Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Examen Drept Penal Semstru II
Examen Drept Penal Semstru II
1
5. Relataţi despre calitatea specială a victimei şi subiectului infracţiunii
prevăzute la art.213 CP RM.
Victimă – este pacientul, persoana sănătoasă sau bolnavă ce utilizează
servicii medicale.
Subiectul – lucrător medical deținătorul unei diplome de cofirmare a
studiilor superioare medicale + asistența medicală, infermieră, felcer....
6. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea, prevăzută la art.213 CP
RM, şi infracţiunea prevăzută la art.162 CP RM, deosebiri care să se
refere la obiectul infracţiunii.
art.162 art. 213
1. Obiectul material – lipsește pt. că Obiectul material – are un caracter
făptuitorul nu influiențează nemijlocit alternativ, fiind prezent în cazurile în
corpul persoanei. care încălcarea din neglijență a
regulilor medicale se exercită
influențînd direct corpul persoanei.
Obiectul jur. special – relațiile sociale Obiectul jur. special – are un caracter
2. c.p. la viața sau sănătatea persoanei. multiplu:
Obiectul jur. principal -relațiile sociale
c.p. la acordarea competentă a
asistenței medicale.
3. Obiectul jur. secundar – lipsește Obiectul jur. secundar – rel. Soc. C. P.
La viața și sănătatea persoanei.
2
către o persoană care nu are licenţă sau altă autorizaţie, dacă aceasta a
cauzat din imprudenţă o vătămare uşoară a sănătăţii.Prin vătămare a
sănătății – se înțelege vătămarea gravă sau medie a integrității
corporale/sănătății, dacă cele comise se soldează cu urmări de o
gravitate mai redusă, se va califica conf. art.47 CCA.
3
Deci conform legii pers.jur. nu poate fi subiect al infr-ii in cauza,legea
indica expres doar persoana fizic
4
resturilor ramase dupa recoltare si a deseurilor de productie ce contin
substante narcotice.
17. Argumentați dacă a fost oportună modificarea dispoziției de la alin.(1)
art.217 CP modificare operată prin Legea nr.277 din 18.12.2008. Prin
modificarea dispozitiei art.217(1),din 18.12.07,a fost introdusa o noua
modalitate a L.O, „semanatul”.Astfel,prin aceasta modificare
legiuitorul incrimineaza actiunea unică de semanat, adica punerea in
conditii naturale a semintelor de plante ce contin subst.narcotice sau
psihotrope,indiferent daca rezultatul roditor a survenit sau nu; iar
notiunea de cultivare reprezinta una prea larga,impiedicind
posibilitatea de a incrimina numai actiunea de introducere a semintelor
in sol.O asemenea modificare este oportuna intrucit garanteaza
micsorarea numarului de persoane ce ar tenta savirsirea unei asemenea
actiuni ilegale,precum si posibilitatea de a se eschiva pe motivul
neaparitiei plantelor propriu zise din pamint.
18. Determinaţi autoritatea competentă să elibereze autorizaţia pentru
efectuarea
operaţiunilor legate de circulaţia legală a substanţelor narcotice sau
psihotrope.Conf.art.5 al Lg.c.p la circulatia subst.narcotice si psihotrope
si procurarilor,Comisia Interdepartamentala de Combatere a Narcomaniei
si Narcobisnessului impreuna cu Comitetul permanent de control asupra
drogurilor din cadrul Ministerului Sanatatii,reprezinta interesele interne si
externe ale RM in problemele combaterii narcomaniei si
narcobisnesului,iar cea de-a doua are atributia exclusiva de a elibera si
retrage autorizatii pt activitati cu subst. Narcotice,psihotrope si
procurari,conf.art.7(2)a.
19Argumentaţi care alineat - (1) sau (2) - al art.217 CP RM se aplică în
cazul prelucrării marijuanei verzi.Diferenta dintre actiunile de prelucrare
ca modalitate a L.O prevazute la art.217(1) si 217(2) rezulta:
Alin.1-includerea plantelor respective in procesul de productie pt a obtine
substante narcotice sau psihotrope,cu ajutorul subst.chimice,fizice se
trateaza plantele ce contin subst.narcotice/psihotrope,in scopul obtinerii
acestor substante.
Alin.2-se aplica in scopul sporirii calitatilor de consum ale acestor
substante,(influientei lor; greutatea dozei de substanta).Astfel conf.
HGRM pd aprobarea listei subst.narcotice,psihotrope si plantelor care
contin astfel de substante depistate in trafic ilicit si cantitatile
lor,marijuana,fie verde sau uscata este o varietate a substantei de
canafis,ce se obtine din prelucrarea plantei de cinepa,deci prin prelucrarea
plantei de cinepa se obtine marijuana,si nu sporesc calitatile acestei
substante (conf al.2),deci in cazul prelucrarii marijuanei se aplica
alin.1,atunci cind ca rezultat se are in vedere obtinrea ei.Si alin.2 in cazul
5
tratarii ei cu anumiti agenti fizici,chimici,mecanici pt a obtine in rezultat
anumite substant cu calitati de consum mai sporite
19.Argumentaţi dacă este oportună completarea listei modalităţilor
normative, nominalizate în dispoziţia de la alin.(2) art.217 CP
RM.Completarea dispozitiei cu mentiunea „utilizarea lor in cadrul
prestarii srviciilor sau producerii de bunuri.” Intrucit urmeaza sa
intareasca prudenta producatorilor/prestatorilor de servicii,prcum si sa
reduca numarul eschivarilor intreprinse de agentii economici pt
raspunderea coform art.217
20.Definiţi noţiunea „cultivare", utilizată în alin.(l) art.217 CP
RMCultivare-insamintarea,rasadirea,ingrijirea si recoltarea plantelor ce
contin subst.narcotice si psihotrope,in lipsaautorizatiei eliberate de
Comitetul Permanent de Control asupra drogurilor.
21.Argumentaţi dacă este oportună reţinerea la calificare şi a
circumstanţei agravante „de două sau mai multe persoane" (lit.b)
alin.(2) art.217 CP RM), în ipoteza săvârşirii infracţiunii
corespunzătoare în condiţiile descrise la lit.b 1 ) alin.(2) art.217 CP RM -
de o persoană care a împlinit vârsta de 18 ani cu atragerea
minorilor.Prin savirsirea infr-ii de 2/m.m persoane se are in vedere
savirsirea:
1.coautoratul,doua persoane de comun acord participa la savirsirea infr -
ii.
2.de catre o persoana ce intruneste semnele subiectului de infr -e,in
comun cu o pers,ce nu intruneste aceste semne.
3.de o persoana ce intruneste semnele subiectului de infr-e,prin
intermediul unei persoane ce nu intruneste aceste semneAdica e
posibila savirsirea infr-ii si de catre o pers.care desi are virsta pt a fi
pasibila de RP,conf art.21 CP este totusi in stare de iresponsabilitate
din cauza unei stari patologice (conform art.23 CP).
+Comentariul la CP nou.
22.Argumentaţi dacă este sau nu oportună excluderea din alin.(2) art.217
CP RM a sintagmei „analoagele substanţelor narcotice sau
psihotrope".Nu,intrucit opereaza cu situatia aparitiei pe cale
experimentala a unor substante noi, care in situatia nereglementarii lor
de legislatia penala nu ar fi calificate ca infr-e. Calitatile de analoage
ale substantelor narcotice/psihotrope se stabilesc prin intermediul
expertizei. Insa,consider oportuna reglementarea calitatilor de analog al
acestor substante.
Anterior notiunea de analog nu era prevazuta de CP,deaceea era
interzisa calificarea conf.art.217 in cazul prelucrarii...subst.narcotice si
psihotrope si a plantelor ce contin aceste substante,aprobata prin
HGRM
6
Art.217¹- Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor în scop de înstrăinare.
23.Definiţi noţiunea „plantele care conţin substanţe narcotice sau
psihotrope", utilizată îr alin.(l) art.217 1 CP RM.Organism vegetal
(natural) din a caror componenta fizica face parte o astfel de substant a
care la consumul lor abuziv provoaca dereglari psihice si dependenta
fizica,precum si/sau substanta care poate fi utilizata ca materie prima la
producerea de subst.narcotice/psihotrope categoia plantelor respective
sint reglementate limitativ in cadrul sect III al Listei substantelor
narcotice,psihotrope si a plantelor ce contin aceste substante in traficul
ilicit,aprobate prin HGRM.
24.Argumentaţi dacă introducerea seminţelor într-un sol provizoriu (în
seră sau în răsadniţă] reprezintă sau nu pregătirea de semănatul
plantelor care conţin substanţe narcotice sau psihotrope.Conf.p.14 al
HPCSI d-e practica aplicarii de catre instant.j a legislatiei pd
infractiunile legate de mijloacele narcotice si substantele cu efect
puternic toxice. Nr 12 din 22.03.97 ... semanatul semintelor in sol fara
autorizarea cuvenita pe orice terenuri,inclusiv pe cele necultivate.
Semanatul din momentul introducerii semintelor in sol,indiferent de
marimea terenului si de faptul daca ele au rasarit sau nu.Iar
modalitatile L.O a art.217 nu sint cumulative,fiecare fapta/modalitate
fiind incriminata separat din momentul producerii lor,infr-e formala.
25.Argumentaţi dacă este sau nu oportună introducerea în alin.(2) art.217 1
CP RM, după termenul „producere", a termenului „fabricare".A
fabrica-a realiza un material prin prelucrarea materiei prime intr-o
fabrica sau uzina.
A produce- mai general si se refera la obtinerea acestor substante pe cale
de sinteza fie si in conditii casnice dar de laborator.
Conform DEX
Nu,intrucit deosebirea e intre gen si specie,sinonime.
Art.217²- Circulaţia ilegală a precursorilor în scopul producerii sau prelucrării
substanţelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor.
26.Determinaţi obiectul material şi produsul infracţiunii prevăzute la
art.217 2 CP RM, în cazul modalităţii de producere.„Activitatea de
producere” ca modalitate a L.O a infr-ii 217² presupune obtinerea
substantelor respective pe cale de sinteza in industrie sau in
laborator,din procurari.Astfel, obiectul material al acestei infractiuni il
constituie „precursorii” care conform Lg c.p la circulatia substantelor
narcotice,psihotrope si a precursorilor,art.1,reprezinta substanta de
origine naturala sau sintetica utilizata ca materie prima la producerea
subst. Narcotice sau psihotrope.Produsul infr-ii 217² il constituie
substantele narcotice sau psihotrope care in sensul aceleiasi legi
reprezinta substanta de origine naturala sau sintetica,precum si
7
preparat,continind o astfel de substanta care provoaca dereglari psihice
si dependenta fizica la consumul lor abuziv.
