurle
lui Lamartine, Schiller, Moore, Batiupkov, Elena Severin, L. Repey 11.a. Poezia
Elenei Severin (1792-1818), sora lui A. S. Sturdza, Ciinele orbului", a fast reprodusil
in Spicuitorul moldo-romin" a Jul G. Asachi (1841). Literatul Lucien Repey era pre-
ceptorul familial Cantacuziao, preluit de poetul Punkin ; profesor la Odesa pi la
Academia Mihiiileani din Iasi, Repey cel dintii a tradus in frantuzeate poemul lui
Pupkin Flotilla din Bakcisarai" (1830) I.
La moartea lui A. S. Sturdza necralogul situ, de D. Dallas, publicat in Journal
&Odessa", a apilrut in Gazeta de Moldavia" (1854, p. 229 pi urm,), tradus de A. Obre-
gia ; n.ecrologul a fast retiparit in operele postume ale lui Sturdza, scoase in palm
volume in anii 1858-1861 la Paris.
Studii si cdldtorii. In 1839 la Odesa a hint fiinta Societatea de istorie si
antichitati. Aceasta grupare de harnici cercetatori ai trecutului a manifestat un
viu interes fats de istoria tkirilor noastre. Intructitva si aici trebuie subliniat
meritul lui A. S. Sturdza, vicepresedintele societkii, care a istimulat in aceast.ii
directie preocuparile colegilor. Conducerea sacietatii a cautat sit stabileasca 8eg0-
turi strinse cu tarile noastre, proctaanind pe doinnitori anembri onorifici, dar mai
ales cooptind eitiva membri corespondenti ca : M. Kogalniceanru, M. Ghioa si
G. Papadopol din Buouresti, consulul C. Kotzebue, I. P. Iakovenko, Filaret
Scriban p.a. 2. Buletinul societatH q reprodus numeroase documente anoblovenesti,
coinunicate de I. A. Nelidov (1799-1853) si mai ales de Nicolae Murzakevici
(1806-1883), professor la Odesa, cercetator al trecutului rumor manastiri mol-
dovenesti, ajutat la descifrarea documentelor de Scarlat Cotrutii (1821-1893) 3.
Murzakevioi, ca si colegii sai, profesorii Filip Brun, Pavel Bekker s.a., a prublicat
de asemenea articole cut privite la istoria tarilor noastre. Colecrtia de documente
a Societatii de istorie si antichitati din Odosa a fost cercetata de canturirii
nostri ; Constantin Hurmuczachi (1811-4869) a si publicat un document din
1760, din aceasta colectie, in Arhiva rouatineasca" (1845, p. 275-277).
Manuserisele slave, insemnarile pelerinilor, primele tiparituri incep sit
fie studiate de oamenii de stiinta rusi : A. H. Vostokov, K. F. Kalaidovici si P.
M. Stroev, I. P. Saharov, I. I. Berednikov, F. I. Buslaev, A. Gorski si K.
Nevostruev, V. M. Undolski, A. F. Bicikov si A. E. Viktorov. I. P. Karataev,
N. A. Popov, I. I. Sremevski, slavist caliitor in anii 1839-1842 prin tarile sud-
slave, p.a. Din bibliografiile acestor oerectitori constatam limner& numar al
manuscriselor cartilor noastre, care cireulau in Rusia. Evgllenie Bolohvitinov
si Marmite Bullgakofv schiteaza biografiiie thsi Grigorie Tatrublac si Petru Morvila ;
Leonid Kavelin publica rinseannarile pelerinilor, biografia lui Paige Velicikov-
ski, cenceteaza documentele slavo-romine de la Atos s. a. Datorita eforturilor lui
Serghie Sviatogoret cu scrieri traduse in romineste inch din 1856, dar mai
ales porn truda lui Porfirie Uspenski incep sit apara descrierile man.astirilor din
Atos si ale tezanrului de manuscrise, documente si carti atoniene care ne
privesc 4. S. P. Serviiriov, A. N. Pipin, A. N. Veselovski si alti istorioi literati
1 0 cuvintare a profesorului Repey s-a tipirit in 1836 la Bucurepti ; vezi pi
,,Curierul rominesc" din acelaiti an ; volumtil de poezii 1840 jar Istoria elementara"
1841 ; despre Repey vorbeste Revista istorica", 1920, p. 125 si urrn.
9 Diploma istoricului Grigore Tocilescu, de membru activ al societiitii, de la
24 naiembrie 1897, la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 5158, p. 238.
' Buletinul", val. XIX, 1896, p. 15.
4 Interesul nostru fall'. de Atos e mai vechi, dovadli manuserisele Academiei
R.P.R., ms. corn. nr. 1255, 1359, 1858, 2019, 2064, 2172, 2377, 2570.

298
www.dacoromanica.ro
 folosese materialul folaloristic despre Duniine, vorbese despre aoedasi Tarab lac,
despre Zosima si ceilalti ipelerini, camenteaza povestirea despre voievodul
muntean Dracul. Contributiile acestor oameni de stiinta, predecesori ai lui P. A.
Siren, A. A. Kociubinski, V. A. Ulianitki, A. Stadnitki si mai ales A. I.
I at im i rs ki, sint d eo s obit de p nevi oa se pentru deseop eri re a vechilor u rme ale oud-
turii noastre.
Relatiilor noastre ou Lvovul sint inohinate numeroase studii rusesti. Inca
in 1838 revista aninisterului instructiei publice (nr. IX, p. 560-585) vorbeste
despre aceste vechi legaturi ; articolul este un rezumat al lucrarii istorioulni
galitian, Denis Zubritki (1777-1862), despre tipografiile muso-slavone din
Galiia, aparuta cu doi ani mai inainte la Lvov. Aceeasi revista publica in
1849 letapisetul fratiei" din Lvov, continind un material bogat pentru cunoas-
terea relatiilor cu moldovenii ; documente moldovenesti gasim si in alte scrieri
ale aceluiasi autor. Studiile acestea au fost aiprofundate de Antonie Petrusevki
(1821-1913), care scrie de la jurnatatea veacultbi al XIX-lea despre Polonia,
Rusia si tarile noastre. Petrusevici a ealatorit prin Moldova si a cercetat vecihile
noastre monumente ; .pastra sentimente de calda dragoste fats de convietuirea
ruso-naoldoverteasea. In martie 1890, ca si slavistud Emil Kalujniatki, a fast
proclamat membru de onoare al Academiei Romine 1. Dinsul a mai publicat
analele Lvovului, oorespondenta lui Alexandru Lapusneanu cu liovenii s.a.
I. F. Golovatki (1814-1888) a vizitat si el nordul Molduvei, scriind despre
fratia" din Lvov si publieind Documente ungro-valahe si moldovenesti" (Pe-
tersburg, 1868). Istoriei galitiene si-a consacrat preocupairile sale si contempora-
nu' lor, Isidor *aranevici (1829-1901).
Nu ounoastean dealt o singura sorieme care sa oglindeasca efortul unei
expeditii de studii, intreprinsa de un grup de earturari. Trebuie apreciatii de
aceea actiunea lui Anatole Demidov 2, industrial rus, organizatorul acestei
torii stiintifice in sudul Rusiei si in tarile noastre. Vizita lui la Iasi, precum si
corcetarea Aeadentiei si a Cabinetului de istorie naturala, este anuntata de
.,,Albina romineasca" la 11 iulie 1837. Sint ounoseute numeroase editii ruse,
franeeze, italiene, germane, engleze ale operei lui Dernidov, intitulata ,,C313-
toria in Rusia de Sud si in Crimeea prin Ungaria, Valahia si Moldova". Douii-
sprezece scrisori de baza an aparut in Journal des Debats" (1838-1839) si se-
parat, in 1840. Comeutariul larg al talmacirii moldovenesti a unui fragment al
lucrarii lui Demidov s-a publican in Dacia literarii" ; M. Kogalniceanu uil
numeste pe autor : cel mai mare partizan al nostru, fiirii insa a ne cruta
Dins sintem vinovati" (p. 138). ExPeditiei lui Demidov mai datoriim : album&
pietorului Auguste Raffet (1804-1860), atlasul istoriei naturale, studiile antro-
pologice ale In; Gaubert. eele botanice ale doetorului Leveille, descrierea cur-
purilor organice fosile de Huot si Rousseau ((lona volume, Paris, 1843), des -
crierea ifaunei de A. Nordman, profesor la colegiul din Odesa (trei volume),
exploriirile de terenuri carhonifere de inginerul F. Le Play, luorarile Iui
Saison si du Ponceau. infatisind un bogat si variat material de insemnari de
.crilatorie prin tarile noastre, volumul lui Demidov, care se inaheie printr-un elo-
giu adus generalului Kisseleff, eontrihuie mutt la popularizarea cunostintelor
despre tarile noastre. .

'Corespondenta sa ou I. Bianu, din 1900, 1a Academia R.P.R., coresponAkmi

.58796 li 58797.
2 Faimosul print San-Donato (1812-1870). casiitorit cu principesa Matilda
Bonaparte.

299
www.dacoromanica.ro
 Prezinta interes deosebit preocuparile istoricului Nicolae Nadejdin (1804-
1856), functionar Ia guvernamintul din Odesa. In septembrie 1840 Nadejdin
viziteaza orasul Iasi si manastirile Moldovei, apoi trece prin Transilvania si
Banat. Cillatoreste cu scopwri staintifice, impreuna eu Dimitric Kniajevici
(1788 1844), epitropul instructiei publice si presedintele Societatii de istoric
si antichitati din Odesa. Nadejdin I i descrie calatoria prin larile sad-slave-
intr-un memoriu tiparit in revista ministerului instructiei publice (1842, vol..
34 p. 87.106). El vorbeste despre movile si alte monument° istorice, despre
ingcriptia din Brasov care pomeneste ajutoarele ruscsti de prin veacul al
XVIII-lea si despre un aer" de la Dragomirna, cusut din iporunca lui Varlaain
al Rostovului, in 1598 ; ohservii ea localnicii nu stiu sa-si pretulasca documentele
vechi, a ciiror publicare a inceput-o Nenelin. 0 modesty colectie de docu-
mcnte, Nadejdin a vilzut-o la Kogalnicea nu, cult si rivnitor iubitor de antichi-
tali al patriei sale", care i,a (Unlit documentrull ltd Alexartdru ccl Bun din
1407, publicat in acelasi buletin istoric din Odesa (1844). Prezcnta lui
Nadejdin si Kniajevici la Iasi este semnalata, la 13-16 septembrie 1840, de
Albina romineasca".
Nadejdin revine pe meleagurile noastre in 1845 1, de aceasta data insotit
de Victor Grigorovici (1815-1876), doctor in filologie slavo-ruseasca din Kazan.
profesor universitar. In 1844, Grigorovici a fort trimis in tarile din sud-estul
Luropei pentru studii, stied in partite acestea peste doi ani ; el si-a descris
de citeva on calatoria, publicind printre altele un memoriu in revista minis-
tcrului instructiei publice (1847, vol. 54, p. 27 si urm.). La Giurgiu era la 11
inlie 1845 ; dupa 16 august Grigorovici a vizitat. impreuna eu Nadejdin. orasele
Tirgoviste, Cimpulung, Curtea de Airges, Ritnnicul Vilcea, Tirgu-Jiu, manas-
tirea Tismana. Turnu Severin, Centel, Craiova. De la 26 noiembrie Olatoria a
continnat prin Buzau, manastirile Vimtila Vodi si Inca faimoasa pe atunci
Poiana Marului, Ploiesti, Cimpina, Sinaia, Brasov. Pretutindeni se cercetau carti
si documente. Grigorovici a cunoscut pe N. Balcescusi pc Laurian ; publicatia
for Magazin istoric pentru Dacia" (vol. I, p. 277) reproduce in 1845 corespon-
denta lui Stefan eel Mare, scoasi la iveala de Grigorovici. Printrre altele. in
1859 Ia Kazan, in anexe la lucrarea Despre Serbia si relatiile ei en Wile
vecine", Grigorovici a tiparit o parte a eronografului (anii 1105 1469) hti
Mihail Moxa de la manastirea Bistrita. scris dupa izvoarele slavene in 1620.
Ca rezultat al ealatoriei, see publics o monografie (1845) si memoriul lui
Nadejdin din 1846 : Despre sectarii din striiinatate", reprodus in antologia lui
V. Kelsiev (vol. I, Londra, 1860, p. 75-165). La noi, invatatul Melchisedek
foloseste in 1871 41 ell maiterialul lui Nadejdin, vorbind apoi despre evolutionarii
rusi, printre care aminteste pc Herzen si povesteste despre activitatea aceluiasi
V. Kelsiev. Un material si mai bogat despre sectarii ruti din partite noastre
gasim in studiile profesorului N. Subbotin (1827-1905).
In ce priveste insemnarile calartorilor conteanporani. ainintim pe Ioachim
Vuici 2, care transcrie notele de calatorie din 1839 prin larile noastre, sase ani
mai tirziu, la manistirea Hiirjauca, folosind informatii din revista ruseascii
,.Severnaia tpcela" din 1841.

' Anul chid, Ia 1 mai, orasul a Post vizitat de generalul P. I. Feodornv. In

anul urmitor istoricul M. P. Pogodin, coleetionar qi de manuscrise slavo-moldovencqti.
a trecut prin Galati.
2 Vuici tipiireate in 1823 la Buda cartea ,.$coala noun a moralei pentru tinere-
tul sloveno.sirh ". Insemnarile de calitorie apar la Belgrad in 1845.

300
www.dacoromanica.ro
 Publicistul Egor Kovalevski (1811.1868), diplomat rus, calatore.$te prin
tarile noastre. B. Hasdeu I aminteste vizita sa la manastirea Bistrita din Oltenia.
Volumul lui Kovalevski, despre efilatoria in Canpati, apare Ia Petersburg in
1845. Merita atentie si alte serieri ale acestui autor, consecrate de pilda Tureiei.
A. A. Skalkovski (1808-1897), istorie al regiunilor din sudul Rusiei,
a scris de asemenea (In 1848 si mai tirziu) despre cazacii de dincolo de Dunare.
Articolul sa..0 Virtuti rominesti", continind material istoric pentru veacurile
XV1II XIX, aparut in buletinul Societatii de istorie $i antichitati din Odesa
(vol. XX, 1897, p. 28 -49), a fost tiparit si intr-o traducere romineasea (revista
-,Convorbiri literare", 1929, p. 151-166).
Importante pentru timpul sau sint studiile arheologului A. S. UN arov
(1828-1884), proelamat in 1871 membru de onoare al Acadeartiei Rotnine. Con-
tactul cu oamenii (le stiinta rusi inentinea putin mai tirziu $i scriitorul nostru
Alexandru Odobescu (1834-1895), oalator in anii 1869-1870 la Odesa, Mos-
cova $i Petersburg, ales membru al Societatii arheologice din Moscova ; din
indemnul sau, Grigore Tocilescu (1850-1909) a intreprins o calatorie de studii
in Rusia, relevind ca si slavistul loan Bogdan (1862-1919) valoarea arhi-
velor din Moscova si Petersburg, precum si a operelor publicate in Rusia,
pentru cunoasterea trecutului nostru.
Interesul rusilor fate de culture noastra se oglindeoe intr-o serie de arti-
cole. printre care eel despre ,.Literatura in Carpati", publicat in revista minis-
terului instructiei publice (1844, vol. 41, part. VII, p. 23-26) 2 ; se dan stiri
cu privire la vechile tiparituri muntene cercetate la Ructneti : ,.Biblia" din 1688
$i diferite carpi de la inceputul veacului al X\ HI-lea. Uncle tiparituri Sc pas-
treaza la capitanul Olteniscean, care 51 -a vindut mosia din Oltenita si studiaza
limbi orientate 51 trecutul neamului ; trebuie sa fie bibliofilul capita[ Constan-
tin Olteniceanu (Cornescu, mart in 1855, unmas al eronicarului Serban Greciauu).
entorul unor insemniiri despre calla vechi rominesti, aparute in Foaia pentru
minte..." (1844, p. 333, 342-343).
La noi, printre primii cereetatori ai tiparului din Rusia, a fost Vasile
Popp, ..doctor at fruanoaselor miliestrii, al filozofiei $i medicinei", care a publicat
in 1838 la Sibiu lucrarea Disertatie despre tipografiile rominesti". Despre lite-
ratura ruse s-a scris in 1849 la Bucure$ti, in Monitorul grecese al Valahiei"
(p. 41-43).
Until din ultimii pelerini, care a colindat in anii 1837 1847 prin Moldova
a fost Partenie, asezat apoi in orasul Tomsk, unde el si -a semis Povestirea despre
pelerinaj $i calatorie prin Rusia, Moldova, Turcia $i Tara Sfinta" (Nloscova,
1856) 3. Numeroase pagini ale povestirii privesc viata lipovenilor din Moldova.
Mai cunoastem epistola lui Partenie, adresata in 1863 nnui lipovean din Moldova.
Eruditul carturar Poefirie Uspenski (1804-1885), care a calatorit de
citeva on prin Orientul Apropiat cu scopul de a studia situatia populatiilor
subjugate de turci, la inapoiere in drum spre patrie. in 1816. a tr,-:cut prin
Bucuresti si Iasi, lasind insemnari despre vechile asezaminte locale. El face
cunostintil cu Eliade-Radulescu.

1 Istoria critica a rominilor", vol. 4, Bucuresai. 1874, p. 80.

2 Profesorul Valeriu Bologa aminieste un articol din Severnaia pcela" (1811,
nr. 253, 254 $i 256) en titlul Despre siarea actual a literaturii in Muntenia".
3 Reeenzia in revista .,Cuvintul adevfirului" (Rimnicul Vilcea. 1907, nr. 23 24).
Traducerea notelor despre Moldova s-a tiparit Ia alenii de Munte in 1910.

301
www.dacoromanica.ro
 Vizitind biserica Curtea Veche I din Bucuresti, Porfirie Uspenski vorbeste
despre corul acestui louts : eintarile impuse de clerul grecesc se aseamina cu
scirtiitul unor roate neunse.., S.a incercat in zadar o reforms. Anhimandritul
Visarion, poreclit Papa Rusu", tprofesor, traducator si editor de earti, a pre-
z( ntat in 1849 un project de introducere a cintecului religios rus ; mai inainte
el a infiintat eel dintii cor rominesc la biserica Curtea Veche, apoi a adus in
lacalitate un profesor de muzica rus, anume Alexandra Levitki, si a trimis pe
bursierii Ilie Botezatu chi Dimitrie Dumitrovici sa invete in Rusia. Pulrlicatiile
de cintari ale lui Visarion si acelasi repertor rus sta si la baza Aiturghiei"
compozitorului de mai tirziu, Ioan Cartu (1865), iar vechea scoala instrumentall
este nticleul Conservatorului de muzica si declamatie din 1864, unde Cartu it
inlocuieste pe Visarion la catedra de coruri bisericesti. In Moldova, un inaiuta5
al compozitorului Gavril Muzicescu este theraineanul aga Evdochim Andrei Ianov
(1806-1872). cumnatul altui autor anazical. Teodor Burada Ianov, caruia Iacov
Hinculov ii trimitea in 1852 din Petersburg lucrarile vestitului compozitor
Bortnianski 2, a infiintat in 1854 rprimul cor bisericesc la biserica sf. Atanasie
din Iasi. Si vestitttl eintaret Axinte Bosca-Roseuleseu a fost mitts la Iasi din
Odesa.
In domeniul muzicii, pe la jumatatea veacului trecut merits de asemenea
o mentiune pianista Esmeralda sau Smaranda Gardeeva (1834-1917). fata
banului Teodor Atanasin din Galati, maritata cu generalul irus Gardeev 3, Esme-
ralda Gardeeva publica la Lipsca, Miiuchen si Hamburg caiete cu anuzica romn-
neasca si rasa", scrise la not in pare, peecum si in Rusia si Gerthania. Tidal este
Musique de salon pour piano seul". Cunoastem 47 de caiete, tiparite incepind
en al saselea deceniu. Alta rominca, ajunsa in treaciit pe meleagurile zmsesti, a
fost scriitoarea Dora d'Istria (1828-1888), al carei mime adevarat era Elena
Ghica, anaritata cu generalul rus Koltov-Masalski. Operele ai sint traduce in
ruseste in revista Zagranicinii vestnik" in 1865 si la Petersburg in 1866, chiar
inainte de a se tipari la Bucuresti (1876-1877).
Un capitol interesant it alcatuiesc scrierile literatului si dipilomatului rus
Wilhelm Kotzebue (1813 - 1887), fiul cunoseutului scriitor german August Kot-
zebue. Venind in vivita la fratele sau, Carol Kotzebue, consultul rusesc la Iasi.
Wiilhelm s-a casitorit aici, in 1839, cu una din fetele eteristului Gheorghe Can-
taeuzino. Retras din diplomatic, Wilhelm a trait in Moldova ping la 1857. a
reintrat apoi in diplornatia rasa, venind aici si in 1859, cind a vizitat baile
Slanic. In anii petrecuti pe aneleagurile noastre, Wilhelm Kotzebue a strins
legiiturile de prietenie cat societatea locals, invapind Ilinnba poporulni si dobindind
acea cunastinta deplina a moravurilor de ,pe atunci pe care a wlovedit-o mai
tirziu intr-un mod atit de prietenos pentru not in unele scrieri ale sale. El a
traduis astfel in limba germana poezii rominesti (1857), dedicind eartea priete-
nului Vasile Alectsandri ; a publicat valumall Tablauri si sehite din Moldova"
(1860) 4 ; a seris apoi romanul Lasciir Viorescu" (1863), din vista anoldove-
neasca de la 1851 5. Inca in Calendarul pentru .paporul raminesc pe anul 1845"
In care de in 1810 se oficia in limba ruse, urmindu-i apoi din 1848 hiserica
Sarindar (ms. rom. nr. 3836, p. 22, la Academia R.P.R.).
2 Academia R.P.R., arhiva 1072.
9 Nepatnil generalului Al. Laders (vezi inscriptia de pe mormintul Esmeraldci
Gardeeva, din oimitirul sf. Vineni din Bucureati).
4 Traduceri rominesti de An Maiorescu (1884) si Gala Galaction (1920).
5 Traduceri rominesti de Ana Maiorescu (1892) si Mihail Sadoveanu (1920).
N. Iorga a scris despne W Kotzebue si momentul de prefacere moderns a 4ocietkii
moldovenesti" (1934).

302
www.dacoromanica.ro
(Iasi, p. 153-175), editat de M. Kogalniceanu, gasim Fragmente dintr-o calii-
torie In Carpalii Moldovei" (din iulie 1840) de 'Wilhelm Kotzebue, in talmicirea
moldoveneasca a lui Samuel Botezatu. Kotzebue a fost ministru plenipoten/iar
al Rusiei la Karlsruhe, Dresda si Berna. El a pastrat legaturi prietenesti cu Tara
noastra, uncle a fost ales membru onorar al Academiei (ca si savaniii rusi
Mecinikov i Kondakov, mai tirziu) si in care a calitorit, pentru. ultima oars
in primavara anutui 1881. A murit in Rusia, la Revel.
Pretioase slut insenmarile tinarului ofiter Lev Tolstoi (1828-1910), din
al sau .,Jurnal intim" (1853-1865). Pilate si din cauza inrudirii sale cu generalul
Gorciakov, Tolstoi a fost trimis in armata operative din regiunea Dunarii. Numit
la Olteni/a, apoi in snout major al generalului Serpubovski, comandantul arti-
leriei ruse la Bucuresti .oras mare si frumos ", viitorul celebru romancier isi
noteaza impresiile incepind de la 14 martie 1854. El serie aici Adolescenta"
si Memoriile unui artilerist", cirteste operele lui Punkin, Lermontov, Goethe,
Schiller. se plimba, face muzica... Yn septenzbric acelasi an pariseste /an, pur-
tind o frumoasa amintire despre poporul romin, a carui soanta este plina de
f armee si tniste le...
Alt °filer, P. Sakovici, actor de articole despre luptele rusesti impotriva
turcilor, povesteste sn Russkii invalid" (1854, nr. 288 si separait) despre o vizita
la manastirea Neam/ in tuna mai 1854.
In acelasi an la Petersburg ofiteral Pavel Jadovski (1825-1891), fratele
poetei Julia Jadovskaia, publics in revista Panteon" (nr. 7) o Descriere istorica
a Moldovei si Valahiei". Insemnarile lui Jadovski din 1853, chid dinsul a fost
comandantul tirgului Buzau, apar In aceeasi irevista, in 1856 (nr. 1-2 si
separat). intitullate Moldova si Valahia in actualitate". Tot in 1854 la Peters-
burg se tipareste lucrarea lui E. Sercevski Descrierea Imperiului Otoman, a
Moldovei, Valahiei si Serbiel ". Scriiterul militar, generalul M. I. Begdanovici
(1805-1882), precedind o serie intreaga de opere mai importante, consacra in
1852 o lucrare istoriei campaniilor lui Rumian/ev, Potiomkin si Suvorov in
principate ; aceste studii le continua mai tirziu istoricii tmiliutari A. N. Petrov,
N. F. Dubrovin
Cunoscratul calator transilvanean loan Codru-Dragusaniu (1818-1884) vizi-
teaza Rusia In iarna anului 1843, lasindu-ne o frumoasa descriere a Petersbur-
guluimna din cele noua. dux si .cea mai stralucita capitals din toatii Europa".
Observaliile alatorului experimentat sint magulitoare. Avulia si stralucirea
capitalei rusesti 11 sperie. Dupi ce descrie minunata catedrala a sf. Isachie, el
vorbese despre monumentul lui Petru eel Mare acest erou calare"... Para-
sind Rusia, Codru-Dragusanu simte datoria sa marturiseasca eS nusii, ,yin genere,
sint oameni ent inimS buns, Ifoarte prevenitori catre tstraini si se straduiesc ca
acestora sa le dea o sit mai bona idee despre /ara isi neamul for ". Epistolele
acestui carturar fin ti spiritual spar in 1865 la Sibiu, reproduce din ziarul
Concordia" (Pesta, 17 anartie 1863 si urm.)
in anii 1835-1846 aga Lascar Scarlat Costachi calatoreste si mei-1011e
le.gaturi cu Petersburgul nordic 2. Calator grin mutt& /iiri, si la Petersburg in
octombrie 1847, este Scarlat Rosetti (1802- 1872), viitor primer de Bucuresti si
donator al bibliotecii Ateneutui local, care obtine atunci de la Porfirie Uspenski
primal catalog al documentelor atoniene, abia tiparit, iar astazi in pasrare la
I Alte edilii : ralenii de Munte, 1910 ; Rticuresti, 1923 si 1942.
2 Academia R.P.R., doe. MCCLXX1. 6, 8, 9. In sirul calltorilor contemporani
amintim pe Andrei $aguna si pe Moise Nicoara (1784-1861) (Academia R.P.R. ms, rom,
nr. 2441, p. 80 ai urm., nx. 3455, p. 94).

303
www.dacoromanica.ro
 Biblioteca Academiei R.P.R. Literattul iesean Pavel Pruncu (1797-18577, cel
care inchin5 in martin 1837 prietenului Constantin Negruzzi o tradueere :
Pustnicul", in Alauta romineasca", moare Ia Petersburg 1.
Logofatul moldovean Nicolae Sulu (1798-1871), economist si autor de
memorii, lass amintiri cu privire la ciililioria sa la Odesa in 1847 2. Promotorul

loan Codru-Dragusanu
1 Documental DCXCIV. 87 la Academia R.P.R.
I Manuserisele rominesti ale Academiei R.P.R. (nr. 1024, p. 236 si urm.) publi-
cate de V. Slavesou in 1913, in Analele Academiei". 0 scrisoare din Lv6v (ms. rom.
nr. 1050, p. 10-14). Despre un alt calator contemporan la Odesa, logofatul Ioan
Mann, scree .,Vestitorul rominesc" din 19 mai 1845, nr. 39.

