☺ 1.

Pornind de la o dificultate, o contradicție, o disfuncționalitate întâlnite în timpul

studiilor universitare (licență și/sau masterat), formulați o posibilă tema de cercetare și
motivați-vă alegerea !
Tema proiectului:
MODALITĂŢI INOVATIVE DE ÎNVĂŢARE A UNEI LIMBI STRĂINE ÎN RÂNDUL
ADULŢIOR

Argument:
Societatea actuală este una în permanentă schimbare, iar accesul pe piaţa muncii poate deveni
dificil datorită unor condiţii suplimentare pe care le impun angajatorii. Una dintre aceste
condiţii este cunoaşterea unei limbi străine.
Motivele pentru care o persoană ar dori să își continue studiile în a doua etapă a vieții ar
putea fi dorința de avansare pe scara ierarhică într-o companie, dorind posturi de
manager sau chiar de director. Oferta de muncă este din ce în ce mai sărăcăcioasă, iar
corporațiile recurg deseori la reduceri masive de personal, asta ducând la creșterea
competiției. În era în care relațiile interculturale au ajuns la un nivel foarte înalt,
cunoașterea unei limbi străine este fără îndoială un avantaj cansiderabil pe care
angajatorii îl urmăresc și care de multe ori face diferența.
Dar învățarea limbilor străine conduce și la deschiderea oamenilor spre diversitate culturală,
care este o parte integrantă a bogăției U.E. Politicile multilingvistice ale U.E. prevăd ca
fiecare cetățean să vorbească cel puțin două limbi străine la fel de bine ca cea maternă,
precum și conștientizarea importanței studiului limbilor străine.
(de completat)

☺ 2. Definiţi problematica specifică de cercetare (obiectul de studiu) !

Domenii:
-Limbi străine
-Psihologie
-Sociologie
-Comunicare
-Arte
-Tehnologii moderne

☺ 3. Realizați un inventar posibil al ideilor și soluțiilor oferite de literatura de

specialitate pentru problema aleasă !
Sursa 1 (titlul articolului, autorul, ideea-ideile extrasa, pagina), Sursa 2 etc

SURSA 1 – Australian Journal of Adult- Learning Volume 45, Number 1, April 2005

În acest articol sunt prezentate nevoile speciale ale unui adult care dorește să își
continue procesul de învățare chiar și după câteva decenii de când a terminat liceul.
Spre deosebire de tipul studentului tradițional, persoanele mature au alt profil și un alt
stil de învățare. Pe măsură ce au înaintat în viață s-au confruntat cu diverse situații
problematice, făcându-i să își dezvolte frici/bariere, totodată au și responsabilități
financiare mai mari și obligația de a merge la servici. Prin urmare profesorul trebuie să
își adapteze stilul de predare fiecărei categorii de studenți în parte, deoarece ei sunt
diferiți și au nevoi diferite. „Oportunitatile educaționale pentru această categorie ar fi
cursurile, seminariile, workshopurile și conferințele.”
Tot mai multe persoane sunt puse în situația de a nu își putea permite să aibă doar un
job pentru a-și susține financiar familia, sau în cazuri mai puțin fericite de a-și alege altă
carieră. Totodată sunt persoane care decid să își continue studiile când copii lor au
crescut, sau văd în studiu un refugiu în urma unei traume cum ar fi divorțul. Partea
bună este acest proces de învățare continuă aduce multe beneficii atât pentru persoanele
în cauză, cât și pentru societate.
„Odata cu reintegrarea lor în sistemul de învățământ, studenții adulți pot întâmpina un
discomfort cauzat de vârstă, de stilurile diferite de învățare, dar și de diferențele între
grupurile de vârstă. Instructorul are responsabilitatea de a adopta metode și facilități
care să îi facă să depășească aceste bariere. Asta include contactul personal, discutarea
diferențelor în timpul cursului, conștientizarea asemănărilor și apropierea studenților.”
Instituțiile trebuie de asemenea să vină în ajutorul acestei categorii de studenți prin
adaptarea programului academic. Prin urmare sunt de mare ajutor cursurile intensive
predate în weekend, oferirea de materiale care să le permită să studieze individual,
combinat cu discuțiile în grup dacă este posibil, iar dacă studentul nu este în aria acestor
instituții, clasele satelit sau centrele de învățare la distanță.
În cazul studenților care nu au o situație financiară bună deoarece nu sunt angajați, o
bună variantă ar fi introducerea unui sistem de plată în rate sau plată peste o anumită
perioadă de timp, când studentul își va fi găsit un loc de muncă.

