1)Mecanisme patogene

a) Factori constituţionali
deficienţe imune - anticorpi anti Antigen O, Antigen K, Fimbrie 1, Fimbrie P.
carenţe proteice şi vitaminice.
diabetul zaharat
afecţiunile biliodigestive cronice:
Heitz-Boyer (sindromul entero-renal)
afecţiuni genitale asociate
afecţiuni neurologice (vezica neurologică)
-Sexul feminin:
pH-ul secreţiei vaginale
aderenţa microorganismelor
scăderea producerii de anticorpi specifici
sarcina, menstra şi menopauza
b)Factori care tin de aparatul urinar
b1. Dependenti de rinichi
vascularizaţia renală abundentă
absenţa sistemului reticulohistiocitar la nivelul medularei
hipertonicitatea medularei:
b2. Ce tin de arborele urinar
 uretra scurtă la femeie
tulburările de micţiune,
receptivitatea celulară epitelială

2)Sisteme fiziologice de ecluza

I-a ecluză - aria cribrosa
a II-a ecluză - ureterul
a III-a ecluză - meatul ureteral cu 4 mecanisme antireflux:
-oblicitatea traiectului ureteral prin peretele detrusorului,
-sistemul de fibre formând teaca Waldeyer
-traiectul strict submucos al ureterului intravezical
-orificiul ureteral în fantă -sistem de fibre descris de Tanagho
a IV-a ecluză - colul vezical cu sistemul său sfincterian
a V-a ecluză - uretra cu aparatul sfincterian

3)Caile de propagare a infectiei

- Calea ascendentă (canaliculară, retrogradă) este cea mai frecventă; germenii de la nivelul uretrei
ajung în vezică
-Calea hematogenă (mai rară) presupune un episod de bacteriemie
-Calea limfatică
-Căi patologice de neoformaţie

4)Pielonefrita acuta : Clinica

Definiţie :reprezintă infecţia căilor intrarenale şi a parenchimului renal
debut brutal (de la câteva ore la câteva zile)
caracteristică este prezenţa trepiedului:
 febră (39-40oC) cu frison
 durere lombară:
unilaterală (cel mai frecvent)
bilaterală (în obstacolul subvezical)
 piurie.
stare generală modificată
manifestări digestive asociate
manifestări cardiovasculare

5)Pielonefrita acuta:forme particulare

a) La copii
predomină sindromul digestiv (vărsături, ileus, dureri abdominale)
alterarea stării generale cu febră importantă
semne urinare absente sau neconcludente care nu orientează diagnosticul.
b)La batrani
stare subfebrilă
semne urinare şterse (predomină cele datorate obstacolului subvezical)
predomină semnele respiratorii (polipnee, sufocare)
manifestări neurologice
manifestări cardiovasculare
c)La gravide
 staza mecanică şi compresia unor segmente ale tractului urinar dată de uterul gravid
 factorii hormonali (estrogenii inhibând peristaltica uretero-vezicală)
reactivitatea modificată la infecţii
Manifestările clinice sunt brutale:
stare generală alterată , sindrom digestiv marcat
febră persistentă
contracţii uterine (cu risc de a pierde sarcina).

6)Ectopia renla simpla

Forme anatomice
-Ectopia renală toracică
-Ectopia renală înaltă subdiafragmatică
-Ectopie renală lombară inferior
-Ectopie renală pelvină
-Ectopia renală bilaterală

7)Rinichiul in potcoava(Caractere clinico imagistice)

Definitie:Fuziunea rinichilor la nivelul polilor inferiori în majoritatatea cazurilor sau, mai rar, prin
unirea polilor superiori.
a. rinichii sunt situaţi mai jos decât normal, cu istmul la nivel L3-L4
b. în cazul simfizei polare inferioare, axele longitudinale ale rinichilor sunt orientate oblic, în jos şi
medial, pe când în simfiza polară superioară axele longitudinale sunt oblice în jos şi lateral
c. bazinetele sunt rotate anterior, cu calicele normale ca număr şi răspândite în toate direcţiile în
„spiţa de roată

d. ureterele prezintă implantare înalta în bazinet, cu un traiect anterior de istm

e. calicele inferior şi mijlociu ocupă o poziţie inferioară faţă de joncţiunea pieloureterală
f. pediculul vascular este ramificat existând frecvent 4-5 pediculi arteriali cu originea în aortă,
arterele iliace comune, arterele hipogastrice
g. se asociază cu alte anomalii, în special vasculare şi ureterale
Tablou clinic
frecvent asimptomatic
dureri abdominale difuze cu iradiere lombară
tulburări gastrointestinale
Semnul Rovsing: dureri abdominale şi senzaţie de vomă sau chiar vărsături la hiperextensia
prelungită a coloanei vertebrale lombare

8)Clasificarea Bosniak a chisturilor renale

9)Gradele de reflux vezico ureteral

Definitie : Pasajul retrograd al urinii din vezică spre ureter şi ulterior spre rinichi
secundară incompetenţei mecanismelor antireflux
Clasificare

reflux de grad I: refluxul este numai în ureter, cu dilataţie variabilă;

reflux de grad II: refluxul ajunge în bazinet, fără dilatarea sistemului colector, papilele fiind
normale;
reflux de grad III: dilataţie moderată a ureterului cu sau fără sinuozităţi; dilataţie moderată a
sistemului colector; calice normale sau minim deformate;
reflux de grad IV: dilataţie moderată a ureterului cu sau fără sinuozităţi; dilatare moderată a
sistemului colector; calice aplatizate, dar cu amprenta papilelor încă vizibilă;
reflux de grad V: dilataţie severă cu sinuozităţi ale ureterului şi dilataţie marcată a sistemului
colector; reflux intraparenchimatos cu subţierea parenchimului;

10)Malformatii peniene
1. Micropenia sau hipoplazia peniană
2. Apenia sau agenezia peniană
3. Megalopenia sau hiperplazia penisului
Penisul hipoplazic are lungimea de cel puţin 2,5 ori mai mică decât normalul vârstei, dar cu un
raport lungime/grosime normal.
Apariţia micropeniei este atribuită, în majoritatea cazurilor, deficienţei de testosteron:
 primară – testiculele nu răspund la stimulul hipotalamo-hipofizar
 secundară – scăderea secreţiei de GnRH în urma afectării hipotalamusului
 idiopatic
11)Malformatii testiculare
1. Anomalii de număr
Anorhie – absenţa ambelor testicule în prezenţa unui fenotip normal masculin (46XY)
Monorhie – absenţa unui testicul
Poliorhia – prezenţa a mai mult de două testicule
Sinorhidia – fuziunea celor două testicule în acelaşi sac scrotal