.304
www.dacoromanica.ro
:-studiilor de inginerie, Dimitrie Asachi (1829-1875), fiul scriitorului Gheorghe
Asachi, a parours si el orasele din sudul Rusiei, intilnind pe 4a 1847, la Aleski,
pe ofiterii moldoveni LAzArescu, Oatul 5i Filipescu, trimisi in Rusia algturi
.de alti ostasi moldoveni si munteni sy invete arta military I ; cererea lui
D. Asachi, de a fi primit in trupele de geniu din Caucaz, a fost respinsa de
comandramentad rusesc rla 20 tianuarrie 1848 2. Cu Coate acestea, ou ocazia tipii-
ririi hartii Turciei, Gazeta de Moldavia" (1854, p. 11) ammo cil : localit5tile
regiunii transcaucaziee s-au revizuit de excipitanul D. Asachi, care la 1848
1849 au fost servit acolo in corpul inginerilor". In 1849 D. Asachi a fost numit
adjutant domnesc.
In ziarul iesean Zimbrul" (iulie 1851, nr. 12 si 16), N. Scriban a publicat
traducerea scrierii lui Panaioti Rampotul Ciatorie in Rusia", la Kiev, Moscova
ti Petersburg. Ciirturarul Andronic Badenski copiaza in 1853 insemnarile 1)&106-
najului prin Rusia, scrise au doi aui inainte de Chiriac de la miiniistirea Secy.
Acest cal'ator Chiriac (mort pe la 1878) s-a oottpat, ca si Andronic 3, de istoria
miidastirilor Neamt si Semi si este traduciitorul unor luor5ri rusesti de 1oanichie
-Goliatovski, Dimitrie al Rostovului sia. Alt popularizator al egrtilor rusesti
riimine Anania Melega din Bueuresti (1852-1869).

r.?r

Proiectul generalului Kisseleff de a se trimite pentru studii in Rusia dotirt

sute de tineri si dou'a sate de tinere din Virile noastre, nu s-a infaptuit. Nu
,ettnoastem nici maoar rezultatul interventiei lui Kisseleff, de la inceputul anului
1830, de a se inscrie case fete si sase baieti la scolile din Petersburg. In 1845
Neofit, mitropolitul Tarii Rorminesti, a trimis sapte tineri s5 invete in Rusia'.
In 1850, fiul postelnieutui Bateanu a fost trimis de Academia Mih5ileanii din
Iasi ca bursier Ia Petersburg. Au mai studiat Ia Petersburg : colonelul Dadu
Filipecu (1811-1899), veteran al multor ritzboaie 6, Nicolae Doniei. Al. Raz-
inerit5, Mihail C. Ghica, in 1853 intrat in corpul pajilor, profesorul Joan Man-
dinescru (1833-1866), ale e'arui carpi rusesti se pastreazil la Biblioteoa univer
sitars din Iasi, autor al unul ours de istorie universalii si al unor sonieri juridice,
precrum Si alt iprofesor iesean care a invatat dreptul in anii 1852-1857, August
(Scriban 1836-1892). La. Academia din Kiev, gAsinn pe Ieroteiu ale ca'rui scrisori
catre Veniamin Costachi se pAstreaza la Academia R.P.R.6; ipe Filaret Scriban ;
pe invkatul Melehisedek Sterfanescu (1822-1892), magistru din 1851 7 $i anembru
de onoare al Academiilor din Kiev si Petersburg, mentbru al Socictiitii
arheologice din Petersburg si al Academiei Routine, autor de carpi si prelurriiri
din ruseste, care a indeplinit in 1864 o misittne diplontaticil in Rusia ; Teocrtist
I D. Asachi 1nsusi arati credem gresit ca a caliitorit in Rusk in 1816
(.,Impresii de calitorie in Virile Caucazultui", Iasi, 1858, p. 23).
2 Academia R.P.R., doe. DCCCXXXII. 118.
3 Academia R.P.R., ms. rom. nr. 1269, 1270, 1325, 3529, 5691-5694, precum §i
1239-1241, 4611. Istorie tipariti la Neamt in 1857.
4 Ibidem, doe. MCCLXXXVII. 2.
5 Ibidem, doc. DCCCXXV. 173.
6 Ibident, doc. MXLI.
7 ms. rom. nr. 516, p. 97-183, si registru de arti rusesti,
Insemniri, de studii,
Jos. rom. nr. 525, p. 20-35, la Academia R.P.R. ; numeroase manuscrise slave la
Academia R.P.R..

Contribucii la istona rclatillor romano raw. 307:

www.dacoromanica.ro
.20
Seniban, Ghenadie Enaceanu 1, Silvestru Balfineseu, Nicodim Munteanu, viitor
payriarh, Gheorghe Samurian, profesorii univereitari C. Nazarie 5i Stefan Bare-
chet, precuma si al ii zeci de romini, viitori iprofesori, traducatori de literatura
ruse '.a. Pe la jumiltatea veacului trecut la Odesa invatau.: colonelul I. Voineseu,
Gheorghe Brailoiu, fiicele lui Iordache Donici 2, N. si C. Blaratnberg, I. 6
D. &nu, tfratii A. si I. Fote 3 '.a. In Rusia 5i -au mai Eicut studiile : Petrache-
Rosetti-Rallineseu (1794-1874) ; hatmanul Iordache Boldur-Lateseu (1798-
1857), care a in.vatat la Petersburg ; generalul Constantin Miliceseu (1810-
1868), cut misiune military la Petersburg din insarcinarea domnitondui Cuza ;
fratii Calllimachi 4 si Hermeziu 5 ; colonelul Iacov Ranet (1817-1874), in anii
1836-1837 elev in regimentul rusesc din Novomingorod 6 colonelul Gheorghe-
Rosetti-Roznovanu (1834-4904), care ipina la 1857 a facut parte din armata.
ruse, frartii Prejbeanu, Horbatski 5i altii.

* *

Lupta poporului nostru pentru Unire si dezbaterea acestei probleane in

cercurile diplomatice a trezit interesuil opiniei publice europene fati de prin--
cipate. Urmgrite cu atentie de intelectualitatea musii, framinsiirile maselor popu-
lare din Cara noastra pentru Unire an prilejuit multe manifestiiri care trebuie
studiate in eadrul prieteniei romino-ruse.
Pe ling5 un sir de artipole din periodicele rusesti cu .privire la starile-
locale7, g5sim in revista Otecestvennie zapiski" din 1858 valoroasa istorie a.
lui S. N. Palauzov (1818-1872) : Principatele routine Valahia si Moldova din
pullet de vedere istorico-politic" care, prin tratarea pini la zi a istoriei Moldovei
ti Tarii Raminesti, a consolidat in societatea musii curentul favorabil Unirii..
Slavist cu studii la Moscova, atasat in anii 1853-1854 la cartierul general rusesc-
din principate, Palauzov a cerce-tat temeinic izvoarele istorice, scriind despre
noi $i ca martor ocular. Tinea sii,si Indemne compatriotii la staLdierea vietii
poporului [roman, in multe privinte inrudit. Simpatiile autoruilui sint de partea
viranului romin, care suferea sub crania exploatare a baierimii ; de aici izvoraste-
interesul &au fats de misearile poporului si, sipre deosebire de alti istorici,.
Palauzov consacr5 Aproaph jumniitatea tratatului sau perioade1 contemporane.
Lucrarea apare in vaunt separat in 1859 8,, prilejuind o recenzie a lui
N. A. Dobroliubov, care, alaturi de alt cugetator democrat-revolutionar

1 Catalogul ciirtilor sale din 1865 la Academia R.P.R., ms. rom. nr. 2187, p. 1-83;.
de asemenea ma. slay. nr. 482, 485, 490 ; diplome, Arhiva Ghenadie En,aceartu III,
ante 4 si 12. -
2 In anii 1830-1835, Academia R.P.R., doc. DCCCXLIII. 55-a, 80, 86, 87,
105, 106.
3 Scrisori din 1852-1854 la Academia R.P.R., ms. Tom. nr. 4578, p. 136-147.
. 4 Ibidem, doe. CCCXXVI. 87.
5 Ibidem, doc. DCCCLXXXII. 36.
6 Ibidens, doc. CCCL. 128, 129, 208, 222, 272.
7 lVIoldoveni 5i Valahi" in Biblioteea pitoreasca ruse, 1858, nr. 18-19 ; Al-
bum moldo-valah" in Culegerea pitoreascii", 1858, nr. 11-12 ; articaul din Curierul
industniel" (1858, nr. 1), inspirat din scrierea lui Thibault-Lefevre ; Principatele-
dunarene" in Bibtioteca de oitire ", 1860, nr. 11 ; eomunieatul oficial rertip ark din
"Journal de S. Petershourg" in Letopisetul contemporan" (1866, nr. 9) s.m.a.
8 Doar un fragment al lucrarii lui Palauzov a fost tradus in romineste de-
c. Porumbescu in Tromrpeta Carpoilor" (1868, nr. 2259 5i 2263). Palauzov a mai.
publicat in 1860 o lucrare despre Tamil de Hunedoara.

306
www.dacoromanica.ro
N. G. Cernisevski, redactori al revistei Sovremennik" 1, sustinea revendiciirile
poporului roman Inca din ajunul Unirii.
In acelasi domeniu al scrierilor rusesti contemporane, interesante sint gi
brosurile de caliitorii sau note de drum care I i reiau firul aparitiei. A. Elisitin
(1861) si C. Pugovin (1863) recapituleazg aspeote din epoca Unirii eveni-
mente locale observate de ei 2. Caracterul mai intim al memoritilor priutului
Wittgenstein (1824,1878) 3, ofirter rus c5sietorit eu o moldoveauca., ne adu'c
aminte si de tinsemniirile de drum de mai tirziu ale lui Aristisle M. 4, eilAtor din
1876 prin tIrgurile moldovenesti si la Bucuresti, uncle autorul isi opreste atentia
asupra eatorulni Malted Millo. Soriitorul Grigore Dauillevski (1829-1890), 6+1i-
torind pe Dunare in 1866, isi noteaza observatiile, ,printre altele legate de o
convorbire cu generalul N. Golescu 5 ; Danilevski .este autorul romanului Po-
ticunkin la Dunare", /racks in 1885 in romineste de P. M. Georgescu qi dedicat
luptiitorilor de la Plevna. Despre istoriografia romineasca si despre reprezen-
tantul ei, B. Hasdeu, aerie callitorul din 1873, slavistul A. Budilovici (1846-
1908) 5. Pavel Stefan Leonard (1837-1891), ounosout publicist din sudul Rusiei,
revine si el in sorierile sale asupra Ora noastre. Povestiri populare a acelorasi
srari so-dale, din aceeati epoci, le ggsian de asemenea in cartea ilustratii
Rumunia" (Odesa, 1868). Publicand un volum despre Ungaria si loouitorii ci"
(Petersburg, 1876), A. Peterson isi foloseste impresiile de eilitorie din 1864
prin Cluj, Sibiu si Brasov, vorbind despre romini.
Sint inc pagini .rusesti, scrise despre not in ajunul r5zimiului perrtru
independenta din 1877.

1 Conternparanul".
2 De zece aui martor at desrasurarii vietii din principate, A. Elisitin, in 1873
secretar al consulatului Rusiei la Galati, isi publics lucrarea la Odesa. iar Pugovin,
care cunoaste tara noastri incii din anii 1828-1834 (oitatie din 1831 iscalita de
Pugovin, doe. DCCCXLI. 1, la Academia R.P.R.), amestecat mai tirziu si in procesid
familiei Rosetti- Roznovanu, isi tipireste scrierea la Petersburg.
3 Wittgenstein ajunge in povestirea sa pins la asediul Plcvnei din 1877. Aminti-
rile sale spar la Paris in 1889 si in revista Russkaia starina", 1901, nr. 3 si urm.
4 Mama ealatnrului este inmormintatii Raga' Husi. Amintiaile sint publicate in
revista ,.Russkii vestank", 1880, nr. 8 si 11.
5 Traducerea romineaseii a insemniirilor lui Danilevski in Revista istoricii",
1940, p. 244-251.
6 Insemniri de drum tiptirite in .,Revista ministerului instructiei publice", 1874,
nr. 12, p. 132-174.
307
www.dacoromanica.ro
 Razboinl pentru cucerirea independentei noastre nationale din anii 1877
1878 constituie o glorioasa paging in care se afirma fratia de arme romino-
rusa. Continuarea traditiei prieteniei de veacuri, expusa aici in pagiui tie istoric,
gaseste pe viitor o afirmatie in alte conditii social - economise, deoarece eveni-
mentcle istorice de mai tirziu Sint urmarea fireasca a accentuarii luptei maselor
populare pentru libertate.
Oamenii muncii din Rominia an urmarit cu emotie evenimentele revolu-
tionare din Rusia din aunt 1905. Cu o ealdura frateascii ei au pritnit pe mari-
narii rusi de pe crucisatorrul rasculat Potemkin" care, potrivit definitiei plas-
tice date de V. I. Lenin, a ramas un teritoriu neoucerit at revolutici.
Alt exempla de solidaritate proletara a clasci muncitoare din Rominia a
lost cererea ei de a se pune capat interventiei imperialistilor impotriva tinerei
Republici Sovietice. Soldatii romini an fraternizat pe front cu luptatorii Armatci
Rotii, batalioanele for revolutionare au participat la zdrobirea albgardistilor
gi interventionistilor.
Aceste exemple de solidaritate proletara an fost relevate in ouvintarile
tinute la MoRceva in 1961 si la Bucuresti in 1962 de N. S. Hrusciov, prim-secrotar
al C.C. al P.C.U.S., presedintele Cunrilittilui da Mintistri al U.R.S.S., si de Gheorghe
Gheorghiu -Dej, prim-secretar al C.C. al P.M.R.., prosedrintele Cnsilitclui de start ai
Republicii Popo tare Roinine.
S-a artitat cunt, in anii grei ai ilegalitatii, in anii crinconi ai celui de-al
doilea rilzboi mondial, comunistii din Rominia, cei mai buni reprezentanti ai
poporului romin, s-au ridicat en hotarire pentru intarirea prieteniei dintre
popoarele tarillor noastre, au limit sus steagul marxism-leninismului.
In conditiile terorii crunte si prigoanei, continua cuvintarea sa
N. S. Hrusciov comunistii au unit toate ifortele patriotiee ale natiunii la
lupta impotriva robiei fasciste. Partidrul Communist din Romania a organizaa si
a condus insurectia armata de Ia 23 August 1944, a canei victorie a Insemnat
inceputul revolutici populare in Ora. Poporul romin a rasturnat pe regi, pe
cyploatatori, toate virfurile aristocratice care s-au rapt de parnintul rominesc
of care isi faureau buniistarea din singele poporului, din suferintele si lacrimile
sale. Sub conclacerea comunistilor, poporul a zdrobit fortele reactirunii, a luat
puterea in miinile sale si a creat Republica Popular Romina".
Victoria revolutiei populare nn Rominia i instaurarea oranxluririi Dame-
nilor muncii au deschis o paging noua in istoria relatiilor intre popoarele romin
si sovictic. Nimeni nu poate tiara drumul larg al prieteniei lor. Prietenia romino-
sovietica, bazat5 pe principiile internationalismului proletar, este puternica gi
de nezdruncinat, contribuind la instaurarea. pacii si prosperitiitii intro popoare.

www.dacoromanica.ro 309
 BIBLIOGRAFIE

I Pina la inceputul veacului al X1V-lea.

Alexandrescu P., lzvoarele grecesti despre retragerea lui Darius din expedisia
scitica, Studie pi cercetori de istorie veche", VII, 1956, nr. 3-4, p. 319-342.
B i I a n T., Berladnicii, 1928, 24 p.
Birbutescu Hie, Cu privire la Diploma birladeatiu 'din anul 1134, Arhiva",
XXXIX, 1932, p. 87-88.
B a r n e a I., Elemente de culture materials veche ruseasca ;I orientala in asezarea
feudala de la Dinogesia, Studii pi Telerate privind istoria Rominiei", Bucuresti,
1954, p. 195-227.
B a r ne a I., Byzance, Kiev et l'Orient sur le Bas-Danube du X-e au XII -e siecle,
Nouvelles etudes d'histoire", Buourevti, 1955, p. 169-180.
Berne& I., Sigiliul unui ierarh al Rusiei in asezarea de la Garvan, Studii pi cercetiri
de istorie veche", VII, 1956, nr. 1-2, p. 189-195.
Berciu D., 0 descoperire traco-scitica din Dobrogea fi problema sciticii la Duniirea
de jos, Studii si eencetiiri de istorie veche ", X, 1959, nr. 1, p. 7-48.
Bogdan Damian, Despre bolohoveni. Cu prilejul maul studiu al lui A. Andriasev
(din 1929), Arhiva romineascii", vol. V, 1940, p. 272-274.
Bo g d a n I o a n. Diploma birladeana din 1134 fi principatul Birladului, Bucuresti,
1889, 48 p.
C.C.B., Inscripsia slava din Dobrogea din anul 943, Studii", IV, 1951, nr. 3, p. 122-134.
.0 a n a rache V., Monetele scisilor din Dobrogea, Studii qi cercetiri de istorie
veche", I, 1950, nr. 1, p. 219-258.
Cancel P., Termenii slavi de plug in Daco-Rominia, Buoureoti, 1921, 63 p.
'C apidan T., Elementul slav in dialectul aromin, Buouneoti, 1925, 92 p.
Chiovasi-Com§a Maria, Unele concluzii istorice pe baza ceramicii dirt secolele
VI-XII, Studii pi cencetiini de istorie veche", VIII, 1957, nr. 1-4, p. 267-289.
'Chipvasi-Comoa Maria, Slavii de rosarit pe teritoriul R.P.R. si patrunderea
elementului romanic in Moldova, pe baza datelor arheologice, Studii pi cereetiiri
de istorie veche", IX, 1958, air. 1, p. 73-90.
Chitimia 1., Histoire et semantique de deux termes slaves : povoza at povoilii chez
les Slaves at chez les Roumains, Slavia", Praga, XIX, 1950, p. 349-362.
Contoa Maria, Slavii pe teritoriul R.P.R. in secolele VI -IX in lumina cercetarilor
arheologice, Studii pi cercetiri de istonie veche", X, 1959, nr. 1, p. 81-100.
Condur a e hi E tn., Burebista si orasele pontice, Studii pi cereetani de istorie veche",
IV, 1953, nr. 3-4, ip. 115-124.
Condurachi E m., Florescu G r. p.a., Histria, Monogra /ie arheologicii, vol. I,
Bueuresti, 1954, 592 p.
Daicoviciu C., Problema continuitosii in Dacia, Cluj, 1940, 71 p.
Deicoviciu C., La Transylvanie dans l'antiquite, Bueureoti, 1945, 269 p.
311
www.dacoromanica.ro
D a i c o v i c i u C., Le probleme de l'Etat et de la culture des Daces d la lumiare des.
nouvelles recherches, Nouvelles etudes d'histaire", Buouresti, 1955, p. 121-138_
Da i c o v i c i u C., Unele aspecte ale activitatii arheologice si de cercetari in domeniut
istoriei vechi a R.P.R., Analele romino-sovictice., istorie, 1955, nr. 2, p. 73-94...
Daticoviciu, C. Pascu $1., Cherestesiu V., Imreh $t. Moraru T.,
N e a ml u A l., Din istoria Transilvaniei, val. I, editia 2-a, Bucuresti, 1961.
Onuigiu lui C. Daiicovicitc, Bucuresti, 1960, XIX + 576 p.
D ens is sia nu O v i d, Histoire de la langue roumaine, Bucuresti, 1929, XXXI + 510 p.
D o n a t I o n, Despre toponimia slava din Oltenia, Craiova, 1947, 83 p.
Drfiganu N., Rominii in veacurile IX-XIV pe Gaza toponitniei $i a onomasticii,_
Bucuresti, 1933, 684 P.
Dumitrescu V I., Dumitrescu H. a.a., Haba$egii, Monogralie arheologice, Bucu-
resti. 1954, 607 p.
Fe o d o r o v G., Rezultatele $i problemele prirtcipale ale cercetarilor arheologice din
cud-vestul U.R.S.S., re/eritoare la primul mileniu al e.n., .,Studii si cercetari de-
istorie veche ", X, 1959, nr. 2, p. 371-408.
r a m a d 5 N., Vicina, Codrul Cozminulasi", val. I (1924), 1926, p. 435-139.
H as d eu B., Diploma birlatleana-Instructiunce publici", Iasi, 24 ianuarie 1860,,
nr. 1, p. 8.
Holban T., Rominii pe teritoriul polonez pins in secolul at XVII-lea, Arhiva",
XXXVII, 1930, p. 238-243, si anti urmatori.
Horedt K., Contributii la istoria Transilvaniei secolelor IV-XIII, Bucuresti,
1958, 193 p.
I or d a n 1 o r g u, Rumanische Toportomestik, partile I-III, 2 vol., Bonn si Lipsca..
1924-1926.
I o r g a N., Brodnicii pi roncinii, Bucuresti, 1928, 28 p.
1 o r g a N., Istoria rominilor. I-X, U. vol., Bucuretti, 1936-1939.
[scoria Rominiei, vol. 1-11, .Bucairesti, 1960-1961.
Ka di e k K., Va/asi a valasske pravo v zemich slovanslcych a uhersIcych, Praga, 1916--
530 p.
L'art byzantin chez. les Slaves de Balkans, vol. I-IV, Paris, 1930-1932.
Mate. i Mir c e a. Contributii la. eunonsterea teramicii slave de to Suceava, .,Studii si
cercetari de istorie veche", .X, 1959, nr. 2, p. 409-440.
Materiale si cercetari arheologice, vol. I-VII, Buouresti, 1953-1961.
M o i s e s c u G., Lup§a $t Filipascu A.1., Istoria bisericii romine. .Manual,.
vol. I-II, Bucuresti, 1957 1958,
M ot o g n a V., Tara Brodnicblor pi Vrancea, Revista istorici", VIII, 1922, p. 55-62
IX, 1923, p. 119-121.
N,5 s tu rel P. $., ,i4ezarea ora$ult.ci Vicina $i riirmul de apus at Marti Negre in lumina-
unui portulan grec, Studii si cercetari ode . istorie veche", VIII, 1957, nr. 1-4,.
p. 295-305.
Nestor I., La necropole slave d'epoque anciettne de &Irate Monteoru.Dacia", I.
1957, p. 289-296.
N es t or I., Slavii pe teritoriul R.P.R. in lumina documentelor arheologice, Studii,
si cercetari de istorie veche", X ,1959, nr. 1, p. 49-64.
N i e d e r I e L., Manuel de l'antiquite slave, vol. 1-11, Paris, 1923-1926.
0 do b e s c u A I., Antichitari scitice, Bucuretti, 1879, 143 p.
0 dobescu A 1., Le tresor de Petrossa, vol. I III, Paris, 1889-1900.
Oltea nu P., Aus origines de la culture slave dans la Transylvanie du Nord et lc.
Maramure$, Romanoslavica", 1958, I, p. 169-197.
n c i u 1 D., Opere complete, vol. I, Bucuretti, 1946, 422 p.
P a n a i t escu P. P., Diploma birladeana din 1134 i hrisovul lui lurg Koriatovici din
1374, Bucuresti, 1932, 15 p.
[Panaitescu P. P. ] G r e d u A 1., lnceputurile relariilor romino-ruse, Studii",-
II, 1949, air. 3, p. 95-101.
Papaclopol-Callimah A., CUVIItt despre expedi ;ia lui Igor Sviatoslavovici, prin-
cipele Novgorodului nordic, Bucuretti, 1885, 29 p.
Papadopol-Callianah A., Notita despre Birlad, Birlad, 1889, 114 p.
P5 r v a n V a s i l e, Consideratii asupra unor nume de riuri daco-scitice, Bucuresti.
1923, 31 p.
Piry an V a s i l a, Getica, Bucuresti, 1926, 851 p. + 4 h.
P 6 r v an Vasil e, Dacia, traducers de Radu Vulpe, Bucuresti, 1957, 2.51 p. + 1 h.
Petrovici Emil, Daco-slava, Cluj, 1943, 45 p.
312
www.dacoromanica.ro
 Pet r o v i d i Emil, Elemente slave din limbo routine marturie a legaturii istorice
Wintre poporul nostru ci poporul rus, .,Limba romina'', I. 1952, nr. 1. p. 19 24.
Petrovici E m u i, In /luenta slava asupra sistemului fonemelor limbii routine. Bucu-
resti, 1956, 38 p.
Philippide A I., Originea rominilor, vol. I-II, Iasi, 1923 [pe coperta : 1925] 1927
[pe coperta : 1928].
P o p a-L isseanu G., lzvoarele istoriei rominilor. vol. IXV, Bucuresti, 1934-1939.
P o p a-L isseanu G., Tot in chestia brodnicilor, ..Revista istorica routing", NIII, 1938.
p. 243 245.
R u s u I.. Elemente traco-getice in Scitia si Bosporul Cimerian.Studii §i cercet5ri de
istorie Neche". IX, 1938, nr. 2, p. 303 336.
Sacerdote .a n u A., Marco inrazie tiltara Si sud-estul european, Bucuresti, 1933/
91 p. 1 h.
Sacerdot ea nu A., lit chestia brodnicilor, 3 alenii de Munte, 1938, 10 p.
Stefrinescu M a r g a r e t a. Elemente ruNesti in toponimia rontineasca, Arhiva",
XX\ III. 1921, p. 76-80, 218-228 ; XXIX. 1922. p. 61 75, 372-384, 499 311 ;
XXXI, 1924. p. 199 206 ; XXXIV. 1927. nr. 2, p. 63-67.
Volpe Rad u, Histoire ancienne de hi Dobroudja, Buouresti, 1938, 434 p.
Vulpe R a d xi, Sapaturile de la Poiettesti din 1949, Ma teriale arheologice prig nd
istonia R.P.R.", vol. I. Bucuresti, 1933. p. 213 506.
V u l p e R a d u, Le probliqne des Bastarnes it la lumii.re des det ()liveries archeologiques
etc Moldavie. Nouvelle, etudes d'historie". Bururesti, 1933. p. 103 120.
Vulpe Rad u. lzvoare, Sit paturile din 1936 1918, Bucuresti, 1937, 396 p.
Vulpe R a d u, Le vellum de la Moldavie inferieure at le inur" d'Athattaric, Haga,
1937, 57 p. + 2 II.
X e n o p o l A. D., Istoria rontittilor din. Dacia Trahuta, I-1X, 10 vol., Iasi 5i Bucuresti,
1888-1911.

ApTaMOHOB M., E eonpocy o npottexoatcaeuttu cnutfioe, BAIL", 1950, N? 2, c. 37 47',

B ti 6 II it 0 B C., Pannempunoitbcnoe noce.ienue lyKa-Bpy6.terenvan na ;fttectnpe,M. a..
1953, 460 c.
BaaaaTcaaa 'I'., 3unaditonountu6cnue eopoda e VII I eeox do ma. M., 1952, 262 c.
BaanarcKutt B., lIcnycrineo ceeepnoeo Ilpunepnomopan antitunnoti anoxic. M., 1947,
119 c.
BaanaTcKtlit 13., 3e.it.teae.due a C1H1121tqlfbla: eocy0apcnioax cecepitoeo Ilpunepito. topbn,
M., 1953, 208 c.
naaaTcaati 13., Onepnu eoeuttoeo Oe.-ta a allMll'IllbIX eocyDapctneax ceeepnoeo Hpunep-
noduopbn, M., 1954, 161 c.
s-E'p y H rh., geptio.4topbe, 0Aecca, 1879-1880.
B y Jtoaana II., Baadumup Motto.srax u oeo eoettnan dompuna, lIcTopurieciine 1a-
numa", A? 22, 1947, c. 42-100.
Bacaabeacaull B., Tpyobt, TOM. IIII,II., 1908 1915.
Bonpocbt cnutfio-cap.mamcgoit apxeortoettu, no ..stantepua.tam noniftepenquu 1Incinuntynta
ucnzopuu mantepttaftbitoti ny,zunypbt .111 CCCP 1952 e., M., [1954], 247 c.
F a II A y H enaq B., Eocnopch-ce napmeo, M. :I., 1949, 623 c. + 1 R.
I' ony 6013cl:11ft 11., Heuesteztt, znopnu u no.zootibi Do noutecrneun mantel), Baca, 1884,
256 c.
Fonyöaoma E., Ceeepitoe lIpunepuomopbe u Puat na py6eatce trauma apbr, M., 1931,
135 k
Fopaaoa B., C.aaesite u Bueanntun e 1"YI ecnax n.a., lIcTopunectinti wypita.1",
TOM IX, 1939, Al! 10, e. 101 111.
Fopanoa B., Bueauttzun u aaaapbt, IIcToparlecaue 3anacalt", .7V2 15, 1945, c. 262 ''.277.
Fpeaoa B., ,Ipeettcriutue cyJbabt cattenticntea a flpunapnentcnux o6.tacntax, BecTaaa
AH CCCP", 1940, ..N2 11-12, c. 27 97.
I' p e r. o n B., Bopb6a Pyctt as coadanue ceoeeo eocyJapcmea, M.-1., 1945, 76 c.
rpenon B., Rpembnue Ha Pycu c apeettehutur epemett Do XVII eena, M. a., 1946,
961 c.
rpetiOn B., Ifueechan Pyrb, 3I., 1953, 568 c.

* Coapameana: M. Mocaaa, JI. Jleiuutrpait, II. Herrep6ypr It IleTporpaa,

H. Klinalues, BLII BeCTlitlit Apelineli licTopim, i1i1111II "fliypaaa aacTepc'raa
napoTtaoro npocaemenna, 31 0 n,2 3anacaa 0Aeccaoro o6utecTaa acTopmf H apealiocTeii,
AH Alcageman ilayK.

