Art. 674 CARTEA V.
DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
Articolul are în vedere cazurile obligaţiilor afectate de modalitatea termenului
(art. 1411-1420 NCPC). Regimul juridic de drept material aplicabil instituţiei decăderii
debitorului din beneficiul termenului de plată este stabilit prin normele Codului civil,
care, în art. 1417, prevede următoarele: ,,(1) Debitorul decade din beneficiul termenului
dacă se află în stare de insolvabilitate sau, după caz, de insolvenţă declarată în condiţiile
legii, precum şi atunci când, cu intenţie sau dintr-o culpă gravă, diminuează prin fapta
sa garanţiile constituite în favoarea creditorului sau nu constituie garanţiile promise. (2)
În sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activu
lui patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, faţă de valoarea totală
a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare se constată de
instanţă, care, în acest scop, poate ţine seama de anumite împrejurări, precum dispariţia
intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanşarea împo
triva sa a unei proceduri de executare silită şi altele asemenea. (3) Decăderea din benefi
ciul termenului poate fi cerută şi atunci când, din culpa sa, debitorul ajunge în situaţia
de a nu mai satisface o condiţie considerată esenţială de creditor la data încheierii
contrac tului. În acest caz, este necesar să se fi stipulat expres caracterul esenţial al
condiţiei şi posibilitatea sancţiunii decăderii, precum şi să fi existat un interes legitim
pentru creditor să considere condiţia respectivă drept esenţială". Logic ar fi fost ca în
Codul de procedură să fie reglementate doar mijloacele procesuale prin intermediul
cărora se poate solicita instanţei să dispună decăderea.
Comparând cazurile de decădere din beneficiul termenului de plată reglementate
atât în Codul civil, cât şi în Codul de procedură civilă, constatăm că, în cea mai mare
parte, sunt identice. Este adevărat că în Codul civil nu se regăseşte ipoteza
prevăzută în art. 674 alin. (1) pct. 1 NCPC - debitorul se sustrage de la îndeplinirea
obligaţiilor care îi revin potrivit legii în scopul realizăriiexecutăriisilite-, dar această
ipoteză are o aplicabi
litate practică redusăl1l, întrucât presupune ca, înainte de îndeplinirea obligaţiei stabilite
în titlul executoriu, dar în scopul realizării acesteia, să fie necesar ca debitorul să îndepli
nească alte obligaţii prevăzute în lege.
Risipirea averii, insolvabilitatea, micşorarea garanţiilor şi existenţa altor executări
silite asupra averii debitorului sunt cazuri justificate pentru ca debitorul să fie decăzut
din beneficiul termenului, dar trebuie precizat din nou că această sancţiune trebuie sta
bilită de către instanţă anterior sau concomitent cu încuviinţarea executării. Creditorului
care va solicita încuviinţarea executării silite a unui titlu executoriu ce cuprinde o obliga
ţie afectată de un termen îi va fi respinsă cererea de către instanţă în temeiul dispoziţi
ilor art. 665 alin. (5) pct. 4 teza ultimă (creanţa nu este exigibilă), neputându-se primi o
apărare, bazată pe argumente de topografie a textelor, în sensul că ulterior încuviinţării
se va solicita decăderea debitorului din beneficiul termenului.
2. Procedura decăderii debitorului din benefciul termenului se realizează în
faţa instanţei de executare, care judecă de urgenţă, în camera de consiliu 121 şi cu citarea
păr ţilor. Intenţia legiuitorului de a accentua celeritatea procedurii a dat naştere unei
formu lări tautologice, din moment ce sintagmele „de urgenţă" sau „în termen scurt",
regăsite în alin. (2) teza I al art. 674, au aceeaşi semnificaţie.
1
t 1 Contractele încheiate de persoanele juridice de drept public dau cel mai adesea naştere unor obligaţii pen·
tru a căror executare este necesar ca, în prealabil, debitorul (persoană juridică de drept privat sau persoană
fizică) să îndeplinească alte obligaţii stabilite prin lege.
t21 Dispoziţiile tranzitorii cuprinse în Legea nr. 2/2013 nu afectează această prevedere, dat fiind caracterul spe·
cial al normei.
162 DUMITRU MARCfL GAVRIŞ
Art. 675-676
întrucât cazurile de decădere presupun situaţii în care realizarea procedurii de citare
cu debitorul poate fi dificilă, legiuitorul a prevăzut că, prin excepţie de la dispoziţiile
art. 155 pct. 14 şi art. 167 NCPC, debitorul care nu mai are domiciliul sau sediul
cunoscut va fi citat la ultimul său domiciliu sau sediu. Prin urmare, debitorii cu
domiciliul sau, după caz, sediul necunoscut nu vor trebui citaţi - în această procedură -
prin mica publicitate, fiind suficientă citarea prin afişare la ultimul domiciliu, respectiv
sediu. Excepţia de la regulile de citare este prevăzută în favoarea creditorului, astfel că,
dacă debitorul va fi citat potrivit dreptului comun, nu va putea invoca nulitatea
procedurii de citare.
Hotărârea pe care o va pronunţa instanţa de executare va fi supusă numai apelului
în termen de 10 zile de la comunicare şi va fi executorie.
Decăderea debitorului din beneficiul termenului se dispune în urma unei proceduri
co tencioase, chiar dacă se realizează concomitent cu procedura încuviinţării executării
n
silite.
Art. 675. Cazul obligaţiilor alternative. (1) Când titlul executoriu
cuprinde o obligaţie alternativă, fără să se arate termenul de alegere,
executorul judecă toresc va notifica debitorului să îşi exercite acest drept
în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a
executării, sub sancţiunea decăderii.
(2) Alegerea prestaţiei va fi făcută prin act scris care va fi notificat
executorului judecătoresc, iar acesta îl va înştiinţa de îndată pe creditor
despre alegerea făcută.
(3) După termenului prevăzut la alin. (1), dreptul de alegere trece
expirareaA
asupra creditorului. In acest caz, executorul judecătoresc îl va soma pe debitor,
punându-i în vedere să execute prestaţia aleasă de creditor.
COMENTARIU
Obligaţia este alternativă atunci când are ca obiect două prestaţii principale, iar exe
cutarea uneia dintre acestea îl liberează pe debitor de întreaga obligaţie. Articolul anali
zat se referă la ipoteza în care alegerea prestaţiei aparţine debitorului şi nu există
termen de alegere.
Exercitarea opţiunii de către debitor trebuie făcută în termen de 10 zile de la comu
nicarea încheierii de încuviinţare a executării, sub sancţiunea decăderii din dreptul de a
alege prestaţia. Expirarea termenului de 10 zile îl pune pe debitor în întârziere, astfel
că eventuala imposibilitate de executare a uneia dintre prestaţii îi este imputabilă.
Actul prin care debitorul alege prestaţia trebuie să fie încheiat în formă scrisă, ad
vali ditatem, şi trebuie comunicat executorului care, la rândul său, îl va înştiinţa pe
creditor despre alegerea făcută.
Dacă debitorul nu alege în termen prestaţia, dreptul de alegere trece asupra
credito rului, iar executorul îl va soma pe debitor să execute prestaţia aleasă.
Dispoziţiile art. 675 se aplică în mod corespunzător şi obligaţiilor cu pluralitate de
prestaţii(mai mult de două).
Art. 676. Executarea prestaţiilor reciproce. Când executarea depinde
de o contraprestaţie, ce rezultă din acelaşi titlu executoriu şi urmează să fie
făcută de cre�itor în acelaşi timp cu prestaţia debitorului, executarea va
putea fi făcută numai după ce creditorul a oferit debitorului propria
prestaţie sau după ce a făcut dovada cu înscris că debitorul a primit-o ori
este în întârziere cu primirea ei.
163

Art. 677 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
COMENTARIU
Întrucât o parte poate invoca neexecutarea obligaţiei celeilalte părţi, legiuitorul a
reglementat modalitatea în care se realizează executarea prestaţiilor reciproce dacă
acestea izvorăsc din acelaşi titlu executoriu.
Regula stabilită este aceea că executarea silită se poate efectua doar după ce
credito rul oferă debitorului propria prestaţie sau face dovada, prin înscris, că debitorul
a primit prestaţia ori este în întârziere cu primirea ei. Sintagma „a oferit propria
prestaţie" are în vedere atât o executare prealabilă voluntară a propriei obligaţii, cât şi
oferta de plată şi consemnaţiune reglementată de dispoziţiile art. 1005-1012 NCPC.
Dispoziţiile art. 676 se aplică doar cazurilor în care contraprestaţia este prevăzută în
acelaşi titlu executoriu şi nu operează compensaţia.
Trebuie precizat că executarea silită cerută de creditor va fi încuviinţată, chiar dacă
titlul executoriu cuprinde o contraprestaţie din partea acestuia. Eventuala neexecutare
a propriei prestaţii a creditorului va putea fi invocată de către debitor pe calea contesta
ţiei la executare.
Art. G77. Existenţa unei cauţiuni. Hotărârile ce se execută provizoriu cu
dare de cauţiune nu se vor executa mai înainte de a se depune cauţiunea.
COMENTARIU
În condiţiile în care regimul juridic al cauţiunii judiciare este stabilit prin art. 1056-
1063 NCPC, titlul marginal al articolului apare ca fiind prea general şi nu se reflectă în
conţinutul acestuia.
Hotărârile care se execută provizoriu sunt prevăzute în dispoziţiile art. 448-449
NCPC. Executarea provizorie poate fi de drept sau judecătorească.
Instanţa îl poate obliga pe creditor la plata unei cauţiuni, în condiţiile art. 718 alin.
(2) şi (3) NCPC, doar atunci când executarea provizorie estejudecătorească.
Întrucât încuviinţarea executării provizorii, în sensul art. 449 NCPC, este diferită de
încuviinţarea executării silite, în sensul art. 665 din acelaşi cod, şi codul nu prevede
excepţii de la obligativitatea încuviinţării executării silite, trebuie stabilit dacă
depunerea cauţiunii trebuie făcută anterior încuviinţării executării silite de către
instanţă.
Considerăm că, în cazul hotărârilor care se execută provizoriu cu dare de cauţiune,
cerinţa depunerii prealabile a cauţiunii trebuie îndeplinită anterior încuviinţării execu
tării silite. În acest sens, trebuie observat că, potrivit art. 632 alin. (2) NCPC, constituie
titluri executorii hotărârile judecătoreşti care, potrivit legii, pot fi puse în executare
silită. Or, potrivit art. 677, hotărârile judecătoreşti nedefinitive, cu executare provizorie,
pot fi puse în executare doar dacă înainte se depune cauţiunea.
Prin urmare instanţa sesizată de către executor cu o cerere de încuviinţare a
execută rii silite a unei hotărâri judecătoreşti, care se execută provizoriu cu dare de
cauţiune, va verifica inclusiv aspectul legat de plata prealabilă a cauţiunii, putând
respinge cererea în temeiul art. 665 alin. (5) pct. 7, dacă nu s-a făcut dovada plăţii
cauţiunii.
Oricum, este de reţinut că, în cazul hotărârilor cu executare provizorie, cauţiunea se
stabileşte de către instanţa care pronunţă hotărârea, şi nu de către instanţa de execu
tare, chiar dacă art. 449 alin. (1) teza ultimă face trimitere la art. 718 alin. (2) şi (3)
NCPC. Articolul 685 stabileşte că încălcarea dispoziţiilor art. 677 atrage anularea
executării.
164 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
\1
Art. 678
Art- G78. Constatarea actelor de executare. (1) Dacă din lege nu rezultă con
toate actele de executare efectuate în cursul executării,
trariul, pentru
executorul
judecător�sc este obligat să încheie procese-verbale care vor cuprinde următoa
_
rele menţiuni:
a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) numele şi calitatea celui care încheie procesul-verbal;
c) data întocmirii procesului-verbal şi numărul dosarului de executare;
d) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează actul de executare;
e) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi cre-
ditorului;
f) locul, data şi ora efectuării actului de executare;
g)măsurile luate de executor sau constatările acestuia;
h) consemnarea explicaţiilor, opoziţiilor şi obiecţiunilor participanţilor la
exe cutare;
i) alte menţiuni cerute de lege sau considerate de executor ca fiind necesare;
j) menţionarea, când este cazul, a lipsei creditorului sau debitorului ori a
refu zului sau a împiedicării de a semna procesul-verbal;
k) menţionarea numărului de exemplare în care s-a întocmit procesul-verbal,
precum şi a persoanelor cărora li s-a înmânat acesta;
1) semnătura executorului, precum şi, când este cazul, a altor persoane
intere sate în executare sau care asistă la efectuarea actului de executare;
m) ştampila executorului judecătoresc.
(2) Menţiunile de la alin. (1) lit. a)-g), 1) şi m) sunt prevăzute sub sancţiunea
nulităt'ii.
COMENTARIU
Efectuarea actelor de executare se constată de către executorul judecătoresc prin
întocmirea unui proces-verbal care cuprinde menţiunile prevăzute în art. 678 lit. a)-m).
Dacă legea nu prevede felul actului încheiat de către executorul judecătoresc, acesta va
întocmi un proces-verbal.
Pentru constatarea efectuării actelor de executare printr-un alt act este necesară o
prevedere legală expresă, cum este cazul art. 656 alin. (1), care prevede situaţii în care
executorul dispune prin încheiere.
Lipsa din procesul-verbal încheiat de către executor a uneia sau mai multora dintre
menţiunile prevăzute la lit. a)-g) şi I) din alin. (1) este sancţionată de lege cu nulitatea
condiţionată. Fiind vorba despre o nulitate expresă, vătămarea se prezumă, dar partea
interesată poate face dovada contrară acestei prezumţii [art. 175 alin. (2) NCPC].
Lipsa din procesul-verbal a uneia sau mai multora dintre menţiunile prevăzute în
alin. (1) lit. h)-k) este sancţionată de lege tot cu nulitatea condiţionată, dar regimul juri
dic al acestei nulităţi este cel prevăzut în art. 175 alin. (1) NCPC. În cazul unor astfel de
neregularităţi formale ale procesului-verbal, partea care contestă actul executorului tre
buie să probeze că prin nerespectarea cerinţei legale i s-a produs o vătămare. Instanţa
va desfiinţa procesul-verbal doar dacă vătămarea nu poate fi înlăturată altfel.
Mijlocul procedural de invocare a nulităţii procesului-verbal este formularea unei
contestaţii la executare.
DUMITIW MARCEL GAVRIŞ 165
Art. 679 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
Întrucât noua reglementare a conţinutului procesului-verbal nu diferă de
reglemen tarea art. 388 CPC 1865, soluţiile de practică judiciară pronunţate sub
imperiul codului anterior îşi menţin valabilitatea.
Întrucât noul cod introduce şi încheierea printre actele întocmite de către
executor în cursul executării silite, este util să se stabilească ce se întâmplă când
executorul Întoc meşte un proces-verbal pentru situaţii care necesitau întocmirea
unei Încheieri şi invers. Considerăm că, dacă este doar o problemă de denumire a
actului, menţiunile din cuprinsul acestuia fiind cele cerute de lege pentru actul
care trebuia întocmit, se pune
doar problema unei erori materiale, care se îndreaptă conform art. 655 alin. (2)
NCPC.
Dacă executorul întocmeşte proces-verbal, deşi legea prevede că trebuia
întocmită o încheiere sau invers, considerăm că sancţiunea care intervine este
cea a nulităţii necon diţionate, conform art. 176 pct. 6 NCPC. Într-o astfel de
situaţie se încalcă o dispoziţie legală extrinsecă actului de procedură şi nu se
aplică dispoziţiile art. 175 alin. (1), mai ales că este posibil ca procesul-verbal
sau încheierea să respecte cerinţele de formă pre văzute în art. 678 alin. (1),
respectiv art. 656 alin. (1) NCPC.
Art. 679. Accesul la bunurile debitorului. (1) În vederea executării
unei hotărâri judecătoreşti, executorul judecătoresc poate intra în încăperile
ce repre zintă domiciliul, reşedinţa sau sediul unei persoane, precum şi în
orice alte locuri, cu consimtământul acesteia, iar în caz de refuz, cu
concursul fortei publice.
(2) În �azul altor titluri executorii decât hotărârile judecăt�reşti, la cererea
creditorului sau a executorului judecătoresc, depusă odată cu cererea de încu
viinţare a executării silite ori pe cale separată, instanţa competentă va
autoriza intrarea în locurile menţionate la alin. (1). Instanţa se pronunţă, de
urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin
încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.
COMENTARIU
1. Dreptul de acces al executorului. După cum rezultă din expresiile folosite
de către legiuitor, sintagma „în încăperile ce reprezintă domiciliul, reşedinţa sau
sediul unei per soane, precum şi în orice alte locuri" trebuie interpretată
extensiv şi acoperă toate situ aţiile În care accesul Într-un spaţiu, împrejmuit sau
neîmprejmuit, necesită acordul deţi nătorului acestuia.
Indiferent de felul titlului executoriu, nu este necesar să se ceară concursul
forţei publice sau autorizarea instanţei dacă terţul permite accesul executorului în
spaţiu. Într o astfel de situaţie, este indicat ca la pătrunderea în spaţiu
executorul să apeleze la mar tori asistenţi, conform art. 660 alin. (2) NCPC.
Executorul judecătoresc poate intra în spaţiile aflate în detenţia sau posesia
unor terţe persoane, chiar în lipsa consimţământului acestora, doar dacă astfel are
acces la bunuri ale debitorului urmărit. Accesul în respectivele spaţii se
realizează diferit după cum executarea silită priveşte o hotărâre judecătorească
sau un alt titlu executoriu. În primul caz, executorul apelează direct la concursul
forţei publice, iar în cel de-al doilea, solicită în prealabil autorizarea instanţei.
Instituirea a două regimuri juridice diferite pentru dreptul de acces al
executorului este justificată de necesitatea respectării dispoziţiilor art. 27 din
Constituţia României, revizuită, potrivit cărora pătrunderea sau rămânerea în
domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia poate fi făcută,
printre altele, doar pentru executarea
166 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
Art. 680
unei hotărâri judecătoreşti. Or, dacă s-ar permite accesul executorului fără
autoriz�rea instanţei şi în cazul altor titluri executorii decât hotărârile
judecătoreşti, s-ar ajunge la nesocotirea inviolabilităţii domiciliului, în absenţa
unei hotărâri judecătoreşti.
Trebuie precizat că încheierea de încuviinţare a executării silite este
pronunţată
într-o procedură
debitorului
necontencioasă (care nu presupune nici măcar citarea
şi cu atât mai mult a unor terţe peroane) şi, din acest motiv, nu
este o hotărâre care justifică incidenţa situaţiei de excepţie de la regula
inviolabilităţii domiciliului terţului.
2. Autorizarea instanţei. Dacă alin. (1) al art. 679 păstrează conţinutul
alin. (1) al art. 3841 CPC 1865, observăm că alin. (2) a fost amendat în
privinţa a trei chestiuni.
În primul rând, legiuitorul a recunoscut şi creditorului posibilitatea dea solicita
instan
ţei să autorizeze accesul executoruluiîn locurile menţionate la alin. (1) al art. 679.
Vechea reglementare recunoştea doar executorului judecătoresc dreptul de a
formula o cerere de autorizare a accesului. Cerereac11 se poate depune odată cu
cererea de încuviinţare a executării silite sau, ulterior, pe cale separată. Cererea
de autorizare este o cerere dis tinctă, astfel că trebuie să cuprindă, pe lângă
menţiunile prevăzute de art. 148 NCPC, indicarea terţului care deţine spaţiul în
care se solicită autorizarea accesului şi indicarea
bunurilor debitorului aflate în respectivul spaţiu.
în al doilea rând, legiuitorul face referire la instanţa competentă, în
condiţiile în care vechiul cod se referea la instanţa de executare. Faţă de
dispoziţiile art. 650 alin. (2) NCPC, care lasă în competenţa instanţei de
executare „orice alte incidente apărute în cursul executării silite", apreciem
că instanţa competentă este chiar instanţa de executare, astfel că noua
exprimare nu are efecte în privinţa conţinutului. La aceeaşi concluzie se
ajunge şi dacă se are în vedere că cererea de autorizare poate fi depusă,
inclusiv, odată cu cererea de încuviinţare a executării silite.
În al treilea rând, trebuie observat că noua procedură prevede expres
necesitatea citării terţului care deţine bunul, pe când vechea procedură
prevedea că instanţa judecă fără citarea părţilor.
Instanţa se pronunţă asupra cererii de autorizare, de urgenţă, în camera de
consiliu121 , prin încheiere care nu este supusă niciunei căi atac. Precizarea
legiuitorului că respectiva încheiere este executorie nu este riguros exactă, din
moment ce este posibilă o soluţie de respingere. Dacă ne referim strict la
ipoteza încheierii de admitere a cererii, caracte rul executoriu al acesteia rezulta
oricum din faptul că încheierea nu este supusă niciunei căi de atac.
Comparând cele două forme ale alin. (2) şi constatând că soluţia
legislativă de neci tare a părţilor a fost modificată, în sensul că se citează
terţul, ajungem la concluzia că voinţa legiuitorului a fost aceea ca debitorul şi
creditorul să nu fie citaţi În această pro cedură. La aceeaşi concluzie se ajunge
dacă se observă caracterul de procedură judiciară necontencioasă al cererii
având ca obiect darea autorizaţiei judecătoreşti.
Art. 680. Identificarea bunurilor urmăribile. (1) Executorul
judecătoresc are dreptul să identifice bunurile urmăribile ale debitorului
şi, la locul unde ele se găsesc, să îndeplinească asupra lor acte de
executare, în prezenţa debitorului
111 Legea nr. 146/1997 nu conţine dispoziţii privitoare la taxa de timbru datorată pentru cererile de
autorizare a accesului executorului, astfel că se aplică dispoziţiile art. 13, potrivit cărora „toate
celelalte acţiuni şi cereri nee·
valuabile în bani, cu excepţia celor scutite de plata taxei judiciare de timbru potrivit legii, se timbrează cu 8
lei". 1 '1 Dispoziţiile tranzitorii cuprinse în Legea nr. 2/2013 nu afectează această prevedere, dat fiind caracterul
spe
cial al normei.

DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 167

 ' Art. 682
Art. 681 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
sau, dului
sau a unuia dintre membrii majori ai familiei sale ori a unei alte persoane majore COMENTARIU în perso
care se află în acel loc, iar în lipsa acestora, în prezenţa unui agent al forţei publice cazu anei
rile respec
şi tive,
cond numai
iţiile cu
prev autori
ăzut zarea
e preala
lege, bilă a
a instan
mart ţei de
ori execut
asist are,
enţi. dată
potriv
2) it art.
Iden 679
tifica alin.
rea (2).
bun COMENT
urilo
r 1.
urm Ide
ăribil ntific
e şi area
efect bunuril
uare or.
a Identifi
actel carea
or bunuril
de or
exec urmări
utar bile ale
e debito
domi rului şi
ciliul înde
sau plinire
la a
sedi actelor
ul de
altei execut
are
pers
relativ
oane
e la
decâ
aceste
t
a se
al fac de
debi către
torul execut
ui or în
pot prezen
face, ţa
în debi
lipsa torului
acor , a
unui membru major al familiei acestuia, a merie şi alţi agenţi ai forţei 1. opu exe ece a
publice sunt obligaţi să asigure nerea la cutare,
unei alte persoane majore sau, dacă acest executare. nim tie
lucru nu este posibil, în prezenţa unui îndeplinirea efect��ă a activităţii Măsurile aceasta ănu i
agent al forţei publice sau, în cazurile şi de executare silită, inclusiv prin reglement putând i nu
ate de art. fi la
în condiţiile prevăzute de lege, a doi îndepărtarea de la locul 681 sunt îi ex
executăm a debitorului sau a materializ debitoru
martori asistenţi. est ec
oricărei alte persoane. ări ale l,
Legalitatea actului de executare este e ut
(2) Dacă opunerea la rolului membri
asigurată prin participarea uneia dintre ai per ar
persoa nele enumerate în alineatul executare întruneşte elementele statul mis
ui în familiei e
reprodus anterior. Executorul nu are constitutive ale unei fapte acestuia să
cadru at
obligaţia de a asigura cu prioritate şi în prevăzute de legea penală, sau îşi
l ât
această ordine prezenţa debitorului, executorul judecătorescîncheie orice facă
execu de
urmată de prezenţa unui membru major un proces-verbal, pe care îl va altă sing
tării că
al familiei acestuia ş.a.m.d. Apreciem că trimite de îndată parchetului de persoan ur
actul este legal întocmit în prezenţa unui silite, ă. dre tr
pe lângă instanţa de executare.
agent al forţei publice sau, după caz, a astfel Intră ptat e
Sesizarea parchetului nu
martorilor asistenţi, dacă, indiferent de sub e, pă
împiedică continuarea executării cum
motiv, persoanele enumerate anterior nu incide iar rţi
silite. acest
sunt de faţă la momentul respectiv. nţa nel ,
a este
Prezenţa a doi martori asistenţi este art. egal câ
168 stabili
necesară atunci când se identifică bunuri DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 681 itat t
t în
ale debitorului situate într-o locuinţă, într- inclusi ea şi
art.
un local, într-un depozit sau într-o altă v act de
încăpere şi se procedează la sechestrarea, 626 elor
faptel că
respectiv ridicarea acelor bunuri. NCPC. e de de tr
Opune opune exe
2. Autorizarea prealabilă a instanţei de rea la e
executare. Alineatul (2) al art. 680 executare re la cut or
precizează că, în lipsa acordului terţului, se poate execut are ic
autorizarea prealabilă a instanţei este realiza are sau e
necesară, indiferent de felul titlului prin orice care exis pe
acţiuni sunt tenţ
executoriu, dacă se pune problema rs
sau consec a
identificării şi efectuării unor acte de inacţiuni oa
executare asupra unor bunuri aflate la inţa uno
al căror nă
domiciliul ori sediul altor persoane decât nepri r
rezultat int
debitorul. Din modul de redactare a art. mirii imp
este de edi er
679 alin. (2) şi art. 680 alin. (2) pare a împie es
rezulta că pro cedura autorizării de către dicare către me
a execut nte at
instanţă a accesului la bunurile ă.
execu or a la
debitorului este distinctă de procedura torulu
autorizării de către instanţă a identificării unor efec ·
i tuar D
bunurilor urmăribile şi că executorul judec obiecţi
ătore uni de ea ac
sau creditorul ar trebui să le parcurgă
sc în natură ace ă
succesiv pe ambele. op
efect juridic stor
Raportându-ne la considerente de uarea un
ordin pragmatic, putem afirma, în pofida ă a
unui er
redactă rii defectuoase, că, autorizând act de formul sun
ea
accesul, instanţa autorizează inclusiv execu ate cu t la
identificarea bunu rilor şi invers. Ar fi de tare privire asp ex
silită. la ect ec
dorit ca textele menţionate să fie reunite
Din actul e ut
într-unul singur, pentru a nu lăsa loc persp de care ar
abuzurilor de drept din partea ectiva
artico execut pot e
debitorului. nu
lului are ce fi
analiz urmea inv po
Art. 681. Măsuri în cazul at, nu at
ză să oca
opunerii la executare. (1) În cazul în este e
relev se te fi
care exe cutorul judecătoresc antă efectu pe înl
întâmpină opunere la efectuarea unui perso eze. cale ăt
act de executare, la cererea acestuia, ana Aceast a ur
care
făcută în condiţiile art. 658 alin. (2), se a, con at
organele de poliţie, jandar opun deoar test ă
e la pe
cale amiabilă, executorul nu este îndrituit să
folosească forţa pentru înlăturarea ei, ci va trebui să
se adreseze autori tătii competente pentru a asigura
concursul forţei publice. Formalismul procedurii
pre su.pune că executarea silită va continua la un
moment ulterior, după ce se va asigura
concursul forţei publice. Persoana care s-a opus
executării va putea fi obligată şi la des păgubiri în
condiţiile dreptului comun.
Organele de poliţie, jandarmerie sau alţi agenţi
ai forţei publice au obligaţia de a asi gura
îndeplinirea efectivă a activităţii de executare silită
de către executor, prin luarea măsurilor necesare
pentru a înlătura opunerea la executare.
2. Sesizarea infracţiunii. Dacă apreciază că
faptele de opunere la executare întrunesc
elementele constitutive ale unei infracţiuni,
executorul va încheia de îndată un proces verbal, pe
care îl va trimite parchetului de pe lângă instanţa de
executare. Executorului nu i se lasă posibilitatea
sesizării parchetului competent, ci doar a
parchetului de pe lângă instanţa de executare, pe
considerentul că acest parchet poate efectua în
mod prompt actele de urmărire penală.
Sesizarea parchetului în condiţiile alin. (2) nu
împiedică continuarea executării silite, executorul
putând solicita, dacă este cazul, concursul forţei
publice.
Art. 682. Locul executării. Executarea
silită se efectuează, după caz, la locul
unde debitorul realizează venituri sau la
locul unde se găsesc alte venituri ori
bunuri ale sale supuse urmăririi, dacă
legea nu dispune altfel.
COMENTARIU
Articolul 682 stabileşte care este locul
executării în funcţie de:
a)locul în care debitorul realizează
venituri;
b)locul în care se găsesc alte venituri ale
debitorului sau
c) locul în care se găsesc bunuri supuse
urmăririi.
Cazuri în care legea dispune altfel regăsim
în materia popririi şi în materia executării
hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori.
Prin instituirea acestui articol, legiuitorul a
urmărit să lase posibilitatea executorului legal
sesizat şi competent, potrivit art. 651 NCPC,
să efectueze acte de executare în afara
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 169
Art. 683 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
circumscripţiei curţii de apel pe lângă carefuncţionează[ll, acolo unde specificul execu
tării o impune.
În acest sens, observăm că, potrivit art. 651 alin. (1) lit. b), competent să efectueze
executarea silită directă mobiliară este executorul din circumscripţia curţii de apel unde
se află sediul sau, după caz, domiciliul debitorului, iar potrivit art. 682, executarea silită
directă mobiliară se efectuează la locul situării bunului mobil. Or, este evident că execu
torul competent va putea efectua actele de executare necesare, chiar dacă domiciliul
debitorului şi locul situării bunului mobil nu sunt situate în circumscripţia aceleiaşi curţi
de apel.
Art. 683. Timpul în care se efectuează executarea. (1) Niciun act de
execu tare nu se va putea face înainte de ora 6,00 şi nici după ora 20,00.
(2) Executarea silită nu se va putea face la alte ore decât cele
menţionate şi nici în zilele nelucrătoare, stabilite potrivit legii, în afară de
cazul în care se dis pune altfel prin chiar hotărârea judecătorească pusă în
executare sau de cazurile urgente în care executarea poate f încuviinţată
de instanţa de executare, prin încheiere dată în condiţiile art. 679 alin. (2).
(3) Cu titlu de excepţie, executarea începută va putea continua în aceeaşi
zi, dar nu mai târziu de ora 22,00, iar în zilele următoare, în condiţiile
prevăzute la alin. (1).
COMENTARIU
1. Intervalul orar. Necesitatea protejării deopotrivă atât a drepturilor creditorilor,
cât şi a drepturilor debitorilor sau a altor persoane a impus stabilirea unui interval de
timp în cadrul căruia se poate desfăşura executarea silită.
Legiuitorul a stabilit că nicio executare silită nu va putea începe înainte de ora 6,00
şi că niciun act de executare nu va fi efectuat după ora 20,00. Executarea începută va
putea continua, cu titlu de excepţie, în aceeaşi zi chiar şi după ora 20,00, dar nu mai
târziu de ora 22,00.
Din redactarea ultimului alineat al articolului rezultă că, pe parcursul unei executări
silite, este permisă cel mult o singură dată depăşirea orei 20,00. Executarea nu poate fi
începută după ora 20,00, chiar dacă s-ar termina înaintea orei 22,00. Pentru depăşirea
orei 20,00 în condiţiile menţionate, nu este necesară încuviinţarea instanţei.
2. Zilele lucrătoare. Executarea silită se efectuează doar în zilele lucrătoare. În zilele
nelucrătoare!21 nu pot fi începute executări silite sau efectuate acte de executare. Întru
cât stabilirea zilelor nelucrătoare se poate face prin mai multe tipuri de acte normative,
considerăm că sintagma „potrivit legii" din alin. (2) trebuie interpretată extensiv.
Articolul permite ca executarea silită să fie efectuată în zilele nelucrătoare dacă:
a) s-a dispus astfel prin titlul executoriu care este reprezentat exclusiv de o hotărâre
judecătorească sau
b)instanţa de executare a încuviinţat expres acest lucru.
111Potrivit art. 8 din Legea nr. 188/2000, republicată, executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în cir
cumscripţia curţii de apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se
dispune altfel.
1,1 Cu privire la zilele nelucrătoare, a se vedea dispoziţiile art. 137 şi art. 139 C. muncii, republicat.
170 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
Art. 684-685
Instanţa de executare va putea încuviinţa efectuarea executării silite, inclusiv în zilele
elucrătoare, doar în cazuri urgente, la cererea creditorului sau a executorului, prin
pronunţată în camera de consiliu, executorie, nesupusă niciunei căi de atac.
�cheiere
Deşi norma la care se face trimitere - art . 679 alin. (2) - stabileşte că instanţa va cita
ter ţul care deţine bunul, apreciem că, în cazul analizat, se va cita debitorul sau
persoana care ar fi afectată prin efectuarea executării în zilele nelucrătoare. Instanţa nu
va putea autoriza efectuarea executării silite în alt interval de timp decât cel prevăzut la
alin. (1), indiferent dacă este vorba de zile lucrătoare sau zile nelucrătoare.
3. Sancţiune. Încălcarea dispoziţiilor art. 683 atrage anularea executării, potrivit
pre
Art. 684. Executarea în lipsa părţilor. Actele de executare îndeplinite
în lipsa părţilor, când prezenţa lor nu este expres cerută de lege, sunt
valabile, dacă sunt făcute cu respectarea dispoziţiilor legale.
COMENTARIU
Executorul poate efectua acte de executare, chiar dacă părţile lipsesc, cu excepţia
situaţiei în care legea prevede necesitatea prezenţei lor. O astfel de prevedere regăsim
în dispoziţiile art. 909 alin. (2) NCPC referitoare la punerea în executare a hotărârilor
jude cătoreşti referitoare la minori.
Articolul nu se referă la înştiinţarea părţilor despre efectuarea unui act de executare
silită, ci doar la prezenţa acestora la efectuarea lui.
Art. 685. Sancţiune. Încălcarea dispoziţiilor art. 673, 677 şi 683 atrage
anu larea executării.
COMENTARIU
Executarea unor creanţe afectate de termen, efectuarea actelor de executare fără a
fi plătită cauţiunea, atunci când este cazul, precum şi efectuarea executării în afara ore
lor şi zilelor permise de lege reprezintă aspecte în cazul cărora legiuitorul a considerat
necesar să prevadă o nulitate expresă în sensul art. 175 alin. (2) NCPC - nulitatea este
condiţionată de vătămare, dar vătămarea se prezumă.
În opinia noastră, nu era necesară instituirea unei nulităţii exprese în condiţiile
art. 175 alin. (2), deoarece termenul care afectează creanţa, cauţiunea care trebuie plă
tită în prealabil şi orele, respectiv zilele în care se face executarea sunt cerinţe legale
extrinseci actelor de executare silită, a căror nerespectare ar fi atras sancţiunea nulităţii
necondiţionate de existenţa unei vătămări, în condiţiile art. 176 pct. 6 NCPC.
Dacă în privinţa nulităţii exprese poate fi acceptată reglementarea legiuitorului, nu
aceeaşi este situaţia în cazul instituirii sancţiunii anulării executării. Sub acest aspect,
tre buie observat că anularea executării silite înseşi, cum spune articolul, poate fi
necesară şi utilă în cazul executării unei creanţe afectate de termen sau în cazul în care
cauţiunea vizează executarea provizorie a hotărârii. Din contră, sancţiunea anulării
întregii execu tări nu poate fi acceptată atunci când doar un act de executare se face în
afara progra mului de lucru sau atunci când cauţiunea privea doar efectuarea unui
anumit act de exe cutare, şi nu efectuarea executării înseşi.
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 171
Art. 686-687 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
Secţiunea a 3-a. Executarea
Împotriva moştenitorilor
Art. 686. Interzicerea executării silite. (1) Dacă debitorul moare înainte de
sesizarea executorului judecătoresc, nicio executare silită nu poate fi pornită,
iar dacă moare după ce aceasta a fost pornită, ea nu poate fi continuată cât
timp moştenirea nu a fost acceptată de către cei chemaţi la moştenire sau, în
lipsă, cât timp nu a fost numit, în condiţiile legii, un curator al succesiunii ori,
după caz, un curator special pentru executare, în condiţiile art. 58.
(2) În cazul în care creditorul sau executorul judecătoresc ia cunoştinţă,
în orice mod, de faptul că debitorul a decedat, acesta este obligat să solicite de
îndată camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu
defunctul să facă menţiune în registrul special prevăzut de lege despre începerea
executării silite şi să îi elibereze un certificat din care să rezulte dacă moştenirea
debitorului a fost sau nu dezbătută, iar în caz afirmativ, care sunt persoanele
care au calitatea de moştenitori, precum şi faptul dacă până la acceptarea
moştenirii de către c�l puţin unul dintre succesibili a fost sau nu numit un
curator al succesiunii.
(3) In cazul în care se constată că moştenirea nu a fost dezbătută sau, după
caz, acceptată, creditorul sau executorul judecătoresc poate cere camerei
notari lor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul domiciliu defunctul
sau, după caz, notarului public deja sesizat întocmirea inventarului succesiunii
sau desem narea unei persoane în acest scop.
Art. 687. Începerea executării contra moştenitorilor. (1) Dacă debitorul
moare înainte de începerea executării silite şi se constată că nu există niciun
moş tenitor acceptant şi nici nu este numit un curator al succesiunii, la cererea
credi torului ori a executorului judecătoresc, instanţa de executare va numi de
îndată un curator special, până când va fi numit, în condiţiile legii, curatorul
succesiunii, dispoziţiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
(2) În cazul în care moştenirea a fost acceptată şi există numai moştenitori
majori, executarea silită va fi pornită împotriva tuturor, în afară de cazul în care
numai unii dintre aceştia sunt chemaţi, de lege ori potrivit voinţei defunctului,
să răspundă pentru anumite datorii ale defunctului. Dacă executarea silită este
pornită contra tuturor moştenitorilor, aceştia vor fi citaţi, printr-o înştiinţare
colectivă, făcută la locul deschiderii moştenirii, pe numele acesteia, cu excepţia
cazului în care au ales, cu ocazia dezbaterii succesorale ori chiar ulterior, un alt
domiciliu în vederea citării sau un reprezentant al acestora, după caz.
(3) Dacă între moştenitori sunt şi minori sau persoane puse sub interdic
ţie judecătorească, executarea silită nu va putea fi pornită decât după numirea
reprezentanţilor sau a ocrotitorilor legali. Dacă însă după o lună de la moartea
debitorului sau de la punerea sub interdicţie judecătorească nu a fost numit
reprezentantul sau ocrotitorul legal, creditorul sau executorul judecătoresc va
putea cere instanţei de executare numirea unui curator special, până la
numirea lui, dispoziţiile art. 58 aplicându-se în mod corespunzător.
172 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
Art. 688
Art. 688. Continuarea executării contra moştenitorilor. Dacă la moartea
debitorului executarea era începută, ea se suspendă şi nu va fi reluată
împotriva succesibililor acceptanţi decât după 10 zile de la data când aceştia au
fost încu noştinţaţi despre continuarea executării silite, dispoziţiile art. 687
aplicându-se în
rnod corespunzător.
COMENTARIU
1. Scopul reglementării. Principiul legalităţii executării silite impune, printre altele,
respec tarea drepturilor părţilor, ceea ce face necesară reglementarea distinctă şi deta
liată a situaţiilor în care, înainte de începerea executării silite ori pe parcursul acestei, a
decedat debitorul, mai ales că unele proceduri execuţionale au caracter necontencios şi
nu presupun obligativitatea încunoştinţării ori participării debitorului.
Secţiunea a 3-a, intitulată „Executarea împotriva moştenitorilor", stabileşte procedu
rile care trebuie urmate de către creditor sau executor în ipoteza decesului debitorului.
Evenimentul decesului constituie, în funcţie de momentul la care intervine, impediment
la începerea executării silite ori, după caz, la continuarea acesteia. Impedimentul repre zentat
de decesul debitorului are, în ambele cazuri, efect dilatoriu asupra executării, dar
poatedobândi efect dirimant în cazul conduitei nediligente a creditorului.
Denumirea secţiunii analizate şi conţinutul normelor pe care le cuprinde circumscriu
domeniul de aplicare al dispoziţiilor art. 686-688 la executările silite în care debitorul
este persoană fizică, deoarece doar într-o astfel de ipoteză se poate vorbi despre „deces"
şi „moştenitori". Calitatea creditorului de persoană fizică sau juridică ori felul titlului exe
cutoriu sunt irelevante din perspectiva instituţiei analizate.
2. Decesul debitorului anterior începerii executării. Dacă decesul debitorului a inter
venit după momentul la care titlul constatator al obligaţiei a dobândit caracter execu
toriu, dar înainte de sesizarea executorului judecătoresc, pornirea executării silite este
prohibită.
Creditorul va putea începe executarea silită în următoarele situaţii:
a) succesiunea a fost acceptată de către cei chemaţi la moştenire; întrucât art.
686 alin. (1) nu distinge după felul acceptării, aceasta poate fi expresă sau tacită, cu
condiţia rezultată din alin. (2) de a fi constatată prin emiterea unui certificat de calitate
de către notarul public;
b)a fost numit un curator al succesiunii. Potrivit art. 1136 NCC, cât timp moştenirea
nu a fost acceptă sau dacă succesibilul nu este cunoscut, notarul public competent poate
să numească un curator special al moştenirii, pentru apărarea drepturilor moştenitorului
eventual; executarea silită va fi îndreptată de către creditor împotriva curatorului special;
c) a fost numit un curator special pentru executare. Aceasta are loc:
- când moştenitorul sau unul dintre moştenitori este o persoană fizică lipsită de
capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile şi nu are reprezentant ori ocrotitor legal sau
- când nu există nici moştenitor acceptant, nici curator special.
Curatorul special pentru executare se numeşte de către instanţa de executare la
cererea creditorului sau a executorului judecătoresc. Determinarea instanţei de execu
tare este dificilă, întrucât debitorul a decedat înainte de începerea executării, ceea ce
înseamnă că executorul nu a fost sesizat. Curatorul special numit de către instanţă va
reprezenta moştenitorul lipsit de capacitate de exerciţiu până la numirea reprezentan-
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
173
Art. 688 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 689
dicţ nu
tului legal, potrivit legii, sau, după caz, va reprezenta moştenirea până când va fi ie,î mir
numit curatorul succesiunii. n ea
Dacă moştenirea nu a fost dezbătută sau acceptată, creditorul sau executorul cad un
poate cere camerei notarilor publici în a cărei circumscripţie a avut ultimul rul ui
domiciliu defunc tul sau, după caz, notarului public deja sesizat întocmirea căr cur
inventarului succesiunii sau desemnarea unei persoaneîn acest scop. Întocmirea uia at
inventarului succesiunii nu presu pune intervenţia instanţei. Alineatul (3) al art. tre or
686 nu prevede care sunt efectele reali zării inventarului din punctul de vedere al bui sp
creditorului urmăritor. Articolul 104 din Legea nr. 36/1995, republicată, prevede că ,, e eci
(1) La cererea persoanelor interesate, se va pro ceda la inventarierea bunurilor nu al,
succesorale, în condiţiile prevăzute de lege. Dacă nu există cerere anterioară miţi co
pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventa riere ţine loc şi de rep nfo
cerere de deschidere a acestei proceduri. (2) Inventarul poate fi făcut şi de către rez rm
o altă persoană desemnată de notarul publicîn baza unei împuterniciri date în acest ent art
sens . (3) În situaţiaîn care bunurile moştenirii se află în circumscripţii judecătoreşti anţi .
diferite, notarul public sesizat va solicita efectuarea inventarului prin comisie i 58
rogatorie. sau N
(4) Cererea de inventariere poate fi făcută de orice succesibil, de executorul ocr CP
testamen tar, de creditorii defunctului sau ai moştenitorilor ori de altă persoană otit C,
care justifică un interes. (5) Laîntocmirea inventarului pot participa succesibilii sau, orii car
după caz, executorul testamentar, creditorii şi 2 martori. În cazul în care succesibilii, debitorului decedat. leg e
executorul testamentar sau creditorii refuză să semneze procesul-verbal, semnătura ali. îşi
martorilor este suficientă pentruîndeplinirea procedurii. (6) La primirea cererii de Du va
pă
efectuare a inventarului, nota rul va anunţa succesibilii despre efectuarea Secţiunea a 4-a. Intervenţia altor înd
inventarului. (7) În cazul în care unul dintre succesibili sau altă persoană care are exp epl
creditori irar ini
în posesie bunuri din patrimoniul defunctului se opune la efectuarea inventarului,
notarul va întocmi un proces-verbal în care va face menţiune despre opunere şi va ea atri
indica persoanelor care insistă la inventariere să solicite instanţei competente să ace buţ
dispună efectuarea inventarului. (8) În cazul în care instanţa a dispus efectuarea stui iile
inventarului, notarulîl va efectua, fără să mai ţină seama de vreo opo ziţie, iar în ter pâ
procesul-verbal de inventariere va menţiona că inventarierea se faceîn baza me nă
n, la
hotărârii judecătoreşti".
În lipsa unor dispoziţii legale sau testamentare contrare, moştenitorii răspund cre nu
soli- dito mir
dar pentru datoriile defunctului. Dacă nu au indicat un domiciliu pentru citare sau rul ea
sau
dacă nu au desemnat un reprezentant, moştenitorii vor fi citaţi printr-o înştiinţare rep
colectivă, făcută la locul deschiderii moştenirii, pe numele acesteia. Interpretând per a exe rez
contraria cut ent
dispoziţiile art. 687 alin. (2) teza ultimă, se ajunge la concluzia că moştenitorul COMENTARIU oru ant
unic va trebui citat la propriul domiciliu sau la domiciliul pe care l-a indicat, sub l ulu
sancţiunea nuli- tăţii, conform art. 175 alin. (1) NCPC. jud i
În cazul minorilor sau interzişilor judecătoreşti legea stabileşte un termen limită ecă sa
de o lună, care curge de la data decesului debitorului, respectiv de la data punerii tor u
sub inter esc ocr
va otit
put oru
ea lui
cer leg
e al.
inst
anţ 3
ei .
De
de
ce
exe
sul
cu
de
tar
bit
e
orului ulterior începerii 1. Dr��tul de intervenţie.
executării. Dacă decesul Articolul 643 NCPCîi enumeră
debitorului a sur venit după printre participanţii la exe
cutarea silită pe creditorii
începerea executării silite, intervenienţi. În art. 648 se
intervine suspendarea executării arată că orice creditor al debito
silite, care ope- rează de drept. rulu, poate, în condiţiile art. 689
şi _urm., să intervină în
procedura de executare silită
aflat� '.n curs, până la data fixării
de către executorul judecătoresc
174 a termenului pentru valorificarea
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ bunurilor urmăribile, iar după
depunerea sau consemnarea
sumelor reali
zate din rmărire, poate să
participe la�distribuirea acestor
sume, potrivit dispoziţiilor art.
863 ş1 urm.
Drept�! de intervenţie al
. .
creditorului intervenient
presupune existenţa unei executări
s1l1te pornite de un alt creditor.

