Scopul lucrării: Studierea construcţiei motorului, construcţia mecanismului bielă-manivelă şi de

distribuţie a gazelor, principiul de funcţionare, particularităţile constructive şi reglările.

Utilaj şi echipament: Planşe de studii, machete de motoare pentru studii, standuri, piese şi îmbinări
a mecanismelor bielă-manivelă şi de distribuţie a gazelor, set de instrumente a lăcătuşului.
Mersul lucrării:

1.1 Construcţia genereală a motorului

Un motor cu ardere internă este alcătuit din: 2mecanisme şi 4 sisteme, acestea sunt:
 mecanismul bielă-manivelă;
 mecanismul de distribuţie a gazelor;
 sistemul de ungere;
 sistemul de răcire;
 sistemul de alimentare;
 sistemul de pornire-aprindere.
Mecanismul bielă-manievelă este destinat pentru transformarea mişcării de translaţie apistonului în
mişcare de rotaţia a arborelui cotit.
Mecanismul de distribuţie a gazelor este destinat pentru umplerea cilindrilor, într-o anumită ordine,
cu amestec carburant sau aer şi evacuarea gazelor arse.
Sistemul de ungere este destinată pentru ungerea organelor în mişcare ale motorului, precum şi
realizarea circulării uleiului, filtrării şi răcirii lui.
Sistemul de răcire este destinată pentru asigurarea unui regim optim de funcţionare a motorului.
Sistemul de alimentare este destinată pentru alimentarea cilindrului cu combustibil şi aer necesar
arderii şi evacuarea gazelor arse.
Sistemul de pornire-aprindere este destinată pentru producerea scînteii electrice,
prin obţinerea unei tensiuni înalte între electrozii bujiei, capabilă să aprindă
amestecul carburant.
Puterea este mărimea fizică ce măsoară rata la care se transferă energia. Puterea motorului livrată
sistemelor de propulsie s-au de acţionare a dispozitivelor autovehicolului prin volant se numeşte
putere efectivă. Puterea efectivă este mai mică decît puterea indicată, diferenţa fiind utilizată pentru
acoperirea pierderilor mecanice.
Pe = Pi – Pm
Puterea indicată pentru un cilindru este produsul dintre lucrul mecanic indicat dezvoltat pe un
ciclu într-un cilindru şi numărul ciclurilor realizate pe secundă

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Diagrama caracteristicei de turaţii a motoarelor (fig 1) arată variaţia puterii maxime a motorului şi
momentului efectiv maxim la turaţii minime, maxine şi la frecvenţa maximă a arborelui cotit.

Figura 1 - Caracteristicile de turaţii ale motoarelor.

Punctul mort superior(PMS) este poziţia pistonului cînd volumul camerei de ardere este minim.
Punctul mort inferior(PMI) este poziţia pistonului cînd volumul camerei de ardere este maximal.
Cursa pistonului este distanţa parcursă de acesta între PMS şi PMI.
Volumul camerei de ardere reprezintă volumul minimal al gazelor cînd pistonul se află în PMS.
Volumul total al cilindrului este olumul generat de piston în mişcarea sa din între PMI şi PMS.
Ciclu de lucru al motorului reprezintă succesiunea proceselor care se repetă periodic în cilindrul
motorului.
Partea din ciclul de lucru care se efectuiază într-o cursă a pistonului se numeşte timp. Motoarele
cu ardere internă pot fi în 2 şi în 4 timpi. Timpii de lucru a motorului sunt: admisia, comprimarea,
destinderea şi evacuarea.
Raportul de comprimare(ε) este raportul dintre volumul maxim ocupat de gaze(Va) şi volumul
camerei de ardere(Vc).

Cilindrul funcţionează după următorii timpi: 1)Admisia; 2)Comprimarea; 3)Destinderea; 4)

Evacuarea.
Pe motor pot fi instalate următoarele instalaţii şi sisteme adăugătoare: sistemul de condiţionare a
aerului- care serveşte pentru stabilirea unei anumite temperaturi în salonul automobilului; caseta de
direcţie a sistemului de direcţie-serveşte pentru uşurarea manevrării automobilului;instalaţia pentru
încălzirea preliminară a motorului
Motorul se fixează de cadrul automobilului prin intermediul buloanelor şi pernelor care nu permit
deplasarea longitudională şi transversală a lui.

