LEGE nr.

213 din 27 mai 2004 (*actualizată*)

privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică,
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din
România
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 492 din 1 iunie 2004
Data intrarii in vigoare : 1 iulie 2004

Forma actualizata valabila la data de : 31 martie 2016

Prezenta forma actualizata este valabila de la 1 februarie 2014 pana la
data selectata

---------------
*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 31
martie 2016 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul
S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin
includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către LEGEA
nr. 187 din 24 octombrie 2012.

Conţinutul acestui act aparţine exclusiv S.C. Centrul Teritorial de

Calcul Electronic S.A. Piatra-Neamţ şi nu este un document cu caracter
oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale

ART. 1
Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică, precum şi înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
ART. 2
(1) Au dreptul să exercite profesia de psiholog:
a) cetăţenii români;
b) cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ai celorlalte
state din Spaţiul Economic European, prin stabilire în România sau în
regim de servicii temporare;
c) cetăţenii din alte ţări cu care România are convenţii bilaterale
în domeniu.
(2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
se face de către persoanele prevăzute la alin. (1), care au absolvit o
instituţie de învăţământ superior de specialitate, cu diplomă de
licenţă în psihologie sau asimilată, obţinută într-o instituţie de
învăţământ superior acreditată, din România sau din străinătate,
recunoscută sau echivalată, după caz, potrivit legii.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 2
Prin psiholog cu drept de liberă practică, denumit în continuare
psiholog, se înţelege persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) din lege
care au absolvit o instituţie de învăţământ superior cu diplomă de
licenţă în psihologie sau asimilată şi desfăşoară, potrivit atestărilor
dobândite, tipurile de activităţi enumerate la art. 5 din lege.
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 3
Prin diplomă de licenţă asimilată, în sensul art. 2 alin. (2) din
lege, se înţelege:
a) actele emise de instituţiile de învăţământ superior care atestă
absolvirea, până în anul 1990 inclusiv, a unei facultăţi de filosofie,
filosofie-istorie sau din domeniul ştiinţelor socioumane;
b) diplomele şi diplomele de licenţă eliberate de o instituţie de
învăţământ superior acreditată, începând cu anul 1991, pentru una
dintre specializările: psihosociologie, psihopedagogie specială şi
psihologie, în condiţiile dublei specializări.
└──────────────────────────────────────

ART. 3
Psihologul cu drept de liberă practică se supune, în exercitarea
profesiei, prevederilor legislaţiei naţionale, europene şi
internaţionale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului.
ART. 4
(1) Psihologul cu drept de liberă practică îşi desfăşoară
activitatea pe baza principiului independenţei profesionale, care îi
conferă dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului
profesional, cu asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea
acestuia.
(2) Confidenţialitatea actului psihologic este protejată prin lege
şi este o obligaţie a oricărui psiholog.
ART. 5
Psihologul cu drept de liberă practică desfăşoară următoarele
tipuri de activităţi:
a) studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale;
b) investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor
psihologice;
c) elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei,
abilităţilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor
emoţionale şi de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare
la mediul social şi profesional;
e) interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor pe
care le consideră necesare.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 4
Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate în situaţia
prevăzută la art. 3 lit. a) trebuie să îndeplinească, cumulativ, şi
condiţia desfăşurării unor activităţi prevăzute la art. 5 din lege pe o
perioadă de minimum 10 ani, dovedită prin documente legalizate.
ART. 5
Absolvenţii facultăţilor din domeniul sociopsihopedagogie după anul
1991, care la data intrării în vigoare a legii exercitau legal funcţia
de psiholog, dovedită cu documente legalizate, pot solicita atestatul
de liberă practică urmând procedurile specifice de atestare stabilite
prin prezentele norme.
ART. 6
În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, psihologul este
independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau
presiuni de orice tip, fiind protejat de lege împotriva acestora.
ART. 7
(1) Prin independenţa profesională a psihologului este garantată
exercitarea activităţilor prevăzute la art. 5 din lege, potrivit
competenţelor pentru care a fost atestat, fără nici o ingerinţă în ceea
ce priveşte aplicarea cunoştinţelor sale profesionale, cu respectarea
Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică şi a legilor în vigoare.
(2) Independenţa profesională în exercitarea actului psihologic
conferă, potrivit legii, dreptul de iniţiativă şi decizie, cu asumarea
integrală a răspunderii pentru calitatea acestuia.
ART. 8
(1) În situaţia în care tipurile de activităţi prevăzute la art. 5
din lege, toate sau unele dintre acestea, sunt desfăşurate în echipă,
răspunderea pentru actele psihologice aparţine psihologului coordonator
al echipei şi psihologului care desfăşoară direct actul psihologic.
(2) În situaţiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog,
răspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care
desfăşoară direct actul psihologic.
ART. 9
(1) Psihologul este obligat să păstreze confidenţialitatea în
legătură cu faptele şi informaţiile despre care a luat cunoştinţă în
exercitarea atribuţiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea în
interes personal sau în beneficiul unui terţ a informaţiilor dobândite
în exercitarea actului psihologic.
(2) Rezultatele evaluărilor psihologice pot fi prezentate unei
terţe persoane numai cu acordul persoanei evaluate şi cuprind
informaţii relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva
concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică.
(3) În situaţiile în care, potrivit legii, psihologul este obligat
să dezvăluie aspecte cuprinse în confidenţialitatea actului psihologic,
aceasta nu constituie o abatere.
(4) Confidenţialitatea actului psihologic persistă şi după
încheierea relaţiilor profesionale cu beneficiarul.
(5) Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea
confidenţialităţii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi Codului de
procedură disciplinară.
└──────────────────────────────────────