313
www.dacoromanica.ro
rpeKoe B.J1Ky 6 oacKKii A., 3osorricut Opaa a ee naaenue, M. J1., 195q, 428+53
c. + 2 K.
A a or K e s K q H., 1700.21111,110CM epamouta nuaas Ileauxa Eepsaauuna 1134 e., Knee,
1904, c . 366-381.
AepataBKH H., Ilcmopua Eoseapuu, TOM. IIII, M.a., 1945.
Aepmaoou H., Csaeatte e apeenocmu, M.JI., 1946, 215 c.
,T1 st nTpec A., Haoettue Jlanuu, Km", 1949, N, 1, c 76-85.
AntuTpeo A., HapoOubte Oeualcettus a eocmonuo-pumcnux npoeumfusx e nepuoa dread.
cxux &ant III eexa, BmanTuticKmit cpementum", TOM. VIII, 1956, c. 97-126.
p ti H 0 e M., 3acesercue Easnaucnoeo noayocmpoea csaesnamu M., 1873, 175 C.
Abinion B., Ilymu pumexoeo npouunuoeenus e ceeepuoe Ilpuliepuomopbe: Houm u Meaus,
BAH", 1940, N2 3-4, c. 71-88.
E Fr 11 8 .11., Ifummeputitoz u xum.,ueputicxas xyabmypa, BAH", 1949, .3V2 3, c.
14-26.
Hie 6e3t ea C., Ceeepuoe 17puueprtomopbe, M., 1953, 388 C.
,3anticRK 0,IeccKoro o611AeCTBa HCT0p1411 11 ApemlocTeti", TOM I XXXI, (Mecca, 1844-1913.
baaTitoocKaK T., Meaus e I u II eexax n.a., M., 1951, 136 c +1 K.
3.uaTitoocuan T., Haemerwort cove eemoe noo pyxoeoacnteom Eupeaucmu, I eex
n.a., BAH", 1955, NI 2, c. 73-91.
3 o r p a 4) A., ilumuluebte Atottembt, M.JI., 1951, 269 c.
Haallooa A., licxyccmeo ammunubtx eopoOoe ceeepuoeo 17pwtepuomopba, JI., 1953, 192 c
II eccen A., rpevecnas nosoutoattua ceeepitoeo Hpunepuo.uopba, JI., 1947, 92 c
Hernopu.a Mo.adaeuu, TOM. III,
H., 1951.
FIcntopus CCCP, TOM. III, M., 1948-1949.
Ilcntopurt toaocubtx u aanaaubtx csaean, M., 1957.
Jcntopia YCCP, TOM. III, Hlleo, 1953-1957.
Eaaa 0 cToo A., Ogepnu no ucmopuu ceeepnoeo flpunepuomopba aurnumuoli anoxu, JI.,
1949, 284 c.
H a a JIHCTOB A., Ceeepuoe 17puneptiomopbe e anmutotylo anoxy, M., 1952, 185 C.
Hapamano H., Hcmopu.s rocydapcmea Poccurscxoeo, TOM. IXII, H., 1816-1829.
Haputo0oacitifil H., Easxaucxue eotiubt Cesmocsaea e euaanmuticxoti uanopwrecxoti
sumeparitype, BriaauTaticurat opemem4K", TOM VI, 1953, c. 36-71.
lioaocoocHan 10., K ucmopuu naaenua pumexoeo eocrtoacmea e ,Ifaruu, BAH",
1955, Al 3, c. 63-84.
EoHAaKoo H., To JICTOR H., Pycconte apeeuocmu a namsmnuxax uchyccmea, man
1V, II., 1889-1899.
Epono TRKH B., Ksaabt pumexux mouem e eocrnotutai Eepone, BAH", 1951, Ne 4,
c. 241-281.
HpyranKosa IL, ,Itaxus e anoxy pumcxoti oxrynaquu, M., 1955,165 c. + 2K.
liyApnrsoes 0., Ossuucnue npoeunifuu Kaman-to:ow nosyocmpoea eo ernopom gene
n.a., M., 1954, 364 c. + 1 K.
HyKpRSKeB 0., Hccseaoeartua no ucmopuu 6asxamo-ayttaficnux o6itacmeii e nepuoa
Pumcnoti. umnepuu, M., 1957, 411 c.
EyaaRoocicia it 10., rae uaxoeusacb BUVUlleliaft enapxua?, Buaauniticxon opemeo-
MIK", TOM. IV, 1897, c. 315-336; TOM V, 1898, c. 393-397.
.11 a T bt to e a B., Haeecmua apeeuux nucamesert epenecnux u samuncxux o Cxutfiuu u
Kaexaae, Tom. III, 1893-1906.
J1 a T bi in e B B., Houmuxa. II., 1909, XIII + 430 c.
ae5egeo H., Boaubt Cesmocsaea I, HcTopiPlecitott acypilan", 1938, Jft. 5, c. 47-61.
JIestiellito M., Onepna no ucmopuu pyccxo-euaaumuticxux omuoutenuti, M., 1956, 552
C. + 1 K.
MaopoAx H B., Pyccxue na gyucte, Yileume aarmcKg J1emlurpaAcKoro ymthepcK-
TeTa", Ni 83, 1943, c. 3-18.
Maopognu B., 06paaoecme eawtoeo pyccxoeo eocyaapcmea, JI., 1951, 328 c. + 1 K.
M a K p a, M., CACIMICICila AtO2U4bILUX a Coatewenax, gamun", II, 1958, C. 351-370.
M a p K c H., aoeoeopbt pyccnux c epexamu u npeautecnteoecteuzue aanstoneuuto ux noxoau
pyccxux tut Buaaumulo Tom III, M., 1912.
Mamepuasu u uccseaoeautta no apxeoiioeuu toeo-aanaaa CCCP u Pymblucxoti HP, H.,
1960, 352 c.
Moans H., atopmupoeanue 14040a6C):080 napoaa u o6paaoeauue Mosaaecnow eocyaap-
cmea, H., 1959, 43 c.
Heocitaa B., Buaaumu.s e xsaccutiecxyto u asauttucmunecxyro anoxu, M., 1953, 156 C.

314
www.dacoromanica.ro
Omepnu opeeneti ucmopuu 3-CCP, Ellen, 1957, 631 c.
H accen T., Hepuoduaaqua mpunonbcnux noceaenuti, III-II mbrcavenenzue ao 14.9.
M.-a., 1949, 245 c.
H a in y T o B., Ovepnu no ucmopuu fa.tuuno-Bonbmcnoii Pycu, M., 1950, 327 c. -I- 1 x.
H eTponc H H i B., Cnuffmt u apeenutt Bocmon, Conennan apxemornn", TOM. XIX,
1954, c. 141-158.
IlePpyinennq A., Ycmarnma nicutoowennas epamoma 6epaadcnoeo N1143.11 Ileana Poc-
mucatteoeutta ua 1134 e., Caono", 1862, N. 86.
HeTpymennn A., Eb1JW All deo fanuesa?, Haynoebitt c6opnim", abaci:3, 1865, nun. 1.
e T p y m eanq A., limo &LAU 60.10X08CNUe N11113bli? JIhnon, 1877, 16 C.
Hempyineang A., Kpamnoe uaeecmue uemopuvecnoe o eeedenuu xpucmuancmea e
Ilpeanapnamcnux cmpanax, JIbBOB, 1882, 76 c.
H e T p y m ennq A., Cno8o o noiu Ileopeee, abnos, 1886, 74 c.
Hoeecmb epemennux nem, nog pegannnen A. C. C. anxavesa H B. II. Agpnan000il - 11epe'r1
TOM I---II, M. -JI., 1950.
Honnoe co6panue pyccnux nemonucert, TOM. I-XXV, H-M., 1841-1949.
11pnceanoa M., Oisepnu no uepnoeno-nonumuneenoii ucmopuu Kueecnort-Pycu X-XII
eenoe, II., 1913, XVI + 414 c.
Hpxce JI K oa M., Pyccno-euaanmuticnue °mimes-tux IX-XII eenoe, BAH", 1939,
.1\q2 3, c 98-109.
Pan ()nil ,1 A., BOCM0,0-1ble npoeunzi uu P ItAWNOti mgnepuu e I III eenax, M. JI., 1949, 262 c.
PanoB A., Onnenuam is eeo ucmopuyeenas ponb, 1950, 383 c.
Paccoacnn it A., He.setreeu, mopnu u 6ependeu Ha Pycu u e Yeputt, Ilpara, 1933, 66 c.
Pemennitnoa A., Bopb6a nnemen cecepnoeo 11punepuomopba c PuMou es III eerie
n.a., M., 1954, 145 c. + 1 H.
P ocTongeB M., actuates-two u upancmeo na wee Poccuu, 11., 1918, VI + 190 c.
P ocToenen M., C'Nuffius it Bocnop, J1., 1925, 621 c.
P bi 6 anon B., Pemeeno apemen Pycu, M., 1948, 792 c.
P i 6 a if 0 B B., VA/pm, lipanthe coo6inennn IllicurryTa HCTOpllif maTepumbnoii !Qum-
Typu", Al. 35, 1950, c. 3-17.
C.ioeo o nonny Ileopeee, nog pegangneii B. H. Agpitanosoil-11epeTn, M.-a., 1950, VIII-
46 -I- 484 c.
Co 60 aencnn ft A., rpa.monta Knaaa Lleanzca Bepnadnuna 1134 e. ,Tpyght VIII apxeo
norittiecnoro cheaga B Mocnae", TOM II, 1890, c. 173-174.
Co 6 0 a e B C n H it A., Pyceno-cnuOcnue 317110abi, II3BeCTHH C1TAe.3eHHH Ho pyccnomy
nahiny AH CCCP XXVI, 1921, c. 1-44; XXVII, 1922, c. 252-332; XXXI, 1926,
c, 10-30; XXXII, 1927, c. 1-42; I, 1928, c. 376-390; II, 1929, c. 159-237.
COHOBLOB C., Hanopua Poccuu, II link., I-VI, 7 MOTOB, H., 1897.
Colpponenno H., 06mecmeenno-nonumumeenuit cmport Taastuno-Boabsucnott Pycu
XI-XIII eesoe, M., 1955, 140 c.
CPpyne B., ,Itapuz 1 I u cnuefibt Ilpuesepuomopbx, BAH", 1949, Jre 4, c. 15-28.
C bI p K y H., Kapance6emcnuti Oiimoux emopoti nonoeunbi XIII emu, C6opmut OTgeae-
HIM pyccnoro Flamm H CHOBeCHOCTH AH", TOM 82, H., 1906, HR. 2, C. I-XIII H 1-60.
T axontitpos M., Ilcmopunecnue cesau 1031014AX u 60CM041-01X cnaenn e Opeenetimee epema,
HcTopnnecnnit niypnaa", 1941, Ni . 10-11, c. 62-80.
TkixoninpooM., Apeenepyccnue eopoda, IIH3A.,M.,1956, 477 c. + 1 H.
Tuxomitpos M., Hamano enaeanenou, nucbmennocmu e ceeme noebtx onznpbunutz , Bo-
npocbt ncToplin", 1959, Jii 4. c 98-105
T ORCTOB C., Hoppa" u eonsu" na jlynae, CoBennan amorpa4mn", 1948, Je 2,
c. 8-38.
TpeTbnIcon H., Bocmonno-cnaeancnice.nnemena,1 H Meg., M., 1953, 310 c.
Tpuninbcna nynbmypa, It'nen, 1940, 594 c.
Vcnencnn it (I)., O6paaoeanue emopoao Boneapcnoeo qapcmea, Ogecca, 1879, 256 + 91 C.
criencicnit fi., Hcznopua Buaannzuticnott umnepuu, TOM I-In, n., 1913 - J1., 1948.
4:1) e g o p o B r., Tueepubt, BAH ", 1952, Al 2, c. 250-259.
(1) egopon r., K eonpocy o capmamcnou RyAbmype e Modaaeuu, HanecTnit Mongascnoro
clut.unaaa AH CCCP", 1956, J11., 4, c. 49-66.
D egopos r., J(peeuue cnaeaue u ux cocedu 8 Monocteuu, Ygenbte aatnicnn 1/Inc.ritTyTa
HCTOpHH, nahnia H anTepaTypbt", VI, H., 1957, c. 237-312.
III enoe A., Amitunnbul Amp e ceeepnox Ilpugepsso.uopbe, M., 1956, 195 c.
.9nuunnonedua caacrancnoti 9611.40.2021M, H. -JI., 1908-1929.
fIgnmitpcitnit A., Cncteancnue aciumcnieoeanua a pyostbusenom aabzne, naii dannbie 0411
eonpoca o poaune py.ubszicnoeo naemenu, H., 1908, c. 792-819.

315
www.dacoromanica.ro
 II. Veacurile XIV-XVI
B a I a n T., Vornicia in Moldova, Codrul Cozmirtului", vol. VII, 1931 1932, p. 61-204.
Balcescu Nicolae, 'scoria rominilor sub Mihai voda Viteazul, urmata de scrieri
diverse, Bucuresti, 1878, XX ± 678 p.
B a I s G., Bisericile lui Stettin cel Mare, Buouresti, 1926, 331 p.
B a 11 6., Bisericile si manastirile moldovenesti din veacul al XVI-lea, Buouresti,
1928, 397 p.
Bals G., influences armeniennes at georgiertnes sur l'architecture rournaine, V5lenni
de Monte, 1931, 19 p.
Bats G.. I o r g a N., Histoire de l'art roumain ancien, Paris, 1922, 412 p.
Barboleseu Ilie, Curente literare la romini in perioada slaronismului cultural,
Buouresti, 1928, VII ± 423 p.
Biirbuleseu I L i e, Individualitatea lintbii romine si elementele slave vechi, Bucu-
resti, 1929, VIII + 534 p.
Bejenaru N., Politica externs a lui Alexandra Lapusneanu, Iasi, 1935, 131 p.
Bezviconi G., Rominii in Rusia, Din trecutid nostru", nr. 31-34, IV, 1936,
p. 149 167.
B ezvic o is i G., Calatori rusi in Moldova si Muntenia, Buouresti, 1947, 464 p.
Bezviconi G., lnsentnari hio-hiblingrafiee despre calatorii rusi in Virile noastre in
secolele XV-XXIII, Analele romino-sovietise'`, istorie, 1937, nr. 1, p. 63-78.
Bogdan Damian, Despre manuscrisele slave din Biblioteca Acadentiei Romine,
Bucuresti, 1940, 33 p.
Bogdan Damian, Pomelnicul de in Bistrcm si rudeniile de la Kiev ale Itti Ste /an
eel Mare, Bucuresti, 1940, 26 p.
Bogdan Damia n, Din paleogralia slavo-romina, Buouresti. 1956, p. 81 149.
Bogdan D a m i a n, Diplornatica slavo-romina, Bucuresti, 1956, 164 p.
Bogdan Damian, Textele slavo-romine in lumina cercetarilor rusesti, I-II-III,
[Buouresti, 1957], 46 p.
Bogdan loan, insentnatatea studiilor slave pentru romini, Bucuresti, 1894, 43 p.
Bogdan 1 o a n, Vlad Tepes si naratiunile germane si rusesti asttpra lui, Bucuresti,
1896, XIX -I-- 170 p.
B o g d a n Ioa n, Documezttele ha Stefan eel Mare, vol. I II, Bucuresti, 1913.
Bogdan Ioa n, Documente false atribuite lui Ste /an cel Mare, Billeting' Condole'
istorice", vol. I, 1913, p. 103-164.
Bogdan Ioa n, Cronicile slavo-romine din secolele XV-XV/, editie revilzota de
P. P. Panaitescu, Buouresti, 1959, XIV + 332 p.
B o I d u r A., Politica externs a lui 'Stefan eel Mare intr-o lumina north', Iasi, 1943, 40 p.
Callimachi Scarlat, Urt nou izvor istoric despre loan voda cel Cum pill.", .,loan
Necolce", fase. 9, part. 1, 1931, p. 60-82.
Charewiczowa Luoia, Handel Ltvarva z Noldatvya i Multanami w wiekach srednih,
,.Kwartalnik hiworyezny", Lvov, 1924.
Ciobanu $ t., Inceputraile scrisului in lintba rornina, Bucuresti, 1941, 58 p.
Cloba nu $ t., Domnitorul Moldovei Petru Rares, in literature rasa veche, Bucuresti.
1945, p. 316-.353.
Ciocan R.. Contributii la studiul relatillor lui Stefan eel Mare en Ivan III, Studii
si comentanii de istorie lingri6ricir', Buouresti, 1917, p. 125-136.
C o r f us Ili e, Mihai Viteazul si polonii, Bucuresti, 1937, VIII + 398 p.
Costiehel V., Les immunites dans les Principautes Rournaines aux XIV-e et XV-e
siecles, Bucuresti, 1947, 102 p.
Costiichel V., Panaitetscu P. P., Cazacu A., Viata jeudalii in Tara Romi-
neasca si Moldova, Buouresti, 1957, 560 p.
Costiichescu M., Documente moldovenesti inainte de Stefan. cel Mare, vol. I-11.
Iasi, 1931-1932.
Costa ehescu M., Documente moldovenesti de la Ste /an cel Mare (supliment Is
Dooumentele" de I. Bogdan), Iasi, 1933, XII + 328 p.
Costichescu M., Documente moldovenesti de la Bogdan voievod (1504-1517).
Bucuresti, 1940, XXIII + 559 p.
CostAchascu M., Documente moldovenesti de la $teliinita voievod (1517-1527),
Iasi, 1943, VI + 640 p.
1) a n D.. Martastirea si comuna Patna, Buouresti, 1905, IV + 262 p.
D a is Mihai 1, ,Stiri privitoare la istoria tarilor romine in cronicile ucrairtene, Studii
si materiale de istorie medic", vol. II, Bucuresti, 1957, p. 205 288.
316
www.dacoromanica.ro
Documente privitoare la istoria rominilor culese de E. Hurmuzachi s.a., J- XXI, 35 vol.,
supl. I-II, 9 vol., Bucuresti, 1876-1942.
Documente privind istoria Rominiei, Bucuresti, 1951-1956.
Filitti I. C., Marie Paleologue, epouse d'Etienne le Grand, Prince de Moldavia
Bucuresti, 1937, 7 p.
Freda A. M., Gestorum Populi Poloni sub Henrico Vulesio Po lonorum postea vero
Galliae Rege, Danzig, 1652, 304 p.
G i u r es c u C o n s t., Studii de istorie socials, editia a 2-a revlizuti de Const. C. Giu-
rescu, Bucuresti, 1943, 351 p.
Giureseu C o n s t. C., Relatiile econontice dintre romini si rusi pinii In Regulamentul
Organic, Bucuresti. 1947, 53 p. 1 h.
Goilav G r., Armenii ca intemeietori dp orase in piirtile de rilsarit ale Ettropei,
Bucuresti, 1909, 21 p.
G oilav G r., Bisericile armene de prin tarile romine, Bucurestri, 1912, 90 p.
Gorecki L e o n a r d, Descriptio belli luottiae voivodae Valachiae (1571), Franofurt,
1578, 157 p.
G r i m a d ii N., Cancelaria domneascii in Moldova pittil la domnia lire Constantin Marro-
cordat, Codrol Comninului", vol. IX, 1935, p. 129-231.
[H as de u B.,1 Uric de la Juga voievod din 1374, Foita de istorie si literaturV, Iasi,
1860. nr, 2, p. 41-42.
H a s d e u B., loan voila cel Cumplit, Bucuresti. 1865, XXI + 264 p.
He r h e r a t e i n S., Rerum Moscoviticarum Commentarii, Basileae, 1556, 205 p.
I a b 1 on o w ski A L, Sprawy woloshie za Jagiellozzota Varsovia, 1878.
Iati m i rs k i A. I., Die iiltesten s/avischen Chronikett moldavischen Ursprungs, Arhiv
leer slavische Philologie ", vol. 30, 1909, p. 481-532.
I o r g a N., Pretendenti domnesti in secolul al XII-lea, Bucuresti, 1898, 83 p.
I o r g a N., Relatiile conterciale ale tarilor noastre cu Lembergul, Regeste si documente
din arhivele orasului Lemberg, Bucuresti, 1900, 113 p.
I o r g a N., Studii si documente cu privire la istoria rominilor, vol. I-XXXI, Bucuresti.
1901-1916.
I or g a N. Geschiehte des osmanischen Reiches, vol. 1 V. Gotha, 1908 1913.
I o r g a N., Acte privitoare la negotul rominesc cu Lembergul. in Studii $i documente,
vol. XXIII, Bucuresti, 1913, p. 291-455.
I o r g a N.. Histoire des relations russo-rournaines, Iasi, 1917, 368 p.
I o r g a N., Istoria rominilor prin calatori, editia a 2-a, vol. I-IV, Bucuresti 1
de Monte, 1928-1929.
I o r g a N.. Istoriu bisericii rominesti, editia a 2-a, vol. I-II, Bucuresti V alenii de
Monte, 1928 1930 [pe coperta : 1929.1932].
I o r g a N., Istoria armatei rominesti, editia a 2-a. vol. I-II, Bucuresti, 1929 1930.
Kalujniatki Emil, Dokuntetzta moldaivskie i multanskie a archivum miasta
Livoica, Lvov. 1878, 60 p.
Ku trze I) a S t., Handel polshi za Wichodent m wiekach srednich, Cracot is, 1903,
136 P.
Lapedatu A l., Mesterii bisericilor moldovene din secolul at XVI-lets, .,Buletinul
'Consisiei montunentelor istorice", 1912, p. 23-29.
L ti%i a D.. Legettda lui loan cel Nou de In Suceava in frescurile din Vormiet, Codrul
Cozminolui". vol. I. 1924, p. 279 354.
M a 1 o w i s t M a r j a n, Kayla, Kolonia genuenska tv Krytnie i problem teschodni tv
qatach 1453 1475, Varsovia, 1947, 364 + XXXII p. 1 It.
Ile I eh is e d e k, Cronica Husilor..., Bucuresti, 1869, IX + 463 4- 186 p.
Mo lc Is is e d e k, Cronica Bomanului..., partea I-H. 2 vol., Bucuresti. 1874 1873.
Melchisedek, Ware si scrierile lui Grigorie Tomblac, Bucuresti, 1884. 109 p.
M i h a il P a v e 1, Relatii externs bisericesti ale ha Stefan cel Mare, ..Mitropolia Mol-
dovei 4; Sucevei", XXXIII, 1957, p. 228-240.
it i n e a I., Letopisete moldovenesti scrise slavoneste, Iasi, 1925, 184 p.
AI i ne is I., Pomelnicul de la miiniistirea Bistrita, Cereetiiri istorice", V VII, 1929 1931,
p. 344-348, si VIIIIX, 1932-1933, p. 30-88.
11 i t i l ineu M.. Colectiune de tratatele si conventiunile Rominiei. Bucuresti. 1874,
XXII ± 365 p.
Mot at o le sett D., his valachicum in Polonia, Bucuresti, 1916, 130 p.
Nano F., Condica tratatelor si a altor legliminte ale Rominiei, vol. I III 1 adaos,
Bucuresti, 1938-1943.
No radunghian G., Recueil d'actes internationaux de l'Em pire Ottoman, vol. I IV,
Paris-Lipsea-Neuclatel, 1897-1903.

317
www.dacoromanica.ro
 P an a itescu P. P., Fundatiuni religioase romineoti in Galitia, Budetinul Comisiei
monumentelor istorice", XXII, 1929, p. 1 19.
Panaitescu P. P., Contributii not la istoria lui Stefan cel Mare, Bucuresti,
1934, 20 p.
Panaites cat P. P., Petru Rams oi Moscova, Bucuresti, 1934, 16 p.
Pa nait es cu P. P., Hrisovul lui Alexandru eel Bun pentru episcopia arrnearta din
Suceava, Bucuresti, 1935, 13 p.
Panaitescu P. P., Mihai Viteazttl, Buouresti, 1936, 269 p.
Panaitescu P. P., Octoihut lui Macarie si originile tipografiei in Tara Romineascd,
Bucuresti, 1939, 28 p.
Panaitesen P. P., Interpretilri romineoti, Studii de istorie economics fi socials,
Bucuresti, 1947, 256 p.
P a n a i teeen P. P., Manuscrisele slave din Biblioteca Academies R.P.R., vol. L
Bucuresti, 1959, XX + 406 p.
Papadopol-Callimah A., Sofia Paleolog fi domnita Olena, /lice donittului Mol-
dovei Stefan eel Mare, Buouresti, 1893, 157, p.
Papiu-Ilarian A I. Tesnuru de morturnente istorice pentru Rominia, vol. I-III-
Buouresti, 1862-1865.
Paprocka B., Krotki opis wjechania do tvoloch hyena Pod holey, Cracovia, 1578.
P a s a u G., Istoria literaturii si limbii romine in secolu4 at XVI-lea, Bucuresti,.
1921, 217 p.
Pascu G., Letopisetul eel moldovenesc, utilizat de Gligorie Ureache, in legaturii cu
toate letopisetele moldoveneoti in slavonci v.a., Iasi, 1938, 226 p.
Picot Emile, Coup d'oeil sur l'histoire de la typographic darts les pays rountains ate
XVI-e siecle, Paris, 1893, 43 p.
P i s c u p e s c u Ecaterina, Literature slave din principatele romine, Bucuresti.
1939, 136 p.
Puscariu Se x t i 1, Istoria literaturii romine, Epoca veche, editia a 3-a, Sibiu,
1936, 213 p.
Romanescu Marcel, Albizzi fi Paleologii, Studiu cuprinzind neamurile doarrtnei
Maria dirt Mangup, Bucuresti, 1946, 31 p.
R u s s e v E. M., Legoturile I riiteoti intre norodul moldovenesc, rnarele norod rtes si
norodul ucrainean in lupta irnpotriva Turciei otomane in veacurile XV 1 -XVII,
Chisinau, 1951, 29 p.
Siruni H. Dj., Cronica urmenilor din Rominia fsecolul X-16401, Axil", 1935-19-13..
Sirui H. D j., Bisericile armene din Wile romine, Ani", 1942-1943, p. 489-526.
S i r n n i H. D j., Armrvai in viata economicii a tiirilor romine, Bucuresti, 1944, 93 p..
Sta dnicki A 1., 0 wsiach talc zwanych woloskich na polnocnyrn stoku Karpat, vol.
I-II, Lvov, 1848-1853.
Stiinescu Enge rt, Colaborarea militaro dintre -romini fi cazaci in ultimul siert
al veacului al XVI-lea Snide, VII, 1954, nr. 3, p. 119-144 ; are 4, p. 187-214.
Stinesou H., Meotarii constructori, pietrari oi zugravi din timpul lui .,Ste /an eel*
Mare, Studii si cereettini din istoria artei", II, 1955, nr. 1-2, ip. 361-365.
Studii cu privire la Stefan cel Mare, Buouresti, 1956, 240 p.
Stefiluescu Italian, Epopeea lui Miltai Viteazul in lurnea greco-ruseascii in
secolele XVII oi XVIII, Revista istoriei romini ", IV, 1934, p. 141-174.
$tefiineseu Stefan, Elemente comune de civilizatie feudalii iru farile romine-
fi in Rusia : procesul legarii de glie a tiiranilor la s/ircitul secolului al XVI-lea,
Studii", XII, 1959, nr. 2, p. 87-102.
Uricariul, I-XXV, 26 vol., Iasi, 1852-1895.
Zu b ratki D. I., Kronika miasta Lwowa, Lvov, 1844.
uaaannbte Apxeoapatfiunecnoli nomuccuett, TOM I-IV, H., 1836-1838.
Ati1111.4,
As-71161, omnocaucuecn x ucmopuu aanaanog Poccuu, TOM I-V, II., 1846-1853.
Aninn, omnoculquecn at ucmopuu roarer-toll u aanaanort Poccuu, TOM I-XV, II., 1863-1892.
ApcolibeB C., Xoatcaetaue Hanamun Cuo.a.suutta, H., 1887.
Baallaesvtti I-Z., &tetanus nortumuna pyccnozo ueumpa.ituaottannoeo eocyaapcmear
Bmopma no.toeuna XV seam, JI., 1952, 544 c. + 4 K.
B a HT at ,i.1-1 amenc tt ta ii ):I., Ilcmopun 111a.rtou Poccuu, III nag., Tom I-III, M., 1842_

