Stil de viaţă sănătos

Scop:
Conştientizarea participanţilor asupra problemelor legate de sănătate şi
asupra importanţei adoptării unui stil de viaţă sănătos.

Obiective:
La sfârşitul acestei sesiuni, participanţii vor putea să:
 Identifice şi descrie comportamentele sănătoase
 Identifice influenţele negative asupra sănătăţii şi să găsească strategii
de ameliorare/ combatere a acestora
 Enumere serviciile pentru problemele legate de sănătate şi să le
localizeze pe cele din oraşul în care trăiesc
ENERGIZER – RIDICĂ-TE SAU STAI JOS

Scop:
Introducerea participanţilor în tematica educaţiei pentru sănătate într-o
manieră prietenoasă şi de joc

Timp:
5 minute

Materiale necesare:
-

Procedeu:
1. Explicaţi participanţilor că exerciţiul la care vor participa îi implică pe
toţi şi ii va introduce în tematica educaţiei pentru sănătate
2. Rugaţi participanţii să se ridice în picioare şi descrieţi instructajul.
3. Explicaţi că veţi citi o listă de afirmaţii legate de sănătate, lăsând un
scurt timp (câteva secunde) între ele. Cei cărora li se potrivesc
respectivele afirmaţii vor trebui să stea în picioare. În momentul în
care afirmaţia respectivă nu li se potriveşte, vor trebui să se aşeze şi
să rămână aşezaţi, ca şi cum ar fi ieşit din joc.
4. Rugaţi participanţii să nu vorbească între ei în timpul activităţii.
5. Întrebaţi participanţii dacă au înţeles instructajul şi treceţi la citirea
afirmaţiilor.
6. Activitatea se încheie în momentul în care toţi participanţii stau jos.

Procesare:
 Ce concluzie puteţi trage din acest exerciţiu?
 Explicaţi participanţilor că deşi cei mai mulţi dintre noi avem deja
informaţiile necesare pentru un comportament preventiv şi sănătos,
nu facem acest lucru întru totul. Totodată, accentuaţi importanţa
educaţiei, din perspectiva accesului celor care nu beneficiază de toate
aceste informaţii şi care trebuie ajutaţi în obţinerea lor. Subliniaţi rolul
 pe care participanţii, ca educatori în sănătate, îl vor avea în creşterea
calităţii vieţii.

Lista afirmaţii (a se citi în ordinea de mai jos):

1. Întotdeauna merg cu centura de siguranţă.
2. Mă spăl întotdeauna pe mâini înainte de masă.
3. Mă spăl pe dinţi de cel puţin două ori pe zi.
4. Nu mănânc niciodată de la McDonald’s.
5. Nu consum şi nu am consumat niciodată alcool în exces.
6. Merg la control medical de rutină de cel puţin două ori pe an.
7. Merg la medicul stomatolog cel puţin o dată la şase luni.
8. Îmi fac analizele de sânge (inclusiv testul HIV) cel puţin o dată pe an.
9. Nu consum şi nu am consumat niciodată droguri.
10.Folosesc întotdeauna protecţie la contactul sexual.

CE ÎNSEAMNĂ O PERSOANĂ SĂNĂTOASĂ

Scop:
Încurajarea participanţilor în identificarea comportamentelor sănătoase

Timp:
30 minute

Materiale necesare:
Câte un exemplar pentru fiecare participant din materialul de distribuit
„Ce înseamnă o persoană sănătoasă”, pixuri/ creioane

Procedeu:
1. Rugaţi participanţii să citească cu atenţie afirmaţiile din foaia de lucru
şi să le marcheze pe cele mai importante şase dintre ele. Ei trebuie să
facă acest lucru foarte repede, pentru a avea răspunsul de „prima
reacţie”.
2. stabiliţi apoi echipe de câte doi, în care să-şi împărtăşească unii altora
răspunsurile.
3. discutaţi în grupul mare rezultatele obţinute şi ghidaţi discuţia asupra
definiţiei participanţilor cu privire la sănătate. Subliniaţi aspectele
sănătăţii fizice, mintale şi sociale.

Procesare:
 Au fost echilibraţi în alegerea celor 6 afirmaţii reprezentative, astfel
încât să surprindă şi sănătatea mintală, socială şi fizică?
 Atunci când au discutat cu partenerul, au avut cumva similitudini sau
diferenţe de opinie cu acesta?
 Este „a fi sănătos” diferit de „a nu fi bolnav”?
 Dacă te simţi bine la nivel mintal, înseamnă că eşti bine şi fizic?
 Are legătură o vârstă înaintată cu stilul de viaţă sănătos?
 Are legătură aspectul fizic (cât de bine arăţi) cu starea de sănătate
(cât eşti de sănătos)?
 Cât de mult este afectată sănătatea noastră de mediul în care trăim?
Sugestii de „temă pentru acasă” – se adresează programului cu elevii:
 Rugaţi participanţii să realizeze interviuri cu 3 persoane de vârste
diferite, pentru a studia percepţia acestora despre ce anume face ca o
persoană să fie sănătoasă sau nu. Discutaţi apoi ceea ce au descoperit
la următoarea oră de educaţie pentru sănătate, pentru a compara
rezultatele.
 Realizaţi un colaj din articole de presă, reclame etc. despre ceea ce
înseamnă sănătate.
 Material de distribuit