ART. 6
Exercitarea profesiei de psiholog se desfăşoară:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu drept
de liberă practică, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale altor
reglementări şi acte normative în vigoare;
 b) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul de
funcţionar public, cadru didactic şi alte funcţii, potrivit
prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor
instituţiei respective.

CAP. II
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

SECŢIUNEA 1
Dobândirea şi exercitarea dreptului de liberă practică

ART. 7
(1) Dreptul de liberă practică implică exercitarea activităţilor
prevăzute la art. 5 şi asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea
actului profesional în raport cu beneficiarii serviciilor psihologice,
cu respectarea reglementărilor specifice în domeniu.
(2) Dreptul de liberă practică se exercită olograf, cu menţionarea
în clar a numelui, prenumelui şi a codului personal din Registrul unic
al psihologilor cu drept de liberă practică din România, concomitent cu
aplicarea parafei proprii.
ART. 8
(1) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) dobândesc atestatul de
liberă practică în condiţiile prezentei legi. Dobândirea atestatului
atrage înscrierea în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România.
(2) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca
psihologi de autorităţile competente din statele membre ale Uniunii
Europene şi ale celorlalte state din Spaţiul Economic European,
dobândesc dreptul de liberă practică în urma recunoaşterii
profesionale, în conformitate cu dispoziţiile legii speciale şi ale
normelor europene în domeniu.
(3) Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b), care
prestează servicii temporare, au obligaţia de a face o declaraţie
referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul
Psihologilor din România, acestea fiind exceptate de la procedura
atestării, precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic
al psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata
unei taxe administrative. În acest caz se aplică o procedură
simplificată, stabilită prin normele metodologice de aplicare a
prezentei legi.
ART. 9
Atestatul de liberă practică se eliberează pe baza normelor
metodologice de aplicare a prezentei legi şi a stării de sănătate
certificate.
ART. 10
În funcţie de competenţa şi experienţa profesională ale
solicitantului, se poate acorda una dintre următoarele forme de
atestare:
a) atestatul de liberă practică pentru activitate în condiţii de
supervizare, pentru psihologii fără experienţă în domeniul respectiv;
b) atestatul de liberă practică în regim de asociere, pentru
psihologii care lucrează în colective profesionale;
 c) atestatul de liberă practică autonomă, pentru psihologii care
întrunesc criteriile de competenţă şi experienţă profesională stabilite
prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
ART. 11
Atestatele prevăzute la art. 10 lit. a) şi b) pot fi revizuite, la
cerere, după minimum un an.
ART. 12
Controlul şi supravegherea modului de exercitare a profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică se fac în conformitate cu
prevederile prezentei legi.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 10
Obţinerea atestatului de liberă practică în oricare dintre formele
prevăzute la art. 10 din lege presupune parcurgerea următoarelor etape,
a căror succesiune este obligatorie:
a) depunerea dosarului la Comitetul filialei de care aparţine
solicitantul, verificarea conţinutului şi conformităţii şi înaintarea
acestuia la Comitetul director;
b) analizarea dosarului de către comisia aplicativă, potrivit
procedurilor specifice fiecărei comisii, reglementate prin prezentele
norme;
c) parcurgerea de către psihologul solicitant a procedurilor
specifice fiecărei comisii aplicative;
d) susţinerea de către preşedintele comisiei aplicative, în cadrul
Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a
atestatului în domeniul de specializare solicitat;
e) eliberarea de către Comitetul director a atestatului de psiholog
cu drept de liberă practică, în situaţia în care sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de lege, de prezentele norme şi de documentele
aprobate de Convenţia Naţională a Psihologilor din România.
ART. 11
(1) Dosarul pentru obţinerea atestatului de liberă practică trebuie
să cuprindă:
a) cerere-tip adresată Comitetului director;
b) copie de pe actul de identitate;
c) copii legalizate de pe actele de studii şi anexele acestora;
d) certificat de cazier judiciar;
e) copie de pe certificatul de căsătorie sau de pe hotărârea
judecătorească definitivă şi irevocabilă de divorţ, după caz;