318
www.dacoromanica.ro
Beaoyc 011., HeCK031,K4 pyccnux u pymtincnux epaMom apeenux eoenodapcti Atosdaecnux,
Ho.nomen, 1879, 30 c.
BepTim're1IH C., Poeucsanus e o6sacmu 6ofteapcnoti uemopuneenort duasenmonoeutt,
mom I, Ilebtn easatueNux epaatom XIVXV eeNoe, M.-01., 1948, 370 c.
BacHaeHao H., Hcmopituecnoe ceedenue o pode Paxmarturtoeux, limo, 1895.
B e H e Jr H H 10., Bsaxo-6oseapcnue unu aano-cAaesincRue epa.Aombt, II., 1840, 376 c.
BearpHieHo Benaii C., Aeatunropa XVI eena, Onueod us ucmopuu mosdaecnoeo NFIR-
ageecmea, HHeB, 1893, 56 c.
Becea ()scam it C., Hocsednue ydesbr a Ceeepo-Bocnrounou Pycu, HcTopHtiecHnile 3a-
nucis11 ", M. 22, 1947, c. 103-131.
BpemeHHHH HHOTIITYTa GraoponnrHticHoro", C HaaeHAapem Ha 1874-1890 rr., JIbBon.
Pony 6ancHati E., Kparnnurt onepn ucmopuu npaeocsaentrx uepseett fioseapenou,
cep6cnoti u pyxbutenoti 11411 xosdo-easatucnort, M., 1871, VIII + 734 c.
Ppa6HHHa Pp., Jlemonucb, Ellen, 1854.
Fpeayn (1)., Coquasbno-anortomunecnurt u nosumunecnurt emport 111ondaeuu entopoit
nosoeunbt XV °ma, H., 1950, 160 c. + 1 H.
PpeaoH B., 06utecrneennuti cmport Tasuunort Pycu e XIV XV eenax, Harlecnin All
CCCP", ucTopHH, 1944, J 5, c. 195-210.
rpyrueHcH1411 M., Hcmopus Ynpountt-Pycu, TOM IX, 1903-1936.
Fpymes c. H H II M., Hcmopus ynpouncnoeo naectnecmca, TOM III, II., 1913-1914.
,I1 oaros C., Bmopoe xoatedenue TpuOona Hoporieratuncea, IlTenon MocHoncHoro o6-
mecum 1tc.ropm4 a gpeollocTei1", 1887, ICH. 1.
,1 0 aros C., Xoatcdenue BapcortoOun KO Hepyeasumy e 1456 u 1461-1467 sodox, H.
1896, LXI + 32 c.
,IlocTaH H., Sopb6a rooteno-enaennenux napodoe npomue ntypeunoit a2peccuu e XIV
XV eenax, BirlawruitcHH11 HpomeHHHH", TOM VII, 1953, c. 32-49.
ApaHoxpycm E., rasuunoe HpuNapnambe XVI ceh-a u deuateenue onputunoe, Bo-
npocm HcrropHH", 1948, N? 1, c. 35-58.
3 If M H H A., H. C. Hepeceemoe u ea° coopemennunu, M., 1958, 488 c.
3 y 6 1)11111(1111 4., Jlemonucb ilbeoecNoeo Cmaeponueuricnoeo oparxentea, 71iMHII",
1819, N 4, 1850, 3Ve 7.
Il HoHHHHoH B., Man-cu.tt Tpen u eeo epe.ms, II H3A, Hues, 1915.
Hcmopun pyccncni sumepamypti, TOM IX, M.a., 1941-1954.
HaaaHona H.J1ypbe $1., Artmurfieodasbutre epentunecnue 06U31C811US na Pycu XIV
nattasa XVI gene , M.II., 1955, 514 c.
HaaywHHHH Hit E., 1Cupusoecnoe nucbato y pymben, TOM H., 1914-1916.
H a p a T a e a IL, Onucanue cmtenno-pyccNux nrtue, nanenamannbIX sup11.4.40C1C1M.411, 5yg-
ea.mu (1491-1652)., III 113A, TOM. I, II., 1883.
Hapnoa P., Ilaxamitunu dunsomamunecnux cuotuenuti Mccitoecnoeo eocydapcmca c
Eptmtenolo u Hoectiicsoro ppda.uu u c Typuuelo, TOM III, 11., 1884-1895.
Hapnos P., Hamanutunu dunsomarnunecnux cnouterturi illocnoecnoeo eocydapcmca c
Ho.212C1W-JUM06CWItAt eocydapcmooat, TOM 35, (1487-1533), IL, 1892, Co6p11mi Pyc-
cHoro ncTopiplecHoro o6wecToa", TOM 54, 71, 137, Va.
H J110geBCHIlli B., lfypc pyccnort ucmopuu, TOM IV, MocHsa, 1937.
Ho 6 e a o A., Boeeodun 80.2011ACIZUrt Cmenan Asencandpoeun, HaBecTHH PyccHoro renea-
aoriplecHoro o6lHecTna", 1911-, Al 4.
Ho.11nAa. P., Heart 0)edopoe u nnueonenantanue e nenornopbtx cm partax eocmonnort Eeponbr,
BecTHHH 11CTOp1411 MIWOBOli JurrepaTypia", 1958, .iVe 1, C. 40 57.
IC onAaHoH II., Ilamarrinusu xpucnutartenoeo ucnyccinea na Arfiorte, II., 1902,11 + 312c.
HoagaHoo H., II nortoepayius Eceomantepu, TOM. H., 1914 -1916.
HoHAaHo B II., Pyccnas unona, TOM IIV, Ilpara, 1928-1933.
.11aftpoa II., Csoco nanasamebnoe coecodbt easatucnoeo Iloanna Heeoe h cony (Peodocurc,
II., 1904, 100 c.
JI attl a 0 B tP., Ha.uninnunu dunaomantunecnux ctroutertuti liptutcnoeo xancmea c IlIoc-
KOOCRUM eocydapcmcom e XVI u XVII eenax. 11., 1891.
.11eolinA Hanealia, Csaeartue Enuffrartus o nynnt h Ilepycaitumy, II., 1887.
J1eaHHA Itailea11H, Azoarcdertue _leper/knits o nos° 1370 e., II., 1896, X 36 C.
Jlemonucb Gamoou,OHa, Ram 1878, XVIII + 468 c.
JIHTaBpan P., .Boseapus.rt 1111.301411211A e XIXII eenax, M., 1960.
JIonapeH X., Xoaredenue 3ocu.tett (1419-1422), II., 1889.
.11yHomcanii P., Cntapurtnas apxunzennrypa Tasuquu, II., 1915,127 c.
319
www.dacoromanica.ro
.ilypbe H., Hepeble uaeoitoau Asocxoecifow camoaepatcaeus, Co Om 17a.seorto2 u ee npomue-
?WEIL, Yttelmte autumn jletumrpancnoro nenarornttemoro nucTirryTa KM. A. 14.
repnena,", TOM 78, 1948, c. 81-106.
Manu IB eucun fi H., Menentuti Heretic u eao yuacmue a aenax pyccnott uepneu, Rum,
1872, XVI + 685 + XIII c.
Moattanoocnuil H., 0,tepn uacecmuti o lloao.sbcnoti aemne ao 1434 2., }Wee, 1866,
424 c.
MOXOB H., Boccmanue ympauncnux u mo-taaecnux npecmbrat no° pynoeoacmeom, Myxu
e 1490-1492 ea., Hammitt Moanaec nom (1m.ana.aa AH", 1953, ,M 3-4, c.17-40.
MOXOB H., Boeece codpyatcecmeo ynpauncnux naaanoe u mondaeart a 70-80-c aoaax
XVI eena u aertmentatocmb Hearta floanoebz_,Yireubie aanuctat IIncTuTyTa licTopHH,
Hamra it awrepaTypte, TOM VI, ucToptin, H., 1957, c. 3-48.
M OXOB H.,ConeTou H., Oceemenue ucirtopuu Pymbutztu XIV XVIII Germs rta cmpa-
nutfax Jrcypnarta Cmyduti", Bonpocht ucTopkut", 1958, 1(1! 5, c. 206-215.
Mypanben A., Cnoutertun Poccuu c BocmonoM no ae.sum trepnoenbmt, II., 1858-1860.
Mypaaneertg H., Mondo-estaxuricnue apaMomu, 300I1,..I", TOM IV, 1844-1863.
0 p e III H II K o B A., Mondaecnas nocyaa Mocnoecnoti opyarcetinoa na.za'nu. Cemunapnym
Hollganourarrym", Ilpara, I, 1927, c. 9-12.
II WICCTIHICItHil ctiopinth", TOM 1 62, II., 1881-1916.
Hepecee T o B H., Cominenu.g, 1956, 386 c.
11 e T p o B A., ,apeerteitutue apamomu no ttcmopuu napnarno-pyccnoti iteprrett 1391-1498
se., Hpara, 1930, XIX+232 c.
HeTpoe II., PymbIncnue xyaoarcecmeettnbte na.manzttunu a Poccuu u 603M031CUOCMb UX
enusnun na pyccnoe ucnycemeo, °Tufo; na Tpyaon XIV-ro apxeo:toruttecitorocsea-
Aa B Ilepunrooe, 1909 r.,", M., 1910-1911, 9acTb II, c. 89-95.
Il e T p ymenu tt A., Faauttuacnua ucnropuneenua c6opttun, Tom II I, ab000, 1853-1860.
TI e T p y III eau ti A., Boriburcno-fanuquircnan izemonucb, Aboon, 1872.
HeTpyineuntt A., Ifaanb mo.saaecnozo aocnoaapn Heana Hoanoebt eo .fibecee a 1578 2.,
JII,BOH, 1875, 12 e.
HeTpyineentt A., HucbMa mo.sactecnoeo eocnoaap.s Anencanapa n pyccsum epaatcacutam
ao .466066, OTTHCH 113 131)eMeMallia HucTutryTa CTaoponurinicHoro", 1881, C.
149 166.
11 e T p y to eantr A., Heart Oeaopoe, pycenutt nepeonenamitztn, JIbam, 1883, 38 c.
He T p y III e B H ti A., Eb162110.2 PadOeelfliaft enucnonusi, JIHT. cOopmtn", 1885, Ham.
IV, abeoo, 1887, c. 175-187.
IleTpymesult A., fiamaaoa pynonuceii, u cmaponenanutux mtua nupu.s.soecnoaonucbma,
naxocraufaxca rta apseoito2umecno-5u6ituo2paffrunecnoit ebtenzaene a Crnaeponuauticnom
aaeedenuu, JhBoa, 1888, 45 c.
II 11 6 e T a B., Hoitbzua na nymax n nonortuaatruu Ynpaunbt u Ee.sopyccuu, JIro6nuncnan
yrtus u ee nonumuvecnue nor.reacmeus, IIcToputtecute autumn", J\q? 7, c. 59-90.
II oauTHouc I; a n M., Haan Mondaecnuti, lIcTopmecitan 6}16.ntort ma", 1880,
Al?. 8-9, c. 1-189.
II oaocHH II., 0 meito6umnbix Hepeceenwea, Yttenue aanumn Mom-zoom:or° negaroru-
memoro HucTuTyTa HM. B. II. :Lemma", TOM 35, 1946, ohm. 2, c.25-55.
PuHra B., H. C. Hepeceemoe, ny6Auttucnt XVI eena, M., 1908, 84 C.
C a tot x o B H., Hoxoa marnap u mypon na Acmpaxanb 6.1569 a., IlcToptittectute aannctut",
.N? 22, 1947, c. 132-166.
Cann eTTu A., Can ',Hutton IO. O eaanadax Hepecuemoea, Bonpocm licToputt",
1957, J1:2 1, c. 117-124.
CeA ea b rt H K o B A., Jlumepamyprtas ucmopun noeecmu o ,panyne, HanecTurt tio
pyccHomy Hamny Ii C.ThOBCCHOCTH All", TOM II, 1929, C. 621-659.
C M It piton II., Bocmotutan no.:umuna Bacuitun III, 11cToputtecinte aanucutt", JCs. 27,
1948, c. 18-66.
Co6partue eocyactpcmeerurbtx enamour u Oceoeopoe, TOM I V. M., 1813-1894.
C T a n H it u K nit A., Hec.riedocantut u mortozpatIrutt no ucntopuu moadaecnoit gepireu, H.,
1904, XXII + 583 c.
C bt p K y II., Hoebtit eae.sna na arctAmb u aemmeabitocrnb rpueopurs Hamo.tara, "i1 iMH11",
1884, Jse? 11, c. 106-153.
Cup K y II., Tpydbt Eerfittmus Teprtoecnozo, 3atutcnit IIcToputto-quino.toruttecnoro
4.tatiyabTeTa HeTep6yprettoro ynnuepenTeTa", 1890, XCIV -r 239 c.
C bl p K y 11., Onucanue 6ymaa IloprIntpus Kcnenciroao, II., 1891, XVI -r 4'10 C.
C er p H y H., Ha tternoputt crtburertuti pyccnux c py.,sunitamu,II., 1896, 48 c.
C bt p K y H., Bpemn U OICU3Kb Eerlrumun Tepitoecrweo, H., 1898, XXXII -r 609 c.

320
www.dacoromanica.ro
C mpay H., Omepnu 143 uctnopuu numepatnypnbix cnomenua &tamp 14. cep6oe e XIV-
XVII eenax, H 1901, 12 + CCCXLVII+176 c.
Tenni:n:1 B., Pyccnue npeacmaeumerzu e Hapbepaae (1496-1891), II., 1891,73 C.
Taacomapos M., Hcmopuuecnue cenau pyccnoeo napoda c toatcubtmu caaeanamu e XIV-
XVI eenax, FIcTopagecuati atypaa.u", 1941, .PC2 12, c . 71-78.
T H x oampos M., Buaaumus u Illocnoecnas Pycb, HcTopatiecuath siypaas", 1945,
2Ni 12, c. 9-13.
l'axordapos M., Hcmopuuecnue C63314 pyccnoco napoaa c 1031C141,13414 cite:tonna/au c Opee-
neautux epemen Oo noitoeunbt XV I I eena, B Caaenncsuti c6opnun, M., 1947, c. 125-201.
'T H x o M apos M., Cnucon pyccnux eopoaoe OCIAbILUX u 6audicitux", Ilwropauecune
aallacun", .N2 40, 1952, c. 214-259.
Y ucmonoe pyccnoeo nttueonenamattun, M., 1959, 268 C.
11111111 HU B., Mamepuanbt aim ucmopuu BaallAtitbIX omuouteuuti Poccuu, 110.4611414,
Martaaeuu, Banaxuu u Typuuu e XIV-XVI oenax, M., 1887, XIII + 244 c.
Y CHeHCKH H., Hcmopua Arfiona, MaCTb I-III, 4 'roma. Hues - H., 1877-1892.
elleHC Hutt 0., Kan 60314141i 14 paaeueaaca e Poccuu Bocmountatt eonpoc, H., 1887, 68 C.
Y cn e H C K mit q., .Bpah- !fajta Hewitt Bacunbeeuna III c Coffiueti, Haneoace, IlcTopa-
mectual Becnuni", 1887, N2 12, c. 680-693.
4eoaaabnbze omnouzenua e Monaaeuu e nepuoa XVI-XVIII eenue, H., 1950, 255 C.
M a e B H., Mocnea-Tpemua Pum" e nosumunecnoti npanmuse Mocnoecnoeo npaeumeab-
cmea XVI eena, HcTopayecane aanacim"., Ai 17, 1945 ,c. 3-23.
ri e 6au H., 0 esaumoomuoutenuax Moadaouu,c Mocnoecnum eocyaapcmeom e XV -XVIII
eenax, Bonpocm acTopan", 1945, N 2, C. 59-71.
IlIapaliesan H., Hcmopua Fanugno-Boso0umupcnott Pycu om uctuaaenetituux epemen
do pony 1453, abBOB, 1863, VI + 462 c.
11Hapalleaam 14.,aAp.],106usetzuoe uaaanuee namamb 300-aemreeeo octweanua 111,4100-
cnozo Cmaeponueuitcnoeo 6pamcmea TOM I, JIbuou, 1886, XX + 20 + 120 + 4 c.
III enaa H a M., Hao6paxcettue pyccnux ucmoputtecnux situ e utunzbe XV emu, Tpyipt
14cTopatiecaoro myna, HamuTamm xyabTyphi", MIL XII, 1954.
Slaamapcita# A., Hooecmb o AlyMbR7-tozom eoeeo0e jipanyne a uccneaoeattuu pymbut-
CROSO yetenoco ,143BecTan Onke.neaaa pyCegOr0 Flamm H CHOBeCHOCTII AH", TOM II,
1897, HR. 4, c. 940-963.
Aaamiwcanii A., Meanue mencmbt u aamemnu no cmapunnoa caaesncnoil, u pyccnoa
n uinepamype, OTTHCH 118 H3BeCTIla orAeaemun pyccaoro H3bIlta. 11 CHOBeCHOCTI1 AH",
1897-1902, 150 c.
flalimapcitaii A., HOBlea mpyd no cmapott C.11aCilliCKOti 6u6nuoepay6uu, H., 1898, 21 c.,
H 1900, 51 C.
ilaarttapcxatt A., Baummeopumenbnocmb pyccsux eocy8apeti e Pymbutuu 6. XVI-
XIX eenax, M., 1899, 18 c.
H aamapcua f/ A., Ha cnaeancsux pynonucea, TeliTML u aamemnu, Ygeabie Barman
MocaoBcuoro ymmepcareTa", HcTopaao-04nonorm4ecuati (PaRyabTeT, XXIV, 1899,
C. 1-166.
Haamapcitait A., Cnaacatue enpamue o mon0aecnux eocrto0apax" e Bocnpecencnoa
nemonucu, H., 1901, 32 c.
ammapc Kan A., Cmapunnoe pymbtncnoe ucnyccmeo, 14cityccno H xyAmecrueaaaa
FI
npommuraelmocm", 1901, .N2 5, c. 136-164.
Halimapcaaft A., Iffecmb cmamea no caaoancnott u pyccnoti, nua-. ennocniu, M.,
1902, 56 c.
H gamapcuail A., Mon0aocnue 0M80.20Clia MOCRO6CRUX sezena o monomaxoebtx dapax,
HiMIIII", 1903, N 10, c. 347-390.
$1 II, H M apex"! ti A., fpueopua Ljam6nas, H., 1904, VII + 501 c.
flaamapcaail A., Cattenucnue u pyccnue pynonucu pymbutcnux 6u6nuomen, H., 1905,
XL+ 965 c.
fluamapcuati A., 113 ucmopuu cmteancnoti nucbmetntocmu e MonOcteuu u Baaaxuu
XV-XVII °moo, Beeoettue a uayuenue caaesucnoit numepamypbt y py.iizu, Tblitoo-
cnue mencnna mosOaecnoeo npoucxoascoenua u aamemnu n 74/1.., II., 1906, 8 + CXVIII
+ 176 c.
E ammapcaari A., Ha ucmopuu C.24181114CK011 nponoecOu e 111on0aeuu, Heuaeecmnbre
npouaeeOettun Fpusopun llam6aana, noapaalcattua e.uy u nepecoabt monaxa raepu-
mita, II., 1906, 7 + CLXVI + 125 C.

21 - Contributii la istoria rclatiilor romino rust. 321

www.dacoromanica.ro
 III. Veacul at XVII-lea (pina. la 1682)
Acte pi documente relative la renasterea Rominiei, I-X, 11 vol., Bucureoti, 1889-1909-
A lmao D., Neculai Milescu spiitarul, Buoureoti, 1954, 590 p. + 1 h.
B a d d e le y John, Russia, Mongolia, China, vol, Londra, 1919.
Balo G., Bisericile si mcindstirile moldovenesti din veacurile XVII si XVIII, Bucureoti,
1933, 655 p. + 1 h.
B e j en a r u N., Domnia lui Constantin vodii Serban.Arhiva", XXXII, 1925, p. 99-115
196-221 ; XXXIII, 1926, p. 35-45, 192-204.
[13 ez vi co ni G.], Manuscrise rusesti ale Academiei R.P.R., Bucureoti, 1949, 61 p-
Bianu I., Hodoo N., S i m o nelson D., Bibliografia romineasca veche (1508-1830),
vol. I-IV, Buoureoti, 1903-1944.
Bogdan D al m i a n, Intre romini si rusi, Analele romino-sovietice", 1946, nr. 2,
p. 262-273 ; 1947, nr 5, p. 813-824.
C i o b a n u $t., Doso /tei, mitropolitul Moldovei, si activitatea lui literarii, holt, 1918,
1V + 220 p.
Ciobanu St., Contributii privitoare la originea si nroartea mitropolitului Moldovei
Dosoftei, Buoureoti, 1929, 33 p.
C i obanu$ t., loanichie Galiatovski si literature romin6 veche, Buoureoti, 1938, 90 p-
C i obanu$ t., Istoria literaturii romine vechi, vol. I, Bucureati, 1947, 342 p,
Cioran Emilia, Calatoriile patriarhului Macarie de Antiohia in tarile romine,..
Bucureoti, 1900, VI + 271 p.
Constantinescu-Ia or/ P., Influente ale arhiteoturii vechi rusesti asupra vechii
arhitecturi rominesti, Bucureoti, 1951, 253 p.
C ostin M i r o n, Opere, editia de P. P. Panaiteacu, Buoureoti, 1958, 534 p.
D a n D., Maniistirea Sucevita, Bucureoti, 1923, 226 p.
Dra,gomir S. Contributii privitoare la relatiile bisericii rominesti cu Rusia in veacui
al XVII-lea, Bucureoti, 1912-, 183 p.
Erbice a nu C., Xeinopol A. D., Serbarea scolarii de la Iasi cu ucazia implinirii
a 50 de ani de la inliintarea inviitamintului superior in Moldova, IRO, 1885,
412 + 11 p.
Ghenadie Enicean u, Petru Movilci, Bucureoti, 1882 [pe copertii : 1884], 352 p-
Hasdeu B., Viata, faptele si ideile lui Nicolae Spa tartd din Milesti, Column lui
Traian", II, 1870, nr. 7-9, 11-.12, 14, 16.
I o n,e s e u D. G., Tratatul Incheiat de Gheorghe Stefan cu ruse in 1656, Buoureoti,
1933, 16 p.
Ione-scu-Niecov T r., Memorial din 1674 al bvierilor munteni catre larul Rusiei,
Revista arhivelor", III, 1960, vol. 2, p. 213-225.
Ioneecu-Ni000v T r., Constantineocru A., Relalii comerciale romino-ruse-
in a doua jumiitate a secolului al XVII-lea, Analele romino-sovietice", istorie,
1956, nr. 3, p. 83-96.
I or g a N., Istoria literaturii rominesti, ectipia a 2-a, val. I-III, Bucureoti, 1925-1933.
I o r g a N., Oeuvres inddites de N. Milescu, Bucureoti, 1929, 126 p.
Jorge N., Byzance apres Byzance, Buouresti, 1935, 272 p.
Lupao Marina, Sava Brancovici, Cluj, 1939, 120 p.
Melchisedek, Notite istorice si arheologice adunate de pe /a 48 (le manastiri si
biserici entice din Moldova, Bucureoti, 1885, 318 p.
Mihailovici (Mihail) Pavel, Legaturi culturale bisericesti dintre romini si
rusi in secolele XV-XX, Revista Societapii istorico-arheologice bisericeoti", vol.
22, 1932, p. 199-276.
[M ileecu N.], De la Tobolsk pin6 in China, traducere de G. Sion, Bucureoti, 1888,
93 p.
Mi le ecu N., Cdliitoria in China, ou o prefat5 tie Em. Grigorao, Buouresti, 1926, 235 p..
Miles cu N., Siberia si China, tradueere de V. Soloviov oi A. Kidel, sub redactia lui
G. Bogaci, cuvintul inainte de E. Russev, Chioinau, 1956, 391 p. + 1 h.
M i l escu N., Descrierea Chinei, edilie ingrijita de Gorneliu Birbulescu, Bucureoti,
1958, XXXII + 288 p. + 1 h.
Mile s c u N., Iurnalul de cillatorie irt China, edipia a 2-a, ingrijita de Gorneliu
Barbirleseu, Bucureoti, 1959, XLVII + 508 p. + 2 h.
Mohov N., Ruesev E., Dmitriev P., Dragnecv D., Sovetov P., Documente
din arhive sovietice privitoare la istoria medievald a Moldovei si Tcirii Rominesti,
Studii", XII, 1959, nr. 3, p. 135-162.
322
www.dacoromanica.ro
Moaoiu T., N. Milescu Spatarul, caliitor in China, Oradea, 1936, 248 p.
M o t o g n a V., Epoca lui Matei Basarab f i Vasile Lupu, Cercetari istorice", XIII XVI,
1937-1941, p. 453-544
N o n e a C o n s t. Legiiturile mitropolitului Varlaam cu bisericile ortodoxe din Kiev $i
Moscova, Mitropolia Moldovei ai Sucevei", XXXIII, 1957, p. 806-819.
Opriaan H., amitotic, Christi" in traducerea lui Nasturel copiatii la Moscova,
Revista istorice, XXV, 1939, p. 244-245.
Piicurariu M., Traduceri rominevi din literature teologicii rush pinii la sfirqitul
secolului al X1X-lea, Studii teologice", XI, 1959, nr. 3-4, p. 182-212.
Pall F r., Les relations de Basile Lupu avec l'Orient orthodoxe et particulierement avec
le patriarcat de Constantinple envisagees sortout d'apres les lettres de Ligaridis,
Balcania", vol. III, 1945, p. 66-170.
P a noltesc u P. P., Nicolas Spathar Milescu, Paris, 1925, 147 p.
Pan,aitescu P. P., L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila, archeveque de Kiev,
dans les principautes roumaines. Paris, 1926, 97 p.
Panaitescu P. P.. Pribegia lui Constantin Serb= Basarab si a lui Ste/an voda
Petriceicu si testamentele lor, Bucureati, 1939, 60 p. 1 h.
Papadopool-Callimah A., Despre Gheorghe Stefan voievod. domnul Moldovei,
Bucureati, 1886, 152 p.
Parasohiv I. Documente privitoare la istoria Rominiei pastrate in arhivele de scat
ale U.R.S.S., Revista arhivelor", I, 1958, vol. 2, p. 160-176.
Pascu G., Istoria literaturii romine in secolul at XVII-lea, Iasi, 1922, 184 p.
[Pavel din A 1 e p], Chlhtoriile patriarhului Macarie 1,4 Valahia, Moldova, Tara
Cazacilor $i la Moscova, traducerea de G. Popescai-Ciocanel, vol. IIV, Bucu-
reati, 1909-1912.
Paveleseu E., Georges II Ralcoczi, prince de Transylvanie, Essai sur sa politique
exterieure, Iasi, 1924, IV + 133 p.
Picot Emile, Notice biographique at bibliographique sur Nicolas Spathar Milescu,
ambassadeur du tsar Alexis Mihajlovrt en Chine, Paris, 1883, 60 p.
Picot E on i 1 e, Pierre Movila, in: E. Legrand Bibliographic hellenique, vol.
IV, Paris, 1896, p. 104-156.
Pop Au g u s t i n, Viara mitropolitului Varlaam al Moldovei, Mitropolia Moldovei ai
Sucevei ", XXXIII, 1957, p. 74.2-774.
R a d u Vasil e, Voyage du patriarche Macaire d'Antioche, vol. III, Paris, 1927-1930.
Ru.so Demos t e n e, Studii istorice greco-romine, vol. III, Bucureati, 1939.
Simoneseu, Dan, Viata literary f i culturald a milniz'stirii Cimpulung-Mussel in
trecut, Cimpulung-Mussel, 1926, 72 p.
Stoiceecu N., Constructori rit$i de iazuri in secolul at XVII-lea in Tara Romineascii
si Moldova, Studii si materiale de istorie medie". vol. III. Bucureati, 1959,
p. 373-378.
S t o i d e C. A., Negustorii din $argorod in Moldova, Revista istorica reining", VVI.
1935-1936, nr. 5-6, p. 382-387.
Strempe1 G., Relatii romino-ruse in lumina tiparului, Bucureati, 1956, 49 p.
St rempe 1 G.,-Copigi de manuscrise rommnelti pinii la 1800, Bucureati, 1959, XLIII
351 p.
S t r u n g a r u D., Gramatica lui Smotrilki $i prima gramaticli rornineascci, Romano-
slavica", Bucureati, vol. IV, 1960, p. 289-307.
Szilagyi S., Levelek es okiratok I. RaOczi Gyorgy keleti osszelcottetesei torteneteher.
Budapesta, 1883.
Szilligyi S., Levelek es okiratok II. RiikOczi Gyorgy diplomaciai osszekiitteteseihez
1649-1655, Tiirtenelmi Tar", 1889.
V oinescu Teodora, Zugravul Pirvul Mutul $i $coala sa, .Studii si cercetiiri de
istoria artei", II, 1955, nr. 3-4, p. 133-157.
Zubritki D., Historyczne badania o drukarniach ruslco-slowianskielt sv Caliyi, Lvov,
1836, 90 p.

Apcmes IO., 17ymemecmeue tiepea Cuoupb u epartuuy Humus pycocoeo noertannuna

Hurconast Cnaffiapun, H., 1882.
Apeeliben IO., Hurcorcati, Cnag5apuu u eeo epeMa, I, Illoitaaecnuti nepuoa, Pyccrinit
apxnn ", 1895, N. 7, c. 349-360.
A p ce usen JO. Mo.laaecnuii eoenoaapb Teopeuit CmeOcut u eeo cnomenun c Mocneolo,
Pycchirti apxim", 1896, N2 2, c. 161-186.