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Motorul cu aprindere prin compresie în 4 timpi funcţionează astfel:Timpul 1.Admisia. La
deplasarea pistonului din PMS în PMI supapa de admisie se deschide cu avans de la 5 pînă la 15
RAC, presiunea ajungînd pînă la 0,8...0,9 bari iar închiderea supapeiare loc cu întîrziere după PMS.
Timpul 2.Compresia.Pistonul se deplasează din PMI la PMS, astfel începe procesul de
comprimare.La temperatura de 300 ºC, unde raportul de comprimare (ε) este de 14...20, duce la
autoaprinderea amestecului carburant. Neajungînd pistonul la PMS motorina este injectată la
sfîrşitul compresiei. În timpul injectării tº se află între 500...700 ºC. Timpul 3. Arderea. Aprinderea
amestecului carburant are loc odată cu injectarea lui la un unghi de 10...35º înaintea PMS. În timpul
dat pistonul ajungînd în PMS începe deplasarea spre PMI, tº fiind de 1600...2000 ºC iar presiunea
45...100 dari. Neajungînd pistonul la PMI supapa de evacuare se deschide cu avans. Timpul
4.Evacuarea. Procesul de evacuare începe cu un avans faţă de PMI cu 30...60 RAC, în timpul dat
pistonul efectuiază cursa din PMI în PMS, presiunea fiind 1,1...1,2 bari, iar tº 60...70 ºC Procesul de
evacuare se termină cu închiderea supapei de evacuare cu întîrzieredupă PMS.
Motorul cu aprindere prin scînteie în 4 timpi:Admisia.Supapa de admisie se deschide cu avans
faţă de PMS de 5...30º. LA începutul admisiei presiunea este de 0,8...0,9 bari. Supapa de admisie se
închide cu întîrziere faţă de PMI. Astfel durata procesului de admisie creşte dela 30 pînă la 35 %.
Comprimarea.Procesul de comprimare se face înainte ca pistonul să ajungă în PMS,cu un avans de
5...40º. Arderea.Procesul de ardere are loc cînd presiunea este 30...40 bari, iar tº 2200...2500 ºC.
Procesul dat are loc la 30...50º după PMS iar finisarea procesului are loc cu un avans faţă de PMI la
40...60º RAC. Evacuarea.La evacuare supapa de admisie se deschide cu un avans faţă de PMI de
10...30 RAC, în cazul dat tº scade la1200...1500 ºC iar presiunea la 1,1...1,2 bari.
Motorul rotativ se bazeaza pe un sistem constituit din doua corpuri care se rotesc pe o axa
paralela. Pistonul, numit si rotor, al motorului rotativ are forma triunghiulara. Cele trei laturi ale
sale, sau „feţe” au lungimi egale si formă convexă. Pistonul rotativ execută o miscare orbitala in
interiorul statorului - o carcasa de forma ovala, usor ingustata in partea din mijloc. Cele trei capete
ale rotorului ating laturile peretelui carcasei in timpul miscarii orbitale, in timp ce centrul rotorului
formeaza un cerc inchis.
Toate suprafetele de contact ale celor trei varfuri si fete ale rotorului sunt etanşeizate faţă de
interiorul carcasei rotative pentru a preveni patrunderea gazelor in exces dintr-o camera de lucru in
cealalta. Varfurile si suprafetele fetelor conţin componente de etanşeizare. Blocurile culisei scurte,
cilindrice, ajustate de arcurile disc plasate in spatele garniturii de etansare a varfului asigura un
contact constant cu garniturile laterale.
Motorul rotativ functioneaza pe baza principiului epitrohoid.
Rotorul executa o miscare excentrica in interiorul statorului, in asa fel incat cele trei varfuri se afla
in contact constant cu peretele interior al carcasei in timpul fiecarei miscari orbitale. In centrul

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 rotorului exista o roata dintata mai mica, numita angrenaj exterior, datorita dintilor dispusi spre
exterior, in jurul careia se roteste o roata mai mare cu dinti dispusi pe interior. Acest sistem de roti
dintate este esential pentru a asigura rămînerea rotorului fixat pe lagarul stabil intern si poate aplica
miscarea rotativa asupra arborelui excentric
Aceasta arhitectura creeaza trei camere de lucru intre cele trei fete ale rotorului si suprafata interna
a carcasei statorului, a carui volum spatial se modifica constant, odata cu miscarea orbitala a
pistonului rotativ. Datorita acestui proces nu mai este nevoie de arbore cotit sau de supape.
Singurele elemente mobile sunt pistoanele rotative si transmisia epiciclica , cunoscuta de asemenea
si ca transmisie planetara, de care sunt atasate. Aceste caracteristici inseamna ca un motor rotativ
este mai usor si mai mic.