27.Argumentaţi care trebuie să fie calificarea în cazul obţinerii, într -o
unitate comercială, în baza unor documente false, a precursorilor în
scopul producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau
analoagelor lor.In sensul art.217² se are in vedere procurarea fara
autorizatie a precursorilor,iar utilizarea altor doc² ce au ca scop
„mascarea autorizatiei” nu depaseste L.O aacestei infr-i; pe cind insasi
actiunea de falsificare a doc² urmeaza a fi calificata suplimentar.
28.Argumentaţi dacă este oportună excluderea din art.217 2 CP RM a
sintagmei „scopul producerii sau prelucrării... analoagelor lor" Ca la 21
Art.217³- Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate producerii
sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor .
29. Reproduceţi şase exemple care se referă la obiectul material al
infracţiunii prevăzute la art.217 3 CP RM.
-Masinile si dispozitivele folosite la umplerea fiolelor cu aceste
substante.
-aloxadele
-fiolele
-capsulele
-obiectele folosite pt prelucrarea substantelor
-utilajul agricol folosit pt producerea acestor substante.
30. Argumentaţi dacă infracţiunea, prevăzută la art.217 ³ CP RM, poate fi
săvârşită cu intenţie indirectă.Opinia N.Ruzutova si I.Teajkova: „ Pt
infractiunile a caror moment de consumare este momentul consumarii
faptei,intentia indirecta nu e pasibila”: Nu este logic ca faptuitorul sa
admita constient ca savirseste o fapta prejudiciabila,ori o data ce el o
savirseste,rezulta in mod inevitabil ca o si doreste.
Conform art 18C.P:
Intentia directa/indirecta:
-isi da seama de caracterul prejudiciabil al faptei;
-a prevazut urmarile ei prejudiciabile
-a dorit aceste urmari
-admite survenirea acestor urmari
31.Argumentaţi dacă este oportună excluderea cuvântului „transmitere"
din dispoziţia alin.(l)art.217 3 CPRM.Conform HPCSJ d-e practica
aplicarii de catre instanta j a legislatiei privind infractiunile legate de
subst.narcotice si subst.cu efect puternic toxice,1997,prin
„transportare”- permutarea lor dintr-un loc in altul,atit asupra sa,cit si
cu utilizarea mijloacelor de transport;iar prin „expediere”-expedierea
lorbdintr-un loc in altul,prin posta sau bagaj,adica fara participarea
nemijlocita a exportatorului,aceasta actiune considerindu-se terminata
din momentul primirii coletului sau bagajului.Prin
8
„transmitere”,conform DEX se are in vedere transferarea lui din mina
in mina in posesia unei alte persoane,in sensul art.217 avindu -se in
momentul de consumare in momentul actiunii de transmitere.Infr-le
prevazute in art.217³au un caracter limitativ spre deosebire de 217².
Art.217⁴- Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice sau psihotrope
.
32.Identificaţi obiectul juridic principal al infracţiunii prev ăzute la
art.217 4 CP RM.
Principal: relatiile sociale c.p la circulatia legala a subst.narcotice sau
psihotrope
Secundar: relatiile sociale c.p la posesia acestor substante.
33.Argumentaţi dacă art.217 4 CP RM este aplicabil în cazul sustragerii
sau extorcării drogurilor.Conf.Lg c.p la circulatia subst.narcotice si
psihotrope si a precursorilor, „drog”-subst-a narcotica/psihotropa de
origine naturala sau sintetica,preparat ce contine o astfel de substanta;
astfel drogul poate constitui obiectul material al inf-ii 217⁴.
Analoagele,precursorii,materialele,utilajele destinate
producerii,prepararii sau prelucrarii
subst.narcotice,psihotrope/analoagelor lor sau cultivarii plantelor ce
contin aceste subst² nu pot constituiobiectul material al infr-ii
217⁴,deaceea se aplica raspunderea conf.art.186-195 C.P
34. Argumentaţi dacă, la lit.a) alin.(2) art.217 4 CP RM, ar fi oportună
stabilirea răspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea
substanţelor narcotice sau psihotrope, săvârşită de o persoană care
anterior a săvârşit aceleaşi acţiuni.Consider ca asemenea situatie
trebuie calificata in cumul deoarece aceasta ar presupune o pedeapsa
mai aspra comparativ cu agravante. Iar aceasta se justifica prin
gravitatea faptei savirsite repetat,intrucit astfel se evidentiaza o
specializare a infractorului in savirsirea acestui tip de infr -i,precum si
sporirea increderii acestuia ca nu va fi descoperit.
35.Definiţi noţiunea „extorcare", utilizată în art.217 4 CP RM.Extorcare-
are acelasi inteles cu notiunea de „santaj” art.189,astfel ea presupune
imbinarea actiunii principale cu cea adiacenta,iar act-a principala o
constituie cererea de admitere a subst.narcotice.
-Santaj- cererea de a transmite b² proprietarului/posesorului/detinatorului
sau dreptul asupra acestora sau de a savîrși alte acțiuni cu caracter
patrimonial amenintînd cu violenta persoana, rudelele acesteia cu
răspindirea unor stiri defaimătoare despre ele, cu deteriorarea sau
distrugerea bunurilor propritarului sau cu rapirea lui sau apropiaților lui.
36.Argumentaţi ce anume desemnează sintagma „în proporţii mari sau
deosebit de mari" (lit.c) alin.(3) art.217 4 CP RM): urmările
prejudiciabile sau obiectul material al infracţiunii?Conf art.134¹(1) „in
cazul sustragerii ,insusirii, extorcarii cu subst.
9
narcotice,psihotrope,proportiile mici ,mari sau deosebit demari se
determina conform cantitatilor acesor substante”,cu alte cuvinte
conform parametrilor cantitativi ai obiectului material al infr -ii spre
deosebire de infr-le art 186-192 ce se refera la parametrii valorici ai
urmarilor,prejud-le,ce rezulta din aceste infr-i. (art.198)
37.Argumentaţi dacă, în art.217 4 CP RM, ar fi sau nu oportună stabilirea
răspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea analoagelor
substanţelor narcotice sau psihotrope.Sustragerea analoagelor
subst.narcotice,psihotrope se califica in dependenta de circumstante
conf art.186-192 C.P
Art.217⁵- Consumul ilegal public sau organizarea consumului ilegal de
substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora .
38.Identificaţi cele cinci ipoteze care se referă la modul de săvârşire a
infracţiunii prevăzute la alin.(l) art.217 5 CPRM.
1. In locurile unde au acces minorii pe terit. inst² de invatamint,de
desfacere a actiunilor de educatie,instruire.
2. In mod public
3. In institutii de reabilitare sociala si penitenciare.
4. In institutii militare
5. In locuri de agrement.
39.Argumentaţi care normă se va aplica - alin.(2) art.217 5 CP RM sau
alin.(3) art.42 şi alin.(l) art.217 5 CP RM - în cazul organizării consumul
ilegal de substanţe narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora,
săvârşit în mod public sau pe teritoriul instituţiilor de învăţământ,
instituţiilor de reabilitare socială, penitenciarelor, unităţilor militare, în
locurile de agrement, în locurile de desfăşurare a acţiunilor de educaţie,
instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale sau
sportive ori în imediata apropiere a acestora.
Art.42(3)-organizator
Art 217⁵(2) incrimineaza direct actiunea de organizare a consumului
ilegal de subst.narcotice/psihotrope,actiunile lui fiind indreptate direct
spre consumul acestor substante,spre deosebire de art 219,cind
organizarea speluncilor are ca scop consumul acestor substante,astfel se
aplica art.217⁵(2)
40.Decideţi asupra oportunităţii abrogării art.217⁵ CP RM, ca expresie
a excluderii pe toate planurile a răspunderii penale pentru consumul de
droguri.Traficul ilicit de droguri chiar si pt consum propriu trebuie
incriminat de Conv.Internationale relative la prevenirea si combaterea
traficului ilicit de (mai ales Conv.ONU profileaza minimul obligatoriu
de fapte cu relevanta penala,lasind la discretia statelor parti sa
augmenteze lista acestorfapte. Insa aceste fapte din art.217⁵;217 ce
exclud scopul de instrainare sau alta forma de venit isi pierd caracterul
10
de admisibilitate si oportunitate sub aspectul dr.international,avind un
caracter pur „intern”.
Orice prevederi incriminatoare de L.P autohtona ce depasesc cadrul
minimului obligatoriu stabilit de Conv² Internationale speciale isi pierd
caracterul de universale,iar cetatenii straini ce savirsesc aceste fapte nu
pot fi trasi la raspundere penala,iata de ce sub pretextul excluderii R.P
pt consumul de droguri se cere dezincriminarea faptelor de art.217 ⁵-Pt
a evita disconfortul psihic pt a evita suferintele se realizeaza consumul
propriu de subst.narcotice/psih.
Art.217⁶- Introducerea ilegală intenţionată în organismul altei
persoane, împotriva voinţei acesteia, a substanţelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor acestora .
11
Alin.4-subst.narcotice sau psihotrope,plantele ce le contin.
44. Argumentaţi care trebuie să fie calificarea în cazul în care
preparatele ori substanţele narcotice sau psihotrope sunt obţinute în urma
folosirii unei reţete false, cu achitarea valorii preparatelor sau
substanţelor?Daca reteta este falsa in intregim217/217² ca procurarea de
subst narcotice/psihotrope.
Daca se are in vedere falsificarea unei retete eliberate de medic -218(2).
45. Argumentaţi dacă este oportună excluderea sau menţinerea
sintagmei „săvârşite din interes material" în alin.(5) art.218 CP RM.
Da,intrucit sporeste gradul prejudiciabil al faptei,alineatele de mai
sus,referindu-se si la situatiile de consum propriu.
Art.220- Proxenetismul
46Definiţi noţiunea „înlesnirea practicării prostituţiei", specificată în
art.220 CP RM.
Conf. comentariului nou al CP:
Înlesnirea practicării prostituţiei- este activitatea orientată spre
facilitarea sau crearea de codiții pentru practicarea sau continuarea
practicării prostituției de către o altă persoană decît făptuitorul. ( ajutorul
dat unei persoane să practice prostituția).
