MASTICAŢIA

• componentă voluntară
– poziția capului + prehensiunea
• componentă automată
» poate fi controlată voluntar
 roluri
– prelucrare mecanică a alimentelor, insalivaţie,
formare bol alimentar
– stimularea fluxului salivar
– faza cefalică a secreţiei gastrice şi pancreatice
– creşterea fluxului sanguin gingival
– îndepărtarea plăcilor bacteriene şi a tartrului
– dezvoltarea ţesutului osos mandibular
 Mușchii masticatori
• Ridicătorii mandibulari:
– Maseter
– Temporal
– Pterigoidian medial
– Pterigoidian lateral

• Coborâtorii mandibulari
– Digastric anterior
– Pterogoidian infero-lateral
– Geniohioidian
– Milohioidian

• Propulsori
- Pterigoidieni externi
- Temporalul (fascicule anterioare)

• Retropulsori
- Suprahioidieni
- Temporal (fascicul posterior)
 mişcările masticatorii
mişcări ale mandibulei

• retropulsie
• propulsie
• ridicare
• coborâre
• lateralitate
Prehensiunea

• Coborarea mandibulei este favorizata

de forta gravitationala

• In miscarea de coborare a mandibulei, condilul mandibular face

o miscare de translatie inainte si in jos odata cu meniscul
interarticular

• Hioidul coboara fiind mobilizat de m. subhioidieni

• In acest timp m. ridicatori ai mandibulei prezinta o relaxare

controlata, astfel incat coborarea mandibulei se face lent, dirijat
si continuu

• Are loc propulsia mandibulei, asociata cu relaxarea controlata a

muschilor retropulsori
Sectionarea alimentelor (incizia)

• Miscarea de incizie este unica

• Ridicarea mandibulei lent, continuu si puternic si sectionarea alimentelor cu dintii
frontali
• Hioidul este mobilizat inainte si in sus de m. suprahioidieni
• Contractia este lenta pentru a imprima mandibulei, in ridicare, o pozitie optima
pentru articularea cu maxilarul superior, pozitia de cap la cap a incisivilor superiori
si inferiori
• In timpul inciziei, incisivii inferiori aluneca pe fata palatinala a celor superiori
• Alimentele dure opun rezistenta la inchiderea gurii, ceea ce determina o contractie
mai mare a muschilor

• Traiectoriile functionale in incizie variaza dupa consistenta alimentelor. Pentru

alimentele dure este necesara sectionarea in pozitia cap la cap a incisivilor. Pentru
unele alimente, actul de incizie poate fi asociat cu o tractiune cu mana a
fragmentului exobucal, ce poate actiona ca o forta de basculare vestibulara
suplimentara.

• In timpul miscarii de ridicare a mandibulei, contractia muschilor ridicatori este de tip

izotonic. Cand ridicarea mandibulei este oprita de obstacolul alimentar, contractia
devine izometrica, realizeaza o tensiune musculara crescuta, suficienta pentru a
invinge rezistenta alimentului.
Zdrobirea si triturarea alimentelor

• Premolarii servesc la zdrobirea alimentelor. Ei prezinta cuspizi

ascutiti, care le faciliteaza patrunderea in interiorul alimentelor,
pentru a le fragmenta in particule relativ mari.

• Molarii, prin suprafata ocluzala mare, au rol important in faramitarea

in continuare a alimentelor, in triturarea lor, in special, prin miscari
de lateralitate.

• Se realizeaza contractii alternative ale muschilor pterigoidieni

externi de o parte si a temporalilor de cealalta parte, asociate cu
relaxarea controlata a acelorasi muschi, care devin antagonisti
succesivi.