323
www.dacoromanica.ro
 Apceobeo 10., Hylneeoa aneenun ont Hepatacyzoao ocmpoacz do Hesurta pyccnoeo
nt c tataturza a Kumaii H. 1'. Cnaffiapun Opeoltypr, 1896, 71 c.
Apcenbes I0., Hoebte dartable o capic6e Hutco:ta.q Cna0apux a Poccuu (1671 1708),
M., 1900.
Apceoben 10., Cmaineiliturt calico); nocoabcntea Huno.m.rt Cnarfiapux a Ku-
malt, II., 1906.
Beaonypos C.. Apcemart Cyxaltoe, M., 1891.
43 a vr It ti a n H., Fpenya I4., II0110B11,1 H., Cmpanuabt apyalcou., R.. 1958, 239 c.
BoorptnetroBen zI it C., c'ectaboa TuAcouta X.me.tbuitaxoao, Finencnir CTa-
pima", 1887, M 3, c. 469-493, .3%f2 5, c. 26-51.
Bop o 61. es P., Haucuic lluectpua, Pyccnoft apxon", 1893, 3'4 1, c. 5-32.
Boccoedurtenue Yxpauttbz c Poccueli, Josymennot u mamepua.abt, TOM IIII, M., 1953.
Boccoedunenue Ynpaurtbt c Poccuea, Coopatta cmamefi, M., 1954, 440 e.
1' o a y 6 e B C., Hemp Moau.rta u eao cnodeuaocituKu, Tom. III. Rom 1883.
oar oB C., 11Cumue u xoatedertue a Hepycaitum u Eattnent gaaattua Bacumut razapbt,
11., 1891.
Epmoaeotto A., Ynpaurtcxo-modidaecaue mai-towel-tun e aoobt oceo6odunzeribuoti aodabt
yapaurtca.oao napoda, B noore: Boccoedunenue Yapauribt c Poccueit, M., 1954, c. 221-
241.
14Bao ()Benoit A., Kuntaiicsait perianua o nocoitbcinee Hubwitaa Caarfiapust a Humaii,
npeAttcaosoe II. A. Cbtptcy, 11., 1889, XIV + 44 + 26 c.
lianTepeit H.,17puead a Mocney uepycartu.mcnoao nampuaxa Haucust 01649 a., M., 1891.
fianTepeB H., Cuouteitus uepycaitummux nampuapxoe c pycciium npaeunzeabcmeom
c norweitlibt XVI do voriaa XVIII cmoaemus, H., 1895, 509 c.
H a ii T e p e B H., Xapanmep omitoutertuti Poccuu h Hpaeocactartomy aocmogy a XVI u
XVII cmo.rtemustx, II link., CeprneB IlocaA, 1914, IV + 567 + X c.
Hegpon H., Huno.gaii CactOapur t u eao ApuOmortoauq", dliMH11", 1876, .M 1, C. 1-31.
oaocoB B., Apceituii Ppen, 2-1iMf111", 1881, J'i 9, c. 77-93.
Kopnylios M., Hyrneutecnteue h ce. meentam, coeepuleartoe e XVII eme Ilonozl Manenb-
num, M., 1836.
Hocolleono H., Hepean pyecao-mypeasa3 cestaitemnas aortua, rittaupuitcnite no-
sabt 1677-1678 ea., If., 1911, 96 c.
liocTordapos H., Oueps inopeoe.lu MornoecHozo eocydapcnzaa a XVI u XVII cmo.ie-
MUSX, OTTI1CH 143 COBpeMe111-1114:a", TOM 1,X17, c. 1-94.
Hoc TomapoB H., Hcmopumecrue morroapailiuu a accitedoeanwt, TOM I XVI. 11,
1872 -1885.
lipaanoBottoit VI., Onucanue nymeutecmenta Mablapm Aitmitoxuitcnoeo, Kan, namstm-
auK apa6cnol seoeparl;unecnoti Autnepamypbt u Has ucmogrian dna ucinopau Poccuu
e XVII Gene, CoBennoe BocrottoBetwone", 1949, A?? 6, c. 185-198.
liporioneBott 1I., Boadan Xme.abrtuanuti, Rum 1954, 543 c.
H p at none", nit A.,.IIbeoecnoe cntaaponueuaabrioe 6panzcinao, Hoes, 1904, 544 c.
KypAtiftoBcnoti B., Pynonucualz citaexaChYlflepammamuna Tep6oeeanoeo Atonacnziaps,
Pyccnoit tjntao.rioriviecnoii 130CTIIIIIi", 1907, JV2 2 it 4.
K y p cttoB DD., Ha ucinopuu pyccico-mo.rlditeca.ux ontitomenuil a XVII acne, Hattecnto
MoaAaBcnoro (Imailaaa AH", 1959, .lfi 2, c. 81-87.
JI e6eAelt A., lIcinopua epeno-eocmonnoti aeptiett nod a.lacinbio tnypon, II irm. H., 1904,
872 c.
[N1 tt accny H. C n a tt a p tt it H., Onucanue nepown macmu ace:lemma umenyemoa
Aauu, a Ilea atce moan Kumaiicsoe eocydapcmao c nponmstu eopodbt u npoaunquit,
c OttorpacDoeit CoacItapita, cocTatiaeottoit A. fl q 1,1 tvt op cull nt, c ortocaullent pynonitco
A. Aaencaoapooa It c LpegtiC.110131101 H. HaTationa. HaBaub, 1910, 1,V1 + 277 c.
M a a e c H y Coacpapoil H., CuOupb u Fantail, cocnuorreatt B. CoaoBbeB II A. Itituteab, H.,
1960, 516 c.
Moxa it amun it H., 0,1eplz 31C1131ill, it c.iyaic6bi Huno.ma Crtaffiapun e Poccuu, Rom
1896.
M a x a ll at o B c K tI it- II., Baaicitetituue inpydbi II unman Cnaffiapun a Poccuu, Ellen, 1897.
lIoBoconacnoft A., Bopb6a 111ocHoeciwoo eocydapemea c ntantapamit a nepaok noito-
vine XVII emu, M.J., 1948, 447 c.
0 r a o 6 3111 H H., Illaxaurt Cyc.noe, noitumumetgait aeennz XVII aeka, IIcTopoltecitoiS
Becnoot", 1895, J'i 7, c. 134 1'16.
0 go 6 e c x y A., Boadyx C 81111111.11711,1M uao6paaweituem no.toattentto Cnacuntemt ao 0,006,
no.ncepmeoaanablii e 1601 a. a pyccaitii Taxauncicuil monacinbipb zl naiidearmii a Ebie-

324
www.dacoromanica.ro
 mpuutios Atonacntupe a Bartaxuu, gpeBnocni, Tpy Abt MocRoBcKoro apxeoaor-
ttecttoro ofttecTRa", TOM IV, 1874, C. 1-36, H OTTIICH.
[IlaBOR Anen H c K H it], /Iymeutecnoue anntuoxuactcoao nampuapsa Matcapust a Poc-
cult, a no.eveutte XVII cmortenzus, nepeRog, r. MypRoca, Rum IV, M., 1896-1900.
HeTpytueRRit A., Ceoattas ea.rtuuno-pyccizaa nemonucb, TOM III, JIbBOH, 1874-
1889, gono.nueitn, JIbRon, 1891, it JIRT. c6oplutti", 1897, macTb II.
Ho.atioe co6panue aaxonoe Poccuiicnoii umnepuu, TOM IXLV, H., 1830-1843.
HopwReR B., IC xapatimepucmuice meawayitapodnou o6cmcatoenu oceo6oattmeabnoti
eoiirtu ympauitcicoao itapo8a 1648-1654 as., Bonpocia ucTopm4", 1954, .N25,c. 44-58.
Poron A., Hoeue 8annbte o cocmaee yveituRoe CitetesitcNo-apeso-itamuttmoii atcademuu,
HcTopRa CCCP", 1959, Ni 3, c. 140-147.
[P oacRecTReRctillii C.], Hemp Illoauna, M., 1877, 160 c.
CM lipticts H., Poccust u Typaur I a XVIXVII eocax, Tom. III, M., 1946.
CHRption H., Bopb6a pyccsoao u ytipauncxoeo napoaa npomue aapeccuu cymnattcHoii
Typttuu a XVII (tom, Bonpocbt RcToptm", 1954, N. 3, c. 91-105.
C T o p o stt e x I; o A., P. rp. ,,7.4tuntpauttco, 710.211706Ftlili nepeszcitaeocutz, limeBotaft cTa-
piiva ", 1893, N2 4, c. 1-28.
[C yxanoR, Apcemat], Cmaineruturt cnucon, itaA. C. BeaoRypona, M., 1884.
C bl p K y H., H. Cnaffiapurt, 71{MHII", 1885, Ni 6, c. 335-346.
C bI neacHan A., Hamm Bepunact u eao euputu., Hiles, 1912.
Teaucbt o 300-nemuu eoccoeOuttenme mpatutu c Poccuea (1654-1954), IIpatma", 12 nu-
Rapti 1954 r.
T e p H ctEic K H# O., Hemp Moaudta, Knee, 1882, 24 c.
54 1 It rd H pcitRil A., ,ao.uttaCmerficutuda,neeecina qap.s ilaeRcest Muxatirtoeutta, HcTopH-
vecxHit meninx", 1904, .N2 9, c. 825-843.
.71 RHAtRpcRitti A., PyccRoe mustuue na citae.enchwe nenamnue laGUOU y pymbut XN.II
eexa, I43RecTRR OTgeneuttn pycctcoro H3bIKa 14 C.11013OCHOCTH AH", 1906, RR. 3.

IV. 1682-1750
Afenduli, Istoria partialii a laptelor ce i s-au intimplat regelui Suediei Carol pe
cind se af la la Bender, in Documente Flurmuzeciti, vol. XIII, Bucuresti, 1914,
p. 49-76.
Albu N., Istoria invajamintului rominesc din Transilvania pirtil la 1800, Blaj, 1944,
366 p.
A m i r a Alexandra Autentica istoria di Carlo XII, Re di Suezia, nel tempo della
sue dimora in Turchia, in N. Iorga, Studii si documente, vol. IX, Buouresti, 1905.
p. 41-124.
A r d e I e a n u G. S., Sari privitoare la istoria (ardor romine in corespondenta impa-
ratului Rusiei Petru I, .,Studii yi cercetari de istorie medie", I, 1950, nr. 1.
p. 181-222
Ardeleanu G. S., Contributie la istoria expeditillor de la Azov, Studii", IX,
1956, nr. 2-3, p. 91-106.
Babinger F ran z, Izvoarele turcesti ale lui D. Cantemir. ..Arhiva rotuineasee,
vol. VII, 1941, p. 111-122.
R a d nlescu I., Antim Ivireanul, Bucuresti, 1893, XVI + 177 p.
B e area g C. G., Insolitorii lui D. Cantemir in exodul din 1711, Iasi, 1943, 23 p.
Bellerive Conte, Voyage d'Espagne a Bender, Paris, 1721, 248 p.
Berezniakov N. V., Jugul turcesc-janariot in Moldova, Lupta norodului moldo-
venesc impotriva jugului turcesc-fanariot, Chisiniin, 1951, 67 p.
Bilciurescu C., Mgraistirile si bisericile din Rominia cu mici notice istorice si
gravuri, Bucureati, 1890, 260 ± IV p.
[B ogd an Damian] C., Legiiturde tarilor routine cu Georgia, Antim Ivireanul,
Studii" IV, 1951, nr. 4 p. 131-164.
Bogdan Damian, Legiiturile serdarului Lupu Anastasti cu rusii, Studii §i mate-
riale de istorie medic", vol. II, Buouresta, 1957, p. 345-389.
Bogdan N., Din trecutul cotnertului moldovenesc si mai ales at celui iesean, Iasi.
1925, VII ± 188 p.
Boldur A., Expeditia de la Prut din 1711 si jurnalul lui Petra cel Mare ca izvor
de informatie pentru istoria rominilor, Studii yi cercetitri istorice", vol. XIX.
Iasi, 1946, p. 47-100.

www.dacoromanica.ro 32:
Bors Luci a, Maria Cantemir, Bucuresti, [1939], 399 p.
B r a tulescu V., Antim Ivireanul miniaturist si sculptor, Biserica ortodoxa romina",
LXXIV, 1956, p. 766-774, 817-831.
Bruce P. H., Nachrichten von scinen Reisen in Deutschland, Russland, die Tartarey,
Turkey, Westindien u.s. /. nebst geheimen Nachrichten von Peter dem Ersten
Czar von Russland, Lipsca, 1784.
C a linesc fit G., Notii despre Antioh Cantemir, Studil si oercetiiri de istorie literary
$i falclor", vol. III, 1954, p. 39-46.
Callimaohi Scarlet, Un document inedit din 13 iulie 1711 privitor la cola-
borarea minter-it romino-rusil, Studii", III, 1950, nr. 3, p. 178-179.
C a lmuschi C., Relatiunile politice ale farilor romine cu Rusia, Galati. 1911, 296 p.
Cantemir D., Opere, val. IVIII, Bucuresti, 1872-1901.
C a n t e m i r D., Viara lui C. Cantemir, Bucuresti, 1960, XXVIII + 168 p.
Cherestesiu V., Marele invdfat, on: politic si luptiltor activ pentru prietenia
romino-rusil, D. Cantemir, Studii", VI, 1953, nr. 4, p. 75-90.
Chiaro Anton Maria del, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,
Venetia, 1718, [XVI] + 255 p.
C lo b a r u 5 t., D. Cantemir in Rusia, Bucuresti, 1925, 168 p.
Constantineseu-Iasi P., Relatiile culturale romino-ruse in epoca lui Petru
cel Mare, .,Analele romino-sovietise ", istorie, 1955, nr. 4, p. 5-31.
Constantinescu-Iasi P., Din relaliile culturale romino-gruzine, [Bucuresti,
1957], 32 p.
Constantinescu-Rimuiceanu G., Vrajba dintre Cantacuzinesti, Cantemiresti
Si Brincoveanu, Bilged, 1889, 94 p.
C o r o b a n V. P., Busse v E. M., Croni,carul loan Neculce, Chisinan, 1956, 183 p.
D a p o n t e C., Ephemerides Daces ou Chronique de la guerre de quatre ans (1736-1739).
val. IIll, Paris, 1880-1888.
Dinulescu Stefan, Viata si activitatea lui Antim Ivireanul, Cern5uti, 1886, 100 p.
Djuvara T., Cent projets de partage de la Turquie (1281-1913), Paris, 1914. X
+ 648 p. + 18 h.
D o b r e s c u N., View, si faptele lui Antim Ivireanul, Bucuresti, 1910, 119 p.
Dragomir S., Relatiile bisericesti ale rominilor din Arded cu Rusia in veacul
al XVIII-lea, Sibiu, 1914, 55 p.
Duraitrescu Dan, Activitatea tipograficii a lui Mihail Stefan in Gruzia, Studii".
XI, 1958, nr. 4, p. 135-138.
Ehrhard Marcelle, Un ambassadeur de Russie a in tour de Louis XV. Le
prince Cantemir a Paris, Paris, 1938, 237 p.
Engelhardt R. I., Din istoria campaniei de la Prut a lui Petru I..instran5ri
qtiintifice", vol. VI, Chisiniiu, 1953, p. 97-118.
Grecianu R a d u, Via lui Constantin Brincoveanu, Bucuresti, 1906, 386 p.
Guboglu M., D. Cantemir si istoria Imperiului Otoman, Studii si articole de
istorie", vol. II, Societatea de stiinte istorice si filozofice din R.P.R., Bucuresti.
1957, p. 179-208.
Hammer .1,, Sur l'histoire ottomane du prince Cantemir, Journal Asiatique", seria
a III-a, vol. IV, 1824, p. 24-45.
I o r g a N.,. Operele stolnicului Constantin Cantacuzino, Bucuresti, 1901, XLIV + 180 p.
Io r ge N., Poetii A. Cantemir, C. Stamati, I. Sirbu, VAlenii de Munte, 1910. V
+ 396 p.
Iorga N., Carol at XII-lea, Petru cel Mare fi f a rile noastre, Bucuresti, 1910, 57 p.
I or g a N., Operele lui Gheorghe Brancovici, Iasi, 1917, 95 p.
Iorga N., Contributie la istoria pacii de la Belgrad, Craiova, 1935, 52 p.
J 11 el J u s t, En Rejse til Rusland under Tsar Peter, Copenhaga, 1893.
K6 ralio L. F., Histoire de la guerre des russes et des imperiaux contre les turcs
en 1736-1739 et la paix de Belgrade, vol. I-11, Paris, 1780.
Kidel A. S., Maria Cantemir, 1934, 30 p.
Kidel A. S., Urmasii lui D. Cantemir in Rusia, Octombrie", Chisiniiu, 1945,
p. 127-133.
Kogiilniceanu M., Fragments tires des chroniques moldaves et valaques pour
servir l'histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislas Leszczynski.
a
Demetre Cantemir et Constantin Brancovan, partea III, Iasi, 1845.
La Croix, Guerre des Turcs avec la Pologne, la Moscovie et in Hongrie, Paris.
1689, 11 f. + 314 p.

326
www.dacoromanica.ro
ta Motraye Aubry d e, Voyages... coming aussi des relations des evenements...
de. la guerre entre les Tures et les Russiens et de la paix conclue sur le Pruth
ou I'auteur keit present, vol. I II, Haga, 1727.
La u g i e r, Histoire des negociations pour la paix conclue a Belgrade le 18 sett-
tembre 1739, volt III, Paris, 1768.
Mannstein H., Memoires historiques, politiques et militaires sur la Russie, con-
tenant les principales revolutions de cet empire et les guerres des Russes
contre les Tures et les Tartares..., Lipsca, 1771, XXVIII -I- 584 p. ± 1 h.
M a r k i S audo r, Nagy Peter car es II. Rekoczi Ferenc szovetsege 1707 ben, .Aka-
demiai ertekezesek", 1913.
M a v r o 0 o r d a t A I., Stiinilesti, Arhiva", XVI, 1905, p. 429-436, 477-491.
M i h o r de a V., Contributie la istoria pacii de la Belgrad, Craiova, 1935, 51 p.
M i h o r d e a V., In legaturii cu Istoria pticii de la Belgrad", Craiova, 1937, 11 p.
M i h o r d e a V., Carol al XII-lea la Tighina. Bucuresti, 1943, 39 p.
h o ad e a V., Note cu privire In Antiols Cantemir, Buouresti, 1946. 46 p.
M inea I., Despre D. Cantemir, Iasi, 1926, 421. p.
M o ga I o a n, Rivalitatea polono-austriacii si orientarea politico a tiirilor routine
la sfirsitul secolului al XVII-lea, Cluj, 1933, IV + 238 p.
Moreau de B r a s e y J., Memoires politiques, amusantes et satiriques, Verito-
polis, chez Jean Disant-Vrai, 1739.
Muslea Candid, Biserica sJ. Nicolae din Scheil Brasovului, vol. 1 II, Brasov 1943.
N ecu lee I o a n, Letopisetul Tiirii Moldovei si o samii de cuvinte, editie ingrijita de
Iorgu Iordan, Bucuresti, 1955, 461 p.
Panaitescu P. P., Gilliltori poloni in virile romine, Bucuresti, 1930, 273 p.
P a na.ltesou P. P., Cronica lui Brancovici fi Sinopsisul de la Kiev, Revista isto-
ries' romina", X, 1940, p. 80-129.
P a /la ites en P. P., D. Cantemir, Bucuresti, 1958, 268 p.
Papakagi Valeriu, In /ormarii vene(iene relative la riizboiul ruso-turc din 1711,
Revista istorica", XVIII, 1932, p. 107-132.
P a so u G., Nara fi operele lui D. Cantemir, Bucuresti, 1924, 99 p.
Picot Emile, Notice biographique at bibliographique sur l'imprinteur Anthime
d'Ivir, Paris, 1886, p. 513-560.
Quennerstedt August, Kalubaliken vid Bender, Lund. 1910.
R a dp les c u T., Antint Ivireanul, Bueuresti, 1893, XVI + 176 p.
Relatiile romino-ruse in trecut, Studii fi conferinte, Bucuresti, 1957, 324 p.
Romanescu Marcel, Cantemir, Montesquieu 51 Marsigli, in volumul: In ami
tirea lui C. Giurescu, Bucuresti, 1944, p. 413-134.
Romanescu Marcel, In jurul cantpaniei lui Peru cel Mare la Prut, 1947
[manuscris].
St ille A r t h u r, Karl XII och Porten (1709-1711), Stockholm, 1918.
Storia de fatti occorsi nella guerra mossa dall'imperatrice di tutta (a Russia Anna
Ivanovna l'anno di nostra salute 1736 alli Turchi a Tatari, vol. III, Vene-
tia, 1738.
Struteanu S c a r I a t, Doi umanisti ardeleni la curtea lui C. Brincoveanu, Ramuri",
1941, mai- iunie, p. 40-55.
Sturdza A.. A. C., Constantin Brancovan, prince de Valachie, vol. III. Paris, 1915,
302 4- 285 p.
'$ er ban C., Jurnalul lui Ivan //inski.Stadii", VIII, 1955, nr. 5-6, p. 119 136.
erhan C., Relatiile politice rornino -ruse in timpul riizboiului ruso-turc din 1735-
1739, Analele romino-sovietise ", istorie, 1956, nr. 4, p. 113-133.
'$ erb a n C., Legliturile stolnicului C. Cantacuzino cu Rusia, .Studii si art'cole de
istorie", vol. II, Societatea de stiinte istorice si filologice din R.P.R., Bucuresti,
1957, p. 237-254.
$ e r b a n C., Un episod al camprtniei de la Prut : cucerirea Brailei, Studii si mate-
riale de istorie medic", vol. II, Bucuresti, 1957, p. 449-464.
r b a n es cu N., Antim. Ivireanul tipograJ, Biserica ortodoxii rominii", LXXIV,
1956, p. 690-766.
Tocilescu G r., Report asupra cercetarilor istorice Acute in bibliotocile din
Rusia. Buouresti, 1878, 31 p.
r c u C., tiri not despre pretendentul Alexandru Davidel, Iasi, 1948, 15 p.
Varhantiger Jurnal and Relation von dem jenigen was ztvischen der Armee von
Seine Tzaris. Mejest. and der Tiirkischen seit dem 30 Mai st. v. 1711 passiret...,
Hamburg, 11 Sept. 1711.

327
www.dacoromanica.ro
Xenopol A. D., Razboaiele dintre ru$i $i turci $i inriurirea for asupra farilor routine,
vol. 1 II, Iaqi, 1880.
Z a b o r o v s k i V., Politica externs a celor trei principate, Tara Romineascci, Tran-
silvania $i Moldova, de la asediul Vienei pine: la moartea lui erban Cantacu-
zino, Bueurepi, 1925, 151 p.
Z o t t a S., Despre neamul Cantentiregilor, Iasi, 1931, 50 p.

Aneacaagpealio B., Peaaquu A. j. Ranmemupa ua HonOona, TOM III, M.,

1892-1903.
A ilea cangpean o B., If 6uo2pag5uu A. 7. Ifanme.uupa, Bapmana, 1896.
Augpee n_A. Hemp Beaunua, C6opfni cTaTel nog pegammen ... TOM I, M.JI.,
1947, 433 c.
B a 6 yula Ha a P., Meascaynapoanoe ananenue npumcnux noxo0oe 1687 u 1689 se., Hew-
piliLrertae aanacaa", J 33, 1950, C. 158-172.
B atton A., Boana Poccuu c Typuueto, Ifamnanua 1739 2., II., 1906, II + 304 + 86 c
+ 6K.
B ap call 41 B., Hymemecmeue n ce. Atecmax a Eepone, Aaun u Ay6pune npeanpunamoe a
1723 u ononnennoe e 1747 2., II., 1778.
Bapcyaoa H., Hfuanb u mpyau B. 1'. Bapcnoeo, II., 1885.
Bapcyaoa H., 0 nymemecmeuu Bapcnoeo, Pycclu411 necTaaa", 1892, N's. 2, c. 135-182.
Beep IX, Hcmopua o arcuanu u 0e/tax moa0aecnoeo aocnooapa imam If Kaumemupa, M.,,
1783, XXXII + 407 c.
B orocaoacaat1 M., Hemp I, TOM I V, M., 1940-1948.
B oronnaeaca al/ C., Ha pyccno-cep6cnux omnomenua npu 17empe I, Bonpocbiac-
Topatt", 1946, N? 8-9, C. 19-42.
BlITOSCK1111 B., H. II. Heniuoee U Open6ypecnuti hpau, RH. I, Haaaab, 1889.
anapeaeaut1 A., Pycenuti na.rtomttun Bapcnufi, M., 1889.
foaatcoa II., ,Ifennua Hempa Beaunoeo, II nag, TOM 1-15, M., 1837-1843.
EpaypaTcaaft B., 06ufecmeenno-noaumunecnue eaeastau, ,If. IfanmeMupa, H., 1956,
103 c.
H aaTeMap A., Camupu u Opyeue cmuxonzeopnecnue couunenua H., 1762, 14 c. + 8 a..
+ 176 c.
HaaTemap A., Conunenm, nucbma u ua6pannue nepeeo0u, co cTameti B. H. CTOIOHHHa
nog penal-men H. A. Di3pemona, TOM III, H., 1867-1868.
HanTemap A., I'Ia6pannue camupu, 143a. H. raaayaoaa, II., 1892, H + Nt 96 c.
HaaTemap ,11., If nuea cucmuma UAU cocmoanue myxamme0ancnua peaueuu, H.,1722,
1 a. ± 5 -1- 12 -1- 379 c.
HanTemap Z[., Hcmopunecnoe, eeoeparfiunecnoe u noaumunecnoe onucanue Moaaeuu.
c arcuanbio conunumeaa, nepeaea B. JIeauma, M., 1789, XLIV + 388 c.
Han T e p e B H., 17puea0 a MacKay 17aeaoecnoeo ay6oncnow mortacmup.q. apxumanapurna
Hcau a 1688 2., M., 1889, c. 260-320.
HaaTepen H Cnowenun uepycaau.mcsoeo nampuapxa llocuOen c pyccnum npaeumeb-
cmeom, M., 1891, III + 359 + 91 c.
H ad)enraya B.. Ceeepnan eoana u Hummaamcnuli Amp, 1944, 80 c.
H otly 6nItcttnit A., Cuousenua npu Hempe I c toasetcbutu caaeanamu u, pymuna,Atu,
T-ITetnal Mocaoncaoro o6ulecTna HCTOpHH H gpenuocTen", 1872, gaol% H, 98 c.,
H 71CMH11", 1872, .70 7. c. 52-140.
H otly 6Hticitnit A., Mu u onu, Onepnu ucmopuu u noaumunu caaesn, Ogecca, 1878,
246 c.
K o 9 y 6 a H c a H# A., A. li. Ocmep.man u paz0e.a 7'ypiptu, Ogecca, 1899, 602 c.
H pmaona T., Pyccno-mypegnue omnomenua eo epema Ceeepuoti eorna, Huropx9eciale-
aanaci a", N 10, 1941, c. 250-278.
Ii puaoaa T., Pyccnas aunamamun na Eocf,6ope a nanane XVIII eena, IfIcTopmecKae.
mim?", N2 65, 1959, c. 249-277.
Aeonag Haaeaan, Haao.ununu Manapuil u Cuabeecmp US Hoeeopoda Ceeepcnoeo
(1704), I-Frei-um MocaoacKoro °anemia acTopan H gpermocTeil", 1876, mi. 3.
JI e 0 H 11 g Hanea n H, 17ymewecmeennun Hnnoauma Bumencnoeo, IITemia MOCI{OB-
C1c0P0 o6inecTna HeTOpHH H gpemocTeil", 1876, Ka. 4, c. 16-142.
1,1 eouT1411 Crape a], 3anurnu naaomnuna 1701-170,2 22., 1-lepnaroacamil anwrox",
1862.
anxyga II. u C., Mevect 0yxoem,16, 1690 2., Ilpanocaammil co6eceginni", 1866, II,
1867, 11-01.
328
www.dacoromanica.ro
MaBpogllti B., Hemp I, M., 1949, 163 c. + 1 K.
M aft H o B JI., Mapua Kanmestupoea, Pyccon cTapnna", 1897, N 1, c. 49 69, NI, 3,
c. 401-417, J'Ve 6, c. 425-451, JV 8, c. 225-253.
MattKon JI., Mamepuaabt aJIR 6uoepay6uu A. J. ii.anme,a, II., 1903.
M a H Iu T e # n X., 3anucxu, Pyccnan cTaptina", 1875, AI, 4-12, npnaonienue,
378 c.
MTC3I0BC0110 A., Cnzamittattozua noxoa, H., 1892.
MaTenn.o ICI., jocuOefi Hepycanumcnutt u eao (Tema, M., 1878.
Mmulaaenciinti A., Boana c Typuttea 1711 a., HpymcKaa onepaqua, H., 1898, 20
x +359 c.
IleRapcnnti H., Hawca u aumepanzypa a Poccuu npu Hempe Beaunast, Tom III, H.,
1862.
HCypnart uu noaennaa sanumia munepantopa Hempa Beaunoeo c 1698 e. Oaatee do sanato-
nenus Heautmaactcoeo mupa, TOM III, II., 1770-1772.
Hucoma u 6y.staeu umnepamopa Hempa Beaunoeo, Tom IX, U., 1887 M., 1956.
H eTpon A., Hpomuenun Hempa Beauxoeo e 7'ypuuu, HeTopnvecnnfi BOCTH00", 18! 4,
3%6, c. 771-790.
Po3anon C., Hymeuzecmeue Hnnoautna Butuenciweo s Hepycaitum, nu Curtail a Atfion,
H., 1914, 1,1X + 190 C. + 1 K.
Canna B., lklamepuaabt us apxuea neatcunch-ux u epotectiux 6panteme u Ataeltempama,
Henimi, 1909.
Cemenona A., Ha ucmopuu py.mbuto-pycetiux ceasen e Homo XVII namaae XVIII
601:06, ,BeCTHI40 MOCHOBC0OPO ynnnepcnTeTa, ncTopincoqIniaoaornnecKan cepnn",
1958, Ai 3, c. 159-180.
CemenTiconclialt P., A. J. Ifanme.itup, II., 1893, 96 c.
Cmenaoncnnfi M., Bpamba .11uxyabt, Onbun uccaedoectuu,a uctitopuu npoceeufentut
XVII u nattaaa XVIII eeh-oe, TOM III, H., 1899.
Co 60.nesciinit C., Hymetuecnteue a ce. semato Ceitaferatuna lysbanoaa [ cmapaa
Hew-must] a nattane XVIII cmoaentua, Pyccnnil apxn3", 1863, H oTAeahno
M. 1864.
Tapae P., Pycomil, 040M u eueutnaa noattmum Hempa I, M., 1949.
Teabnyxoncnnik B., CeeepFtaa mina, Hoagoaoattech-as Oentneabitoctith Hempa I,
M., 1946.
cTpFIMOB H., Honopua tqapcntooeanua Henipa Beaunoeo, Tom I-IV, VI, II., 1858-
-1863.
1-1 14 C T 0 B H '1 14., Oeo0an Ilpotionoeun u eao epe.ma. H., 1868, 752 c.
III epememen B., Hepenuctca u 6y.naeu, H., 1878, II + 5'16 C.
HI epememen B., Boenno-nosothstart atcypna.t 1711 u 1712 as., noa peAammefi A. 3.111bun-
aaencroro, II., 1898, XVII + 212 + 8 c.
III n M K o 14., Home Oantate tc 6uoepay6uu A. j. L'aunte.uupa u eao 6auatcattutux-
p0aeMlleHUUli06, H., 1891, 155 c.
Illanniinn H., j(umumputi Pocmoectatil u eao epema, II., 1891, XIV + 460 + 102 c.
lily 614nciclit1 C. llinu.ittoe seteettianue Hempa Beausoeo, B Kunre: Hcmoputtectme 0,lephlt
it paccizaabt, IV 143A., H., 1903, c. 548-564.
III yToA B., HapoOnas eortna na Ytzpaune npomue utter cnux saxeantnutcoa a 1708-
1709 es., Bonpocu ncTopan", 1949, N2 7, c. 9-27.
III y T o # B., Ha.uena Masenbt, HcTopnliecane 3a nncnn", J 31, 1950, c. 154-190.
10 3 e 1 0 B H ti II., joeoeopbt Poccuu c Bocmorcom, nonumunecnue u mopeoebte (1700-
1862), H., 1869, XXII + 294 + II c.
I0 n b 10 C T, 3anuout, M., 1899.
FI 414mnpcnn it A., Pymbincxue pacexasu u aeeenabt o 17empe Beatow.it IlcTopligecnn11
BecTimn", 1903, Ni 5, c. 549-560.