CE ÎNSEAMNĂ O PERSOANĂ SĂNĂTOASĂ

Citiţi lista următoare şi alegeţi 6 afirmaţii pe care le consideraţi ca fiind

cele mai importante calităţi necesare unei persoane pentru a fi sănătoase.

O persoană sănătoasă:
1. Nu este niciodată bolnavă
2. Poate fugi după autobuz fără să i se taie respiraţia
3. Ia viaţa mai uşor, fără să se supere
4. Îşi face uşor prieteni
5. Are acces la servicii de sănătate bune
6. Are o casă confortabilă
7. Face regulat exerciţii
8. Este oricine a ajuns la 75 ani
9. Evită fumatul şi drogurile
10.Trăieşte într-un mediu curat
11.Poate face faţă oricărei dizabilităţi ar avea (ex. surditatea, a fi pe
scaunul cu rotile)
12.Poate ieşi bine din orice situaţie
13.Se simte bine tot timpul
14.Evită mâncarea cu prea mulţi aditivi alimentari
15.Nu pare deprimată niciodată
16.Are o siluetă frumoasă
17.Nu ia medicamente
18.Este atentă cu propria igienă
19.Are grijă să-şi facă toate vaccinele necesare
20.Are o imagine bună despre sine
21.Are o credinţă care o ajută în viaţă
22.Mănâncă regulat şi nu snack-uri
23.E puţin probabil să viziteze un medic
24.Are un ten foarte frumos
 INFLUENŢE ASUPRA SĂNĂTĂŢII

Scop:
Identificarea influenţelor pozitive şi negative asupra sănătăţii;
demonstrarea faptului că starea de sănătate este influenţată nu numai de
comportament, dar şi de factori sociali şi de mediu

Timp:
30 minute

Materiale necesare:
Câte un exemplar din materialul de distribuit „Scenarii”; flipchart/ tablă;
hârtie; pixuri/ creioane

Procedeu:
1. Împărţiţi participanţii în grupuri de 3-5 persoane.
2. Daţi fiecărui grup câte un scenariu şi rugaţi-i să listeze factorii care au
influenţat persoana din studiul de caz.
3. Rugaţi-i apoi să răspundă la întrebările legate de studiul de caz
respectiv.
4. participanţii au totodată sarcina de a lista influenţele identificate pe
coli mari, pe care să le prezinte apoi în grupul mare.

Procesare:
 Atunci când au lucrat în grupurile mici, au identificat cumva factori
pozitivi care ar putea fi utilizaţi pentru îmbunătăţirea sănătăţii
oamenilor?
 Ce pot face oamenii pentru a-şi proteja sănătatea?
 Există cumva influenţe asupra sănătăţii pe care nu le putem controla?
 Există cumva probleme de sănătate legate de anumite meserii?
 Ce măsuri de siguranţă ar putea ajuta?

Sugestii de „temă pentru acasă” – se adresează programului cu elevii:

 Rugaţi participanţii să creeze propriile lor scenarii despre influenţele
asupra sănătăţii, cum ar fi: mediul de lucru; presiunea de grup;
reclamele; poluarea; imaginea de sine.
 Material de distribuit

INFLUENŢE ASUPRA SĂNĂTĂŢII – SCENARII

Notă: Fotocopiaţi si tăiaţi la semnul marcat înainte de utilizare.

......................................................................................................................
......................................................

Maria
...munceşte într-o mică fabrică textilă care produce îmbrăcăminte.
Sarcina ei este să taie bucăţi mari de material textil cu o maşină electrică.
Deseori, este mai uşor să lucrezi la maşină fără protecţie. Pauzele de
masă sunt luate într-o cameră mică şi majoritatea lucrătorilor îşi aduc
mâncarea acolo. Toaletele duc în afara acestei camere.

Întrebări:
 Ce efect au aceste condiţii din fabrică asupra sănătăţii Mariei?
 Ce ar trebui să facă angajatorul?
 Sunt lucruri pe care Maria însăşi poate să le facă?
 Cine altcineva poate să se implice?
 Ce întrebări aţi dori să puneţi dacă aţi începe să lucraţi într-o
fabrică sau organizaţie mare?

......................................................................................................................
......................................................