SURSA 2- Language Learning & Technology-Vol. 7, No. 1, January 2003

-rolul discuțiilor electronice în procesul de învățare a unei limbi străine

-„discutiile on-line au anumite constrângeri tehnice (durată, viteză de răspuns,
formatul) și discursive/retorice (utilizarea emoticoanelor, citarea altor participanți, etc.)
-forumurile de discuții pe internet oferă un loc privilegiat unde studenții pot primi un
feedback de la altcineva decât profesorul.” Profesorul poate profita de această metodă
în procesul de predare al unei limbi străine, concepând activități online pe care să le
folosească la clasă.
Corespondența între studenți sub formă de e-mailuri poate îmbunătăți competențele
lingvistice ale acestuia, „o versiune tehnologică mai sofisticată a scrisorilor care implică
mult mai mult timp.”
-Majoritatea activităților din această sferă includ prezentări personale (despre
hobbyuri, rude, preferințe). „Dar ele pot merge mai departe: un ziar al studenților
(Barșon, 1991), analiză unor sondaje făcute în anumite comunități (Sayers, 1993), sau
discuții despre literatură (Muller-Hartman, 2000), filme (Kinginger, Gourver-Hayward
& Simpson, 1999), chestiuni de actualitate (Chen, 1998), sau istorie (Ken, 1996).”
-totuși majoritatea discuțiilor online sunt moderate de profesor. Acest lucru este un
avantaj pentru începători cărora le sunt oferite lecții în funcție de nevoile lor, dar
totodată poate fi un dezavantaj pentru cei cu un nivel mai avansat.
-Conform lui Gunske von Kolln, pașii standard în discuțiile virtuale sunt următorii:
înscrierea, trimiterea unui mesaj, prezentarea personală, ultimul fiind comunicarea cu
regularitate.
-„internetul este portalul către o lume străină virtuală unde oameni reali ultilizeaza o
limbă reală într-un spațiu real” (Osuna & Meskill, 1998)
„the Internet is the superhighway into the heart of another culture, giving instant access
to difference”= internetul este autostradă spre nucleul unei culturi străine, oferind acces
instant spre diversifitate
-„internetul transcende granițele culturale și nationale”
SOURCE 3- Education in Norway-from Kindergarten to Adult Education

Pag 19
-facts-
În Norvegia : aproximativ 10.000 de adulți beneficiază de studii liceale
: aproximativ 20.000 de adulți participă la traininguri în fiecare an
: aproximativ 15.000 de studenți participă la cursuri de pregătire continuă la
universități publice sau colegii
: aproximativ 70.000 de studenți se implică și în cursuri de training
suplimentare

Norvegia, cunoscută că și tărâmul nordic al frigului și al aurorei boreale, este o țara

care susține și promovează numeroase oportunități de educație adresate adulților, în alte
cuvinte-procesul de învățare continuă- sub formă trainingurilor, dezvoltării
educaționale și a competențelor. Raționamentul din spatele acestui principiu este
dorință de „a ajuta acest segment de populație să își întărească competențele pe
parcursul carierei.”
„The Competence Reform” din 2002 a oferit dreptul la continuarea studiilor adulților
născuți înainte de 1978. Procesul de educare era adaptat în funcție de nevoile
individuale, luând în calcul calificările lor formale, non-formale și informale. Un am mai
devreme adultiltilor peste 25 de ani li s-a oferit dreptul de admitere la universități și
colegii pe baza calificărilor lor. Numărul adulților care au decis să își continue studiile a
crescut considerabil după aniii 90’.
Unul din cele mai mari obiective este crearea unor cursuri speciale pentru adulții cu
slabe competențe de scriere și citire, dar și de It. „Competence în Working Life”
finanțează instituțiile publice și firmele pentru a iniția programe de educare în aceste
competențe de bază pentru angajații lor.
Cele aproximativ 20 de asociații pentru educația adulților care primesc finanțări de la
stat au în jur de 400 de organizații. În ultimii ani au fost 600.000 de participanți la
diferetele cursuri organizate de aceste asociații.
„Vox este Institutul norvegian de educație pentru adulți, sub patronajul Ministerului
educației și cercetării și promovează participarea în cominitate și pe piață de muncă
prin îmbunătățirea nivelului de competențe la adulți.” Vox analizează și dezvoltă
informații despre învățământul în rândul adulților. Ei sunt responsabili de asemenea de
predarea științelor sociale imigranților, colaborând și cu alte agenții de educație pentru
imigranți.

Sursa 4 (Teaching Foreign Languages to Adults, Miguel A. Prado, Improving College

and University Teaching, 2012, p.41)
„Învățarea unei limbi străine la adulți e ceva diferit de învățarea limbii materne la copii.
Învățarea limbii materne e ceva ce nu poate fi niciodată repetat. Înainte de a vorbi, copilul
urmează anumite modele de comportament. Când un adult învață o limbă străină, acesta are la
îndemână, pentru a-și îndeplini sarcina, un întreg set de concepte”.