f) certificat medical eliberat în condiţiile legii;
g) copii legalizate de pe documente care atestă absolvirea unor
stagii, cursuri de specializare şi alte forme de perfecţionare;
h) copii legalizate de pe carnetul de muncă ori contractul
individual de muncă, iar pentru psihologii din structurile apărării,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, adeverinţe care să ateste
vechimea în muncă şi în specialitate;
i) extras din fişa postului - numai pentru obţinerea atestatului de
liberă practică în condiţiile art. 13 lit. b);
j) curriculum vitae şi lista manifestărilor ştiinţifice la care a
participat, a comunicărilor ştiinţifice prezentate, a articolelor şi
cărţilor de specialitate publicate;
 k) dovada achitării taxelor necesare acoperirii costurilor
atestării profesionale.
ART. 12
(1) După primirea dosarului şi verificarea conformităţii acestuia,
Comitetul filialei îl transmite, în termen de maximum 10 zile
lucrătoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.
(2) Prin conformitate în sensul alin. (1) se înţelege verificarea
existenţei în dosar a documentelor prevăzute la art. 11.
(3) Secretariatul Comitetului director înregistrează dosarul şi
comunică solicitantului data când a fost programat pentru susţinerea
procedurilor de atestare în faţa comisiei aplicative competente.
ART. 13
(1) Atestatul de psiholog cu drept de liberă practică se poate
obţine în baza:
a) formării profesionale conform standardelor stabilite prin
hotărâre de către Comitetul director;
b) experienţei profesionale dovedite.
(2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere în
fiecare dintre cele două modalităţi de obţinere a atestatului.
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 32
Parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu
următoarele elemente:
a) numele şi prenumele psihologului;
b) codul personal, format din 5 cifre, alocat în ordinea înscrierii
în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat;
c) treapta de specializare;
d) domeniul de specializare potrivit atestatului.
ART. 33
Atestatele de liberă practică emise sunt în regim individual şi se
trec în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România, partea I.
ART. 34
(1) Dosarul persoanei atestate se arhivează la secretariatul
Comitetului director, potrivit prevederilor legale.
(2) Dosarele persoanelor cărora nu li s-a acordat atestatul se
restituie acestora, iar pentru o nouă solicitare de atestare psihologul
va relua procedurile stabilite de prezentele norme.
(3) Pentru obţinerea atestatului în altă specialitate sau în altă
treaptă de specializare dosarul prevăzut la alin. (1) se completează
numai cu actele şi documentele necesare.
ART. 35
Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (2) şi (3) din lege
beneficiază de recunoaşterea documentelor de calificare profesională în
conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi
calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România.
Dobândirea dreptului de liberă practică, pentru cei care se stabilesc
în România, se face în conformitate cu procedura aplicabilă
psihologilor români, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de
recunoaştere a calificării profesionale obţinute în Uniunea Europeană
şi Spaţiul Economic European pentru cetăţenii statelor membre este
Colegiul Psihologilor din România.
ART. 36
(1) Persoanele prevăzute la art. 8 alin. (3) din lege sunt
exceptate de la procedura atestării reglementată prin prezentele norme,
precum şi de la obligativitatea înscrierii în Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România sau de la plata
unor taxe administrative.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a face o
declaraţie, autentificată de un notar public, referitoare la serviciile
psihologice pe care le vor presta pe teritoriul României, precum şi la
perioada prestării acestor servicii, pe care o vor depune la Comitetul
director.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) vor fi însoţite de copii
legalizate, traduse în limba română, ale documentelor care atestă
competenţele profesionale, în domeniul psihologiei, eliberate în ţara
de origine.
(4) În urma analizării dosarului cu documentele prevăzute la alin.
(2) şi (3) de către conducerea operativă a Colegiului Psihologilor din
România, potrivit art. 40 din lege, preşedintele acestuia va elibera
autorizaţia provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru
perioada şi activităţile solicitate prin cerere.
(5) Pentru persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. c) din
lege, autoritatea de recunoaştere a studiilor efectuate şi a
documentelor de calificare în profesia de psiholog este Ministerul
Educaţiei şi Cercetării.
└──────────────────────────────────────