Spre exemplu: punerea la dispoziție a locuinței, finanțarea organizării
unei case unde se va practica prostituția, asigurarea legăturii dintre client
și prostituată, etc.
46. Argumentaţi dacă săvârşirea proxenetismului presupune
exploatarea victimei.
Infracțiunea de proxenetism presupune practicarea prostituției de către
victimă fără a fi exploatată. Exploatarea sexuală a victimei reprezintă
scopul altor infracțiuni ca: trafic de copii – 206, trafic de ființe umane-
art.165CP. Conform pct.15 Hot.Plen CSJ c.p.la traficul de ființe umane
și copii nr.37/2004: între prostituată și proxenet există niște relații
benevole. Astfel, dacă victima nu a avut libertatea să ia hotărîrea de a
practica prostituția fapta nu constituie infracțiunea de proxenetism,
deoarece ea s-a realizat prin constrîngere și nu prin determinare.Nu este
posibl concursul ideal dintre determinarea la prostituție și constrîngerea la
prostituție. În cazul constrîngerii victima nu poate sățși dirijeze acțiunile
fiind nevoită să urmeze voința făptuitorului. În cazul determinării la
prostituție victima are o alternativă, avînd de ales între a urma voința
făptuitorului și a nu se conforma acesteia. Prin comiterea infracțiunii de
proxenetism făptuitorul trage foloase de pe urma practicării prostituției
12
de către victimă. Totuși, victima își însușește o parte substanțială din
beneficii. În contrast, în cazul traficului de ființe umane/copii întreaga
activitate are loc în scopul exploatării victimei. Deaceea folosul obținut
astfel este însușit în întregime de făptuitor.Deci, între con strîngere și
determinare la prostituție există doar concurs real (art.165 +220 CP.)
13
a) Interesul material - pp. procurarea băuturilor alcoolice, a unor
bunuri nu prea scumpe, etc, de către adolescenți sau persoane
degradate.
b) Interesul material – pp. asigurarea unei surse de venituri.
2. Năzuința de a submina economia unei țări.
3. Năzuința de a testa vigilența celor care verifică autenticitatea
banilor, titlurilor de valoare.
4. Teribilismul – faptă care vrea să pară teribilă, grozavă, manifestare
bizară, neobișnuită, excentritate, țicneală. (Conf.DEX. și Rev. DR.
Nr.4/2009)
14
Conf. Hot.Plen.CSJ nr.23/2001 c.p. la fabricarea sau punerea în circulație
a banilor falși pct.6 rezultă că:
- Răspunderii penale conf.art 236CP st. supuse atît persoanele ce
au fabricat sau au pus în circulație bani falși, cît și persoanele
care în virtutea circumstanțelor au devenit posesori ai banilor
falși și care, conștientizînd acest fapt, la rîndul lor i-au pus în
circulație.
Astfel, consider că nu este necesară completarea art.236 CP RM cu
un alineat, în care să se stabilească răspunderea pentru repunerea în
circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana
care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false (după
modelul prevederii de la alin.(3) art.313 al Codului penal român din
2009), deoarece una din modalitățile laturii obiective este punerea în
circulație, iar punerea în circulație a banilor falși se consideră consumată
din momentul transmiterii chiar și a unui exemplar al acestora.Un alt
semn este intenția punerii în circulație, or lipsa intenție exclude
răspunderea penală pentru această infracțiune.Adică, făptuitorul își dădea
seama de punerea în circulație a banilor falși și dorește săvîrșirea acestei
acțiuni prejudiciabile. La fel, este important și stabilirea scopului special
- și anume punerea în circulație.Prezența oricărui alt scop exclude
răspunderea conf. art.236CP.
Deci, dispoziția art 236 prevede în totalitate și în mod expres toate
acțiunile faptei prejudiciabile, iar răspunderea pentru repunerea în
circulaţie a banilor falşi sau a titlurilor de valoare false de către persoana
care a constatat, ulterior intrării în posesia acestora, că sunt false nu este
necesară, or legiuitorul nu face nici o excepţie în privinţa oportunităţii
răspunderii persoanelor care nu au fabricat banii falşi sau titlurile de valoare
false, dar care le-au pus în circulaţie, deşi au conştientizat falsitatea lor. Numai
la individualizarea pedepsei, stabilite pentru infracţiunea prevăzută la art.236
C.pen. RM, pot conta astfel de împrejurări, cum sunt:
1) făptuitorul a) doar a fabricat, b) doar a pus în circulaţie, c) a fabricat şi a
pus în circulaţie banii falşi sau titlurile de valoare false;
2) făptuitorul – care nu a fabricat banii falşi sau titlurile de valoare false, a
devenit posesorul acestora a) intenţionat, b) din imprudenţă, c) fără vinovăţie –
după care i-a pus în circulaţie.
Oricum, în oricare din aceste situaţii.
1. Obiectul generic – rel. soc. c.p. Obiectul generic – rel. soc. c.p. la
la.economia națională patrimoniu
2. Obiectul jur. special – relațiile sociale Obiectul jur. special – are un caracter
c.p. la încrederea publică în complex.
autenticitatea banilor și titlurilor de Obiectul jur. principal -relațiile sociale
valoare. c.p. la posesia asupra bunurilor mobile.
3. Nu are obiect secundar Obiectul jur. secundar – rel.soc. c.p. la
libertatea manifestării de voință sau
minimul de încredere necesar.
4. Obiectul material – are un conținut Obiectul material – este format din
diferit în funcție de modalitățile bunurile care au o existență materială,
acțiunii prejudiciabile: sunt create prin munca omului, dispun
a) În cazul contrafacerii – materia de valoare material și cost determinat.
primă din care se
16
confecționează banii falși/titluri
val. ca: hîrtia, coloranții,
filegranul,etc.
!!! – banii contrafăcuți la rîndul
său reprezintă produsul
infracțiunii (iepuizarea infr.).
b) Alterării – sunt banii /titluti de
valoare autentici, produsul infr.
îl reprezintă banii/titl.val. care
au fost supuse alterării.
c) Punerii în circulațien – sunt
banii/titl.va. falși. Aici lipsește
produsul infracțiunii.
17
Potrivit Legii instituțiilor financiare prin:
Instituție financiară – se înțelege pers.jur. care acceptă depozite sau
echivalente ale acestora, netransferabile prin nici
uninstrument de plată și care utilizează total sau parțial
aceste mijloace pentru a acorda credite sau a face
investiții pe propriul cont și risc.
!!! Orice bancă este o instituție financiară, dar nu orice instituție
financiară este o bancă.
Vis- a- vis de I formă - obținerea unui credit constă în primirea lui în baza
documentației de credit indiferent de formă (în numerar/virament).În cea
de-a II formă- majorarea proporției creditului se atestă spre exemplu: în
18
caz cînd un funcționar al băncii care pretinde că s-a concediat solicită de
la banca dată un credit, a cărui mărime depășește limitele stabilite în
Regulamentul nr.33/1996 al BNM c.p. la acordarea creditelor de către
bănci funcționarilor săi.În cea de-a III formă-obținerea unui credit în
condiții avantajoase pp. arogarea de apartenență la o categorie anumită de
beneficiari de credite, legalmente avantajați (Ex: conf.L.priv. acordarea
de credite preferențiale pe termen lung unor gategorii de tineri studioși).
19
Deoarece adoptarea alin.(2) art.238 C. pen. RM ar determina o
decompensare a gravităţii faptei de la alin.(1) art.238 C. pen. RM, propunem
atenuarea pedepsei prevăzute în cazul variantei-tip a infracţiunii respective.
Art.239- Încălcarea regulilor de creditare
57. Definiţi noţiunea „insolvabilitate", utilizată la lit.b) alin.(2) art.239
CP RM.
Conform Legii insolvabilității nr.632/2001:
Insolvabilitate - se are în vedere situaţia financiară a debitorului
caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligaţiunile de
plată, inclusive fiscale.
Nu orice neachitare a datoriilor înseamnă insolvabilitate, ci numai aceea
care apare în cazul incapacităţii economico-financiare a debitorului, urmată de
pretenţiile înaintate de către creditori. Anume aceste situaţii determină adresarea
în instanţă pentru intentarea procesului de insolvabilitate.
Conf. art.86- fiecare persoană care obține venit sau care efectuiază
plăți impozabile utilizează codul fiscal atribuit (obținut) în scopul
evidenței contribuabililor.
Conf. art.165 CF –orice persoană este obligată conf.LF să prezinte
organului fiscal dare de seamă fiscală sau alte documente, trebuie să
indice în aceasta codul fiscal.
1. Obiectul generic – rel. soc. c.p. Obiectul generic – rel. soc. c.p. la
la.economia națională patrimoniu ce protejează proprietatea.
2. Obiectul jur. special – relațiile sociale Obiectul jur. special – are un caracter
c.p. la sursa și proveniența licită, multiplu:
precum și circulația corectă în Obiectul jur. principal -relațiile sociale
operațiunile financiare a mijloacelor c.p. la interdicția dobîndirii sau
bănești, a bunurilor, veniturilor. comercializării bunurilor despre care
se știe că au fost dobîndite pe cale
criminală.
Obiectul jur. secundar – realizarea
procesului de justiție, identificarea și
sancționarea infracțiunilor.
3. Obiectul material : Obiectul material – bunurile care
- Bunurile care constituie provin din comiterea infr. și care au o
venituri ilicite- se au în existență materială, sunt create prin
vedere numai veniturile munca omului, dispun de valoare
obținute în urma săvîrșirii material și cost determinat, fiind
infracțiunii; bunuri mobile și străine pentru
- Documentele sau alte acte făptuitor.
juridice care conțin
informații privind natura,
originea, mișcarea,plasarea
sau apartenențamijloacelor
bănești a bunurilor sau
veniturilor ilicite.
22
67. Argumentaţi care sunt efectele pozitive şi cele negative ale
modificării dispoziţiei de la alin.(l) art.243 CP RM, operate prin Legea
nr.243 din 16.11.2007.
După modificarea art.243 CP din 2003, dispoziția acestuia a devenit
mult mai largă, astfel legiuitorul a racordat prevederile LP interne la cele
internaționale, în special la prevederile Convenției de la Strasbourg din
1990 c.p. la spălarea banilor. Iar referitor la modificările din 2007:
Efecte pozitive Efecte negative
Excluderea expresiilor de
3. dobîndire,posesie sau utilizarea de
bunuri, deoarece cunoscînd că acestea
provin din săvîrșirea unei infr.,
participare la orice înțelegere,
complicitatea prin ajutor/sfaturi în
vederea comiterii acțiunilor puteau
face confuzii cu dispoziția art.199 CP.
