�NVATATURA ORTODOXA DESPRE POST

Ce este postul?

Postul este �nfr�narea totala sau partiala de la hrana buna si �mbelsugata si mai
ales de provenienta animala. Postul este �nfr�narea de toate m�ncarurile, sau, la
caz de boala, numai de unele, de asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si
de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa �si faca rugaciunea lui
mai cu �nlesnire si sa �i fie milostiv Dumnezeu.

Care e rostul si folosul postului?

Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca pastreaza sanatatea trupului

si usureaza si curateste sufletul. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de
�nfr�nare a poftelor trupului si de �ntarire a vointei, o forma de pocainta, deci
mijloc de m�ntuire. Dar este �n acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de
cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie
la ceva care ne este �ngaduit, izvor�ta din iubirea si respectul pe care �l avem
fata de Dumnezeu.

Postul este si un mijloc de desav�rsire, de omor�re a voii trupului, un semn vazut

al r�vnei si s�rguintei noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu �ngerii, care n-
au nevoie de hrana. �Postul este lucrul lui Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana -
zice Sf. Simeon al Tesalonicului. Este viata si petrecere �ngereasca, pentru ca
�ngerii sunt fara hrana. Este omor�rea trupului, ca acesta hranindu-se, ne-a facut
morti; si izgonirea patimilor este postul, caci lacomia �ntar�ta patimile
trupului�.

El este o jertfa trupeasca care cere a fi unita cu milostenia, cu darurile de

tam�ie, lum�nari, etc., aduse la altar, precum si metaniile, �nchinaciunile, etc.,
toate laolalta alcatuiesc �nchinarea datorata de trup, ca jertfa Domnului. Jertfa
Domnului se ridica la cel mai �nalt grad, numai c�nd sufletul se curateste prin
�nfr�narea de la orice rautate acoperind totul cu rugaciunea si cu g�ndirea cea
curata spre slava lui Dumnezeu. Postul este semnul, simbolul sa iubim pe Dumnezeu,
Care n-are nevoie de postul nostru, ci, noi avem nevoie de post fiindca el este
mijlocul cel mai bun de a ne birui pe noi �nsine si pe temeiul acestei biruinte,
vom birui si lumea pusa �n slujba pacatului si uneltirile diavolului: �Acest soi de
draci, nu iese dec�t cu post si rugaciune�. (Matei 17;21).

Nu orice post este post religios, ci numai acela care se face �ntru numele Domnului
si dupa legea lui Dumnezeu asa cum a primit-o Adam (Facere 2;16-17, 3;2-6) si au
�nvatat proorocii (loil 2;12-16) si l-au practicat sfintii (3 Regi 19;8; Matei 4;2;
Luca 2;37). Moise a stat pe muntele Sinai atunci c�nd a primit tablele legii
�patruzeci de zile si patruzeci de nopti; si nici p�ine n-a m�ncat, nici apa n-a
baut.� (Iesire 34;28 si Deuteronom 9;9,18). C�nd au fost sa biruiasca poporul cel
pag�n al filistenilor, evreii au postit (1 Regi 7;6). Profetul Isaia vorbeste mult
despre valoarea postului (Isaia cap. 58), iar profetul Ioil, amintind de pocainta,
�ndemna si la post (Ioil 2;15). �Nu fi nesatios �n nici o desfatare si nu te apleca
la m�ncaruri multe. Ca �n m�ncarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni
p�na la �ngretosare. Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel �nfr�nat �si va
�nmulti viata�, zice �nteleptul Isus, fiul lui Sirah (37;32-34).Sf. Ioan
Botezatorul a postit continuu (Matei 3;4, Marcu 1;6). M�ntuitorul �nsusi a postit
patruzeci de zile si patruzeci de nopti �n pustie, �nainte de a �ncepe
propovaduirea Evangheliei (Matei 4;2 si Luca 4;2) si ne-a poruncit limpede si noua
ca sa postim si cum sa postim (Matei 6;16-18; Luca 21;34). Apostolii au postit si
s-au rugat (Faptele Apostolilor 13;3, 14;23, 1 Corinteni 7;5, 2 Corinteni 11;27).
Sfintii Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta. Iata ce spune, de pilda,
Sf. Ioan Gura de Aur �n �Omilia a 10-a la cartea Facerii�: �Postul potoleste
zburdaciunea trupului, �nfr�neaza poftele cele nesaturate, curateste si �naripeaza
sufletul, �l �nal?a si �l usureaza.�

Deci, orice crestin trebuie sa fie convins de trebuintele postului, sa-l respecte
�n convingerile sale si sa-l practice at�t c�t darul credintei si puterile �l ajuta
ferindu-se de a-l defaima, �ntruc�t el este de origine dumnezeiasca, dat noua cu
scopul de a ne �nfr�na trupul de la patimi, a ne smeri sufleteste si a ne face mai
buni �ntru pocainta si rugaciune spre m�ntuirea noastra si slava lui Dumnezeu.

Cine este scutit de la post?

Av�nd �n vedere nevoile vremii, pastorii bisericesti care au datoria de a iconomisi

viata pastoritilor, au dat sfaturi cu privire la aplicarea postului, cum este
enciclica Sf. Sinod rom�n din 1907 si cea din 1956 �n care se precizeaza:

1. Copiii p�na la �mplinirea v�rstei de 7 ani sunt dezlegati de pravila postului,

put�nd m�nca �n tot timpul anului orice fel de alimente.

2. Pentru copiii de la 7-12 ani si pentru credinciosii de orice v�rsta care sunt
cuprinsi de slabiciuni si suferinte trupesti pravila postului sa fie obligatorie
numai �n zilele urmatoare:

a). Toate miercuri le si vinerile de peste an, afara de acelea c�nd este dezlegare
la peste;

b). Prima si ultima saptam�na din sf�ntul si marele post al Pastilor si tot asa din
postul Craciunului;

c). de la 23 la 28 iunie (adica cinci zile din postul sfintilor apostoli Petru si
Pavel);

d). de la 1 la 15 august (adica 2 saptam�ni ale postului Adormirii Maicii

Domnului);

e). Ajunul Craciunului, Ajunul Bobotezei, 29 august si 14 septembrie. Pentru

celelalte zile si saptam�ni din timpul marilor posturi bisericesti, copiii de la 7-
12 ani si credinciosii de orice v�rsta care sunt suferinzi sa fie dezlegati a
m�nca: peste, icre, oua, lapte si br�nza. - Enciclica Sf. Sinod 1956.