• In timpul miscarilor de macinare alimentele sunt asezate alternativ

intre arcadele dentare in sectoarele laterale. Alimentele sunt
reasezate intre arcadele dentare prin actiunea coordonata a limbii si
obrajilor.
Forţa m. masticatori:
• 10 – 30 kgf – incisivi
• 30 - 60 kgf – molari
gnatodinamometru

Amplitudinea (mm)
• ridicare/coborâre = 16 / 40
• lateralitate = 4
• propulsie = 2,5
• retropulsie = 1
 ciclul masticator

• 0,6 – 0,8 sec

- 0,11-0,14 sec - contacte interdentare
 modele de masticaţie
= stereotipuri masticatorii
• frecător – mişcări orizontale
• tocător – mişcări verticale
• mixt (intermediar)
Funcţie de:
• alimentaţie
• educaţie învăţare / reînvăţare

• particularităţi dentomaxilare
înregistrarea mişcărilor masticatorii
kinetograma

– cicluri masticatorii – ovale, fusiforme

– “ anvelopa mişcărilor”
• pante ascendente – coborâre, lat. dr.
• vârfuri – deschidere max.
• pante descendente – ridicare, lat. stg.
• linii –drepte sau oscilatorii – contact ocluzal
 fazele masticaţiei
• faza I – ocluzie - linie
• faza II – coborâre mandibulă – unde ascendente
• faza III – unde inegale oscilatorii
• faza IV – unde periodice, cu frecvenţă egală
• faza V – ocluzie max. ........... - linie
........ început deglutiţie
Eficienţa masticației
depinde de:
– aria de contact ocluzal
– relieful ocluzal
– frecvenţa mişcărilor masticatorii – 20–30 /min
– forţa mişcărilor masticatorii
– rezistenţa ţesuturilor parodontale
 caracteristici -muşchi masticatori

• ridicarea mandibulei este o secusă

• se contractă prin tetanos
• contracţiile sunt izotone / izometrice
în faza 3 (ocluzală) a masticației, contracțiile sunt izotone,
apoi izometrice
• au unităţi motorii mari
• se contractă rapid
 Reflexul de ridicare a mandibulei
maseterin, mentonier

– monosinaptic

– receptorii = proprioceptorii din fusurile

neuromusculare
– terminații în buchet, în lanț sau anulospinale

– stimulul = întinderea muşchilor ridicători prin

– coborârea mandibulei

= percuţia mentonului
– calea aferentă
– terminaţii anulospinale α)
fibre senzitive I-a (Aα
– terminaţii “în buchet” fibre I-b (β)
– fibre cu nuclei în lanţ fibre secundare AII

ramuri senzitve V (n. mandibular)

– centrii nervoşi
– nucleul senzitiv trigeminal din Mz.

– nucleul motor trigeminal din P. - motoneuroni

– cale eferentă
– n. mandibular (V)

– efectori
– mm. ridicători ai mandibulei - SECUSĂ
 stimulare

fibre motorii γ
(la periferia fnm)

reflex mai rapid, “exagerat”

 Reflexul de coborâre a
mandibulei
– receptorii:
– presoreceptori din cavitatea bucală
» tip I – marginea gingivală
» tip II – arii adiacente dinților
– căile senzitive:
– n. mandibular, lingual, palatin, maxilar, infraorbitar (ramuri V senzitive)
– centrii nervoşi:
– nucleul senzitiv V (Mz)
– nucleul motor V (P)
– căi eferente:
– ramuri motorii ale n. mandibular (V)
– efectorii:
– mm. coborâtori ai mandibulei
• reflexul de coborâre a mandibulei nu este
monosinaptic

- mm. coborâtori nu se contractă prin secusă

rolul receptorilor Golgi de a facilita reflexul
de coborâre a mandibulei
contracţia mm. ridicători stimulează rec. Golgi

fibre I-b (n. mandibular -V)

ggl Gasser

nc. senzitiv V

nc. motor V
inhibă motoneuronii mm. ridicători
reflexul de coborâre a mandibulei este și un
reflex de apărare a dinţilor şi structurilor
peridentale
 Caracteristici ale centrilor masticatori
Coordonarea nervoasă a mişcărilor masticatorii