4. Excluderea expresiei și finanțării
terorismului, pt. că acțiunile de
spălare a banilor se comit în
majoritate pt. susținerea activității
teroriste, iar activitatea de finanțare a
terorismului nu ține de LP, dar de acte
normative speciale.
23
6. Includerea expresiei de convertire.
25
politice, etc. – toate acestea
cu excepția autorităților
publice și instituțiile
publice.
26
Valori culturale - se considera valorile cu caracter religios sau laic pe care
fiecare stat le considera ca prezentind interes pentru arheologie, perioada
preistorica, istorie, literatura, arta si stiinta si care sint raportate la categoriile
enumerate mai jos:
a) colectii rare si mostre ale florei si faunei, mineralogiei, anatomiei si obiecte
care prezinta interes pentru paleontologie;
b) valori ce se refera la istorie, inclusiv la istoria stiintei si tehnicii, istoria
razboaielor si societatilor, cit si cele referitoare la viata personalitatilor nationale
de vaza, oamenilor de cultura, savantilor si artistilor si la evenimentele nationale
remarcabile;
c) comorile arheologice (inclusiv obisnuite si secrete) si descoperirile
arheologice;
d) partile componente demontate ale monumentelor de arta si istorie si locurilor
arheologice;
e) obiectele cu o vechime de peste 100 de ani, cum ar fi inscriptiile, monedele si
stampilele imprimate;
f) materialele etnologice;
g) valorile de arta:
- pinze, tablouri si desene complet lucrate de miina pe orice baza si din orice
materiale (cu exceptia desenelor si produselor industriale ornamentate cu miina);
- opere originale de arta sculpturala din orice materiale;
- opere originale de gravura, stampa si litografie;
- colectii originale de arta si ansambluri din orice materiale;
h) incunabule si manuscrise rare, carti, documente stravechi si publicatii, care
prezinta un interes deosebit (istoric, artistic, stiintific, literar etc.), separat sau in
colectii;
i) timbrele postale, timbre de impozitare si analogice, separat sau in colectii;
i) arhive, inclusiv arhive de fonograme, de cinema si de fotografii;
j) mobila cu o vechime de peste 100 de ani si instrumente muzicale stravechi.
74. Argumentaţi dacă este sau nu necesară calificarea suplimentară
conform alin.(2) art.217 CP RM, în cazul transportării substanţelor
psihotrope peste frontiera vamală a Republicii Moldova, dacă
făptuitorul nu urmăreşte scopul de înstrăinare.Conform recomandării
prevăzute în Hot.Plen. CSJ în cauzele privind contrabanda și
contravențiile administrative vamale 1997, pct.15:Daca concomitent cu
contrabanda persoana savirseste si alte infractiuni (incalcarea regulilor cu
privire la operatiile valutare, pastrarea, livrarea mijloacelor narcotice si etc.),
actiunile vinovatului trebuie calificate in cumulul infractiunilor comise. Deci,
este necesară calificarea prin concurs conf.art.217 (2), deoarece făptuitorul
nu urmărește scopul de înstrăinare
75. Argumentaţi care ar fi efectele pozitive şi cele negative ale
substituirii, în alin.(3) art.248 CP RM, a cuvintelor „a armamentului.
... a muniţiilor" prin cuvintele „a armamentului, ...a armelor de foc, a
27
muniţiilor, cu excepţia armelor de vânătoare cu ţeava lisă şi a
cartuşelor la ele" (după modelul prevederii de la alin.(3) art.281
„Contrabanda" al proiectul actualului Cod penal al Republicii
Moldova)
76. Art.252- Insolvabilitatea intenţionată
77. Identificaţi cele două ipoteze care privesc ambianţa infracţiunii
prevăzute la art.252 CP RM.
Ambianța infracțiunii presupune una din următoarele 2 ipoteze:
1. Desfășurarea procedurii judiciare de insolvabilitate sau a
procesului extrajudiciar de restructurare;
2. Prevederea stării de insolvabilitate.
În lipsa acestor ambianțe cele săvîrșite își pioerd trăsătura particularizantă
în raport cu alte infracțiuni și deaceea necesită calificarea în baza
art.190,191, 360,361 ... CP
78. Argumentaţi dacă administratorul provizoriu (administratorul
insolvabilităţii) poate fi subiectul infracţiunii de insolvabilitate
intenţionată.
Administratorul provizoriu nu poate fi subiectul infr. prev la art.252CP.
28
fie subiect al infr. cred că este oportună, deoarece conf. art.21 CP.
Pers. jur. este pasibilă de răspundere penală pentru o faptă prevăzută de
legea penală dacă există una din următoarele condiţii:
a) persoana juridică este vinovată de neîndeplinirea sau îndeplinirea
necorespunzătoare a dispoziţiilor directe ale legii, ce stabilesc îndatoriri sau
interdicţii pentru efectuarea unei anumite activităţi;
b) persoana juridică este vinovată de efectuarea unei activităţi ce nu
corespunde actelor de constituire sau scopurilor declarate;
c) fapta care cauzează sau creează pericolul cauzării de daune în proporţii
considerabile persoanei, societăţii sau statului a fost săvîrşită în interesul
acestei persoane juridice sau a fost admisă, sancţionată, aprobată, utilizată de
organul sau persoana împuternicită cu funcţii de conducere a persoanei juridice
respective. Astfel, insolvabilitatea intenționată este declarată în
folosul/interesul pers.jur. ci în interesul persoanelor care o conduc. Pers.
Jur. În acest caz fiind victimă alături de creditori.Iar în acest caz este
inoportună răspunderea penală a pers.jur.
Art.253- Insolvabilitatea fictivă
80. Descrieţi calităţile speciale ale subiectului infracţiunii prevăzute
laart.253 CP RM.
Subiectul infracţiunii este persoana fizică responsabilă, ajunsă la vârsta de
16 ani, care este descrisă prin prisma unor semne speciale obligatorii ce rezultă
L. insolvabilității nr.632/2001:
1. Pers.fiz. care desfășoară activitate de întreprinzător;
2. Membrul organului executive al pers.jur. care desfășoară activitate de
întreprinzător;
3. Persoana care conf. legislației are dreptul să reprezinte Pers.jur. care
desfășoară activitate de întreprinzător;
4. Asociații cu răspundere nelimitată;
5. Lichidatorii debitorului, dacă lichidarea se efectuiază conf. altor legi
decît L. insolvabilității.
81. Argumentaţi dacă art.253 CP RM este o normă specială in raport cu
art.332 CP RM sau cu art.361 CPRM.
Aplicarea art.253 CP exclude necesitatea calificării suplimentare în baza
art.361CP – avîndu-se în vedere modalitatea de folosire a documentelor
false. Deoarece calificarea se face conform concurenței dintre
normelegenerale și cele speciale a art.116CP, aplicîndu-se norma
specială.Pentru că nu ar exista componență de infr. dacă nu ar exista
modalitatea de folosire a documentelor false.În unele cazuri, falsificarea
constituie o situație premisă necesară existenței unei infraciuni, precum
este în art.253CP. Astfel, confecționarea, falsificarea documentelor
privind intentarea procesului de insolvabilitate depășește cadrul acestei
infr. și necesită calificare suplimentară cu art.332, 361CP.Pentru că
29
folosirea documentelor false (ca și alte fapte care derivă din falsificarea
documentelor) nu se raportează la nici unul din tipurile de falsificare a
documentelor, avînd la bază clasificarea în funcție de rolul îndeplinit în
alcătuirea componenței de infracțiune
31
Nu poate fi temei pentru eliberarea conducatorului auto de raspundere
penala in cazul in care in actiunile lui exista componenta infractiunii, chiar si in
cazul in care regulile circulatiei rutiere si/sau de exploatare a mijloacelor de
transport au fost incalcate si de catre patimit (conducator auto, pieton, pasager
ori de catre alt participant la trafic). În acest caz se poate vorbi despre
responsabilitate reciprocă a participanților la trafic.
Asemenea circumstante pot fi luate in consideratie de catre instanta judiciara
doar ca circumstante atenuante.
88. Decideţi asupra oportunităţii menţinerii circumstanţei agravante
„săvârşită în stare de ebrietate" la alin (2), (4) şi (6) art.264 CP RM ,
din moment ce, la lit.j) alin.(l) art.77 CP RM, se menţionează că la
stabilirea pedepsei se consideră circumstanţă agravantă „săvârşirea
infracţiunii de către o persoană în stare de ebrietate. Instanţa de
judecată are dreptul, în funcţie de caracterul infracţiunii, să nu
considere aceasta ca o circumstanţă agravantă".Noţiunea „stare de
ebrietate” este definită în Ordinul Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale
nr.401 din 3.10.2006 cu privire la examinarea medicală pentru stabilirea
stării de ebrietate şi naturii ei: stare survenită în urma consumului de alcool
şi/sau de alte substanţe ce provoacă ebrietate şi care are drept urmare
dereglarea psihofuncţională a organismului.Susţinem opinia lui A.Saharciuk,
potrivit căreia gradul de ebrietate trebuie luat în consideraţie la
individualizarea pedepsei pentru infracţiunea examinată. Anume gradul de
ebrietate, şi nu însăşi ebrietatea. Accentuam aceasta, pentru că, în
conformitate cu alin.(2) art.77 C.pen. RM, dacă circumstanţele menţionate la
alin.(1) al acestui articol sunt prevăzute în articolele din Partea Specială a
Codului penal în calitate de circumstanţe agravante ale infracţiunii
corespunzătoare, ele nu pot fi considerate concomitent ca circumstanţe care
agravează pedeapsa. Or, la lit.j) alin.(1) art.77 C.pen. RM ca circumstanţă
care agravează pedeapsa e nominalizată „săvârşirea infracţiunii de către o
persoană în stare de ebrietate”. În concluzie, aplicarea răspunderii conform
alin.(2), (4) şi (6) art.264 C.pen. RM exclude referirea la lit.j) alin.(1) art.77
C.pen. RM. Această concluzie o confirmă şi recomandările corespunzătoare
din pct.11 al Hotărârii Plenului nr.20/1999.Astfel consider că este oportună
excluderea circumstanţei agravante „săvârşită în stare de ebrietate" la
alin (2), (4) şi (6) art.264 CP RM , din moment ce, la lit.j) alin.(l)
art.77 CP RM este prevazută, deoarece ar fi cu totul inechitabil ca, în
cazul infracțiunii prevăzute la această normă starea de ebrietate să fie
luată în considerație și la individualizarea pedepsei. Ar fi o înțelegere
eronată a principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei
penale fixat în art.7 CP.