1.2 Cerinte la selectarea pistoanelor,segmentilor,boltilol,bielelor,arborelui cotiti

volantului,metode de montare si asezare.
Pistonul
Pistonul asigura fazelor ciclului motor, prin miscarea de translatie rectilinie-alternativ in cilindru:
formeaza peretele interior ce inchide camera de ardere , suporta efortul dat de presiunea gazelor arse
la destindere, care-i imprima deplasarea linear ape care o transmite la biela si de aici la arboreal
coti; participa la evacuarea gazelor arse si asigura pelicula de ulei pe suprafata de lucru a
cilindrului: are si rol de etansare a camerei de ardere , impreuna cu segmentii, si de evacuare a
caldurii. La motoarele in doi timpi, are rol si de organ de distributie, prin deschiderea-inchiderea
fantelor din cilindru (in locul supapelor).
Se confectioneaza din aliaje de aluminiu cu siliciu pentru a corespunde cerintelor.
Durabilitatea pistoanlelor se poate mari prin tratamente termince, iar rezistenta la uzare prin
protejarea suprafetei exterioare (cositorire, grafitare, eloxare) cu un strat poros care retine uleiul.
Partile componente ale pistonului sunt : capul pistonului 1, cu camera de ardere 2 (numai la MAC),
corpul 3 (regiunea port-segmenti) , umerii 4 si mantaua 5 (partea de ghidare).

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Figura-2. Pistonul
Intre piston si cilindru este necesar un anumit joc pentru posibilitatea deplasarii lui libere. Acest
joc produce eventuale "batai" la rece (daca ar fi prea mare) sau "gripari la cald" (daca ar fi prea
mic). Constructiv , se folosesc diverse solutii pentru micsorarea acestui joc pana la valoarea minima
posibila , ca: executarea de taieturi pe manta, pentru a-i mari da proprietatile elastice, incorporarea
de placute din otel invar din umeri- numite pistoane autotermince (ARO, OLTCIT), orificii diferite
limitand dilatarea in zona bosajelor (umerii pistonului). Jocul optim intre fusta pistonului si clindru
este de 0,03-0,06 mm (MAS) si de 0,11-0,18 mm (MAC).
Forma pistonului este tronconica , cu diametrul mai mic in partea capului, pentru ca dilatarea este
mai mare datorita temperaturii mai ridicate, in timpul functionarii motorului. Temperaturile de lucru
ale pistonului variaza intre 300 si in partea superioara si 150 si in partea inferioara. Dilatarea este
mai mare in zonabosajelor, datorita aglomerarii de material, motiv pentru care prelucrarea se face
cu degajari in dreptul umerilor, iar mantaua de forma eliptica (cu diametul mare perpendicular pe
axa bolului). Astfel , in timpul lucrului, pistonul va capata o forma cilindrica, iar solicitarile vor fi
repartizate uniform.
Capul pistonului poate fi de diferite forme (fig. 10.):plata, concave sau convexa (MAS), conveza
profilata (MAS in doi timpi), concave profilata (mai rar plata) pentru MAC. Motoarele cu aprindere
prin compresie au ,in general pentru rezistenta marita ( D 797-05, D 2156 HMN). Forma
capuluimai depinde si de raportul de comprimare, forma camerei de ardere, pozitia supapelor etc.

Unele pistoane ( D 797-05 si D 215 HMN) au in canalul primului segment de compresie

incorporate, circular, un inel de otel din turnare, deoarece materialul din dreptul acestui canal is
pierde mai usor duritatea.

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Dupa prelucrare, pistoanele se sorteaza pe grupe dimensionale (inclusive alezajul boltului) si dupa
greutate, neadmitandu-se la acelasi set diferente mai mari de 5 g intre ele. Ele poarta un marcaj pe
cap, de care se tine seama pentru orientare la montaj in cilindri.

Figura-3. Forme diferite ale capului pistoanelor:

 a,b,c,d la motoarele prin scanteie electrica
 e,f,g,h la motoarele in doi timpi
 i,j,l,m la motoarele Diesel.
Pistoanele se sorteaza impreuna cu cilindrii motorului, pe grupe dimensionale cu aceleasi tolerante,
formand seturi complete de motor (inclusive bolturile si segmentii respective).
La unele pistoane ,alezajul pentru bolt este decalat spre stanga axei cilindrului , in sens opus celui
de rotatie a motorului pentru reducerea cuplului de basculare a pistonului si micsorarea batailor lui
p cilindru (1 mm la Dacia 1310; 1,7 la ARO).
Corpul este prevazut cu 2-3 canale pentru segmentii de compresie si un canal pentru segmental de
ungere, care are orificii pentru scurgerea uleiului raclat (razuit) de pe cilindri, in baia de ulei.