V. 1750-1800
A 1exandrescn-Dersca M., Rolttl hatiserifurilor de privilegii in lintitarea obli-
gatiilor care Pound (1774-1802), -,Studii", XI, 1958, nr. 6, p. 101-122.
Anclreescin C., La France et la poli.tique orientate de Catherine II d'apres les
rapports des antbassadeurs francais de St. Petersbourg, Paris, 1928, p. 119 299.
A n t h i n g Friedrich, Histoire des ctunpagnes du comte Alexandre Souvoroe-
Ilyntaikski, vol. III, Paris, 1799.

329,
www.dacoromanica.ro
Arnet 1r Al f r e d, Joseph II and Katarina von Russland, Ihr Briellvechsel. Viena-
1869.
B [a w r]. Memoires historiques et geographiques sur la Valachie avec un prospectus
d'un atlas geographique et militaire de la derniere guerre entre la Russie et
la Porte Ottomane, Frankfurt gi Lipsca, 1778, 236 p.
B e z v i c o n i G., Despre haiduci, Bucuregti, 1947, 16 p.
LB ezvieoni G., -] G. B., Consideratii asupra bibliograliei romino-ruse, Studii",
II, 1949, nr. 2, p. 219-222.
Bezviconi G., Despre necesitatea unei bibliografii a relatiilor romino-ruse, Stu-
dii", IX, 1956, nr. 5, p. 143-146.
B i a n u I., Caracav R., Nicolaiasa G., Catalogul nzanuscriptelor rontinevi.
vol. I III, Bucuregti, 1907-1913, Craiova, 1931.
Bologa Valeriu, Simplaceanu A.. Ghitan T., Lucrarea lui G. Oreus, in
Contributii la studiul legaturilor medicate romino-ruse, Bucuregti, 1952, p. 232-61.
B r e r. z u 1 G., Sari. not despre relatiile muzicale romino-ruse, Muzioa", VI, 1956,
nr. 1 2, p. 34-42.
B u r s c h e i d J., Geschichte des ersten Feldzuges der Russet' gegen die Tiirken im
Jahre 1769, 1784, 350 p. + (8 f.) + 2 planuri.
Burscheidt J., Historische Darstellung der osterreichisch-russisch-tfirkischett Kriegs
begebenheiten des Jahres 1788, Gratz, 1788, 316 p.
[Cantacuzino M.], Istoria politica $i geografica a Tariff Rominesti de la cea mai
veche a sa intemeiere pinci in ai't 1774, Buouregti, 1863, VI ± II + 192 p.
Cantacuzino M., Genealogia Cantacuzinilor, publioata
...-
de N. Iorga, Bucuregti, 1902.
XI + 565 p.
C[arra J. L. ], Histoire de In Moldavie at de la Valachie, Iasi [in realitate : Parisl.
1777, XXXII + 223 p.
C a u s s i n de P e r c e v a l P. A., Précis historique de la guerre des Tures contre les
Busses. 1769-1774, tire- des annales de l'historien turc Vassi/- Efendi, Paris.
1822. XVI + 284 p.
Gaffe ri k o v S., Paisie, staretul manastirii Neamtului, traducere de Nicodim, Neamt,
1933, 431 p.
Chitimia I., Esopia, Bucuregti, 1956, 35 + 188 p.
Cioran-Camariano A., Traducerile in limba greacii $i romincl a Nakaz"-ttlui
Ecaterinei II, Studii", XI, 1958, nr. 2, p. 123-132.
Cons t an tin es c u -I a si P., Relatiile culturale romino-ruse din trecut, Bucuregti.
1954, 228 p.
Damas Roger d e, Memoires, Paris, 1912, XXVIII -1- 487 p.
Damseaux Baron, Guerre des Busses contre les Tures, Londra, 1774, VIII-1-82 p.
D a n D., Varlolomeu Mazareanu, Bucuregti, 1911, 105 p. -
I/ a n D., Mihail Strelbitki, Cerniluti, 1912, 16 p.
D i o n i s i e Eclisiar h, Cronograful Tariff Ruminevi, Rimni:eul-Vilcea, 1934, XIX.
± 215 p.
Djuvar a T., Tractate, conventiuni ,1 invoiri internationale ale Rominiei, Bucuregti.
1888, CVIII 4- 1013 p.
Driighici Manolache, Istoria Moldovei pe 'imp de 500 de ani, vol. I II.
Iasi, 1857.
Dumitrache Biv vet stolnic, Istoria evenimentelor din Orient en relerinto
la principatele Moldova $i Valahia din 1769-1774, Bucuregti, 1889, 129 P.
Dumitrescu A 1., Foi volante din colectia Academiei, Bucuregti, 1912, 97 p.
G It i c a V., Acte privitoare hi Grigore Al. Ghica, Revista istorica", XIV, 1928,
nr. 1-3, p. 55-64.
Ghica V.. Sur les rapports entre Gregoire Alexandre Ghica, prince de Moldavie,
et la Russia, Revue historique do Sud-Est Europlen", 1928, nr. 1-3, p. 75 '78.
G i u r e s c u Con s t., Capitulatille Moldovei cu Poarta otomana, Bucuregti, 1908, 65 p.
Hauterive Conte, Memoriu asupra vechei $i actualei stari a Moldovei prezentat
lui Al. voda Ipsilanti la 1787, Buouregti, 1902, 413 p.
Iorga N., Calatoriile in Rusia ale banciteanului Mihail Popovici, Arad, 1901. 48 p.
Iuragau D. D., L'influence russe dans les Pays Moldo-Valaques depuis Koutchouk-
Kainardji jusqu'a la paix de Bucarest, Chateauroux, 1913, 92 p.
Iviinescu G., U r s u N., Un scriitor muntean de la sfir$itul secolutui at XVIII-lea
loan Cantacuzino, Studii si cercetari stiintifice", filologie, fiLiala Iasi, X, 1959,
nr. 1-2, p. 135-140.
Kéralio L. F., Histoire de la derniere guerre entre les Russes at les Tures, vol. I-II-
Paris, 1777.

330
www.dacoromanica.ro
[K ogalnice a n u M.], Corespondentii cu Rosia (1769 1774), Arluh a romineasoi",
vol. I, 1840, p. 172-326.
L a n g e r o n Conte, Journal de carnpagne, in Doeumente Hurmuzachi, vol. III,
sapl. I, Buouresti, 1889, p. 70-390.
L e r c he J. J., Lebens- und Reise-Geschichte, Halle, 1791, 488 p.
L i g n e P rd n t, Oeuvres, vol. 1IV, Paris, 1860.
M a c r e u Sergi u, Amintiri de la 1750-1800, traduse de C. Erbiceanu, Bucuresti.
1901, IX + 188 p.
Wanescu M., Cu privire la influenza statisticii ruse asupra dezvoltarii statisticii din
principatele romine in secolele XVIII si XIX, Revista arhivelor", I, 1958, vol. 2,
p. 9-31.
Martens G. F., Recueil de traites d'alliance, de paix, de treve, de neutralize, de
commerce, de limites, d'echange etc., GOttingen, 1817-1835 [123 vol. + cona-
pletilri 91 vol. pint"' la 1924].
Matei Mircea, Despre pozitia claselor sociale din Moldota si Tara Romineasca
jaza de razboiul ruso-turc din 1768-1774, ,,Studii", VI, 1953, nr. 3, p. 53 78.
Mih'ailescu T., Aportul lui Mihail Strelbithi in orientarea laice a tiparului din
Moldova la sfirsitul secolului al XVIII-lea, in .Prima sesiune saintifica de
bibliologie si documentare, Bucuresti, 1.5 16 decembrie 1955", [Bucuresti, 1957.
p. 152-158].
Mihordea V., Politica orientala franceza fi (erne routine in secolul al XVIH.lea,
Bucuresti, 1937, 552 p.
M i h o r d e a V., Fuga lui Alexandru Mavrocordat in Rusia si intrevederea de la
Herson, Buouresti, 1943, p, 247-266.
Mind e re r J. M., Abermals ein Beitrag zur Kenntniss und Heilung tier Pest, Aerzten
und Wuadaerzten bei der russisch-haiserlichen Armee getvidmet, Riga, 1790,
161 p.
Nur a t Istoricul lucrarilor meteorologice in Rominia.Buletinul societ5tii de
I. $ t.,
stiinte", Bucuresti, XI, 1902, nr. 1-2, p. 214 230.
Oreus Gustav, Descriptio pestis, quae amino 1770 in lassia et 1771 in illaskua
graessata est, Petersburg, 1774. 238 p.
Otetea Andrea, Contribution a la question d'Orient, Esquisse histor;que. suivie
de la correspondence inedite des envoyes du roi des Deux Sicilles a Constanti-
nople (1741-1821), Bucuresti, 1930, XLI + 366 p.
Otetea Andrei. Politica Rusiei in Orient, in a doua jumatate a secolului al
XVIII-lea, Studii gi comentarii de istoriei Bueuregti, 1947,
p. 73-90.
P a n a i t e s c u P. P., Medaliile francmasonilor din Moldova in secolul al XVIII-lea,
.,Revista istorice, XIV, 1928, p. 354-355.
Pa p a ha gi V a 1 e r i u, Constantin Hagi Gheorghiu Gehani, Revista istorice, XXIII,
1937, p. 266-273.
P a s c u G., Istoria literaturii routine in secolul al XVIII-lea, Cronicarii moldoveni
si munteni, Buourosti, 1926, 180 p.
P a s c u G., Cillatori straini in Moldova si Muntenia in secolul al XVIII-lea, Iasi, 1940.
P e y s son etl, Traite sur le commerce de la Mer Noire, vol. III, Paris 1787.
Peyssonel, Examen du livre intitule Considerations sur la guerre actuelle des
Turcs", par M. de Volney, Amsterdam, 1788, 331 p.
Picot Emile, Notice bibliographique sur Mihail Strelbickij, graveur et impritneur,
Paris, 1905, 31 p.
Popovici I., Un, zugrav romin necunoscut din veacul al XVIII-lea, Buletinul
Comisiei monumentelor istorice", XXXIII, 1940, p. 39-48.
R a ice w i c h, Voyage en Valachie et en Moldavie avec des observations sur l'histoire,
la physique et la politique..., Paris, 1822, XXIX + 187 p.
Reise von Petersburg nach Moldau, und zurach uber Kiev und Moshatz, Angetreten
am 28-ten May 1770, und beschlossen am 16-ten Februar 1772.
R e s mi - E f e n d i, Wesentliche Betrachtungen oder Geschichte des Krieges zn'ischen
Osmanen und Russen in den Jahren 1768-1774, HalLe, 1813.
S ama ri a n P., Din epidemiologia trecutului rorninesc, Bucuresti, 1932, 653 p.
Sorel Albert, La question d'Orient au XVIII-e siecle, Le partage de la Pologne
et le traite de Koutchouh-Kainard ji, editia a 3-a Paris, 1902, IV' + 288 p.
S truv e J. C h.], Voyage en Krimee, suivi de la relation de l'ambassade envoyee
de Petersbourg d Constantinople en 1793, Paris, 1802, 398 p.
Studii privind relatiile romino-ruse si romino-sovietice, Bucuresti, 1958, 209 p.

331
www.dacoromanica.ro
Sulzer Franz Josef) la, Geschichte des transalpinischen Daciens, des ist des
Walachey, Moldau, vol. 1-111, Viena, 1781-1782.
S c r h a it C., Inliintarea consulatelor ruse in Tara Romineasca $i Moldova, Studii §i
cercertiri de istorie medie", II, 1951, nr. 1, p. 61-72.
Tanoviceanu I., Un poet moldovean din veacul at XV111-lea : Matei Mitlo, Bucu-
re§ti, 1898 25 p.
To tt Fran z, Mentoires sur les Tures et les Tatares, vol. IIV, Amsterdam, 1783..
Ur e c hi a V. A., Istoria rominilor dupii documente inedite..., senia 1774-1800,
vol. IVII ; aerie 1800-1834, vol. VIIIXIII, 14 vol., Bucurelti, 1891-1902.
Urechia V. A., Documente dintre 1769-1800, Comuniteari, Bucure§ti, 1899, 37 p..
U r e c h i a V. A., Memorii prezentate Academiei Romine in 1887-1888, Bucure§ti,
1889, 299 p.
U r e c h i a V. A., Vartolonteu Mazareanu, Bucure§bi, 1889, 51 p.
V a r f o 1 o m e u M a zinean u, Calatoria la Petersburg, Arhiva romineasca", vol. I,.
1841, p. 352-360.
Ve n e d i c t Pavlinkovsk i, Calatoria la Petersburg, Arhiva romineasca", vol. I,
1841, p, 335-352.
N ianu A I., Din lupta poporului romin pentru scuturarea jugului otoman qi cure-
rirea independentei, Studio ", VI, 1953, nr. 2, p. 65-96.
V t a n u A I., Consideratii asupra caracterului activitatii administrariei ruse in Wile-
romine (1769-1774), Studii §i materiale de istorie medic", vol. I, 1956,
p. 233-244.
Vianu A l., Note cu privire la participarea voluntarilor romini to razboiul ruso-
austro-turc (1787-1792)-Analeile romlno-sovietice", istorie, 1956, rm. 3,.
p. 97-111.
Wolff Andreas. Betrage zu einer statistisch-historischert Beschreibung der Furst-
enthums Moldau, vol. III, Sibiu, 1805.
A .t efica x A p o F., 113 6y.maa Oc.abantaptuaaa Cyeopoea, Pycctutii apxlla", 1878,
JNII, 2, c. 140-152.
A neKcees B. 17ucbma u 6y.itaeu Cyeopoea, TOM I, H., 1916, XIV + 462 c.
A 4) axacbeo B., Pb1AlltUKCNCIA no6e8a, Boemio-licTopiriecKitti acypHan", 1940, A"?5,.
c. 70-90.
B a a Ira e n x LI K., 0 nepnomopcn-ux npo.aueax, M., 1946, 28 c.
[BaoThrm-HaMeHcHo Hfuanb H. H. Eaumuut-Kamencnoeo, M., 1818, 79 c.
BapTeoea H., H. H. Eyadanoe, II., 1885, 28 c.
BapTeDem 11.pcbmnaagambul, een., TOM IIV. M., 1869.
B[a y p], Flo c tt o tt lf ], 3anucfrzu noeecmeoeame.ftbnble, aemaeonucame.abnbte u no.itumu-
ttecnue o Iffmarcecmee BO./IOCCIZOM, nepeooTA c (bpattityactoro, II., 1791.
113o6paarcenue aicu.3nu 1101i0tili000 undscenep-penPpaaa 0. B. Eaypa, 11., 1785.
Bea 6 opogrto A., Hucbma, 13 ApxueICHR33 Bopougoea, TOM 12, M., 1877, c. 378-379;
TOM 13, M., 1879, c. 3-424.
BeClip0BHIlit .3., Pyccicaa apAtua u (Atom e XVIII eerie M., 1958, 644 c.
Borytationaq -M., 17orodbi Pyu.Funfeea, 17ome.uKuna u Cyeopoea e Typuuu, II., 1852
IV + H + 294 c.
BOPO JI 10 6 OB A., Hoincoeoavecsoe uch-yccnieo A. B. Cyeopoea, M., 1939.
ByaraKoo FI., Eymazu ... (1779-17981, C6opuoic PyccRoro ituropotecKopo o6-
mecToa", TOM 47, II., 1885, O. 1-240.
ByTKclucttliti H., Cmo nem aecmpuacKort no.tumuh-u s Bocmotatom eonpoer-,- TOM III,
II., 1888.
ByTypaisx g., Kapmuna eofin Poccuu c Typuuell a qapcmeoeanue EKamepunbt II u
A.4excanapa I, 9acTh III, 2 Kti., II., 1822.
Apxue KI4413R Boponipea, 1-40, 41 TOM, M., 18/0-1897.
BopoH000 C., Ilucbata, B Apxue KIMIS Boponuoea, TOM 16, M., 1880, c. 3-146, OM
32, M., 1886, c. 116-10.
raprinv H., illmypx Hamaudza, M., 1952, 31 C.
feHgea h r. Aecmpulicxcut aunizomanzu,a eo epem.1 pyccno-mypeunott eohnbr, 1768
1774 es., VaeHme salami-at CapaToscKoro yolloepcwreTa", TOM 17, 1947, O. 187-220..
F If p c A. H.] upoumoeo poccuricifoco xoney.mcmea e Hccax, Pyccitan cTapoHa", 1897,
Ns. 2, c. 315-325; 1898, N9 12, c. 633-655.
F JI ituoeutotil H., Hanopus pyccrweo eenepamnoeo Lunza6a, H., 1883.
FOM06 yit K x II B. ilepnomopcnoe raaavecmeo, hues, 1956, 416 C.
Foamtta B., Ilicmyapbt, M., 1911, 410 C.

332
www.dacoromanica.ro
 r p ax 0 n H., 0 noxoanou munoapaOuu roman Homemnuna, 30014, Dr, TOM IV, 1860,
c. 470-472.
I'puropoBvt H., Kartu,zep A. A. Bea6opoano, II., 1879-1881.
flokymentnt u 6y.staeu xpannumecs a Apxuee Munucntepcmea hacmuttuu, M., 1890.
,LIpytnntinita E., Kroworz-Katinapaarcurtckuu Amp 1774 a., Eao nodeoemooka u aah-aro-
Itenue, M., 1955, 368 c. + 2 H.
gpystnntina E., Ceeepnoe Hputtepnomophe e 1775-1800 aa., M., 1959, 280 c.+4 tt.
71 posnn H., 17pucoeauttenue Ifphmta h Poccuu, Tom IIV, H., 1885-1889.
,0 y 5posnit H., Bymaau l'. A. llomemEttna-Taepunecnoao, H., 1893-1895.
iH it r a p e B C., Pyccita.a noJtamuka a Boo/now-tom eonpoce, Tom III, M., 1896.
.3 a B a Tt osca Hit II., II urh.sta, B .1pxue 10-11133 Boponuoea, TOM 12, M., 1877, C. 1-300.
Sait0 114 norictiaii H., Hotrinvina E., Ykaaarneith Gocrto.sturtanutt, arteertuRoe u
nynzeetx act.ttemok. XVIIIXI X eenoe, M., 1951, 224 c.
II occesbn it 11., Ilymeutecnzeue no Bocmoky, haalCnOtt Eepone u Hoeopoccuticromy hparo
Limit Pyucetwao (Mpoeeitu) c 1783 no 1792 a., Trspattc, 1862.
H[a p p a] 110 C 11 0 A Ii In, Hcmopun Moitaaeuu u Baiiaxuu c paccyarcaenuem 0 rracmon-
wm, cocmoartuu cux o6oux krt.ctaicecnte, H., 1791, rIV] + 184 c.
...I; 2 o It m a H IO., (DeJthamaptuawr ppm-cue° a nepuoa pycerio-ntypeghoit eo utu 1768-
1774 ea., M., 1951. 208 c. + 2 K.
Hopo 6RoB H., A. B. Cyeopoe, M., 1946.
HopoGRoB H., (Perthantaputa.1 Pym.,Inuee, COopinth,- aoky.,stertmoG u ucrnopwteckux ma-
mepua.zoo, M., 1947, 363 c. + 9 R.
H o i y 6 ell B., 17ucb.iia, B .4pxue N1-013.11 B0p0147!08a, TOM. 14, M., 1879, c. 3-206; TOM
18, M., 1880, c. 1-301.
II p it H It it bill O., qec.41citenast no6eaa, M., 1951, 54 C. + 1 a.
JI a3apeacan It A., Ho nocody cma Jtem out c.stepmtt II. A. Py.ritRuneoa, Eneschatt
c'rapinta", 1896, 3\1:2 12, c. 374-394.
JI a at nape B C., C. .7. Jaumapee, H., 1858.
C. .1. ilatunapee, Pyccsitil apxtut", 1884, N 3, c. 5-32.
.-1 e6eAea H., 17. g. iluquanoe Pyccsan cTapiiiia ", 1890. Ne 4, c. 140-148.
e 6 e A it linen A., Xanckas ainpauna, 30014.A", 10M XXXI, 1913, c. 1-22.
e 13 a in e B H., llotaennart aanucka eo epedust ripozuearneu o m,ypna.4tu 80(11tbl OM arta 06bRG-
Aemat D11011 no 1793 a., 11, 1798.
aconna, Haucua BeatotkoeckuU, K 160-aerrano co DILI Kortmunt, aiyptian Moc-
Koricnoti narpnapxlitt", 1954, Ni 10, c. 53-59.
-11 o n y x H it A., Ogepn fIcch.-oeo konepecca, B C6optnnt MOCHORCHOCO raaBtroro optima
MmincTepursa imocTpantimx sea", TOM Y,M., 1893, c. 111-156.
Maptiona 0., 0 npottexodicaenutt mah naahteaemoao apegeckoeo npoekma (80-we aoaht
XVIII eeal, 14cToptut CCCP", 1958, N2 4, c. 52-78.
Mapmenc (1)., Co6panue mpanmanzoe u normal-mutt aas.lronennux Poccuert c urrocmpart-
libIMU aocyaapcmeamn, TOM. IXV, H., 1874- -1909.
lI e u1 e p n K o a r., A. B. Cyeopoe, ,I7okyosterrmhz, Tom. IIV, M., 1949-1953.
Mentepnnos I'., Becitpontibtti JI., A. B. Cyeopoe, M., 1946.
Mnrpnn II., 1103"031COPItUJI U,111 1101110pli orcu4rtu, Pyccnan cupnita", 1878, N'e 9,
c. 1-12.
Epamh-oe aeoaparfiumech:oe onucanue Knaarcecinea Illo.taaeckoao, feorpa4n,Welinii meca-
nocsoB" AttaAelnitt Hayti, II., 1770.
MopABnnos P., Admit pail Yulanoe, Jokymenntw, Tom III, M., 1951 -1952.
1,MypaaHe B 13 4, II.], 171tchma aocrtoaapa rpuaoptta rutin h lie.thastaputarty II. A.
Py.u.sritueGy u h I'. A. Homemkurty-Taepuueckomy, 30011,TI", .1'0111 XIII, 1883,
c. 117-131.
H a nit n II. H. Hepenuchw, Pycc,tinil awn", 1880, N 2, c. 229-260; 1882, N21, C. 33-
125, N 3, c. 3-67.
11 a it it it H. II.' Hucb.tta h opamy Go epeAut rrepeoit mypeukort count npu Ekamepulte II,
Pyccitnti apxurt", 1888. Ns! 11, c. 297-363.
PerpoB A., BOillibt Poccuu c Typnuelt It 170.1bCnUMU kortiliedeparna.nu c 1769 1774 a
TOM IV, H., 1866-1875.
H e T p o B A., Bmopan nryperfkast eoitua a qapcnteoeartue umnepampuut Erranzepunt II,
TOM III, 11., 1880.
HeTpoB A., Bamertuc mypaukur coin( c noitoeunt npour.wzo cnzoitemun na padeumrte
pycch-oao e0C1611020 IICIyeentaa, TOM III, 11., 1893 1894.
HeTpyttiescptna A., Pertepa.ruccumyc Cyeopoe, TOM IIII, H., 1900.
Hurapen B., Coaaam -noak000derf [Cyeopoef, M., 1946, 176 c.
3 33
www.dacoromanica.ro
Ho ..tterto 0 H., 11cmopu-a Cyeopoea-Pbrxnuncnoeo, eettepa.auccumyca poccuticu.ux eoticra
M., 1904, 346 c.
H p o v 0 o 14., Pycrwas apmmaitepus a tumypme Ilemamea e 1790 2., ApTiumeprificituti
;Ey!) Han", 1950, J112 12, c. 42-46.
HpyHtiort B., lloAnoeoaeu H. A. Pymsnuee, M., 1946.
Pearl M., Hepetenb 143 co6cmeetuto2o atcypitaita e npo0o.1.3scettuu npouteouletz 60alibt npu
saeoreanuu Mo.laaeuu c 1787 no 1790 a., II., 1792.
Pa Hti II., 11cmoputt pantux caaesttch-ux napoOoe, natincote 60.4eap, sopeamoe u cep6oe,
H., 1795, XXXVI + 317 c. + 1 K.
Peilyepc X., Hymewecmeue pyccuoao Itpeeebtuatittoao noco.mcmea e Ommomattcnyto nopmy
e 1793 a., TOM IIII, H., 1803.
POTIHHH H., Ey.nazu, C6opmitt Pycacoro liciropirnemoro o6nAecTna", TOM 5, 1870,
c. 128 218; TOM 6, 1871, c. 305-372; TOM 15, 1875, c. 415-- 608; TOM 16 a 65.
P OCTO 11'1 14 11 (1)., HUCboSta, PyCC;i.lat apxuo ", 1876, J' 1, C. 80-120, H CR.
POCTOTI4H11 0., Hitcbma, a Apxue unsan Bopoltuoea, TOM 8, M., 1876, C. 37-457_
CantotinooHq :I.,1136pannue npouneaeux, TOM I II, M., 1949-1952.
C6oplikuc PyccHoro ucTopffveci;o^o oftgecTba" TOM 1-148, H., 1867-1916.
CeMeHoea H., .Vgacmue moadaecsoao napoaa e pyccuo-mypeunoti eoiitte 1787-1791 ea.,
Y,IenbIe 3a1111CFIII 1411CTIITyTa 14CTOpIal, flSblaa. H awrepaTypia", TOM 6, H., 1957,
c. 67-98.
Cemettona 14., Home aantage o mopeoebtx cesvtx Poccuu c RynaticuitAtu NuRaicecniea.4ne
na py6eatce XVIII XIX eenoe, Ytielime 3arn1ctin MoagaBcitoro Ounrana AH",
1959, At, 1, c,. 179-200.
CaaJIBKOBCallii A., Pymbutcrate 0o6.accmu, 0Aecca, 1897, c. 28-49.
Co a o s b e B C., Hcmoputt naaenua llo.mwu, M., 1863.
CTaoncaaecKaa A., ANSA. u Poccutt e 20abl emopoti mypeunott 0Ortlibl (1787-17914
BonpociA ncTopme, 1948, .1V2 11, c. 26 -49.
CTpyceeug A., Pepou ,antia, II w<11., fIction, 1898, 488 c. + 1 H.
CTyAmeHNo M., Apxue eoentto-noxodnoit uctnite.zaputt II. A. Pymtutueea-3aaynatictioao
(1767-17741, TOM. III, M., 1865.
Cyeopoecuuti c6opnutt, M., 1951, 280 c.
Tapae E., Minn. ancneauttuu pycctuteo 0:tonta, M., 1956, 460 c.
Vanauganil B., japaane.stu, Boc0op u ilepnoe mope e XVIII eene, M., 1883, VIII
+ 484 + CCLX C.
(Ico ii w e p14., 0 npoucxttalcoettuu moitotteuee, o6 ux ttabute, anamnautux npun.rturtettunx,
eepe, npaeax u noeeOettuu, HcTopmectutil MeCaa0CJI0B" Atcagemm4 Hayti, 1770-
1771.
11) o K H Ft H., 0 aa.ubterte Cyeopoett e opeanuaaltutt utmypma Hamauaa, Boeinio-ncTopx-
gecituti ncypilan", 1941, N 4 c. 62-75.
(DoilTyHapoe H., H. A. Pymattuee, joicymentnu, TOM III, M., 1953.
11e,oraiiii H., Bnetuttsa no.utmuna Poccuu e naaa.te gapcmeoectnutt Enamepunbt II
(1762-17741, H., 1896, VII + 468 + IV c.
T4 yattoll M., lIcnioputtecuoe onucanuc poccuricuott nommepuutt, H., 1786.
11Iyabra II., 3 icmopii npo mopeoee:thni eianocuttu, .stiotc .11ieo6epeatchsoto Yxpaituno i.
I11oA0aeieto a Opyeiti no.4oeuni XVIII cm., Yairopog, 1957.