175
 �Tl�TL_UL_l_.0_1s_P_oz_1r_11_G_E_NER_
_AL_E��������������� ��������rt.69l

(2) Cu toate acestea, creditorii care au un drept real de garanţie

rilorasuur ăriteuşi care este conservat în condiţiile prevăzute de
prambun
lege, creditorii care
• au având ca obiect venituri datorate bug etului general
cbrea nţeuluicons olidat Esau
Uniunii uropene, precum şi alţi creditori
.. uget
ul uia rmăririi silitevin dreptul să participe la distribuire după
cpurs
rivileg ţi care inter au în
de intervenţie a
de drueptu
rang l conf eritde preferinţă, chiar dacă cererea
l lor
fost f ăcută după
a întocmirii
în termenul prevăzut la art. 868 alin. (2), în vedere
proi
trib ueictului
re a sume iszultate din urmărire. Dispoziţiile art. 865 rămân
deidre

aplicabile.
urmărite.
alorificarea bunurilor
stabilit de către executor pentru vCOMENTARIU
r sp tării t rm n l i es a nstatării tard ivităţii intervenţiei.
Sancţiunea ne e ec cere re de in tervenţie până la termenul
e e u u te aceea co
conform căreia creditorii chirografari po t formula enţie tardivă produce anu

area ter m
mite efecte dacă a fost formulată înainte de expir af
tervenient are drep
titlurilor de creanţă.Într-o astf e l de situa ţie , c re ditoru l chirogr ar in
rămasă d pă înd s rea drepturilor cre
tul să participe la distribuirea părţii din suma
u e tula

iaţi şi a cel
or ca re au intervenit în
ditorilor urmăritori, a creditorilor garantaţi sau privileg

de către executor pen tru depun erea

de intervenţie poate fi depusă pân ă fa termenul fixat
e este

conservat în condiţiile prevăzute de

le ge ; lui eneral con-
b) creditorii care au creanţe având ca obiect venituri datorate bugetu
gat sau bugetului Uniunii Europene;
solid

c) alţi creditori privilegiaţi.

angul co nfe rit de
Creditorii menţionaţi au dreptul să participe la distribuire după r
t rm enul prevăzut de
dreptul lor de preferinţă, dac ă titlul de creanţă a fost dep s în u e

ocmirii proiectului de distri b i a sumei

art. 868 alin. (2) NCPC, în vedere a înt
u re
rezultate
din
urmărire.terpretarea per a contraria a dispozi ţiilor art. 865 NCPC rezultă că stat u l şi uni-
Din in
p e nt r u
tăţile administrativ teritoriale nu beneficiază de termenele de mai sus a rea
formul sit ţi în a f st no fi ţi în termen de 15 zile de a înce
cererii de interv nţi în
e e ua a care u o ti ca
l 30 de zile de
perea executăr ii silite şi nu au înscris la executor valoa rea c reanţei lor, în la
data notificării.

Art 691. Procedura. (1) Cererea de intervenţie trebuie să fie

pectare
. tă
făaccuerincu
ţelores revăzute la art. 663, indicându-se în mod
rp
expres dacă creanţa
tot ori în parte, privilegiată sau chirografară, după caz. În cazul în
care creditorul

177
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
Art. 691 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 691
de pe documentele
precum
verbal deşiconstatare justificative,
de :e_e procesul-
a sui ut
ag "e fără
finali ,mom
din d
o m
a ăs
asigu
ătorii
st tat nt c u „obţi
(2) Cererea se depune la executorul judecătoresc, împreună cu copii ră
to
il
certificate cer e
r„
e e r e

e r

aplicării măsurii asigurătorii, nute" au efect e ju ridice.