Art.264¹- Conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu
grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de alte substanţe
32
89. Definiţi noţiunea „alte mijloace de transport mecanice", utilizată în
art. 132 „Mijloacele de transport" din Codul penal.Conform art.132
C.pen. RM, prin „mijloace de transport” se înţelege toate tipurile de
automobile, tractoare şi alte tipuri de maşini autopropulsate, tramvaiele şi
troleibuzele, precum şi motocicletele şi alte mijloace de transport mecanice.
Există o interpretare judiciară a noţiunii „alte mijloace de transport mecanice”.
Astfel, conform pct.2 al Hotărârii Plenului nr.20/1999, prin:
„Alte tipuri de maşini autopropulsate” - se înţelege mijloacele de transport care
circulă în mod ocazional pe drumurile publice, fiind destinate executării unor
lucrări de construcţie, agricole, silvice sau altor activităţi (macarale, excavatoare,
combine de recoltare etc.). Prin „alte mijloace de transport mecanice” se înţelege
orice mecanisme puse în mişcare cu ajutorul unui motor cu volumul de lucru nu
mai mic de 50 cm3, care sunt subiecte ale regulilor de securitate a circulaţiei sau
de exploatare a mijloacelor de transport.
Mopedul, motoreta, scuterul, bicicleta cu motor şi alte asemenea vehicule nu
intră sub incidenţa noţiunii „mijloc de transport”, deci nu pot constitui mijlocul
de săvârşire a infracţiunii prevăzute la art.264 C.pen. RM.
90. Argumentaţi dacă este necesară calificarea suplimentară în baza
alin.(l) art.264 1 CP RM. atunci când urmările prejudiciabile,
nominalizate în art.264 CP RM, se află în legătură cauzală cu
încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport - concretizată în conducerea mijlocului de
transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică
cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de substanţe
narcotice, psihotrope şi/sau de alte substanţe cu efecte similare. Conf.
comentariului nou al CP:
În cazul încălcării regulilor de securitate a circulației sau de
exploatare a mijloacelor de transport de către conducătorul în stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat sau în stare de ebrietate produsă de
substanțele narcotice,psihotrope și alte substanțe cu efecte similare ce a
provocat o vătămare medie/gravă integrității corporale sau sănătății
persoanei, ori decesul victimei din imprudență, fapta se califică doar
potrivit aliniatului respectiv al art.264 CP, nefiind necesară c alificarea
suplimentară în baza art.264¹CP.
Suplimentar din articolul V.Stati Rev.Naț. Dr:
Pentru calificarea acţiunii conform alin.(1) art.2641 C.pen. RM, nu are im-
portanţă dacă s-au produs ori nu urmări prejudiciabile. Producerea urmărilor
prejudiciabile excede limitele infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2641 C.pen.
RM. De aceea, necesită calificare suplimentară conform art.149 sau 157 C.pen.
RM. Aceasta în cazul în care făptuitorul nu a încălcat nici o regulă de securitate
a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport. Dacă însă, în condiţiile
reliefate mai sus, le-a încălcat, i se va aplica răspunderea conform alin.(2), (4)
33
sau (6) art.264 C.pen. RM. Bineînţeles, în acest caz, la calificare nu va fi
necesară reţinerea prevederii de la alin.(1) art.2641 C.pen. RM.
91. Argumentaţi dacă a fost oportună excluderea cuvintelor „ori daune
materiale în proporţii mari" din dispoziţia de la alin.(l) art.264 CP RM,
excludere operată prin Legea nr.45 din 21.04.2005.Excluderea
cuvintelor „ori daune materiale în proporţii mari" din dispoziţia de la
alin.(l) art.264 CP RM, excludere operată prin Legea nr.45 din
21.04.2005 a fost oportună, deoarece ca urmare a acestei modificări,
mijlocul de transport, alte bunuri mobile sau imobile reprezintă obiectul
material al faptei prevăzute la art. 242 „Încălcarea regulilor de circulaţie
rutieră soldată cu deteriorarea bunurilor materiale ori cu cauzarea de leziuni
corporale uşoare” din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat
de Parlamentul Republicii Moldova la 24.10.2008 (în continuare – C.contr.
RM).Tocmai de aceea, la 11.10.2005, Colegiul penal al Curţii Supreme de
Justiţie a decis aplicarea art.124 din Codul cu privire la contravenţiile
administrative (similar cu art.242 din Codul contravenţional), şi nu a art.264
C.pen. RM, pentru următoarea faptă: la 17.09.2003, C.A., conducând
automobilul „Nissan-Micra”, care era în stare tehnică bună, se deplasa pe str.
Uzinelor din mun. Chişinău, din direcţia str. Izmail spre str. Voluntarilor.
Deplasarea se făcea pe timp de ploaie. Ajungând în apropierea depozitului
pentru materiale de construcţii, situat pe str. Uzinelor, 9, dorind să facă
manevra de întoarcere, C.A. nu a luat măsuri de asigurare la schimbarea
direcţiei de mers, astfel încât această manevră să fie în siguranţă şi să nu
creeze obstacole pentru ceilalţi participanţi la trafic, prin ce a încălcat
cerinţele Regulamentului circulaţiei rutiere. El nu a oprit autovehiculul
pentru a nu pune în pericol siguranţa traficului şi a comis tamponarea cu
automobilul VAZ-2114, condus de O.V., care se deplasa regulamentar pe str.
Uzinelor. În rezultatul accidentului, acest automobil a fost deteriorat,
mărimea prejudiciului constituind 14683,12 lei
34
stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de
ebrietate.
3) Conducatorul mijlocului de transport care se eschiveaza
sau refuza dela testarea alcoolscopica, de la examenul
medical, in vederea stabiliri starii de ebeietate si a
naturii, sau de la recoltarea probelor biologice in cadrul
acestui examen medical- - calitatea speciala eschiveaza
sau refuza dela testarea alcoolscopica, de la examenul
medical, in vederea stabiliri starii de ebeietate si a
naturii.
92. Argumentaţi dacă poate fi agravată răspunderea conform
alin.(4) art.264 1 CP RM, dacă făptuitorului îi lipsește permisul
de conducere, dar deține dovada înlocuitoare cu drept de
circulaţie, a permisului (de exemplu, duplicatul permisului de
conducere).
Prezența duplicatului permisului de conducere in alin.(4) art.264 1
CP RM nu agraveaza raspunderea deoarece duplicatul este un act
oficial prezentat de stat in cazul pierderii originalului.
93. Argumentaţi dacă este oportună abrogarea prevederii de la
alin.(l) art.264 1 CP RM, luând în consideraţie existenţa
prevederilor de la alin.(2), (4) şi (6) art.264 CP RM.
Abrogarea prevederii de la alin.(l) art.264 1 CP Rmnu este oportuna
deoarece diecare forma prevazuta in la alin.(2), (4) şi (6) art.264 CP
RM agraveza mult mai mult raspunderea faptuitorului decit cea
prev. la alin.(l) art.264 1 CP RM, al.1prevede doar conducerea
mijlocului de transport intr-o stare de ebrietate fara savirsirea altor
infractiuni inca al. 2 prevede predarea mijlocului de transport cu
buna stiinta unei alte persoane care se afla intr-o stare de ebrietate
ceea ce presupune o alta infractiuni care nu afre legatura cu al.1,
insa al.4 prevede actiunile savirsite de catre o persoana care nu
detine permis de conducere sau care e privat de dreptul de a
conduce un mijloc de transport acesta agraveaza situalia din al.1,
deci nu e favorabila modificare, si al 6 art.264 CP RM prevede
incalcarea regulilor de securitate a circulatiei s-au de exploatare a
mijlocului de transport de catre o persoana care conduce mijlocul de
transport care a cauzat decesul a 2 sau mai multe persoane in stare
de ebrietate – aceasta forma de infractiune nu e deloc potrivita
pentru modificarea alin.
Art.265- Punerea în exploatare a mijloacelor de transport cu defecte
tehnice vădite
94. Identificaţi înţelesul noţiunii „altă încălcare gravă a regulilor
de exploatare a mijloacelor de transport, ce asigură securitatea
circulaţiei", utilizată în art.265 CP RM.„altă încălcare gravă a
35
regulilor de exploatare a mijloacelor de transport, ce asig ură
securitatea circulaţiei"- este definita astfelca accesul la
conducerea mijlocului de transport al persoanelor care nu au
permis de conducere sau poseda permis de conducere
necorespunzator categorii din care face parte autovehicolul
respectiv, incalcari grave a regimului de lucru al soferilor
neindeplinirea controlului starii tehnice a mijloacelor de
transport sau neindeplinirea altor cerinte care sunt innaintate prin
actele normative respective fata de persoanele responsabile
pentru starea tehnica si exploatara mijloacelor de transport.
95. Argumentaţi dacă un lucrător al poliţiei poate 11 considerat
subiect al infracţiunii prevăzute la art.265 CP RM.Conform
Hotaririi plenului nr. 20/1999 se mentioneaza ca sunt 2 categorii
de persoane care cad sub incidenta notiunii persoana
responsabila pentru starea tehnica sau pentru exploatarea
mijoacelor de transport:
Lucratorii intreprinderilor de transport cu orice forma de
proprietate, care au obligatia speciala de a asigura controlul
privind starea tehnica a mijloacelor de transport
Conducatorii sau posesorii mijloacelor de transport care i-au
permis altei persoane sa exploteze mejlocul de transport
Din a 2 categorie de persoane poate face parte si un lucrator al
politiei.
96. Argumentaţi dacă sintagma „dacă aceste acţiuni au provocat
urmările indicate la art.264" (specificată în art.265 CP RM)
prezintă avantaje sau dezavantaje faţă de modul de descriere a
urmărilor prejudiciabile în cadrul art.264 CP RM. Urmarile
specificate in art.264 prin care se stabilesc incalcarile in urma
carora survin urmarile prejudicabile, nu sunt expres enumerate
sau prevazute intr-un act ci se face dar nuste trimiteri la anumite
reguli referitoare la securitatea circulatiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport, insa este necesar sa aplicam acte
normative speciale stabilind deci care articol, aliniat sau puncte
ale acestor norme au fost incalcate si aflate in raport de
cauzalitate cu aceste consecinte.Deci acţiunile care au provocat
urmările indicate la art.264nu prezint avantaj pentru a ajuta la
modul de descriere in art. 265 fiinca ele nici in 264 nu sunt bine
enumerate.