2. Anomalii de dezvoltare
Microorhidia – testicule mici, hipotrofice, cu caractere sexuale secundare absente
Macroorhidia – poate fi secundară afectării testiculului contralateral sau poate fi bilaterală în cadrul
unor sindroame congenitale (sindromul X fragil) sau altorafecţiuni (adenoame h ipofizare,
deficienţă de aromatază)
Displazia chistică a testiculului - tumoră benignă, congenitală, asociată frecvent cu alte malformaţii
tescticulare

3. Anomalii de migraţie

Criptorhidia – Testicul necoborât

intraabdominal – deasupra sau la nivelul orificiului inghinal intern
intracanalicular – în canalul inghinal, între orificiul inghinal intern şi cel extern
extracanalicular:
- suprapubian – exact deasupra orificiului inghinal extern, deasupra nivelului simfizei
- infrapubian – în spaţiul retroscrotal, inferior de simfiza pubiană
ectopic

12)Tumori veziculare-TNM
T – tumora primară
Ta – Carcinom papilar non-invaziv (limitat la uroteliu)
CIS – Carcinom in situ (tumoră plată)
T1 – Tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial
T2 – Tumora invadează musculara
T2a – musculara superficială (jumătatea internă)
T2b – musculara profundă (jumătatea externă)
T3 – Tumora invadează ţesutul perivezical
T3a – microscopic
T3b – macroscopic (masă extravezicală)
T4 – Tumora invadeaza organele vecine
T4a – tumora invadează prostata, uterul sau vaginul
T4b – tumora invadează peretele pelvin sau abdominal

N – metastaze în ganglionii limfatici

Nx – ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluați
N0 – nu există metastaze limfoganglionare
N1 – Metastază într-un singur ganglion limfatic pelvini (hipogastric, obturator, iliac extern sau
presacrat)
N2 – Metastaze multiple în ganglionii limfatici pelvini (hipogastrici, obturatori, iliac extern,
presacraţi)
N3 – Metastaze în ganglionii limfatici iliaci comuni
M – metastaze la distanţă

Mx – prezenţa lor nu poate fi demonstrată

Mo – nu există metastaze
M1 – metastaze la distanţă

13) Tumori vezicale-Diagnostic diferential

Tuberculoza urinară proliferativă
Litiaza vezicală
Adenomul/adenocarcinomul de prostată
Cistitele hipertrofice
Ureterocelul
Cheagurile endovezicale

14)Tumori vezicale-tratamentul tumorilor non invazive

Tratamentul tumorilor non-invazive ale vezicii urinare (stadiile Ta, T1).
Gold-standard terapeutic – rezecția transuretrală (TURV)
Instilaţie intravezicală cu citostatic (mitomicină, epirubicină, etc.) în primele 6 ore postoperator
Tratament adjuvant instilațional în funcţie de grupul de risc (instilaţii cu chimioterapic sau BCG)
Protocol de urmărire în concordanță cu riscul de recurență și progresie – examen fizic, citologie
urinară, cistoscopii periodice, evaluarea tractului urinar superior

15)Tumori vezicale-protocolul de urmarire

Tumori TaT1 de risc scăzut de recurenţă şi progresie
Examen cistoscopic la 3 luni postoperator
Rezultat negativ - cistoscopie la 12 luni
Controale cistoscopice anuale – 5 ani

Tumori TaT1 cu risc intermediar de recurenţă şi progresie evaluare cistoscopică în funcţie de

factorii de prognostic

Pacienţi cu tumori TaT1 de risc crescut de progresie sau CIS

Examen cistoscopic şi citologie urinară la 3 luni postoperator

Rezultat negativ - cistoscopie şi examen citologic – la fiecare 3 luni - 2 ani
- cistoscopie şi examen citologic – la fiecare 6 luni până la 5 ani
- cistoscopie şi examen citologic – anual în continuare
Evaluarea tractului urinar superior în fiecare an (UIV/TC)

Pacienţii cu recidive regulate → supravegheaţi toată viaţa / până la cistectomie

Ecografia → poate detecta tumori de câţiva milimetri; inferioară cistoscopiei
Citologia urinară → omite depistarea celulelor cu G mic; evidențiază celulele slab diferențiate
(utilă în diagnosticul de CIS)
Urografia → în cazurile cu Cis cu citologie pozitivă pe perioada de urmărire
Biopsiile randomizate → recoltate din uroteliul modificat → citologie pozitivă dar mucoasă
normală → biopsii randomizate pentru depistarea CIS (inclusiv din uretra prostatică)
16)Tumori vezicale-Cistectomia radicala
“Standardul de aur" în tratamentul cancerului vezical invaziv
La bărbat → îndepărtarea în bloc a vezicii, prostatei, veziculelor seminale şi ganglionilor limfatici
pelvini
La femeie → îndepărtarea vezicii, uretrei, uterului, cervixului, trompelor, ovarelor, peretelui
anterior al vaginului superior şi ganglionilor limfatici pelvini (exenteraţia pelvină anterioară /
pelvectomia anterioară)
Ratele de supravietuire la 5 şi 10 ani scad cu creşterea stadiului T

17)Tumori vezicale-Cistectomia partiala

Indicată la următorii pacienţi după chimioterapie neoadjuvantă:
a) Răspuns clinic complet / parţial semnificativ la chimioterapia neoadjuvantă
b) Leziuni solitare în regiuni anatomice favorabile
c) Fără istoric de cancer vezical infiltrativ anterior sau recidivat
d) Absența CIS
e) Capacitate vezicală bună

18)Tumori vezicale-Chimioterapie sistemica

MVAC – Methotrexat, Vinblastină, Adriablastină, Cisplatin
CMV – Cisplatin, Methotrexat, Vinblastină
CISCA – Cisplatin, Ciclofosfamidă, Adriablastină
Carboplatin + Gemzar

19)Tumori de cale urinara-TNM

T - Tumora primară
Tx - Tumora primară nu poate fi evaluată
T0 - Nu există tumoră primară
Ta - Carcinom papilar non-invaziv
Tis - Carcinom in situ
T1 - Tumora invadează ţesutul conjunctiv subepitelial
T2 - Tumora invadează musculatura
T3 - (Pelvisul renal) - Tumora invadează grăsimea peripelvică sau parenchimul renal
(Ureterul) - Tumora invadează grăsimea periureterală
T4- Tumora invadează organele adiacente sau, transrenal, grăsimea perinefretică

N - Ganglioni limfatici regionali

NX - Ganglionii limfatici regionali nu pot fi evaluaţi

N0 - Nu există metastaze limfo-ganglionare
N1 - Metastaze într-un singur ganglion limfatic de 2 cm. sau mai puţin, în cea mai mare
dimensiune.
N2 - Metastaze într-un singur ganglion limfatic de peste 2 cm., dar nu mai mult de 5 cm, sau
multipli ganglioni limfatici, nici unul mai mare de 5 cm.
N3 - Metastaze într-un ganglion limfatic mai mare de 5 cm. în cea mai mare dimensiune a sa.

