Dovan Paul Alexandru

Grupa 4, Comunicare

Beneficiile abilităților de public speaking: cum le conștientizez necesitatea, cum le dezvolt

permanent?

Înainte de a prezenta termenul de “public speaking”, beneficiile lui şi modalităţile de

conştientizare şi permanentă dezvoltare, voi aborda comunicarea umană în vederea trasării
unui cadru mai larg care să permită o mai bună înţelegere a ideilor emise în acest eseu.

Pentru a arăta importanța comunicării în viaţa omului, având în vedere calitatea lui de zoon
politikon, voi alege definiția dată de Louis Forsdale, acesta privind comunicare ca fiind
“procesul prin care un sistem este stabilit, menținut și modificat prin intermediul unor
semnale comune (împărtășite) care acţionează potrivit unor reguli” (Mihai dinu pagina 9).
Omul, prin însăşi natura lui, este o fiinţă care simte nevoia de a relaţiona cu alte persoane, de
a aparţine unui grup, de înţelegere şi companie, acestea fiind teoretizate de către Abraham
Maslow. Potenţialul maxim al omului poate fi atins doar în cadrul unei comunităţi, însă o
comunitate presupune relaţii umane, iar acestea pot fi formate şi susţinute numai prin
intermediul comunicării. “Se consideră că G.H.Mead a arătat cel dintîi (1934) că Eul nu există
decât prin si în interacţiunile sociale şi că însuşi procesul gîndirii este de natură
interacţionsită, de vreme ce işi are sursa în capacitatea progresivă de a adopta punctul de
vedere al aproapelui despre noi înşine”. (Mucchieli, Alex - Arta de a comunica, pagina 40)

Pe lângă rolul pe care comunicarea îl joacă în stabilirea relaţiilor umane, aceasta este esenţială
în formarea personalităţii umane, în dezvoltarea cognitivă şi în procesul de socializare. Pe
baza ei ne formăm reprezentările, universul semnificaţiilor, care ne ghidează întreaga
existenţă şi modul în care ne raportăm atât la lumea exterioară, cât şi la cea interioară. Viaţa
nu ar putea exista în absenţa comunicării. Este atât de adânc împământată în noi încât Şcoala
de la Palo Alto susţine că nu există non-comunicare.
Conceptul de public speaking se referă la actul de prezentare a unui discurs în faţa unei
audienţe, având ca scop informarea sau influenţarea acestei audienţe. A fost dezvoltat de
grecii antici, precum Platon, Aristotel și Socrate, care au pus bazele elaborând principiile
acestui domeniu. Dezvoltarea abilităţilor de public speaking este necesară atât pentru
persoanele care activează într-un domeniu în care se pune accentul pe argumentare şi
convingerea oamenilor, cât şi pentru restul persoanelor, care pot găsi aceste abilităţi utile în
diverse situaţii de viaţă.

Primul beneficiu al abilităţilor de public speaking îl reprezintă receptarea optimă a mesajului

de către audienţă. Odată cu dezvoltarea capacităţii de a transmite clar ideile, eficienţa
prezentării va creşte, iar această creştere se traduce atât în durata de timp necesară provocării
unor schimbări atitudinale şi comportamentale la nivelul audienţei, cât şi în calitatea acestor
schimbări.

De cele mai multe ori, atunci când ne propunem să convingem un grup de oameni, suntem
constrânşi de mai multe elemente, dintre care cel care ne afectează cel mai mult este timpul
(atât limita de timp a prezentării, cât şi timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru a le
demonstra persoanelor cărora ne adresăm că merităm atenţia lor). Prezentările TED ilustrează
foarte bine acest tip de situaţie. Timpul de prezentare este scurt, aşa că cei care prezintă
trebuie să aibă abilităţi de public speaking bine dezvoltate pentru a putea concentra esenţa
ideii lor aşa încât mesajul lor să aibă un impact asupra audienţei şi apoi asupra lumii.

Structurarea optimă a discursului, identificarea celor mai bune argumente şi împărţirea

corectă a timpului sunt abilităţi care cresc calitatea prezentării, dar acestea se referă doar la
construirea mesajului, nu şi la modul în care îl transmitem. Congruenţa dintre ce transmitem
şi cum transmitem este una dintre cele mai importante abilităţi de public speaking. “Albert
Mehrabian, un cercetător pionier al limbajului trupului din anii 1950, a descoperit că impactul
total al mesajului este compus din aproximativ 7% verbal (doar cuvinte), 38% vocal (tonul
vocii, inflexiuni şi alte sunete) şi 55% nonverbal” (din body language, p. 27). În lipsa
congruenţei, chiar dacă mesajul este corect, prezentarea nu va avea efectul dorit. Desigur,
toate aceste elemente sunt importante, dar este esențial să putem identifica situaţia retorică.
Aceasta “poate fi definită ca o multitudine de persoane, evenimente, obiecte şi relaţii care
prezintă o exigenţă actuală sau potenţială, care poate fi complet sau parțial înlăturată dacă
discursul, introdus într-o situaţie, poate să constrângă acţiunea sau decizia umană astfel încât
să determine modificarea semnificativă a cerinţei” (bitzer, pagina 6 din scribd)
Al doilea beneficiu ce decurge din îmbunătăţirea abilităţilor de public speaking este uşurinţa
cu care putem analiza și înţelege textele, prezentările şi orice mesaj transmis de o persoană,
organizaţie etc. O situaţie concretă în care abilităţile analitice sunt utile este analiza
discursului politic al candidaţilor la preşedenţie. O persoană care şi-a format abilităţi de public
speaking poate repera rapid situaţiile în care un om politic se eschivează, nu își asumă
răspunderea sau alte comportamente asemănătoare. Votul unui om contează pentru viitorul
ţării, aşa că oricine are pretenţia să voteze ar trebui să aibă astfel de abilităţi pentru a asigura
un viitor benefic. Din această perspectivă civică, abilităţile de public speaking sunt chiar
necesare pentru îndeplinirea rolului de bun cetăţean.

