Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Penal
Drept Penal
Dreptul penal reprezintă instrumentul prin care se apără cele mai importante valori sociale împotriva faptelor
periculoase.
România, suveranitatea, independența, unitatea și
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept sunt
valorile sociale importante pe care le apără legea penală română.
1. Dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului românesc, alături de alte
ramuri de drept - dreptul constituțional, dreptul administrativ, dreptul civil etc.;
2. Dreptul penal are o autonomie în raport cu celelate ramuri de drept, deoarece reglementează un domeniu
distinct de relații sociale - cele care privesc reacția socială împotriva infracțiunilor;
3. Dreptul penal are o structură unitară, întrucât dispozițiile sale, fie din partea generală sau specială, au un
caracter unitar, se completează reciproc și nu ar putea exista unele fără celelalte;
4. Dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice care au un conținut normativ și care
reglementează o anumită sferă de relații sociale, totalitatea normelor jurice penale alcătuind conținutul normativ
al legii penale;
5. Normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracțiuni, condițiile de tragere la răspundere penală,
precum și sancțiunile ce trebuie aplicate sau luate în cazul încălcării lor;
6. Normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului de drept, a ordinii de drept din România împotriva
faptelor socialmente periculoase.
2. După alți autori, (Vintilă Dongoroz, Costică Bulai, Constantin Mitrache, Alexandru Boroi, Gheorghe
Nistoreanu) obiectul dreptului penal cuprinde relațiile de apărare socială, relații ce se nasc din momentul intrării
în vigoare a legii penale. Legea penală îndeplinind funcția de recomandare și pretindere a unei
anumite conduite din partea membrilor societății față de normele jurice penale.
Astfel între stat și membrii săi sub aspect penal se nasc două tipuri de rapoarte jurice penale:
1. Raport juridic de conformare - obligația penală instituită este respectată de destinatarii legii penale;
2. Raport juridic de conflict - obligația cuprinsă în norma penală este nesocotită, săvârșindu-se fapte prin care se
pune în pericol sau se vatămă valorile sociale, făptuitorul fiind obligat să suporte sancțiunea prevăzută de norma
penală încălcată.
Scopul Dreptului Penal
Scopul dreptului penal este determinat de necesitatea apărării valorilor sociale și a ordinii de drept împotriva
criminalității și de combaterea acesteia.
Art.1 din Codul penal prevede că scopul legii penale este de a apăra România, suveranitatea, independența, unitatea și
indivizibilitatea statului, persoana, drepturile și libertățile acesteia, proprietatea precum și întreaga ordine de drept.
Această enumerare limitativă urmărește să menționeze cele mai importante valori ce pot fi periclitate prin săvârșirea
unor infracțiuni.
Alături de celelate ramuri de drept, dreptul penal prin mijloacele sale specifice asigură protecția ordinii de drept prin
complexul său de măsuri și reglementări juridice. În același timp problema infracționalității apare nu doar pe plan
intern ci și pe plan internațional ce justifică măsurile de reacție socială, politica penală pe care fiecare stat trebuie să o
stabilească pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional.
În acest context scopul dreptului penal este de a apăra societatea, în ansamblu, membrii săi, în particular, împotriva
oricăror fapte antisociale ce cad sub incidența legii penale.
1. Partea Generală a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea generală a Codului penal) - cuprinde
regulile cu caracter general ce sunt aplicabile părții speciale: dispoziții cu privire la aplicarea legii penale,
reglementări referitoare la infracțiune și infractor, la sistemul sancțiunilor de drept penal și criteriile de aplicare a
acestora, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei etc.
2. Partea Specială a dreptului penal (corespunzătoare normelor din Partea specială a Codului Penal și a legilor
speciale) cuprinde norme de incriminare care stabilesc conținutul concret al fiecărei infracțiuni și sancțiunile
corespunzătoare pentru acestea.
Această sistematizare în partea generală și partea specială, nu diminuează cu nimic unitatea dreptului penal, între cele
două părți existând o strânsă legătură și interdependență. (C. Bulai, I. Oancea)