SECŢIUNEA a 2-a
Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică

ART. 13
(1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă
practică pot înfiinţa, la alegere, potrivit legii, cabinete
individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau îşi
pot desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit
legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu
drept de liberă practică pot angaja salariaţi, în condiţiile legii.
ART. 14
(1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit
legii, se declară la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile
contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de liberă practică
şi beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract şi se
declară la Colegiul Psihologilor din România.
(3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la
Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod obligatoriu
în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România.
 ART. 15
(1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile
legii, prin contract de societate civilă încheiat între 2 sau mai mulţi
psihologi cu drept de liberă practică, şi sunt declarate la Colegiul
Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar şi societatea
civilă profesională, indiferent care dintre psihologii cu drept de
liberă practică asociaţi îndeplineşte serviciul profesional.
(3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este
comun şi aparţine asociaţiilor în cotele-părţi stabilite prin
contractul de societate civilă.

┌───────── Norma de aplicare ──────────

. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 14
În exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte
de specializare:
a) psiholog practicant;
b) psiholog specialist;
c) psiholog principal.
ART. 15
(1) Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie desfăşoară
proceduri şi activităţi specifice de evaluare în vederea atestării
dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele
specialităţi:
a) psihologie clinică;
b) consiliere psihologică;
c) psihoterapie.
(2) Competenţa în specialitatea psihoterapie poate fi dobândită şi
de absolvenţi ai facultăţilor de medicină generală (medicii psihiatri),
asistenţă socială, filosofie, pedagogie, teologie, cu condiţia
completării studiilor universitare cu un pachet de discipline de
specialitate stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum şi
formării complementare potrivit cerinţelor prevăzute de prezentele
norme.
(3) Psihologul atestat în specialitatea psihoterapie are şi toate
competenţele psihologului atestat în specialitatea consiliere
psihologică, pe trepte similare de specializare.
ART. 16
Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi serviciilor
desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de evaluare în vederea
atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în următoarele
specialităţi:
a) psihologia muncii şi organizaţională;
b) psihologia transporturilor;
c) psihologia aplicată în servicii.
ART. 17
(1) Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi
vocaţională desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de evaluare în
vederea atestării dreptului de liberă practică al psihologilor în
următoarele specialităţi:
a) psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională;
 b) psihopedagogie specială.
(2) Dreptul de liberă practică în specialitatea psihopedagogie
specială poate fi dobândit şi de către persoanele care au absolvit o
instituţie de învăţământ superior de specialitate, având diploma de
licenţă cu specializarea psihopedagogie specială.
-----------
Alin. (2) al art. 17 a fost introdus de art. unic din HOTĂRÂREA nr.
215 din 30 aprilie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 271 din 14
mai 2013.

ART. 18
(1) Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională desfăşoară proceduri şi activităţi specifice de
evaluare în vederea atestării dreptului de liberă practică al
psihologilor în următoarele specialităţi:
a) psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale;
b) psihologie judiciară - evaluarea comportamentului simulat prin
tehnica poligraf.
(2) Competenţa în specialitatea psihologie judiciară - evaluarea
comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obţinută şi de
către absolvenţii facultăţilor de drept, cu condiţia completării
studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate
stabilit prin hotărâre a Comitetului director, precum şi formării
complementare potrivit cerinţelor prezentelor norme.
(3) Psihologul atestat în specialitatea psihologie aplicată în
domeniul securităţii naţionale are şi toate competenţele psihologului
atestat în specialitatea psihologia muncii şi organizaţională, pe
trepte similare de specializare.
ART. 19
Competenţele psihologilor pe treptele de specializare prevăzute la
art. 14 şi pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotărâre a
Comitetului director, la propunerea fiecărei comisii aplicative.
ART. 20
Competenţele psihologilor se obţin prin programe universitare la
nivel de licenţă, masterat sau doctorat şi prin programe de formare
complementară organizate în condiţiile stabilite prin prezentele norme.
ART. 21
În vederea obţinerii atestatului de psiholog în fiecare treaptă de
specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care
va conţine documentele prevăzute la art. 11.
ART. 22
Condiţiile de obţinere a atestatului de liberă practică prin cele
două modalităţi prevăzute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la
propunerea fiecărei comisii aplicative prin hotărâre a Comitetului
director.
ART. 23
Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate
realiza la solicitare, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei,
dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii de formare profesională
stabilite de fiecare comisie aplicativă.
ART. 24
 Obţinerea atestatului de liberă practică prin procedurile specifice
Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională este obligatorie pentru:
a) psihologii care desfăşoară unele sau toate activităţile
prevăzute la art. 5 din lege în ministerele şi instituţiile cu
atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei
naţionale;
b) psihologii care, în condiţiile legii, avizează psihologic
persoanele care solicită permis de armă;
c) persoanele care desfăşoară activităţi de evaluare a
comportamentului simulat prin tehnica poligraf.
ART. 25
Membrii Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională trebuie să deţină autorizaţie de acces la
informaţii clasificate de nivel strict secret, eliberată de
instituţiile abilitate, potrivit legii.
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 43
Furnizarea serviciilor psihologice se realizează prin: cabinete
psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societăţi
civile profesionale sau în temeiul unor contracte individuale de muncă,
potrivit legii.
ART. 44
Angajatorii au obligaţia de a sprijini procesul de formare
profesională continuă a psihologilor.
ART. 45
Comitetul director, prin comisiile sale, avizează profesional
formele de pregătire continuă a psihologilor.
└──────────────────────────────────────

SECŢIUNEA a 3-a
Drepturile şi obligaţiile psihologilor cu drept de liberă practică

ART. 16
Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:
a) să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 5, în conformitate
cu tipul de atestat deţinut;
b) să obţină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu
negociat în mod liber cu beneficiarul.
ART. 17
Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare
referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică;
b) să se conformeze şi să respecte Codul deontologic al profesiei
de psiholog cu drept de liberă practică;
c) să exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite
prin tipul de atestat deţinut;
d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
e) să îşi asume întreaga responsabilitate profesională faţă de
beneficiar, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;
 f) să servească interesele beneficiarului în acord cu interesul
public şi cu exigenţele profesionale.