Segmentii
Segmentii sunt piese inelare care, datorita elasticitatii lor apasa asupra cilindrului, asigurand
etansarea cu pistonul: se monteaza in canalele de piston si sunt : de compresie 1, cu rol de etansare
intre piston si cilindru, si de ungere (raclori) 2 pentru razuirea s evacuarea excesului de ulei de pe

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 cilindru. Pentru a impiedca patrunderea uleiuluiin camera de ardere, segmentii raclori sunt prevazuti
cu orificii care corespund cu cele din piston. De asemenea, segmentii transmit caldura de la piston
la cilindrulu. Ei se confectioneaza din fonta aliata, iar cei de ungere pot fi din tabla de otel, in forma
de U, cu fante tip U-Flex (OLTCIT-Citroen).
Segmentii de compresie in numar de doi pentru MASsi de trei pentru MAC. Se monteaza in
canalele din partea superioara a capului pistonului, iar cel de ungere (uneori doi), sub cei de
compresie, in canalul prevazut special cu orificii pentru scurgerea uleiului raclat in carterul inferior
(baia de ulei).
La unele motoare, pentru o buna etansare, segmentii de ungere sunt prevazuti cu arcuri expandoare
4, cu actiune axiala si radiala.
De asemenea, pentru ca segmentii sa poate fi montati in capetele pistonului, pentru etansare cu
cilindrul si pentru compensatii termice, sunt prevazuti cu taieturi numite fante. Forma fantelor
depinde de tipul motorului (dreapta, inclinata sau in Z). In stare libera, fantele sunt de (0,1-0,14) D
(unde D este diametrul segmentului), iar in timpul functionarii fanta devine (0,004-0,005) D.
Ca forma primul segment de foc este, de obicei, cu actiunea dreptunghiului sau trapezoidala, al
doilea cu sectiune tronconica , iar al treilea segment (MAC) este de timp cu "nas", avand o degajare
in partea inferioara cu proprietati de rezuire a uleiului .
Ei lucreaza in conditii de temperature diferita (200 pentru segmental de foc si 100. pentru ceilalti
segmenti).
In scopul maririi duritatii, segmenti de compresie ( mai rar cei de ungere) si in special cei de foc
se cromeaza.
La montaj, segmentii se aseaza cu fantele decalate (cu un unghi ce depinde de numarul lor ; de
obicei ), pentru a evita pierderile de compresie; se folosesc in acest scop un dispozitiv special
(cleste pentru segmentii), iar pistonul cu segmentii se asambleaza in cilindru cu ajutorul unui colier
special.

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Figura-4. Segmentii
Boltul
Boltul pistonului face lagatura articulara dintre pistonul 1 si biela 3 , fiind solicitat la incovoiere si
flambaj.
Boltul are forma tubulara, cilindrica (uneori inegala) si se confectioneaza din otel aliat sau otel
carbon; i se aplica tratament de cementare si calire superficiala cu CIF, iar pentru obtinerea unei
suprafete netede se rectifica. In acest fel, suprafata exterioara devine dura, rezistenta la uzare, iar
miezul moale si tenace, rezistent la socuri. Se admite conicitate si ovalitate 0,003 mm. Are un regim
termic de lucru ridicat (80.) si conditii de ungere dificile: ungerea se ace prin stropire cu uleiul
scapat din lagarul bielei sau venit prin canalul 5 din corpul bielei (exceptie motoarele in doi timpi
cu aprindere prin scanteie , la care ungerea este asigurata de amestecul carburant ce contine si ulei
in anumite proportii).
Modul de asamblare articulate a boltului cu biela poate sa fiefix in umerii pistonului si liber in
bucsa bielei 6 , fix in biela si liber in piston (Dacia 1310) si flotant ( liber in biela si piston) (Fiat,
Wartburg).
Inainte de montare ,pistonul se incalzeste uniform in instalatii speciala (pentru evitarea tensiunilor
interne), dupa care boltul se preseaza. Pentru a nu se deplasa axia in timpul functionarii, boltul se
asigura cu sigurantele 4 sub forma de segment de inele, mai rar inel elastic in capul mic al bielei ,
sau cu pastille in cap din aliaj de aluminiu sau alama (la unele motoare in doi timpi). La unele
motoare vu boltul fix in biela, acesta se asigura prin fretare, sau cu surub. Jocul sau strangerea la
motoarele intre bolt si piston sau bucsa de biela est de 0,002-0,008 mm; la cele fixe in biela ( Dacia
1300, Renault 16, Fiat 850) exista o strangere de -0,02.-0,04 mm.