De c�te feluri este postul dupa asprimea lui?

Dupa asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:

a) Ajunare desav�rsita (post negru), adica atunci c�nd nu m�ncam si nu bem nimic
cel putin o zi �ntreaga.

b) Postul aspru sau uscat, atunci c�nd m�ncam numai spre seara m�ncaruri uscate
(p�ine si apa, fructe uscate, seminte, legume etc.).

c) Postul obisnuit sau comun, c�nd m�ncam la orele obisnuite, dar numai �m�ncaruri
de post�, adica ne �nfr�nam de la �m�ncarurile de dulce� (carne si peste, br�nza,
lapte, oua, vin, ulei).
d) Postul usor, c�nd se dezleaga la vin si ulei, cum se prevede �n Tipic, la
anumite sarbatori care cad �n cursul posturilor de peste an.

e) Postul cu dezlegare la peste, c�nd se man�nca peste si icre de peste, cum se

prevede �n Tipic, la anumite sarbatori care cad �n cursul posturilor de peste an.

De c�te feluri este postul, dupa lungimea lui?

De doua feluri:

a) Post de o zi si

b) Post de mai multe zile.

Care sunt posturile de o zi si pentru ce au fost asezate?

Sunt posturile pe care le tinem:

a) Miercurea si vinerea din fiecare saptam�na, �n amintirea Patimilor Domnului.

Miercurea postim deoarece �n aceasta zi au facut sfat carturarii si arhiereii
iudeilor sa prinda pe Hristos, iar vinerea postim deoarece �n aceasta zi L-au
rastignit pe cruce (canonul 15 al Sf. Petru al Alexandriei). Tot vinerea, dupa
Traditie, m�ncase Adam din pom, lucru pentru care a fost izgonit din rai (Sf.
Simeon al Tesalonicului).

b) Ziua �naltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), �n amintirea Patimilor Domnului pe

cruce (dezlegare la untdelemn si vin).

c) Ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), zi de post si pl�ngere
pentru cel care a fost cel mai zelos propovaduitor si �mplinitor al postului si al
pocaintei (dezlegare la untdelemn si vin).

d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post asezat si ramas din vremea c�nd catehumenii
se pregateau prin post si rugaciune pentru primirea Botezului a doua zi. Se
ajuneaza �n orice zi ar cadea, iar a doua zi se ia agheasma pe nem�ncate.

Cei ce vor sa prisoseasca �n evlavie sau sa faca anumite fagaduinte fata de

Dumnezeu, pentru felurite pricini, pot sa posteasca si �n alte zile de peste
saptam�na dec�t cele or�nduite de Biserica. Cea mai potrivita este ziua de luni. �n
nici un caz sa nu se posteasca s�mbata sau duminica. Postul acesta de buna voie nu
are �nsa valoare dec�t atunci c�nd pazim si zilele de post or�nduite de Biserica.

C�nd NU se posteste miercurea si vinerea?

Fie pentru �nsemnatate a sarbatorilor mari, adica pentru a nu se sterge prin post
bucuria praznicului Nasterii Domnului, al �nvierii, fie pentru prisosinta postului
dinaintea acestor sarbatori mari, Biserica �ngaduie sa m�ncam de dulce miercurea si
vinerea �n anumite rastimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite dezlegare
(a postului) si sunt �nsemnate �n calendarele bisericesti cu cuv�ntul harti. Iata
c�nd nu se posteste miercurea si vinerea:

a) �n Saptam�na Luminata (saptam�na Pastilor).

b) De la Nasterea Domnului p�na �n ajunul Bobotezei.

c) �n saptam�na de dupa Rusalii (�nainte de �nceputul postului Sfintilor Apostoli).

d) �n saptam�na �nt�i a Triodului (�ntre Duminica Vamesului si a Fariseului si

Duminica Fiului Risipitor).

e) �n saptam�na Br�nzei (�naintea lasatului sec pentru Postul Pastelui); se

dezleaga numai la lapte, oua si br�nza.

f) Nu se posteste, de asemenea, �n ziua Nasterii Domnului si cea a Bobotezei, c�nd

aceste sarbatori cad miercuri sau vineri.

Care s�nt posturile de mai multe zile din cursul anului?

a) Postul Pastelui;

b) Postul Craciunului;

c) Postul Adormirii Maicii Domnului;

d) Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.

Ce este postul Pastelui?

Postul Pastelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuv�ntul latinesc quadragessima
= patruzeci) este postul dinaintea Pastelui. E asezat �n cinstea Patimilor Domnului
si ne aminteste de postul de patruzeci de zile al M�ntuitorului �n pustie, �nainte
de a iesi �n lume pentru propovaduirea Evangheliei. Tine sapte saptam�ni, �ncep�nd
cu Duminica lasatului sec de br�nza (Duminica izgonirii lui Adam din rai) si se
�ncheie �n noaptea Pastelui, la �nviere. E cel mai vechi, mai lung si mai de seama
dintre posturile bisericesti. Nu se man�nca nici peste, nici untdelemn si nu se bea
vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai s�mbata si duminica (pentru ca �n aceste
zile se face Liturghie deplina), iar la peste, numai �n ziua de Buna Vestire si de
Florii (pentru ca sunt praznice mari).

Ce este postul Craciunului?

Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15
noiembrie - 24 decembrie inclusiv). Lasam sec �n seara de 14 noiembrie, iar daca
aceasta zi cade miercuri sau vineri, �ncepem postul cu o zi mai �nainte. E asezat
pentru a ne pregati spre cuviincioasa �nt�mpinare a Nasterii Domnului si �nchipuie
noaptea �n care traia omenirea dinainte de M�ntuitorul, c�nd Patriarhii si Dreptii
Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. Ne aduce aminte �ndeosebi
de postul de 40 de zile al lui Moise �n pustie, �nainte de primirea Legii. Se
dezleaga la peste �n ziua de 21 noiembrie (Intrarea �n Biserica a Maicii Domnului),
fiind praznic mare. Se mai dezleaga la peste si �n toate s�mbetele si duminicile
cuprinse �n perioada 21 noiembrie � 20 decembrie. �n ziua cea din urma a acestui
post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se man�nca nimic p�na la ivirea
luceafarului de seara, care �nchipuie steaua Magilor; apoi m�ncam uscat: seminte,
poame, turte sau covrigi. �n ziua Craciunului, �n orice zi ar cadea, m�ncam de
dulce.
Ce este Postul Adormirii Maicii Domnului?