SECŢIUNEA a 4-a
Suspendarea şi încetarea dreptului de liberă practică. Radierea din
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România

ART. 18
Dreptul de liberă practică se suspendă:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale
către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei
integrală;
c) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii;
d) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin
hotărâre judecătorească definitivă.
ART. 19
(1) Dreptul de liberă practică încetează:
a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de liberă
practică;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă
prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului de liberă
practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii
dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre judecătorească
definitivă.
(2) Încetarea dreptului de liberă practică atrage radierea din
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.

SECŢIUNEA a 5-a
Interdicţii şi incompatibilităţi în exercitarea profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică

ART. 20
Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă practică:
a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea cu
intenţie a unei infracţiuni în împrejurări legate de exercitarea
profesiei de psiholog;
----------
Lit. a) a art. 20 a fost modificată de art. 146 din LEGEA nr. 187
din 24 octombrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 12
noiembrie 2012.

b) psihologul căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia,

pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească;
c) psihologul căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare
a profesiei, ca sancţiune disciplinară, pe durata suspendării.
ART. 21
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este
incompatibilă cu:
a) desfăşurarea oricărei activităţi de natură a aduce atingere
demnităţii profesionale sau bunelor moravuri;
 b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de Comisia de
expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, potrivit
legii;
c) folosirea cu bună ştiinţă a cunoştinţelor sau metodelor
profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.
ART. 22
Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) trebuie să
facă dovada că nu se află într-o situaţie definită la art. 20 şi 21,
prin documente provenite de la autorităţile competente din ţările
respective.

CAP. III
Colegiul Psihologilor din România

SECŢIUNEA 1
Organizare şi atribuţii

ART. 23
(1) Colegiul Psihologilor din România, denumit în continuare
Colegiu, este o organizaţie profesională, cu personalitate juridică, de
drept privat, apolitică, autonomă şi independentă, de interes public,
cu patrimoniu şi buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta şi
de a ocroti la nivel naţional şi internaţional interesele profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică.
(2) Colegiul are sediul central în municipiul Bucureşti.
(3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de
liberă practică din România.
(4) Psihologii cu drept de liberă practică au dreptul, fără nici o
îngrădire, să adere la alte forme de asociere profesională.
(5) Colegiul are obligaţia de a publica anual Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România.
ART. 24
Atribuţiile Colegiului sunt următoarele:
a) asigură respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în condiţiile
prezentei legi;
b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice;
c) instituie un cadru de promovare şi de dezvoltare a competenţei
profesionale;
d) instituie şi promovează norme deontologice în exercitarea
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
e) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor
publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale
internaţionale;
f) atestă dreptul de liberă practică al psihologilor şi gestionează
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România.