1 piston
2 boltul pistonului
3 capul mic (piciorul) bielei
4 inel de siguranta
5 canal in corpul bielei
6 bucsa bielei.

Figura-5. Boltul pistonului

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Biela
Biela asigura legatura cinematica intre boltul pistonului si arboreal cotit (prin fusul maneton),
transformand astfel miscarea lineara a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit.
Datorita solicitarilor termodinamice, i se impune o conditie de rigiditate deosebita. Partile
componente sunt : piciorul (capul mic) 1 , unde se preseaza bucsa 7 din bronz ( la OLTCIT din otel
cu aliaj de antifrictiune la interior din Sn-Cu-Pb, iar la Trabant si Wartburg, bucsa este inlocuita cu
rulment) pentru protectia impotriva uzurii, corpul (tija) 2 de profil 1 pentru marirea rezistentei la
incovoiere si flambaj la greutateaminima, capul (mare) 3, in care se gasesc semicuzinetii 6 (sau
rulmentii la unle motoare); capul bielei este sectionat in plan transversa; sau oblic,p arte
declansabila 4 numindu-se capac, prins cu suruburile 5 (numai la cele cu cuzineti0 pentru montarea
pe fusul moneton al arborelui cotit.
Cuzinetii 6 sunt dormati din doua semicarcase de otel de grosime 1,5-3 mm , cu material de
antifrictiune la interior de grosime 0,3-0,4 mm. Pentru fizare , capul si semicuzinetii sunt prevazuti
cu pinteni, care impiedica deplasarea lor in timpul functionarii.
Montarea corecta a capacelor este asigurata de stantarea numarului deordine a cilindrului (pe cap
de capac). La partea opusa, se stanteaza greutatea biele in grame.

Figura-6. Biela

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Unele biele sunt prevazute cu canale in tija pentru conducerea uleiului de ungere spre bolt.
Bielele cu lagare din rulmenti au capul nesectionat, pentru ca arborele cotit este demontabil
(Wartburg, Trabant).
Biela se confectioneaza din otel aliat sau otel carbon prin matritare la cald, dupa care se
prelucreaza mechanic si I se aplica un tratament de calire si revenire.
Dupa fabricare, bielele se sorteaza pe seturi de motor, neadmitandu-se diferente mai mari de masa
intre ele de 2 g pentru autoturisme si 8 g pentru autocamioane.
Stringerea suruburilor de biela se face cu un moment de 60-70 pentru autoturisme si 110-120,
pentu autocamioane.
Jocurile de montaj radiale sunt: intre bucsa bielei si bolt de 0,02-0,04 mm iar intre fusul maneton
si semicuzineti de 0,03-0,09 mm.
Semicuzinetii au stratul de antifrictiune aplicat prin turnare sau placare pe baza de staniu
(compozitie sau metal alb), plumb, aluminiu, cupru cu plumb, bronz cu plumb.
Motoarele cu aprindere prin compresie , avand presiunile specifice in lagare mai mici, folosesc
cuzineti bimetalici cu carcasele din otel de grosime 3-5 mm, iar materialul de antifrictiune din bronz
cu plumb de grosimea 0,5-1,5 mm.
Semicuzinetii (rulmentii) montati in capul bielei formeaza lagarele de biela (manetoane).

Arborele cotit
Arborele cotit (arboreal motor) (fig. 14.) primeste miscarea de la piston prin biela , o transforma in
miscare de rotatie , pe care o transmite automobilului pentru autodeplasare. Este piesa cea mai
importanta si cea mai scumpa a motorului si are ca parti componente: capatul (fusul) anterior1, cu
canal pentru mantaua 8, fusurile paliere 2, cu cuzinetii 10, fusurile manetoane 3, bratele manetoane
4 , pentru legatura dintre fusuri, masele de echilibrare 5, pentru echilibrarea dinamica a arborelui
cotit, capatul posterior 6 si flansa 7 de fixare a volantului ( cu locasul 9 pentru arboreal primar al
cutiei de viteze).