Ioana
... abia a început să lucreze. Ea a fost intervievată şi a dat teste pentru a
afla ce ar fi cel mai bine să facă. Ea a trecut printr-un training organizat
de firmă înainte de a începe să lucreze în magazin. Este o cantină pentru
angajaţi, dar ea preferă să iasă în pauza de masă şi, deseori, îşi întâlneşte
prietenii la un bar din apropiere. Ea a întârziat de 2 ori şi era evident că a
consumat alcool. Ei îi place să utilizeze facilităţile sportive ale companiei.
Serviciile medicale oferă tuturor angajaţilor o verificare regulată a
sănătăţii.

Întrebări:
 Ce efect credeţi că au condiţiile de muncă asupra sănătăţii ei?
 Care a fost cel mai important lucru pe care angajatorul l-a făcut
pentru Ioana şi colegii ei?
 Mai poate fi ceva făcut?
 Mai sunt lucruri care pot fi făcute pentru a îmbunătăţi sănătatea
Ioanei?
 Ce întrebări aţi dori să puneţi dacă aţi începe să lucraţi într-o
fabrică sau organizaţie mare?

......................................................................................................................
......................................................
......................................................................................................................
......................................................

PAUL:
... are 13 ani. Suferă de diabet. Aceasta înseamnă că trebuie să ia regulat
doze de insulină pentru a-şi menţine la acelaşi nivel nivelul de zahăr
sânge. Dacă uită, poate deveni palid, să se simtă dezorientat şi să
transpire abundent. La un asemenea eveniment şi-a pierdut conştiinţa.

Întrebări:
 Cum îl pot ajuta colegii lui Paul să facă faţă diabetului?
 Poate oare şcoala sau profesorii să-l ajute vreun fel?
 Ce poate face Paul pentru a se menţine cât mai sănătos posibil?
 Puteţi să vă gândiţi la alte condiţii care afectează sănătatea
oamenilor pentru o perioadă lungă de timp?
 Este vreun grup sau organizaţie care poate face ceva pentru a
ajuta?

......................................................................................................................
......................................................

Radu
... are 13 ani şi vinde ziare în fiecare dimineaţă, să strângă bani să plece
cu prietenii la munte. El se trezeşte în fiecare dimineaţă înainte de ora 6
şi acum a fost rugat să lucreze şi duminica. El are o viaţă socială intensă
şi îi este dificil să combine şcoala cu restul activităţilor lui.

Întrebări:
 Ce efect asupra sănătăţii credeţi că are serviciul lui actual?
 Ce credeţi că ar trebui să facă angajatorul pentru a se asigura că nu
i se întâmplă nimic rău?
 Sunt lucruri pe care însăşi Radu poate să le facă?
 Cui îi mai poate păsa?
 Ce întrebări aţi pune dacă vi s-ar oferi un serviciu part-time?

......................................................................................................................
......................................................
Spargerea Ghetii

Denumire activitate: cortina

Tip activitate: energizer, team-building

Grup: orice tip, max.30
Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi
bine dispuşi si motivaţi pentru sesiunile care urmează.
Grup: Se pretează la fel de bine atât la grupurile de elevi/ studenţi, cât şi
la grupurile de adulţi.
Timp: 5 minute
Materiale: O bucată de material
Procedeu:
 Împărţiţi participanţii in două grupuri egale.
 Cei doi formatori vor ţine bucata de material între cele două grupuri
formate.
 Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în poziţia ghemuit de o parte si de
alta a „cortinei” astfel încât cei din partea cealaltă a cortinei să nu-i
vadă.
 In cadrul fiecărui grup i cu fiecare runda a jocului, se desemnează
câte un reprezentant.
 La comanda „start” reprezentanţii se ridică în acelaşi moment şi
trebuie să zică cât mai repede numele reprezentantului grupului rival.
 Reprezentantul grupului care a zis primul şi corect numele
adversarului îl ia pe acesta în echipa sa.
 Se joaca până când o echipă câştigă mai mulţi participanţi decât a
avut iniţial.
 De reţinut că jocul se desfăşoară într-un ritm alert.

Denumire activitate: CERCURILE

Tip activitate: energizer
Grup: orice tip
Scop: La sfârşitul exerciţiului participanţii vor avea un tonus ridicat, vor fi
bine-dispuţi şi motivaţi pentru sesiunile care urmează.
Timp: 5 minute
Materiale: -

Procedeu:
1. Rugaţi participanţii să facă două cercuri concentrice, fiecare cerc
având acelaşi număr de participanţi.
2. Fiecare participant din cercul nr. 2 stă în faţa câte unui participant
din cercul nr.1.
3. Comenzile sunt date de moderator:
a. Participanţii din cercul nr.2 fac un pas la stânga sau la
dreapta (schimbând astfel partenerul)
b. Staţi nas în nas, frunte în frunte, talpă în talpă, obraz în
obraz, genunchi in genunchi etc.
4. De reţinut ca jocul se desfăşoară într-un ritm alert si ia sfârşit la
decizia instructorului.