SECŢIUNEA a 2-a
Forurile de conducere

ART. 25
(1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt:
 a) Convenţia naţională;
b) Consiliul Colegiului;
c) Comitetul director;
d) preşedintele Colegiului.
(2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai
prin vot secret.
(3) Persoanele alese în forurile de conducere exercită un mandat de
4 ani şi nu mai mult de două ori consecutiv.
(4) Forurile de conducere colectivă iau hotărâri prin vot deschis,
dacă nu hotărăsc altfel.
ART. 26
(1) Convenţia naţională este constituită din reprezentanţii
membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proporţional
cu numărul membrilor din fiecare filială.
(2) Convenţia se întruneşte, de regulă, o dată la 4 ani. Ea se
poate întruni în sesiune extraordinară la solicitarea majorităţii
simple a membrilor Consiliului Colegiului.
(3) Convocarea Convenţiei naţionale se face prin mass-media, cu cel
puţin 3 luni înainte de data fixată.
(4) Convenţia naţională este precedată de convenţii teritoriale,
care aprobă reprezentanţii în conformitate cu norma de reprezentare.
(5) Convenţia naţională este legal constituită în prezenţa a două
treimi din numărul reprezentanţilor delegaţi. Dacă la prima convocare
condiţia de cvorum nu este îndeplinită, Comitetul director stabileşte o
nouă dată, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. În această
situaţie, Convenţia naţională este legal constituită în prezenţa
majorităţii membrilor delegaţi şi adoptă hotărâri cu majoritatea
membrilor prezenţi.
ART. 27
Convenţia naţională are următoarele atribuţii:
a) aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare internă, Codul
deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, Codul
de procedură disciplinară, Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor
de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi modificările la
acestea;
b) alege şi revocă preşedintele Colegiului şi membrii Comitetului
director;
c) aprobă raportul de activitate al Consiliului Colegiului şi alte
documente.
ART. 28
Consiliul Colegiului este constituit din preşedintele Colegiului,
care este şi preşedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului
director şi preşedinţii filialelor teritoriale.
ART. 29
(1) Consiliul Colegiului se întruneşte anual, la convocarea
preşedintelui Colegiului.
(2) Consiliul Colegiului se poate întruni şi în mod excepţional, la
solicitarea majorităţii simple a membrilor săi.
ART. 30
Atribuţiile Consiliului Colegiului sunt următoarele:
 a) stabileşte liniile directoare în legătură cu problemele
fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi
ale activităţii Colegiului;
b) analizează şi aprobă raportul de activitate al Comitetului
director;
c) aprobă cotizaţia anuală şi nivelul taxelor necesare acoperirii
costurilor de atestare şi a altor servicii prestate;
d) aprobă structurile administrative ale Comitetului director,
înfiinţarea de noi comisii sau restructurarea celor existente;
e) aprobă raportul de audit financiar, efectuat de o firmă
independentă;
f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Colegiului, bilanţul
Colegiului şi descarcă Comitetul director de gestiunea fondurilor.
ART. 31
Comitetul director este constituit din preşedintele Colegiului,
care deţine şi calitatea de preşedinte al Comitetului director,
preşedinţii comisiilor prevăzute la art. 35 şi membrii acestora.
ART. 32
Înlocuitorul de drept al preşedintelui Comitetului director, în caz
de indisponibilitate, este preşedintele Comisiei de deontologie şi
disciplină sau alt preşedinte de comisie, desemnat de Comitetul
director.
ART. 33
Comitetul director are următoarele atribuţii:
a) eliberează atestatul de psiholog cu drept de liberă practică;
b) eliberează avizul pentru metodele şi tehnicile de evaluare şi
asistenţă psihologică, precum şi modul de utilizare a acestora;
c) propune instituţiilor abilitate cursuri şi alte forme de
educaţie permanentă în domeniul psihologiei, în conformitate cu
prevederile legale;
d) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare internă;
e) elaborează Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept
de liberă practică;
f) elaborează, împreună cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării,
normele metodologice de aplicare a prezentei legi;
g) elaborează Codul de procedură disciplinară şi urmăreşte
aplicarea acestuia;
h) elaborează Normele de avizare a metodelor şi tehnicilor de
evaluare şi asistenţă psihologică;
i) întocmeşte, reactualizează şi face public Registrul unic al
psihologilor cu drept de liberă practică din România;
j) mediază litigiile dintre psihologi cu drept de liberă practică,
dintre aceştia şi beneficiarii serviciilor psihologice, precum şi
dintre psihologi şi angajatorii acestora, în probleme legate de
exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
k) sesizează organele în drept în cazurile de exercitare ilicită a
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum şi al
cotizaţiei anuale.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 28
 Comitetul director, după parcurgerea etapelor obligatorii prevăzute
în prezentele norme, după caz, eliberează solicitantului, în termen de
30 de zile de la data înregistrării dosarului la secretariatul
Comitetului director, atestatul de liberă practică sau adresa de
comunicare a respingerii acordării atestatului.
ART. 29
Persoanele nemulţumite de rezultatul atestării pot depune la
secretariatul Comitetului director o contestaţie în termen de 10 zile
de la data comunicării.
ART. 30
În termen de 30 de zile de la data înregistrării, conducerea
operativă a Colegiului Psihologilor din România va analiza contestaţia
depusă şi, prin grija secretariatului, va comunica modul de soluţionare
a acesteia.
ART. 31
După eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va
asigura înscrierea psihologului în Registrul unic al psihologilor cu
drept de liberă practică din România şi alocarea codului personal.
└──────────────────────────────────────

ART. 34
Comitetul director funcţionează prin şedinţe în plen şi pe comisii,
ale căror competenţe şi periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul
de organizare şi funcţionare internă.
ART. 35
(1) În cadrul Comitetului director funcţionează următoarele
comisii:
a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinică şi
psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor şi
serviciilor; Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi
vocaţională; Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională;
b) Comisia metodologică;
c) Comisia de deontologie şi disciplină.
(2) Comisiile prevăzute la alin. (1) sunt structuri organizatorice
de specialitate ale căror atribuţii sunt stabilite prin Regulamentul de
organizare şi funcţionare internă.
(3) În funcţie de necesităţi, se pot înfiinţa, desfiinţa sau
restructura comisiile existente.
ART. 36
Comisiile au următoarele atribuţii:
a) comisiile aplicative desfăşoară procedurile prevăzute în normele
metodologice de aplicare a prezentei legi şi propun Comitetului
director eliberarea atestatului în domeniile de specializare
corespunzătoare;
b) Comisia metodologică avizează metodele şi tehnicile de asistenţă
psihologică în conformitate cu Normele de avizare a metodelor şi
tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică;
c) Comisia de deontologie şi disciplină urmăreşte respectarea
Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică, judecă abaterile de la prevederile acestuia şi aplică
sancţiuni, conform prezentei legi.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 25
Membrii Comisiei de psihologie pentru apărare, ordine publică şi
siguranţă naţională trebuie să deţină autorizaţie de acces la
informaţii clasificate de nivel strict secret, eliberată de
instituţiile abilitate, potrivit legii.
ART. 26
Controlul profesional, metodologic şi deontologic pentru psihologii
care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din domeniul siguranţei
naţionale se realizează numai de către membrii comisiei aplicative de
specialitate.
ART. 27
(1) Comisia aplicativă competentă analizează documentele din
dosarul de atestare şi decide admiterea dosarului în baza îndeplinirii
condiţiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevăzute
în procedurile specifice fiecăreia.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1),
preşedintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea
atestatului solicitat.
└──────────────────────────────────────