M - Metastaze la distanţă

MX - Prezenţa metastazelor la distanţă nu poate fi demonstrată

M0 - Nu există metastaze la distanţă
M1 - Metastaze la distanţă.
20)Tumori de cale urinara-Diagnostic clinic
1. Hematuria:
- este cel mai frecvent semn
- apare la 70-90% din pacienţii cu tumori uroteliale înalte
-macroscopică cu caracterele tumorale specifice:
Unic simptom.
Repetată.
Insidioasă.
Nedureroasă.
Abundentă, uneori cu cheaguri fuziforme .
Totală.
-microscopică persistentă (fără albuminurie sau alte alterări ale sumarului de urină) este un semn
iniţial important
2. Piuria dar mai ales piohematuria în tumorile suprainfectate (semn caracteristic tumoral).
3. Durerea lombară
- are caracter de nefralgie surdă, persistentă, rebelă datorată hidronefrozei şi infiltraţiei neoplazice
- poate avea aspect colicativ prin obstructia data de cheaguri
- durerile colicative survin după sângerare
4. Rinichiul mare (prin hidronefroză sau invazie tumorală).
5. Febra persistentă - apare rar, în cazurile cu stază şi infecţie urinară asociate
6. Simptomele de iritaţie vezicală datorită infecţiei urinare şi hematuriei persistente.
7. Tumora lombară sau în flanc
- are o incidenţa redusă fată de tumorile parenchimatoase
- este mai frecvent determinată de hidronefroza secundară
8. Sindrom de impregnare neoplazică la pacienţii cu stadii avansate de evoluţie: scădere ponderală,
paloare, anemie, astenie, semne de intoxicaţie neoplazică

21)Tumori de cale urinara-Diagnostic diferential

1. Pentru tumorile pielocaliceale:

Cancerul parenchimului renal (la UIV, arteriografie, ecografie, TC şi RMN apar semne
caracteristice).
Litiaza radiotransparentă ("mantel" simptomul este relevant la UIV; ecografia poate tranşa
diagnosticul).
Hidronefroza de alte cauze (stenoză, litiază).
Rinichiul nefuncţional urografic - tuberculoză, pionefroză, pielonefrita litiazică, boli vasculare
renale.
2. Pentru tumorile ureterale:

Periureterita (din fibroza retroperitoneală - Ormond).

Tuberculoza (traiectul superior stenozei este sinuos, lung, "în coadă de şoarece").
Corpi străini.
Bule de aer.
Calculi radiotransparenţi.
Ureterita chistică.
21)Tumori de cale urinara-Factori de prognostic
localizarea: tumorile ureterale sau la nivelul bazinetului extrarenal au prognostic mai prost faţă de
cele caliceale

stadiul tumoral

adenopatia şi invazia organelor adiacente sau prezenţa metastazelor au prognostic nefavorabil

grading-ul

multifocalitatea leziunilor

concomitenţa tumorilor vezicale şi a ploidiei ADN

22)Tumori de cale urinara-Criterii de alegere a tratamentului

stadiul tumoral

gradingul tumoral

localizarea tumorii

multiplicitatea tumorală

starea morfofuncţională a rinichiului contralateral

23)Tumori de cale urinara-Protocol de urmarire

Intervalul de monitorizare este de 3 luni in primul an, bianual în al 2-lea şi al 3-lea an, apoi anual.
Monitorizarea se face prin:
- examen clinic
- citologie urinară
- cistoscopie

Urografia se efectuează anual

La pacienţii cu tratament conservator - ureteroscopie la 6 luni în primii ani apoi anual

Evaluarea metastazelor

- examen clinic, radiografie toracopulmonară şi probe hepatice efectuate la 3 luni în primul

an, 6 luni în următorii 2 şi anual în anii 4 şi 5
- Tomografia computerizată se efectuează bianual în primul si al 2-lea an, apoi anual
– Scintigrafia osoasă se indică doar la pacienţii simptomatici sau care prezintă niveluri serice
crescute ale fosfatazei alcaline
–
24)Litiaza urinara-Clasificare ph, rx, compozitie chimica
-pH-ul urinar favorizant:
acidă: pH 5,5:urică,cistinică,xantinică
alcalină: pH peste 7,datorită germenilor ureazo- pozitivi: Proteus, Klebsiella, Pseudomonas ce
duce la apariţia calculilor fosfo-amoniaco- magnezieni şi carbonatici
pH indiferent: ex. cea oxalică
- Criteriul radiologic:
opaci: care se evidenţiează pe RRVS
transparenţi: care se evidenţiează numai urografic sau ecografic.
-Compoziţia chimică:
calculi anorganici:Ca,fosfat,Carbonat
calculi organici:urici,cistinici,xantinici
calculi micsti

25)Clasificarea calculilor coraliformi

Moores şi O’Boyle

Tipul A: ocupă sistemul pielo- caliceal (piesă unică)

Tipul B: ocupă bazinetul şi 2 grupe caliceale
Tipul C: ocupă bazinetul şi 1 grupă caliceală
Tipul D: calcul ramificat într-un grup caliceal
Tipul E: ocupă bazinetul şi originea tijelor caliceale
Tipul F: ocupă pielonul inferior al unui grup caliceal duplicitar

26)Litiaza urinara-Hipercalcemia
Hiperparatiroidism primar produs de adenomul paratiroidian în 80% şi de hiperplazie în 20%. 5%
din litiazele urinare au drept cauză hipercalcemia datorată creşterii PTH
Sarcoidoza
Imobilizările prelungite duc la creşterea calcemiei şi a calciuriei.
Sindromul lapte-alcaline
Hipervitaminoza D
Neoplazii
Sindromul Cushing
Hipertiroidismul
Tuberculoza
Berilioza