Sursa 5 (Teaching Foreign Language and Culture: Social Impact and Political
Significance, Dieter Buttjes, The Language Learning Jurnal, online, 2007, p.53)
”Atât limbile cât și cultura joacă un rol important în ceea ce se numește educația limbilor
străine.”
Autorul consideră că se impun două întrebări: ”Are competența lingvistică efect asupra
competenței culturale? Sau invers: competența culturală are efect asupra competenței
lingvistice?”
”Experiența învățării unei a doua limbi determină rolul dispozițiilor culturale și al atitudinilor
în procesul achizițiilor lingvistice de succes.”
”Gradul de «acculturalisation» (contact cultural) determină competența lingvistică a adulților,
iar, fără «acculturalisation», competența lingvistică ar fi incompletă”. Un exemplu în acest
sens ar fi migranții. ”Din dorința de a aparține unei comunități lingvistice noi, se activează un
factor social crucial, motivarea integratoare, ce reprezintă cheia succesului în studiul
limbilor.”

Sursa 6 (Teaching Foreign Language in an Era of Globalisation, Introduction, Claire

Kransch, The Modern Language Journal)
”Globalizarea a schimbat condițiile în care o limbă străină e predată, învățată și utilizată.
Aceste schimări impun o pedagogie mai reflexivă, mai interpretativă și mai angajată din punct
de vedere politic.”
În acest sens, ”predarea și învățarea limbilor străine au tendința de a deveni mai interactive și
mai creative, accentuând rolul lor participativ.”

Sursa 7 (Studiul limbilor străine- prioritate în dezvoltarea unei identități europene,

Simona Fer, https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2574597, p.2)
Companiile naționale și multinaționale deopotrivă ”își doresc din ce în ce mai mult persoane
capabile să susțină conversații și, mai ales, să redacteze documente într-o limbă străină.”
”Multilingvismul este esențial pentru cultură, educație, comunicare și ocuparea forței de
muncă, dar și pentru integrarea migranților și mobilitatea lucrătorilor într-o altă țară, aspect
important în competitivitatea economiei europene.”

Sursa 8 (Nonlinguistic Factors Affecting Language Learning, Alexandra florența Costin,

Abstract, Ed. U.T. Press)
”Există o serie de factori nonlingvistici care contribuie la eficiența învățării unei limbi străine:
inteligența, dependența/ interdependența, toleranța, anxietatea și inhibiția, motivarea,
strategiile de învățare.”

SURSA 9 -https://extravita.ro/2016/08/29/18-citate-8-motive-pro-invatarea-unei-limbi-
straine/
În acest articol sunt menționate câteva din avantajele învățării unei limbi străine,
printre care: succesul în careiera și afaceri, sănătate mentală, eliminarea barierelor
culturale și prin urmare experiențe de călătorie mai frumoase.
De asemenea, ei oferă o colecție de proverbe și de citate ale unor personalități celebre
care consider că ar putea să favorizeze motivația- factorul cheie al studentului care își
dorește să învețe o limbă străină.

1. ”Dacă vorbim o altă limbă, putem percepe cumva o lume diferită” ‒ Ludwig
Wittgenstein, filozof austriac.
2. ”O limbă te va plasa pe un coridor pentru toată viața ta. Două limbi îți vor
deschide toate ușile întâlnite” ‒ Frank Smith, psiholingvist contemporan
faimos.
3. ”Învață tot ce poți, de fiecare dată când poți, de la oricine poți; mereu va veni o
vreme când vei fi recunoscător că ai făcut lucrul acesta” ‒ Sarah Caldwell,
directoare americană de operă.
4. ”Nu vei înțelege niciodată o limbă până când nu vei înțelege cel puțin două”‒
Geoffrey Willans, scriitor britanic.
5. ”Să cunoști o altă limbă este ca și cum ai avea încă un suflet” ‒ Charlemagne –
Carol cel Mare.
6. ‘‘Cei care nu știu nicio limbă străină nu știu nimic nici despre propria limbă” ‒
Johann Wolfgang von Goethe, faimos poet, gânditor și om de știință german.
 7. ‘‘Limba este sângele sufletului, unde gândurile curg și unde acestea cresc” ‒
Oliver Wendell Holmes, faimos doctor, scriitor, poet, profesor american din
secolul – XIX.
8. ”Învățând o limbă străină nu învățăm numai cum gândesc și cum simt alte
societăți, ceea ce au experimentat, valorile și cum se exprimă, ci avem totodată
o oglindă culturală în care putem să vedem mai clar propria noastră
societate ‒ Cancelarul Edward Lee Gorsuch.
9. ”Limitele limbajului meu sunt limitele universului meu”
‒ Ludwig Wittgenstein – filozof austriac.
10. ”Un om care cunoaște două limbi valorează cât doi oameni” ‒ proverb
franțuzesc.
11. ‘Trăiești o nouă viață cu fiecare nouă limbă pe care o cunoști. Dacă cunoști o
singură limbă, trăiești doar o dată”‒ proverb ceh.
12. ”Cineva care cunoaște o singură limbă este o singură persoană, dar cineva
care cunoaște două limbi reprezintă două persoane” ‒ proverb turcesc.
13. ”Cunoașterea unei limbi este ușa către cunoaștere” ‒ Roger Bacon „Doctor
mirabilis”, unul dintre cei mai mari filozofi ai evului mediu.
14. ” Schimbă limba și îți vei schimba gândurile” ‒ Karl Albrecht, antreprenor
german, fondatorul lanțului de comerț Aldi.
15. ”A învăța o altă limbă nu înseamnă doar a învăța noi cuvinte, ci totodată a
învăța un nou mod de a te gândi la lucruri”‒ Flora Lewis, jurnalistă americană.
16. ” Limbajul nu este un dar genetic. A învăța o nouă limbă înseamnă să devii un
membru al unui club – comunitatea celor care vorbesc acea limbă ‒ Frank
Smith, psiholingvist contemporan faimos.