ART. 37
Fiecare comisie este condusă de un birou constituit din preşedinte,
vicepreşedinte, secretar şi dispune de un secretariat tehnic.
ART. 38
Comisiile elaborează norme şi proceduri de control şi supervizare
profesională în domeniile proprii, aprobate de către Consiliul
Colegiului, asigurând pregătirea persoanelor cu atribuţii de control.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 37
Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaborează norme şi
proceduri de control şi supervizare profesională în domeniile proprii
aprobate de către Consiliul Colegiului Psihologilor din România.
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 38
(1) Supervizarea profesională este activitatea formativă specifică
profesiei de psiholog prin care se asigură managementul calităţii
actului psihologic.
(2) Comitetul director, prin comisiile aplicative, stabileşte
procedurile de supervizare şi de formare a psihologilor cu drept de
supervizare.
(3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialişti şi
psihologii practicanţi, iar psihologii specialişti pot superviza
psihologii practicanţi conform procedurilor stabilite de fiecare
comisie aplicativă.
(4) Pentru a putea desfăşura activităţi de supervizare profesională
psihologul care solicită atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege,
pe lângă documentele prevăzute la art. 11, trebuie să îndeplinească şi
criteriile de competenţă şi experienţă profesională stabilite prin
procedurile specifice fiecărei comisii aplicative.
 ART. 39
(1) Controlul şi supravegherea exercitării profesiei de psiholog se
realizează de către membrii Comitetului director în conformitate cu
procedurile stabilite prin hotărâre a Consiliului Colegiului
Psihologilor din România.
(2) Comitetul fiecărei filiale teritoriale controlează activitatea
profesională a membrilor Colegiului Psihologilor din România din zona
de responsabilitate, în limitele mandatului dat de Comitetul director.
ART. 40
Pregătirea persoanelor cu atribuţii de control se face prin
susţinerea unor instructaje periodice desfăşurate la sediul Comitetului
director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispoziţie scrisă a
preşedintelui acestuia.
ART. 41
Controlul pe bază de mandat al Comitetului director acordat
Comitetului filialei se efectuează în următoarele cazuri:
a) sesizări ale psihologilor din teritoriu;
b) reclamaţii ale beneficiarilor serviciilor psihologice.
ART. 42
Reclamaţia primită la Comitetul director este analizată şi
soluţionată potrivit reglementărilor Codului de procedură disciplinară
aprobat de Convenţia Naţională a Psihologilor din România.
└──────────────────────────────────────

ART. 39
Membrii Comitetului director şi ai conducerii filialelor
teritoriale au dreptul la indemnizaţii de şedinţă stabilite prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare internă şi la decontarea
cheltuielilor de deplasare legate de îndeplinirea atribuţiilor
specifice.
ART. 40
Preşedintele Colegiului şi preşedinţii comisiilor prevăzute la art.
35 asigură conducerea operativă a Colegiului.
ART. 41
Preşedintele Colegiului are următoarele atribuţii:
a) reprezintă Colegiul în relaţiile cu alte organizaţii şi
instituţii din ţară şi din străinătate;
b) încheie convenţii şi contracte în numele Colegiului, cu
aprobarea Comitetului director;
c) convoacă şi conduce şedinţele Comitetului director, Consiliului
Colegiului şi Convenţiei naţionale;
d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Comitetului director.

SECŢIUNEA a 3-a
Filialele teritoriale ale Colegiului

ART. 42
(1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judeţ şi în
municipiul Bucureşti.
(2) Dacă într-un judeţ există mai puţin de 50 de psihologi cu drept
de liberă practică, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin
asocierea psihologilor din judeţe limitrofe.
 ART. 43
Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt:
a) convenţia filialei;
b) comitetul filialei;
c) preşedintele filialei.
ART. 44
Convenţia filialei reprezintă forul de dezbatere al membrilor
Colegiului, cu domiciliul în zona respectivă, şi are următoarele
atribuţii:
a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente;
b) aprobă raportul anual de activitate al comitetului filialei;
c) alege şi revocă preşedintele şi membrii comitetului filialei;
d) alege reprezentanţii pentru Convenţia naţională;
e) propune candidaţi la funcţia de preşedinte al Colegiului şi de
membru al Comitetului director.
ART. 45
Convenţia filialei se întruneşte anual la convocarea preşedintelui
filialei sau la solicitarea majorităţii membrilor filialei.
ART. 46
(1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel
teritorial şi se află sub autoritatea Comitetului director.
(2) Comitetul filialei este condus de un preşedinte şi este
constituit dintr-un număr impar de membri.
(3) Atribuţiile comitetului filialei:
a) elaborează raportul anual de activitate şi, după aprobarea
acestuia de convenţia filialei, îl înaintează Comitetului director;
b) informează membrii cu privire la hotărârile Colegiului;
c) poate face propuneri de reprezentare la Convenţia naţională;
d) poate face propuneri de candidaturi pentru preşedinte şi membrii
Comitetului director;
e) controlează activitatea profesională a membrilor Colegiului din
zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director,
şi avizează dosarele psihologilor cu drept de liberă practică propuşi
pentru activităţi de control;
f) primeşte dosarele de atestare, verifică conformitatea lor şi le
transmite Comitetului director.
ART. 47
Înlocuitorul de drept al preşedintelui filialei este membrul din
comitetul filialei cu vechimea profesională cea mai mare.