Postul Adormirii Maicii Domnului (sau postul lui August) este postul dinaintea
Adormirii Maicii Domnului. E asezat �n cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de
postul cu care aceasta, dupa traditie, s-a pregatit spre trecerea ei la cele
vesnice. Tine doua saptam�ni: de la 1-14 august inclusiv. Lasam sec la 31 iulie
seara; iar daca aceasta zi ar cadea miercuri sau vineri, lasam sec cu o zi �nainte.
Se dezleaga la peste �n ziua Schimbarii la Fata (6 august), fiind praznic mare.
Daca ziua Adormirii Maicii Domnului (15 august) cade miercuri sau vineri, nu m�ncam
de dulce, ci se dezleaga numai la peste. �n timpul acestui post se citeste mai cu
deosebire al doilea Paraclis al Maicii Domnului.

Pentru ce s-a asezat si c�t tine postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel?

Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel este asezat �n cinstea acestor doi Sfinti
Apostoli, a caror moarte muceniceasca se serbeaza la 29 iunie si care s-au ostenit
cel mai mult pentru vestirea Evangheliei si pentru rasp�ndirea credintei crestine.
Totodata ne aduce aminte de postul cu care Sf. Apostol Pavel, �mpreuna cu Varnava,
s-au pregatit �nainte de trimiterea lor la propovaduire, din porunca Duhului Sf�nt
(Fapte 13;2-3). Acest post are o lungime schimbatoare, �ntruc�t �nceputul lui
at�rna de data Rusaliilor. Se lasa sec �n Duminica �nt�i dupa Rusalii (a Tuturor
Sfintilor) si se posteste p�na �n ziua de Sfintii Apostoli Petru si Pavel (29
iunie). Daca aceasta zi cade miercuri sau vineri nu m�ncam de dulce, ci dezlegam
doar la ulei si vin. E un post mai usor; se dezleaga martea si joia la vin si
untdelemn, iar s�mbata si duminica si la peste.

Cum trebuie sa postim?

Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa �n

porunca a doua a Bisericii. Sfintele Soboare si r�nduielile date de Sfintii Parinti
pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc posturile (Canonul 69 al Sf. Apostoli).
Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu numai m�nc�nd
de post, ci si �nfr�n�ndu-ne totodata de la patimi ?i pacate. Odata cu �nfr�narea
de la m�ncarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si
sufletul, petrec�nd �n rugaciune si pocainta. Postul �ntreg, adevarat si desav�rsit
este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de bucate, �mpreuna cu cel
de fapte, postul de m�ncare si totodata de purtari. Sf. Ioan Gura de Aur zice:
�Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti mila de el; un
dusman, �mpacati-va cu el; un prieten �nconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o
femeie frumoasa, �ntoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca,
ci si ochiul, si urechile, si picioarele, si m�inile voastre, si toate madularele
trupului vostru. M�inile voastre sa posteasca ram�n�nd curate si de hrapire si de
lacomie. Picioarele, nealerg�nd la privelisti ur�te si �n calea pacatosilor. Ochii,
neprivind cu ispitire frumusetile straine... Gura trebuie sa posteasca de sudalme
si de alte vorbiri rusinoase�.

Ce spun canoanele si tipicul despre post?

�Daca vreun episcop, prezbiter, diacon, presbiter sau c�ntaret nu posteste sf�ntul
si marele post al Pastilor sau miercurea si vinerea sa se cateriseasca, afara de
cazul c�nd este �mpiedicat de slabiciunea trupeasca, iar de va fi laic, sa se
afuriseasca�. - Canonul Apostolic 69.

�Daca vreun episcop, prezbiter, diacon sau oricare din catalogul clericilor ar
posti, sau ar tine sarbatorile cu iudeii, sau ar primi de la d�nsii daruri de
sarbatori, precum azime sau altceva de acest fel, sa se cateriseasca, iar de va fi
laic, sa se afuriseasca�. - Canonul Apostolic 70.

�Am aflat ca �n tara Armeniei si �n alte parti, unii man�nca br�nza si oua �n
s�mbetele si duminicile Sfintei Patruzecimi. Deci, s-a hotar�t ca Biserica lui
Dumnezeu din toata lumea, urm�nd numai o singura r�nduiala, sa tina postul si sa se
�ndeparteze ca si de orice fel de �njunghiere, asa si de oua si de br�nza, care
sunt rodul animalelor de la care ne �nfr�nam. Iar daca nu se va pazi aceasta, de
vor fi clerici sa se cateriseasca, iar de vor fi laici sa se afuriseasca�. �
Canonul 56 al Sinodului al 6-lea Trulan.

�Crestinii, �n saptam�na patimilor, postind si rug�ndu-se cu umilinta, trebuie sa-

si �ncheie postul la miezul noptii din s�mbata cea mare (dupa ora 12) pentru ca Sf.
Evanghelisti Matei si Luca, cel dint�i, zice: ��n noaptea s�mbetelor� (Matei 28;1),
iar celalalt zice: �foarte de dimineata� (Luca 24;1) arat�ndu-ne ad�ncimea
diminetii �de duminica�. - Canonul 89 al Sinodului al 6-lea Trulan.

�Daca cineva sub motiv de nevointa ascetica ar posti duminica (adica sa tina postul
negru), sa fie anatema�. � Canonul 18 al sinodului al 3-lea local de la Gangra.

�Nu se cuvine a se face nunti sau a praznui ziua nasterii (onomastica) �n

patruzecime�. - Canonul 52 al sinodului al 5-lea local de la Laodiceea.