– în nc. senzitiv – proiecţie diferită a impulsurilor de la

receptori:
– presoreceptori I - rostral
– proprioceptori - intermediar
– presoreceptori II - caudal

– în nc. motor – inervaţie reciprocă (inducţie negativă) a

motoneuronilor pentru mm. coborâtori / ridicători în
timpul ridicării / coborârii mandibulei
– simultană / succesivă

– nc. supratrigeminal - coordonare

• căile de transmitere – n. mandibular (V)

• centri nervoşi – punte + mezencefal (nucleii V)

cortex - aria motorie precentrală – c.4 + 6

• în repaus masticator – subst. reticulată

tonusul m. ridicători
(ocluzie)
 influenţe asupra masticaţiei

– în timpul deglutiţiei masticaţia se opreşte

– hipoglicemia exagerează reflexul de ridicare a

mandibulei
 rolul limbii în masticaţie
• Limba, datorita terminatiilor sale senzoriale, separa din masa
alimentara acele fragmente care sunt bine triturate si insalivate, le
aduna la un loc formand bolul alimentar pe care il pregateste pentru
deglutitie.

• Pe masura ce alimentele sunt triturate are loc si amestecarea lor cu

saliva, proces denumit insalivare.

• Limba participa la masticatie si prin faramitarea unor alimente, pe

care le preseaza pe palatul dur.

• Limba executa miscari de intensitati diferite:

– miscari fine: de asezare a alimentelor intre arcadele dentare, de triere a
fragmentelor, de insalivare, de realizare a bolului alimentar;
– miscari puternice: de sfaramare directa a alimentelor, de deglutitie, de
curatire a arcadelor dentare dupa deglutitie.
– receptorii linguali
– chemoreceptori, presoreceptori, proprioceptori, fnm
– căi aferente
– n. lingual (V), IX
– centrii nervoşi
– nc. senzitiv V – nc. motor V
– nc. motor XII
– căi eferente
– n. hipoglos XII
– efectori
– mm. limbii

reflexul lingulo-maxilar
 DEGLUTIŢIA
– receptori
– de tact, presiune
– la nivelul istmului buco-faringian

– căi aferente
– n. V, VII, IX, X

– centrii nervoşi
– formaţiunea reticulată bulbară

– căi eferente şi efectori

– n. motori (XII, V, IX, X) care contractă succesiv mm. implicaţi
 etapa bucală
0,3 - 0,5 secunde

– declanşată voluntar
– bolul alimentar ajunge la istmul buco-faringian
se continuă reflex

– palatul moale închide comunicarea cu cavitatea

nazală
– se opresc masticaţia şi respiraţia
 etapa faringiană
2 secunde

– contracţii peristaltice automate

– comunicarea cu fosele nazale este închisă

– comunicarea cu laringele este închisă

– sfincterul esofagian superior (m. cricofaringian) se

relaxează
 etapa esofagiană
4 – 10 secunde

– contracţii peristaltice
– primare
– secundare -

– IX, X (-faringe şi 1/3 esofag)

– X, plexul mienteric (2/3 esofag)

– depinde de poziţie şi respiraţie

– sfincterul esofagian inferior (cardia) se relaxează

 influenţe asupra deglutiţiei
• corticale şi subcorticale

• parasimpaticul (X)
– contractă esofagul, relaxează cardia

• simpaticul
– efecte β-adrenergice relaxare esofagiană
– efecte α-adrenergice contracţie esofagiană
• umorale
– gastrina,
– histamina,
– motilina contractă cardia

– CCK,
– secretina,
– glucagonul relaxează cardia

– VIP
(vasoactive intestinal peptide),
– substanţa P,
– somatostatina relaxează cardia şi esofagul

reflux gastro-esofagian
 tulburări de deglutiţie

= disfagii

– afecţiuni nervoase (paralizii)