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Figura-7. Arborele cotit
Materialul din care se confectioneaza arboreal cotit este din otel (D 797-05, Fiat, BMW,
Wolkswagen), prin frojare sau din fonata cu grafit nodular (ARO,Dacia 1310, SR-211), prin
turnare. Dupa prelucrare, fusurile se trateaza termic-calire superficiala cu CIF si revenire- dupa care
se rectifica pe masini rectificat arbori cotiti.
Ovalitatea si conicitatea admisibila a fusurilor este de 0,005 mm la autoturisme (Dacia 1300) si de
(0,012-0,02 mm la autocamioane).
Forma arborelui cotit depinde de : numarul si pozitia cilindrilor, numarul fusurilor
manetoane,ordinea de functionare a motorului si sistemul de echilicrare a motorului.
Arboreal cotit are un numar de fusuri paliere , de obicei egal cu numarul cilindrilor plus unul;
acesta mareste rigiditatea lui, insa duce la cresterea greutatii si al lungimii, iar prelucrarea este mai

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 dificila.Fusurile paliere sunt plasate pe aceeasi axa geometrica, iar lamimea lor este diferita.
Numarul fusurilor manetoane este egal cu cel al cilindrilor la motoarele, in linie si redus la jumatate
la motoarele in V (SR 211, D 2156 MTN 8R si 1240 V8DT). Fusul maneton impreuna cu cele doua
brate manetoane formeaza manivela. Diametrul fusurilor de biela este mia mic ca cel ai fusurilor
plaiere.
Decalarea fusurilor manetoane (intre ele) se face in functie de numarul lor , asigurand prin aceasta
o functionare uniforma a motorului si o echilibrare a arborelui cotit, precum si umplerea uniforma
cilindrilor si deci succesiunea timpilor utili.
Astfel, la motoarele cu patru cilindri in linie, in patru timpi, decalarea este de intre fusurile
manetoane, deci a manivelelor (720 : 4); manetoanele centrale sunt decalate cu fata de cle extreme.
Ordinea de funsctionare (succesiuneacurselor utile) este 1-3-4-2 la Cielo, Dacia 1310 si
Volkswagen; 1-2-4-3 la ARO 240 si 1-4-3-2 la OLTCIT.
Motoarele cu sase cilindri in lnie, in patru timpi, au decalarea fusurilor manetoane la (720 : 6);
deci ,ordinea de functionare este 1-5-3-6-2-4 si mai rar 1-4-2-6-3-5.
La motoarele cu opt cilindri in V, unghiul de decalare este de (720:8), dar sunt articulate doua
biele pe cate un fus maneton; ordinea de functionare (succesiunea timpilor utili) va fi 1-5-4-2-6-3-7-
8.
Arborele cotit se echilibreaza cu ajutorul contragreutati plasate in prelungirea bratelor de manivela
(opuse lor) si bineinteles al decalariicorecte a manivelelor, aratate mai sus. Verificarea echilibrarii se
face pe masini speciale, iar ponderea arborelui prin degajari de material (gaurire sau frezare in
contragreutati).
La capatul anterior prin intermediul fuliei (roata) de antrenare, se monteaza amortizorul de vibratii
9 , care ,de obicei, este de tip cu frecare moleculara si cu frictiune. Este format dintr0un inel metaic
cu rol de masa de inertie, vulcanizat pe un element de cauciuc de la fransa fixate prin suruburi pe
fulie. Vibratiile arborelui cotit sunt attenuate de elemental de cauciuc (datorita deformarilor si
frecarilor moleculare interne). Se mai folosesc si amortizoare c frecare lichida in silicon.

1.3 Mecanismul cu supapa:supapa,scaunul supapei,arcurile supapei,mecanismul de rotire a

supapei.Constructiile,materialele,schemele mecanismelor de rotire a supapelor de evacuare.