VI. 1800-1829
A r g h i r o s c u N., Catnpania din 1828 i 1829 dintre Rubio fi Turcia, Bucuresti,
1901, 63 p.
A ricescu C. D., Istoria revolutiunii romine de la 1821, vol. III, Craiova, 1874.
B a n e s c u N., Viata i opera lui Daniil Philippide, Buouresti, 1924, 204 p.
B e 1 langer Stanislas,
Paris, 1846.
Le Keroutza, Voyage en Moldo-Valachie, vol. III,
B en g es c u G., Bibliographic franco-r.oumaine depuis le commencement du XIX-e
siecle jusqu'a nos jours, editia a 2-a, Paris, 1907, XLIII + 219 + 114 p.
B e z v i c o n i G., Eteria, Din trecutul nostru", nr. 25-27, III, 1935, p. 1-60.
B e z v i e o n i G., Mantic -Bei, eclitits a 2-a, Din trecutul nostru", nr. 54-55. VI,
1938, 55 p.
Bezviconi G., Costache Negruzzi, Iasi, 1942, 24 p.
334
www.dacoromanica.ro
B e z viconi G., Costache Stamati, familia si contertzportutii seri, cu prefata de
Artur Gorovei, Iasi, 1942, 100 p.
Bezviconi G., Grigor Zaharian, And", 1942-1943, p. 481-438.
Bez-viconi G., C AI lima chi Sc., Pugrin in exil, Buouresti, 1947, 184 p .
Bogda n-D ui c a G. N. Nicoleanu, V. Cirlota, C. Stamati. Poezii si proza, Bucuresti,
1906, 352 p.
Bologa Valeriu, Simpliiceanu A. Izsak S., 0 lucrare ruse din 1816 despre
bolile dominante in Moldova si Muntenia, in Coatributii la istoria medicinii in
R.P.R., Bucuresti, 1955, p. 213-221.
B o s s y R., Merturii fialandeze despre Rominia, Bucuresti, 1937, 163 p.
B u r a d a T., Istoria teatrului in Moldova, vol. I-11, Iasi, 1915-1922.
C a h n e t Alberic, La question d'Orient dans l'histoire conternporaine (1821 1905),
Paris, 1905, III + 337 p.
Calinescu G., Istoria literaturii romine, Bucuresti, 1941, 948 p.
Camariano N., Despre organizarea si activitatea eteriei in Rusia inainte de res-
coala din 1821, Studii si materiale de istorie moderns ", vol. II, Bucuresti, 1960
p. 73-103.
Cantacuzino G., Briefe eines Augenzeugen der griechischen Revolution von Jahre
1821, Nebst einer Denkschrift, des Fiirsten Georg Cantacuzino ii her die Be-
gebenheiten in der Moldau und Walachey in den Jahren 1820 und 1821, Halle,
- 1824, IV + 198 p.
C i c i a g o v P., Mernoires de l'amiral Pavel Tchichagoll, publies par Charles Gr. La-
hovary, Paris-Bucuresti, 1909, VII + 416 p.
Cioran-Camariano A r i a d na, Despre poema patrioticii antiotontatte Trim-
bitcc romineascii" (1821).Stadie si materiale de istorie, medie", vol. II, 1957,
p. 457-464.
C i crr a n u M i h a i 1, Revolutia lui Tudor Vladirnirescu, Buouresti, 1859, IV + 117 p.
C o j o c a r u Ion, Documente privitoare la economia Terii Romineyi (1800 1850),
vol. I-II, Buouresti, 1958.
Documente privind istoria Rominiei, Riiscoala din 1821, vol. I-IV, Bucuresti, 1939
-1961.
Driault Edouard, La politique orientale de Napoleon ; Sebastiani at Gardane
(1806-1808), Paris, 1904, 410 p.
Dr ouhet Charle s, Cavalerul Stamati, Viata romineasca", 1921, nr. 11, p. 180-201-
Dv oicenco E., Via fa $i opera lui C. Stamati, Buouresti, 1934, 167 p.
Dv oicenco E., Pu$hin si Rominia, Bucuresti, 1937, 63 p.
Dv oicen co E., 0 satire polone imitate de Asachi si Stamati, Bucuresti, 1938, 27 p.
Ed 11 n g Cont es a, Meinoires, Moscova, 1888.
Epure Al., Influenta fabulistului rus Krilov asupra fabulistilor nostri Al. Donici si
C. Stamati, Iasi, 1913, 142 p.
Epurq A L. Poema .,Tiganii". tradusa. de Donici, in con:paretic cu originalul rusesc,
Arhiva", XXXVIII, 1931, p. 107-140.
Erbicea nu C., Istoricul seminarului Veniamin, Iasi, 1885, 136 p.
Erbiceanu C., Cronicarii greci care au scris despre rontini in epoca fanariota,
Bucuresti, 1888 [pe copertii : 1890], LXXII + 361 + V p.
Erbiceanu C., Istoria mitropoliei Moldaviei, Bucuresti, 1888, XCVII + 548 + LV p.
Erbiceanu C., Viola sl activitatea literary a lui Naum Rimnicoanu, Buouresti,
1900, 97 p.
F o t i n o Dionisie, Istoria generale a Daciei sau a Transilvaniei, Tara Romine$ti
$i a Moldaviei, vol. I --III, Buouresti, 1859.
F o t i n o Ilie, Tudor Vladimirescu si Alexandru Ipsilanti in revolutiunea din mull 1821,
supranumite zavera, Buouresti, 1874, XIII -I- 205 p.
Gorden T., Geschich.te der Griechischen Revolution, vol. I-II, Lipsea, 1810.
H a sdeu B., Costachi Stamati, .Revista nou'a", I, 1888, p. 210-215.
H a s d e u Iuli a, Oeuvres posthumes, vol. I-II1, Paris, 1889-1890.
Ho 1 b a n T., Documente romineoi din arhivele franceze (1801-1812), Bucuresti,
1939, 121 p.
Hovnanian Beyond, Descrierea vietii, lui Mantic -Bei Mirzaian. Viena, 1832 fin
limba armeana].
Ia pact Grigor e, La Russie et la Porte Ottornatte de 1812 u 1826. documents de la
chancellerie russe, Nogent-le-Rotrou, 1903, 69 p.
laksici Grigor e, L'Europe et la resurrection de la Serbia (1804-1834), edilia
a 2-a, Paris, 1917, III + 528 p. + 1 h.

335
www.dacoromanica.ro
ion agcu 1 o .), Date .,taitstree not despre Bucuregti in 1810-1811 culese din arhivela
Moscovei, Revista arhivelor", II, 1959, vol. 1, p. 175-191.
lonescu G., Spicuiri din trecutul tipografiei din miinastirea Neamt, ..Noua revista
romine, 1901, p. 109-122.
1 o n e s c u R a d u, Alexandru Donici, Revista rominii", vol. III, 1863, p. 130-157.
Ionescu T r a i a n, Hatigeriful din 1802 gi inceputul luptei pentru asigurarea pietei
interne a principatelor duniirene, Studii si articole de istorie", vol. I, Sooie-
tatea pentru stiinte istorice si filologic.e din R.P.R., Bucuresti, 1956, p. 37-78.
lonesc u-G i o n G., Istoria Bucuregtilor, Bucuresti, 1899, 818 p.
lo r g a N., Alte lamuriri despre veacul at XVIII-lea, Bucuresti, 1910, 39 p.
1 o r g a N., lordache Olimpiotul vinzatorul lui Tudor VIrulimirescu, Bucuresti, 1916, 13 p.
lorga N., Lucien Repey si cele dintii Istorii universale" in rominelte, Revista istorica",
VI, 1920, p. 125-136.
I o r g a N., Izvoarele contemporane asupra migcarii lui Tudor Vladimirescu, Bucuresti,
1921, XVI + 421 p.
Ivancenko 0 1 e g, Parerile medicului militar rus dr. Cristian Witt despre molima
valahicti", Cluj, 1938, 26 p.
Ivanov A r c a d i e, Epidemia de ciuma din 1828-1830 in principate dupd izvoare
medicale contemporane rusegti, tezii de dootorat, Cluj 1926, 72 + 5 p. [manuscris].
L a g a r d e August e, Voyage de Moscou a Vienne, Paris, 1824, VIII + 440 p.
L [a urenco n,1 F. C., Nouvelles observations sur la Valachie, Paris, 1822, VIII + 128 p.
Lovinescu E., Costache Negruzzi, editia a 2-a, Bucuresti, 1924, 243 p.
Lungu V. I., Les grandes Puissances at les Principautes Rournaines de 1821 a 1826,
Valenii de Munte, 1935, 193 p.
M o 1 t k e Freiherr von, Der russisch-tiirkische Fell zug in der europaisclien Tiirkei
1828 and 1829, Berlin, 1845, 424 p.
Neacsu I., Citeva date interne privind volintirii polcovnicului I. P. Liprandi din rilz-
boitd ruso-turc (1828-1829), ..Studii si materiale de istorie moderns ", vol. II,
Buouresti, 1960, p. 245 255.
N e g r e s c u I o a n, hilluente slave asupra fabulei rominegti in literature cult& 1925,
200 p.
N e g r u z z i C., Pacatele tineretelor, Iasi, 1857, 368 p.
N i c o l a e Mihailovici, Les relations diplomatiques de la Russie et de la France,
d'apres les rapports des ambaisadeurs d'Alexandre et de Napoleon (1808-1812).
vol. 1-IV, Petersburg, 1905-1908.
Otetea Andrei, Tudor Vladirnirescu fi migcarea eterista in tarile rominegti, Bucu-
resti, 1945, 411 p.
0 tetea Andrei, Legamintul lui Tudor Vladirnirescu feta de Eterie, Studii", IX,
1956, nr. 2-3, p. 125-134.
Otetert Andrei, Valoarea documentara a mernoriilor lui I. Liprandi, Studii",
XI, 1958, nr. 3, p. 77-92.
Otetea Andre i, Un cartel fanariot pentru exploatarea tarilor routine, Studii", XII,
1959, nr. 3, p. 111-122.
Otetea Andrei, Influenta Moldovei gi Tarii Rominegti asupra politicii Portii,
Revista arhivelor", III, 1960, vol. 1, p. 49-56.
Pane it escu P. P., Corespondenta lid Constantin Ipsilanti cu guvernul rusesc (1806-
1810), Bucuresti, 1933, 125 p.
P a p a d o p ul o-V re t o s Andre, Memoires biographiques at historiques sur le pre-
sident de la Grece le comte Jean Capo &Istria..., vol. I-II, Paris, 1837-1838.
P o u g n eville F., Historic de la regeneration de la Grece, editia a 2-a, vol. I-IV,
Paris, 1825.
Prokesch-Osten Conte, DepeChes inedites du chevalier de Gentz aux hospodars
de Valachie pour servir a l'histoire de la politique europeene (1813-1828), vol.
I-III, Paris. 1876-1877.
Ralli A., Ralli G. E., Bibliographic franco-rournaine, vol. I-II, Paris, 1930.
Rizo-Nerulos Iacov, Ilistoire moderne de la Grece depuis hr chute de
l'Empire d'Orient, Geneva, 1828, VI +VI + 543 p.
Rochechouart Le general d e, Souvenirs sur lc revolution, l'empire at la restau-
ration. edivia a 11-a, Paris, 1933, VII + 515 p.
Romanescu Marcel, In jurul lui Tudor Vladirnirescu, Craiova, 1942, 20 p.
Romanescu Marcel, Tudor Vladimirescu, stilp al dreptiitii sociale, in Oltenia,
Craiova, 1943, p. 343-352.

336
www.dacoromanica.ro
Romaneseu Marcel, Contribuiii la cunoasterea lui Tudor Vladimirescu, Bucunetti,
1947, 32 p. -
Serdoliuc Ana, Epidemia de ciumii din 1828-1830 in Moldova fi Muntenia dupa
descrierea autorilor medicali rusi contemporani, Cluj, 1932, 31 p.
S i r u n i H. D j., Bairakdar Moustala Pacha et Manouk-Bey, Prince de Moldavie",
Bueuresti, 1944, 74 p.
Solomon loan, Biogralia vietii polcovnicului... istorisitii de sine insusi $i scrisii
de P. Georgescu, Craiova, 1862, 60 p.
St amaii C., Muzit romineasca, Compuneri originate fi imitatii din autorii Ettropei,
vol. 141, [Iasi, 1868], VI + 539 p.
Suto A 1., Histoire de la revolution grecque, Paris, 1829, 466 p.
Suto N., Memoire3s, Viena, 1899, XII + 434 p.
$ tefiinesen M a r g a r e t a, Corti rusesti Owe in bibliotecile din torile romine la
inceputul secolului al XIX-lea, Iasi, 1933, 38 p.
Tatiscev S. S., Alexandre 1-er et Napoleon, d'apres leur correspondance inedite
(1801-1812), Paris, 1891, XXIII + 640 p.
U r e c h i a V. A., Documente relative la mai 1800--1831, Memorii prezen,t,ate Aeademiei
Romine in 1887-1888", Bucuresti, 1889, p. 121-158.
Nalentini General, Precis des dernieres guerres de Russes contre les Turcs,
editia a 2 -a, Paris, 1828, VI -4 241 p. --F- 4 h.
Vandal Alber t, Napoleon et Alexandre I -er, editia a 3-a, vol. I-III, Paris, 1893-.1897.
Via n u A., Huministul rus V. F. Malinovski, Studii", XIII, 1960, nr. 2, p. 165-180.
Viann A., Ianeoviei S., 0 lucrare inedita despre miscarea revolurionarii de la
1821 din tiirile romine 1de I. Liprandil, Shalt", XI, 1958, nr. 1, p. 67 91.
V I r tosu E m i 1, Tudor Vladimirescu, Bueuresti, 1927, 187 p.
Vir t o s u E m i I, 1821, Date si /apte noi, Bucuresti, 1932, LXI + 253 p.
Virtosu E m i I, Despre Tudor Vladimirescu si revoluria de la 1821, Buouresti, 1947,
127 p.
Wilkinson W. G., Tableau historique, geographique et politique de la Moldavie at
de la Valachie, Paris, 1824, XXII + 414 p.
Wfirttemberg Engen de, Aus dem Leben des Kaiserlich Russischen Generals der
In/anterie Eugen von Wurttemberg, Berlin, 1862.
(Zilot Rominul) Ultima cronicti rominii din epoca /anariotilor (1800-1821), Bum-
resti, 1884, XXV + 119 p.

B[a a T tt tH] - lIla 11t eacaa 01, ,j., Ilymeutectneue a Monaaeuto, Ba.taxwo u C'ep6uto,
M., 1810, 192 c.
BapTeaea II., A.. C. Ilya/wan a loalcuoii Poccuu, Pyccival apxna", 1866, x M., 1914.
BapTeaea H., Aeenmnadqambrii aezt, Hcznopuitecxuti aabmcutax, TOM I-II, M., 1872.
[B e p e a a H K 0 B H.,BorRaxosaB.], Ifymy.toe a Ryttaucxux nundirermet..x, C6opttux
Dozzystettntoe, H., 1948, 138 c.
Bepesaanoa H.,Borgaaoaa B., Bazpanzuon a 2lynaiicxux xttnateccmoax, C6op-
nun Oonystenmoe, H., 1949, 118 c.
Becapoaahiti JI., M. H. Hymysoa, C6opnurz doxystenmoe, TOM I-III, M., 1950-1952.
Becaposam It 31., llomsoeodeu Kymy3oa, C6opnux cmameii, noj peAaaulteit ... M.,
1955, 495 c. + 18 K.
BorAaamq M., Hcmopun itapcnzeoeanun umnepamopa Artexcanapa 1 u Poccuste
ezo epe.m,77, Tom I-VI, II., 1869-1871.
Byarapaa fi., liapmunbt 80001 Poccuu c 7 ypr {ueii a uaprnteoeattue ustnepamopa
Hunottas I, 11., 1830, 212 c.
13 a r e n a D., 3anucxu, tiacm I-VII, M., 1864-1865.
B H T T X. 0 ceottcmeax x.sumama Baitaxuu u Moitaaauu u max naabtaaemorz eadtaxczcoii
ame, nomopas coupencmeoaana eo emopoti pycotort apmuu a npo6oAateettuu noritednets
corium, II., 1842.
13 0.atioacKali C., Sanuexu, II., 1901, 546 c.
ro.ay 6 0 B C., Hynaeg 0 B m., renepait Haepamuon, C6opttx doxymennwe u
stamepua.106, M., 1945, 280 c.
p a 6 6 e II., 3anucnan xnuatexa, Pyccaral apxma", 1880, J 4-12, npaaomeaae, 464 c.
Boccmanue dexclopucmos, Mamepuctabt, Tom 1 -6, 8 9. M.-JI., 1925-1950.
Aeaktco n A., 3anuctzu, Pyccitaa c'rapaaa ", 1875, jsii, 3, c. 457-480.
,111y 6posaa H., l'enepa.7 H. H. Bazpamuon, 7'ypeuxan eoutta 1806-1812 ze., Boen
MAI c6opala;", 1864, Az? 1, c. 3-65, J' 2, c. 209-271, J11. 12, c. 219-276.

22 Contributii la istoria re atitlor rorrono rose. 337

www.dacoromanica.ro
gy6poutin II., Typeunau namnonun 1806-1812 aa., Beemulti c6opiitc", 1864, Na 4,
c. 203-257, NI. 5, c. 3-69, .M 6, c. 233--287, N2 7, c. 3-43, No. 8, c. 231-267,
NI 9, c. 3 43.
1I y 6ponun H., fioxyducnmu no ynpaenenwo eonoxamu u monaaeanamu c 1810-1812 a.,
C6oplinn ncTopngemix maTeplia.goa limn. nangemaptni", TOM. III, H., 1890.
Heicomopue ceedenun o npaeom 6epeee fiynan, coOpannue e 1826 a., H., 1827, 63 c. + =an
Kperrocni Ty.m.ga.
B n a Ii q H II H., Ouepn noxoaa 1829 a., e Eeponelicnoli Typuuu, TOM I-III, H., 1905-
1907.
111 J11111 11., Palapom mypPunote ap.muu 6 1811 a., M., 1952, 63. c. + 1 K.
711 B., Paepuu4 BoOonu, Pycennil apxlln ", 1898, Jre 11, c. 309-377, N212,
M a lc H II
c. 487-512.
3etigang gel-crop, Bocnomunanun o mypegnom noxo0e 1829 a., M., 1878, 90 c.
14 it nicoaTon 14., Hyumun u, mon0aucsuii, iiapo6, H., 1949, 125 c.
Raaanon H., P13 ucmopuu pyccno-6oneapcnur cos ^eu a nepuo0 60filibt Poccuu c Typuuert
(1806'-18121, Borrpochr ucToppui", 1955, N2 6, c. 42-55.
H acco J1., Poccust na fiynae, M., 1913, 230 c.
Hacco JL, Hemp Maueaa, II., 1914, 21 c.
IiIIIIHFIKHa II., Pyccxo-aeemputicnue npomueopenun liasanyneueo epe.un 60171ibl 1828-
1829 aa., Ytienbio aanncisn Mocnoecnoro ylinoepcnTeTa", BbIll.. 156, 1952, C. 194-
-224.
K ()Homo e n H., Penepan-netimenanm C. A. Tyttnoe, Oliecca, 1908, 43 c.
F:
Hope 6non H., (1)e ibanaputan Eympoe, C6opnux amiymenmoe u uemopwiecnux mama-
!mance, M., 1047, 332 c.
RpacnoicyTcnnli A., fineenue aanucon o nocadne a lioncmanmunononn e 1808 a.,
M., 1815.
Hpaconcnn tt A., 113 aanucon, Pyccnnll BeCT11141{", 1880, NI 8, c. 500-532.
J1 unpangn 14., 113 aneenuKa u cocnomunanuti, Pyccluift apmia", 1866, N2 8-9, c.
1213 -1284, At, 10, c. 1393-1491.
JIynbn II 0 B II ,1 H., Onucanue mypeunoti eorinu 1828-1829 ae., TOM I-IV, II., 1844
-1847.
M a p T o c, Banucnn o mypegnott 00rale [1806-18121, ryccgliti apxnn", 1893, .M 5-8,
c. 305-368 n 449 542.
MaxatInencnxii-Aannaencnnit A., Onucanue mypeunott eainu a qapcmeoeanue
umnepanwpa Anencanapa, TOM I-II, II., 1843.
M H x a ti aoncnn ti -,11 a it H n e r. c Ic m tt A., 3anucsu, Pyccnan cTaplina", 1893,
NI 7, c. 175-207, Ns. 8, c. 356-387.
Munnep A., Mycmaifia-17auta-Ealipanmap, Ommodsiancnan umnepun e natutne XIX
(Jena, M.-JI., 1947, 507 c.
Mopgnunon B., M. H. Hymyace, Mamepuanu io6u.zetinott ceccuu, M., 1947,
180 C. + '1 K.
H a K n o A.,, Onepn apadicaancroeo ynpaenenust a Monaaeuu u Banaxuu co operas pycciso-
mypeuroti eoOn'i 1806-1812 ea., Oaecca, 1879, 42 c.
Herrpoo A., llama Poccuu c Typuueii 1806-1812, ea., TOM I-III, H., 1885-1887.
LI e T p o n A., Penepa i liaapamuon na fiynae a 1810 a., lIcTopirtrecicini occrinni", 1892,
N2 6, c. 721-730.
II 0 .1111 B a 11 0 B H., 113 aanucon o mypennoti namnanuu 1828 a., Pyccitl apxnn", 1877,
N2 12, c. 414-442.
IIOTCMKHII B., Henzopun OunJtomantuu, TOM I-III, M., 1941-1945.
IT y iii K n If A., I lurbAta, nog pegannneti B. J1. Mog3anencitoro, TOM I-III, M.,-J1.,
1926-1935.
11 y tu K H n A., llo uwe co6nanue cogunenuri, TOM 1-16, M.-J1., 1937-1949.
Ilyumun Ha zone Tom 1-1I, K., 19.,8 -i 6 .

H. H. POCOChuii u eao nucl aa, Py-ccmiti BeCT1-11111", 1898, NI 3, c. 137-157, N2 4, c. 24-36,

N2 5, c. 75-80, NI 6, c. 109-126, N2 7, c. 61-69, NI 8, c. 107-116, NI 9, c. 80-86.
Pn6onhep A., 3anutsu, Prcc.inil apxrin", 1877, N2 6, c. 461-506, NI, 5, c. 5-36.
[I' e p u o r A. P H Ill e n b el, fiwcy.mennzu u 6y.maau eao (1161131-6U u aeame.tbnocrnu, II.,
1886, XXX + 669 c.
Came ti n o 13 C., Hapoano-oceo6o0umenbuoe eoccmanue 1821 a. a Banaxuu. Bonpochi
licTopan", 1955, N2 10, c. 94-105.
Co II oohen C., Il.unepamop Anencanap 1, Honumuna-Ounnoirarnu.g, H., 1877, 561 C.
CTaglinglinti A., raepaun Batty sech.y-BoOonu, K, 1894, VI 374 + LIV c.-
338
www.dacoromanica.ro
Clopomelixo A., ,qaci mecaga e clopoee no Beccupa6uu, Moadatatu u Ba.mxuu e
1829 e., M., 1875.
CTypgaa A., fianb rtaAtnmu epaOtatu P. C. -90autte, ypoatcdenttoit Cmypdmt, mecca,
1848, 125 c.
Cmpoetigoncxxit B., Eaanancnaa npodaema e noaumunecnux n gaitax denctOpucinoa,
B Ogiptiou U3 ucmopuu dettarcenua aena6pucmoc, M., 1954.
T a p a e E., M. H. Ifyrny.,00 noanoaoderj u dunaomam, Bonpochl 'immix", 1952, .311 3,
C. 34-82.
Tapae E., anctteduuust aa.stupaaa J. H. Cenacatita a Cpeduaemnoe mope (1805 1807),
M., 1954, 165 c.
Tpy6ex it F., Hyatt...um-0 Monacteuu, II nag. H., 1954, 203 c.
Tyqxo B C., 3anucnu, Pyccxxii xecTiits", 1906, Ni 0 1 8, nmmoxiemie, 383 c.
VaxxvigH14 8 B., Mamepuaabt n ucmopuu Bocmomnoeo oonpoca e 1811-1813 es., M.,
1901, XVI -I- 196 c.
Oa A e e n A., Poccua a eocmonnbed npuattc 20-x eo0oe XIX Gum, M., 1958, 386 c.
liepi,ipxxx P., Meauno-monoepay;uttecnoe onucanue 3annonaacnoeo npas,Beccapaduu,
Moaaintu, Baaaxuu u Eyaeapuu, Boeuno-Mutumicntill sayrma", 1831.
exoscxxii B., racpuua Eanyaecno-Bodonu, Hies, 1905, II + 307 c.
buep H., Hduneparnop A.rtehcan8p I, TOM I-IV, H., 1897-1898.
HInapo 0., PO4b Poccuu e 6opb6e Epeuuu as nedaeuctiAtocmb, Borrpocsi ncTopme,
1949, ...N12 8, c. 52-73.
PIxoxexico 14., Ilb,neutnee cocmoanue mypeunux nitaatcecme Moadaeuu u BaJtaxuu,
H., 1828 II + 293 + H c. + 1 H.
H Honexxo 14., 11loa3aeua u Banaxita c 1820 no 1829 e., H., 1835, VIII + 211 c.
1-14umxpcfclin A., Pymbuicnue napaxe.iu u ompbtenu o nenomopbtx npottaeoeaertuax
A. C. 17yiunutta, Bapmana, 1900, 29 c.

VII. 1829-1859
A d hullo a i e N., V1 a d M. D., Rolul maselor populare in Iiittrirea Unirii Tarilor Ro-
mine, Studii, XII, 1959, nr. 1, p. 77-106.
A., 0 istorie a principatelor routine scrisil in limbo rusd in preajma
A nd r o n i c
Unirii, Studii ¢i ceroetriti 822i2015.118e, istorie, filiala Iasi, X, 1959, fasc. 1-2,
p. 200-208.
Angell M o r i z v o n, Altes Eisen, Stuttgart, 1900, 378 p.
Anul 1848 in Principatele Romine, Acte $i documente, vol. I-VI, Bueurest,i, 1902-1910.
A s a c h i Dimitrie, Impresii de calatorie in fa-rile Caucazului, Iasi, 1858, 104 p.
B a Icescu Nicola e, Opere, vol. I-II, Buouresti, 1953.
B a p s t Edmond, Les origines de in guerre de Crimee. La France et la Russie de
1848 a 1854, Paris, 1912, 514 p.
B e r i n d e i Dan, Frilmintilri politice li sociale in jurul alegerii domnitorttlui Cuza
in Tara Romineascii, Studii", VIII, 1955, nr. 2.
Bezviconi G., Din vremea lui Alexandra Sturdza (1791-1854), Din trecutul nos-
tril", nr. 36-39, IV, 1936, p. 1-81.
Bezviconi G., Corespondenja romineasca din Peterburli" in anii 1833 li 1834,
Rucuresti, 1940, extras din Arlsiva romineascii", vol. V, 1940, p. 225-240
B ezviconi G., Wilhelm Kotzebue li Rominia, Curentul literar", 1941, nr. 21, p. 10.
Bibescu G he o r g he, Domnia lui Bibescu, vol. I-II, Buouresti, 1893-4894.
B o g a c i G., V. fllecsandri tradus in ruselte in 1854, Moldova socialietti", 14 ia-
nuarie 1958.
Bogdan N., Societatea medico-naturalists $i Muzeul istorico-natural din Dili. laui, 1919
170 p.
B o l o g a Vale 1.1 u, Un rus despre literature romina in 1844, Dacoromania", \, 1927
1928, p. 562-570.
B u c n r T., Un oTher al ocupajiei austriece in Moldova din vrentea rilzboiului Crimeei,
Revista istorice, XXX, 1944, p. 7-17.
CA linescu G.. AI. Odobescu, Studili §i cercetiiri de istorie literary si folelor", N II.
1958, nr. 3-4. p. 334-365.
Ce r chez E m i 1, Din vremurile trecute, Buouresti [193*], 238 p.
Ciachir Loghin L., Friijia de arme romino-sovieticii, Bucuresti, 1959, 163 p.
Ciabanu N., Relajii literare romino-ruse in epoca leudalii, ..Studit oi eereetani de
istaric literary 4i fololor", IX, 1960, nr. 2, p. 293-308.
339
www.dacoromanica.ro
C o d r u-D raguyanu I., Pelerinul transilvan, editie de Serban Cioculescu, Bucuresti,
1942, XXXIX + 245 p.
C o 1 e a c u-V a r t i c C., Zile revolutionare, Buouresti, 1898, VIII + 500 p.
Colson, Felix, De Petat present et de I'avenir des Principautes de Moldavie et de
Valachie, Paris, 1839, III + 462 p. + 1 h.
C or f us Iii e, Insemnerile Andronepilor, Bucuresti, 1947, 143 p.
C o r i v a n N., Unirea Tririlor Romine in cadrul politicii europene, Studii", XII, 1959,
nr. 1, p. 159-190.
Cret ulese u Nicola e, Amintiri istorice, Bucuresti, 1894 [pe copert5 : 1895] 74 p.
Demidov A., Voyage darts la Russie Meridionale et la Crimee par in Hongrie, in
Valachie at in Moldavie, Execute en 1837, vol. I-IV, Paris, 1840-1842.
Do r a d'I at r i a, Operele, traducere de Gr. Peretz, vol. I-II, Bucuresti, 1876-1877.
Dragomirescu Iuliu, Ideile si Iaptele lui B. P. Hasdeu, Buouresti 1913, 46 p.
Dv oicenco E., Al. Hijdeu f i literature rominei popular& Viilen,ii de Munte, 1936, 15 p.
Dv o i cenco E., Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu, Bucureyti, 1936, 270 p.
Eliade Pompiliu, La Roumanie an XIX-e siecle, vol. II, Les trois presidents ple-
nipotentiers (1828-1834), Paris, 1914, XXVII + 362 p.
E rhic eanu C., Viata, activitatea si scrierile lui Filaret Scriban, Bucuresti 1892, 104 p.
F i c q u e 1 m o n t K. L., La politique de Russie et les Principautes Danubiennes. Paris,
1855, 154 p.
F i I i t ti I. C., Domniile routine sub Regulamentul Organic, Bucuresti, 1915, XVIII +
688 p.
F ilittl I. C., Principatele routine de la 1828 la 1834, Bucuresti, [1934], IV -I- 385 p.
G al a n M., Ocupatia ruseasca in Moldova din anii 1828-1834, Cercetari istorice",
X-X1I, 1934-1936, nr. 1, p. 196-221, nr. 2, p. 98-144.
Galan M., Organizarea justiciei moldovene in timpul ocupatiei rusesti din anii 1828-
1834, Buletinul Institutulud istoriei dreptului vechi romin", reel, 1938, p. 97-168.
Georgesc u-B u z a u G., Buulcescu, Bucuresti, 1956, 256 p.
G e o r g e s c u-T is t u N., 0 bibliotece militare la Iasi in 1846, Sunda gi cerootari de
hibliologie", III, 1960, p. 73-88.
G h i c a Ion, Scrisori tre V. Alecsandri, 13ucureyti, 1884, XXV + 301 p.
G i u g lea G., Ciihitorille lui Chiriac de la menestirea Secul, Bucuresti, 1937, 178 p.
Giureseu Const. C.. Principatele Romine la inceputul secolului al XIX-lea, Cons-
tatiiri istorice, geogralice, economice si statistice pe temeiul heirtii ruse din 1835,
Bucureyti, 1957, 320 p.
Gomeiu Vic to r, Relalii medicate mai vechi ruso- romine, 1949, 43 p. [mannsoris].
Gram mo n t A. L. de, De Padministration provisoire russe en Valachie et de ses rend-
tats, Buouresti, 1840, 182 p.
Hagemeister Jules, Memoires sur le commerce des ports de la Nouvelle Russia,
de la Moldavie at de In Valachie, Odesa, 1835, 206 p.
Hai vas Emanui 1, Alexandre de Stourdza, Viilenii de Munte, 1939, 87 p.
Handelsman Marceli, Czartoryslci, Nicolas I-er at la question du Proche Orient,
Paris, 1934, 149 p.
Hanes P., Studii de literature romina, Bucurosti, 1910, 252 p.
I o an i d Georg e, Istoria Moldo-Rominiei, Buouresti, 1858, III -I- 387 p. ; Istoria
Tarii Rominegi, Bwsuresti, 1859, VI + 399 p.
lonescu 11 a d u, Dora d'Istria, Revista romina", 1861, p. 427 148. 483-806 ; 1862.
p. 17-44.
lo nescu R ad u, Alexandru Donici, Independenta romine, deoembrie 1862 si is
nuarde 1863.
Ione scu-Niscov T r., Alexandru Hijdeu, Revista istericit, XXVII, 1911, p. 69-90 ;
XXIX, 194.3, p. 133-150.
I o r g a N., Un cugetator politic moldovean de la jumatatect secolului al XIX-lea : Stefan
Sccarlat De-celescu, Bwuresti, 1932, 56 p.
I o r g a N., Wilhelm Kotzebue $i momentul de prefacere modernii a societdtii moldo-
venesti, Buoureyti, 1934, 115 p.
I r i m i a I o a n. Viata $i opera religioasii a lui A. S. Sturdza, 1R;senica ortetlexii rn-
min5", LXIII, 1945, p. 657-667 ; LXIV, 1946, p. 258-273.
fJ o mini A.], Etude diplomatique sur la guerre de Crimee, vol. I-II, Petersburg. 1878.
Kidel A. S., Roxandra Edling-Sturdza, 1934, 19 p.
Kocetkov V.. Material° not despre A. Donici, Culture Moldovoi", Chlyinau, 27 iultie
1958, nr. 60.
K o g al nice anu M., Histoire de la Valachie, de la Moldavie at des Valaques trans-
danubiens, vol. 1, Berlin, 1837, XX -1- 470 p.