– afecţiuni buco-faringiene sau esofagiene
– compresiuni farigiene sau esofagiene

»odinofagia
»fagofobia
STOMACUL
celulele secretoare ale glandelor
gastrice
– principale pepsinogen, lipaza, labferment

– oxintice = parietale HCl + factor intrinsec Castle

– epiteliale = mucoase mucus

– auxiliare pepsinogen + mucus

– G gastrină

– H histamină

– D somatostatină
 rolurile stomacului

– prelucrare mecanică şi digestie

– antiseptic
– antianemic
enzimele gastrice

• pepsina
proteolitice
• labfermentul
chimozina (renina)

lipaza lipolitică
 HCl
• 2 forme: liber (1g/l), legat (2 g/l)
• hipersecreţie
– postprandial
– gastrita hiperacidă
– ulcere duodenale
– sindrom Zollinger-Ellison
• hiposecreţie
– gastrite atrofice
– cancere gastrice
mecanismul secreţiei HCl
CAPILAR CELULA PARIETALA LUMEN GASTRIC
Pol bazal Pol apical

Metabolism Oxidarea
glucozei
CO2
+
H2O H2 O H2O
Anhidraza
carbonica
H2CO3 Pompa
OH- + H+ H+ H+/K+ H+
HCO3- HCO3- + H+
HCl
H2O K+
Cl- Cl- Cl-
KCl
K+ K+ K+

Na+ pompa
Na+
Na+/K+
Stimulează secreţia de HCl:

- umplerea gastrică,
- peptidele chimului,
- X,
- gastrina şi histamina

Inhibă secreția acidă:

-blocanții receptorilor H2
- blocanții pompei H+
 Reglarea secreţiei gastrice
1. Faza cefalică
- mecanism reflex
- stimulii: din cavitatea bucală, psihici .....
- calea eferentă: X

secreţie gastrină + histamină

mecanism umoral paracrin

secreţie HCl
2. Faza gastrică

- distensia gastrică mecanism reflex

vago-vagal

- mecanism umoral - gastrină

alcool,
Ca++,
aminoacizi,
peptide
3. Faza intestinală

- distensia duodenală mecanism reflex

vago-vagal

- mecanism umoral - gastrină

aminoacizii pH-ul acid secretină,

peptide lipidele somatostatină,
GIP ?
(gastric inhibitory polypeptide, glucose-dependent insulinotropic peptide )
 MOTILITATEA GASTRICĂ
• mm. gastrici – caracter de sinciţiu
• contracţii automate
– centru de automatism în marea curbură

– contracţii interdigestive
– contracţii de umplere -tonice
– contracţii peristaltice de evacuare
• tip I, II, III, IV
– “moara pilorică”
 Evacuarea gastrică durează 2-6 ore

% rămase în
stomac
Prânz solid

Prânz
lichid

Minute de la ingestie
 influenţe asupra motilităţii
gastrice

• reflexe
– entero-gastric
– oculo-gastric
– sinocarotico-gastric
– veziculo-gastric
– compresie abdominală, fumat, efort, durerea periferică,
somnul, stări psihice negative, stimuli gustativi / olfactivi
neplăcuţi
• constituenţi ai chimului care inhibă motilitatea gastrică:
– hiperosmolaritatea
– lipidele
– aminoacizii
– dextrinele
– oligozaharidele
• SN parasimpatic, Ach, VIP, enkefalina
– stimulează peristaltismul şi cresc tonusul
gastric

• SN simpatic
– inhibă motilitatea gastrică
• factori umorali cu efecte pe motilitatea gastrică:

– stimulatori: gastrina, motilina, histamina, insulina

– inhibitori: CCK, secretina, glucagonul,

enteroglucagonul, PGE2
 voma

Toxine plasmatice
Chemoreceptori

Centrul
Influenţe vomei
corticale

Stimuli gastrici şi de la alte viscere

Aferenţe PS şi S