dacă este cazul. a d
In situaţia în
Cer r e int v nţie s e depune la executorul judecătoresc. La ce rere s e
care se reclamă
e e er e
pie,cre ante ele justificativ e ale creanţei şi procesul-verbal de
document
ataş ează, în co
băneşti rezultate din înscrierile asigurătorii, da că est ere
constata cazul.
a măsurii
f
contabile făcute în registre
I
ţinute
Creditoriicu respepcrevăzuţi
chirografari ta{ea unataşa
extras ladcere
e p erîns
la art. 689 pct. 4 NCPC
venţievor ea c drieeint
rile
er
condiţiilor prevăzute de lege, contabile fă cut e în registrel e care
cererea va fi însoţită, sub cuprind acest e sume, legalizat
e de
sancţiunea �admi sibilitătii de un notar public, sub san cţiunea
un extras de pe înscrierile inadmisibilităţii cererii de
care cuprind aceste sume, int ervenţie. Apre
legalizate de un notar public. ciem că precizarea expresă a
sancţiunii inadmisibilităţii în cazul
(3) După îmegistrarea
cererii, executorul judecătoresc nedepunerii copiilor legalizate ale
o va înain�a �e în�ată
. înscrierilor din registre dă dreptul
instantei de executare executorului judecătoresc să
competente, împreună cu toate pronunţe
documentele iushficahve,
dispo�iţiile art. 664 şi 665
.aplicându-se
coresp
în mod
narea
poate �ător.
cererii
interventie,
suspenda
eliberarea saudePână !a soluJio
instanta dceeesp
ring
ca
ina
dmi
sibil
ă ae d t v
ri in , în o
nţi n art.
ţiil 664
di
d1str1burrea o ere e er e e
înc c e
h
ere
de sume obtinute din (5) La termenul fixat
va.iorificare; bunurilor de instanţă, debitorul trebuie să
debitorului. Instanta poate declar� dacă înţ�lege să
obliga
creditorul i�tervenient la plata recunoască, în tot sau în parte,
. .
unei cauţiuni. Dispoziţiile art. creanţele pentru care a avut loc
. intervenţia. Dacă debitorul nu
V • V
718 �. (7) şi (8) se aplică în
�
•

mod corespunzător. se înfăţişează, se consideră că

�: recunoaşte toate creanţele
.. reclamate prin cererile de
(4) Instanţa soluţionează
cererea în camera de intervenţie.
consilm, făra citare P
ţllor, (6)Dacă debitorul contestă,
dispoziţiile art. 665 aplicându- în tot sau în parte, creanţele
se în mo� corespunz�to�. recla�a�e, �reditor�1 intervenienti
Dacă creditoru ca�e au formulat ale căror creanţe au fost
contestate au dreptul să solicite
cerere de intervenţie nu au titlu instanţei, cu plata pr�alabilă a
executoriu, instanţa va convoca
cauţiunii prevăzute la art. 718
m camera de consiliu, de alin. (2), să dispună executo
urgentă şi în termen scurt,
debitorul şi creditorii care nu au rului judecătoresc ca sumele
titlu executoriu, pentru reclamate să fie puse deopart�,
dacă, în t�rmen de 5 zile de la
re�unoaşterea de către debitor a
creanţelor, dispunând totodată data când a avut loc convocarea
comunicarea către debitor a prevăzută la alin. (4), aceştia vor
face dovada că au introdus
copiilor de pe cererile de
intervenţie şi de pe acţiune în justiţie în scopul
documentele justificative. obţinerii titlului executoriu. Până
la expirarea acestui termen,
eliberarea sau, după caz, NCPC, ca re sunt apli cabil e prevăzută la alin. (4), a ceştia vo r termenului, eliberarea sau
distribuirea acesto� sume, dacă potrivit alin. (3) al articolului fa ce dovada că au int rodus distribuirea sumelor. După
este cazul, se suspendă de analizat. În schimb, executorul va a cţiune în justiţie în scopul împlinirea termenului d e 5 zile,
drept, iar după împlinirea înainta cererea de intervenţie obţinerii titlului e xecutoriu. instanţa va put ea decid e asu pra
termenulm instanţa va decide instanţei de executa re,
O astfel de cerere suspendă de suspendă rii, în condiţiile alin. (3)
n eputând da în chei ere de
asupra suspendării, în pe motiv că nu sunt drept, până la expirarea al articolului analizat, până la
respin gere
condiţiile alin. (3), până la d epus e, în copie, celelalt e
f
I
soluţionar
ă.p În east
luid
hotărâr
finitiv
a ulitigiuaz,
din
mă sumele
vo fi o
s m
n t pân
n
a ă la
soluţionare� litigiului printr-o do cumente
r e e c
e
r c
e
justificative sau e
hotărâre definitivă. În acest din pro cesul verbal de constatare a
r

urmă caz, a�e�t� sume vor fi

c
apli cării măsurii asigurătorii.
COMENTARIU soluţionarea litigiului print r-o
consemnate până la 2. Soluţionarea cererii. hotărâ re d efinitivă, cu excepţia
soluţionarea litigiului printr-o Procedura de soluţionare a 1. Cererea de intervenţie. situaţiei în ca re ar fi pre tins e de
hotărâre definitivă, cu excep tia cererilor de intervenţi e este pre
Cererea d e int ervenţi e trebuie să alţi credito ri în rang util. Da că
situatiei în care ar fi pretinse văzută în alin. (3)-(6) ale art. cup rindă menţiunile pre văzut e la
sum el e obţinut e din valorifi carea
de alti creditori în rang util. 691, în completarea cărora se art. 663 alin. (3) şi p e cel e
bunurilor sunt, în totalitat e,
aplică, dacă este cazul, dispo prevăzut e la art. 148 NCPC, la ca re dist ribuit e creditorilo r car e
ziţiile art. 665 relative la se adaugă preci zările exprese aveau creanţ e cu un rang util, nu
încuviinţarea executării silite de ref eritoa re la creanţă, respectiv: se mai pune problema
către instanţă. da că est e certă, lichidă şi e xigibilă; suspendă rii d e către instanţă a
Cererea de intervenţie se da că est e garantată, în tot ori în elib erăr ii acestora.
soluţionează în camera de part e, sau negarantată; dacă est e
Considerăm că procedura
consiliu, fără citarea părţilor, privilegiată sau chi rogra fa ră; dacă stabilită pent ru ipot eza
de către instanţa d e executare s-a cerut sau obţinut luarea unor credito rilor care nu au titlu exe

compet entă pent ru executarea
silită în care se intervine . La
cererea creditorului, instanţa
poat e dispune susp endarea
eliberării sau dist ribuirii sum elor
măsuri asigurăto rii asup ra cutoriu şi ale că ro r creanţe sunt
bunurilor debi torului, cu indica rea contestate de căt re debitor
bunurilor respective. Considerăm poat e duce la t ergiversarea
că pr ecizarea relativă la măsu rile executării
silit e, în dauna
credito rului u rmăritor sau a altor

obţinut e din valorifi carea credito ri care au titluri exe

178
bunurilor d ebito rului până la DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
soluţionarea cererii de
intervenţi e, în limita creanţ ei
afi rmat e d e către intervenient. DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
179
Dispoziţiile a rt. 718 alin. (7) şi (8)
relativ e la cauţiune şi regimul

juridi c al înch eierii pronunţat e

s e aplică în
mod corespunzător.
Când s e formul ează cerere
de intervenţie d e către un
credito r care nu are titlu exe

cutoriu, conform art. 689 alin. (2)

pct. 2-4 NCPC, instanţa va cita
respectivii creditori şi debitorul,
care va d ecla ra dacă
recunoaşt e, în tot sau în parte,
creanţel e pentru ca re a avut loc

intervenţia.
Creditorii al e căror creanţe
sunt cont estat e de căt re

debito r, în tot sau în part e, au

dreptul să soli cite instanţei, cu
plata prealabilă a cauţiunii
p revăzut e la art. 718 alin. (2), să
dispună executo rului

jude cătoresc ca sum el e

reclamat e să fie puse d eopart e,

da că, în termen de 5 zil e de la

data când a avut loc convocarea
 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 692-
693
alin. (1), creditorul urmăritor are dreptul de a fi preferat acestora la distribuirea
sumei rezultate din urmărire.
(3) �editorii urmăritori nu se pot opune cererilor de interventie
făcute de alti creditori, în afară de cazul în care ei fac dovada că aceştia
au actionat în frauda
drepturilor lor. E� po t �să co ntesta, în termenul prevăzut de lege,
repartizarea creanţel
. or po trivit proiectului de distribuire a sumel or
_
rezultate din urmărire întocmit de către executor.
executării.
COMENTARIU
�aporta t la ce:�rile de intervenţie formulate de către alţi creditori, legea îi recunoaşte
cred1to rulu1 _ urmantor un beneficiu de discuţiune care constă în posibilitatea îndrumav f·li·
inte .
· or care au titlu executoriu să ceară extinderea urmăririi asupra altor bun
in enţ1
rven1 patrimoniu e itorului. Cheltuielile de executare necesare pentru extindere un
afiate • . . I d b
vor fi suportate de către creditorii intervenienţi.
Dacă �u se solicită extinderea urmăririi şi la bunurile indicate de creditorul urmăritor
sau, dupa caz, nu se avansează cheltuielile necesare extinderii, în termen de 10 zile d
la data notificării pre�ăz�te !a alin. (1) al art. 693, creditorul urmăritor are dreptul de a�
COMENTARIU preferat acestora la d1stnbu1rea sumei rezultate din urmărire.
:o�siderăm c� această normă, care consacră dreptul de preferinţă al
creditorului urmantor, deroga de la rangul creanţelor cu preferinţă generală, fără a
deroga de /a ran�ul creanfelo: garantate, deoarece, în cazul acestora din urmă,
preferinţa este acor ului
data de lege m v1rtutea bu� urmărit, pe când, în cazul celor dintâi, preferinţa vizează
exclusiv sumele obţinute, fiind . irelevant bunul valorificat.
Creditorii urmăritori se pot opune cererilor de intervenţie dacă fac dovada că aces
t� a sun� formul�te în frauda drepturilor lor. Ca regulă, conivenţa frauduloasă între cre
.
�1torul interv�me�t ş1 debitor poate exista atunci când intervenţia nu se sprijină pe un
titlu _exe<:_ utor�u ş1 se pune pr� blema recunoaşterii creanţei. Deşi textul nu precizează,
cons ca frauda drepturilor creditorului urmăritor poate fi dovedită în cadrul unei
idera _
contestaţ11 la executare.
Ulti�a teză a alin. (3) prevede dreptul creditorului urmăritor de a contesta, în terme
nul prevazut de lege, repartizarea creanţelor potrivit proiectului de distribuire a sumelor
r �z� lt�te din u�măr_ire întocmit de către executor. Această prevedere este inutilă, în
.
con
d1ţ11le in care s1tuaţ1a reglementată intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 874-876 NCPC.

Art. 694. Efectele intervenţiei. (1) Creditorii intervenienti şi cei ale

căror creanţe au t�st recu�os�ut� de către debitor, în c ondiţiile prevăzute la
art. 691, pot să participe la distribmrea sumei rezultate din urmărire, în limita
sumelor
clam �t� sau, �upă caz, r�cuno scut�, şi, dacă au titluri executorii, să participe,
;e . legu, la urmărirea bunuril
n condiţiile o r debitorului şi să solicite efectuarea
unor acte de executare silită, dacă este cazul.
(2) Creditorii intervenienţi ale căror creante au fost contestate în tot sau în
parte, de către de�i:or şi care au cerut instanţ�i ca sumele reclam�te să fie puse
deoparte pot participa numai la distribuirea sumel or consemnate în c onditiile
pr�':_ăzute la art. 691 alin. (6), în afară de cazul în care ar fi pretinse de alti
cr�di-

DUMITRU MARCEL GAVRIŞ

180 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 181
 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
Art. 695-696
COMENTARIU
Încuviinţarea cererii de intervenţie nu produce efecte cu privire la actele de execu
tare anterioare.
Urmare a admiterii cererii de intervenţie de către instanţă, creditorii intervenienţi
pot:
a) participa la distribuirea sumei rezultate din urmărire; . . .
b) să participe, dacă au titluri executorii, la urmărirea bunurilor deb1torulu1; ŞI
c) să solicite efectuarea unor acte de executare silită, inclusiv extinderea executar_u..
asupra altor bunuri ale debitorului.
Dacă instanţa a consemnat anumite sume la cererea creditorilor. . ale caro_ crean e au
� :
fost contestate, aceştia vor participa la distribuirea respectivelor sume dupa soluţiona
rea definitivă a litigiului privitor la creanţă, în măsura în care, până la momentul respec
tiv, nu au fost pretinse de creditori în rang util.
Art. 695. Interventia tardivă. Creditorii chirografari care au intervenit
după expirarea termenului p;evăzut la art. 690 alin. (1), dar în�inte d�
��pir�rea ter�e nului pentru depunerea titlurilor de creanţă, în vederea
mtoc�11 pro�ec�lu� de distribuire a sumei rezultate din urmărire, au dreptul
să participe la distnbmrea părtii din suma rămasă după îndestularea
drepturilo� creditori�or _urmăr�tori a creditorilor garantaţi sau privilegiaţi şi a
_ �
celor care au mtervemt m timp util. Dis poziţiile art. 691 alin. (4)-(6) rămân
aplicabile.
COMENTARIU
Considerăm că denumirea marginală a articolului ar trebuie să fie „intervenţia peste
termen" deoarece textul reglementează un caz de admisibilitate a cererii de interven
ţie form�late după expirarea termenului prevăzut de art. 690 alin. (1), dar înaintea t�r
_ demersului.
menului prevăzut de art. 868 NCPC. Or, cererile de intervenţie tardive la modul propriu,
respinse ca atare de către instanţe în procedura prevăzută de ar�. 6�1 alin. (4)-(6), sunt
cele formulate după expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţa,_ nu
cele depuse anterior.
Dacă cererea de intervenţie a fost formulată de către un creditor chirografar dupa
termenul stabilit de executor pentru valorificarea bunurilor urmărite, dar mai înainte
de
expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă în vede�ea î�tocmirii
proiec
_
tului de distribuire a sumei rezultate din urmărire, respectivul creditor mterventent are
dreptul să participe la distribuirea părţii din suma rămasă după îndestularea d epturil�r
creditorilor urmăritori, a creditorilor garantaţi sau privilegiaţi şi a celor care au :intervenit
în timp util.
Secţiunea a 5-a. Perimarea executării silite
Art. 696. Termenul de perimare. (1) în cazul în care creditorul, din culpa
s� a lăsat să treacă 6 luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar
'.
executăm silite, ce i-a fost solicitat, în scris, de către executorul judecătoresc,
executarea se perimă de drept.
182 DUMITRU MARCEL
GAVRIŞ
Art. 697
(2) În caz de suspendare a executării, termenul de perimare curge de la
înceta rea suspendării. Termenul de perimare nu se suspendă pe timpul cât
executarea silită este suspendată la cererea creditorului.
COMENTARIU
,,Perimarea este, în general, o sancţiune procesuală care constă în stingerea proce
s i, în faza în care se găseşte, considerându-se că partea, printr-o îndelungată lipsă de
ulu
stăruinţă, a pierdut orice interes în soluţionarea cererii sale, cerere care, ca urmare a
perimării, este considerată că nu ar fi fost introdusă"['!.
Perimarea executării silite a fost definită ca fiind o sancţiune de drept procesual civil,
care intervine în situaţia în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă un interval de
2
timp de 6 luni de la data îndeplinirii ultimului act de executare silită[ l.
Noul Cod de procedură civilă păstrează termenul de perimare de 6 luni, la fel ca şi
cel prevăzut de vechiul cod în art. 389.
Termenul de perimare Începea să curgă, sub imperiul vechii reglementări, de la ulti
mul act de executare efectuat. Actualmente, termenul de perimare Începe să curgă de
la data la care executorul a comunicat în scris creditorului solicitarea îndeplinirii unui
act sau a efectuării unui demers, necesare executării silite.
Vechiul cod nu prevedea cerinţa ca actul sau demersul neîndeplinite să fi fost solici
tate în scris de către executor, astfel că în practică, de cele mai multe ori, perimarea
inter venea din culpa comună a executorului şi creditorului, care nu erau suficient de
diligenţi pentru a evita incidentul procedural al perimării.
În noua reglementare, perimarea nu intervine prin simplul fapt al interpunerii unei
perioade de 6 luni Între două acte de executare succesive, fiind necesar ca executorul
să îl fi înştiinţat în scris pe creditor despre obligaţia de îndeplinire a unui act sau a unui
demers.
Creditorul poate dovedi că nu a fost în culpă, chiar dacă termenul de 6 luni s-a
împlinit şi executorul îl înştiinţase despre necesitatea efectuării în scris a actului sau
Termenul de perimare nu curge cât timp executarea este suspendată. Într-o astfel de
situaţie, termenul de perimare va începe să curgă după Încetarea suspendării, cu condi
ţia ca anterior acesteia creditorului să i se fi solicitat În scris efectuarea unui anumit act
de procedură.
Art. 697. Constatarea perimării. Efecte. (1) Perimarea se constată de
către
instanţa de executare, la cererea executorului judecătoresc sau a părţii
interesate,
prin încheiere dată cu citarea în termen scurt a părţilor.
(2) Perimarea executării atrage desfiinţarea tuturor actelor de executare,
cu excepţia celor care au dus la realizarea, în parte, a creanţei cuprinse în
titlul exe cutoriu şi a accesoriilor.
COMENTARIU
Partea interesată (nu persoana) sau executorul judecătoresc poate solicita instanţei
de executare să constate intervenită perimarea.
1'1 5. Zilberstein, V.M. Ciobanu, op. cit., p. 240.
1'1 /. Gârbu/eţ, A. Stoica, op. cit., p. 132.
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 183
 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ Art. 700
Art. 698-699

Amânarea executării silite se dispune de către executorul judecătoresc prin

încheiere executorie, care poate fi atacată de părţi pe calea contestaţiei la
executare.
cazurile de amânare a executării silite sunt următoarele:
a)procedura de citare a persoanelor care trebuiau încunoştinţate de efectuarea
exe cutării nu a fost îndeplinită; lipsa persoanelor legal citate nu justifică amânarea
execu tării;
b) nu s-au întocmit anunţurile şi publicaţiile de vânzare conform dispoziţiilor
legale;
c)creditorul nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 646 alin. (1) NCPC,
potrivit căruia creditorul este obligat să acorde executorului judecătoresc, la cererea
acestuia, sprijin efectiv pentru aducerea la îndeplinire a executării silite, punându-i la
dispoziţie şi mij loacele necesare în acest scop; de asemenea, creditorul este obligat să
a avanseze cheltuielile necesare îndeplinirii actelor de executare, potrivit dispoziţiilor luate
acceso riilo r. de executor.
Deşi alin. (1) al art. 699 enumeră limi tativ cazurile de amâna re, din
reglementar ea codului rezul tă că există c el puţin un al t caz în care execu ta rea nu
poat e fi realizată la ter m enul sta bili t, ceea ce impune amânarea. De exemplu,
exec uto rul ca re în tâmpină opu ne re la execu tare va trebui să fo rmul eze o cerere
pent ru a obţine concursul forţei publice (art. 681 NCPC), ceea ce a trage implicit
amâna rea ef ectuării actul ui de executa re.
Dacă executarea silită se amână, indiferent de cauză, pent ru terenul stabilit s e
vor cita persoanele interesate şi se vor întocmi alte form ali tăţi d e publici ta te .