27)Colica nefretica
Durere paroxistică, violentă
unilaterala
instalata brusc
in regiunea lombara
iradiaza in regiunea abdominala antero-inferioara, organe genitale externe, fata interna a coapsei
asociaza alte semne si simptome extraurianre:manifestari digestive – greata, varsaturi, ileus dinamic
Nu exista pozitie antalgica
Bolnav anxios
Bolnav agitat psihomotor
Obligatoriu de urmărit în cazul unei colici: diureza, pulsul, Ta, testele de funcţie renală.
28)Tratamentul colicii nefretice
Se opreşte ingestia de lichide (cura de sete)
Aplicare de căldură local
Antiinflamatorii nesteroidiene: Aulin, Flamexin, Movalis, Indometacin, Fenilbutazonă, Acid acetil
salicilic, Brufen
Antispastice: Papaverină, Scobutil, Piafen, No-Spa, alfa blocanti
Antialgice de tip Algocalmin, Baralgin, Paracetamol
În caz de agitaţie: Plegomazin, Clordelazin, Diazepam, Fenobarbital
În caz de status colicativ rebel la tratament: nefrostomia percutană ecoghidată, montare de sondă
COOK, drenaj ureteral sau ureteroscopie în urgenţă de dezobstrucţie

29)Litiaza renala-Forme clinice

1) Subclinică: calculi foarte mici fixaţi în calice sau coraliformi.
2) Dureroasă
3) Hematurică
4) Nefromegalie: staza şi hiperpresiunea
5) Febrilă sub formă de: pielonefrita, pionefroza, uropionefroza
6) Hipertensivă
7) Digestivă
8) IRC
9) Litiază renală pe rinichi malformaţi

30)Anatomia zonala a prostatei

glandă anexă a aparatului genital masculin
situată în spaţiul subperitoneal pelvin, retropubian şi prerectal, în loja prostatică
25-30 g
3 cm (vertical) /4 cm (transvers) /2 cm (antero-posterior)
clasic: 3 lobi (2 lobi laterali şi lobul anterior)
forma unei castane sau a unui con turtit antero-posterior, cu baza orientată superior şi apexul
inferior
străbătută de uretra prostatică
formată din capsulă şi parenchim
componenta epitelială / stromă = 45%/55%
glandă cu secreţie exocrină – lichid prostatic
conţine zinc (intervine în apărarea antimicrobiană) , prostaglandine, fosfataze acide, fibrinolizine şi
acid citric
contractia fibrelor musculare in timpul orgasmului contribuie la ejaculare

31)Etiopatogenie adenom
1. Factori androgeni
2. Estrogeni
3.Hormoni peptidici-prolacitna
4.Factori de crestere:EGF,FGF
5.Vitamina A, Vit D
6.Interactiunea Stroma-Epiteliu-Ducte
7.Factori genetici
8.Factori infectiosi
32)Simptomatologia urinara joasa LUTS
Semne iritative:
Polakiurie diurna
Polakiurie nocturna
Urgenta
Pseudoincontinenta prin urgenta

Semne obstructive:
Jet urinar slab (“cade pe pantof”)
Jet urinar imprastiat (“ca o stropitoare”)
Jet urinar intrerupt
Ezitare sau initierea dificila a mictiunii
Disurie - urinare dificila, fortata
Dribbling terminal

Semne post urinare:

Dribling tpost-mictional
Senzatie de golire incompleta

33)Caracterele prostatei la tuseu rectal in adenom

Se apreciaza caracterele prostatei in HBP
-consistenta ferm elastica (eminenta tenara)
-nedureroasa
-bine delimitata
-suprafata neteda (proemina pe peretele rectal anterior)
-lobii prostatici pot avea dimensiuni inegale
-santul median poate fi prezent sau sters

34)PSA
Antigen Specific Prostatic (Prostatic Specific Antigen)
VN: 0 – 4 ng/ml
PSA creste cu 0.3 ng/ml pentru fiecare gram de tesut prostatic.
Util pentru diagnosticul diferential cu adenocarcinomul
de prostata.
Free PSA – fractiunea libera a PSA
Raportul Free PSA / PSA total:
< 19% - suspiciune ADK
> 19% - patologie prostatica benigna

35)Adenom-indicatii chirurgicale generale

Retentii acute de urina repetate
Infectii urinare recurente secundare HBP
Litiaza vezicala secundara HBP
Diverticuli vezicali secundari
Insuficienta renala acuta secundara
Esecul tratamentului medicamentos
Preferinta pacientului (cererea expresa)
36)Indicatii TURP
Retentie acuta de urina la pacienti > 50 ani, cu HBP si PSA normal
Retentie cronica de urina cu complicatii evolutive
Pacienti neresponsivi la tratamentul medical
Scor IPSS > 20
Hematurie persistenta datorata HBP
Insuficienta renala cronica cu ureterohidronefroza bilaterala

37)Contraindicatii TURP
Imposibilitatea pozitionarii pacientului in pozitie de litotomie (coxartroza,
proteze sold)
Comorbiditati grave cardio-pulmonare
Coagulopatii severe
Afectiuni neurologice grave cu incontinenta si atonie vezicala
Calculi vezicali giganti care nu pot fi rezolvati endoscopic
Diverticuli vezicali voluminosi, cu simptomatologie proprie
Volum mare al adenomului de prostata (> 50 cc)

38)Sindrom post TURP-Manifestari clinice

Manifestari clinice
-cardiovasculare: HTA, bradicardie, aritmii, stop cardiac
-respiratorii: dispnee, cianoza, edem pulmonar acut
-neuropsihice: agitatie, confuzie, cefalee, convulsii, coma
-renale: oligoanurie, insuficienta renala acuta

39)Indicatii chirurgie clasica in adenom

Adenoame voluminoase (>100 cc)
Diverticul vezical voluminos, cu simptomatologie proprie
Litiaza vezicala voluminoasa, ce nu poate fi rezolvata endoscopic
Afectiuni care contraindica TURP

40)Cancer de prostata-Etiologie
Factori genetici
Factori fizici
Factori chimici
Factori alimentari
Factori hormonali
Virusiri
41)Cancer de prostata-Clasificare histopatologica
n functie de structura celulara:
Adenocarcinoame:
Cu acini mari
Cu acini mici
Cribriforme
Trabeculare
Carcinoame cu celule tranzitionale
Carcinoame epidermoide
Carcinoame mucoide
Carcinoame nediferentiate
Cea mai mare parte sunt adenocarcinoame
Doar 3% sunt de natura sarcomatoasa
Poate exista un mozaic histopatologic
PIN – neoplazia prostatica intraepiteliala – defineste modificarile arhitecturale si etiologice
premaligne. Caracterizata prin proliferarea si anaplazia celulelor ce captusesc acinii si ductele
prostatice.