97. Art.266- Părăsirea locului accidentului rutier
96. Determinaţi obiectul juridic special al infracţiunii prevăzute la
art.266 CP RM.
36
Obiectul juridic special al infracţiunii- este este alcatuit din: Obiectul
juridic principal care il formeaza relatiile sociale cu privire la
siguranta traficului rutier, sub aspectul prohibitie inpuse
conducatorului mijlocului de transport sa paraseasca locul accidentului
rutier. Obiectul jurdic secundar – relatiile sociale cu privire la
activitatea de constatare imediata si completa a incalcarilor regulilor
de securitate a circulatei sau de exploatare a mijlocul;ui de transport
precum si cu privire la activitatea de identificare a faptuitorului si de
stabilire a circumstantelor concrete in care au fost comise incalcarile
respective.
97. Argumentaţi dacă art.266 CP RM este sau nu o normă specială
în raport cu 163 „Lăsarea în primejdie" din Codul penal.Art.266
(parasirea locului accidentului rutiei) CP RM nu este o normă
specială în raport cu 163 „Lăsarea în primejdie" din Codul penal
fiindca conform regulamentului circulatie rutiere conducatorul auto
inplicat in accident are 2 obligatii de baza dupa ce s-a savirsit
accidentul:
1. Sa ramina persoana inplicata in accident la locul acidentului
2. Sa acorde primul ajutor medical
37
101. Argumentaţi în care ipoteze prevăzute de art.278 CP RM putem
vorbi despre
concurenţa dintre o parte şi un întreg.Putem spune ca concurenţa
dintre o parte şi un întreg este acea norma generala care contine in
componenta sa mai multe norme speciale cara la clificare sunt aplicate
fiecare in parte si care sunt prevazut in alte articole ale codului penal insa
actul terorist este o norma generala si complexe astfel prevazind o
multitudine de infractiuni care vor fi calificate in baza actul terorist, deci
actul terorist nu se face calificare in baza altor articole din CP, actul terorist este
un intreg.
102. Argumentaţi dacă a fost sau nu oportună modificarea denumirii
art.278 CP RM din „Terorism" în „Act terorist" (modificare operată prin
Legea nr.136 din 19.06.2008).Modificarea denumirii art. 278 cred ca a
fost una destul de opotuna fiindca prin inbinarea de cuvinte act terorist
este ca o concretizare a unei notiuni si se face referire intr-un anumit
dominiu in schimb prin notiunea de terorism era un termen destul de vast.
103Definiţi noţiunea „săvârşirea altei fapte", utilizată în dispoziţia de la
alin.(l) art.278 CP RM.
38
Este atunci cind infractiunea de banditisnm se considera
consumata din momentul organizarii bandei armate indiferent
daca aceasta a reusit sau nu sa comita vreun atac.
Sau o alta modalitate este ca Infractiunea de banditism se
considera consumata din momentul participarile la
activitatile bandei armate sau la atacurile savirsite de ea
106. Determinaţi trei deosebiri dintre infracţiunea de banditism şi
infracţiunea de tâlhărie, deosebiri care să se refere la obiectul
infracţiunii.
Banditism Tilharie
Obiectul juridic special – Obiectul juridic special –
caracter multiplu: caracter multiplu:
Obiectul juridic principal – Obiectul juridic principal –
relatiile sociale cu privire la relatiile sociale cu privire la
securitatea publica posesia asupra bunurilor mobile
Obiectul juridic secundar – .
relatiile siociale cu privire la una Obiectul juridic secundar-
din urmatoarele valori: relatiile sociale cu privire la
1.integricatea corporala, sanatatea sau libertatea psihica
sanatatea saulibertatea psihica a a persoanei.
persoanei
2. activitatea normala a
persoanei juridice
3.substanta, integritate si
potentialul de utilizare a
bunurilor
Obiectul material –il reprezinta Obiectul material –bunurile care
corpul persoanei, bunurile au o existenta materiala sunt
mobile sau imobile. create prin munca omului
dispun de valoare materiala si
cost determinat si sunt straine
pentru faptuitot. Ca exceptie
mai poate fi si violenta care ii
este aplicata victimei si este
periculoasa pentru viata
Art.287- Huliganismul
111. Determinaţi gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul
prevederii de la alin.(l) art.287 CP RM.
40
Gradul de intensitate maxim al violenţei, în sensul prevederii de la
alin.(l)sunt prevazute prin actiuni intentionate care incalca
grosolan ordinea publica si exprima vadit lipsa de respect:
Fata de societate, insotita de aplicara violentelor asupra
persoanelor
Fata de societate, insotite de amenintari cu aplicarea
violentei asupra persoanelor
Fata de societate, insotite de opunerea de rezistenta
reprezentantilor autoritatilor sau a persoanelor care curma
actele huliganice.
Actiuni care prin continutul lor se deosebesc printr-un cinism
sau obraznicie deosebita.
41
suplimentare. Astfel ca urmarein foarte putine cazuri,
huliganismul, care presupune opunerea de rezistenta, inplicind
violenta se califica potrivit art. 287 al.1CP al RM
Prin violenta in contextul art. 287al CP al RM se intelege violenta
soldata cu o vatamare usoara a integritatii corporale sau a sanatati,
ori violenta soldata cu leziuni corporale care nu presupune
dereglarea de scurta durata a sanatatii, nici pierderea neinsemnata
si stabila a capacitatii de munca.
43
astfel in art.306 tragerea la răspundere penală are ca sens tragerea
la răspundere penală a unei persoane care de si se stie ca nu est e
vinovata ea va raspunde pentru o facta care nu a savirsit -o art. 50
din partea generala constitue raspunderea penala din care face parte
si tragerea la răspundere penală deci putem afirma ca aceasta
sintagma are acelas sens in ambele cazuriadica respunderea pentru
niste infractiuni
122. Argumentaţi dacă este oportună excluderea sau modificarea
sintagmei „soldată cu urmări grave" (lit.c) alin.(2) art.306 CP RM).
Nu este oportuna mentinerea in dispozitia art 306 a prevederii
„soldata cu alte urmari grave”, deoarece prin aceasta se incalca
principiul legalitatii care prevede ca interpretarea extensiva
defavorabila este interzisa. Prin urmare expresia data poate fi
interpretata in diferita moduri ce ofera temei de a considera ca prin
aceasta ar fi posibila defavorarea faptuitorului. Deci, decat sa se
incalce unul din principiile de baza ale legii penale mai bine este
de omis aceasta prevedere.
44
vedere retinerea administrativa reglementata de
prevederile codului contraventional
45
128. Decideţi asupra oportunităţii completării alin.(l) art.308 CP RM,
astfel încât subiect al infracţiunii corespunzătoare să poată fi şi
judecătorul.Nu exista o posibilitate de completare a alin 1 fiindca
judecatorul nu are inputernicirei de a retini o persoane insa
conform codului de procedura penala art.166 al.1 prevede expres
ca doar organul de urmarire penalapoate fi subiect al infractiunii al
1 din art.308 avind un caracter de subiect special el trebuie sa aiba
capacitatea de colaborator al organullui de urmarire penala sau de
procuror si o poate face si numai in cazurile cind exista o
banuiala rezonabila, deci judecatorul este subiect al alin. 2 fiindca
este vorba despre arestarea unei persoane unde judecatorul poate
dispune arestarea fiindca arestarea in CP se intelege ca masura
preventiva si se aplica pe baza unui hotariri judecatoresti.
Art.309- Constrîngerea de a face declaraţii
129. Relataţi despre calităţile speciale ale victimei infracţiunii prevăzute
la art.309 CP RM.
Victima in art. 309 are o calitate speciala si anume accea ca face parte
dintr-o categotie de participanti la procesul penal
Banuitul/invinuitul
Victima/ partea vatamata
Martorul
Partea civila
Partea civilmente responsabila
Traducatorul sau interpretul
130. Argumentaţi, în contextul infracţiunii prevăzute la art.309 CP RM,
care anume declaraţii este constrânsă să le facă victima la
interogatoriu: false sau veridice?Declaratiile la care este constrinsa
vicitma de a le face nu este necesae de a fi veridice sau false pentru
a se putea aplica art. 309 CP, art. 309 nu pedepseste anume
constingerea de a face declaratii si nu natura lor
131. Argumentaţi dacă ar fi sau nu oportună comasarea art.309 CP RM
şi art.314 CP RM.
Conform ambelor articole cred ca nu ar fi corect a face comasarea
celor 2 articole chiar daca au la baza aceleas obiecte al infrectiunii
totusi exista unele discrepante in ceea ce priveste victimile care pot
fi in cele 2 articole sunt diferite de asemenea subiectul infractiunii
este unl diferit astfel la art. 309 trebuie sa fie o persoana care
efectuiaza urmarirea penala pe cind in art. 314 poate fi orice
persoana care a inplinit virsta de 16 ani.
Pornint chiar de la denumirea articolelor unul reglementeaza
infractiunile savirsite prin constringerea de a face declaratii fara a
se specifica daca ele sunt veridice sau false iar in art. 314
46
constringerea de a face declaratii mincinoase, concluzii false sau
traduceri incorecte ori de a se eschiva de la aceste obiligatii.
Art.309¹- Tortura
132. Determinaţi momentul de consumare a infracţiunii prevăzute la
art.309 1 CP RM.
Infractiunea de torura este una materiala deci pentru consumarea
ei nu este suficienta realizarea actiunilor prejudiciabile, iata dece
momentul de consumare a Infractiunii trebuie considerat momentul
producerii durerii sau suferintei puternice fizice sau psihice.
133. Argumentaţi dacă au sau nu un caracter obligatoriu scopul şi
motivul infracţiunii, indicate în dispoziţia alin.(l) art.309 1 CP
RM.Scopul in cazul infractiunii de tortura este un special urmarit
de faptuitor si care evolueaza in oricare din urmatoarele forme:
Obtinerea de la persoana efectiv torturata sau de la o
persoana terta a informatiilor sau marturisirilor
Pedepsirea persoanei efectiv torturate printr-un act pe care
aceasta sau o terta persoana la comis, ori este banuita ca la
comis
Intimidarea sau exercitarea de presiuni asupra persoanei
efectiv torturate sau asupra unei terte persoane.
Accentuam deci ca existenta infractiunii de tortura nu este
determinata de atingerea scopului vizat de catre faptuitor
Motivul infractiunii de tortura este bazat pe o forma de
descriminare, oricare ar fi ea . Atit motivul cit si scopul
infractiunii vor fi luate in consideratie la individualizarea
pedepsei penale.