SECŢIUNEA a 4-a
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România

ART. 48
(1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România cuprinde lista psihologilor cu drept de liberă practică, în
conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispoziţia
beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica
dreptul de liberă practică şi domeniile de competenţă ale membrilor
Colegiului.
 (3) Comitetul director are obligaţia să asigure publicitatea
Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România, prin mijloace electronice şi prin editarea anuală a acestuia.

CAP. IV
Finanţarea activităţii Colegiului

ART. 49
Sursele de finanţare ale Colegiului sunt următoarele:
a) cotizaţii;
b) taxe;
c) donaţii şi sponsorizări din partea unor persoane fizice şi
juridice;
d) alte surse, conform legilor în vigoare.
ART. 50
Repartizarea bugetului pentru Comitetul director şi comitetele
filialelor se aprobă de către Consiliul Colegiului.
ART. 51
Fondurile băneşti se utilizează pentru cheltuieli de personal,
cheltuieli materiale, investiţii şi dotări, precum şi pentru alte
scopuri aparţinând domeniului specific de activitate.
ART. 52
Activitatea financiară se supune controlului organelor în drept.

CAP. V
Răspunderea disciplinară

ART. 53
Comitetul director al Colegiului judecă litigiile şi abaterile
deontologice, disciplinare şi profesionale ale psihologilor, în
conformitate cu Codul de procedură disciplinară.
ART. 54
(1) Psihologii cu drept de liberă practică care încalcă prevederile
prezentei legi şi regulamentele specifice privind exercitarea profesiei
de psiholog sau nu respectă Codul deontologic răspund disciplinar în
funcţie de gravitatea abaterii, putând fi sancţionaţi cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului
de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitivă a atestatului.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 10
zile inspectoratului teritorial de muncă, precum şi instituţiei sau
unităţii cu care psihologul sancţionat a încheiat contractul de muncă.
ART. 55
Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică
de către Comisia de deontologie şi disciplină, la propunerea comisiilor
de specialitate ale Comitetului director, iar cele menţionate la art.
54 alin. (1) lit. c) şi d), de către Comitetul director, la propunerea
Comisiei de deontologie şi disciplină.
ART. 56
 Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) pot fi
contestate la Comitetul director, iar cele menţionate la art. 54 alin.
(1) lit. c) şi d), la Consiliul Colegiului.
ART. 57
Răspunderea disciplinară a psihologilor cu drept de liberă practică
atestaţi potrivit prezentei legi nu exclude răspunderea penală,
contravenţională, civilă sau materială, conform prevederilor legale.
┌───────── Norma de aplicare ──────────
. NORMA (A) 14/07/2005
ART. 49
(1) Psihologul se poate asigura pentru răspunderea profesională, în
condiţiile legii.
(2) Prin răspundere profesională se înţelege acoperirea daunelor
efective suferite de beneficiar şi rezultate din exercitarea profesiei
cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme şi ale
Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică.
└──────────────────────────────────────

ART. 58
Practicarea profesiei de psiholog, în condiţii de liberă practică,
de către o persoană care nu are această calitate constituie infracţiune
şi se pedepseşte conform Codului penal.

CAP. VI
Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 59
Asociaţia Psihologilor din România desemnează un comitet de
iniţiativă care convoacă Adunarea de constituire a Colegiului, în
termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 60
Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director
provizoriu, preşedintele interimar şi desemnează comitete de iniţiativă
teritoriale.
ART. 61
Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului
elaborează în termen de 6 luni documentele prevăzute la art. 33 lit.
d), e), g) şi h) şi, în acelaşi termen, convoacă Convenţia naţională a
Colegiului.
ART. 62
Cu 3 luni înaintea Convenţiei naţionale, comitetele filialelor
teritoriale ale Colegiului organizează convenţiile filialelor, care
aleg membrii comitetelor, desemnează reprezentanţii la Convenţia
naţională şi aprobă propunerile pentru funcţiile la nivelul Colegiului.
ART. 63
Convenţia naţională aprobă documentele de organizare şi funcţionare
prevăzute de prezenta lege, alege preşedintele şi membrii Comitetului
director, pentru un mandat de 4 ani.
ART. 64
 Impunerea de către Colegiu a unor restricţii privind amplasarea şi
numărul cabinetelor psihologice de liberă practică este strict
interzisă.
ART. 65
Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aprobă prin
hotărâre a Guvernului în termen de 60 de zile de la constituirea
forurilor de conducere ale Colegiului.
ART. 66
Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 17 mai 2004,

cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constituţia României,
republicată.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
GHEORGHE BUZATU

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din

18 mai 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din
Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

CONSTANTIN NIŢĂ

Bucureşti, 27 mai 2004.

Nr. 213.

_______________