42)Cancer de prostata-Clasificare TNM

Tx – tumora nu poate fi demonstrata
T0 – Nu exista tumora primara
T1 – Tumora clinic inaparenta
T1a – Descoperirea incidentala a tumorii in 5% sau mai putin din tesutul rezecat
T1b – Descoperirea incidentala a tumorii in peste 5% din tesutul rezecat
ila)
T1c – Tumora identificata prin punctie biopsie
T2a – Tumora cuprinde jumatate din lob sau mai putin
T2b – Tumora cuprinde mai mult de jumatate de lob, dar nu ambii lobi odata
T2c – Tumora cuprinde ambii lobi
T3a – Extensie extracapsulara unilaterala sau bilaterala
T3b – Tumora invadeaza veziculele seminale
T4 – Tumora este fixata sau invadeaza structurile adiacente

N – Ganglionii limfatici regionali

(ganglioni regionali pelvini situati sub bifurcatia arterei iliace comune, ganglionii obturatori
reprezinta prima statie invadata neoplazic)
N0 – Nu exista invazie ganglionara
N1 – Metastaza ganglionara regionala

M0 – Nu exista metastaze la distanta

M1 – Metastaze la distanta
M1a – ganglioni limfatici non regionali
M1b – metastaze osoase
43)Sistemul Gleason
Gradul Gleason – pattern-ul tumoral (aspectul histologic predominant). Valori de la 1 la 5
Scorul Gleason – sumarea pattern-ului tumoral predominant cu cel secundar. Valori de la 2 la 10
Importanta prognostica:
2 – 4: Evolutie blanda
5 – 7: Evolutie agresiva, frecventa progresie locala si metastazare
> 7: Recidiva si/sau metastazare intre 65 si 96% din cazuri
Gleason 1-Tumora bine delimitata, glande frecvente, apropiate unele de altele
Gleason 2-Tumora mai putin delimitata, glande departate,
usoara extindere la planuri stromale
Gleason 3-Margini vag definite, invazie stromala moderata,
glande departate unele de altele
Gleason 4-Invazie stromala marcata, mase glandulare frizate
Gleason 5-Margini zdrentuite, invazie stromala severa, mase tumorale anaplazice

44)Cancerul de prostata-manifestari clinice locale

De cauza mecanica – obstructive
Apar cel mai frecvent tardiv datorita localizarii periferice a tumorii
Tulburarile de mictiune – evolutie lenta, continua si progresiva
Evolutia continua si progresiva determina succesiv:
Retentie incompleta fara distensie vezicala
Retentie incompleta cu distensie vezicala
Retentie completa
Falsa incontineta urinara (mictiuni prin prea plin)

45)Cancerul de prostata-Diagnostic clinic

Tuseu rectal
Nodul de dimensiuni variabile, consistenta dura, situat periferic, spre portiunea caudala, la nivelul
unui lob sau ambilor lobi prostatici, inconjurat de tesut prostatic normal, elastic sau ferm
(adenomatos)
Carcinomatoza prostato-pelvina – tumora voluminoasa, dura, prostato-pelvina, fixata uni- sau
bilateral la peretii pelvisului, neregulata, uneori dureroasa prin prinderea filetelor nervoase.
Forme geodice – zone moi, depresibile, inconjurate de tesut normal sau adenomatos (confuzie cu
abcesul prostatic)
Invazia veziculelor seminale – leziune “in cap de taur” prin palparea veziculelor seminale

46)Cancerul de prostata-Forme clinice

Asimptomatica
Disurica
Piurica
Hematurica
Anemica
Dureroasa
Subocluziva
Metastatica (cu fracturi osoase, forme respiratorii, circulatorii, icterice, neurologice)
47)Cancerul de prostata-Diagnostic diferential
Adenomul de prostata
(Manifestari clinice, TR, PSA, evolutie)
Prostatita cronica
(Punctie biopsie)
Prostatita granulomatoasa
(Punctie biopsie)
Tuberculoza prostatica
(Afectari concomitente ale altor segmente ale aparatului urogenital)
Litiaza prostatica
--TR (semnul “sacului de nuci”), Radiografia de bazin (calcificari) si Ecografia (imagini
hiperecogene)--
Abcesul prostatic
(Diagnostic diferential cu ADK forma geodica)

48)Cancerul de prostata-Tratamentul chirurgical

Prostatectomie radicala deschisa sau laparoscopica
In stadiile intracapsulare (pT1-2N0)
Abordul laparoscopic poate fi transperitoneal sau properitoneal
Permite si evaluarea ganglionara laparoscopica
Complicatii: incontinenta, disfunctie erectila, tumora reziduala
Deblocare transuretrala a colului vezical
(Paleativ, in stadiu local avansat)
Derivatie urinara inalta
(Ureterostomie cutanata, nefrostomie percutana sau chirurgicala)
(In cazurile cu invazia orificiilor ureterale)
Metode endourologice de mentinere a calibrului ureterelor – stent-uri
Orhidectomie bilaterala – tratament chirurgical cu viza endocrina

49)Cancerul de prostata-Tratamentul endocrin

Deprivare androgenica
Antiprolactine
Antiestrogeni
Antagonisti ai factorilor de crestere
ACTH
Parathormon
Analogi de somatostatina

Deprivare androgenica
Orhidectomia bilaterala
-Inlatura 90% din testosteronul circulant
-Greu acceptata de bolnav
-Ramane 10% din testosteron (suprarenala) ce necesita tratament complementar
Castrare chimica
-Analogi de LH-RH (LH-RH = neurohormoni secretati de hipotalamus ce stimuleaza secretia de LH
si FSH)
-Crestere initiala importanta (3-5 zile) a testosteronului urmata de reducerea la valori similare
orhidectomiei la 21 – 28 zile
Castrare reversibila
-Buserelina, Goserelina, Leuprolid, Decapeptid, etc.
50)TBC Urogenital-caracteristicile BK
Mycobacterium Tuberculosis care are urmatoarele caracteristici:Bacil mic (1-4 μ lungime, 0,3-0,6 μ
lăţime), imobil,nesporulat, aerob, si care se poate multiplica in aerul alveolar.Rezistent la variaţii
de temperatură, acizi, alcooli.
Sensibil la ultraviolete, fenoli, crezoli si concurenta microbiana
Strict aerob, se dezvolta incet pe medii de cultura speciale

Mycobacterium Tuberculosis – alte caracteristici:

-rata de multiplicare foarte scazuta
-rezistenta la fagocitoza
-o parte dintre microorganisme sunt capabile sa devina dormante, sa ramana inactive in
tesuturi
-dezvolta rezistenta la antibiotice mai frecvent decat alte bacterii

Renal apare prima data in TCP si mereu bilateral.