☺ 4. Sistematizaţi direcţiile din bibliografia studiată şi definiţi-vă propriul cadru

teoretic !
Idei proprii
 Învățarea limbilor străine inițiază dialogul intercultural și ajută la schimbarea
mentalităților. Căci dialogul intercultural înseamnă, de fapt, să recunoaștem
UMANITATEA celorlalți.

☺ 5. Definiţi „conceptele prime” (conceptele cheie) !

Conceptele (cele 5 cuvinte cheie)
Educarea adulților, interculturalitate, toleranță, cetățeni activi, integrare socială,
globalizare

☺ 6. Transformaţi „conceptele prime” în „concepte specifice”!

Definirea conceptelor

☺ 7. Stabiliţi dimensiunile comune pentru conceptele utilizate!

Dimensiuni
-ludică, socială, spaţială, psihologică, comunicaţională, personală, culturală, estetică

☺ 8. Operaţionalizaţi fiecare dimensiune în indicatori !

Dimensiunea ludică- 10% dintre adulții peste 60 de ani vor ști să utilizeze o tabletă sau
un smartphone prin intermediul aplicațiilor specializate pentru studiul limbilor straine;
 Dimensiunea socială- 50% dintre adulți se vor integra mai ușor în comunitățile
profesionale, evitând excluderea socială;
Dimensiunea spațială- 25% dintre adulții care studiază limbi străine vor accepta mai
ușor condițiile climatice, de relief dintr-un nou areal în care sunt obligați sa trăiască;
Dimensiunea psihologică- 50% dintre adulți nu vor mai dezvolta depresii;
Dimensiunea comunicațională- 75% dintre adulți se vor adapta mai ușor în noile
comunități și vor avea acces mai rapid pe piața muncii;
Dimensiunea personală- 50% dintre adulții care învață o limbă străină vor observa o
creștere semnificativă a stimei de sine și a încrederii în sine;
Dimensiunea culturală- 25% dintre adulți vor reuși sa accepte diversitatea și sa fie
toleranți, in sensul umanist al conceptului;
Dimensiunea estetică- 25% dintre adulți își vor deschide apetitul către valorile culturale
prin intermediul literaturii, muzicii, artelor plastice.
☺ 9. Considerând că o ipoteză este o opțiune intre două sau mai multe posibilități, o
legătură probabilă între faptele de observație și totodată o întrebare căreia i se caută un
răspuns, formulați 3 ipoteze pentru cercetarea propusă !

Studierea unei limbi străine îi ajută pe oamneni să fie pregătiți pentru o societate în
permanentă schimbare.

Cunoașterea limbilor străine le facilitează adulților accesul pe piața muncii, ajută la creșterea
stimei de sine și evitarea excluderii sociale.

Populația pasivă (pensionarii) poate fi activizată prin crearea de programe guvernamentale

care să-i permită accesul la învățarea limbilor străine.

☺ 10. Metode de cercetare

Metoda comparativă, metoda observației, studierea documentelor

☺ 11. Realizați un instrument de cercetare

Editarea unei broșuri educaționale, un ghid practic de predare a limbilor străine în rândul
adulților

☺ 12. Stabiliti esantionul pentru cercetarea propusă. Motivați/vă opțiunea!