Al treilea beneficiu se referă la cunoaşterea de sine. Acesta are valenţe filosofice şi este
important pentru liniştea psihică. “Înţelegerea experienţelor emoţionale nu se aplică doar în
relaţiile cu ceilalţi, ci şi în relaţia cu tine. Te poate ajuta să înţelegi cea mai privată, personală
şi unică parte a ta. Această parte din tine are o putere enormă asupra vieţii tale.” (Ekman, Paul
- Umasking the face, pagina 19). Dezvoltarea abilităţilor de public speaking duce la o
întelegere a celorlalte persoane şi, automat, ajută la înţelegerea propriei persoane. Filosofii au
aspirat mereu spre atingerea cunoaşterii de sine, toate eforturile lor îndreptându-se în această
direcţie.

Având în vedere că acest tip de cunoaștere a frământat oamenii timp de secole întregi și este o
problemă ce nu va dispărea niciodată, putem deduce importanța acestui aspect și importanța
formării abilităților care să permită atingerea acestei cunoașteri. Aceste abilități de public
speaking care permit înțelegerea emoțiilor pot fi utilizate în orice moment al vieții, dar o
situație în care joacă un rol cu adevărat important este o perioadă de rătăcire emoțională sau
chiar de depresie. O persoană care se cunoaște pe sine știe cum să treacă mai ușor peste astfel
de perioade și știe cum să se stabilizeze.

Principalele mijloace și metode de dezvoltare permanentă a abilităților de public speaking

sunt: participarea la cursuri de public speaking, analiza celor mai bune discursuri, repetarea
discursului în faţa oglinzii şi înregistrarea lui pentru a identifica şi corecta greşelile, susţinerea
constantă a discursurilor, obţinerea informațiilor specializate si de actualitate pentru
construirea discursului, studierea psihologiei maselor, exersarea gesturilor, îmbogăţirea
vocabularului, abordarea unei lecturi diversificate pentru a crea conexiuni între diverse idei,
exersarea abilităţii de a identifica intr-un mod corect problemele ce necesită o rezolvare,
familiarizarea cu locația unde va avea loc discursul, pregătirea răspunsurilor pentru posibilele
întrebări, cunoașterea caracteristicilor audienței. În opinia mea, din această serie de metode,
cele care au cel mai mare impact în dezvoltarea abilităților de public speaking sunt
participarea la cursuri de public speaking, susținerea constantă a discursurilor și cunoașterea
caracteristicilor audienței.

Participarea la cursuri este importantă deoarece îți oferă suportul de cunoștințe necesare,
accelerează procesul de învățare și îți oferă un cadru în care îți poți dezvolta corect aceste
abilități. Acest cadru este eficient fiindcă învățarea se face cu ajutorul exercițiilor practice, iar
depășirea tracului este favorizată de familiarizarea cu publicul, care este constituit din colegi.
Toate resursele îți sunt puse la dispoziție și primești sprijin din partea unor persoane cu
experiență în domeniu. Mentoratul a fost mereu una dintre cele mai bune metode de învățare
pentru că sunt oferite informații deja testate, iar asta le permite elevilor să nu riște să iși
irosească timpul cu informații greșite.

Stăpânirea părții teoretice nu este suficientă pentru a excela în domeniu, tocmai din această
cauză este nevoie de mult exercițiu. Informațiile sunt aprofundate cu adevărat atunci când
sunt utilizate în contexte practice. Susținerea constantă a discursurilor are beneficii precum
acomodarea cu publicul și cu situația în sine, formarea unui stil specific de prezentare,
reducerea greșelilor, formarea experienței care duce la creșterea adaptabilității etc. Elementele
teoretice capată un plus calitativ atunci când sunt exersate si testate.

Cunoașterea audienței este crucială deoarece are mai multe implicații. Caracteristicile
audienței determină structura discursului, limbajul utilizat, argumentele folosite, problema
atacată și alte elemente care alcătuiesc întreaga abordare. Audiența este sistemul la care
trebuie să ne raportăm în toate fazele construirii discursului și chiar și după. Este un factor a
cărui neglijare va duce la un eșec. Variabilele care fac diferența sunt: mărimea, vârsta, sexul,
nivelul de educație, poziție socială, religia și cât de familiarizați sunt cu cel care susține
discursul.

În concluzie, este necesar să ne dezvoltăm abilitățile de public speaking deoarece acestea

prezintă numeroase beneficii și pot fi aplicate în numeroase domenii. Dezvoltându-ne în acest
domeniu putem avea parte de o influență sporită asupra audienței și asupra oamenilor în
general, de o capacitate analitică evoluată, care joacă un rol esențial în procesele decizionale
și, nu în ultimul rând, de ameliorarea condiției umane prin cunoașterea de sine.