51)TBC Urogenital-Schema Ranke a infectiei tuberculoase

Complexul primar de inoculare apare la primul contact cu bacilul Koch si fixarea acestuia la
nivelul organsimului. Este constituit din:
şancru de inoculare
limfangita
adenopatia satelită

Se localizează hilar sau subpleural ( in 95% din cazuri) şi evoluază spre scleroză şi calcificare a gg.
sateliţi sau spre cazeificare şi formarea cavernei primare.

Perioada secundară apare la scaderea rezistenţei organismului fara a fi obligatorie. Germenii ajung
în sînge rezultînd bacilemia si afectand în ordine: meningele, pleura, peritoneul, gg.osteoarticular,
iar tardiv: globul ocular, suprarenala, rinichiul, aparatul genital
-Factorii ce favorizeaza reactivarea bacililor persistenti sunt: varsta, boli anergizante, traumatisme,
terapia imunosupresoare, corticoterapie, anemie, diabet zaharat
-Perioada de inoculare este între 2 şi 20 de ani.
-Inocularea renală este intotdeauna bilaterală dar în evoluţie boala se localizează.

Perioada tertiara (Ftizia) apare cand boala se localizeaza la un singur organ, cel mai frecvent
pulmonar

52)TBC Urogenital-Mecanismul infectiei urogenitale

nfecţia difuzează spre calice, bazinet, ureter, vezică, uretră, prostată, veziculă seminală, epididim:
Descendent cu fluxul urinar şi
Ascendent cu cel spermatic (Principiul Cayala) de la nivelul rascrucei uro-genitale reprezentate de
prostată.
TBC genitală poate apare şi direct în faza de bacilemie.
este secundară celei pulmonare
-insămînţarea este hematogenă bilaterala, apoi se unilateralizează
-leziunile se întind în pată de ulei în parenchim spre căile excretorii
-există o unitate patogenică între Tbc urinară şi cea genitală
53)TBC Urogenital-evolutia la nivel renal
Pionefroza TBC
Rinichi mastic (formă ulcero-cazeoasă) Cavităţile sunt umplute cu o substanţă păstoasă, albă,
precum chitul formată din ţesut necrotic, leucocite alterare, săruri fosfo-calcice.
Tuberculomul (formă fibro-cazeoasă) de dimensiuni variabile, localizat de obicei la unul din poli:
are un centru cazeos, iar la periferie o capsulă fibroasă.
Sclero-atrofia renală.

54)TBC Urogenital-Tablou clinic

Se suspicionează TBC urogenitala în caz de :
hematurie microscopică sau macroscopică
cistită rebelă la tratament
piurie acidă amicrobiană
epididimită în balanţă
noduli prostatici
vezicule seminale mari palpabile
deferentită
Manifestările clinice variază în funcţie de fazele evolutive:
“faza parenchimatoasă” sau “închisă”
“faza deschisă” în căile urinare

TBC renala parenchimatoasa

Este asimptomatica sau poate prezenta:
- antecedente de tbc pulmonară
- sindrom de impregnare bacilară:astenie, fatigabilitate, subfebrilitate
persistenta, transpiratie nocturna, scadere ponderala, anorexie
-Sd.umoral: leucocitoză, limfomonocitoză, VSH crescut, IDR la tuberculină pozitivă, foarte rar
proteinurie care este necaracteristică
Sedimentul urinar poate prezenta intermitent leucociturie, hematurie, pH-ul urinar este acid, foarte
rar este prezent BK.

TBC renala deschisa

(faza de debut clinic al bolii)
Nu determina o simptomatologie specifica
Ocazional pot aparea dureri lombare, urina tulbure, polakiurie sau hematurie macroscopica
Hematuria macroscopica in 10% din cazuri; este totala si nedureroasa,
Hematuria microscopica – in 50% din cazuri
Cistita TBC, caracterizata prin:
polachiurie nocturna si diurna, cu tenesme si falsa incontinenta, rebela la tratamentul obisnuit
Sindrom dureros caracterizat prin:
durere hipogastrică, la inceput, premicţională, apoi devine si mictionala si postmictionala,
chinuitoare, persistenta
Piurie acidă amicrobiană: urina este tulbure, mată,cu pH.acid, leuciciturie cu leucocite alterate,
sterilă la culturile pe medii uzuale
Tuberculoza epididimului sub forma de nodul nedureros sau cu durere de slaba intensitate. Poate
imita o epididimita acuta nespecifica; frecvent se complica cu fistulizare scrotala
Forme clinice
- Cistita tuberculoasă în 75% din cazuri,cea mai frecventă
-Hematurică
-Dureroasă
-Febrilă si pionefrotică
-Albuminurică (pseudonefrotică)
-Pseudotumorală cu rinichi mare la ex. Clinic
-Forme clinice asociate cu: insuficienta renala, HTA( prin compresii ale vaselor mari şi secreţie
crescută de renină,sau rinichi mic), litiaza, cancer renal, malformatii congenitale (rinichi
polichistici, rinichi în potcoavă)

55)TBC Urogenital-Aspecte radiologice sugestive

Calicectazia: calice în petală de floare, calice cu aspect de amforă, hidrocalicoza
Amputaţia calicelui, aspect de floare ofilită
Ulceraţia papilei - papilă în rozătură de molie - semn radiologic incipient de tbc deschisă.
Calice şi bazinet estompate datorită ulceraţiilor şi sclerozei
Aspect neomogen al calicelui şi bazinetului datorită cazeumului
Aspect de floare de margaretă în stenoze incomplete de calice
Calice în spin în stenoze complete ale calicelui
Caverne care comunică cu calicele

Stenoze ureterale cu dilataţii supraiacente

Hidroureter în stenozele joase, ureter moniliform în stenoze multiple
Vezica mare şi rotundă în sclerozele de col vezical
Vezica mică - mucoasă iritată
Vezica asimetrică: semn: Freudenberg (retracţia vezicii de partea rinichiului bolnav),
Constantinescu (opacifiere mai slabă a vezicii de partea rinichiului bolnav), Mussiani (tracţiunea
cornului vezical spre ureter – în crosă - )
Vezică uretrală (vezică urinară mică cu uretră prostatică dilatată)
Caverne prostatice ce comunică cu uretra
Stricturi uretrale cu dilataţii uretrale supraiacente
Reflux a substanţei de contrast în canalele ejaculatoare spre veziculele seminale