Art. 700. Suspendarea executării. (1) Executarea silită se suspendă în

COMENTARIU cazu rile în care aceasta este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanţă.
(2) Execu tarea se suspendă şi la cererea creditorului urmări tor de către execu
. torul judecătoresc.
. (3) Pe perioada suspendării executării, actele de executare efectuate anterior,
� . măsurile de executare dispuse de instanţa de executare sau de executor, inclusiv
cele de indisponib ilizare a bunurilor, veniturilor şi conturilor bancare, rămân în
fiinţă, în afară de cazul în care prin lege sau prin hotărâre judecătorească se dis
pune altfel.
(4) Actele de executar e efectuate în ziua sol uţionării cererii având ca
obiec t
suspendarea, fie şi provizorie, a executării silite sunt desfiinţate de drept prin
efectul admiterii cererii de suspendare şi a contestaţiei la executare.
(5) După încetarea suspendării, executorul, l a cererea părţii interesate,
va dis pun e continuar ea ex ecutării, în măsura în car e acte le de executare sau

ex ecutar ea silită însăşi nu au fost de sfiintate de ins tanta de j udecată ori acestea
nu au ef
prin înect
cetul
at
.
1 legii.
COMENTARIU
1. Felurile suspendării. Suspendarea executării silite poate fi legală,
judecătorească sau voluntară.
COMENTARIU Un caz de suspendare legală este cel prevăzut de art. 688 NCPC; astfel, dacă la
moar tea debitorului executarea era începută, ea se suspendă şi nu va fi reluată
împotriva succesibililor acceptanţi decât după 10 zile de la data când aceştia au fost
încunoştinţaţi despre continuarea executării silite.
Suspendarea estejudecătorească atunci când instanţa o dispune în condiţiile art. 718
sau art. 701 alin. (2) NCPC.

184 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 185

Art. 701 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
Art. 702

Principiul disponibilităţii, care îşi găseşte aplicarea şi în executarea silită, a determi

nat legiuitorul să prevadă expres că suspendarea executării poatefi dispusă de către
exe cutorul judecătoresc, la cererea creditorului. Într-o astfel de situaţie, nu sunt
relevante motivele formulării cererii de către creditor.
2. Efectele suspendării. Pe parcursul suspendării legale sau judecătoreşti a execută
rii silite nu curge termenul de perimare. Dacă suspendarea a fost dispusă de executor la
cererea creditorului, termenul de perimare nu se suspendă.
Suspendarea executării nu produce efecte cu privire la actele de executare efectuate
anterior, acestea rămânând în fiinţă.
Actele de executare, indiferent de felul sau caracterul acestora, efectuate în ziua
soluţionării cererii având ca obiect suspendarea, fie şi provizorie, a executării silite sunt
desfiinţate de drept prin efectul admiterii cererii de suspendare şi a contestaţiei la exe
cutare. Pentru desfiinţarea de drept a respectivelor acte nu este necesară o menţiune în
hotărârea judecătorească de suspendare a executării silite.
3. Reluarea executării. După încetarea suspendării, executorul, la cererea părţii inte
resate, va continua executarea. În acest scop, date fiind dispoziţiile art. 656 alin. (1) nitive a proiectului de distribuire a sumelor, iar creanţa urmărită nu a fost în
NCPC şi ţinând seama de necesitatea respectării principiului simetriei actelor juridice, recuperată. De exemplu, dacă bunurile urmărite nu au putut fi valorificate din lipsă de
executo rul va întocmi o încheiere. integralitate
Trebuie precizat că actele de executare ale căror efecte au încetat prin efectul legii, irii sumelor rezultate din executarea efectuată.
pe parcursul suspendării, sau au fost desfiinţate de instanţa de judecată vor fi refăcute.

Art. 701. Restrângerea executării. (1) Când creditorul urmăreşte Secţiunea a 7-a. Încetarea executării
în acelaşi timp mai multe bunuri mobile sau imobile a căror
valoare este vădit excesivă în raport cu creanţa ce urmează a f silite
satisfăcută, instanţa de executare, la cererea debitorului şi după
citarea creditorului, poate să restrângă executarea la anumite Art. 702. Cazuri de încetare a executării. (1) Executarea silită
bunuri.
(2) Dacă cererea este admisă, instanţa va suspenda executarea încetează dacă:
celorlalte bunuri. 1. s-a realizat integral obligaţia prevăzută în titlul executoriu,
(3) Executarea suspendată nu va putea f reluată decât după s-au achitat cheltuielile de executare, precum şi alte sume
rămânerea def nitivă a proiectului de distribuire a sumelor datorate potrivit legii;
rezultate din executarea efectuată. 2. nu mai poate f efectuată ori continuată din cauza lipsei de
bunuri urmări- bile sau a imposibilitătii de valorifcare a unor
astfel de bunuri·
COMENTARIU 3. creditorul a renu'.nţat la executare;
Sub titulatura „restrângerea executării", art. 701 reglementează un caz de suspen 4. a fost desfinţat titlul executoriu;
dare judecătorească a executării silite. Astfel, în situaţia urmăririi concomitente a mai 5. a fost anulată executarea.
multor bunuri ale debitorului, cu o valoare totală mai mare decât valoarea creanţei, (2) În toate cazurile, executorul judecătoresc va întocmi o
acesta poate solicita instanţei restrângerea executării la anumite bunuri. Instanţa,
citând debitorul şi creditorul, poate suspenda urmărirea bunurilor excedentare. încheiere,
încetar motivată
Dispoziţiile art. 701 nu se aplică în cazul executării silite a unui singur bun, mobil sau Ae a executării va fi comunicată de îndată creditorului şi
rerrute personal creditorului sau reprezentantului său titlul
imobil, chiar dacă valoarea acestuia este mult mai mare decât creanţa ce urmează a fi debitorului.
satisfăcută. executoriu. COMENTARIU
Deşi textul precizează că debitorul este cel care poate solicita instanţei restrânge rea
executării, apreciem că şi alţi creditori ai debitorului vor putea formula o cerere de 1. Cazuri de încetare. Cazurile de încetare a executării silite sunt aceleaşi cu cele din
restrângere, pe calea acţiunii oblice, în condiţiile art. 1560 NCC. reglementarea anterioară (art. 3715 CPC 1865), existând doar diferenţe de formulare şi
Pentru admiterea cererii de restrângere a executării, instanţa va trebui să constate aşezare în articole.
existenţa unei disproporţii vădite între valoarea bunurilor urmărite şi valoarea creanţei • a) Aducerea la îndeplinire a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu este cazul tipic de
ce urmează a fi satisfăcută şi să facă aprecieri cu privire la posibilitatea efectivă de valo incetare a executării silite şi presupune recuperarea de la debitor inclusiv a cheltuielilor
rificare a unora sau altora dintre bunuri. de i_:xecutare sau a altor sume datorate potrivit legii.
lncetarea executării silite în condiţiile alin. (1) pct. 1 al articolului analizat se dispune
ŞI. pentru ipoteza achitării voluntare a debitului de către debitor pe parcursul executării.
186 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ

DUMITRU MARCEL GAVRIŞ

187
Art. 703 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
b) Insolvabilitatea debitorului reprezintă un alt caz de încetare a executării silite şi
presupune fie inexistenţa unor bunuri urmăribile în patrimoniul debitorului, fie imposi
bilitatea valorificării bunurilor existente.
Creditorii trebuie să cunoască faptul că pornirea unei executări silite împotriva unui
debitor insolvabil, pe lângă faptul că nu are ca efect realizarea creanţei, poate
determina efectuarea unor cheltuieli suplimentare, a căror recuperare este împiedicată
tocmai de lipsa bunurilor urmăribile sau valorificabile în patrimoniul debitorului.
Executorul judecătoresc va remite personal creditorului sau reprezentantului său
titlul executoriu. În cadrul termenului de prescripţie a executării silite, creditorul va
putea uza de dispoziţiile art. 704 NCPC privitoare la reluarea executării.
c) Dând expresie principiului disponibilităţii care guvernează executarea silită, legiui
torul stabileşte că renunţarea creditorului reprezintă un caz de încetare a executării silite.
Creditorul poate renunţa la executare în orice moment al acesteia.
Dacă există şi alţi creditori urmăritori sau intervenienţi, executorul va continua exe-
cutarea silită pentru realizarea drepturilor acestora.
Renunţarea la executare este un act juridic unilateral, cu caracter de act de
dispoziţie. Creditorului care a renunţat la executare i se va remite titlul executoriu.
d) Desfiinţarea titlului executoriu este deopotrivă caz de încetare a executării silite şi
caz de întoarcere a executării.
Dacă executarea este în curs, desfiinţarea titlului executoriu are ca efect încetarea
acesteia.
e) Anularea executării silite poate fi dispusă de instanţa de executare ca urmare a
admiterii contestaţiei la executare.
Dacă executarea silită este anulată pe motiv că a fost desfiinţat titlul executoriu,
este incident cazul de încetare anterior menţionat.
Executorul judecătoresc va remite personal creditorului sau reprezentantului său
titlul executoriu.
Dacă titlul executoriu nu a fost desfiinţat şi dreptul de a cere executarea silită nu s-a
prescris, creditorul va putea începe o nouă executare silită.
2. încheierea de încetare. Competent să dispună încetarea executării silite în oricare
dintre cazuri este executorul judecătoresc, care va întocmi o încheiere.
Încheierea de încetare a executării se dă fără citarea părţilor şi va fi comunicată de
îndată creditorului şi debitorului.
Împotriva încheierii se poate formula contestaţie la executare. Dacă executorul
refuză să dispună încetarea executării silite, partea interesată va putea formula, de ase
menea, contestaţie la executare.
Art. 703. Nulitatea executării silite. Nerespectarea dispoziţiilor privitoare
la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage
nulitatea actului nelegal, precum şi a actelor de executare subsecvente,
dispoziţiile art. 174 şi următoarele fiind aplicabile în mod corespunzător.
COMENTARIU
Sub denumirea marginală „nulitatea executării silite", art. 703 prevede că regimul
juridic al nulităţii în materia executării silite este cel de drept comun, stabilit în art. 174-
179 NCPC.
188 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
TITLUL 1. DISPOZIŢII GENERALE
Art. 704
rea oricărui act de executare este sancţionată cu nulitatea actului sau actelor nelegale.
Stipularea expresă a principiului nulităţii actelor de executare subsecvente, concomi
t ent cu instituirea unei norme care, trimiţând inclusiv la art. 179 alin. (3), era suficientă
pentru a-l face aplicabil, ridică semne de întrebare cu privire la condiţiile în care
intervine
nulitatea actelor subsecvente care pot avea o existenţă de sine stătătoare.
Art. 704. Reluarea executării. (1) În cazurile prevăzute la art. 702 alin. (1)
pct. 2 se poate cere reluarea executării silite, înăuntrul termenului de
prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită.
(2) Reluarea executării silite poate fi cerută şi asupra aceluiaşi bun. Dacă
acesta este un imobil, atât timp cât, potrivit legii, poate avea loc reluarea
execută rii silite, nu se va putea solicita de către executorul judecătoresc
radierea urmări rii înscrise potrivit dispoziţiilor art. 821.
COMENTARIU
Instituţia reluării executării silite este reglementată pentru situaţia în care credito rul
nu a mai putut continua executarea silită din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a
imposibilităţi de valorificare a unor astfel de bunuri.
La fel ca şi în vechea reglementare, reluarea executării silite este condiţionată de
res pectarea termenului de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită. Dacă
drep tul de a obţine executarea silită a titlului executoriu s-a prescris, acest fapt
constituie un impediment, inclusiv pentru reluarea executării. Sub acest aspect, trebuie
observat că, potrivit art. 707 alin. (1) pct. 3 NCPC, cursul prescripţiei este suspendat cât
timp debito rul nu are bunuri urmăribile sau cât timp bunurile existente în patrimoniul
acestuia nu au putut fi valorificate.
Din alin. (2) al art. 704 rezultă că reluarea executării este În realitate o continuare a
acesteia, deoarece poate fi cerută inclusiv asupra aceluiaşi bun care nu a putut fi valori
ficat în prima fază.
Formele de publicitate cu privire la executarea silită imobiliară sunt menţinute cât
timp creditorul are posibilitatea reluării executării. Formele de publicitate cu privire la
executarea silită mobiliară vor trebui refăcute chiar şi în ipoteza în care executarea silită
este reluată asupra aceluiaşi bun mobil.
Din punct de vedere procedural, trebuie reţinut că reluarea executării nu presupune
o nouă încuviinţare a executării silite de către instanţă în condiţiile art. 665 NCPC şi că
cererea de reluare a executării trebuie formulată de către creditor şi adresată executo
rului judecătoresc.
Articolul 704 nu stabileşte dacă asupra cererii de reluare a executării se pronunţă
executorul sau instanţa de judecată.
Întrucât, potrivit art. 656 NCPC, executorul judecătoresc dispune prin încheiere asu
pra încetării executării silite, inclusiv în cazul în care aceasta nu mai poate fi efectuată
ori continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilităţii de valorificare a
acestora şi întrucât instituţia reluării executării este aplicabilă exclusiv cazului de
încetare
,
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
189
Art. 705 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
reglementat în art. 702 alin. (1) pct. 2, apreciem că executoruljudecătoresc este compe
tent să dispună prin încheiere asupra cererii de reluare a executării silite.
Încheierea de admitere a cererii de reluare a executării şi încheierea de respingere a
cererii se dau fără citarea părţilor, se comunică acestora şi pot fi atacate numai cu con
testaţie la executare. Încheierea prin care se dispune reluarea executării este executorie
de drept.
Capitolul V. Prescripţia dreptului
de a obţine executarea silită
Art. 705. Termenul de prescripţie. (1) Dreptul de a obţine executarea
silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. în cazul
titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10
ani.
(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul
de a obţine executarea silită. ln cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale,
termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.
COMENTARIU
1. Dreptul de „a obţine" executarea silită. Din punct de vedere terminologic, obser
văm că actuala reglementare este grefată pe dreptul creditorului de „a obţine" executa
rea silită, spre deosebire de vechea reglementare, care era grefată pe dreptul creditoru
lui de „a cere". Diferenţa terminologică nu ţine doar de exprimare, ci are efecte inclusiv
asupra a ceea ce Convenţia europeană a drepturilor omului şi jurisprudenţa Curţii de la
Strasbourg înţeleg prin noţiunea autonomă de bun.
Acest aspect este mai evident dacă sunt avute în vedere dispoziţiile art. 626 NCPC,
care reglementează rolul statului în executarea silită şi prevede că „statul este obligat
să asigure (...) executarea în mod prompt şi efectiv a hotărârilor judecătoreşti şi a altor
titluri executorii". Totuşi, pentru corecta înţelegere a semnificaţiei expresiei „dreptul de
a obţine", trebuie reamintit faptul că statul nu garantează solvabilitatea debitorilor.
2. Termenul de prescripţie. Termenul general de prescripţie a dreptului de a obţine
executarea silită este de 3 ani. Acest termen se aplică atâta timp cât legea nu prevede
un termen special de prescripţie.
Teza a li-a a alin. (1) prevede un termen special de prescripţie pentru titlurile emise
în materia drepturilor reale. Este vorba de un termen de 10 ani, a cărui durată este jus
tiftcată de caracterul perpetuu al dreptului de proprietate şi de necesitatea corelării cu
dispoziţiile Codului civil în materia publicităţii imobiliare.
Termenul de 10 ani este aplicabil titlurilor executorii emise în materia drepturilor
reale, indiferent dacă acestea sunt hotărâri judecătoreşti sau alte hotărâri ori înscrisuri
care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Întrucât alin. (1) al art. 705 nu distinge, termenul de 10 ani se aplică atât titlurilor
emise în materia drepturilor reale principale, cât şi titlurilor emise în materia
drepturilor reale accesorii.
Reţinând că termenul de prescripţie de 10 ani este special faţă de termenul de pre
scripţie de 3 ani şi reamintind faptul că drepturile reale sunt limitate, precizăm că inter-
190 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
Art. 706
pretarea dispoziţiilor
, iar
legale regăsite în teza a li-a a alin. (1) al art. 705 trebuie să fie
aplicarea acestora trebuie să fie făcută exclusiv titlurilor arătate în text.
r e str ictivă
3. Momentul de început al termenului. Termenul de prescripţie începe să curgă de
la ta când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. La fel ca şi în reglementarea
da
anterioară, legiuitorul a făcut aplicarea principiului de drept conform căruia prescripţia
nu curge atâta timp cât nu există interesul pentru a acţiona.
cu toate acestea, relativ la hotărârile judecătoreşti şi arbitrale, teza a li-a a alin. (2)
al art. 705 prevede că termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor
definitive. O astfel de dispoziţie nu se regăsea în art. 405 CPC 1865, care prevedea doar
că termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a cere
Ca urmare a introducerii dispoziţiei menţionate, termenul de prescripţie nu începe
să curgă în cazurile în care hotărârile judecătoreşti şi arbitralesunt executorii fără a fi
defini tive. Practic, creditorul - titular al unei hotărâri judecătoreşti sau arbitrale cu
executare provizorie, în sensul art. 448-449 NCPC - nu este expus riscului prescrierii
dreptului de a obţine executarea silită dacă, din prudenţă sau din orice alte motive,
aşteaptă ca titlul executoriu să se definitiveze.
4. Modul de calcul. Din coroborarea dispoziţiilor art. 710 NCPC cu cele ale art. 2544
NCC rezultă că cursul prescripţiei se calculează potrivit regulilor stabilite În Titlul III din
Cartea a VI-a a Codului civil (art. 2551-2556).
Astfel, când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua
corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. Dacă ultima lună nu
are o zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împli
neşte în ultima zi a acestei luni. Mijlocul lunii se socoteşte a cincisprezecea zi. Dacă ter
menul este stabilit pe o lună şi jumătate sau pe mai multe luni şi jumătate, cele 15 zile
se vor socoti la sfârşitul termenului. Când termenul se stabileşte pe zile, nu se iau în
calcul prima şi ultima zi. Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.
Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de
muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dacă
ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul
primei zile lucrătoare care îi urmează. Când termenul se stabileşte pe ore, nu se iau în
calcul prima şi ultima oră.
Actele de orice fel se socotesc făcute în termen dacă înscrisurile care le constată au
fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la
ora când încetează în mod obişnuit activitatea la acel oficiu.
Art. 706. Efectele împlinirii termenului de prescripţie. (1) Prescripţia nu
operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.
(2) Prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu
execu toriu îşi pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi
arbitrale, dacă dreptul de a obţine obligarea pârâtului este imprescriptibil
sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obţine un nou titlu executoriu,
pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepţia autorităţii de lucru
judecat.
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 191
Art. 706 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
COMENTARIU
1. Invocarea prescripţiei. Consecvent filozofiei introduse prin dispoziţiile art. 2512
NCC, legiuitorul prevede expres că prescripţia nu operează de plin drept, ci numai la
cererea persoanei interesate.
Alineatul (1) al art. 706 statuează implicit că normele care reglementează prescrip
ţia dreptului de a obţine executarea silită sunt de ordine privată, şi nu de ordine
publică. Reglementarea anterioară cuprinsă în dispoziţiile art. 405 şi urm. CPC 1865,
respectiv în Decretul nr. 167/1958 era în sensul că normele relative la prescripţie, fie de
drept sub stanţial, fie de drept execuţional civil, sunt de ordine publică.
Caracterul de ordine privată trebuie reţinut nu doar în privinţa aspectelor legate de
împlinirea termenului de prescripţie, ci şi în privinţa celorlalte aspecte care alcătuiesc
regimul juridic al prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită (suspendare, între
rupere, repunere în termen etc.), dacă nu există o dispoziţie legală contrară.
Potrivit noii concepţii, care instituie caracterul de ordine privată al normelor în mate
ria prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită, instanţa de executare nu va putea
invoca din oficiu, în cadrul contestaţiilor la executare cu care a fost învestită, excepţia
prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită.
Excepţia prescripţiei va fi pusă în discuţia părţilor şi va fi soluţionată de către instanţă
numai la cererea persoanei interesate. Sfera noţiunii de persoane interesate, în sensul
tezei ultime a alin. (1) al art. 706, cuprinde debitorul, alţi creditori ai debitorului şi garan
ţii acestuia. În privinţa creditorilor debitorului, trebuie precizat că aceştia pot avea cali
tatea de creditori intervenienţi în executarea silită respectivă. De asemenea, creditorii
debitorului care nu au intervenit în executarea silită şi nu au titluri executorii sau nu au o
creanţă certă, lichidă şi exigibilă pot invoca excepţia prescripţiei dacă îndeplinesc condi
ţiile pentru formularea contestaţiei la executare pe calea acţiunii oblice.
În cazul debitorilor care nu au capacitate procesuală de exerciţiu, excepţia prescrip
ţiei va putea fi invocată de către reprezentantul sau ocrotitorul legal.
În cazurile prevăzute de art. 92 alin. (1) NCPC, procurorul va putea invoca excepţia
prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită dacă aceasta este necesară pentru
apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorului sau ale persoanei puse sub
interdicţie.
2. Efectele prescripţiei. Potrivit alin. (2) al art. 706, împlinirea termenului de pre
scripţie a dreptului de a obţine executarea silită stinge respectivul drept. Din
formularea legiuitorului rezultă că dreptul constatat prin titlu executoriu nu este
afectat în substanţa sa, dar creditorul nu va mai putea obţine executarea silită a
acestuia cu concursul forţei coercitive a statului.
Executarea benevolă a obligaţiei de către debitor este valabilă şi nu poate fi supusă
restituirii, chiar dacă dreptul de a obţine executarea silită se prescrisese anterior. De
asemenea, compensaţia este valabilă, chiar dacă, la momentul producerii, dreptul de a
obţine executarea silită a uneia dintre creanţe era prescris.
3. Obţinerea unui nou titlu executoriu. Ultima teză a alin. (2) al art. 706 stabileşte
dreptul creditorului de a obţine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără
a i se putea opune excepţia autorităţii de lucru judecat, în situaţia în care s-a împlinit
ter menul de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită în cazul hotărârilor
judecă toreşti şi arbitrale, care cuprind drepturi imprescriptibile pe fond.
192 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 707
Înţelegerea corectă a prevederii menţionate anterior presupune observarea preala
bilă a faptului că legiuitorul nu a reglementat nicio ipoteză în care dreptul de a obţine
executarea silită a hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale este imprescriptibil. Or, este una
nim acceptat că, în materie de stare civilă[ll, de exemplu, hotărârile judecătoreşti sunt
opozabile erga omnes şi produc efecte dincolo de termenul general de prescripţie a
dreptului de a obţine executarea silită de 3 ani. Prin urmare, în cazul unei astfel de hotă
râri (în măsura în care este susceptibilă de executare silită - a se vedea, sub acest
aspect, dispoziţiile art. 628 NCPC), legiuitorul a dat dreptul debitorului să obţină un
nou titlu executoriu, fără a i se putea opune excepţia autorităţii de lucru judecat.
Dispoziţiile art. 706 alin. (2) teza ultimă nu sunt pe deplin corelate cu art. 431-432
NCPC, al căror conţinut nu lasă loc unor excepţii de genul celei arătate. Prevederea de la
art. 433, potrivit căreia hotărârea judecătorească are putere executorie, în condiţiile pre
văzute de lege, nu este suficientă, în opinia noastră, pentru a corela din punct de vedere
logic dispoziţiile menţionate anterior.
Având în vedere că dreptul de a obţine obligarea pârâtului poate fi imprescriptibil
sau poate să nu se fi prescris în foarte multe situaţii, apreciem că derogarea legiuitoru
lui de la dispoziţiile imperative relative la autoritatea de lucru judecat poate avea efecte
negative asupra circuitului juridic civil şi poate duce la situaţii în care dreptul de acces la
instanţă este exercitat abuziv tocmai în materia drepturilor nepatrimoniale, al căror
conţinut este susceptibil de a fi afectat de aprecieri de ordin sentimental, în detrimentul
aprecierilor de ordin juridic.
În noul proces nu se va putea invoca autoritatea de lucru judecat, dar se vor
putea invoca toate excepţiile şi apărările grefate pe aspecte de fapt sau de drept
survenite ulte rior pronunţării primului titlu executoriu. De exemplu, se va putea
solicita respingerea cererii din al doilea proces pe motiv că obligaţia din primul titlu
executoriu a fost execu tată voluntar. De asemenea, se va putea solicita respingerea
cererii din al doilea proces pe motiv că obligaţia din primul titlu executoriu nu mai poate
fi executată pe viitor din motive care nu ţin de voinţa debitorului.
În lipsa unor prevederi speciale, noului proces îi vor fi aplicate dispoziţiile de drept
comun, în funcţie de obiectul acestuia.
Dispoziţia de excepţie din art. 706 alin. (2) teza a li-a se aplică doar când s-a
obţinut anterior un titlu executoriu în legătură cu dreptul imprescriptibil extinctiv, nu
şi atunci când o cerere anterioară similară a fost respinsă.
Art. 707. Suspendarea prescripţiei. (1) Cursul prescripţiei se suspendă:
1. în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripţie a
dreptului de a obţine obligarea pârâtului;
2. pe timpul cât suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost
stabilită de instanţă sau de alt organ jurisdicţional competent;
1,1 Potrivit art. 2502 NCC, ,,(1) Dreptul la acţiune este imprescriptibil în cazurile prevăzute de lege, precum şi ori
de câte ori, prin natura sau obiectul dreptului subiectiv ocrotit, exerciţiul său nu poate fi limitat în timp. (2) În
afara cazurilor prevăzute la alin. (1), sunt imprescriptibile drepturile privitoare la: 1. acţiunea privind apărarea
unui drept nepatrimonial, cu excepţia cazului în care prin lege se dispune altfel; 2. acţiunea în constatarea
existenţei sau inexistenţei unui drept; 3. acţiunea în constatarea nulităţii absolute a unui act juridic; 4. acţiunea
în constatareanulităţii absolute a certificatului de moştenitor, dacă obiectul său îl constituie fie stabilirea masei
succesorale, fie partajul succesoral, sub condiţia acceptării moştenirii în termenul prevăzut de lege".
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 193
Art. 707 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
3. cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi
valorifi cate ori îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire;
4. în alte cazuri prevăzute de lege.
(2) După încetarea
suspendării, prescripţia îşi reia cursul, socotindu-se şi tim- pul scurs înainte de
suspendare.
..
Prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este
(3)suspenda
tă
la cererea creditorului urmăritor.
COMENTARIU
1. Cazuri de suspendare. Articolul 707 prevede trei categorii de cazuri în care cursul
prescripţiei se suspendă. Punctul 4 al alin. (1) lasă posibilitatea instituirii altor cazuri de
suspendare a prescripţiei prin dispoziţii legale speciale.
a)Cursul prescripţiei se suspendă în cazurile stabilite de lege pentru suspendarea
ter menului de prescripţie a dreptului de a obţine obligarea pârâtului. Aceste cazuri
se regă sesc în Codul civil, dar pot fi stabilite şi prin legi speciale.
Astfel, în art. 2532 NCC se arată că prescripţia nu începe să curgă, iar, dacă a început
să curgă, ea se suspendă:
- între soţi, cât timp durează căsătoria şi nu sunt separaţi în fapt;
- între părinţi, tutore sau curator şi cei lipsiţi de capacitate de exerciţiu sau cu capa-
citate de exerciţiu restrânsă ori între curatori şi cei pe care îi reprezintă, cât timp
durează ocrotirea şi socotelile nu au fost date şi aprobate;
- între orice persoană care, în temeiul legii, al unei hotărâri judecătoreşti sau al unui
act juridic, administrează bunurile altora şi cei ale căror bunuri sunt astfel administrate,
cât timp administrarea nu a încetat şi socotelile nu au fost date şi aprobate;
- în cazul celui lipsit de capacitate de exerciţiusau cu capacitate de exerciţiu
restrânsă, cât timp nu are reprezentant sau ocrotitor legal, în afară de cazurile în care
există o dis poziţie legală contrară;
- cât timp debitorul, în mod deliberat, ascunde creditorului existenţa datoriei sau
exigibilitatea acesteia;
- pe întreaga durată a negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a
neînţelegerilor dintre părţi, însă numai dacă acestea au fost ţinute în ultimele 6 luni
înainte de expirarea termenului de prescripţie;
- în cazul în care cel îndreptăţit la acţiune trebuie sau poate, potrivit legii ori
contrac tului, să folosească o anumită procedură prealabilă, cum sunt reclamaţia
administrativă, încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a cunoscut şi
nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la
declanşarea proce durii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen;
- în cazul în care titularul dreptului sau cel care l-a încălcat face parte din forţele
armate ale României, cât timp acestea se află în stare de mobilizare sau de război. Sunt
avute în vedere şi persoanele civile care se găsesc în forţele armate pentru raţiuni de
ser viciu impuse de necesităţile războiului;
- în cazul în care cel împotriva căruia curge sau ar urma să curgă prescripţia este
împiedicat de un caz de forţă majoră să facă acte de întrerupere, cât timp nu a încetat
această împiedicare; forţa majoră, când este temporară, nu constituie o cauză de sus
pendare a prescripţiei decât dacă survine în ultimele 6 luni înainte de expirarea terme·
nului de prescripţie;
- în alte cazuri prevăzute de lege.
194 DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
r,nuL I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 708
De asemenea, potrivit art. 2533 NCC, prescripţia nu curge contra creditorilor
defunc tului în privinţa creanţelor pe care le au asupra moştenirii, cât timp aceasta nu a
fost cceptată de către succesibili ori, în lipsa acceptării, cât timp nu a fost numit un
curator
\re să îi reprezinte. Ea nu curge nici contra moştenitorilor defunctului cât timp aceştia
�u au acceptat moştenirea ori nu a fost numit un curator care să îi reprezinte.
Prescripţia nu curge, de asemenea, contra moştenitorilor, în privinţa creanţelor pe care
aceştia le au asupra moştenirii, de la data acceptării moştenirii şi până la data lichidării
ei.
Trebuie precizat că pct. 1 al alin. (1) al art. 707 NCPC nu stabileşte că termenul
de prescripţie a dreptului de a obţine executarea silită este suspendat cât timp este
suspendat dreptul de a obţine obligarea pârâtului. O astfel de corelare nu ar avea
logică, deoarece executarea silită este situată în timp ulterior momentului la care s-a
obţinut obligarea pârâtului printr-un titlu executoriu.
Practic, cazurile de suspendare stabilite de lege pentru dreptul de a obţine obligarea
pârâtului (în cadrul raportului juridic de fond) sunt în acelaşi timp cazuri de suspendare
a termenului de a obţine executarea silită.
b) Cursul prescripţiei se suspendă pe timpul cât suspendarea executării silite este
prevăzută de lege ori afost stabilită de instanţă sau de alt organjurisdicţional
competent. în acest caz de suspendare sunt incluse suspendările stabilite prin lege,
precum şi cele dispuse de instanţă cu ocazia soluţionării contestaţiilor la executare,
respectiv sus pendările dispuse de instanţele arbitrale sau de alte organe jurisdicţionale
competente. De exemplu, alin. (2) al art. 1 din O.U.G. nr. 71/2009, privind plata unor
sume prevă zute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale
personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011,
prevede că ,,în cursul termenului prevăzut la alin. (1) (de eşalonare a plăţilor - n.n.)
orice procedură de execu
tare silită se suspendă de drept".
c) Cursul prescripţiei se suspendă dacă, după încuviinţarea executării silite, se con-
stată că:
- debitorul nu are bunuri urmăribile;
- bunurile debitorului nu au putut fi valorificate;
- debitorul îşi sustrage veniturile şi bunurile de la urmărire.
d) Alte cazuri prevăzute de lege. De exemplu, potrivit art. 40 din Legea nr. 85/2006
privind procedura insolvenţei, deschiderea procedurii insolvenţei suspendă orice
termen de prescripţie a acţiunilor prevăzute la art. 36 din aceeaşi lege. Acest articol
stabileşte că
,,de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extra
judiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului
sau bunurilor sale".
2. Reluarea cursului prescripţiei. Cazuri în care nu se suspendă. După încetarea sus
pendării prescripţia îşi reia cursul, iar pentru stabilirea împlinirii termenului de prescrip
ţie se socoteşte şi timpul scurs înainte de suspendare.
La fel ca alin. (2) al art. 4051 CPC 1865, ultimul alineat al art. 707 NCPC stabileşte că
prescripţia nu se suspendă pe timpul cât executarea silită este suspendată la cererea
creditorului urmăritor.
Art. 708. Întreruperea prescripţiei. (1) Cursul prescripţiei se întrerupe:
1. pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite
sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în
titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 195
Art. 708 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ Art. 709

2. pe datachi
executoriu, depunerii cererii de executare, însoţită de titlul e) are, de asemenea, efect întreruptiv Îndeplinirea de către debitor, Înainte
ar dacă a fost adresată unui organ de executare
necompetent; de începe rea executării silite sau În cursul acesteia (dar nu după împlinirea termenului
3. pe data depunerii cererii de intervenţie în cadrul urmăririi
silite pornite de alti creditori; de prescrip ţie), a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute În titlul
' 4. pe data îndeplinirii în cursul executării silite a unui act de executoriu.
executare; Actele ori faptele efectuate de către debitor în alt scop decât acela al îndeplinirii obli
5. pe data depunerii cererii de reluare a executării; gaţiei prevăzute în titlul executoriu nu au efect întreruptiv, chiar dacă, prin jocul
6. în alte cazuri prevăzute de lege. raportu rilor juridice, sunt imputate asupra obligaţiei din titlul executoriu, fiind
(2) După întrerupere, începe să curgă un nou termen de considerate plăţi valabile ale acesteia (de exemplu, debitorul urmărit execută o
prescripţie. obligaţie faţă de un alt debitor al creditorului urmăritor, iar plata este considerată
(3) Prescripţia nu este întreruptă dacă executarea silită a fost valabilă, deşi raportul juridic care a determinat-o a fost desfiinţat).
respinsă, anulată sau dacă s-a perimat ori dacă cel care a făcut-o în fine, recunoaşterea datoriei de către debitor întrerupe cursul prescripţiei, indife
a renunţat la ea.
rent de modul în care a fost făcută, cu condiţia ca aspectul recunoaşterii să fie probat.
COMENTARIU
f)alte cazuri prevăzute de lege în mod expres ca având efect întreruptiv cu privire la
1. Cauze de întrerupere. Cursul prescripţiei se întrerupe fie ca urmare a manifestării cursul prescripţiei dreptului de a obţine executarea silită.
2
univoce a creditorului de a realiza Aralin. (1) lit. c) CPC 1865 prevedea
executarea silită, fie ca urmare a ticcă cursul prescripţiei se
manifestării univoce
olîntrerupe
ul
40
5
a debitorului în sensul executării silite a unui act de
recunoaşterii creanţei. executarePl . În privinţa acestui caz
Au efect întreruptiv al cursului de întrerupere, trebuie avute în
prescripţiei următoarele acţiuni: vedere dispoziţiile art. 678 NCPC
a) depunerea cererii de relative la constata rea efectuării
executare, însoţită de titlul actelor de executare. Spre
executoriu, chiar dacă afost adre deosebire de cererea de executare
sată unui organ de executare şi cererea de intervenţie anulate
necompetent. Depunerea cererii de către instanţă, care nu au efect
de executare la un alt organ decât întreruptiv, considerăm că actul de
organele de executare executare are efect întreruptiv de
reglementate prin lege nu prescripţie, chiar dacă ulterior
întrerupe cursul prescrip ţiei. acesta ar putea fi anulat prin
Prescripţia nu este întreruptă dacă intermediul contestaţiei la
executarea silită a fost respinsă, a executare; raţionamentul este
fost anulată ori dacă cererea de justificat de faptul că, spre
deosebire de art. 700 alin. (5) şi
executare s-a perimat sau cel care
art. 703 NCPC, alin. (3) al art. 708
a făcut-o a renunţat la ea;
vorbeşte despre execu tarea silită,
b) depunerea cererii de fără a se referi la actele de
intervenţie În cadrul urmăririi silite executare, respectiv de faptul că
pornite de alţi creditori. Din pct. 4 al alin. (1) nu distinge în
punctul de vedere al efectelor cu privinţa întreruperii prescripţiei
privire la cursul prescripţiei, după soarta actului de executare
cererea de interven ţie este îndeplinit;
asimilată de legiuitor cu cererea de d) depunerea cererii de reluare
executare, astfel că, aplicând a executării. După cum s-a arătat
corespunzător dispoziţiile din alin. şi la art. 704 alin. (1), depunerea
ultim al art. 708, ajungem la cererii de reluare a executării la
concluzia că prescripţia nu se executorul judecătoresc are efect
întrerupe dacă cererea de întreruptiv de prescripţie doar
intervenţie nu a fost încuviinţată dacă a fost formulată înăuntrul
de către instanţă, s-a renunţat la ea termenului de prescripţie a
de către creditorul intervenient ori dreptului de a obţine executarea
a fost anulată sau perimată de silită;
către instanţă;
c) îndeplinirea În cursul