340
www.dacoromanica.ro
K o g a Inice a n u M., A. Demidov in Banat, Valahia li Moldavia, Dacia literary ",
1840, p. 135-196, 408 113.
K o g alniceanu M., Opere, edilie de Andrei Otetea, vol. I, Buouresti, 1946, 712 p.
K o g a I n i c ea nu M., Despre literature, culegere de Dan Simonescu, [Bucurestil.
1956, 192 p.
Lacusteanu Grigore, Amintiri, Bucurosti, 1935, 299 p.
L o vine scu E., Gh. Asachi, Buouresti, 1927, 239 p.
Luk a s i k S t., Relatiile lui Mihail Czajhovski Sadik -Pala cu rominii, Revista istoricl
romine ", II, 1932, p. 232-261.
M a c i u V., Organizarea miscdrii pentru Unire in anii 1855-1857 in Moldova si Tara
Romineascii, Studii", XII, 1959, nr. 1, p. 43 -76.
Maio resell T., lntru amintirea lui Wilhelm Kotzebue, Convorhiri literare", XXI,
1887, p. 810-815.
M alin ski V., Aspecte ale Unirii tarilor romine, Probleme economioe", XII, 1959, nr. 1.
Cuvinte funebre la moartea d-lui pro /esor loan Mandinescu, Galati, 1868, 15 p.
Manoliu V., Aportul rusesc la combaterea holerei in tara noastra in prima jumtitate a
secolului al XIX-lea, in Contributii la studial legaturitor medicate romino-ruse,
Bucuresti, 1952, p. 83-104.
Manoliu V., S i m o n e t t i V., Citeva date despre activitatea medicului rus Cristian
Witt in principatele romine, in Contributii la istoria medicinei in R.P.R.. Bucuresti,
1955, p. 221-232.
M ine a I., Un vechi cercetdtor al arhivelor noastre (Venetia). Revista arhivelor".
vol. III. nr. 6-8, 1936 -1937,. p. 47-49.
Moisescu Gheorghe, Bursierii romini la fcolile teologice din Rusia (1845-1856),
Bueuresti, 1946, 100 p.
M o i s i 1 C., Colecliile numismatice li arheologice ale lui N. Mavru. ,.Cronica numismaticil
si arheologica", 1936, nr. 105-107, p. 178-181, 193-204.
N e g r u z z i C., Alexandra Donici, Convorbiri literare", I, 1867, p. 66-68.
Nesselrode A., Lettres et papiers du chancellier comte de Nesselrode (1760 1850).
vol. I-XI, 11 vol., Paris, [1912].
Nicolaescu-Ioan Magda, Dora d'Istria, Bucuresti, [1932], 97 p.
Nic o l a i a s a G h., Cerceteri de izvoare in trecut. Revista arhivelor", I. 1924,
p. 88-104.
Oikonomos Constantin, Alexandra Sturdza, Atena, 1855, 131 p.
[in greceste].
0 tete a And re i, Geneza Regulamentului Organic, Studii si artioole de istorie",
vol. II, Societatea de stiinte istorice si filologice din R.P.R., 1957, p. 387-402.
O te tea An d r e a, 0 suta de ani de la Unire, Lupta de clas5", 1959, nr. 1, p. 18-38.
0 tat e a Andrei, lnsemndtatea istorica a Unirii, Studii ", XII, 1959, nr. 1, p. 21-41.
O te t e a A., Ote tea G., Ttiranii sub regimul Regulamentului Organic, Studii si articole
de istorie", vol. I, Societatea pentru stiinte istorice si filologice din R.P.R., 1956,
p. 136-150.
Papadopol-Callimah A., Generalul P. Kisselell in Moldova si Tara Romineascii,
Buouresti, 1887, 87 p.
Pap a z o g 1 u D., Istoria fondarii oraiului Bucureiti, Bucuresti, 1891 [pe coperti :
1892], 220 p.
Piiunel Eugen, In/ormatorii lui Goethe asupra Principatelor Romine: A. S. Sturdza,
,junimea literary ", 1932, p. 50-61.
[P icc o 1 o N.], Paul Kisseleff et les Principautes de Valachie et de Moldavie, Paris,
1841, 48 p.
Piston Gheorghe, Comisiile de revizie din Moldova si activitatea for in anii 1830
i 1831, Studii si materiale de istorie moderns ", vol. I, Bucuresti, 1957, p. 25-70.
Pop S t., Colegiul National sf. Sava, Boabe de griu", IV, 1933, nr. 7, p. 385-419.
P o p e Ben N. D., Istoricul oselei li gredinii Kisseleff din Bucureiti, Revista
pentru istorie, arheologie si filologie", XV, 1914, p. 171-218.
P op e s c u-D o re a nu N., N. Bdlcescu li revolulia de la 1848, Bucuresti, 1948, 163 p.
Popoviei V., Dezvoltarea miscorii revolutionare din Moldova dupe evenimentele din
martie 1848, Studii si oereetari stiintifice", filiala Iasi, V, 1954, nr. 1-2,
p. 437-481.
Popoviei V., Cauzele miscorii foriine fti din Moldova, oglindite in rapoartele comisiilor
de anchete din 1831-1834, Studii si cercetiiri stiintifice", stlinte aociale, filiala
Iasi, V, 1954, nr. 3-4, p. 439-487.
Riiduleseu-Pogoneanu E., $coala Centrale de fete din Bucurelti, Boabe de grin",
V, 1935, nr. 12, p. 705-753.
341
www.dacoromanica.ro
Radulescu-Pogoneanu E., Vasile Alecsandri si W. de Kotzebue. Bucuresti,
1942, 38 p.
Regulamentele Organice ale Valahiei si Moldovei, vol. I, texte puse in aplicare la 1 iulie
1831 in Valahia si la 1 ianu.arie 1832 in Moldova, Buouresti, 1944, LIV + 368 p.
S a d o v e a n u Mi ha cif, Un prieten at nostru (W. de Kotzebue), Viata ramineasca",
vol. 20, 1911, p. 215-248.
Samarian P., N. Mavros, Revista stiintelor medioale", vol. 23, 1934, nr. 4,
p. 416-453.
S a m a r i a n P., Medicine si Armada in trecutul rominesc, val. I-III, Cilarasi lalomita-
Bucuresti, 1935-1938.
Samurian G., Studeniii romini in Rusia, Revista titerare, X, 1889, p. 108, 124,
133, 156, 173, 190.
(S a v a Stela = ) S.S., Despre scoala arhimandritului Visarion, Studii oercetiri de
si
istoria ertei", I, 1954, nr. 1-2, p. 236-238.
S i m o n e s c u Dan, Manuscrisele literare din Biblioteca Universitatii Cuza Voda" din
Iasi, Brasov, 1944, 14 p.
Simonetti Virgil, Contributia generalului rus P. D. Kisselell la inceputurile orga-
nizarii sanitare moderne in Moldova si Muntenia, in Contriburii la studiul lege.
turilor medicale romino-ruse, Bucuretti, 1952, p. 62-68.
Sion G., Alexandra Donici, Bucuresti, 1871, p. 51-100.
Sion G., Suvenire contemporane, Buouresti, 1888, 513 p.
Shiveseu V., 1nsemnarile de calatorie ale lui Nicolae Sulu (1839-1847), Souvenir
d'un voyage a Odessa pendant l'annee 1847, Analele Academiei", Mem. Sect. 1st.,
s. III, vol. XXV, 1942-1943, p. 255-356.
S t coR ca Chiv u, 0 stud de ani de la Unirea Tarilor Romine, Studii", XII, 1959,
nr. 1, p. 7-20.
Studii si rejerate despre N. Balcescu, editate au pnilejul implinirii a 100 de ani de la
moartea lui N. Biileescu, Bucuresti, 1953.
Studii privind Unirea principatelor, Bueuresti, 1960, 542 p .
S t u rd z a A. A. C., Regne de Michel Sturdza, Paris, 1907, IX + 432 p.
Sturdza A. S., Oeuvres posthumes, val. I--IV, Paris, 1858-1861.
Sendrulescu I., Pavel Kisselell si rominii, eAnalele Universitiitii C. I. Parhon"»,
Bu,euresti, seria istorie, 1957, nr. 9, p. 143-464.
Thouvenel E d o u a r d, La Hongrie at la Valachie, Paris, 1840, 381 p.
Thouvenel L., Nicolas I et Napoleon III, Les preliminaires de la guerre de Crimee,
Paris, 1891, XXXI + 391 p.
Thouvenel L., Trois annees de la question d'Orient (1856-18.59), d'aprec les papiers
inedits de M. Thouvenel, Paris, 1897, VI + 386 p.
Tolstoi L. N., Journal intime (1853-1865), vol. I-II, Paris, 1926.
Ungureanu G., Contriburie la istoria porapierilor, Revista arhivelor", I, 1958, val. 2,
p. 51-69.
Ur e c h i a V. A., lstoria scoalelor de in 1800-1864, vol. I-IV, Buouresti, 1892-1901.
Vasilache Vasile, Veniamin Costachi, Neamt, 1941, 328 p.
Velichi C., Miscarile revolutionare de la Braila din 1841-1843, Buouresti, 1958, 426 p.
V i a n u A., Relatiile Iranco-ruse in problema Urtirii, Studii" XII, 1959, nr. 1, p. 191-207.
Vinogradav V., Cu privire la rolul diplomariei ruse in Unirea Tarilor Romine,
Studii", XII, 1959, nr. 2, p. 35-50.
Virtosu Emil, Virtasu Ion si ()preset, Horia, lnceputuri edilitare (1830
1832), Documente pentru istoria Bucurestilor, Bucuretti 1936, XV .1- 223 p.

ABep6yx P., LlapcHatt uumepecuqua a 6opb6e c Benaepenott peuo nonuett 1848

1849 ea., M., 1935, 331 c.
Ana 5 14 H II., lloxoanble aanucau a eottny 1853-1856 ae., TOM I-II, BRTIca, 1861.
A H y It 14 H A., M. II. Oanmon Oe Beppation, Pycacan cTapmia", 1892, Jrs. I, c. 271-272.
A ft (1)HrA A. Cpnypaaa, CTpamittic", II., 1864, N2 4, c. 5-57.
ApaToncxxit B., 063op pacnopnawenuti no npodoeoabcmeuro aelicmayloujux apmuit a
1831, 1848 u 1853 eoaax, II., 1871, 552 c.
Bap6y I'., BpaTeciu P., Pyccnue epaau e 6opb6e c anuaamuett +rpm a Pymbutcsux
nanaicecmeax e 1828-1829 ca., CoseTcitoe 3ApaBoxpariei4ie", 1961, Ni
. 4, c. 58-62.
B a p c y H o B H., ;ICuartb u inpydra 1702oanna, Tom I-XXII, H., 1888-1905.
BepeatinHan H., Peeornouuonnoe is nanuona.abno-oceo6oaume.zbnoe deuaicenue e
Runaticnut muiniecTaax a 1 548 -1849 2e., II inn, H., 1955, 117 c.
:312
www.dacoromanica.ro
Bep non E., IfpwAscnan. namnanus, M., 1939, 96 c.
Beccomon II., 10. H. Beuesus, IRMHII", 1882, ZN72 6, c. 159-206.
BorganoHnx M., Bocmoynan eortua 1853-1856 ea., H, mg., TOM IIV, H., 1877.
B p y x 0., 0 onetime& mopaoe.te Hoeopoccuticnoso spas, HoHopoccnnexnti HaaeHgapb",
Ogecca, 1840- 181i6.
B p y H O., 0 eneutnea mopeoene Hoeopoccuticnoao span c 1834 nn 1843 e., HoaopoccnII-
cmitt xaaengapb Ha 1845 r.", 0.1Pcca, 1844. c. 303-322.
B p y H (1)., 0 enetuned mopaoe.te Hoeopoccuticnoso span e 1846 e., 30014)1", TOM II,
qacn I, 1848, c. 356-383.
B y 1II y e B C., Ifpbtmcnan, eortna, 1940, 159 c.
Bio JI JI e p 4., Oattmon Be Beppaiton, Pycatan c.rapHaa", 1891, N 11, c. 473-474.
BeHeal4H IO. H., 11cmopuno-npumunecnue ztabicsan UR, TOM IIII, M., 1841-1849.
reftpom A., Onucanue Bocinovuoii E 1 0 talbt 1853-1856 ee., H., 1872, 16 + 544 + XI c.
I' 14 nt g e y A., llsOpannoe, BcTynnTeabHaa CTaTb5I 14. C. Bacnaeluto, npnmegamm H. H.
BaTpunaHa, It, 1956, 168 c.
rpnroponnx B., Kpamnan aanucna o nymeutecnteuu, mum", 1847, .T11 6, =lam
IV, c. 27-40.
rpnrop B., Ottepn nymeutecmeus no Eeponeacnort Typuuu, I nag., Yuenbie
aanncxn HaoaucKoro yHasepcnTema", 1848.
gaparaH II0J1140BH1111 3anucnu o eotise e Tpascu.zbeanuu e 1849 e., H., 1859.
B o It e e H x 0 E., P. Acanu e passeht pyccno.0 nepeooBe, ,111Heurp", 1959, J' 2, c. 15 :-
155.
,gemngon A., Hymetuecrneue e 10.1scuyto POCCU70 u Kpbus ',tepee Benaputo, Basaxuto
u MonBaeuto, coeeputennoe e 1837 a., M., 1853, 543 + II c.
Amn,rpnescxxli A., HopOuputl Ycnescnua, nun unuuuamop nepeort pyccnoil muccuu
e Hepycanume, u eao aacsyeu a Bene uayuenun Bocmona, H., 1906.
6poHpaHopC., Meauno-monoapaOuttecnoe onucanue nunatcectne Mondaeuu u Bana-
xuu, cocmaenennoe 6bzeutum asaeubt.0 Bosmcpom ecex eoensoepemesubtx eocnumanea,
M., 1835, 85 c.
Henposoa nucamenbsuubt Aopbt B- Hcmpue, HoHoe Hpemn", 1888, N2 4568-4570.
,ApyackiHnH H., rocyBapcmeennbte npecmbane u pe95op.,sta H. ,I. If uce,teea, TOM III,
M. 1946-1958.
gy6ponnn H., Hanopuit KpbutC7SOrt eoiinbt, TOM IIII, II., 1900.
Toraineni, A., Aemo6uoapaOun, M., 1885, 278 c.
;Ragoncxxit II., Monacteun u Basaxus e coepantennocmu, H., 1856, 94 c.
3a 6aoxxx1 -gecH1' 0 rsc1 1 i4 A., H. if. Kuce.tee u eao apema, TOM IIV, H.,
1882.
3ati0 nxxorscKnil A., Bocntonuan untata 1853-1856 ee., TOM IIT, 5 HaHr. H.,
1908-1911
,,3arnicifn BoeHHo-Torrorpaquitrecxoro geno", Ton I, H., 1837, XV + 363 c. 1 x.
3aTaep (1)., Hecnosbno C1108 o npoBoeonbcmeuu eoticn a 17puDynalicnux snnwecateax
e 1853 u 1954 ea., H., 1863, 56 c.
H 013 a'aenciimn E., Bortua c Typicuett u paapbte c eanaanbtAtiz Bepascaeamu a 1853 u
1854 ea., H. 1868.
H031,MIIH H., H. H. HaBeatcattn, II. 1912.
JI aHgop B., Benaepcnast peeontouun 1848-1819 ea. u ziapcnas unmepeenuun, HcTopn-
xecHne aanuctin", Ar's 9, 1940, c. 243-291.
MeHbxon II., 3anuenu, TOM IIll, H., 1898.
0. H. Illupnoewt, Eao arcuane)nucanue, TOM III, II. 1889.
Mypanben H., Pyccnue na Borfiope e 1833 e., M., 1869 [1864], 462 -I- 92 +VIII c.
Mypasbea H., Typuun u Eaunem e 183? u 1833 ee., M., 1869.
Mypassea -H apcxll ft H., Ha aanitconPyccm01 apxne 1894, J\2 7, c. 349-413,
N 8, c. 449-535, N2 9, C. 31-50, AI 10, c. 145-206, N 11, c. 343-432, J11. 12,
c. 462-538, H ca.
Mypsaxesnx H., C. H. 17anayace; 300ng", TOM IX, 1875,c, 372-374.
HagencgnH H., 3anucna o nymentecmeuu no warcuo-csaenucnum cmpana.m, IICMHII",
1842, M 6, gams II., c. 87-106.
HaguitgnH H., Onzttem o nymezuecnteuu, coneputennom e 1840 u 1841 ea. no wascso-
cnaenucnum ae.unnAt, 30014,1q", TOM I, 1844, c. 518-548.
HagencguH H., Hccseaosanu,e o cnottnecnott epecu e Poccuu, Monocteuu u Eynoeutte,
II., 1845,
H. H. HaBeafeaus, JIwrepaTypnaH yxe6a", JIeHnHrpag, 1939, 3\11. 11, c. 90-95.

343
www.dacoromanica.ro
HenoRottaagaati A., jferwmeun ompa9oe nocnctrutbis e natrane 1849 a. na noxoufb
repmartuta0my u .1Cpontumadmy, Boemibrit cilopaaa", 1858.
HHISHTHH C., Pyccnan nonumuna na Bannartax u Havant) Boemowtort eortnbi, BonpociA
acTopma", 1946, 4, c. 3--29.
Jsi 11

11144)oaTos A., 1848 208 e Poccuu, M., 1949, 316 c.

Hasim411 B., 3aeoeop 6oneap e ,qynaficnux nits.wecmeax u na rose Poccuu e 1841-
1842 ea., Hayarnae goaaag,ht abicureik unio.nm, IIcTopagecgae Hayaii", 1959, Ne 2.
Onucanue 60aftbE e Tpancunbeanuu e 1849 a., II., 1858, III 321 c. 1 K.
O p e y c 14., Onucanue Beneepcnott. eotinbt 1849 a., H., 1880, VI + 546 + 118 c. + 14 H.
HaRaya0B H. Nuarteonucanue 10. H. Bette/tuna, °Acme, 1854.
Hanayaoa C., Pymbutcyczte eocnoaapcmea Banaxua u Monacteun e ucmopurto-nonumu-
twocom omnouienuu, H., 1859, 296 c.
IlapcDeaatl, Cnaaartue o cmpancmeoeanuu u nymeutecmeuu no Poccuu, Monr3aeuu,
Typuuu u cesmort aemne, II gag., TOM IIV, M., 1856.
HeTpoB A., Botina Poccuu c Typttueti, Aynaticnan reaxnanun 1853-1954 ea., Tom
III, H., 1890.
II eTpoo A., Pyccnue Ounnomanun na Bencnux nong6epertuunx 1855 a., 14cTopiviecanit
Becuuni", 1890, Ns 4, c. 22-50, N.5, c. 265-289, jsli 6, c. 514-534.
HeTpoo A., Pycenue artnAo.uambt na Ilapuarccicom Konepecce 1856 a., HcTopaaecaaft
BecTaxii", 1891, .N1 1, c. 98-119, N2 2, c. 386-413, Ni 3. c. 672-705.
IleTpoocagil H., Hymeutecmeue B. Pt. rpueopoeutta no cnaeancnu aemartm,
7/31HII", 1915, Ni 10, c. 203-261, N2 11, c. 62-131, J11. 12, c. 205-236.
1 1 o J i l l om B A., Ottepn ycporwmea npoaoeonbcmeus pyccreux apmurt, na npuaynaircnom
meampe e namnartuu 1853-1854 u 1877 ea., H., 1884, 304 c. + 1. K.
HoTerrtKaa (1).,Moaorc A., Peeodrottuu 1848-1849 ea., TOM III, M., 1952.
II yTaao B H., C6opnun useecmurt, ornnocnufuxca 8o eortubt 1853-18.56 ae., IXXX,
33 'roma, II., 1855-1859.
PoacHooa M., 3nonomuttecnast nonumuna gapcnoeo npaeumenbcrnea na Cpeartem Boc-
mone eo emopoii twmeepmu XIX evert u pycch..cut 6ypdtcyaaun, M.JI., 1949, 391 c.
CepmeacagitE., 06oapertue Ommomancnort u.unepuu, Monacteuu, Banaxuu u Cep6uu,
H., 1854, 222 c.
Cogaabcagit 14., 0 eneutneit mopeoene Hoeopoccuacnoao npart. Hcmpoccllitclottl
Haaeagaps", 1855, c. 376-397, H 1857, c. 393-413.
CTypgsa A., 3anucuan nnuarcna nyrneutecnteennunct npomue 60314, Ogecca, 1847.
Tapae E., Hpbmscreas eottno, II 14311., TOM III. M.a., 1950.
TaTH nI e n C., Bueturtnn nonumuna munepamopa HUNOAaft, H., 1887, XVIII I- 639 c.
Topareecmeennoe co6partue Oaeccnoeo o6triecmea nro6umeneti ucmopuu u apeenocmea 4
Oeepann 1840 8., Ogecca, 1840, 73 c.
Vcneacuyin, HoptDapatA, 1Cnuea 6bunun .'aoeeo, jrteettunu u aemo6uoepaOuvernue
aanucnu, nog pegammeti H. A. Cupgy, TOM IVIII, H., 1894-1902.
liafiROBCHIlii M., C ycmbee /Num, 1106eCOM, Ellen, 1873, 162 C.
gatixoaca1411 M., Typeunue artenaombt, ua mputhtantunemnux eocnomunarturt, M.,
1883, 420 c.
1-1 a Ti Koocaaft M., 3anuenu, Pyccaaa cTapriaa", 1895, + 11 H ca., 1896, 1897, 1898,
1900, 1904.
III Habgep H., 11.4tnepamop Hunoitaa I, III, 4 Toma, II., 1903.
III e p 6 a T o s A., Fertepan-y6enbamaputaa Ilacneeutr-Opueancnuit, TOM IVIII, H.,
1891-1904.
RcTpe6oa M., lloptfiupuir 3/crier-which", }Hypaaa Moclioncaoit naTpaapxma", 1957,
8, c. 66 72.

341
www.dacoromanica.ro
 GU PRINSUL

Pao.
INTRODUCERE 3
CAPITOLUL I. Primele contacte 5
Slavii in ;impurile vechi

...
5
Origini (ping in veacul VI)
Slavii la Denim (veaourile VIXII) ..
Cele dintii formajiuni politica ale populaliilor bliotina§e (veacurile XII -X1lI)
5
7

.........
10
Le-gaturile ou cnezatul Haliciului 10
Berladnicii 12
Valahit aau ronafinii . 13
Bolohovenii
Brodnicii
Navalirea tatarilor . .
rile XIIIXV) . .
. .........
Formarea voievodatelor feudale in Tara Romineascii
. . . .
oi Moldova (veacu-
.
13
14
16

16
Relatiile eoonomice cu Lvovul (veaoul XV) 20
Armenii in Virile noaatre (veacurile XIVXVI) 22
Influente slave in vechea noastra organizare de atat 23
Viala culturali 25
CAPITOLUL H.
otoman . ..... .
Leggturile cu Moscova si lupta impotriva instaurarti jugului
.
Stabilirea legiitturilor cu Moscova f$telan eel Mare 3i Ivan al III-lea)
30
30
Lupta impotriva instaurarii jugului otoman (veacul XVI) 45
Situatia internationala 45
Urrnasii lui Stefan cel Mare : Bogdan al III-lea ai Stefiinita 46
Petro Rare 47
Legaturile ou Lvovul (Alezandru LapusTheanu) 50
Ivan eel Groaznic (1533-1584) $i Moldova 52
retendenti moldoveni pribegi la Moscova (1557 1607) . . . 54
CAPITOLUL HI.
Mare
Acliuni comune ......
Lupta impotriva exploatarii feudale .i a asupririi turco-
. .. ..
Participaroa oazacilor Ja luptele antiotomane din Moldova
Stringcrea relatiilor dintre Tara Romineasci si Moscova (Mihai Viteazul)
58
58
58
60

345
www.dacoromanica.ro
 Peg.

Moldova mijloceste relatiile dintre rusi si turci (Vasile Lupu) 65

Relatiile ruso-tnreeati 65
Vista culturale 70
Legaturi politice (1634.1653) 78
CAPITOLUL IV. Tratate de aliania cu Moscova 90
Urnairi le reunirii Ucrainei cu Rusia 90
Tratatul lui Gheorghe Stefan (1656) 90
Re latii economice 95
Continuarea contactului nostru cu lurnea ruseascii in deceniile VIIV111 96
Inceputul razboaielor ruso- turcetti (1672) . 99
Nicolas Milescu (1636-1708) . . . . . . 102
Intensificarea relatiilor Cu rusii in perioada rizboiului impotriva
tureilor 105
CAPITOLUL V. Rusia in timpul domniei lui Petru cel Mare (1682-1725) $i
relatille ei cu Tara Romineasca $i Moldova 109
Petru cel Mare gi Virile duniirene 109
Popularitatea lui Petru eel Mare in tara noastrii 109
Cel de-al doilea rizboi ruso-turc (1687-1699) 110
Legiturile cu Tara Romineasca (Constantin Brincoveanu) . 114
Moldova 122
Negocierile diplomatice din preajma eampaniei de la Prut (Dimitrie
Cantemir) 125
Campania de la Prut (1711) 128
Perioada de dupii Petru cel Mare 141
Campania din 1739 141
Relatiile economice 146
CAPITOLUL VI. Razboaiele in urma carora a Post zdruncinatl dominalia tur-
ceasca (1768-1829) 148
Riizboiul din anii 1768-1774 148
Actiuni diplomatice si militare 148
Relatiile economise 161
R6zboiul _din anii 1787-1792 163
Actiuni diplomatice si militare 165
Legaturi culturale 168
Iblzboiul din anii 1806-1812 . . 183
Actiuni diplomatice Qi militare 183
De la pacea din Bucuretti la tratatul de la Adrianopol (1812-1829) 201
CAPITOLUL VII. Administra(ia rusa in Principate. (1829-1834) . 213
Crearea carantinelor 214
Infiintarea armatei
Inceputuri edilitare
Relatii economise,
Qi culturale .. 217
219
230
Regulamentul Organic 236
Administratia rusi v5zutii do romini 240

CAPITOLUL VIII. Perioad4 Regulamentului Organic $i Unirea principatelor

(1834-1859) 242

346
www.dacoromanica.ro
 Pag.

CAPITOLUL IX. Legator' culturale in prima jumatate a veacului XIX

...
262
Circulatia cirtilor ruseoti 262
Gheorghe Asachi

..... .
(1788-1869) . . . 267
C. Stamati (1786-4869) pi M. Kogalniceanu (1817-1891) 272
Alexandra Donici (1806-1865) 282
Alexandru Hijdeu (1811-1872)
Constantin Negruzzi (1808-1868) .. 285
289
Alti scriitori
Poetul Punkin of literatura noastra
A. S. Sturdza (1791-1854)
.. 291
295
296
Studii oi cilitorii 298
Bibliografie 311

Redactor responsabil
LIVIU $TEFANESCU

347
www.dacoromanica.ro
Dot la cules 6.1V.1162, Bun de too, 15.X 1%2. Tire) 1100
exemPlare. Birth, sennvelind satinatu. Formai 6IX86 34.1. Colt
de edlturd 32,27. Colt de tipar 21,75. A. 00623. 1,sdiccle de
class /:case pentru bsbliotecile uteri ct mid 9 (1911:17)

Tiparul executat sub con.anda nr. 1716 de Intreprinderca Poll

grafiei nr. 2 din str Bre nianu nr 23 25 Bucuresti R.P.R.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro