(intră Tybalt și încă câțiva)

Tybalt: Țineți-vă pe-aproape. Am ceva de vorbit cu dumnealor. Bună ziua, domnilor! O vorbă numai, cu
unul dintre dumneavoastră.

Mercuțio: O vorbă numai, cu unul dintre noi? Mai dați ceva pe deasupra! Să zicem: o vorbă și-o lovitură!

Tybalt: Sunt gata să vă-mplinesc dorința, domnule, dacă-mi dați prilejul.

Mercuțio: N-ai vrea să ți-l iei singur, fără să ți-l mai dăm?

Tybalt: Mercuțio, îi cânți în strună lui Romeo…

Mercuțio: Îi cânt în strună? Ce? Crezi că suntem lăutari? Dacă ții cu tot dinadinsul să fim, o să-ți împuiem
urechile cu note sparte. Iată-mi arcușul! Așteaptă, te face el să joci. Ei, drace! Auzi! Îi cânt în strună!

Benvolio: Pe-aicea trece lume. Să găsim

Un loc mai liniștit. Luați-o mai domol,

Sau hai să mergem. Se-adună o mulțime

De gură-cască împrejurul nostru.

Mercuțio: De aceea doar au gură: ca s-o caște.

Nu, nu mă mișc de dragul nimănui!

Aici rămân!

(intră Romeo)

Tybalt: Rămâi cu bine! Iată omul meu!

Mercuțio: M-aș spânzura de ți-ar purta livreaua!

Stârnește-l numai și el va răspunde;

Numai așa poate fi omul tău.

Tybalt: Romeo, iubirea ce ți-o port, în vorbe

S-ar tălmăci așa: Ești un nemernic!

Romeo: Pricina ce mă face să-mi fii drag

Îmi stâmpără mânia cuvenită

Salutului tău. Nu-s nemernic.

Deci rămâi cu bine! Văd că nu mă cunoști.

Tybalt: Băiete!

Aâta nu-i de-ajuns să-ți iert ocara,

 Întoarce-te și trage spada!

Romeo: Dar nu te-am ocărât deloc, ți-o jur.

Și-ți spun că te iubesc cât nu gândești.

Deci până ce vei știi tot ce mă face

Să-ți fiu prieten, Capulet –

Un nume scump azi mie –

Mergi în pace!

Mercuțio: Ce umilință josnică!

Alla stoccata va să biruiască!

(trage spada)

Tybalt, spaima guzganilor, nu poftești?

Tybalt: Dar ce poftești tu de la mine?

Mercuțio: Nimic, prinț al pisicilor, nimic mai mult decât una din cele nouă vieți ce-ți aparțin, pe care
aștept cu nerăbdare să ți-o curm. Și, dacă nu te porți cum se cuvine, mă voi grăbi să ți le smulg pe
celelalte opt. Haide, trage spada de urechi afară dacă nu vrei să ți le tai pe ale tale cu spada mea!

Tybalt: Fie cum dorești!

(trage spada)

Romeo: Mercuțio, pune-ți spada-n teacă!

Mercuțio: Hai, domnule! Știi acel passado?

(se luptă)

Romeo: Benvolio! Desparrte-i! Nu-i lăsa!

Nu vă e rușine? Opriți nelegiuirea!

Tybalt! Mercuțio! Doar știți că ducele a interzis

Bătăile pe străzile Veronei!

Tybalt! Mercuțio! Stați!

(Tybalt, pe sub brațul lui Romeo, rănește pe Mercuțio și pleacă cu ai săi)

Mercuțio: Sunt rănit!

Blestem pe neamurile voastre!

A șters-o teafăr?
Benvolio: Ești rănit?

Mercuțio: Nimic! O zgârietură, o zgârietură…

Dar, drace, ajunge! Unde mi-e pajul?

Dă fuga, mișelule, ș-adu un doctor!

(Pajul pleacă)