�...De toti se va marturisi la fel ca sarbatoarea si bucuria trebuie sa �nceapa

dupa slujba �nvierii Domnului smerind p�na la acea vreme sufletele cu postul. Deci,
pe cei ce se prea grabesc si deja pe la miezul noptii se lasa de postire, �i
dojenim ca pe niste lenesi si ne�nfr�nati, ca pe unii care �ntrerup calea �nainte
de a ajunge la tinta, cum zice un �ntelept: ��n viata nu este nici un lucru fara
�nsemnatate, chiar si lucrul de nimic, atunci c�nd el lipseste�. Pe cei ce se
�nfr�neaza si rabda mai mult, chiar p�na la a patra straja (ora 8 dimineata), �i
socotim ca pe niste viteji si iubitori de osteneala. Dar sa nu os�ndim nici pe cei
ce au �ncetat �ntre timp postirea, fiindca au fost siliti sau n-au putut rabda,
pentru ca nici cele sase zile de postire nu le rabda toti la fel, ci unii le petrec
nem�ncati pe toate, altii doua, altii trei, altii patru, iar altii nici una. Celor
ce s-au nevoit mult li se da voie sa dezlege postul mai cur�nd, iar altii care n-au
postit dec�t cele doua zile din urma vineri si s�mbata din saptam�na patimilor,
socotesc ca acestia nu au aceeasi nevointa ca cei ce s-au �nfr�nat �n toate
zilele...�. � Canonul 1 al Sf. Dionisie arhiepiscopul Alexandriei.

�Nu ne va �nvinui pe noi cineva fiindca postim miercurea si vinerea, �ntru care ni
s-a poruncit, pe buna dreptate sa postim dupa Traditie. Postim miercurea pentru
sfatul facut de iudei, pentru vinderea Domnului si v�nzarea postim fiindca a
patimit pentru noi. Tinem duminica ca pe o zi de bucurie pentru Iisus Cel ce a
�nviat �ntru acea zi, �ntru care ni s-a predanisit sa nu ne plecam nici genunchii�
(cu metanii). - Canonul al 15-lea al Sf. Petru arhiepiscopul Alexandriei.

�Cine va dezlega miercurea si vinerea, acela rastigneste pe Hristos ca si evreii,

fiindca miercuri S-a v�ndut, iar vineri a fost rastignit�. - �ndreptarea Legii sau
Pravila de la T�rgoviste, 381

�...Postul este or�nduit cu scopul de a smeri sufletul. Deci, daca trupul este
smerit de boala si cuprins de slabiciune, se cade sa i se dea hrana si bautura dupa
trebuinta si c�t poate sa suporte�. � Canonul al 8-lea al Sf. Timotei al
Alexandriei.
�...�n postul mare, cel bolnav se cuvine a fi dezlegat sa ia hrana si bautura c�t
�i trebuie, caci este drept ca cel bolnav sa se �mpartaseasca de untdelemn� -
Canonul al 10-lea al Sf. Timotei al Alexandriei.

�Pazeste postul �ntru poruncile Domnului si vei fi bineplacut Domnului si �nscris

la un loc cu cei ce pazesc poruncile Lui. �nsa, daca faci si vreo alta fapta buna,
care este cuprinsa �n poruncile Domnului, vei dob�ndi multa slava si vei avea mai
multa cinste la Dumnezeu. Acest post, c�nd se pazesc poruncile Domnului este foarte
bun. Asadar pazeste postul pe care vrei sa-l tii, dar mai �nt�i de toate fereste-te
de vorbe si pofte rele, si-ti curata inima de toate desertaciunile lumii puse �n
slujba pacatului. Daca vei pazi toate acestea, �ti va fi postul desav�rsit.
�mplinind acestea, �n acea zi �n care postesti nu gusta nimic altceva dec�t p�ine
si apa, iar ceea ce aveai sa cheltuiesti �n acea zi cu m�ncarea, da la saraci, la
vaduve si orfani, cu multa smerenie, ca cei ce primesc sa se roage pentru tine
catre Domnul, iar jertfa va fi bine primita la Domnul si �nscrisa �n cartea
vesnicelor rasplatiri�. - Herma Pastorul III, 5.

�Socoteala parintilor de a posti este foarte buna, iubitoare de oameni si

folositoare calugarilor si mirenilor; usoara si nu zilnica, caci nu s-a poruncit a
nu se m�nca nimic si a posti cu masura trebuitoare �nfr�narii, aducerii aminte de
poruncile Domnului si a ne smeri pentru pacatele noastre la ceasul mortii si al
judecatii si la vesnicele rasplatiri. Postul este semnul ca iubim pe Dumnezeu.
Astfel, mirenii si calugarii si mai ales calugarii pururea sunt datorii a se
�nfr�na cu postul, precum s-au fagaduit lui Dumnezeu�. � Sf. Simeon al
Tesalonicului IX, 56.

�Posturile voastre sa nu fie aceleasi cu ale fariseilor (Matei 6;16) care postesc
�n ziua a doua (luni) si a cincea (joi). Voi postiti ziua a patra (miercuri) si a
sasea (vineri) pentru ca �n ziua a patra s-a facut judecata �mpotriva Domnului,
c�nd Iuda a facut tradarea lui pe bani (Matei 26;13-14), iar vinerea pentru ca
Domnul �n acea zi a suferit patima Sa pe cruce sub Pilat (Matei 27). Ziua s�mbetei
si a duminicii negresit sa le serbati, pentru ca s�mbata aminteste de facerea lumii
iar duminica de �nvierea Domnului. Numai o singura s�mbata se posteste �n cursul
anului, aceea a �ngroparii Domnului, c�t a stat Creatorul sub pam�nt, �ntristarea
pentru El este mai mare dec�t bucuria pentru creatiune deoarece Creatorul este mai
presus de creaturile Lui si prin fire si prin vrednicie�. � Constitutiile
Apostolice VII, 23.

Tipicul cel Mare �si are originea de la Sf�ntul Sava (+532). �n decursul secolelor
el a fost completat de alti cuviosi parinti din Palestina si Sf�ntul Munte Athos,
p�na la tiparirea lui �n 1816 si pus �n aplicare de mii si mii de cuviosi si de
episcopi care si-au sfintit via?a slujind Domnului �n diferite m�nastiri si
episcopii. Dar el a servit si preotilor mireni �n slujba lor pastorala. Deci, el
fiind �ntocmit de calugari, severitatea lui �n pastoratia mireana, socotesc ca
trebuie usurata tin�ndu-se seama de spiritul evanghelic (2 Cor. 3;6) fiindca
Biserica nu omoara oamenii, ci pacatele, si astfel dupa cum �n timpul
Penticostarului se dezleaga miercurea si vinerea la peste pentru mireni, iar pentru
calugari la vin si untdelemn, socotesc ca ar trebui sa se dezlege mirenilor la
peste acolo unde se dezleaga, la vin si untdelemn pentru calugari, asa cum s-a
aratat �n sinaxarul fiecarei luni din acel tipic mai ales pentru cei slabiti si
bolnavi de la caz la caz (Romani 14;1-23, 1 Corinteni 10;1-33). �nsusi titlul
catalogului pe care-l dam mai jos, ca aplicare pentru cei ce pot si orientarea
pentru cei slabi, suna astfel: �Aratarea, �ntru care zi fac dezlegarea monahii si
�n care dezleaga postul peste tot anul�. -Tipicul cel Mare p. 724.