56)TBC Urogenital-Diagnostic de certitudine

Rx + BK în frotiu
AP + BK în frotiu
Clinic + culturi pe medii speciale
Clinic + inoculări la cobai
Culturi pe medii speciale

57)TBC Urogenital-Complicatii
Scleroatrofia renală
Pionefroza
Perinefrita supurată cu fistulizare lombară
HTA
IR
Sterilitate
Litiaza renală
58)TBC Urogenital-Tratament
In principal medical
Cel chirurgical este complementar - tratamentul medical precede, însoţeşte şi urmează tratamentul
chirurgical
Tratamentul medical este de două tipuri
nespecific: vitamine, repaos fizic, alimentaţie
specific: antibiotice antituberculoase
Durata tratamentului: iniţial de lungă durată:1-2 ani şi avea 3 etape :
de atac: HIN plus RMP plus EB 7/7 1-3 luni
de întreţinere 6 luni HIN plus RMP sau HIN plus EB sau HIN plus S 3/7 sau 2/7
de consolidare 3-6 luni HIN şi sau EB,2/7

60)Tumori renale-principalele tipuri de tumori

-Tumori renale primitive epiteliale
Benigne:adenom, oncocitom
Maligne:Carcinomul renal convenţional (cu celule clare);Carcinomul renal papilar (cu celule
cromofile);Carcinomul renal cu celule cromofobe;Carcinomul ductelor colectoare Bellini;
Carcinomul medular

-Tumorile mezenchimale
-Tumori renale în cadrul afecţiunilor hematologice şi limfoide
-Tumori metastatice.

61)Evolutia tumorilor renale

-lenta, timp de dublare tumorala - 500 zile
-invazie venoasa (cea mai frecventa) – tromb tumoral în vena renală –VCI – atriu drept
-invazie limfatica (25-38%)
-propagare canalara (rar)
-metastazare -pulmonare (56%)
osoase (43% lombare – datorita anastomozelor Batson)
cerebrale (8%)
suprarenaliene
in rinichiul controlateral
hepatice (rare)
piele
orbita - sindromul Hutchinson:
-tumora renala
-tumora retroorbitala
-exoftalmie

62)Sdr. Hutchinson
Metastazarea unei tumori renale maligne la nivelul orbitei, triada :
-tumora renala
-tumora retroorbitala
-exoftalmie
63)Diagnosticul clinic in tumorile renale
Tumorile renale sunt asimptomatice si non-palpabile pana in faze avansate ale bolii

Datorita evolutiei explorarilor imagistice peste 50% din cazuri sunt depistate incidental in cursul
evaluari pentru alte patologii

Triada
1)Hematurie tumorala- caracteristicile URINAT
2)Durere-nefralgie surda (distensia capsulei)
-colica renala(cheag obstructiv)
3)Nefromegalie(tumora>5cm)
-dura, neregulata
-cu contact lombar
-mobila sau fixa
-cu sonoritate abdominala in hipocondru
-se palpează mai precoce, când este situată polar inferior
-tardiv când este ascunsă de bolta diafragmatică şi grilajul costal.

64)TNM rinichi
T - Tumora primara
Tx - Tumora primara nu a fost evaluata
T0 - Nu exista tumora primara
T1 - Tumora < 7 cm, limitata la rinichi
T1a - tumora < 4 cm, limitata la rinichi
T1b – tumora de 4-7 cm, limitata la rinichi
T2 - Tumora > 7 cm, limitata la rinichi
T2a - tumora de 7-10 cm, limitata la rinichi
T2b - Tumora > 10 cm, limitata la rinichi
T3 - Tumora cu invazie perinefretica sau a venelor mari
T3a - Invazia grasimii perirenale sau peripielice sau a venei renale
T3b – Invazia venei cave inferioare subdiafragmatice
T3c - Invazia venei cave supradiafragmatice sau invazia peretelui venei cave
T4 - Tumora depaseste fascia Gerota (inclusiv invazia glandei suprarenale)
N - Ganglioni limfatici regionali
Nx - Ganglionii limfatici nu au fost evaluati
N0 - Nu exista metastaze ganglionare
N1 - Metastaza intr-un ganglion unic
N2 - Metastaze ganglionare multiple

M - Metastaze la distanta
Mx - Metastazele nu pot fi demonstrate
M0 - Absenta metastazelor
M1 - Metastaze la distanta
65)Cancerul renal-Tratament
Tratamentul chirurgical
-Tratamentul carcinoamelor renale localizate (stadiile I, II şi III)-
Nefrectomie radicală – operaţia standard
ligatura primară a arterei şi venei renale, cu excizia în bloc a rinichiului, ţesutului celulo-grăsos şi
glandei suprarenale în afara fasciei Gerota
asociată cu limfodisecţie regională de la nivelul hiatusului diafragmatic până la nivelul arterei
mezenterice inferioare
abord transperitoneal, prin incizie mediană, subcostală extinsă pararectal, subcostală bilaterală –
Chevron) sau abord toracoabdominal (toracofreno-laparotomie).

Limfodisectia
locală – îndepărtarea ţesutului peripedicular.
regională – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasul adiacent – aorta sau vena cavă inferioară
de la nivelul hiatusului diafragmatic la nivelul arterei mezenterice inferioare.
extinsă – îndepărtarea ţesutului limfo-grăsos de pe vasele mari abdominale de la diafragm la vasele
iliace

66)Clasificarea tumorilor Wilms(nefroblastomul)

Tumora nu a depasit capsula, fara metastaze, fara ruptura intraoperatorie, fara tumora reziduala
postoperator
Tumora a spart capsula, invazie vasculara, ganglionara sau in cai, fara ruptura intraoperatorie, fara
tumora reziduala postoperator
Tumora in acelasi stadiu ca 2 dar cu ruptura intraoperatori, biopsie pozitiva perihilar sau in
ganglionii periaortici, invazie peritoneala, rezectie incompleta
Tumora ca in stadiul 3 dar cu metastaze hematogene (plaman, ficat, os, creier)
Tumora bilaterala

67)Tumori testiculare-Etiologie
Spermatogeneza – variabila cu temperatura
La nivel scrotal – temperatura locala < cu 2 grade C decat cea intraabdominala – favorizeaza
diferentierea celulara
Cresterea temperaturii locale determina modificările displazice grave pana la neoplazie
Ectopia testiculara – testicul situat in alte regiuni decat traiectul de “descensus testis”
Criptorhidia – testiculul nu se afla in burse, dar este pe traseul de coborare

Riscul estimat de cancer testicular pentru testiculul necoborât este de 20-40 de ori mai mare faţă de
testiculul localizat în bursa scrotală.