134. Argumentaţi dacă este sau nu oportună existenţa, în calitate de
infracţiune distinctă, a faptei de organizare sau instigare a
acţiunilor de tortură, prevăzute la alin.(2) art.309 1 CP
RM.Infractiunea de tortura este o infractiune desinestatatore,
organizarea torturii este ca o modalitate normativa si se poate
exprima initierea si planificarea savirsirii torturi, atragerea la
savirsirea torturii a altor participanti. Totodata infractiunea se
considera consumata din momentul realizarii activitatilor
specificate ina ceasta prevedere in oricare din modalitatile sale.
Pentru consumarea infractiunii date nu este indispensabil ca
persoana in raport cu care se organizeaza sau se instiga sa fi trecut
la executarea torturii
Subiectul infractiunii de organizare sau de instigare a actiunilor de
tortura poate avea aceles scopuri si motive ca si cel care a efectuat
torturadeci nu cred ca este oportun ca sa se prezinte fapta de
organizare si instigare ca o infractiune aparte.
47
136. Identificati calităţile pe care trebuie să le îndeplinească victima infracţiunii
prevăzute la art.309¹ CP RM. Analizînd prevederile art.309¹ putem constata
faptul că nu sunt concretizate calităţile victimei infracţiunii de tortură. Însă în
doctrina penală sunt descrise unele din aceste calităţi şi anume:
48
dat fiind faptul că urmările prejudiciabile sub forma vătămărilor grave, medii şi
uşoare exced limitele componenţa de infracţiune prevăzută la art. 309¹.
49
art.309¹ CP RM nu exclude tragerea la răspundere penală a persoanelor ce au
aplicat tortura sau alte tratamente inumane în circumstanţele şi împrejurările
enunţate anterior , ar fi oportun ca pentru o mai bună înţelegere şi aplicabilitate a
legislaţiei penale să fie completat art. 309¹ CP RM după modelul codului penal
român.
139. Relataţi despre toate calităţile special pe care le poate avea subiectul
infracţiunii prevăzute la art.310 CP RM.În cazul art. 310 CP RM calitatea de
subiect o poate avea:
50
142. Interpretaţi noţiunea “organ sau persoană cu funcţie de răspundere, care
sunt în drept de a porni urmărirea penală”, noţiune utilizată în art 311 CP RM
Pentru a oferi o interpretare corectă a noţiunii “organ sau persoană cu funcţie de
răspundere, care sunt în drept de a porni urmărirea penală” este necesar de a
ţine cont de prevederile Codului de procedură penală a RM. Astfel din
prevederile art. 253 CPP RM în calitate de organe abilitate cu efectuarea
urmăririi penale rezultă:
- intenţie directă
Din cele enunţate anterior reiese că sesizarea este o noţiune mai largă decît
denunţul existînd un raport de parte şi întreg între cele două noţiuni. Aşadar
potrivit CPP RM denunţul reprezintă înştiinţarea făcută de o persoană fizică sau
juridică despre săvîrşirea infracţiunii, denunţătorul asumîndu-şi răspunderea
pentru informaţiei prezentate. La fel ca şi în cazul depunerii unei plîngeri de
către victima unei infracţiuni persoana este prevenită despre raspunderea pentru
denunţarea falsă.
Deci reielind din analiza modalităţilor de sesizare a organelor de urmărire şi
pentru evitarea interpretării extensive defavorabile a legii penale (dat fiind faptul
că prezentarea plîngerii false nu este prevăzută de CP RM ca modalitate de
săvîrşire a infracţiunii de la art.310 CP RM), ar fi oportun substituirea sintagmei
“denunţare falsă” prin sintagma “sesizare falsă” (în sensul înştiinţării organelor
de urmărire penală printr+o plîngere sau denunţ fals cu privire la săvîrşirea unei
infracţiuni).
145. Identificati subiectul infractiunii prevazute la art.314 CP RM.Subiectul
infracţiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrşirii faptei a
atins vîrsta de 16 ani.
153. Agumentati daca este corecta formularea din Hotarirea Plenului Curtii
Supreme de Justite,nr.6 din 11.03.1996 ,,Cu privire la aplicarea legislatiei
referitoare la raspunderea penala pentru mituire”,conform careia raspunderea
penala pentru coruperea pasiva/coruperea active survine indifferent de faptul
cind a fost inminata recompensa necuvenita:pina la sau dupa savirsirea actiunii
sau inactiunii de catre persoana cu functie de raspundere.Această explicaţie nu
poate fi acceptată decît parţial pentru că contravene principiului legalităţii.
Răspunderea pentru corupere pasivă poate fi aplicată numai în cazul în care
recompense necuvenită este oferită pînă la îndeplinirea acţiunii sau inacţiunii
corespunzătoare. În celălalt caz cînd recompensa necuvemită se oferă după
îndeplinirea acţiunii/inacţiunii se va aplica art. 315 Cod Contravenţional.
55
fi calificate drept escrocherie. În cazul în care făptuitorul are scopul de a-l face
pe funcţionar să îndeplinească sau să nu indeplinească obigaţiile lui de serviciu
ar fi incorrect să calificăm faptele drept escrocherie, atunci cînd făptuitorul
primeşte bani susţinînd că are influenţă asupra unui funcţionar (deşi în realitate
nu o are) pentru îndeplinirea unei acţiuni sau pentru a nu o îndeplini. Este
incorect deoarece la calificarea faptei nu se ţine cont de faptul dacă făptuitorul
exercită sau nu influenţă asupra unui funcţionar. La fel cum nu interesează dacă
persoanei căreia I s-a pretins folosul a crezut sau nu că făptuitorul se bucură în
adevăr de trecerea pe care o prevalează. La fel un argument în susţinerea
faptului că acţiunile indicate anterior vor fi calificate drept trafic de influenţă o
constituie calităţile specific pe care trebuie să le aibă subiectul infracţiunii
prevăzute la art. 326 CP RM şi anume pe lîngă regula generală persoana fizică
responsabilă care la momentul săvîrşirii infracţiunii a atins vîrsta de 16 ani,
trebuie să aibă influenţă sau să susţină că are influenţă asupra unui funcţionar.
156. Argumentati care sunt efectele pozitive si cele negative ale substituirii,in
dispozitia art.326 CP RM,a sintagmei ,,functionar public” prin cuvintul
,,functionar”(substituireoperata prin legea nr 211 din 29.05.2003)
158. Argumentati daca este posibil concursul ideal intre infractiunile prevazute
la art.324 si 327 CP RM.Nu este posibil concursul ideal dintre infracţiunile
prevăzute la art. 324 şi 327 CP RM deoarece infracţiunea de corupere pasivă
este o infracţiune unică complex şi cuprinde elementele infracţiunii de la art.
327 CP RM. Prin săvîrşirea infracţiunii de corupere pasivă făptuitorul foloseşte
situaţia sa de serviciu sau atribuţiile de care dispune pentru a realize acţiunile
sau inacţiunile pentru care pretinde sau primeşte foloasele necuvenite sub forma
unor bunuri, oferte, avantaje… Deci făptuitorul în cazul infracţiunii de corupere
pasivă face abuz de putere sau de funcţia pe care o obţine unele foloase ce nu i
se cuvin.
56
159. Argumentati daca este oportun a modifica sau a exclude urmatoarea
sintagma din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat daune in proportii
considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice”Ar fi
oportună excluderea sintagmei din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a
cauzat daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice” ceea c ear duce la transformarea infracţiunii din
una material în una formală ce consider că ar contribui la realizarea unuia din
scopurile legii penale şi anume prevenţia general. Este inadmisibil ca o
persoană cu funcţie de răspundere care a săvîrşit careva acţiuni ilegale ce se
încadrează în noţiunile “abuz de putere” sau “abuz de serviciu”, fapte îndreptate
spre realizarea unui interes material sau alte interese personale, chiar dacă nu au
produs un prejudiciu considerabil să fie traşi la răspundere contravenţională sau
disciplinară. Pentru prevenirea abuzurilor din partea persoanelor cu funcţie de
răspundere este necesar de a fi adoptate şi implimentate norme juridice adecvate
ce ar asigura sancţionarea corespunzătoare a acţiunilor ilegale săvîrşite de
persoanele cu funcţie de răspundere şi pedepsirea acestora.
Deci consider că excluderea din dispozitia art.327 CP RM: ,,daca acesta a cauzat
daune in proportii considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor
fizice sau juridice” ar constitui o realizare în procesul de prevenire a abuzurilor
din partea reprezentanţilor autorităţilor publice şi ar avea un impact pozitiv
asupra reducerii sau minimalizării tentinţelor săvîrşirii unor astfel de fapte de
către persoanele cu funcţie de răspundere.
57
Art. 328 Art. 309¹
Ob.juridic generic: relaţiile sociale cu Ob.juridic generic: relaţiile sociale cu
privire la activitatea legală a organelor privire la activitatea de înfăptuire a
administraţiei publice, precum şi a justiţiei şi activitatea de înfăputire a
întreprinderilor, instituţiilor şi justiţie
organizaţiilor de stat.
Ob. juridic special(principal): relaţiile Ob. juridic special(principal): relaţiile
sociale cu privire la activitatea legală a sociale cu privire la activitatea de
organelor puterii de stat, organelor înfăptuire a justiţie şi activitatea de
administraţiei publice locale sau a unei contribuire la înfăptuirea justiţiei, sub
subdiviziuni a lor aspectul obligaţiei persoanei aflate în
exerciţiul autorităţii sau care
acţionează, cel puţin, cu acordul
acestei autorităţi de a asigura
persoanelor implicate în activităţi
judiciare sau legate de activitatea
judiciară un tratament uman, cu
respecatarea drepturilor omului
Victima:
1) Persoana aflată în dependenţă
faţă de făptuitor
2) Persoana aflată sub arest sau
condamnată la pedepsă privativă
de libertate
3) Persoana efectiv torturată sau o
terţă persoană supusă unei
constrîngeri psihice prin
torturarea primei
162. Argumentaţi dacă este oportună sau nu oportună comasarea art.327 şi
art.328 CP RM.Chiar dacă la prima vedere s-ar părea că ar oportună comasarea
celor două articole dată fiind prezenţa unor asemănări între cele două
componenţe de infracţiune, ar fi totuşi şi unele impedimente cît şi argument
contra necesar de a fi luate în consideraţie. Astfel una din principal deosebire ce
apare între cele două componenţe de infracţiune se referă la latura subiectivă.
Dacă în infracţiunii prevăzute la art.328 CP RM unul din semnele laturii
obiective şi anume motivul infracţiunii care poate fi divers şi nu se tine cont la
calificarea faptei atunci în cazul componenţei de infracţiune de la art.327 CP
RM motivul apare în calitate de semn calificant fiind luat în consideraţie la
momentul calificării (făptuitorul trebuie să urmărească realizarea unui interes
interes material sau alte interese personale ca urmare a faptelor comise). În cazul
în care se constată absenţa intereselor materiale sau altor interese personale, în
58
timpul comiterii abuzului de serviciu, chiar dacă au fost cauzate daune în
proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor legale ale
persoanelor fizice sau juridice , nu formează componenţa infracţiunii dela 327,
dar poate servi ca temei pentru tragerea la răspundere disciplinară a persoanei cu
funcţie de răspundere.O altă deosebire important dintre cele două componenţe
de infracţiune se referă şi la latura obiectivă şi anume în cazul art. 327 folosirea
situaţiei de serviciu poate fi exteriorizată atît prin acţiuni cît şi prin inacţiuni pe
cînd în cazul art.328 doar prin acţiuni.Aşadar reieşind din analiza celor doua
infracţiuni prevazute de CP RM şi anume a prezentării deosebirilor dintre
semnele elementelor constitutive ale celro două componenţe de infracţiune
consider inoportună comas area celor două articole
165. Argumentaţi dacă este oportună modificarea în dispoziţia alin.1 art. 329 CP
RM a sintagmei “dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor
publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi
juridice”Ar fi oportună modificarea sintagmei date dar în nici un acaz
excluderea ei fiindcă ar duce implicit la transformarea infracţiunii din una
material în una formală ceea ce in cazul acestei componenţei de infracţiuni nu ar
avea un impact pozitiv şi nu ar constitui un beneficiu pentru aplicabilitatea şi
realizarea scopurilor legii penale. Ar fi util substituirea în sintagma aceasta a
gradului de prejudiciu ce se cauzează prin faptele de neglijenţă în serviciu din
daune în proporţii mari în daune în proporţii considerabile. Astfel prin
modificarea dată s-ar acorda o protecţie şi mai sporită intereselor publice sau
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice. Chiar
dacă latura subiectivă a infracţiunii date se caracterizează prin vinovăţie în
formă de imprudenţă oricum ar fi oportun ca faptele care au cauzat un prejudiciu
considerabil ca urmare a unei atitudini neglijente sau neconştiincioase a
persoanei cu funcşie de răspundere, iar survenirea unor daune în proporţii mari
ca urmare a săvîrşirii acestei infracţiuni să apară în calitate de agravantă. La fel
modificarea dată va contribui la responsabilizarea persoanelor cu funcţie de
59
răspundere de a manifesta atitudine serioasă faţă de acţiunile sale şi competenţă
în exercitarea funcţiei publice.
60
Preşedintele Curţii Constituţionale, Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie,
Procurorul General, Preşedintele Curţii de Conturi, Guvernatorul Băncii
Naţionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii
din oraşe, sate(commune) şi preşedinţii consiliilor rationale se public anual în
mijloacele de informare în masă republicane sau locale. Declaraţiile primarilor
pot fi aduse la cunoştinţă şi prin afişare.Astfel putem observa că în unele cazuri
secretul informaţiilor despre declararea veniturilor şi a proprietăţii nu are un
caracter absolute. Dar nici transparenţa declaraţiilor respective nu au un caracter
absolut. Or, se dă publicităţii nu întrega informaţie din declaraţiile cu privire la
venituri şi proprietate, În acest sens la alin.2 art.13 a Legii Republicii Moldova
privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat,
judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de
conducere se prevede: Se public şi nu constituie informaţie confidenţială
următoarele informaţii şi date din declaraţii:
61
Astfel în scopul prevenirii şi combaterii îmbogăţirii fără justă cauză a
demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi aunor
persoane cu funcţie de răspundere Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la
19.07.2002 Legea Republicii Moldova privind declararea şi controlul
veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor,
funcţionarilor publici şi a unor personae cu funcţie de conducere. Prin prezenta
lege s-au stabilit o serie de reguli privind categoriile de subiecţi ce au obligaţia
de a complete declaraţia cu privire la venituri şi proprietate, mmodalitate de
completare şi depunere a declaraţiei precum şi procedura de verificare şi control
a informaţiei cuprinsă în aceste declaraţii.
62
administraţiei publice întreprindere, instituţie, organizaţie de stat destinat să
confirme faptele ce au importanţă juridică.
63
al.1 art.332 CP RM este necesar de a stabili felul în care se operează cu această
noţiune în sens larg sau în sens îngust. În cazul în care noţiunea “falsificarea” ar
fi utilizată în sens larg avînd o accepţiune mai vastă ar decădea necesitatea
utilizării în cadrul al.1 art.332 CP RM a sintagmei “Înscrierea…unor date vădit
false” dat fiind faptul că constituie o modalitate de realizare a falsificării
documetelor. Aşadar ar fi util doar folosirea noţiunii “falsificarea” care ar avea o
sferă mai largă de aplicabilitatecuprinzînd în conţinutul său atît confecţionarea
cît şi efectuarea unor încrieri ce conţin date vădit false sau o altă modificare a
conţinutului unor documente autentice.Consider inoportun substituirea noţiunii
falsificarea printr-o altă noţiune deoarece prin astfel de modificare nu s-ar face
nimic altceva decît enumerearea exhaustivă a modalităţilor de falsificare a
documentelor. Deci ar fi oportună utilizarea în prevederile CP RM inclusiv în
al.1 art. 332 CP RM a noţiunii “falsificarea” în sens larg ceea ce ar face
inoporună şi inutilă substituirea printr-o altă noţiune dar dimpotrivă ar duce
implicit la alte modificări ce se referă la noţiuni precum: confecţionarea sau
înscrirea unor date vădit false.
64
lor un drept de creanţă
Ob. material: bunul străin Ob. material: bunul asupra căruia
persoana are un drept legitim sau
consideră că are un drept în privinţa
acestui bun (situaţia dreptului
presupus)
177. Argumentaţi dacă este sau nu oportun ca în alin.1 art 362 CP RM, dar nu
înalin.2 art. 332 din Codul Contravenţiona, să fie stabilită răspunderea pentru
trecerea frontierei de stat prin punctele de trecere a frontierei de stat fără
paşaport sau fără autorizaţie din partea autorităţilor respective.Specificul
legislaţiei penale este de încrimina o serie de fapte ilicite ce aduc atingere gravă
unor relaţii sociale protejate de normele penale. Din categoria acestor fapte face
parte şi infracţiunea de trecere ilegală a frontierei de stat. Din analiza semnelor
componenţei de infracţiune se constată faptul că latura obiectivă a infracţiunii
66
date se realizează prin trecera ilegală a frontierei de sta eludîndu-se controlul
vamal sau tăinuindu-se de acesta care în raport cu trecera frontirei de stat fără
paşaport sau fără autorizaţia din partea din partea autorităţilor respective
reprezintă fapte cu un nivel de pericol mai sporit şi cu un grad de
prejudiciabilitate mult mai mare. Pericolul şi gravitatea faptei prevăzute de CP
RM la art. 362 reiese din modalitate de trecere a frontierei de stat care de regulă
se efectuaiză prin alte locuri decît cele stabilite pentru trecerea frontierei. În
cazul acţiunilor ilegale prevăzute de alin.2 art.332 Cod Contravenţional al RM
trecerea frontierei de stat se realizează prin aceste puncte. Trecerea frontierei de
stat prin punctele de frontieră fără paşaport sau fără autorizaţie din partea
autorităţilor respective reprezintă în primul rînd o încălcare a ordinii şi
regulilor de trecere a frontierei.Astfel reieşind din gradul de pericol sporit a
faptelor prevăzute la alin.1 art. 362 CP RM în raport cu cele de la alin.2 art.332
C. Contr. RM consider inutilă comasarea celor două norme care nu ar duce la
nimic altceva decît la agravarea situaţiei făpuitorului.Reiesind din argumentele
prezentate anterior şi din caracerul diferit al celor două norme consider
inoportun să fie stabilită răspunderea pentru trecerea frontierei de stat prin
punctele de trecere a frontierei de stat fără paşaport sau fără autorizaţie din
partea autorităţilor respective.
67
1) documentele destinate intrării pe teritoriul unui stat a persoanei care u este
cetăţean sau rezident al acestuia.
2) documentele destinate şederii pe teritoriul unui stat a persoanei care nu
este cetăţean sau rezident al acestuia.
3) La prima categorie conform Legii RM cu privire la ieşirea şi intrarea în
Republica Moldova sunt atribuite următoarele documente:
- paşaportul cetăţeanului RM
- paşaportul diplomatic
- paşaportul de serviciu
- permisul de şedere
Aşadar putem constata din cele enunţate anterior că permisul de muncă nu face
parte din categoria documentelor destinate intrării şi ieşirii sau şederii pe
teritoriul RM.Din prevederile Legii cu privire la migraţiune reiese că permisul
de muncă nu are destinaţia de a confirma şederea legală a persoanei pe teritoriul
RM dar de desfăşura activitate de muncă.Deci permisul de muncă nu poate
constitui obiectul material a infracţiunii prevăzute la art.362¹ dar a art.361.
68
infracţiunii de organizare a migraţiei ilegale.Deci ar fi oportun de a se proceda
ca în cazul altor articole din CP RM (art. 165, art. 206, art.262) care cuprind
clauze similare cu privire la liberarea de răspundere penală a victimelor
infracţiunii, în cazul dat a infracţiunii de organizare a migraţiunii
ilegale.Prevederile date săfie aplicate tuturor victimelor infracţiunii date fără
excepţie fără a se ţine cont sau a fi invocate lipsa consimţămîntului sau altor
circumstanţe care nu prezintă nici o relevanţă în planul atestării calităţii de
victimă pentru persoana corespunzătoare.Şi pentru atingerea finalităţii scontate
şi asigurarea aplicabilităţii corespunzătoare a legii penale ar fi util de modificat,
şi alin.4 art.362 CP RM prin introducerea sintagmei “sau ale organizării
migraţiunii ilegale” ceea c ear asigura victima infracţiunii de la art. 362¹ CP în
caz de trecere ilegală a frontierei de stat de liberare de răspundere penală.
69