Ianuarie are dezlegari si posturi asemenea cu decembrie:

- La 1- 4 dezlegare la toate at�t miercurea c�t si vinerea (harti)

- 5 - Ajunul Botezului - post riguros cu dezlegare numai la vin si untdelemn, �n

orice zi ar fi, ca si la 24 decembrie. Unii obisnuiesc sa ajuneze �n aceasta zi.
Pot face aceasta daca ajunul Bobotezei cade de luni p�na vineri. S�mbata si
duminica nu se ajuneaza.

- 6 - Botezul Domnului Iisus - dezlegare la toate, �n orice zi ar fi.

- 7 - Sf�ntul Ioan Botezatorul dezlegare la peste, daca este miercurea sau vinerea.

-16 - Lantul Sf. Apostol Petru, vin si untdelemn, ca si la 17, 18, 20, 25, 27.

- 30 - Sf. Vasile, Grigore si Ioan dezlegare la peste.

�n miercurea si vinerea celorlalte zile ale acestei luni nu se dezleaga nici la vin
nici la untdelemn ci numai la hrana saraca.

Februarie are dezlegari:

- 2 - �nt�mpinarea Domnului, dezlegare la peste iar �n postul mare numai la vin si

untdelemn.

�La nasterea Nascatoarei de Dumnezeu (8 septembrie) sau �nt�mpinarea Domnului (2

februarie) sau Adormirea Maicii Domnului (15 august) daca se va �nt�mpla miercurea
sau vinerea dezlegam la peste si la vin si m�ncam de doua ori �n ziua aceea�.
-Tipicul cel Mare p. 43.

�Cum ca �n Palestina �n latura lerusalimului, n-am luat de la Sfintii Parinti a

face Liturghia cea desav�rsita, �n miercurea si vinerea saptam�nii br�nzei, nici
cea mai �nainte sfintita, ca �ntru aceste zile c�ntam �aliluia� cu metanii, seara
si dimineata, precum mai sus s-a zis. Iar la vecernie �ntru acelea doua zile m�ncam
br�nza si oua, odata �n zi, rasturn�nd pravila tetraditenilor si a iacobitenilor�.
-Tipicul M. p. 488 (479, 484).

��ntru Sf�nta Patruzecime (Postul Mare), �n ziua dint�i a saptam�nii cei dint�i,
adica luni, nicidecum nu se cade a m�nca. Asijderea si marti. Iar miercuri dupa
sav�rsirea dumnezeiestii Liturghii celei mai �nainte sfintite, se pune pe masa si
m�ncam p�ine calda si m�ncare calda din seminte si se da si apa calda cu miez
(zeama de fructe). Iar cei bolnavi care nu pot sa pazeasca cu post negru cele doua
zile dint�i si batr�nii man�nca p�ine si beau apa dupa vecernie, marti�. - Tipicul
Mare p. 42.

�Ca n-am luat a face Liturghia cea mai �nainte sfintita �n saptam�na �nt�i din post
p�na miercuri pentru ca dupa predanie sa posteasca toata fratimea iar cei ce pot,
sa petreaca postind p�na vineri. �n Tipicul Sf. Munte al Athosului, �n ziua cea
dint�i, adica nicicum nu porunceste a m�nca. Iar marti, miercuri si joi cum ca se
cuvine a m�nca c�te o litra de p�ine si apa, iar altceva nimic afara de sare daca
va trebui cuiva cu p�ine�. Tipicul Mare p. 502.

��n s�mbata Sf�ntului Teodor m�ncam bob fiert si masline albe si negre si fiertura
cu untdelemn si bem c�te un pahar de vin pentru sf�ntul. Si aceasta am luat-o de la
lavra Cuviosului Sava si a Cuviosului Eftimie. Ca numai de doua ori am lasat a
m�nca peste �n acest mare post: la Buna Vestire si la Duminica Floriilor�. -
Tipicul Mare, p. 512.
�Iar �n s�mbete si duminici dezlegam numai la untdelemn si vin iar �ntru celelalte
cinci zile ale saptam�nii postim p�na seara si m�ncam m�ncare uscata afara de
s�mbata si duminica. Iar peste �ntru Sf�nta Patruzecime nicidecum sa �ndraznim sa
m�ncam, afara de praznuirea Bunei Vestiri si de Duminica St�lparilor (Floriilor)�.
- Tipicul Mare p. 42.

�Si daca vreun monah pe Sf. Patruzecime, pentru o lacomie o strica si va m�nca
peste afara de praznicul Bunei Vestiri (?i al Floriilor), unul ca acesta sa nu se
�mpartaseasca cu Sfintele Taine la Pasti, ci c�tava vreme sa se pocaiasca si
metanii pe zi si pe noapte sa faca c�te trei sute�. - Tipicul Mare, p. 42.

��n joia canonului celui mare dezlegare la vin si untdelemn. �n vinerea

acatistului, la vin si la untdelemn. �n sf�nta si marea joi dezlegare la vin si
untdelemn�. - Tipicul Mare, p. 727.

��n duminicile Sfintei Patruzecimi, afara de cea a St�lparilor, se sav�rseste

Liturghia Marelui Vasile. La masa m�ncam fiertura cu untdelemn, iar nu peste. Si de
se va �nt�mpla bem cu masura si vin pentru slava lui Dumnezeu, c�te doua pahare;
asijderea si seara c�te doua pahare�. �Tipic p. 515.

��ntru aceasta miercuri a �njumatatirii postului, la masa nu se cuvine a dezlega la

untdelemn si vin ca mai v�rtos zi de pl�ngere este iar nu de bucurie�. - Tipicul
Mare, p. 523.