1,1 în practică s-a decis că, în situaţia în
care titlul executoriu îl constituie o
hotărâre pronunţată de o instanţă străină,
dintr-un stat care nu este membru al Uniunii
Europene, această hotărâre nu poate fi
pusă în executare pe teritoriul României în
absenţa unei hotărâri de exequatur.
Cererea formulată pentru recunoaşterea
hotărârii pronunţate în alt stat constituie un
act începător de executare, care are ca efect
întreruperea cursului prescripţiei, respectiv
ştergerea prescripţiei începute anterior, iar
noul termen de prescripţie începe să curgă
de la data rămânerii definitive a hotărârii de
exequatur'' (I.C.C.J., s. I civ., dec. nr.
6888/2011, www.scj.ro).
196
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
pe data trimiterii spre executare a efect întreruptiv sau suspensiv de referă alin. (1) al art. 186, deoarece
titlului executoriu în condiţiile art. prescripţie. termenele de prescripţie sunt mult
453 alin. (2) din Considerăm că sfera sintagmei mai lungi decât ter menele de
respectivul cod. Noul Cod nu „motive temeinice" la care se referă decădere.
conţine o prevedere similară,
alin. (1) al art. 709 nu trebuie
deoarece actualmente, în cazul
corelată cu sfera sintagmei „motive
hotărârilor executorii, dar DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 197
temeinic justificate" la care se
nedefinitive, nu începe să curgă
termenul de prescripţie [art. 705
alin. (2) teza a li-a NCPC], astfel că
nu se poate pune problema
întreruperii cursului prescripţiei.
2. Diferenţa între suspendare şi
întrerupere. Principala diferenţă
dintre suspendare şi întrerupere
este aceea că, în cazul celei din
urmă, începe să curgă un nou
termen de prescripţie, după fiecare
întrerupere, pe când, în cazul celei
dintâi, termenul scurs înainte de
suspendare se adaugă termenului
scurs ulterior.
Art. 709. Repunerea în
termenul de prescripţie.
(1) După împlinirea
terme nului de prescripţie,
creditorul poate cere
repunerea în acest termen
numai dacă a fost
împiedicat să ceară
executarea datorită unor
motive temeinice.
(2) Cererea de
repunere în termen se
introduce la instanţa de
executare compe tentă, în
termen de 15 zile de la
încetarea împiedicării.
Judecata cererii se face cu
citarea părţilor, prin
hotărâre supusă numai
apelului, potrivit dreptului
comun.
(3)Dacă cererea de
repunere în termen a fost
admisă, creditorul poate
for mula cerere de
executare silită în termen
de 30 de zile de la data
rămânerii def nitive a
hotărârii.
COMENTARIU
1. Motive temeinice. Similar
instituţiei repunerii în termenele
procedurale regle mentate în art.
186 NCPC, art. 709 reglementează
instituţia repunerii în termenul de
prescripţie a dreptului de a obţine
executarea silită. Cu toate acestea,
cele două regle mentări sunt
distincte, iar art. 186 nu reprezintă
drept comun pentru art. 709.
Ipoteza avută în vedere de
legiuitor este aceea în care
beneficiarul unui titlu executo riu a
fost împiedicat să ceară executarea
din cauza unor motive temeinice
care prin con ţinutul lor nu aveau
Art. 710 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
TITLUL 1. DISPOZIŢII GENERALE Art. 711

În această ordine de idei, se poate conchide că nu întotdeauna un motiv

conside rat temeinic justifcat pentru repunerea în termenul de decădere
este în acelaşi timp şi motiv temeinic pentru repunerea în termenul de
Capitolul VI. Contestaţia la executare
prescripţie a dreptului de a obţine exe cutarea silită.
Art. 711. Obiectul contestaţiei. (1) Împotriva executării silite,
Oricum, trebuie observat căreglementareadin art. 709 se completează cu a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi
reglementarea corespunzătoare din Codul civil privitoare la prescripţia extinctivă, şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de
nu cu reglementarea din Codul de procedură civilă referitoare la repunerea în către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare. De asemenea, se
termenele procedurale. poate face contestaţie la executare şi în cazul în care executorul
Repunerea în termenul de prescripţie se dispune doar dacă Împiedicarea a judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să
existat pe
îndeplinească un act de executare silită în condiţiile legii.
(2) Dacă nu s-a utilizat procedura prevăzută la art. 443, se
tot cursul prescripţiei. poate face contesta
2. Cererea de repunere în termen se formulează de către creditor şi se
introduce la instanţa de executare competentă.
tie şi în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul,
întinderea sau
�plicarea titlului executoriu.
Creditorul trebuie să .. .. .. . .
formuleze cererea de
(3) De asemenea, văt
repunere în termen în cel după începerea ăm
mult 15 zile de aţi
la data încetării împiedicării. executăr�1 silite, cei
Nerespectarea termenului de
15 zile atrage respingerea ca
;nter�sa�� sa�
pot cere, pe calea
tardivă a cererii de repunere în contestaţiei la executare, ş1
anularea
c�e s-a admis cerereaprrn
rnche1em de
termen.
.
Alineatul (2) teza ultimă al încuviinţare a executării
silite, dacă a fost dată fără
art. 709 prevede că îndeplinirea conditiilor
legale.
judecarea cererii de
repunere în ter
men se face cu citarea
părţilor, iar hotărârea
pronunţată de instanţa de (4{ Împărţirea ll şi
executare com bunurilor proprietate _l e
petentă este supusă numai
apelului, potrivit dreptului comună pe cote-părţi �
comun. sau în devăl
În ultimul alineat al art. 709 aplicabile. Prevederile
se arată că, dacă cererea de prezentului capitol se
repunere în termen a fost com pletează cu dispoziţiile
admisă, creditorul poate Codului civil privitoare la
formula cerere de executare prescripţia extinctivă.
silită în termen de 30 de zile
de la data rămânerii defnitive
a hotărârii. Nerespectarea COMENTARIU
termenului de 30 de zile pen
tru depunerea cererii de Normele care alcătuiesc
executare silită la executorul regimul juridic al prescripţiei
judecătoresc duce la respinge dreptului de a obţine executa
rea cererii de executare a rea silită se completează, acolo
încuviinţării silite, în condiţiile unde este cazul, cu dispoziţiile
art. 665 alin. (5) pct. 7 NCPC. Codului civil privitoare la
Această din urmă soluţie este prescripţia extinctivă.
justifcată de caracterul de În acest sens sunt şi
termen de decădere al terme dispoziţiile art. 707 alin. (1) pct.
nului de 30 de zile. 1, care arată că sunt cazuri de
Aşadar, dacă în condiţiile suspendare a cursului
art. 665 instanţa nu poate prescripţiei dreptului de a obţine
respinge cererea de executarea silită cazurile
încuviinţare a executării pe stabilite de lege pentru
motiv că s-a împlinit suspendarea termenului de
prescripţia dreptului de a prescripţie a dreptului de a
obţine executarea silită, obţine obligarea pârâtului.
instanţa va putea, în condiţiile Una dintre consecinţele art.
acestui articol, să respingă
cererea de încuviinţare a exe 710 priveşte modul de calcul al
cutării pe motiv că nu a fost termenelor de prescrip ţie,
respectat termenul de
decădere de 30 de zile de la căruia nu îi sunt aplicabile
data rămânerii defnitive a
hotărârii de admitere a cererii dispoziţiile art. 180-186 NCPC, ci
de repunere în termen şi până dispoziţiile Codului civil.
la data formulării cererii de
executare silită de către
creditor.

Art. 710. Alte dispoziţii 198

DUMITRU MARCEL GAVRIŞ poate f hotărâtă, la cererea DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 199
părţii interesate, şi în cadrul
judecării contestaţiei la
executare.
COMENTARIU
1. Rolul şi obiectul
contestaţiei. Dispoziţiile
noului Cod de procedură
civilă se aplică doar
contestaţiilor la executare
formulate în executările silite
începute după data intrării lui
în vigoare. Asigurarea
legalităţii executării silite, în
sensul dispoziţiilor de
principiu cuprinse în art. 625
NCPC, se realizează în primul
rând prin intermediul
contestaţiei la executare.
Aceasta a fost considerată în
doctrină[IJ ca find mijlocul
procedural specifc executării
silite, prin care părţile, direct
interesate în raportul juridic
de executare, precum şi terţii
vătămaţi prin modul în care s-
a realizat executarea silită pot
obţine anularea sau
îndreptarea actelor de
executare nelegale şi, uneori,
chiar lipsirea de efecte a
titlului executoriu.
Pe calea contestaţiei la
executare se poate ataca:
a) executarea silită însăşi;
b)încheierile date de
executorul judecătoresc;
c)orice act de executare;
d) refuzul executorului
judecătoresc de a efectua
o executare silită;
e) refuzul executorului
judecătoresc de a îndeplini un
act de executare în condiţiile
legii;
f) încheierea instanţei
de încuviinţare a
executării silite.
Titlul executoriu reprezentat
de o hotărâre judecătoreascăl21
poate forma obiect al
contestaţiei la executare[31
dacă nu s-a utilizat procedura
prevăzută la art. 443 NCPC şi