Orhidopexia efectuată după primii doi ani de viaţă nu previne apariţia neoplaziei testiculare
ulterioare.

Incidenţa este mai mare pentru seminom.

Testiculul necoborât este depistat la 10% din pacienţii cu cancer testicular şi creşte riscul de cancer
testicular bilateral
68)Tumori testiculare-Evolutie
1)Etapa intiala
Leziune mica
Testicul si structuri vecine normale
Diagnostic stabilit prin:
Ecografie
Tomografie
Teste de laborator (markeri)
2)Etapa tumorala
Scrot, funicul spermatic normale
Testicul mare, greu, voluminos, nedureros
Epididim palpabil (semn Chevassu)
Pachete vasculare dilatate
Semnul “cojii de portocala”
Hidrocel asociat (10%)
Prostata normala
3)Etapa tardiva
Diseminari metastatice pe cale:
Limfatica (sindrom subocluziv, pseudopancreatita, aparare musculara)
Sangvina (sindrom pleuropulmonar, dureri lombare, hepatomegalie, compresiune medulara)
Scadere ponderala

69)Tumori testiculare-forme clinice

Forma clasica
Testicul mare, dur, greu, funicul si anexe normale
Forma pseudoinflamatorie
Forma cu hidrocel satelit
Forma metastatica
Forme cu manifestari hormonale
Feminizare (ginecomastie)
Masculinizare precoce
Forma atrofica
Cancer pe testicul ectopic
Cancer testicular bilateral

70)Tumori testiculare-protocol standard de diagnostic

1. ecografia testiculară
2. radiografia toracică standard
3. tomografia computerizată abdominopelvină
4. markerii tumorali (AFP, β-HCG, LDH seric)
5. examenul anatomopatologic al piesei de orhidectomie.
71)Tumori testiculare-markeri biologici
AFP ( - fetoproteina)
VN: 1 – 15 ng/ml
Creste foarte mult in tumorile germinale
Cel mai frecvent creste in tumorile de sac Yolk
Mai rar apare crescuta in teratoame si carcinoame embrionare
HCG (human chorionic gonadotropin)  si  (mai sensibila)
Creste in tumorile trofoblastice (93%), coriocarcinoame (100%), carcinom embrionar (60%)
VN: 1 ng/ml
Valoare diagnostica foarte mare, rol in stadializare si prognostic
LDH (lactic dehidrogenaza)

72)Stadializare Boden-Gibb

73)Cancer testicular-TNMS
pTx - tumora nu a fost evaluata
pT0 - nu exista tumora primara
pTis - tumora intratubulara
pT1 - tumora limitata la testicul si epididim fara invazie vasculara sau limfatica
pT2 - tumora limitata la testicul si epididim cu invazie vasculara sau limfatica sau afectarea
albugineei
pT3 - invazia cordonului spermatic
pT4 - invazia scrotului
Nx - invazia ganglionara nu poate fi demonstrata
N0 - nu exista metastaze ganglionare
N1 - metastaza in ganglion unic < 2 cm sau muiltipli mai mici de 2 cm
N2 - metastaza in ganglion unic intre 2 - 5 cm sau multipli < 5 cm.
N3 - metastaza in ganglion > 5 cm

Mx - metastazele nu pot fi demonstrate

M0 - nu exista metastaze la distanta
M1 - metastaze la distanta
M1a – ganglioni limfatici extra-regionali sau pulmonare
M1b – alte localizari

Sx – markeri serici tumorali nu au fost efectuati

S0 - markeri serici tumorali normali

74)Cancerul testicular-Tratament
Multimodal
Dupa stadializarea TT
Trepiedul terapeutic cuprinde:
1. Tratamentul chirurgical
2. Polichimioterapia adjuvantă
3. Radioterapia adjuvantă

Orhidectomia pe cale inghinala cu pensarea initiala a funiculului - primul gest terapeutic

Testiculul este mobilizat în plaga inghinală după deschiderea canalului inghinal şi clamparea
funiculului spermatic la orificiul profunde al canalului inghinal, este explorat cu atenţie şi extirpat.
În caz de dubiu se poate face examen extemporaneu
Pentru TTG în testicul reţinut în abdomen, orhidectomia va fi efectuată transperitoneal.

Terapie chirurgicală adjuvantă -Limfadenectomia retroperitoneală

recomandată în diagnosticul stadial/tratamentul tumorilor nonseminomatoase
constă în ablaţia în bloc a staţiilor ganglionare retroperitoneale care drenează testiculul tumoral şi a
pediculului testicular homolateral, restant după orhidectomie.
LARP constituie cea mai fidelă metodă de evaluare a invaziei ganglionare
Operaţia are şi valoare terapeutică prin îndepărtarea ţesutului adenopatic tumoral.
LARP presupune disecţia ţesutului neurolimfatic de la nivelul ariilor suprahilare renale, la bifurcaţia
vaselor mari, de la un ureter la celălalt.
Chimioterapie adjuvanta
Reprezintă tratamentul adjuvant de elecţie al TTGNS indiferent de stadiu şi al TTGS în stadiul de
boală avansată (chimioterapie primară).
Regimurile polichimioterapice utilizate curent sunt:
chimioterapia de primă linie: VAB-6, BEP, POMB-ACE (numele formulei
rezultă din înşiruirea iniţialelor citostaticelor combinate,
cea mai eficientă asociere citostatică o reprezintă regimul BEP (Bleomicină, Etoposid şi Cisplatin) –
3-4 cicluri de inducţie, la câte o lună interval.
chimioterapie de linia a doua (eşecul regimurilor de linia întâi): combinaţia Vinblastină –
Ifosfamidă – Cis-Platinum (VIP)
chimioterapia de salvare este indicată la pacienţii cu TGNS rezistente la protocoalele chimioterapice
curente.

Radioterapie adjuvanta
radioterapia are actualmente un rol foarte restrâns, limitat la terapia adjuvantă a seminoamelor pure
în stadiul I, II A şi II B.

Strategia radioterapeutică standard, recomandată stadiilor I şi II, constă în iradierea externă a

staţiilor limfoganglionare superioare stadiului de boală (aşa-numita iradiere profilactică).