�Apoi intram la masa Joia mare dupa Liturghia Sf�ntului Vasile si m�ncam fiertura
cu untdelemn si bem vin si alta m�ncare uscata fiindca s-a c�ntat aliluia. �n
tipicul studitilor se porunceste a se m�nca fiertura sau linte, ori bob fiert si
bem vin. �n tipicul Athosului se porunceste a m�nca doua fierturi cu untdelemn si
bem c�te doua pahare. Si acestea toate sa se faca cum va socoti cel mai mare dupa
nevoile si vointa frateasca cea �ntru Hristos spre folosul cel de suflet
m�ntuitor�. - Tipicul Mare, p. 556.

�De va cadea Buna Vestire �n saptam�na Patimilor se dezleaga la peste afara de

vineri si s�mbata c�nd se dezleaga numai la untdelemn si vin �n cinstea
praznicului�. - �ndreptarea Legii sau Pravila de la T�rgoviste, 383. Aceasta
indicatie se afla �n contradictie cu cea din Tipicul Mare pag. 43 unde se zice:
�Buna Vestire a Maicii Domnului �n oricare din zilele sf�ntului post p�na la
duminica st�lparilor de se va �nt�mpla, dezlegam la peste si la vin si m�ncam odata
�n zi, iar s�mbata si duminica de doua ori. �n saptam�na cea mare, de se va
�nt�mpla p�na �n joia mare dezlegam la vin si la untdelemn. Iar �n vinerea cea mare
numai la vin�.

�De s-ar �nt�mpla Buna Vestire �n Joia cea mare sau Vinerea cea mare, nu pacatuim
daca gustam vin si peste�. - Canonul al 5-lea al Sf. Nichifor Marturisitorul.

�Nu se cuvine ca monahii �n postul mare sa faca agricultura si sub acest motiv sa
dezlege la vin si untdelemn fiindca acestea sunt obiceiuri ale necumpatarii�. �
Canonul al 16-lea al Sf. Nichifor Marturisitorul.

�Se cuvine ca monahii sa posteasca miercurea si vinerea din saptam�na br�nzei si

dupa apolisul (sf�r?itul) Liturghiei cei mai �nainte sfintite sa man�nce br�nza
oriunde s-ar afla, spre surparea �nvataturilor eretice a lui Iacob si a eresului
tetraditilor (monofiziti), armeni, copti�. - Canonul al 33-lea al Sf. Nichifor
Marturisitorul.

�Calugarii care muncesc �n timpul postului mare se cuvine ca la ceasul al noualea

(ora 15) sa man�nce putina p�ine iar seara sa cineze�. Canonul al 48-lea al Sf.
Nichifor Marturisitorul.
�Cine n-are ce m�nca �n postul mare, sa man�nce carne si sa aiba pocanie trei ani
si metanii 150, iar de va gusta br�nza sau oua �n acel post mare doi ani sa aiba
pocanie si metanii 66�. � Pravila de la Govora 138.

�Oricine se va spurca �n lunea br�nzei cu carne si �n lunea dint�i (a postului) cu

br�nza, patru ani sa se pocaiasca si metanii 300. Oricine se va spurca din
nestiinta �n postul cel mare, un an si metanii 36�. - Pravila de la Govora 138.

�Cel ce va m�nca carne, oua sau br�nza �n postul mare sau miercurile si vinerile de
peste an, doi ani sa nu se �mpartaseasca�. - Molitfelnic.

�Cine va m�nca carne si br�nza �n sf�ntul si marele post sau miercurea si vinerea,
acela patru ani sa nu se �mpartaseasca si sa ia si alt canon greu�. - �ndreptarea
Legii sau Pravila de la T�rgoviste, 382.

�Femeia care va naste �n postul mare sau �n saptam�na cea mare, aceea sa nu tina
poruncitul post de vin si untdelemn ci fara de pacat sa man�nce si sa bea. Pentru
ca postul s-a facut pentru �nfr�narea trupului, iar afl�ndu-se bolnava si slaba ea
cere si primeste hrana ca sa ia putere si sanatate. Si tot cel ce va fi slab si
bolnav nu se opreste �n zilele care sunt poruncite a le posti, ci sa man�nce
untdelemn si vin iar carne sa nu man�nce, macar de s-ar afla si la moarte�. -
�ndreptarea Legii sau Pravila de la T�rgoviste, 382.

�Postiti �n zilele saptam�nii celei mari (a patimilor)... gust�nd numai p�ine,

sare, legume si apa; iar de vin si de carne sa va feriti cu totul. �n vinerea si
s�mbata cea mare daca sanatatea va �ngaduie sa nu gustati nimic p�na la c�ntatul
cocosului din noapte... �n ziua s�mbetei tineti postirea p�na la lumina zilei
�nvierii Domnului. Dar din seara s�mbetei si p�na la lumina zilei �nvierii, stati
�n Biserica priveghind, citind legea, profetii si psalmii�. - Constitutiile
Apostolice 5, 18-19.

�Am luat din Palestina ca �n aceasta zi a vinerii celei mari, a nu face Liturghie
mai �nainte sfintita si nici Liturghia cea desav�rsita si nici masa nu punem, nici
m�ncam �ntru aceasta zi a rastignirii. Iar de va fi cineva foarte mult neputincios
sau prea batr�n si nu poate sa ram�na postindu-se, sa i se dea lui p�ine si apa
dupa apusul soarelui. Ca asa am luat porunca de la Sfintii Apostoli a nu m�nca �n
sf�nta si marea vineri.� Tipicul Mare p. 563.

�Daca tu din cauza slabiciunii trupesti, nici o zi nu poti petrece fara hrana,
nimeni, fiind om �ntelept nu-ti va reprosa pentru aceasta, caci noi avem pe
Dumnezeu bun si iubitor de oameni, Care nu cere de la noi nimic care �ntrece
puterile noastre. El nu cere de la noi numai �nfr�nare de la m�ncare si post, ci El
vrea sa renuntam la ocupatiile lumesti si sa ne �ndeletnicim cu cele
duhovnicesti... Daca noi am m�nca numai c�t ne trebuie pentru �ntretinerea noastra
si ne-am feri de cele rele, n-am mai avea nevoie de post... Cel ce man�nca si nu
poate posti, cu at�t mai mult sa faca milostenie, sa se roage cu mai multa r�vna si
sa asculte �nvatatura Domnului de la care slabiciunea trupeasca nu-l �mpiedica sa
se �mpace cu cei certati si sa alunge din suflet duhul razbunarii�. - Sf. Ioan
Hrisostom

Martie are dezlegari:

- 9 - Sfintii 40 de mucenici, vin si untdelemn;

- 24 - �n Ajunul Bunei Vestiri dezlegam la vin si untdelemn. - Tipicul Mare p. 727.