''' A se vedea 5. Zilberstein, V.M. Ciobanu,

op. cit., p. 250-260.
121 Contestaţia la titlu este destinată
să expliciteze dispozitivul hotărârii ce
urmează a f valorifcat, pentru a se
putea proceda la executarea silită. Ea
nu poate fi considerată drept un
mijloc procedural destinat a anula sau
modifca titlul executoriu, această
fnalitate putându-se realiza doar prin
intermediul căilor de atac. Astfel nu se
pot examina împrejurări de natură a
repune în discuţie o hotărâre
judecătorească irevocabilă, soluţie ce
ar afecta grav principiul autorităţii de
lucru judecat (I.C.C.J., s. civ. şi de propr.
int., dec. nr. 5392/2008, www.scj.ro).
131 Modalitatea defectuoasă în care
dispoziţiile clare ale hotărârii (ce
recunosc, în procedura Legii nr.
10/2001,
dreptul la măsuri reparatorii în
echivalent, fără să pună acordarea
acestora în sarcina unităţii
deţinătoare, având în vedere
modalitatea de valorifcare a lor,
conform normelor speciale în
materie) sunt aduse la îndeplinire nu
Art. 711 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ GENERALE Art. 712
r1nUL I.
DISPOZIŢII dacă sunt necesare „participantul intere
lămuriri cu sat", deoarece se
referă atât la
privire la debitor, cât şi la
înţelesul, terţul garant). Prin
întinderea sau urmare,
aplicarea coproprieta rul care
nu este participant
acestuia[ 1l.
la executarea silită
Celelalte titluri
va putea solicita
executorii pot
forma obiectul partajarea doar pe
contestaţiei la calea dreptului
executare dacă comun. Totuşi,
legea nu prevede o dacă se fac acte de
cale procesuală executare asupra
specifică pentru unui bun deţinut în
desfiinţarea lor. copro prietate, terţul
coproprietar va
2. Împărţirea putea formula
bunurilor contestaţie la
proprietate comună executare,
pe cote-părţi sau în solicitând inclusiv
devălmăşie. În ulti sistarea indiviziunii,
mul alineat al art. chiar dacă
711 se arată că debitorul s-au terţul
partea interesată garant nu a solicitat
poate solicita ca, în partajul.
cadrul contesta ţiei Împărţeala
la executare, să se bunurilor se face
împartă bunurile după regulile
proprietate comună
dreptului comun[2l,
pe cote-părţi sau în
devăl măşie. chiar dacă se reali
zează pe calea
Situaţia premisă
avută în vedere de incidentală a
text este aceea ca contestaţiei la
executarea silită să executare.
privească bunuri 3. Subiectele
asupra cărora contestaţiei. Pot
debitorul sau terţul formula
garant au un drept
de proprietate contestaţie la
comună, pe cote- executare cei
părţi sau în interesaţi sau
devălmăşie. vătămaţi prin
Pentru a fi executare, şi
incidentă dispoziţia anume: părţile
menţionată, care executării silite
instituie o derogare (creditorul,
de la normele de respectiv debito
competenţă rul), terţii garanţi,
teritorială de drept creditorii
comun, este necesar intervenienţi,
ca împărţirea Ministerul Public,
bunurilor să fie în condiţiile art. 92
solicitată de către alin. (1) NCPC,
partea interesată terţii vătămaţi prin
(exprimarea corectă efectuarea
ar fi fost executării silite,
martorii asistenţi, experţii, inter DUMITRU MARCEL GAVRIŞ irii. El îşi va formula (3) Nu se
preţii şi alţi participanţi, în t apărările în
D poate face o nouă
condiţiile anume prevăzute de a e ·Instanţa de validare. contestaţie de către
r pentru formularea
lege (adjudecatarii bunurilor t ţ contestaţiei la aceeaşi parte pentru
valorificate silit, administratorul e u executare trebuie motive care au
sechestru etc.). l îndeplinite condiţiile existat la data
f p generale primei contestaţii.
i o
i p entru exerciţiul Cu toate acestea,
deschide calea contestaţiei la titlu. Cum contestatorul îşi
n r acţiunii civile, astfel
pretinsa vătămare semnalată de contestator
d i cum acestea sunt poate modifica
decurge din actul de executare îndeplinit,
t cererea iniţială
calea procedurală de îndreptare a acestei prevăzute în art. 32
d n
neregularităţi nu este aceea a contestaţiei
u NCPC. lntere adăugând motive
la titlu, reglementată de art. 400 alin. (2) i
noi de contestaţie
CPC 1865, ci aceea a contestaţiei la s �ul terţilor de a
executare propriu-zisă, în condiţiile p v formula contestaţie la dacă, în privinţa
prevăzute de art. 399 alin. (1) teza I CPC o executare este acestora din urmă,
z a condiţionat de
1865 (1.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. este respectat
718/2008, www.scj.ro). i existenţa unei vătă
111 Sub imperiul vechii reglementări s-a ţ mări cauzate prin termenul de
p
decis că „lămurirea dispozitivului unei i executarea silită sau exercitare a
i u actul de executare
hotărâri judecătoreşti ce consti contestaţiei la
l t contestat.
tuie titlu executoriu poate fi solicitată, în
e
executare.
egală măsură, pe două căi procesuale: cea e
prevăzută de art. 2811 CPC 1865, respectiv a (4) Credito
a Art. 712. rii neurmăritori au
cea descrisă de art. 399 alin. 1 teza a li-a din
acelaşi cod, pretenţiile, în ambele cazuri, r f Condiţii de dreptul de a
având obiect identic, respectiv lămurirea t a admisibilitate. (1)
. interveni în
înţelesului, a întinderii sau a aplicării c Dacă executarea
dispozitivului unei hotărâri judecă toreşti. executarea
7 e silită se face în efectuată de alţi
Nu există însă o opţiune a părţii între cele
8 creditori, pentru a
două căi procesuale, exerciţiul dreptului la
6 c temeiul unei hotărâri
acţiune fiind subordonat unei restricţii de o judecătoreşti sau lua parte la
ordin temporal, dedusă din prevederile art. n arbitrale, debitorul executare sau la
399 CPC 1865, anume începerea exe cutării a nu va putea invoca
l t distribuirea sumelor
silite. Se poate recurge la procedura lămuririi e cale de
hotărârii judecătoreşti oricând până la i pe obţi nute din
n s contestaţie motive
momentul iniţierii executării, însă, după urmărirea silită a
. t de fapt sau de drept
acest moment, este posibilă doar a pe care le-ar fi putut bunurilor
contestaţia la titlu, în caz contrar dispoziţiile
( ţ opune în cursul debitorului.
relevante din secţiunea codului referitoare
5 i judecăţii în primă
la contestaţia la executare neavând
e (5) în
aplicabilitate, ceea ce nu poate fi accep tat. ) instanţă sau într-o cazul procedurii
Este fără relevanţă finalizarea executării
l cale de atac ce i-a
până la soluţionarea contestaţiei, fiind N fost deschisă. urmăririi silite
C a mobiliare sau
suficient faptul că această contestaţie a fost (2)
formulată anterior finalizării. Obiectul P In cazul
e în care executarea imobiliare ori a
cererii este identic în ambele cazuri, C
diferind cauza acţiunii, respectiv temeiul , x silită se face în predării silite a
juridic al cererii şi folosul practic urmărit în
e temeiul unui alt titlu bunului imobil sau
t c executo
fiecare caz, lămurirea dispozitivului în
u mobil, contestaţia
vederea executării viitoare, respectiv r riu decât o hotărâre la executare poate
lămurirea acestuia pentru înlăturarea e t
a judecătorească, se fi introdusă şi de o
impedimentelor născute în cadrul unei b
executări începute" (I.C.C.J., s. civ. şi de propr. u r pot invoca în terţă persoană, însă
i e contestaţia la
int., dec. nr. 1493/2011, www.scj.ro). numai dacă aceasta
121 Nu putem fi de acord cu opinia e executare şi motive pretinde un drept
î
regăsită într-o decizie de speţă a instanţei de fapt sau de drept
r m de proprietate ori
supreme, conform căreia, ,,în privitoare la fondul
e p un alt drept real cu
cadrul procedurii împărţelii judiciare,
m o dreptului cuprins în
reglementată prin art. 6731-67314, t titlul exe cutoriu, privire la bunul
modalitatea de înfăptuire a împărţelii a respectiv.
r r numai dacă legea nu
judiciare trebuie aleasă în aşa fel încât să nu i
îngreuneze situaţia creditorului care c
v
prevede în legătură
urmăreşte un bun comun pentru ceea ce i se a cu acel titlu COMENTARIU
t a
datorează de unul dintre codevălmaşi" executoriu o cale 1. Condiţii de
(I.C.C.J., s. civ. şi de propr. int., dec. nr. p procesuală specifică
4517/2005, www.scj.ro). c admisibilitate. Sub
ă o pentru desfiinţarea
p lui. titulatura „condiţii de
200 r admisibilitate", art.
712 dispune cu privire la cazuri şi
motive de inadmisibilitate a a fost parte în procesul finalizat prin
contestaţiei la executare şi, totodată,
fixează limite procedurale în
utilizarea acestei proceduri.
Alineatul (1) al articolului analizat
reglementează, într-o formă
susceptibilă de îmbu nătăţiri,
principiul potrivit căruia pe calea
contestaţiei la executare nu se pot
invoca
motive de drept şi defapt care arfi
pututfi invocate în cursul judecăţii în
primă instanţă
sau într-o cale de atac, atunci când
titlul executoriu este reprezentat de o
hotărâre jude cătorească sau
arbitrală.
Deşi legiuitorul se referă exclusiv
la debitor, putem afirma fără teama de
a greşi că nici creditorul sau alt
participant la executarea silită, care
hotărârea judecătorească ce
constituie titlu executoriu, nu va
putea invoca motivele pe care le-ar
fi putut invoca pe parcursul
procesului până la momentul
rămânerii defini tive a hotărârii. Pe
calea contestaţiei la executare nu se
pot aduce critici titlului executo riu
reprezentat de o hotărâre
judecătorească sau arbitrală.
Instanţele care soluţionează o
contestaţie la executare - propriu
zisă sau la titlu - sunt ţinute a
respecta, la fel ca şi părţile din
executarea silită, autoritatea de
lucru jude-
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ 201
Art. 712 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ
cat de care se bucură titlul executoriu, atât în privinţa celor stabilite prin dispozitiv,
cât şi în privinţa celor explicate în considerente.
Din punctul de vedere al terţilor, hotărârea judecătorească are valoarea unui
fapt juridic susceptibil de a fi combătut printr-o probă contrară. Potrivit art. 434 NCPC,
hotă rârea judecătorească are forţa probantă a unui înscris autentic. Pentru a nu se
înţelege că terţii nu trebuie să respecte cele stabilite printr-o hotărâre
judecătorească, aducem un argument de text, şi anume art. 435 alin. (2) NCPC, în
care se arată că hotărârea este opozabilă oricărei persoane atâta timp cât aceasta din
urmă nu face, în condiţiile legii, dovada contrară. Distincţiile anterioare demonstrează
de ce contestaţia la execu tare este un veritabil proces, care depăşeşte limitele unei
proceduri prin care se asigură verificarea de către instanţă a legalităţii executării
silite, atunci când este formulată de un terţ care pretinde un drept real asupra
bunului urmărit sau atunci când, prin interme diul contestaţiei, se împart bunurile
proprietate comună pe cote-părţi sau în devălmăşie. Folosind un raţionament de tip a
fortiori, dezvoltăm conţinutul alin. (1) al art. 712, arătând că pe calea contestaţiei la
executare nu vor putea fi invocate motivele de drept şi de fapt care au fost invocate
şi tranşate definitiv de către instanţă în cursul procesului finalizat prin emiterea
hotărârii judecătoreşti care constituie titlul executoriu. Conside răm că pe calea
contestaţiei la executare nu vor putea fi invocate nici măcar motivele care au fost
invocate în timpul procesului, fără ca instanţa să se fi pronunţat asupra lor,
deoarecenatura juridică a contestaţiei nu este aceea a unei căi de atac de reformare
sau
de retractare a titlului executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă.
Prin intermediul contestaţiei la executare se pot invoca motive de fapt sau de
drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu doar dacă sunt
îndeplinite cumu lativ două condiţii:
a) titlul executoriu pus în executare silită nu este o hotărâre judecătorească sau
arbi- trală şi
b) legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o calea specifică pentru
des- fiinţarea lui.
În legătură cu a doua condiţie, precizăm că respectiva „cale specifică de
desfiinţare" trebuie să fi fost accesibilă părţii care formulează contestaţia la
executare. De exemplu, calea procesuală specifică pentru desfiinţarea unui titlu
executoriu reprezentat de un proces-verbal de contravenţie este plângerea
contravenţională. Cererea în anulare[ll for mulată împotriva ordonanţei de plată are
caracterul unei căi procesuale specifice pentru desfiinţare. În schimb, acţiunea în
anulare avută la îndemână de părţile unui act juridic autentificat de notar şi care
este titlu executoriu nu are semnificaţia unei căi procesuale specifice de desfiinţare.
Aceasta, deoarece acţiunea în anulare, ca mijloc procesual pen tru protecţia
dreptului subiectiv, este generală, pe când alin. (2) al art. 712 face trimitere la o cale
procesuală specifică de desfiinţare a titlului executoriu.
Semnalăm o necorelare a textelor imputabilă legiuitorului, care în alin. (1) al
art. 712 stabileşte regula şi se referă la hotărâri judecătoreşti sau arbitrale, pe când
în alin. (2), care instituie cazuri de excepţie, se referă doar la hotărârea judecătorească.
,,Contestaţiile la executare propriu-zisă pot avea ca temei: anularea încheierii pri
care s-a încuviinţat executarea, alegerea procedurii execuţionale; prescripţia dreptului �
de a cere executarea silită sau perimarea unor acte de executare; vicii de formă ale
acte· lor de executare, de pildă, a publicaţiilor de vânzare; nerespectarea termenelor;
încălca-
111 A se vedea art. 1023 şi art. 1024 NCPC.
202 DUMITRU MARCEL
GAVRIŞ
TITLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Art. 712
forme în cadrul executării silite; ordinea de urmărire a bunurilor sau
rea oricăror
urmă
r
i ea unor
bunuri care, potrivit legii, nu pot fi urmărite; depăşirea limitei în care vor
fi
urile; modul în care se desfăşoară activitatea execuţională; neopozabili·
�rmărite bunexecutoriu faţă de o terţă persoană, cu drepturi proprii asupra obiectului
tatea titlului
ur mărit; urm ărirea unor bunuri aparţinând altor persoane decât debitorului; invocarea
compensaţiei legale; eventuale alte motive de nulitate a executării silite"[ 1l .
2. Inadmisibilitatea unei noi contestaţii. Noul Cod de procedură civilă consacră
inclusiv în materia contestaţiei la executare un principiu pe care vechea reglementare îl
enunţa doar în cazul contestaţiei în anulare. Este vorba de principiul enunţat în alin. (3)
al art. 712, potrivit cu care nu se poateface o nouă contestaţie la executare decătre
ace eaşi parte pentru motive care au existat la data primei contestaţii.
Interdicţia pe care o are partea de a formula o nouă contestaţie operează
indiferent de felul titlului executoriu şi are acelaşi efect cu decăderea părţii
respective din dreptul de a invoca neregularităţile executării sau ale titlului
executoriu - în ipoteza art. 712 alin. (2) - existente la momentul formulării primei
contestaţii.
Este important de reţinut că legea se referă la motive existente, şi nu la motive
cunos cute. Din punctul de vedere al prevederii analizate, este irelevant dacă prima
contestaţie afost soluţionată pe excepţie sau pe fond. Partea care nu poate invoca
motivele avute în vedere de alin. (3) al art. 712 pe calea unei noi contestaţii la
executare le va putea invoca pe calea dreptului comun, în măsura în care
respectivele motive sunt susceptibile de a fi astfel afirmate şi valorificate.
Pentru atenuarea efectelor interdicţiei, legiuitorul instituie în materia
contestaţiei la executare o excepţie de la dispoziţiile art. 204 NCPC, în care se arată,
pe de o parte, că reclamantul poate să îşi modifice cererea şi să propună noi dovezi,
sub sancţiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal
citat, iar, pe de altă parte, că modificarea cererii de chemare în judecată peste
termenul arătat anterior poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părţilor.
Astfel, potrivit tezei a li-a a alin. (3) al art. 712, contestatorul îşi poate modifica cererea
iniţială, adăugând motive noi de contestaţie, dacă, în privinţa acestora din urmă, este
respectat termenul de exercitare a contestaţiei la executare.
Întrucât contestaţia la executare se judecă după procedura prevăzută pentru
jude cata în primă instanţă, contestatarul îşi poate completa motivele de contestaţie
până la închiderea dezbaterilor în faţa primei instanţe, moment procesual
reglementat prin art. 394 NCPC. În ceea ce ne priveşte, din considerente care ţin,
deopotrivă, de nece sitatea soluţionării cu celeritate a contestaţiei şi de necesitatea
respectării drepturilor procesuale ale părţilor, apreciem că ar fi fost mai just ca
momentul până la care cererea iniţială poate fi completată cu alte motive de
contestaţie să fie cel prevăzut de art. 390 NCPC, şi anume momentul rezolvării
chestiunilor prealabile dezbaterilor în fond.
Indiferent de momentul la care contestatorul îşi completează cererea, instanţa care
soluţionează contestaţia va verifica respectarea termenului pentru exercitarea contesta
ţiei cu privire la fiecare motiv completator în parte, raportându-se la data
completării, şi nula data cererii iniţiale.
Dispoziţiile art. 712 alin. (3) teza a li-a nu derogă de la dispoziţiile art. 478 alin.
(3) NCPC, astfel că în apel nu se pot adăuga motive noi de contestaţie.
111 V.M.
Ciobanu, G. Boroi, Drept procesual civil. Curs selectiv, ed. a 3-a, Ed. Ali Beck, Bucureşti, 2005, p.
547-549.
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
203
Art. 713 CARTEA V. DESPRE EXECUTAREA SILITĂ Art. 713

3. Creditorii neurmăritori. Într-o formulare improprie, alin. (4) al art. 712 conţine află instanţa de executare, contestaţia se poate introduce şi la
cea în care se
o prevedere a cărei singură interpretare posibilă, raportat la topografia textului, este judecătoria de la locul situării imobilului. Dacă imobilul este situat în raza teritorială a
aceea că, pentru a putea formula contestaţie la executare, creditorii neurmăritori tre r în circumscripţia aceleiaşi curţi de altei judecăto
r apel, nu există competenţă alternativă
;
buie să Îşifi exercitat dreptul de ii
în cazul predării silite a bunurilor
c)a interveni În executarea silită imobile sau, altfel spus, în cazul executării silite
efectuată de alţi creditori.
Precizarea scopului pentru asemenea contestaţie
vizează un titlu
care intervin în executare executoriu ce nu emană
creditorii neurmăritori este tau de la un organ de
tologică atât faţă de dispoziţiile jurisdicţie, competenţa
de soluţionare aparţine
art. 648, cât şi faţă de art. 689- instanţei de executare.
695 NCPC.
C
4. Terţele persoane care
pretind un drept real. Terţii care O
pretind un drept de proprie tate M
sau un alt drept real asupra unui E
bun, mobil sau imobil, pot
N
formula contestaţie la executare
dacă respectivul bun face T
obiectul urmăririi silite mobiliare A
sau imobiliare ori al predării silite RI
a bunului. U
Particularităţile situaţiei în
care terţii formulează contestaţie 1. Competenţa alternativă.
la executare sunt pre văzute în Competentă să soluţioneze
dispoziţiile art. 714 alin. (4) şi (5), contestaţia la executare este
respectiv art. 717 alin. (1) teza instanţa de executare, la fel ca
ultimă NCPC. şi în vechea reglementare.
Alineatul (2) al art. 713
Art. 713. Instanţa reglementează cazuri de
competentă. (1)
Contestaţia se introduce competenţă alternativă, când
la instanţa de ale gerea uneia dintre
executare. instanţele deopotrivă
(2)În cazul urmăririi
silite prin poprire, dacă competente aparţine
domiciliul sau sediul contestatorului, potrivit regulii
debitoru lui se afă în
circumscriptia altei curti înscrise în art. 116 NCPC.
de apel decât cea în care se Contestaţia la executare
afă instanta de executare,
contestaţia se poate poate fi introdusă şi la altă
i
introduce la judecătoria instanţă decât instanţa de
în a cărei circumsc{ipţie execu tare în trei situaţii, şi
îşi are domiciliul sau anume:
sediul debitorul. In cazul
urmăririi silite a a) În cazul urmăririi silite prin
imobilelor, al urmăririi
silite a fructelor şi a poprire, dacă domiciliul sau
veniturilor generale ale sediul debitorului se află în
imobilelor, precum şi în
cazul predării silite a circumscripţia altei curţi de
bunurilor imobile, dacă apel decât cea în care se află
imobilul se afă în
circumscripţia altei curţi instanţa de executare, con
de apel decât cea în care testaţia se poate introduce şi la
se afă instanţa de judecătoria în a cărei
executare, contestaţia se
poate introduce şi la circumscripţie îşi are domiciliul
judecătoria de la locul sau sediul debitorul. Incidenţa
situării imobilului.
(3) Contestaţia privind acestei dispoziţii nu este
lămurirea înţelesului, influenţată de titularul
întinderii sau aplicării
titlului executoriu se contestaţiei
introduce la instanţa care a
pronunţat hotărârea ce se
execută. Dacă o
 directe imobiliare, dacă imobilul se
află în circumscripţia altei curţi de apel
decât cea în care se află instanţa de
executare, contestaţia se poate
introduce şi la judecătoria de la
competenţa teritorială este
alternativă între instanţa de executare
şi una dintre jude cătoriile arătate
expres ca fiind deopotrivă competente
pentru fiecare situaţie. Întrucât alin.
(2) vorbeşte expres de judecătorii,
pe când alin. (1) vorbeşte de instanţa
de execu tare, care, după cum s-a
arătat, poate fi şi tribunalul,
apreciem că art. 713 reglemen tează
un caz singular în care competenţa
teritorială este alternativă între un
tribunal şi o judecătorie[ll .
2.Contestaţia la titlu. Instanţa de
executare nu este competentă să
soluţioneze con testaţiile privind
lămurirea înţelesului, întinderii sau
aplicării titlului executoriu atunci când
acesta este reprezentat de o hotărâre
judecătorească, o hotărâre arbitrală
sau o hotărâre a altui organ de
jurisdicţie.
competentă să soluţioneze inclusiv
contestaţiile la titlu.
Având în vedere raţiunea care a
determinat stabilirea competenţei de
soluţionare a contestaţiilor la titlu în
favoarea instanţelor care au pronunţat
titlul, şi anume că cea mai bună
lămurire sau clarificare provine de la
emitent, considerăm că alin. (3) al art.
713 are în vedere atât instanţele
la executare sau de domiciliul
creditorului ori al terţului poprit.
Dacă domiciliul sau sediul
debitorului se află doar în raza
teritorială a altui tribunal,
contestaţia la executare nu se
poate introduce decât la instanţa
de executare. Nu este caz de
competenţă alternativă
atunci când debitorul are
domiciliul sau sediul în afara ţării;
b) În cazul urmăririi silite a
imobilelor sau al urmăririi silite a
fructelor şi a venituri/or generale
ale imobilelor, dacă imobilul se
află în circumscripţia altei curţi
de apel decât
204
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
judecătoreşti, cât şi instanţele
arbitrale, atunci când se referă la
instanţa care a pronunţat hotărârea
ce se execută.
Contestaţia la titlu va fi
soluţionată de instanţa care a
pronunţat hotărârea, aceasta
putând fi atât o judecătorie, cât şi un
tribunal, curte de apel sau Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie. Dacă
titlul executoriu este pronunţat într-
o materie în care există secţii sau
com plete specializate, contestaţia la
titlu se va soluţiona cu respectarea
specializării secţiei sau completului.
În cadrul contestaţiei la titlu se
contestă titlul executoriu, dar nu din
perspectiva vali dităţii, ci din
perspectiva înţelesului, întinderii şi
aplicării salef21. Pe calea contestaţiei
la
titlu[3l nu se poate modifica sau
anulahotărârea pusă în executare,
deoarece nu ne aflăm în prezenţa
unei căi de atac de reformare sau În cazul altor titluri executorii decât cele arătate anterior, instanţa de executare este
de retractare a hotărârii care
constituie titlu executoriu.
Dacă unele motive de contestaţie
vizează lămurirea titlului executoriu,
iar altele vizează actele de executare
efectuate, instanţa de executare va
disjunge capetele de cerere
subsumate contestaţiei la titlu şi va
declina competenţa soluţionării
acestora în favoareainstanţei care a
pronunţat titlul executoriu.
111 Prin dec. civ. nr. 2317/R/2012, pronunţată de
Curtea de Apel
B străin e, prin hotărâre irevocabilă, pronunţată de tribunal, în condiţiile Regulamentului
reţinut, ucureşti, Secţia a IV-a civilă, nepublicată, s-a nr. 44/2001, fac inutilă O
printre altele, că recunoaşterea şi încuviinţarea cerere ulterioară de încuviinţare a executării silite adresată judecătoriei
sau, eventual, altui tribunal. Soluţia de
executării silite pe teritoriul României a unei
hotărâri
121 5. Zi/berstein, V.M. Ciobanu, op. cit., 2005, p. 257.
�peţă menţionată a fost pronunţată sub imperiul
vechiului Cod de procedură civilă, dar îşi menţine
valabilitatea
DUMITRU MARCEL GAVRIŞ
205