Supapa
Supapa este formata din: talerul 1 si tija 2 (fig. I de mai jos ). Fateta conica 3 a talerului, in general
la 45 °, constituie suprafata de reazem (asezare) a supapei pe scaun, care asigura si autocentrarea.
La partea superioara a tijei sunt executate locasul 4 pentru montarea unui inel elastic care retine

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 supapa in cazul ruperii arcului, evitind caderea supapei in cilindru, si locasul 5 pentru piesele de
fixare a talerului arcurilor.
In timpul functionarii, talerul supapei, care formeaza o portiune a peretelui camerei de ardere,
primeste o cantitate importanta de caldura. In plus, talerul si tija supapei de evacuare sunt spalate
de gazele fierbinti in timpul evacuarii. Evacuarea caldurii se face prin ghidajul tijei, precum si prin
scaun, in perioada in care supapa este inchisa. Supapele functioneaza astfel la temperaturi ridicate:
talerul atingind 700 – 800 °C la supapa de evacuare si 300 – 400 °C la supapa de admisie. Aceste
temperaturi cresc si mai mult daca talerul nu se asaza corect pe scaun.
Temperatura ridicata de functionare favorizeaza uzura corosiva, in special a fatetei conice a
talerului, si face dificila asigurarea ungerii tijei.
Totodata, in elementele supapei apar solicitari mecanice importante, datorita presiunii gazelor si a
socurilor care se produc in momentele inchiderii si inceputului deschiderii.

Figur-8. Supapa
In functie de conditiile de lucru, materialele pentru supape trebuie sa satisfaca o serie de cerinte:
rezistenta la rupere si duritate ridicata la temperaturi inalte, precum si rezistenta mare la uzuzra
corosiva, abraziva si adeziva. Aceste conditii sunt satisfacute de catre otelurile aliate cu crom si
nichel, utilizate pentru supapele de admisie, si de catre otelurile refractare cu siliciu si crom,
utilizate pentru supapele de evacuare. Supapele se executa prin forjare la cald in matrite, luindu-se
masuri pentru evitarea supraincalzirii materialului si efectuarea tuturor operatiilor la o singura
incalzire.
Pentru actionarea supapelor prin arborele cu came se prevad tacheti, impingatori (tije
impingatoare), culbutori si traverse, a caror alegere depinde de schema generala de actionare.

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Figura-9. Supapa de evacuare

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Tachetul
Tachetul serveste la transmiterea miscarii la supapa sau impingator, preluind totodata fortele laterale
de la cama. Tachetul se executa in diferite forme constructive. La majoritatea motoarelor de
automobile si tractoare se utilizeaza tacheti avind suprafata de contact cu camele de forma plana sau
sferica.In unele constructii de motoare se utilizeaza tacheti hidraulici care, in cazul alungirii termice
a supapei si in cazul uzurii pieselor, asigura eliminarea automata a jocurilor prin modificarea
grosimii stratului de ulei de sub pistonul plonjor. La pornirea motorului, pina la ridicarea presiunii
uleiului in conducte, actiunea camei se transmite prin suprafetele frontale ale pistonului plonjor si,
datorita jocurilor mari, mecanismul functioneaza cu batai. Dupa atingerea presiunii necesare a
uleiului, tachetii hidraulici corecteaza automat jocurile, asigurind functionarea fara zgomot.

Culbutor
Culbutorul este actionat la un capat de tija impingatoare, care primeste miscarea de la arborele
(axul) cu came, iar cu celalalt capat comanda supapa. Culbutorul se executa din otel – carbon prin
presare, forjare in matrita sau turnare. La capatul pe care lucreaza tija impingatoare este prevazut
un surub cu piulita pentru reglarea jocului dintre culbutor si tija supapei.

Arborele cu came
Arborele (axul) cu came comanda deschiderea si inchiderea supapelor de admisie si evacuare – la
motoarele in patru timpi, sau numai a supapelor de evacuare – la unele motoare in doi timpi.
Executind o rotatie la fiecare ciclu, turatia arborelui cu came trebuie sa fie egala cu jumatatea
turatiei arborelui cotit la motoarele in patru timpi si egala cu turatia arborelui cotit la motoarele in
doi timpi.Axul cu came se monteaza paralel cu arborele cotit, fie in carter, fie in partea superioara a
chiulasei. La motoarele cu cilindri in linie se utilizeaza, de obicei, un singur arbore cu came, care
comanda atit supapele de admisie cit si supapele de evacuare. Motoarele cu cilindrii in V sunt
prevazute cu unu (asezat intre cilindri), doi (asezati in carter, de o parte si de alta a arborelui cotit),
sau patru (montati pe chiulase) arbori cu came.
Pentru motoarele mici, axele cu came se executa dintr-o singura bucata, prin turnare sau forjare,
din oteluri – carbon sau oteluri aliate cu crom – nichel sau crom – mangan, de imbunatatire sau
cementare.
Amplasarea relativa a camelor pe arbore asigura ordinea de functionare a cilindrilor, iar profilul si
inaltimea camelor asigura realizarea fazelor de distributie, precum si sectiunile necesare de curgere.
Profilul camei trebuie sa asigure deplasarea lina a supapei, deschiderea si inchiderea rapida a
acesteia, iar fortele de inertie trebuie sa fie minime. Profilul cel mai raspindit pentru came este

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 profilul simetric convex (fig. de la pag 67). Micsorarea uzurii se asigura prin tratamentul termic
sau termochimic al suprafetei de lucru (calire, cementare sau nitrurare), dupa care se rectifica.