Aprilie are dezlegari:

- 23 - Sf. Mucenic Gheorghe miercuri si vineri se dezleaga la peste, la vin si la

untdelemn �n Cincizecime, daca nu este �n postul mare.

- 30 - Sf. Apostol Iacob rudenia Domnului vin si untdelemn.

Mai are dezlegari:

- 2 - Sf. Atanasie cel Mare, vin si untdelemn;

- 8 - Sf. Ioan Evanghelistul, vin si untdelemn;

- 21 - Sf. �mparati Constantin si Elena, vin si untdelemn;

- 25 - Aflarea capului Sf. Ioan Botezatorul, vin si untdelemn.

�Iar �n miercurile si �n vinerile Cincizecimii (adica din perioada cuprinsa �ntre

Pasti si Pogor�rea Duhului Sf�nt) dezlega monahii la untdelemn si vin iar mirenii
la peste, afara de miercurea �njumatatirii si de miercurea odovaniei Pastelui, caci
�n acele doua zile dezlegam si monahii la peste si la vin. Iar altii dezleaga si
�ntru celelalte miercuri si vineri ale Cincizecimii�. - Tipicul Mare 43-44

�Iar �n duminica Pogor�rii Duhului Sf�nt, se face plecarea genunchilor la Vecernie

si �n saptam�na aceasta este dezlegare (�n toate zilele) a m�nca peste, br�nza, oua
si lapte, iar mirenii si la carne p�na la Duminica Tuturor Sfintilor. (Tipicul Mare
43 si 626; 630).

��n postul Sf. Apostoli si al Nasterii lui Hristos, martea si joia peste nu m�ncam,
ci numai untdelemn si vin. Iar luni, miercuri si vineri nici untdelemn, nici vin nu
gustam, ci ne postim p�na la al noualea ceas si m�ncam �ntru acele zile m�ncare
uscata. Iar �n s�mbete si duminici se man�nca peste. Iar daca s-ar �nt�mpla vreun
sf�nt luni, marti sau joi av�nd slavoslovie, se man�nca peste, iar miercuri si
vineri dezlegam numai la vin si untdelemn si m�ncam odata �n zi. Iar daca s-ar
�nt�mpla miercuri sau vineri vreun sf�nt av�nd priveghere, dezlegam la untdelemn si
vin si la peste. Si daca se va �nt�mpla pomenirea sf�ntului si a caruia este hramul
bisericii miercuri sau vineri, asemenea facem�. - Tipicul Mare p. 44.

�Postul Apostolilor se face pentru cinstirea lor, caci de multe bunatati ne-am
�nvrednicit prin ei si s-au facut pilda de postire, de �nfr�nare si ascultare
pentru propovaduirea cuv�ntului Evangheliei si �ntemeierea Bisericii prin care ne
sfintim viata�. � Sf. Simeon al Tesalonicului IX, 54.

��n postul Sfintilor Apostoli si cel al Sf�ntului Filip (Craciunului) se cuvine

calugarilor care stau �n manastire (numai pentru slujbe) sa man�nce odata �n zi
miercurea si vinerea catre seara; iar cei ce lucreaza sa guste dupa ceasul al
saselea (ora 12) si seara sa cineze�. - Sf. Nichifor 20.

Iunie are dezlegari:

- 8 - Sf. Teodor Stratilat, vin si untdelemn;

- 11 - Sf. Ap. Vartolomeu si Varnava, vin si untdelemn;

- 24 - Nasterea Sf. Ioan Botezatorul, dezlegare la peste;

- 29 - Sf. Apostoli Petru si Pavel, dezlegare la peste;

- 30 - Soborul Sf. Apostoli, dezlegare la peste, �n orice zi ar cadea.

Iulie are dezlegari:

- 1 - Sf. Cosma si Damian, vin si untdelemn;

- 2 - Sf. Vestm�nt al Maicii Domnului, vin si untdelemn;

- 5 - Cuviosul Atanasie din Athos, vin si untdelemn;

- 8 - Sf. Mucenic Procopie, vin si untdelemn;

- 15 - Sf. Mucenici Chiriac si Iulian, vin si untdelemn;

- 20 - Sf. Prooroc Ilie, vin si untdelemn;

- 27 - Sf. Mucenic Pantelimon, vin si untdelemn.

August are dezlegari:

- 6 - Schimbarea la Fata, dezlegare la peste, �n orice zi ar cadea;

- 15 - Adormirea Maicii Domnului, dezlegare la toate, afara de miercuri si vineri

c�nd se dezleaga numai peste;

- 29 - Taierea Capului Sf�ntului Ioan Botezatorul, dezlegare numai la untdelemn si

vin si post �n orice zi s-ar �nt�mpla.

- 31 - Cinstitul Br�u al Maicii Domnului, vin si untdelemn. Tipicul Mare, p. 727.

Postul Maicii Domnului n-a fost prevazut de canoane p�na �n secolele 10-11, ci a
fost tinut numai de cine a voit. Abia �n secolul al 13-lea, patriarhul Luca (1156-
1169) l-a impus sa fie respectat �n perioada 1-14 august. Acest post a fost
practicat cu severitate �n cinstea Schimbarii la Fata si a Adormirii Maicii
Domnului de catre monahii aghioriti, fiindca Maica Domnului este patronul Sf�ntului
Munte si de la ei, s-a �ntins obiceiul de a se socoti mai aspru dec�t cel al
Craciunului si al Sf. Apostoli.

��n postul Adormirii Prea Sfintei Stap�nei noastre Nascatoare de Dumnezeu, �n toate
14 zile, afara de Schimbarea la Fata a lui Hristos, postim p�na la al noualea ceas
din zi, luni, miercuri si vineri, m�nc�nd m�ncare uscata si facem si plecare
genunchilor p�na la �mpartasirea cu Sfintele Taine. Iar marti si joi fiertura fara
untdelemn. Iar s�mbata si duminica facem fiertura cu untdelemn si bem vin. Iar
peste nu m�ncam p�na la Adormirea Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu, fara numai
la Schimbarea la fata a lui Hristos m�ncam peste de doua ori pe zi�. Tipicul Mare,
p. 44.

