Gradația de merit, modalitate de recunoaștere și stimulare a performanței în învățământul

preuniversitar
- eseu argumentativ -
VÎLCU I. DANIELA-MIHAELA,
Liceul Teoretic Bilingv ”Miguel de Cervantes”
București, sector 1

Câți dintre noi, dascălii din sistemul de învățământ preuniversitar românesc, nu considerăm că
activitatea noastră, în complexitatea ei, nu este pe deplin răsplătită?! Dincolo de lamentări, o soluție ar
fi, desigur, (și) înscrierea la concursul pentru obținerea gradației de merit a tuturor celor care
promovează un învățământ de calitate.
Ca beneficiar al gradației de merit (încă o dată, începând cu 01.09.2017) consider că la această
modalitate remunerată de performanță profesională trebuie să aibă acces toți aceia care MERITă,
pentru acest continuu upgrade al carierei.
Înainte de toate, voi menționa că societatea în ansamblu are nevoie de performanță pentru progres
(și nu numai), iar domeniul educației a generat adeseori controverse în privința cuantificării acesteia.
Metodologia după care s-a acordat această ”răsplată” a suferit, de-a lungul anilor, modificări
importante, însă ultima, respectiv OMENCS 6161/2016 este, de departe, cea mai în potrivită. Spun
asta deoarece s-a pus accent pe eforturile cadrelor didactice în prevenirea si combaterea abandonului
școlar și în proiectele de promovare a incluziunii școlare, considerate vulnerabilități ale sistemului.
În al doilea rând, perioada evaluată, respectiv cinci ani anteriori înscrierii, consider că reprezintă un
orizont de timp elocvent pentru activitate în ansamblul ei, dar mai ales din perspectiva proiectelor cu
impact în dezvoltarea instituțională. Totodată, cei cinci ani in care beneficiezi de acest stimulent asigură
deja o ciclicitate a activității profesinale, iar aceasta va facilita aspectele previzionale. Analizând
activitatea din ultimii ani, vom putea să facem o proiecție superioară a activității viitoare.
Pe de altă parte, dacă Metodologia și criteriile sunt documente cu caracter public, ele regăsindu-se
pe siteul MEN, respectiv cele ale ISJ-urilor, o ”problemă” ar constitui-o portofoliile celor care au aplicat
și obținut gradațiile. Consider că acest aspect este generator de … discuții între colegi, cel mai adesea
neîndreptățite în fond, dar oarecum motivate de lipsa informării. O soluție ar fi publicarea opisului
dosarului ( întrucât dosarele în sine sunt foarte voluminoase) pe siteul unității școlare în care
funcționează beneficiarii, respectiv trimitere link/ISJ. Totodată, publicarea acestor documente are și
meritul de a crea un mediu concurențial în unitățile școlare, ceea ce nu doar că va ameliora activitatea
unora, dar în mod cert va stimula un mediu concurențial, performant.
Așadar, dascălii care au aplicat și obținut gradație de merit au, pe lângă un spor de 25% din/la salariu
timp de cinci ani, și recunoașterea meritelor deosebite în activitatea didactică din partea colegilor, a
părinților elevilor, precum și o stimă de sine menită să genereze dorința continuă de creștere calitativă
a activității, căci „plăcerea în activitate pune perfecţiunea în muncă” ~ Aristotel. Cei care nu au reușit
această performanță îi pot lua drept ”mentori”pe cei menționați anterior.
Totodată, menținerea acordării gradației de merit în actuala formă, cu unele modificări/ completări/
îmbunătățiri referitor la transparență privind promovarea ”exemplelor de bune practici” constituie, în
opinia mea, încă o modalitate de stimulare a peformanței în învățământul preuniversitar românesc.