Jocul termic din sistemul de distributie cu supape.

Inchiderea etansa a supapelor in timpul functionarii motorului se asigura atunci cind se prevede un
joc in sistemul de distributie, in stare rece; in functie de constructia motorului, jocul termic este
cuprins intre 0,05 0,50 mm, fiind mai mare la supapa de evacuare.
Jocurile termice se stabilesc de uzina constructoare, pe cale experimentala, fiind mentionate in
notitele tehnice ale motoarelor. Aceste jocuri se maresc in exploatare, ca urmare a uzurii pieselor
sistemului de distributie. De aceea este necesara verificarea periodica si reglarea jocurilor in limite
admisibile, cu ajutorul suruburilor de reglare (de la culbutoare) sau al altor dispozitive speciale.

Figura-10. Mecanismul supapei

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Dispozitive de rotire a supapelor.
Rotirea supapelor (ca si a tachetilor) este un mijloc eficace pentru a le prelungi durata de
exploatare si a mentine jocul termic din sistemul de distributie, in limite admisibile, pentru o durata
marita de exploatare. Un sistem de rotire directa a supapelor este acela in care rotirea are loc cind
creste sarcina arcului, iar supapa este ridicata de pe scaun. Se asigura astfel o temperatura mai
uniforma in functionare (printr-un contact mai bun intre taler si scaun pe intreaga circumferinta),
reducerea depunerilor pe suprafetele de contact, imbunatatirea ungerii tijei supapei si reducerea
uzuzrii.
Arborele cu came
Arborele cu came, denumit si arbore de distributie, reprezinta organul care comanda deschiderea si
inchiderea supapelor, determinand totodata si legea de miscare a acestora.
Arborele cu came se monteaza paralel cu arborele cotit, fie in carter, fie in partea superioara a
chiulasei. La motoarele in linie se monteaza, de obicei, un singur arbore, avand came pentru
comanda supapelor de admisie si de evacuare. La motoarele in V se pot monta unul (asezat intre
blocuri), doi (in carter) sau patru (pe chiulasa) arbori cu came. La montarea arborelui cu came in
carter, fusurile de sprijin se executa cu diametre mai mari decat cotele maxime ale varfurilor
camelor, pentru a permite montajul prin deplasare axiala. Arborii cu came montati in chiulasa se
sprijina pe lagare demontabile sau lagare care fac corp comun cu chiulasa. Lungimea arborelui cu
came intre fusurile de sprijin extreme este egala cu cea a arborelui cotit. Numarul total al fusurilor
de sprijin se determina din conditia respectarii sagetii maxime admisibile.
In principiu, un arbore cu came este format din urmatoarele elemente:
 roata dintata de actionare 1;
 locasurile pentru ungere 2;
 fusurile pentru lagare 3;
 camele 4.

Figura-11. Arborele cu came

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Concluzii
În urma îndeplinirii lucrării de laborator am studiat construcția generală a motorului cu ardere
internă,mecanismele și sistemele agregate.Am facut cunostinta cu cerintele la selectarea
pistoanelor,segmentilor,boltilor,bielelor,arborelui cotit si volantului,am studiat metodele de montare
si asezare a lor.De asemenea am studiat si mecanismul cu supapa din care face parte:supapa,scaunul
supapei,arcurile supapei si mecanismul de rotire a supapei.

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Bibliografie

1.Gh. Frăţilă „Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi exploatere”

2.Îndrumar de laborator
3.http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/auto/ELEMENTE-COMPONENTE-
ALE-SISTEM41.php

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data
 Bibliografie

1.Gh. Frăţilă „Automobile. Cunoaştere, întreţinere şi exploatere”

2.Îndrumar de laborator
3.Gh. Bodescu, T. Alcaz „Motoare pentru automobile şi tractoare”

Coala

Lucrare de laborator 9
Mod Coala Nr. Document Semnat Data