�Postul lui august este �ntru cinstea Maicii Domnului care stiindu-si mai dinainte
mutarea sa la ceruri, pururea postea si se ruga... �nalt�ndu-se catre dragostea
Fiului ei, la care si noi trebuie sa raspundem prin post si rugaciune. Unii zic ca
acest post se tine �ntru cinstirea praznicului Schimbarii la Fata a Domnului si al
Adormirii. unul fiind pricinuitor de lumina iar altul de mijlocire al Maicii
Domnului pentru noi�. � Sf. Simeon al Tesalonicului IX, 34.
Septembrie are dezlegari:

- 1 - Cuviosul Simeon St�lpnicul, vin si untdelemn;

- 6 - Sf. Arhanghel Mihail, vin si untdelemn;

- 14 - �naltarea Sfintei Cruci: �La masa se face m�ng�ierea fratilor cu untdelemn

si vin si alte m�ncaruri de seminte. Iar de br�nza si de oua si de peste nicidecum
nu �ndraznim a ne atinge�. Tipicul Mare p. 82;

- 23 - Zamislirea Sf. Ioan Botezatorul, vin si untdelemn;

- 26 - Sf�ntul Ioan Evanghelistul, vin si untdelemn.

Octombrie are dezlegari:

- 6 - Sf. Apostol Toma, vin si untdelemn;

- 9 - Sf. Apostol Iacob Alfeu, vin si untdelemn;

- 26 - Sf. Mucenic Dimitrie, vin si untdelemn.

Noiembrie are dezlegari:

- 8 - Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil, vin si untdelemn;

- 16 - Sf. Ap. Matei dezlegare la vin si untdelemn;

- 21 - Intrarea �n Biserica a Maicii Domnului, dezlegare la vin, untdelemn ?i

peste, �n orice zi ar cadea;

- 23 - Sf. Antonie de la Iezerul - V�lcea, dezlegare la vin si untdelemn de va

cadea luni, miercuri sau vineri, iar de va cadea mar?i sau joi dezlegare ?i la pe?
te;

- 25 - Sf. Mucenita Ecaterina, vin si untdelemn.

- 30 - Sf. Apostol Andrei, dezlegare la vin, untdelemn ?i peste, �n orice zi ar

cadea;

�Se cuvine sa stim ca �n Postul Sfintilor Apostoli si �n cel al Nasterii Domnului

Hristos, marti si joi nu m�ncam peste ci numai untdelemn si vin, iar luni, miercuri
si vineri nu m�ncam nici untdelemn si nici vin, ci postim p�na la ceasul al noualea
si m�ncam �n acele zile numai m�ncare uscata. S�mbetele si duminicile m�ncam peste,
iar daca se �nt�mpla sa cada un sf�nt marti sau joi, se �nt�mpla sa fie un sf�nt
care sa aiba Doxologie mare, atunci m�ncam peste. Si daca se va �nt�mpla luni, de
asemeni m�ncam peste. Iar daca se va �nt�mpla miercuri sau vineri, dezlegam numai
la untdelemn si la vin si m�ncam o singura data �n zi. Iar daca s-ar �nt�mpla
miercuri sau vineri sa cada un sf�nt care are Priveghere, dezlegam la untdelemn, la
vin si la peste. Si daca se va �nt�mpla pomenirea sf�ntului al caruia este hramul
bisericii, miercuri sau vineri, de asemeni facem dezlegare la untdelemn, vin si
peste�. - Tipicul cel Mare al Sf�ntului Sava.
�Postul Craciunului si al Sfintilor Apostoli se posteste lunea, miercurea si
vinerea fara peste, vin si ulei afara de cei bolnavi. Cei ce vor sa placa mai mult
lui Dumnezeu man�nca peste numai s�mbata si duminica�. - �ndreptarea Legii sau
Pravila de la T�rgoviste, 484.

�Postul Nasterii lui Hristos simbolizeaza postul lui Moise de patruzeci de zile
c�nd a primit cuv�ntul lui Dumnezeu scris pe piatra, iar noi postim patruzeci de
zile ca sa primim Cuv�ntul Cel �ntrupat din Fecioara, din Care ne �mpartasim, nu
numai cu auzul legii ca la Moise, ci cu �nsusi Trupul si S�ngele vietii vesnice�. �
Sf. Simeon al Tesalonicului IX, 54.

Decembrie are dezlegari:

- 3 - Sf. Cuvios Gheorghe de la Cernica ?i Caldaru?ani, dezlegare la vin si

untdelemn;

- 4 - Sf. Mucenita Varvara, dezlegare la vin si untdelemn de va cadea luni,

miercuri sau vineri, iar de va cadea mar?i sau joi dezlegare ?i la pe?te;

- 5 - Sf. Sava cel Sfintit, dezlegare la vin si untdelemn de va cadea luni,

miercuri sau vineri, iar de va cadea mar?i sau joi dezlegare ?i la pe?te;

- 6 - Sf. Nicolae, dezlegare la vin, untdelemn ?i peste, �n orice zi ar cadea;

- 9 - Zamislirea Sf. Ana, dezlegare la vin si untdelemn;

- 12 - Sf. Ierarh Spiridon, dezlegare la vin si untdelemn de va cadea luni,

miercuri sau vineri, iar de va cadea mar?i sau joi dezlegare ?i la pe?te;

- 17 - Sf. Prooroc Daniel, dezlegare la vin si untdelemn;

- 20 - �naintepraznuirea Na?terii Domnului, dezlegare la vin si untdelemn;

- 24 - Ajunul Nasterii Domnului post riguros; dezlegare numai la vin si la

untdelemn pentru cei bolnavi;

- 25 - Nasterea Domnului, dezlegare la toate.

�Se cuvine a sti ca daca s-ar �nt�mpla praznicul Nasterii Domnului Hristos si al
Botezului Domnului miercuri sau vineri dezlegam la br�nza si la oua, iar mirenii la
carne. Iar cele 12 zile dupa Nasterea lui Hristos si �n saptam�na a doua dinaintea
lasatului sec de carne pentru Postul Mare si �n saptam�na cea luminata si saptam�na
Penticostarului (adica saptam�na care urmeaza dupa Rusalii, vinerea si miercurea)
dezleaga monahii la br�nza si la oua, iar mirenii la carne. Iar �n saptam�na
br�nzei dezleaga si monahii si mirenii numai la br�nza si oua, cu deosebire ca
miercurea si vinerea dezlegam numai o data �n zi �ntru al noualea ceas. � Tipicul
Mare p. 43-44.